Imobilizarea permanenta in boala parodontala

Se poate realiza prin 2 metode:

- In cabinetul stomatologic- Cu laboratorul de tehnica dentara

Metode in cabinetul stomatologic

Mobilizarea intracanalara cu armature de metal si obturatie fizionomica

Varianta 1

- La nivelul dintilor frontali superiori/inferiori se traseaza pe fata orala in 1/3 mijlocie un reper- Cu o freza con invers diamantata se creeaza santuri retentive in dreptul reperului anterior - Daca dintii sunt vitali iar cavitatea efectuata anterior ar compromite vitalitatea dintelui se recomanda

efectuarea unei obturatii de baza (liner)- Se pregateste o sarma de vipla 0,6-0,8-1 mm grosime; se taie la lungimea grupului de dinti care este

inclus in imobilizare- Se adapteaza sarma in cavitatile create anterior- Se obtureaza cavitatile cu material compozit

Varianta 2

- La frontalii superior mai voluminosi se pot face cavitati de clasa a 3-a in loc de santul continuu- In cavitatile de clasa a 3-a care privesc fata in fata se pozitioneaza fragemente de sarma care au fost

anterior adaptate

Varianta 3

- Sistemul Splint Lock – acest system utilizeaza un fir de metal flexibil care are prevazut anse miniaturale; in aceste anse se fixeaza microsuruburi in dentina sanatoasa

Varianta 4

- Pe dintii laterali se creeaza cavitati de clasa a 2-a (MOD) combinate cu cavitati DO si MO- Izolare, pene interdentare sub punctele de contact- Variant cu amalgam de argint: se pregateste obturatie din amagam de argint; se obtureaza cavitatile

vertical pana la nivelul peretelui pulpar al cavitatii orizontale; se pozitioneaza sarma apoi se acopera portiunile orizontale ale cavitatilor cu amalgam; se adapteaza in ocluzie;

- Se asteapta timpul de prize timp de 3 ore apoi se verifica ocluzia

Varianta 5

- Se utilizeaza la nivelul dintilor frontali; pe suprafata orala; in santurile create ca in variant 1;- Se pozitioneaza o atela prefabricata din materiale diferite tip nilon (Dentapreg)

Toate variantele se adapteaza la tipul de ocluzie al pacientului. (se lucreaza mai greu: ocluzia adanca acoperita; pacienti cu bruxism la care este nevoie de confectionarea unor gutiere nocturne)

La nivelul dintilor laterali se pot confectiona sisteme tip con-formator. Ele reprezinta niste chei vestibulo-orale din material acrilic; ofera avantajul de a mentine dintii in pozitie fixa, rigida, pe durata timpului de priza; impiedica refularea materialului de obturatie sub punctul de contact prin prezenta unor pinteni de acrilat care sunt plasati la nivelul spatiilor interdentare.

Sistemul identa-splint:

- Utilizeaza microbare de otel care se adapteaza in cavitatile create pe dinti.- Aceste microbare se fixeaza cu suruburi miniaturale parapulpar

1

Tehnica de imobilizare intracoronara si intraradiculara cu anse de sarma in forma de litera U

- Se utilizeaza pentru dintii frontali, grup canin-canin, devitali.

Tehnica de lucru

- Se verifica pe radiografie calitatea obturatiilor radiculare- Conditia primordiala este ca parodontiul de sustinere sa nu prezinte leziuni- Se creeaza in fiecare canal radicular cavitati pe o lungime de 2/3 - Inaltimea instrumentata a fiecarui dinte se noteaza in fisa pacientului.- Pe fata orala se creeaza suplimentar cavitati sub forma de sant de la nivelul punctului de electie,

respective locul de trepanare pentru abordarea radiculara, spre mezial si distal- Pregatirea anselor de sarma: se utilizeaza sarma de vipla de 0,9mm; se sectioneaza din ea fragmente

de aproximativ 2,5-3mm; - fiecare fragment de sarma se conformeaza astfel: se introduce in canalul radicular iar la nivelul

punctului de electie se indoaie in forma de litera L; dupa care se masoara distanta dintre doua canale radiculare respective dintre doua puncte de electie iar dimensiunea se transpune pe bratul extracoronar al ansei si se conformeaza astfel celalat brat care va borda canalul radicular al dintelui vecin.

- Se introduc ansele astfel pregatite in lacasurile special pregatite; in acest mod in fiecare canal radicular vor fi doua brate vertical cu exceptia dintilor limitrofi.

- Lojele dintilor care primesc o singura ansa au diametrul corespunzator ansei iar dintii care primesc radicualar 2 anse au 2-2,4mm diametru;

- Cimentarea anselor in canalul radicular se recomanda a se face ciment cu prize rapida si proprietati antiseptice de durata.

- Dupa pozitionarea anselor, in santul orizontal de pe suprafata orala se insera material de obturatie fizionomic.

- Se adapteaza; se finiseaza- Se verifica radilogic.- Se noteaza ordinea anselor preformatate.

Metode de imobilizare cu ajutorul laboratorului

Coroanele de invelis din diferite tipuri de material reunite intre ele.

Poarta denumirea de punti stabilizatoare.

Se recomanda atunci cand exista brese edentate; atunci cand distructiile coronare sunt mari si nu se preteaza la o tehnica fara laborator.

Au rolul atat de contentie cat si de a reface morfologia arcadei dentare.

