7. Atitudinea faţă de muncă în perioada crizei

]Frica de a nu fi dat afara este, în momentul actual, principalul motivator pentru muncă, iar românii au încă destule carenţe privind atitudinea faţă de muncă.

» În ce măsură acum, în criză economică, s-a schimbat atitudinea românului faţă de muncă? Mai ţine "lasă că merge şi-aşa?"

"Lasă, că merge şi-aşa" este o chestie care ţine de cultura naţională. Este o lipsa de educaţie, de etică profesională şi de atitudine faţă de muncă. Din păcate, fenomenul va continua până când aceste aspecte vor fi îmbunătăţite.

» S-au responsabilizat mai mult angajaţii gândindu-se că este criză, că pot fi daţi afară? Sunt mai constiincioşi? 

Nu. În astfel de momente devine mai vizibilă ratiunea pentru care cineva a spus că există doi factori motivaţionali importanţi: frica si lacomia. În momentul de faţă funcţionează frica mai mult decât lacomia. 

» Au învăţat românii să muncească, să facă lucruri de calitate? Sau cârpesc în continuare?

Cel mai important factor educativ din ultimii 20 de ani, din punct de vedere aplicativ, au fost multinaţionalele, care au venit nu numai cu finanţe, cu produse, cu "know-how", dar şi cu sisteme de training. Marile companii i-au învăţat pe români să producă la un nivel competitiv mondial. Pe de altă parte, mă uit şi la atitudinea muncitorilor faţă de muncă. Este tipică poza cu 15 muncitori care stau, fumează, dorm, şi unul sau doi care sunt în şanţ şi sapă. Aceasta atitudine este generalizată în România, din păcate. Nu-mi plac generalizările, dar dacă ne uităm la rezultat, la calitatea infrastructurii, a serviciilor, până şi la felul în care oamenii conduc maşinile, în mod evident România are carenţe majore dacă se compară cu restul lumii. Este de ajuns pentru oricare dintre noi să călătorească într-o ţară occidentală şi să vadă că lucrurile acolo stau mai bine decât în România. 

» Frica determinată de pierderea jobului îi face pe români mai eficienţi? Dar mai umili?

Cred că îi face mai puţini predispuşi la lene şi la simularea actului profesional. Sper că vor deveni mai umili, dat totodată angajatorul încearcă supraîncărcarea angajatului

»În ce măsură are România oameni bine pregătiţi, capabili să facă faţă cerinţelor pentru un post de conducere?

România are oameni care pot ocupa cele mai înalte posturi. Problema cea mai mare este că nu are destui. 

» De ce pregătire este nevoie pentru a fi un bun lider? E nevoie în primul rând de ADN. şi să aibă de la natură un set de caracteristici care să-l ajute să fie preocupat mai mult de rezultatul activităţii lui, de efectele pe care le produce, decât de el însuşi. 

Cum a schimbat criza atitudinea managerilor faţă de un loc de muncă: “Era candidatului care nu se dă jos din pat dacă nu primeşte o anumită sumă s-a încheiat”

Managerii care (încă) sunt chemaţi de headhunteri la interviurile de angajare şi-au schimbat discursul faţă de cel din perioada de dinainte de criză, astfel că şi-au mai “potolit” din pretenţii şi cerinţe, iar despre pachetul salarial vorbesc abia spre sfârşitul interviului, ceea ce înseamnă că mulţi candidaţi s-au “maturizat” şi au devenit mai realişti.

De cele mai multe ori, întrebările adresate de candidat sunt cele care pot da măsura calităţii sale. În funcţie de proiect, întrebările lor vizează de obicei indicatori economici ai companiei, relaţionarea postului, provocările imediate şi cele pe termen mediu lung şi, nu în ultimul rând, contextul în care are loc proiectul. Întrebări sunt şi despre pachetul salarial, dar aici piaţa începe uşor-u şor să devină mai educată  (la nivel de top management cu preponderenţă) şi abordează înţelept acest aspect spre sfârşitul procesului de recrutare, ţinând cont şi că piaţa nu mai e atât de  « generoasă ». Candidatul care « nu se dă jos din pat » fără o anumită sumă începe să dispară din peisaj ». 

100.000 de euro brut/an, cel mai mare salariu din 2013 obţinut de un manager plasat de companie

  Cu toate acestea, salariile managerilor nu au scăzut semnificativ, chiar dacă anii de criză au mai redus din beneficiile oferite de companii în ofertele salariale pentru managerii de top. Cel

mai mare salariu încasat anul acesta de un manager plasat de consultanţii de la Arthur Hunt a fost de 100.000 de euro brut pe an (8.300 de euro brut/lună), la care se adaugă un bonus variabil de 15% din salariul anual şi alte beneficii, pentru un candidat care a obţinut o poziţie de director general.

Centrii de decizie din România sunt extrem de limitaţi, cu excepţia proiectului « CEO la stat » . România este din acest punct de vedere o ţară marginală, iar piaţa nu este încă atractivă  pentru jucătorii mari. Pentru poziţiile de middle management, piaţa se va menţine la acelaşi nivel care asigură cu greu profitabilitatea acestui gen de business. Pe de altă parte, corpul consultanţilor în executive search mai are ceva până să se maturizeze el însuşi, prin piaţa însăşi . 

http://www.umk.ro/images/documente/publicatii/conferinta2013/gabriela_boldureanu.pdf