aspecte ecologice in arhitectura vernaculara

7/25/2019 Aspecte Ecologice in Arhitectura Vernaculara

1/20

Facultatea de Arhitectura

ASPECTE ECOLOGICE ALE ARHITECTURII VERNACULARE IN ROMANIA

Prof. Coord. Bica Smaranda Autori:

Florea Andreea

Munich OrnellaPetho Dora

Anul IV, 2015-2016


2/20

Abstract:

Poluarea si globalizarea sunt termeni definitorii perioadei in care traim. Incet incet specificul fiecarei culturi se

risipeste intr-o masa unitara, ceeace duce la pierderea caracterului local. Poluarea este un fenomen determinat de modul

de viata nesanatos pe care il ducem. Natura nu are nevoie de oameni, insa oamenii au nevoie de ea. Astfel, solutia este sa

facem o scurta incursiune in trecut, sa incercam sa adaptam arhitectura traditionala cu tehnicile ei si sa utilizam

materiale locale, cat mai putin prelucrate. Lucrarea de fata studiaza arhitectura vernaculara, metodele si materialele

folosite in trecut precum si cum se pot adapta in prezent toate aceste aspecte, care sunt avantajele, dezavantajele sicosturile unei astfel de abordari.

Introducere:

Vestigiile din arhitectura vernaculara pe care le vedem azi sunt doar un fragment din intreaga istorie, care a

trecut prin numeroase secvente si schimbari, un rezultat a experimentarilor si a evenimentelor ce au avut loc pe

teritoriul tarii in trecut. Au existat atat momente de dezvoltari uluitoare cat si caderi, revenind la momentele de

dinainte. Evolutia a avut loc in paralel cu dezvoltarea societatii umane, insa s-a intercalat si a fost influentata mereu

de conditiile geo-politice.

Taranul roman a fost propriul sau architect, a fost creativ, folosea resurse locale si le punea in operainteligent in forme extrem de variate, adaptandu-le nevoilor sale. Pentru a intelege arhitectura populara romaneasca

este necesara parcurgerea tuturor etapelor, fiindca a existat mai mereu o influenta dinspre trecut inspre viitor. Doar

sa putem intelege de ce se construieste intr-un anumit mod si nu in altul si de ce sunt folosite materialele respective.

Studiind aceste lucruri putem trasa niste linii majore de ghidaj ce ne pot ajuta in arhitectura contemporana,

urmarind astfel acelasi fir narativ si anume inspirarea din trecutsi din cunostiintele acumulate deja.


3/20

STUDIUL ARHITECTURII VERNACULARE

VREMURILE VECHI

Perioada primitiva (70 000-sec VIII)

In paleolitic (70 000-12000 I Hr) si in mezolitic(10 000-8500 I Hr) oamenii au trait in adaposturi

naturale si caverne.Ocupatia acestora era

predominant vanatul.

Modul de locuire se schimba pe masura ce

oamenii incep sa cultive plante si sa creasca animale.

Astfel In neolitic(9000-1800 I Hr) incep sa traiasca

grupati in triburi, raspanditi pe arii intinse, in

vecinatatea apelor.Locuinteleerau bordeie sau colibe

din pari si nuiele.Acestea erau grupate in jurul unei

pieti in mijlocul careia se afla un atelier/magazine de

provizii. In neolitic gasim linii comune in cladirile de

locuit cu arhitectura vernaculara.

Mai tarziu, odata cu perfectionarea uneltelor

asezarile cunosc o crestere economica si se dezvolta

asezari de tip satesc tot in preajma apei sau pe

inaltimi, fortificate cu santuri de apare si palisade,

locuintele fiind grupate compact in interior. Acestea

erau atat colibe cat si case.

In neoliticul tarziuoamenii traiau in locuinte

collective. Asezarile erau aparate cu santuri, ceea ce

ne duce la concluzia ca probabil motivul pentru care

casele erau collective, era unul de siguranta.

In epoca bronzuluise construiesc asezari in locuri usor

de aparat si apare o tehnica noua constructive. Cladirile

sunt asezate pe platforme de piatra, iar peretii sunt din

piatra sparta cu mortar de lut si armature de grinzi de lemn.

Perioada geto-daca

In a2a epoca a fierului pe teritoriul tarii noastre aveauloc doua fenomene. In cautarea unor piete de desfacere,

grecii intemeiaza in partea de rasarit a tarii colonia Histria,

o civilizatie de tip mediteranean. Restul teritoriului este

locuit de triburi geto-dace si au loc transformari ce duc la

aparitia Daciei, cu o democratie militara. Cele doua

teritorii se influenteaza reciproc, existand intre acestea

schimburi comerciale.

Cetatile grecesti au fost construite conform

principiilor si tehnicilor constructive specifice. Acest lucru

se observa in special la nivel urbanistic. Cetatile aveau un

nivel inalt de dezvoltare. Nu avem date suficiente despre

locuintele grecesti din aceste cetati datorita stratificatiilorulterioare.

Dacia era considerate o zona marginala locuita de

barbari. Dacii erau raspanditi pe o zona destul de intinsa.

Asezarile de campie erau aparate cu valuri de pamant si

palisade, iar cele muntoase aparate natural dar si cu ziduri

si turnuri de piatra. Aveau un nivel ridicat de trai, preluand

principii constructive de la eleni.

Casele dacilor de rand erau de mici dimensiuni,

pe plan dreptunghiular dar si pe plan circular sau oval.

Aveau prispa in fata sau de jur imprejur. Ce observam

deosebit in aceasta perioada, este faptul ca functiunileprecum bucataria, camara etc. se afla in cladiri separate,

izolate. Tehnicile constructive sunt tot cele cunoscute si

pana acum: pereti de lemn umpluti cu paie si lut, sau pereti

integral din trunchiuri de copac, asezati pe fundatie de


4/20

piatra sparta. Acoperirea era fie cu stuf fie cu sindrila.

Locuintele nobililor erau reprezentate

deseori de locuinta turn. Cladire cu functiune dubla,

are atat rol defensiv cat si de locuire. Inalte de pana la

15 m, aveau incaperi mari cu laturi de cate 8 mlungime, functiunea de locuire existand la fiecare

nivel. Acestea erau construite din lemn.

Perioada romana

Cucerirea Daciei are loc in doua razboaie

successive: in 101-102 si 105-106. Arhitectura Daciei

este distrusa in mare parte de romani si urmeaza o

perioada de restructurare, colonizare si exploatare

accelerata a bogatiilor. Incep sa fie folosite tehnicile

lor constructive, mai avansate si principiile lor

arhitecturale si urbanistice. Orasele contin edificii cu

functiuni diverse precum temple, bai publice,

curia,sedii de colegii, forumetc. Se construiesc o serie

de cladiri cu caracter militar si orase noi. Din

resturilor caselor dezgropate observam ca nobilii

locuiau in case din piatra faltuita, ce aveau incaperi

dispuse in jurul unui atrium, villae rusticae, iar cei

saraci locuiau inca in colibe.