Principii pe care trebuie sa le respecte:

- Sa nu fie supuse unor forte excesive care sa duca la deformari permanente sau la fracturi ale sistemului de imobilizare (adaptare corecta in ocluzie)

- Fiecare element al puntii stabilizatoare sa fie astfel ales si pozitionat incat sa nu produca tensiuni nefavorabile la nivelul celorlalte elemente.

- Sa fie acceptate de pacient din punct de vedere estetic- Sa transmita forte de ocluzie favorabile dintilor stalpi, dintilor antagonisti precum si restul dentitiei - Relieful ocluzal sa fie astfel coformatincat sa refaca eficacitatea masticatorie- Modelajul fiecarui element trebuie sa fie conceput, individualizat, in functie de situatia clinica a

pacientului, se previne astfel acumularea de placa dentara, de resturi alimentare, si sa permita un acces foarte bun mijloacelor suplimentare de igienizare. (ambrazura gingivala, limita dento-protetica, plasare juxta sau supragingivala; finisarea marginilor microprotezei si a fetelor mucozale a corpurilor

2

de punte; plasarea corpurilor de punte in zona laterala la distanta de mucoasa subiacenta acolo unde situatia clinica o permite.

- Sa respecte ambrazurile naturale pentru a asigura deflexia alimentelor

Sisteme paritculare fixe care sunt adaptate terenului pacientului parodontopat

A. Sina de imobilizare MAMLOCK- Se foloseste pentru dintii devitali frontali,- Consta in incrustatii plasate pe fata orala; fiecare incrustatie este prevazuta cu un pivot radicular iar

partea coronara se solidarizeaza cu cea a dintilor vecini a.i. se creeaza o sina- Daca dintii canini prezinta mobilitate similara cu a frontalilor, se extinde sistemul de ancorare si la

nivelul premolarilor; in aceasta situatie se confectioneaza incrustatie de tip inlay sau coroane partiale sau totale. In acest fel dintii limitrofi campului mobil ofera rezistenta sistemului de imobilizare

Calitati:

- Rezistenta deosebita pentru ca are retentie dubla (extra si intracoronara)- Durabilitate conferita de material si de sistemul de ancoraj, - Rigiditate- Risc redus de decimentare- Fizionomice - Integrare bilogica rapida- Ofera confort si siguranta pacientului- Cele mai indicate sunt aliajele nobile de tip aur platinat.B. Utilizeaza incrustatii pe fetele orale dar sunt prevazute cu pivoturi orizontale care se ancoreaza in

dentina dinspre oral spre vestibular.- Lungimea pivoturilor este de 1,5 mm- Se pozitioneaza incizal fata de camera pulpara- Sistemul poarta denumirea TRUEMANN-WOLFC. Barele de incrustatie- Bare sunt confectionate individual pe fiecare dinte, se toarna monobloc si se cimenteaza pe suprafata

orala a frontalilor sau a lateralilor- Prezinta ca dezavantaj riscul de a se decimenta si de a jena rapoartele de ocluzie D. Aparate de imobilizare prevazute cu incrustatii ce prezinta pivoturi parapulpare izodromice- Tehnica se utilizeaza pe dintii vitali la nivelul grupului frontal- Aceste pivoturi izodromice servesc pentru retentia incrustatiilor, necesita o pregatire minutioasa a

lacasurilor parapulpare - pentru paralelizarea acestor lăcaşuri se utilizează un dispozitiv special numit izodrom- dezavantajul major este acela că trasnmite variaţiile termice de la nivelul cavităţii orale sau senzaţia de

curen electric sub formă de fulguraţie

imobilizarea dinţilor parodontotici prin mijloace mobile

Se utilizează atunci când

- situaţia clinică nu permite confecţionarea unor punţi stabilizatoare.- Edentaţie mixtă

Petru confecţionarea protezelor adjuncte la pacientul parodontopat se recomandă:

- Evitarea materialelor cu potenţial alergic (acrilat – monomer rezidual)- Eviatarea croşetelor clasice de sârmă poziţionate pe dinţi naturali

Mijloace mobile:

3

A. Aparat de imobilizare ELBRECHT constă în reunirea a doi conectori principali plasaţi pe faţa vestibulară şi orală prin intermediul unor bare subţiri care se plasează deasupra punctelor de contactact iar la dinţii laterali în nişa masticatorie

Dezavantaje:

- În timp poate să crească mobilitatea prin manoperele de inserţie şi dezinserţie: se produce microtraumatisme

- Nu preotejează dinţii incluşi în imobilizare faţă de forţele verticaleB. Are două componente: fixă şi mobilizabilă.

Partea mobilizabilă are diferite elemete de agregare: coroană telescopică, culise, coroana ¾ care sunt fixate printr-o şină orală cu pivoturi numită atela STEIGER.

C. Pivoturi care sunt fixate în cilindri cu fund orb.

Sunt cimentaţi intracoronar dar parapulpar.

Nu se recomanda la pacienţii care prezintă bruxism.

Dezavantaj:

- Tehnicile sunt mai dificile- Necesită o mare precizie- De multe ori este nevoie de utilizarea unor materiale nobile- Pot favoriza retenţiile alimentare

Concluzii vis-a-vis de tehnicile de imobilizare

- Nu reprezintă metodă unică de tratament = monoterapie- Se utilizează ca şi terapie adjuvantă- Tehnica de imobilizare se alege în funcţie de situaţia clinică, respectiv forma de boală parodontală- Se alege în funcţie de conduita terapeutică de ansamblu (plus/minus tehnici chirurgicale)- Pacientul care prezintă un sistem de imobilizare se monitorizează aparte, intervalul de monitorizare se

particularizează pentru fiecare pacient şi sistem.

4