asertivitate comunicare

4
 A fi asertiv (afirmativ) Exista patru mari modele de comportament: Comportament agresiv : un om agresiv este deseori dificil de suportat. Se spune că are un caracter urât, o fire instabilă, că este mereu sub tensiune si se enervează din nimic. Este intolerant, contradictoriu, ironic. Sigur de el, nu se indoieste niciodată de sine şi încearcă în permanenţă săşi impună opiniile în mod imperativ. !ul interesează decât punctul lui de vedere, îşi aşează întotdeauna nevoile proprii înaintea nevoilor altora şi trăieşte sc"imburile ca pe nişte raporturi de forţă. !u ascultă de nimeni, suportă greu contrazicerea, îşi frustează şi irită interlocutorii, cărora nu le recunoaşte dreptul la cuvânt, în afară de cazul când sunt de acord cu el. #şi rezolvă deseori problemele prin violenţă sau constrângere. Comportamentu l manipulator : ca şi agresivul, manipulatorul tinde numai spre satisfacerea nevoilor personale şi nu are nici un fel de consideraţie pentru interlocuto rul lui. Spre deosebire de agresiv, m anipulatorul este curtenitor, politicos $în aparenţă% şi îşi disimulează sentimentele pentru ai exploata mai bine pe ceilalţi. &ăsluieşte cărţile, denaturează informaţiile pe care le oferă, foloseşte flatarea sau minciuna pentru aşi atinge scopurile şi al face pe celălalt să cedeze' orice sc"imb ia forma unui (oc de cărţi. )entru manipulator , celălalt este un obiect în folosul lui, pe carel manevrează în funcţie de propriile interese. Comportamentul asertiv : sar putea spune despre un individ asertiv că se simte bine în pielea lui, că este ec"ilibrat şi dă impresia de calm şi de bunăstare interioară. Starea de spirit îi este egală, nuşi iese uşor din sărite. *re mai degrabă încredere în el, fiind în acelaşi timp conştient de propriile limite şi capabil să se îndoiască de s ine. +tie să se ascult e pe el însuşi şi pe cei carei stau aproape. acă se pricepe săşi ap ere şi săş i exprime clar gândurile şi nevoile, nu însea mnă că le resp ectă mai puţin pe ale celorlal ţi. acă se confruntă cu probleme relaţionale, încearcă întotdeauna să le rezolve prin stabilirea unui dialog autentic şi desc"is, intenţionând astfel să împace puncte de vedere aparent diferite şi opuse. Comportament pasiv:  ai tendin ţa să nuţ i recunoşt i şi să nuşi revend ici dreptu rile, să nuţi ext eriorizezi emoţiile, să nuţi exprimi opiniile, să nuţi asculţi sentimentele. *ceastă atitudine are drept scop evitarea dezacordurilor , pentru a nul contraria pe interlocutor. #i dai de înţeles că eşti neimportant, că se poate purta în largul său faţă de tine şi te poate exploata. *i aerul că spui: -!u mă băga în seamă, sentimentele mele sunt secundare, ideile mele nu prezintă nici un interes' sunt inferior, eşti mai bun decât mine' gândeşte, "otărăşte şi acţionează tu în locul meu.- !erespectândute, îi autorizezi pe ceilalţi să facă la fel şi să te manipuleze sau c"iar să te agreseze. u din ce categorie faci parte/ 0are sunt avantajele asertivitatii / Eficienţă pentru: a adresa o întrebare' a refuza o cerere' a formula o nemulţumire' a rezolva relaţii conflictuale' a răspunde la critici' a accepta complimente. 1ei dobândi o mai mare libertate de acţiune şi vorbire. Avantajele afirmarii de sine : e simţi activ, nu stai cu mâinile în sân, îţi exprimi dorinţele, ideile. e simţi uşurat că ai îndrăznit să faci ceva, te revalorizezi prin atitudiea dinamică.  !u trebuie să fii asertiv în o rice circumstanţă. e ex.: cu "ul iganii sau în lift cu persoane pe care nu l e vei mai întâlni, c"iar dacă te deran(ează. 2