Secolele III-IX

In 271 Aurelian decide retragerea trupelor

romane. Cateva din cetati intra sub stapanire romano-

bizantina, ce se mentine pana in secolul VI, basilica fiind

edificiul reprezentativ pentru aceasta perioada. Datorita

lipsei de date istorice, nu cunoastem informatii in legaturacu ce se petrece pe teritoriul tarii in perioada dintre secolul

VI si IX, perioada marcata de numeroase valuri

migratoare. Este o perioada in care nu existau conditiile

necesare dezv unei culture infloritoare. Populatia redusa ca

numar, a dus o viata dificila ocupandu-se cu agricultura si

diverse mestesuguri. Constructiile au fost realizate din

materiale cu o durata scurta de viata. Datorita acestui

complex de factori, aceasta este perioada cea mai saraca in

vestigii arheologice. Intre secolele IX si X incep sa se

dezvolte formatiuni feudale, denumite cnezate si

voievodate.

ARHITECTURA MEDIEVALA IN ROMANIA

Secolele X-XIV: Inceputul arhitecturii populare

romanesti

Incepand cu secolul X apar noi metode de

constructie, un progres influentat de prezenta in teritoriu aImperiului Bizantin, ce construia intr-un mod nemaiintalnit

pana atunci in acest areal, si anume ziduri de caramida arsa

sau piatra, imbinate cu mortar de var. In aceasta perioada

apare si tinda, ulterior siprispa.

In a doua jumatate a sec X se inregistreaza o

crestere a populatiei, ce traia in asezari rurale mici sau

catune. Cladirile din aceste asezari apartin complet

arhitecturii populare. Materialele de constructie folosite

erau materiale fragile precum lemnul, pamantul, stuful si

panza. Acestea au fost reparate de la o generatie la alta.

Datorita acestui fapt, credinta generala este ca edificiile

pastrate din perioade mai recenta, sunt defapt ecoul celor

din perioada medieval, acestea fiind perpetuate sitransmise generatiilor urmatoare prin viu grai sau prin

trasmiterea indeletnicirilor din tata in fiu.

Arhitectura populara romaneasca este unitara la

nivelul tarii. Aceasta este diferentiata de relief, clima,

resurse si influente, prin aspect, materialitate, structura si

mod de dispunere.

Putem face o categorizare in functie de relief si

avem astfel: regiunile de munte, ce se ocupa cu cresterea

animalelor, in special a oilor si cu locuinte rasfirate;


5/20

regiunile de deal, majoritatea, unde oamenii se ocupa

cu pomicultura, cresterea animalelor dar si agriculta;

si zona de campie, unde asezarile sunt adunate si se

ocupa cu agricultura.

In satul rasfirat gospodariile nu au delimitari

clare, in vreme ce la cele adunate observam o

ierarhizare a acareturilor intr-o curte geometrizata.

Arhitectura medievala in Dobrogea,

Transilvania si sudul Carpatilor

Aceste trei zone sunt definite de caracterul

feudal, fiind fiecare condusa de diversi voievozi.

Astfel ceea ce caracterizeaza aceasta perioada este

arhitectura religioasa si cea cu caracter militar. In

Dobrogeaexista 10 poleisuri, ex Capidava, cu ziduri

groase de piatra cioplita, in unele cazuri sprijinite pe

pat de piloti de lemn. In Transilvaniaasemenea

asezari fortificate gasim in exemple precum cetatea

lui Gelu sau cetatea lui Glad, Orsova.Cetatile sunt aparate de un val de pamant

intarit cu palisade si santuri.

Din punct de vedere al locuintei, se intalnesc

din nou locuintele-turn, unde observam trecerea la

zidarie, acestea fiind acum construite din piatra.

Aveau cate o singura incapere pe nivel, scara

exterioara mobila si scarainterioara sapata in zid.

Romanic in Transilvania

In urma cuceririi a Transilvaniei de catre

regatul maghiar in secolul XII, intreaga zona este

colonizata de sasi. Odata cu stapanirea regatului

ungar, incepe pe aceste teritorii sa se construiasca instilul caracteristic Occidentului in acea perioada.

Satele fiind acum construite in stilul specific

maghiar, aveau case de lemn sau zidarie, grupate in

jurul unor piete. Acestea sunt treptat fortificate.

Deasemenea odata cu patrunderea in anumite zone a

cavalerilor teutoni, incep sa se construiasca si cetati

de lemn si pamant si cladiri cu rol militar de zidarie.

Cucerirea de catre maghiari s-a incheiat in

secolul XIII, iar procesul de feudalizare s-a

intensificat, deci nevoia de a construi locuinte si

edificii cu caracter religios a crescut. Aceasta

arhitectura a continuat sa fie preponderent de lemn si

uneori de zidarie. Din aceste doua tipuri deconstructii, astazi se mai pastreaza doar bisericile, din

zidarie de piatra.

Secolele XIV-XV

In aceasta perioada Tara Romaneasca si

Moldova sunt state independente feudale, iar

Transilvania este voievodat.Transilvania cunoaste un

progress economic ceea ce duce la dezvoltarea

asezarilor existente in orase, dar au aparut si orase noi.

Arhitectura se dezvolta ca urmare a multitudinii de

mesteri, care calatoresc pentru a se perfectiona. Ce este

interesant este faptul ca datorita tehnicii neavansate, multi

oraseni se ocupa ca si in trecut de agricultura si cresterea

animalelor. Cele trei regiuni au fost influentate in mod

diferit,in functie de stapanirea sub care se aflau. Deci

modul de constructie estefie in stil occidental, fie deinfluenta bizantina.

In Transilvania preponderent pe langa edificiile

religioase, gasim arhitectura militara. Au fost puse la punct

sisteme de cetati si castele. Unele cetati au fost construite

din lemn si pamant dupa vechea formula, iar altele din

zidarie de piatra si caramida.

Gotic in Transilvania

Secolele XIV si XVII sunt o faza in caredezvoltarea oraselor isi are punctul de plecare in progresul

mestesugurilor, ceea ce se reflecta si in arhitectura.Astfel

se explica intense activitate constructive si faptul ca

orasele incep sa aiba numeroase cladiri publice: cladiri ale

breslelor, cladiri de desfacere a marfurilor, cladiri ce

adaposteau conducerea orasului. Bunastarea s-a reflectat in

principal in edificiile religioase nou construite. Au

continuat sa se construiasca donjoane, turnurile locuinta cu

rol defensiv. Casele aveau forme si dimensiuni variate,

insa deseori inguste si adanci.

