I. Rezumat

Această lucrare are ca scop realizarea unei analize a confruntării dintre Mircea Geoană şi

Traian Băsescu, în cadrul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009, din

perspectiva comunicării nonverbale. Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2009

a fost urmată de numeroase analize cu privire la tot ceea ce s-a spus, fără a se insista pe cum s-

au spus lucrurile, pe elemente precum gesturile, mimica sau vestimentaţia şi ce au transmis

acestea. Cercetarea calitativă efectuată îşi propune sa măsoare percepţia unui grup de subiecţi

neavizaţi cu privire la semnalele nonverbale transmise de către cei doi politicieni în perioada

campaniei. Metoda utilizată este cea folosirea anchetei sociologice bazată pe tehnica

chestionarului.

Concluziile arată că diferite atuuri şi slăbiciuni celor doi politicieni sunt percepute de

către public, prin intermediul semnalelor nonverbale pe care aceştia le transmit.

II.Introducere

Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2009 a fost cea mai mediatizată

campanie electorală din România de până atunci. Imaginea a contat mai mult decât oricând, iar

publicul alegător a avut posibilitatea de a cunoaşte şi analiza candidaţii nu doar prin discursuri

memorate sau dialoguri aranjate, ci şi prin reacţiile lor spontane, trădate în principal prin gesturi

şi mimică. Aceste reacţii au fost expuse publicului mai ales în cadrul dezbaterilor televizate. Cea

mai importantă a fost cu siguranţă dezbaterea finală dintre Mircea Geoană şi Traian Băsescu, din

3 decembrie 2009, care a fost urmărită de către 5 milioane de telespectatori.

Alegerile prezidenţiale din noiembrie-decembrie 2009 au fost urmate de numeroase

interpretări sau analize ale evenimentelor care au constituit-o. Jurnaliştii, politologii sau

sociologii care au comentat prestaţia candidaţilor s-au axat în cea mai mare parte pe latura

verbală a mesajului politic, excluzând aproape în totalitate componenta sa nonverbală. Cu alte

cuvinte, s-a analizat doar ce s-a spus şi nu s-a analizat aproape deloc cum s-a spus.

Având în vedere aceste aspecte, prin ancheta aplicată mi-am propus relevarea unor

concluzii ştiinţifice cu privire la comportamentul nonverbal al celor doi politicieni şi la percepţia

generată prin acest comportament. Întrebarea de la care a pornit cercetarea de faţă este: “Ce

transmit semnalele nonverbale transmise de către politicieni, în percepţia oamenilor?”

Prima dezbatere electoralã televizatã a avut loc în 1960 între Richard Nixon şi John F.

Kennedy. Merită menţionat faptul că electoratul care a ascultat dezbaterea la radio l-au declarat

câştigãtor pe Nixon, iar cei care au urmãrit aceeaşi dezbatere la televizor, l-au declarat câştigãtor

pe Kennedy (Lamay şi Minow, 2008, 20) . John F. Kennedy a recunoscut, în mai multe rânduri,

cã nu ar fi câştigat alegerile dacã nu ar fi avut loc dezbaterile televizate. În momentul începerii

1

campaniei, el era mult mai puţin cunoscut decât contracandidatul sãu, Richard Nixon, care era

vicepreşedinte de opt ani (Lamay şi Minow, 2008, 20).

Patruzeci de ani mai târziu, Sidney Krauss dă următorul verdict: “Dezbaterile electorale

reprezintă cel mai bun instrument de comunicare folosit în campanii, pentru că reuşesc să

prezinte atât personalitatea candidatului, cât şi poziţia pe care acesta o are cu privire la o anumită

problemã.” (Kraus, 2000, 2) Impactul acestor două componente asupra electoratului rămâne în

continuare o temă deschisă dezbaterilor pentru specialiştii din domeniu.

Walter Fisher, profesor de comunicare la Annenberg School for Communication, spunea

despre dezbaterile electorale “În nici un alt mod de prezentare candidatul nu riscă şi nu dezvăluie

atât de mult din personalitatea sa.” (Kraus, 2000, 2).