Upload: rebela29

Post on 05-Nov-2015

5 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

xxx

TRANSCRIPT

A fi afirmativ

A fi asertiv (afirmativ)Exista patru mari modele de comportament:

Comportament agresiv: un om agresiv este deseori dificil de suportat. Se spune c are un caracter urt, o fire instabil, c este mereu sub tensiune si se enerveaz din nimic. Este intolerant, contradictoriu, ironic. Sigur de el, nu se indoieste niciodat de sine i ncearc n permanen s-i impun opiniile n mod imperativ. Nu-l intereseaz dect punctul lui de vedere, i aeaz ntotdeauna nevoile proprii naintea nevoilor altora i triete schimburile ca pe nite raporturi de for. Nu ascult de nimeni, suport greu contrazicerea, i frusteaz i irit interlocutorii, crora nu le recunoate dreptul la cuvnt, n afar de cazul cnd sunt de acord cu el. i rezolv deseori problemele prin violen sau constrngere.

Comportamentul manipulator: ca i agresivul, manipulatorul tinde numai spre satisfacerea nevoilor personale i nu are nici un fel de consideraie pentru interlocutorul lui. Spre deosebire de agresiv, manipulatorul este curtenitor, politicos (n aparen) i i disimuleaz sentimentele pentru a-i exploata mai bine pe ceilali. Msluiete crile, denatureaz informaiile pe care le ofer, folosete flatarea sau minciuna pentru a-i atinge scopurile i a-l face pe cellalt s cedeze; orice schimb ia forma unui joc de cri. Pentru manipulator, cellalt este un obiect n folosul lui, pe care-l manevreaz n funcie de propriile interese.Comportamentul asertiv: s-ar putea spune despre un individ asertiv c se simte bine n pielea lui, c este echilibrat i d impresia de calm i de bunstare interioar. Starea de spirit i este egal, nu-i iese uor din srite. Are mai degrab ncredere n el, fiind n acelai timp contient de propriile limite i capabil s se ndoiasc de sine. tie s se asculte pe el nsui i pe cei care-i stau aproape. Dac se pricepe s-i apere i s-i exprime clar gndurile i nevoile, nu nseamn c le respect mai puin pe ale celorlali. Dac se confrunt cu probleme relaionale, ncearc ntotdeauna s le rezolve prin stabilirea unui dialog autentic i deschis, intenionnd astfel s mpace puncte de vedere aparent diferite i opuse.

Comportament pasiv: ai tendina s nu-i recunoti i s nu-i revendici drepturile, s nu-i exteriorizezi emoiile, s nu-i exprimi opiniile, s nu-i asculi sentimentele. Aceast atitudine are drept scop evitarea dezacordurilor, pentru a nu-l contraria pe interlocutor. i dai de neles c eti neimportant, c se poate purta n largul su fa de tine i te poate exploata. Ai aerul c spui: "Nu m bga n seam, sentimentele mele sunt secundare, ideile mele nu prezint nici un interes; sunt inferior, eti mai bun dect mine; gndete, hotrte i acioneaz tu n locul meu." Nerespectndu-te, i autorizezi pe ceilali s fac la fel i s te manipuleze sau chiar s te agreseze.

Tu din ce categorie faci parte?

Care sunt avantajele asertivitatii? Eficien pentru:

- a adresa o ntrebare;

- a refuza o cerere;

- a formula o nemulumire;

- a rezolva relaii conflictuale;

- a rspunde la critici;

- a accepta complimente.

Vei dobndi o mai mare libertate de aciune i vorbire.

Avantajele afirmarii de sine:

Te simi activ, nu stai cu minile n sn, i exprimi dorinele, ideile. Te simi uurat c ai ndrznit s faci ceva, te revalorizezi prin atitudiea dinamic.