In a doua jumatate a secolului XV se inlatura

feudalismul. Se construiesc sute de cetati intens fortificate,

pentru a face fata numeroaselor atacuri turcesti. Spredeosebire de cetatile militare, acestea ocupa suprafete

intinse, impartite intr-o multitudine de curti inconjurate de

ziduri, de-a lungul carora sunt dispuse camerele de locuit si

depozitele de alimente.

In cadrul oraselor avut loc numeroase schimbari.

La inceput casele erau din paianta si lemn, izolate unele de

altele, cu cate doua incaperi. Locuintele celor instariti in

schimb erau din caramida si piatra. Casele mesterilor si a

negutatorilor delimitau strazile principale si pietele. La


6/20

parter se aflau atelierele, eventual precedate de un

portic, in spate se gasea depozitarea, iar la etaj,

accesibil printr-o scara aflata in curtea interioara, se

gasea spatiul de locuit.

In ultimele decenii ale secolului XVI,

datorita dominatiei turcesti, arhitectura nu a mai avut

conditii prielnice dezvoltarii. Interventia arhitectilor

italieni sositi pe aceste meleaguri si existentaatelierelor de pietrari a determinat aparitia arhitecturii

renascentiste in Transilvania.

Spatiul Moldovenesc

Cucerirea Constantinopolului a transformat

Marea Neagra intr-un spatiu turcesc, in care comertul

era controlat de Imperiul Otoman. O trasatura

distinctiva este organizarea tentaculara a asezarilor,

lipsita de fortificatii. Locuintele erau primitive, din

materiale ieftine, semiingropate, putand fi usor

reconstruite.

Existau legaturi subterane prin pivnite pe

zeci de kilometri. In zonele importante exista si curti

domnesti. Centrele urbane, dezvoltate in jurul curtilor

domnesti, spre deosebire de orasele medievale

occidentale, erau formate din case de lemn, rare si

isolate. Casele dispuneau de curti si gradini cultivate.

Putem numi aceste asezari targuri.

In Moldova exista numeroase influente:

rusesti, otomane, genoveze. Si in acest areal cele mai

de seama vestigii sunt cele de factura religioasa.

Tara Romaneasca

In secolul XVII are loc o imbunatatire economica

si astfel clasa dominant poate sa isi construiasca cladiri

mai luxoase. Incepe sa se faca simtita aparitia Renasterii;

se construieste din material durabile si mesterii introduc in

aceste edificii elemente din arhitectura populara. S-auconstruit foarte multe case boieresti de o frumusete si o

maiestrie deosebita. In 1660 Bucuresti devine capital.

Casele erau rare, cu curte, gradina, grajd, sub forma unor

insule. Incepe sa se puna accentual pe frumos si pe

sugerarea statutului social prin intermediul locuintei.

Asezarile au centre comerciale, cu mai multe piete sau

targuri.

Odata cu inceputul arhitecturii renascentiste, urmata mai

apoi de arhitectura baroca in secolul XVIII, accentul in

constructia caselor se pune pe aspectul estetic.

Concluzii

Aspectele ecologice in cadrul locuintelor sunt in

principiu legate de conditia asezarii. Adica in perioade de

invazii, criteriile care au determinat arhitectura sunt

derivate din nevoia de securitate. In momentele de pace

oamenii s-au putut gandi la confort si au construit dupa

cunostiintele mostenite, care au pornit in mod cert de la

datele sitului dar si de la proprietatile materialelor.

Dezvoltarea asezarilor urbane si progresul economic au

determinat aparitia unor alte principii de constructie. De

aceea in ultimele secole ale perioadei medievale

semnificativ este aspectul estetic al cladirii. Ce este

important de remarcat este ca arhitectura vernaculara nu a

fost agresiva si nu a lasat urme daunatoare mediului spre

deosebire de edificiile contemporane.


7/20

DETALIEREA TIPOLOGIEI LOCUINTELOR

Bordeie (Oltenia)

Bordeiele s-au construit de-a lungul Dunarii,

de la Drobeta Turnu-Severin pana in Delta. Aceste

constructii se afla in sub pamant, si ies din pamantcirca 1.5 metri si sunt dispuse in lungime. Forma cea

mai simpla cuprindea o incapere de locuit numita la

foc care avea vatra si cos de fum scos peste

acoperis. Ulterior s-a dezvoltat, avand trei incaperi

succesive: tinda, hogeagul (cu sau fara vatra) si

incaperea de locuit numita szoba, avand lungimea

totala de 6m, latimea de 4m si o inaltime de 2m.

Sapatla 70cm sub nivelul solului, el este construit pe

un schelet de lemn si acoperit cu paie de lut. Astazi

se mai intalneste numai in unele asezari de rudari la

marginea catorva sate. fiind construit pe un schelet

din lemn si acoperit cu paie si lut.

Locuinta semi-ingropata se comporta foarte

bine la diferentele de temperatura. Acoperisul

protejeaza incaperea de razele solare, iar pamantul

incalzit mentine caldura pe care o transmite ulterior

cladirii.

Casele

Categoria de locuinte cea mai raspandita intre

sec.X-XIV pe intregul teritoriu al tarii o constituia casele

cu un singur cat construite la nivelul solului. Este casa

arhaica specifica satelor pastorale. Spatiile: casa, camara

pentru provizii, bucataria, grajdul.

Aparitia spatiului destinat unei indeletniciri

mestesugaresti poate determina si modificari de structura si

tehnica de constructie. Tehnica cununilor orizontale de

barne incheiate in cheutori, folosita in lungimi de 4-5 m,

nu mai putea fi folosita la un perete de 7-8 m. Din aceste

motive de dimensionare, dar si din cauza conditiilor de

lucru, degajari de abut, camera diarstei emana caldura spre

deosebire de restul locuintei a fost ridicata din piatra bruta,

intr-un contrast placut cu lemnul aparent.

O cas rneasc tradiional n Maramure

include mai multe cldiri. Casa principal este aezat fie

n partea opus porii de la intrare, fie perpendicular cu ea,

dar n aa fel nct faada principal s fie la sud ori la est.

Una sau chiar mai multe cldiri mici se gsesc adeseori

lng gardul casei pentru a adposti animalele mai mici.

In Maramures casa cu tinda si una sau doua

incaperi de locuitse diferentiaza de restul prin faptul ca

tinda ei este intotdeauna neincalzitanu are vatra si de

cele mai multe ori nici plafon; a doua diferentiere formaingusta si joasa a prispei, marginita totdeauna de stalpi de

lemn si balustrade.


8/20

In Transilvaniadin Banat pana in Carpatii Orientali

tipul casei cu tinda, cu 2 sau 3 incaperi.mutarea

vetrei joase, a caloiului casei de tip arhaic, din

camera de locuit in tinda.