În cazul alegerilor prezindeţiale din România din 2009 interesul publicului pentru

dezbaterile electorale a crescut considerabil de la prima prima înfruntare la ultima. Dovadã fiind

faptul cã în timpul dezbaterii Bãsescu – Antonescu din 14 noiembrie, lider de audienţã a fost Pro

Tv, care difuza o reluare a emisiunii „Dansez pentru tine”, pe locurile doi şi trei fiind Realitatea

TV şi Antena 3, posturile de ştiri care transmiteau în direct dezbaterea. Doar 720.000 de oameni

au urmãrit aceastã dezbatere, deşi mai era doar o sãptãmânã pânã la ziua votului.1

În schimb, ultima dezbatere a campaniei electorale, cea dintre Mircea Geoanã şi Traian

Bãsescu, difuzatã de TVR 1, Realitatea TV şi Antena 3 a strâns în faţa televizoarelor aproape

cinci milioane de români, cele trei televiziuni ocupând primele trei locuri în topul audienţelor pe

intervalul orar al dezbaterii.2 Când a avut loc aceastã dezbatere, era deja turul doi al campaniei

electorale, iar cetãţenii aveau de fãcut o alegere foarte importantã. Cei care votaserã cu alţi

candidaţi în primul tur se aflau acum în faţa unei decizii greu de luat, motiv pentru care au cãutat

rãspunsuri în cadrul dezbaterii finale, pe care o vom analiza în cadrul acestei lucrãri.

Alte cercetãri similare au arãtat cã dezbaterile pot mãri diferenţa dintre electoratul

informat şi cel neinformat, dupã cum ne spune Lemert în studiul din 1993, „Do televised

presidential debates help inform voters?”. Weaver şi Drew spun cã dezbaterile din 1992 nu au

avut nici un impact asupra cunoştinţelor pe care cetãţenii le aveau despre poziţiile candidaţilor

asupra unor probleme, iar Lanoue a aflat cã deşi cea de-a doua dezbatere din 1988 nu a avut

impact persuasiv, ea a ridicat nivelul cunoştinţelor despre candidaţi pe care telespectatorii le

aveau, în special pe termen scurt (Holbrook, 1999, 52).

Importanţa limbajului trupului în politică a fost unanim recunoscută în campania

electorală pentru alegerile prezidenţiale din SUA, în 1960. Atunci a fost televizatã pentru prima

1 http://www.paginademedia.ro/2009/11/720000-de-romani-au-stat-cu-ochii-pe-confruntarea-dintre-traian-basescu-

si-crin-antonescu/2

2

dată dezbaterea finală dintre candidaţi. S-au înfruntat John F. Kennedy şi Richard Nixon.

Atunci, electoratul care a ascultat dezbaterea la radio l-a declarat câştigãtor pe Nixon, iar cei care

au urmãrit aceeaşi dezbatere la televizor, l-au declarat câştigãtor pe Kennedy, care avea să fie şi

învingătorul acelui scrutin. John F. Kennedy a admis ulterior cã nu ar fi câştigat alegerile dacã nu

ar fi avut loc dezbaterile televizate. În momentul începerii campaniei, el era mult mai puţin

cunoscut decât contracandidatul sãu, Richard Nixon, care era vicepreşedinte de opt ani.

Evenimentului din 1960 i-a fost acordată următoarea explicaţie: televiziunea influenţează

decisiv opţiunile alegătorilor. Această concluzie dă naştere unei alte întrebări: cum poate factorul

vizual să aibă o capacitate de influenţare atât de mare încât să modifice radical percepţia publică,

aşa cum s-a întâmplat în 1960? Răspunsul pe care l-au dat cercetătorii este că avem de-a face cu

contribuţia celui de-al doilea canal de comunicare, pe lângă cel verbal, şi anume canalul

nonverbal. Prin intermediul acestuia, sensul mesajelor care ajung la public este modificat.

Specialiştii sunt de părere că abilitãţile de comunicare nonverbalã influenţeazã electoratul în

special în cazul candidaţilor mai puţin cunoscuţi şi cã alegãtorii neinformaţi sau dezinteresaţi de

vot se lasă mai uşor impresionaţi în alegeri de apariţia fizicã, de vocea şi gesturile candidaţilor.