Nu trebuie s fii asertiv n orice circumstan. De ex.: cu huliganii sau n lift cu persoane pe care nu le vei mai ntlni, chiar dac te deranjeaz.Adopta asertivitatea: Te simi mai responsabil, trieti satisfacii personale, i regseti ncrederea n tine. Aceast atitudine se nva.

SFATURI pentru a deveni asertiv:

- Folosete ntotdeauna "eu" mai degrab dect "tu", "voi" (resimite ca acuzatoare). Dac ii regim i eti servit cu ceva ce nu doreti, nu-i acuzi pe ceilali c sunt lipsii de control mncnd fr limit, ci spui simplu c vrei s slbeti i n clipa asta nu mnnci dulciuri.

- Fii clar. nltur expresiile ambigue, aluziile jenante, tcerile apstoare. Cel mai bun mod de a te face ascultat este s spui simplu i precis ce doreti i ce nu doreti. Dac i se propune s mergei la un film science-fiction i asta nu te ncnt, spune-i: "Sincer, prefer un film poliist".

- Implic-te, subliniaz importana anumitor fapte pentru tine. Nu te ruina s simi i s exprimi emoii "negative": iritare, nemulumire, decepie, tristee din moment ce le formulezi n nume propriu, fr acuzaii. Asertivul i respect interlocutorul. Dac cineva nu vine la ntlnire i spui: "sunt foarte suprat, credeam c o s vii sau mcar o s m suni s m anuni". NU: "Eti neserios!"

- nva s foloseti: "V neleg, dar..." care i apr punctul de vedere, innd cont i de cel al interlocutorului. i-o ia cineva nainte la coad: "neleg c suntei grbid, dar i eu sunt. ncercai s avei rbdare, ca toat lumea."

- Dac ce urmeaz s anuni i se pare greu de spus, folosete o formul ca: "Ce am de spus nu e uor..." sau "O s te iau prin surprindere, dar..." i continu-i ideea. Sunt introduceri care te ajut s uurezi situaia, s nu pari prea abrupt. Ceilali sunt prevenii c ai ceva important de spus.

- Cnd i se pune o ntrebare stnjenitoare, f un pas napoi - d-i rgazul s rspunzi i vei avea posibilitatea s reflectezi, iar dac doreti s refuzi, s-i poi gsi argumentele. Cineva te roag s-i mprumui maina - spune-i c asta ridic nite probleme i c trebuie s te gndeti. Spune-i s te caute peste cteva zile.

- Nu te simi obligat s-i justifici mereu hotrrile i aciunile. riti s te pierzi n explicaii confuze i s te expui unor ntrebri nesfrite. Uneori, cu ct dai mai puine explicaii, cu att l avantajezi mai puin pe cellalt. "mi pare ru, nu pot acum. Am nite motive despre care nu pot s vorbesc".

- Cnd e posibil, ncheie schimbul de idei adecvat: las o bun impresie asta. Dac ceri o mrire de salariu spui: "Sunt mulumit c m-ai ascultat; sper c o s v gndii la..." Las o porti deschis celor doi.TEHNICI ASERTIVEDiscul zgriat - const n repetarea cu calm, claritate i fermitate a ceea ce vrem sau nu vrem. Necesit rbdare, perseveren, puin ndrzneal i voin.

Nu repei aceleai cuvinte ore n ir, ci schimbi cuvintele, astfel nct s perseverezi n pstrarea opiniei, dorinei, fr a devia de la punctul de vedere. Se evit manipularea de ctre cellalt, l determin s ia n considerare nevoile tale i punctul de vedere.

Refuzarea unei cereri:

- mi poi mprumuta nite bani? Sunt ntr-o situaie...

- i neleg problema, dar nu pot s te mprumut.

- tii bine c i-i dau napoi.

- mi pare ru, dar nu pot s te mprumut.

- tiam c m pot bizui pe tine...

- Chiar nu pot s te mprumut.

- M dezamgeti foarte tare...

- neleg c eti dezamgit, dar nu pot s-i mprumut bani.

Cum s ceri ceva: Folosete "eu" i fii clar. "Vei fi surprins de cererea mea", "Poate vei considera c exagerez, dar..."