In Muntenia locuinta se afla pe un soclu inalt

de piatra. Soclul folosit pe post de depozitare.

Peretiisunt din schelet de lemn si umplutura de zidarie.

Arhitectura populara romaneasca in zona

Subcarpatica

In aceasta zona majoritatea asezarilor sunt in

vale si dezvoltate liniar. Fatada casei este orientata de

obicei catre sud si numai uneori casele de pe partea

dreapta a drumurilor- in general cu directia nord-sud

se intorc cu fata la sosea si deci la rasarit in acelasi

timp.

Materialul de constructie folosit cuprecadere este lemnul: in nord lemnul de brad, iar in

rest lemnul de fag si stejar, uneori si de ulm sau anin.

Lemnul se utilizeaza sub forma de barne avand

grosimi intre 20 si 30 de cm. Specific acestei regiuni

este tencuirea ce se face pe "cercuiala " din nuiele de

alun precum si varuirea peretilor. Lemnul este utilizat

si ca invelitoare sub forma de sindrila de brad de 40-

60 cm lungime si de 8-12 cm latime.

Piatra este un material folosit exclusiv la temelii

sau socluri inalte, inaltimea acestui soclu variaza intre 1 si

2.5 m . Uneori apare si zidaria mixta de piatra si caramida

la zidul interior de care se alipeste vatra.

Arhitectura taraneasca din regiunea Pitesti este o

arhitectura inalta specifica dealurilor si depresiunilor

submontane din tara.

Arhitectura Subcarpatica se imbina cu arhitectura

de campie a caselor cu prispa sau foisor de scara acoperit

in doua ape.

Domina o arhitectura de campie, case joase foarte

dezvoltate in lung, cu polate, construite din paianta sau

caramida , cu foisoare de scara acoperit in doua ape.

Casa joasa cu tinda si 2 incaperi. In aceasta

varianta, jumatatea din fund a tindei este ocupata in

intregime de vatra, al carei cos de fum, construit la baza ca

o bolta, se sprijina pe cei doi pereti laterali si pe cel din

fund.

Oltenia case cu parter si etaj; cu cate o camera sau

doua, cu prispa in fata. Camerele de la parter au rol de

depozitare, la etaj fiind locuinta propriu-zisa. Cel mai des

sunt construite integral de lemn.


9/20

Moldovatipul vechi al casei joase cu

tinda, care este dominant, se diferentiaza prin aceea

ca vatra, insotita mai intotdeauna de un cuptor, se

gaseste in camera de locuit, nu in tinda.

TIPARUL LOCUINTEI SI ASPECTELE SALE

ECOLOGICE

Amplasareagospodariei era realizata de

regula in locuri greu inundabile, dar cu acces facil la

apa, ferite de vanturile dominante, cu accese bune

catre alte puncte nodale ale localitatii.

In cadrul gospodariei, locuinta era protejata

climatic prin introducerea unor spatii tampon sau a

unor cladiri de protectie. Mai mult, casa are de regula

o fata blindata (dosul casei) fara deschideri, orientata

de regula pe directia vantului dominant de iarna.

Seciunea transversalaprin casa traditionala

tipica ne releva caracterul ecologic, de adaptare

climatica exceptionala. Ajungerea la aceste

performante s-a realizat empiric, gradual, prin

incercari reusite si esecuri.

Din punct de vedere al relatiei cu vanturile

dominante reci, purtatoare de omat abundent, casa isi

intoarce spatele la vant, cu o latura lunga oarba, fara

goluri, de multe ori invelita cu sindrila pana jos, ca o

prelungire a acoperisului. Alteori, este doar o fatada

nuda, fara goluri, realizata din acelasi material cu

ceilalti pereti.

Nu de putine ori, in lungul acestei fatade se

realizeaza un spatiu de depozitare, spatiu tampon.

Podul constituie un spatiu termic, incalzit de cosul de

fum al vetrei, cos care traverseaza spatiul podului.

Anvelopa este realizata din lemn sau

chirpici, ambele solutii fiind bune izolatoare termice.

Vatra, punctul de foc, realizata din zidarie,

reprezinta concentrarea de masa, capabila de

acumulare termica, volantul termic al casei. Vatra

este elementul care confera inertie termica unei

cladiri altfel usoare, fara inertie. Inertia permite

acumularea caldurii si redistribuirea ei dupa un

anumit timp, permitand realizarea unei ambiante

termice constante la interior.

Masa este distribuita optimal, la interior, bine

protejata de anvelopa izolata termic, si este direct incalzita

iarna. Cosul asigura insa vara un bun tiraj al aerului,

permitand o ventilare care contribuie la racorirea spatiului

interior.

Din punct de vedere al insoririi si al luminii

naturale, casa se deschide cu fatadele posesoare de goluri

catre orientarile favorabile (E, SE, S, SV, V), astfel incat

este bine luminata, in pofida dimensiunulor mici ale

ferestrelor.

Prispa de pe fatada principala, cu prientare de

regula S, SV, joaca si ea un rol de usor tampon termic,dar


10/20

mai ales de filtru solar. Astfel, vara, prin

dimensiunile de ansamblu, prispa actioneaza ca un

parasolar orizontal, impiedicand razele solare ce

formeaza un unghu de cc. 60-70 de grade cu solul sa

patrunde prin ferestre in casa, evitandu-se in acest

mod efectul de sera estival.

Iarna, in schimb, vom avea soare pana pe

peretele din fund al incaperilor de locuit, din doua

motive. Primul il constituie profunzimea redusa a

incaperilor respective. Al doilea motiv il constituie

faptul ca aceeasi prispa prin dimensiunile ei, permite

soarelui de iarna (ce vine la un unghi de cc. 20-30 de

grade fata de sol) sa patrunda profund prin suprafata

feresrelor spre interior, contribuind astfel la incalzirea

interiorului (aport solar hibernal). Casa este de regula

suprainaltata fata de sol cu cc. 50-60cm, printr-un

soclu de piatra, legata uscat, fapt ce-i confera

protectie fata de infiltratiile din zapada, dar si o

oarecare protectie fata de urcarea capilara a apei din

sol.

Locuintele mai instarite din zonele pomicole

sau viticole posedau un beci, realizat din zidarie de

piatra peste care apare un etajde fapt partea locuita.

Aceasta este astfel izolata de sol prin

intermediul beciului, a carui fuctie primordiala

ramane cea de depozitare.

MATERIALE DE CONSTRUCTIE

Taranul roman-arhitectul si constructorul

propriei sale case si a cladirilor anexe. A folosit de-a

lungul veacurilor ca materiale de baza lemnul, piatra,

pamantul si caramida ; aceste materiale sunt eficiente

din punct de vedere energetic.