Zmbete! Gndete c n caz de refuz NU TU ETI CEL RESPINS, ci CEREREA TA!

Ex.:

La restaurant, cu chelnerul care i-a adus o friptur f. uscat:

- N-o s-i plac ce-i spun, dar aceast friptur este att de tare c nu se poate mnca. Te rog s aduci alta.

- Am mai servit-o la alte 10 persoane i n-au fcut vreo observaie.

- Celelalte erau cu siguran fragede, asta este ca o talp.

- E aceeai carne...

- tiu c avei carne bun n general, dar aceasta nu este bun, te rog s aduci alta.

- E cu neputin aa ceva ntr-un restaurant ca al nostru.

- Cunosc reputaia restaurantului, de aceea am venit aici. Te rog, prefer s schimbi friptura, oricum nu o pot mnca.

- E prima dat cnd mi se ntmpl aa ceva. O s aduc alta.

- Mulumesc, eti foarte amabil.

Perseverena cererii pune interlocutorul sub presiune. Nu se poate eschiva i trebuie s rpspund imediat.

Ecranul de cea - folosit cnd cellalt emite reprouri, este agresiv la adresa ta.

n msura n care pari c l asculi cu atenie, dar nu reacionezi, rmnnd dac nu pasiv, mcar indiferent, l vei surprinde i descumpni ca un pete care i alunec din mini... Astfel, se dezamorseaz conflictul.

Folosete expresii ca: "se prea poate, fr ndoial... este adevrat... aa este... ai cu siguran dreptate... nu m ndoiesc.. sunt sigur... ete prerea ta... este punctul tu de vedere...", la care adaugi reformularea. Dac i se spune "nu eti serviabil", rspunzi: "mi se ntmpl uneori s nu fiu serviabil". Astfel admii c i se reproeaz, dar subnelegi, l lai s vad refuzul de a te judeca, de a te simi vinovat. Previn manipularea i devalorizarea de ctre cellalt.

Rspunzi: "este adevrat" fr s te simi umilit. Ai dreptul la greeal. Poi foarte bine s o ndrepi. Nu eti nici slab, nici nul dac te-ai nelat. nu confunda actul n sine cu persoana!!

Evit s contraataci, s rspunzi la critic prin critic, la agresivitate cu agresivitate, s declanezi un lan de injurii, violene, ameninri care l rnesc pe cellalt.

Exemplu de repro despre ceva fcut de tine:

- Nu este prea exact.

- E prerea ta...

- Nu ai copiat exact cum i-am indicat...

- E adevrat, nu e ntocmai.

- Ai putea s fii mai atent.

- Fr ndoial.

- Eti mprtiat.

- Exact.

- Nu o s reueti niciodat.

- Tot ce se poate.

- tii ce, f cum vrei!

- Ai dreptate.

Oferta de compromis

Accepi cererea pn la o limit sau i propui o soluie de schimb care te implic. Este un echilibru just ntre dou poziii diferite, evit frustrrile: ce ctigi tu nu pierde cellalt i invers.Ex.: i se cere s ii cinele cuiva duminic dup-masa. Deja ai refuzat de n ori, dei i place celul respectiv. i poi spune: "O s l in, dar contez pe tine s vii s-l iei la 17.30, pentru c la 18.00 m duc la...". Sau i dai adresa unui ngrijitor excelent sau rogi portarul s stea cu el.

Informaia despre sineDnd informaii despre sine ne dezvluim sentimentele i problemele, ceea ce ne face mai umani n ochii interlocutorilor, n afar de cazul n care ne gsim n faa unui autocrat certre. S poi vorbi despre tine cu sinceritate, fr s te devalorizezi, te face mai apropiat de ceilali.

S spui unei prietene c nu o poi vizita pentru c "Am o ucrare urgent de terminat" sau c nu poi s o ajui la mutat pentru c "Am o criz de sciatic i nite dureri teribile, mi pare ru" sau c ai vrea s mergi la restaurant n seara asta pentru c "Sunt obosit i nu am chef s gtesc" este o manier de a te implica, de a arta c ai i tu nite limite i, chiar prin asta, i emoionezi interlocutorul.

Ascultarea activ

Fr s te plasezi pe poziie de inchizitor, ntreab-l pe cellalt despre experienele lui, despre viaa, problemele lui, interesul pe care i-l pori nvioreaz apropierea, ntresc calitatea relaiei i uureaz comunicarea. Astfel, poi descoperi c mprtii aceleai emoii, aceleai sentimente, v recunoatei i v regsii. Totodat, s ceri informaii nseamn s verifici dac ai neles bine ce vrea s spun cellalt. Nenelegerile provin deseori din nenelegerea mesajului celuilalt. n timpul unei conversaii, nu ezita, reformulnd coninutul cuvintelor lui, s-i confirmi coninutul mesajului exprimat de interlocutorul tu, ceea ce-l poate ajuta i s fie mai clar.Afirmaia pozitivAcest procedeu i va folosi mult cnd i se fac complimente. Te gndeti mai des la defectele dect la calitile tale, vorbeti mai degrab despre eecuri dect despre succese. Tot aa, complimentele te fac s te simi prost; ai tendina s le negi, s gndeti c alii le merit, tu nu. Cnd eti complimentat, roeti, ai vrea s te ascunzi n gaur de arpe, lai capul n jos, rspunzi ncurcat i sfreti prin a-l respinge pe nefericitul care i-a fcut complimentul i care nu-i nelege atitudinewa.

Acest comportament negativ te lipsete de plcerea pe care ar trebui s o resimi ntr-o asemenea situaie. S-ar spune c nu deosebeti lingueala excesiv de complimentul sincer. Acesta din urm este de obicei exprimat natural i simplu, n termeni scuri i clari, cu intenia de a face plcere. Linguitorul ncearc s manipuleze i s profite de cel care l ascult.

Afirmarea de sine const n a-i arta celuilalt c ne recunatem calitile i c suntem mulumii s vedem c i el le apreciaz. Accept s asculi i s rspunzi la complimente. Dac i se spune c ai o rochie frumoas, nu rspunde automat: "E o rochie veche". Zmbete i spune de pild: "M bucur c-i place, este rochia mea preferat". Dac eti ludat pentru un succes, nu-i spune: "am fost o nulitate"; rspunde "Mulumesc, i eu cred c m-am descurcat destul de bine."

EXERSEAZS dobndeti moduri noi de a fi, de a gndi, a aciona cere rbdare i timp. Accept asta, nu te descuraja de la primul eec, nu abandona la prima contrarierate sau la cel mai mic refuz. nainteaz treptat, n ritmul tu. Nu se pot nva lucruri noi fr munc - nici vioara, nici tenisul, nici o limb strin. Antreneaz-te prin tehnicile de afirmare de sine aa cum i faci exerciiile de gimnastic, uoare i scurte la nceput, apoi din ce n ce mai dificile i mai lungi. Alege metodele care i se par potrivite. Nu te mulumi s tragi concluzii negative i definitive dup o singur ncercare. ncearc metodele n diverse situaii, cu diferite persoane. Aa le poi combina.

Experimenteaz actul gratuit:

Afirm-te - REFUZ:- mcelarul vrea s i vnd carne cu orice pre - v propune pre redus;

- vnztoarea vrea s te fac s cumperi nite pantofi prea mici;

- coafeza vrea s te tund altfel dect doreti tu;

- osptarul i aduce sticla de ap deschis nainte s vezi tu.

Puin i pas de:

- instalatorul bombne cnd i ceri s verifice nc o dat nivelul apei;

- chelnerul care bombne cnd i ceri s i schimbe un pahar murdar;

- oferul de taxi care mormie cnd i indici tu traseul;

- vnztorul care pare agasat c ezii nainte de a compra ceva;

- funcionarul care refuz s i schimbe banii.

Afirm-te: PERSIST.1