Lemnul a fost folosit sub toate formele, de la

trunchi curatit doar de ramuri la elemente ecarisate,

fasonate sau cioplite. Lemnul este unicul material ce

puea fi folosit singur pt realizarea intregii locuinte:

osatura(elem de sustinere), pereti int si ext, grinzi-tavane,

sarpante, balustrade, pardoseli, invelitori, usi, ferestre si

aproape intregul mobilier sunt facute in unele regiuni

exclusiv din lemn.

Piatra a fost utilizata in mod obisnuit sub forma

de bolovani de rau sau de cioplitura. In cazuri

exceptionale, a fost folosita in unele parti ale Transilvaniei

(intregul sat Dumitra din raionul Bistrita) si in Dobrogea,

piatra slefuita (fatade netede in unghi drept), numita ingeneral "piatra de talie".

Pamantul, material ieftin si la indemana, a fost

utilizat fie sub forma de ciamur: pasta clisoasa, facuta din

lut amestecat cu apa, cu paie tocate sau calti si cu un adaos

de materii organice(balega de vita) sau de chirpici:

caramida uscata la soare, facuta din pasta de ciamur

presata in forme de circa 20x20x40.

Caramida, fabricata din pamant galben special,

presata si arsa, este un material de constructie care a

inceput sa fie folosit de taranul roman abia catre inceputul

secolului XX si atunci numai in anumite regiuni, in special

in satele apropiate de orase si de centrele industriale.

Peretii erau facuti fie dintr-un sg fel de material:

lemn, pamant, piatra sau caramida, fie din mai multe

materiale combinate: lemn si pamant, lemn si caramida,

piatra si lemn etc.

Peretii de lemn: Lemnul pt confetionarea peretilor

se prezinta fie sub forma de barne groase (fruieti), adica

trunchiuri de copac cojite dar nelucrate, fie sub forma de

grinzi cioplite pe patru fete (in patru dungi) de sectiune

patrata, sau blani late numite cioplitura, de sectiune


11/20

dreptunghiulara. Legarea intre ele a lemnelor la

colturile cladirii sau la intalnirea unui primez(perete

despartitor) cu pereti exterior, se face prin imbinarea

dupa unul din cele doua sisteme populare numite "in

cheotori", "in catei" sau "in chei".

Sistemul in cheotore, diferentiat de

cheotoare drepte sau rotunde, est o imbinare la

jumatate lemn, capetele barnelor fiind inafara liniei

peretilor cu 15-20.

Sistemul de imbinare in catei este o metoda

mai economica de a construi pereti. Sistemul de

sustinere e constituit din stalpi-montanti prinsi din 2

in 2 m intr-o grinda de baza. Peretii, care sunt mai

mult o umplutura, sunt facuti din blani subtiri,

"despicaturi", imbinate cu montantii. Peretii se

incheie in partea de sus cu un rand de grinzi groase

asezate oriz, ce formeaza o legatura numita cununa.

Peretii de pamant-ciamur sau chirpici.

Constructia cere confectionarea in prealabil a unorcofraje ajutatoare din lemn. Peretele va avea in final

grosimea de 40-60 cm. Pasta de ciamur, bine

framantata, se toarna intre cofraje in straturi

succesive de 20-40 cm grosime, batandu-se bine cu

maiul. Sub efectul soarelui si al vantului, ciamurul se

intareste si se usuca in cateva zile, capatand

rezistenta.

Constructia peretilor cu chirpici se face prin

zidirea succesiva in asize(paturi) suprapuse a

blocurilor de chirpici. Asizele oriz formeaza linii

paralele continue, rosturile verticale (liniile de

contact dintre doua blocuri alaturate) sunt

discontinue:tesute. Aderenta dintre blocuri se face in

timpul constructiei, prin udarea acstora cu apa sau cupasta moale de ciamur.

Zidaria de piatra: folosita de obicei la

pivnite, temelii, partea peretilor interiori de care se

alipeste vatra cu cos; mai rar la confetionarea

peretilor exteriori (Datorita climatului oferit de

zidaria de piatra). Legatura dintre pietre, care sunt

dispuse cu rosturile tesute in forma neregulata, este

facuta cu mortar de ciamur sau de var gras.

Peretii de lemn si pamant. In foarte multe cazuri,

lemnul este combinat cu ramuri subtiri sau tulpini de

arbusti, nuiele si cu mortar de pamant lutos in constructia

peretilor. Deci peretii sunt formati din doua elemente

distincte: unul de sustinere si altul de umplutura. Elem de

sustinere: sub forma unui schelet constr din grinzi

orizontale, unele sub forma de talpa in partea inferioare, iar

altele ce formeaza coroana in partea de sus. Elem deumplutura: impletitura de nuiele, tesuta pe pari intre grinzi

si stalpi, peste care este intins un strat gros de mortar de

pamant lutos, amestecat cu paie tocate si materii organice.

Peretii de lemn si caramida. Combinarea lemnului

cu caramida este datata relativ recent. Procedeul de

constructie folosit in acest caz, nuit "in aiante". este

asemanator peretilor de lemn si pamant. Deosebirea consta

in inlocuirea elementului de umplutura cu zidarie de

caramida si tencuiala.

Casele si in general cele de lemn, au in

exemplarele vechi fundatii. Peretii se ridica pe o rama

solida de lemn(talpa), facuta din grinzi intregi, rotunde saucioplite(grosi,balvani sau ursi). Pe terenul de dinainte

netezit talpa e asezata direct pe pamant, sau pt a impiedica

umezeala si putrezirea lemnului, pe bolovani mari de piatra

sub cele 4 colturi ale ramei. In acest caz spatiul ramas

dintre teren si grinzile talpii se umple cu zidarie de piatra

uscata, iar cel dintre teren si podea cu moloz si pamant

bine batut. In cazul regiunilor muntoase sau deluroase,

talpa peretilor era asezata pe o fundatie inalta de piatra

zidita, ce permite amenajarea sub casa a unor

pivnite,camari sau depozite.

Stalpii si colonetele: confectionati din lemn, de

obicei dintr-o singura bucata de lemn, de obicei de esenta

tare:stejar,frasin,par,nuc;mai rar brad. La casele boieresti

mai vechi sau la unele case taranesti din prima jumatate a

sec XX, au aparut in compozitia foisoarelor si a prispelor

si stalpi de zidarie. Scunzi, de sectiune patrata sau

circulara, sunt legati intre ei prin grinzi drepte (temeie) sau

arcade in plin cintru sau polilobate.

Tavanul si bolta. Tavanul:din grinzi cu distanta de

0.8-1m intre ele. Exista la casele mai noi, tavane

infundate(netede), construite prin fixarea pe fetele

inferioare a grinzilor, a unei retele de sipci si trestie, peste

care e intins un strat subtire de tencuiala de pamant

lutos/ipsos etc.


12/20

MODURI DE APLICARE CONTEMPORANE SIASPECTE ALE ACESTORA

Pana acum am observant ca istoriaarhitecturii vernaculare este o sursa buna de inspiratie.A construi cu materiale locale, cu tehnici cunoscute

deja din antichitate, aduce o serie de beneficii. Vomprezenta dupa cum urmeaza tipurile de constructii pecare le putem utiliza in ziua de azi, precum si ce

presupune fiecare si preturile aferente.

CASE DIN BALOTI DE PAIE

1. FUNDATIA

Majoritatea fundaiilor convenionale includ att

o talp a fundaiei,o baz lat,solid, care distribuiegreutatea construcieipe o suprafa mai mare ct iun soclu, care ridic baza peretelui asigurnddistanareade sol. n loc de talp, construim de obiceiun an de drenajcare combin funcia de preluare agreutiiconstruciei cu funcia de drenaj. Unsistem de drenaj simplu elimin simultan problemelelegate de nghe, de umezeal, de podele umede, detensiunea argilei care intr laap, ameninnd sdezintegreze casa, i totfelul de probleme cum arfiputregaiul, mucegaiul, ciupercile, fr a mai pune lasocoteal inundaiile minore.

Pentru construcia unei case naturale,soclultrebuie sfie nalt pn la cel puinnivelulgenunchiului (cel puin 45 de centimetri) deasupraterenului nconjurtorconstruciei i lat deo mn (n

jur de 16 de centimetri) deasupra pardoselii finite.

Aceast nlime menine peretele ferit att deapa care se poate scurge de pe streini sau de laburlanele neetanate, ct ide posibilele inundaiicauzate de instalaiile de canalizare interioare.

Tipuri de fundatii: de piatra, beton; anvelopeleuzate umplute cu pmnt compactati sacii umplui

cu pmnt sunt dou tipuri inovatoare de fundaii.

2. STRUCTURA

Baloii ntlnii frecvent au 50/50/100 cm i pot fifolosii ca pe nite crmizi i zidite cu mortar clasic.Se foloseste neaprat var, deoarece are proprietideosebite pentru case sntoase.

Pereii, exteriori i interiori din baloi pui pe lat(50 cm) sau, la un perete mare, pe lung (perete de 100

cm grosime), confer rezisten. Ei se zidesc, lsndloc pentru ui i ferestre, dar dac s-a omis, se taie cudrujba goluri pentru ui i ferestre. La nivelul


13/20

tavanului se ncastreaz prin tiere n balot de lcauride 10/10 grinzi pentru btut tavan, fie cu grinziaparente i podina luxoas din lemn bun. Se pot folosigrinzi aparente cu podina oarba pentru rabitzare itencuire cu var i ciment, pentru tavane albe i drepte.

3. ACOPERISUL

Acoperiul caselor din baloi de paie nu necesitvreun tip deosebit de acoperi cu geometrie apartesau

materiale speciale, dar, pentru ca o astfel de cas sin vreme de cteva secole, merit investiia ntr-unacoperi durabil.

Trebuie ales un sistem care se potrivete climei,bioregiunii, mrimii construciei, dar i

buzunarului, abilitilor i materialelor disponibile.

n general un acoperi bun ar trebuisndeplineasc urmtoarele condiii:

- S fereasc de ploaie i alte precipitaii

i in apa departe de perei.- S previn pierderile de cldur sau

supranclzirea.- S apere locuitorii casei i obiectele

din interior de vnt, de lumina n exces,de zgomote, de praf i de alte neplceri.

- S rmn locului n caz de uragane, vnturiputernice i cutremure.

- S reziste la sarcini suplimentare cum arfi lucrtorii care l ntrein, zpada, grindina,crengile czute i altele.

- n zonele cu pericol de incendii s apere defoc.

- S in panouri pentru nclzirea apei,panouri fotovoltaice i poate chiar ogrdinde acoperi

- S colecteze apa de but sau folosincasnic i/sau irigaii.

- S ncurajeze mai degrab dect s

ndeprteze creterea plantelor i viaaslbatic.

Dacacoperiul are vegetaie ce crete pe el, se

numeteacoperi viu. Acoperiurile dinmateriale

compozite (de tip role) i cartonul asfaltat sunt des

ntlnite, ieftine, dar cu durat scurt de via i toxice

datorit materialelor derivate din produse

petrochimice. Un alt set de opiuni pentru acoperi

include ardezia, igla din ceramic saubeton, ia delemn, indrila. Precum n cazul acoperiurilor de

tabl, aceste elemente sunt nurubate, fixate n cuie

sau legate de penele acoperiului

grinzi fixate orizontal de-a lungul cpriorilor.

Acoperiul de paie este un strat gros i bine legatde

trestie, paie sau frunze de palmier, care mbin n

acelai material funcia de acoperire cu funcia de

izolare.

Important este ca indifernt de tipul de acoperi

ales, ntotdeauna trebuie lasat un spaiu de ventilaiedeasupra izolaieiiobariercontra vaporilor sub ea..

4. TENCUIALA

Tencuielile pot fi:- tencuieli natural prefabricate - Marele

avantaj al tencuielilor prefabricate este confortul carei este oferit prin faptul c aceste tencuieli nu aunevoie de alt prelucrare dect adugarea apei iaplicarea acestora pe perei. n schimb exist un mare

inconvenient n ceea ce privete aceste materiale ianume preul foarte piperat pentru majoritatea celorcare aleg sa-si construiasca o casa naturala.

- tencuieli preparate local, din resursele aflaten imediata apropiere a terenului - Avantajeletencuielilor preparate local sunt costurile reduse,posibilitatea de a experimenta i voia bun laactivitile de preparare i aplicare a acestora. Acesteapot fi de tencuieli pe baz de var i/sau tencuielide lut(argil). n ambele cazuri, varul sau argila au rol deliant. Ca agregat se folosete nisip (uneori chiar cupietri), iar ca armtur diferite materialenaturale cufibr cum ar fi paiele, cnepa sau pr de capr, blegarde cal, dar se poate folosi i plas de fibr de sticl.


14/20

Pot fi considerate dezavantaje timpul pierdut pentru aexperimenta amestecul perfect i faptul c necesitntreinere mai frecvent dect cele prefabricate.

5. COSTURI

n Romnia, deocamdat sunt putine case dinbaloi de paiefinalizate 100%, n aa fel, nct s se fiputut face un calcul exact, i s se obin un pre exactpe metru ptrat. Un alt factor important carengreuneaz un calcul exact este faptul c n acest caznu mai vorbim de case fabricate pe band rulant.Vorbim de case foarte personalizate, case cu multmunc manual, o munc care, cteodat trece de lanivelul unui meter la nivelul unui artist. Unalt aspectimportant, este faptul c, de cele mai multe ori,beneficiarul dorete s se implice fizic n ridicareapropriei case, ceea ce este logic i absolut normal.

n cazul unei contractri cu o firm specializat,costurile unei case din baloi de paie pot ajungeaproape de pretul unei case construit in modconventional, ba chiar mai mult. Asta mai ales dacclientul opteaz pentru un design modern, asemntorcu casele din materiale obinuite. Preul mai depindei de posibilitatea de a procura materialele din resurselocale i de finisajele interioare i exterioare. Pretulmediu este de 350-400 euro/mp (pre care coninemanoper i materiale, mai puin unele materiale definisare). Dar costurile pot scdea semnificativ dac

pe teren, sau foarte aproape gsim toate materialele,cnd clientul dorete doar finisaje tradiionale (frperei extraordinar de netezi, fr colare, etc), cnd ibeneficiarul se implic fizic, deja putem vorbi depreuri, chiar sub250 euro/mp.

6. LEGISLATIE

Cei care se hotresc s construiasc o cas dinbaloi de paie sau orice alt cas natural, aleg s nuimplice oficialitile i astfel au puine probleme.ncep s apardin ce n ce mai multe cldiri dinbaloi

de paie, cu autorizaii de construire, dar presupuncheltuieli i documentaie considerabile, ca n cazuloricrei autorizaii Ca i n cazul caselor din pmnt

din punct de vedere legal intr n categoria caselorpe structur uoar, dei un perete din lut de 1 mc

poate cntri aproximativ 1600 kg.

CASE DIN LUT (COB)

1.

FUNDATIA

Pentru un bun drenaj, este important sa

se construiasca un sant de drenaj de jur

imprejurul casei. Acest sant se realizeaza de-

a lungul perimetrului fundatiei si este

umplut cu piatra uscata (pietre mici sau

pietris).

Fundatia se poate realiza din:

- Piatra se poate folosi orice tip de

piatra. Pietre dau casei din lut un

aspect natural. In orice caz, fundatia

poate fi cea mai scumpa parte a unei

case din lut datorita pretului

pietrelor.

- Bucati de beton maruntit reciclat

daca se doreste un pret mai mic, se

poate construe fundatia din beton

reciclat in locul pietrei. Acest beotn

provine din alei trotuare vechi, cladiri

vechi. Este foarte versatile, ieftin si

rezista pentru totdeauna.

-

Caramizi arse

alta optiune pentrufundatie reprezinta caramida arsa.

Aceste pot fi de orice tip. Pretul


15/20

variaza,dar se pot gasicaramizi vechi

si astfel se economisesc bani.

- Blocu de beton se pot folosi blocuri

solide de beton sau blocuri de zgura.

Blocurile de zgura functioneaza, dar

nu sunt foarte recomandate

deoarece sunt foarte fragile.

- Beton turnat de asemenea, se pot

crea forme si turna beton. Dar acest

procedeu reprezinta munca in plus.

Este foarte tehnic, insa nu mai ofera

aspectul natural pe care il putem

obtine utilizand pietre.

2. STRUCTURA

Materialul se face greu. Chirpiciul este pmntlutos nmuiat bine, la care se adaug nisip, raportul lut

nisip este 1:3 i pe urm se frmnt. n momentul ncare se frmnt, se face ca un aluat, el se leag.Aceast operaiune se face cu picioarele. Materialul e

pus ntr-o prelat i cu prelata se ntoarce de pe o partepe alta. Se prinde de coluri i se amesteca materialulpractic cu ea. De unde erau nite materiale disparate,

n procesul frmntrii ele se leag i este ca o cocsau o plastilinpe care o poti modela. Pe urm sepune pe zid i se modeleaza. Se foloseteun lemn cucare se fac nite guri n stratul deja aplicat. nmomentul n care se fac aceste guri, stratul dedeasupra intr n cel de dedesubt i face priza multmai bun, pentru c paiele se mping dintr-un strat naltul. Partea de sus a zidului n construcie trebuie sfie ntotdeauna ud. Vara, n iulie, august, trebuie

puse cel puin dou straturi pe zi. Cnd se usuc, toatestraturile formeaz o singur bucat, mult mai tare

dect chirpiciul, care sunt buci separate,zidite ntreele.

Peretii din lut sunt de mai multe feluri, astfel:

- Chirpici - este similar peretilor din lut, atat cain acest caz, materialul este compactat in

blocuri uscate la soare. Blocurile de chirpicisunt apoi asezate si lipite cu mortar.

- Lut cu paie daca regiunea unde seconstruieste casa este foarte friguroasa iarna,este indicat sa se foloseasca paie cu lut.Acest sistem consta in baloti de paie lipiti cu

mortar si tencuiti cu lut.- Lut simplu


16/20

- Lemn si lut peretele este format din bucati

de lemn decojite si lipite cu lut

- Lut si cherestea aceste este un mod deconstructie ce foloseste cadre de cheresteafoarte atent imbinate, umplute cu lut.

- Lut si nuiele

3. ACOPERIS

Acoperiul are cpriorii apareni i ntre ei esterogojin de plaj aparent i cel mai bun material

hidroizolator este membrana de iaz, peste care seaplic stratul de pmnt i verdea decapat de pelocul unde e amprenta casei Exist i alternativa

achiziionrii directe a unui acoperi verde, care eadus n suluri.

Acoperisul poate fi: verde, din paie, lemn,sindrila.

4. TENCUIALA

Finisajul este acelai material: lut cu nisip i cupleav sau blegar de cal, pentru c blegarul arepaiul foarte-foarte fin. n general se folosete blegarla ancadramentele la u, unde este pericol s fielovite mai des i s se mai ciobeasc. Blegarul devac face exact acelai lucru pe care-l face i varul:tencuiala mai tare i impermeabil. Pereii n zona desplat pot fi protejai prin diverse variante, de la cea

mai ieftin unde pur i simplu dai o mn de vopsea,pn la finisarea pereilor cu TADELAKT, care estetot un amestect de lut, var, cenu, nisip foarte fin ialte componente, care seamn cu un smal. nsacestfinisaj luxos cost 30 euro pe metrul ptrat, doarmaterialul, la care se adaug manopera

5. COSTURI

Casele din lut sunt printre cele mai ieftine. Lutuleste unul din cele mai ieftine materiale de constructiveexistente. De cele mai multe ori, pamantul extras de

pe teren pentru fundatie, este de ajuns pentru aconstrui peretii. Proprietarul poate chiar construeaceasta casuta cu ajutorul unor prieteni Cu multa


17/20

inventivitate, costurile celorlalte componenete, cum arfi usi, ferestre, acoperis, pardoseala, pot fi extreme dereduse. De exemplu, o casa de lut unde se folosescmaterial locale , poate porni de la 500$ si pretul poatecreste in functie de finisajele alese sau alte detalii.

6.

LEGISLATIE

Ca i n cazul caselor din paie din punct devedere legal intr n categoria caselor pe structuruoar, dei un perete din lut de 1 mc poate cntriaproximativ 1600 kg.

CASE DIN PIATRA

1.

FUNDATIA

O casa din piatra necesita o fundatie maiputernica decat o casa din paie sau din lut.

De obicei, fundatia este realizata tot din piatra,piatra uscata stivuita si apoi bineinteles, legata cumortar. Se foloseste mortar de var sau mortar de lut.

Pocedeul construirii unei fundatii de piatra constain:

- Pregatirea terenului-

Se sapa un sant de drenaj si se introducconducte de drenaj

- Se aseaza pietrele- Se aplica mortarul

2. STRUCTURA

In Romania, o constructie cu zidurile in totalitatedin piatra nu este prea favorabila, din cauza

climatului. Piatra simpla, masiva, folosita la zidarie,trebuie izolata termic, intr-un fel sau altul. Acestproces se poate face, de exemplu, prin realizarea unuizid dublu, care are un miez isolator, tip sandwich; sau

prin folosirea unui singur zid, cu un singur strattermoizolator, fie la interior, fie la exteriorul casei. Inacest sens, cel mai indicat este sa se termoizolezefatada, adica exteriorul, pentrua crea un avantaj gratiemasei termice natural a pietrei. Dar acest lucru ar fi indetrimental felului in care arata casa la exterior.Varianta a doua, in care izolarea se face la interior, se

poate rezolva esthetic ceva mai bine, creandu-se, de

exeplu, si suprafete interiorare din piatra.

3. ACOPERIS

Acoperisul caselor din piatra nu difera deacoperisul oricarei case naturale. Depinde de alegerea

benefiarului.


18/20

Astfel, casele din piatra pot avea acoperis verde,

din sindrila, din lemn.

4. COSTURI

Costurile unei case moderne de piatra variazafoarte mult in functie de complexitatea proiectului, detipul de lemn folosit, de suprafata si de tehnicile alese.

CASE DIN LEMN

1. FUNDATIE

Fundatia caselor din lemn trebuie, deasemenea, sa fie una foarte rezistenta. De aici, celemai intalnite fundatii la casele traditionale din lemnsunt cele din piatra.

De asemenea, in functie de regiunea in caresunt amplasate, o casa de lemn poate fi asezata pe

piloni.

2. STRUCTURA

Peretii caselor din lemn pot fi de mai multefeluri: doar din lemn, cu imbinari, sau poate fi peretedin lemn in combinatie cu lutul, cum am observat lacasele din lut.


19/20

3. ACOPERIS

Acoperisul caselor din lemn nu difera de cel alcelorlalte case. Poate fi, astfel, realizat din sindrila,lemn, sau acoperisverde.

4. COSTURI

Costurile unei case moderne de lemn variazafoarte mult in functie de complexitatea proiectului, detipul de lemn folosit, de suprafata si de tehnicile alese.

CONCLUZII

In prezent, din ce in ce mai multi romani se orienteazaspre casele ecologice datorita avantajelor pe care le aucomparativ cu cele clasice.

1.Climatul: folosirea materialelor ecologice duce la

imbunatatirea calitatii aerului din interior.

2. Materiale naturale, nepoluante: Materialele deconstrucii le poi gsi chiar pe terenul undeconstruieti sau n apropierea acestuia. Acest lucrupoate micora costurile.Deoarece materialele suntnaturale, nu poluezi nici mediul nconjurtor dar maiimportant este c nu pui m pericol sntatea celorcare vor locui n cas

3. Eficiente, economice: Pereii din unele materialenaturale au un nivel foarte nalt de izolare termic. Ocas cu astfel de perei este clduroas iarna ircoroas vara. Temperatura se pstreaz constantpentru mai mult timp, ceea ce nseamn c pe termenlung ai putea economisi pn la 75% din costurile

pentru nclzirea/rcirea casei.Acestea au beneficii siin timpul constructiei, materialele fiind mai ieftinedecat cele aflate pe piata.

4. Rezisten: Casele construite din materiale naturalesunt mult mai rezistente la cutremure i incendii.Explicaia este foarte simpl : majoritatea materialelorde construcii naturale sunt foarte flexibile, iar uneleefectiv nu ard. Dac se alege o combinaie bun aacestor materiale (de exemplu pereti din paie cutencuiala de argila) putem obtine o casa rezistenta atatla cutremure cat si la incendii. Oricum in institutii dintari occidentale s-au facut teste de rezistenta lacutremur si incendii, iar rezultatele au fost mult peste

asteptari. (de ex. o casa din baloti de paie tencuita cu

argila, a rezistat la o temperatura de 2000 grade

celsius, 180 minute!)5. Costuri reduse: Din moment ce o casa verdeeste

construita folosind materiale durabile si de inalta

calitate, pe termen lung costurile de intretinere si

renovare vor fi mai mici decat ale unei case standard.

Costurile acestor tipuri de case pot fi foarte scazutedin doua motive : materialele de constructii ne sunt

oferite de natura, deci avem de platit maximum

transportu acestora, iar al doilea motiv este ca sunt

usor de construit, fiind nevoie doar de cunostinte de

baza in domeniul constructiilor si una sau doua

participari la workshop de specialitate.


20/20

Bibliografie:

[1] G. Ionescu, Arhitectura pe teritoriul Romaniei de-a lungul veacurilor, Editura Academiei Republicii Socialiste

Romania, 1982

[2] G. Ionescu,Istoria Arhitecturii in Rominia, Vol 1., Editura Academiei Republicii Populare Romane, 1963.

[3] G. Curinschi Vorona,Istoria Arhitecturii in Romania, Editura Tehnica, 1981[4] A. Panoiu,Din arhitectura lemnului, Editura Tehnica Bucuresti, 1977

[5] G. Patrascu,Arhitectura si tehnica populara, Editura Tehnica Bucuresti, 1984

[6] F. Stanculescu, A. Gheorghiu, P. Petrescu, P. Stahl, seria Arhitectura populara romaneasca, Editura Tehnica

Bucuresti, 1958

[6]http://www.casedinlut.ro/

[7]http://www.loghomes.ro/

[8]http://www.naturalhomes.org/

[9]http://www.agrointel.ro/
http://www.casedinlut.ro/bulletinhttp://www.loghomes.ro/http://www.naturalhomes.org/http://www.agrointel.ro/http://www.agrointel.ro/http://www.naturalhomes.org/http://www.loghomes.ro/http://www.casedinlut.ro/bulletin

aspecte ecologice in arhitectura vernaculara

Documents