O altă concluzie a cercetărilor este aceea că în dezbaterile electorale expresiile faciale

constituie cel mai important element în comunicarea nonverbalã. În ceea ce priveşte tipologia

expresiilor faciale, fotografiile în care figurile transmiteau calm sau fericire predominau în cazul

candidaţilor de succes, în timp ce pe feţele candidaţilor cu şanse reduse se citeau mai mult frica

sau evitarea (Chiru, 2003, 203).

Înfăţişarea candidaţilor este de asemenea un element esenţial în conturarea intenţiei de

vot. Cercetările arată că alegătorii se folosesc în proporţie de 95% de înfăţişarea candidaţilor

pentru a-i caracteriza pe aceştia, iar printre trăsăturile enumerate de electori în evaluarea

înfăţişării se numără competenţa, integritatea moralã, abilitatea de leadership şi atractivitatea

candidaţilor (Chiru, 204a).

Privirea politicienilor constituie de regulă un indicator pentru credibilitatea lor: cu cât

candidaţii clipesc mai des, cu atât sunt percepuţi ca fiind mai puţin competenţi (Chiru, 205a).

Merită amintită şi cercetarea realizată de George I. Whitehead şi Stephanie H. Smith în

2002 (Chiru, 208a). Aceştia au numărat de câte ori au gesticulat cu mâinile şi de câte ori au

zâmbit în timpul discursului inaugural preşedinţii Dwight D. Eisenhower, John F. Kennedy,

Richard M. Nixon, George W. Bush şi William J. Clinton. Ei au pornit de la ideea cã utilizarea

gesturilor fãcute cu mâna se asociazã cu puterea şi cu dominanţa.

Prima concluzie care reiese din rezultatele relevate este aceea cã, în discursurile lor

inaugurale, preşedinţii Statelor Unite ale Americii dau mai mult din mâini decât zâmbesc. Apoi,

se remarcă faptul că în timp ce Dwight D. Eisenhower şi John F. Kennedy nu au zâmbit deloc,

3

George W. Bush şi William J. Clinton au afişat numeroase zâmbete. Cercetătorii Whitehead şi

Smith explică această diferenţă prin faptul că televizarea discursurilor a condus la apariţia şi

multiplicarea zâmbetelor. Oamenii politici ar trebui sã aibã în vedere cã discursurile lor sunt

televizate, ceea ce impune un control mai atent al expresiilor faciale şi renunţarea la excesul de

gesticulaţie cu mâna.

Cea mai mare greşeală de comportament nonverbal pe care o pot face politicienii este

preformarea de semnale incongruente. Pentru un politician, cea mai importantă lecţie în apariţiile

publice trebuie să fie aceea ca mesajele verbale şi cele nonverbale să se afle într-o coerenţă

totală.

III.Cercetare

Această lucrare şi-a propus realizarea unei analize a confruntării dintre Mircea Geoană şi

Traian Băsescu, în cadrul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009, din

perspectiva comunicării nonverbale .Teoretizarea semnalelor nonverbale presupune o

dimensiune subiectivă, dat fiind faptul că modul în care ele sunt interpretate ţine de maniera în

care au fost perecepute. Din această cauză, obiectivul principal al acestei lucrări a fost

verificarea ştiinţifică a perceptiilor asupra semnalelor nonverbale utilizate de politicieni, cu

precadere pe plan vizual.

Cercetarea realizată şi-a propus colectarea percepţiilor unui lot de respondenţi asupra

semnalelor nonverbale ale celor doua personalităţi politice, pe baza unor imagini preluate din

media şi interpretarea acestora prin prisma teoriilor din literatura de specialitate, având ca reper

interpretările specialiştilor din domeniul de referinţă.

Cercetarea de faţă reprezintă un mijloc de măsurare al percepţiei unui grup de subiecţi

nefamiliarizaţi cu teoriile din domeniul comunicării nonverbale sau al comunicării politice.

Studiul aplicat îşi propune să verifice în ce măsură politicienii reuşesc să isi transmită atuurile pe

plan nonverbal unui grup de oameni neavizaţi şi în ce măsură slăbiciunile pe care aceştia nu

doresc să le transmită sunt sesizate de public prin elemente de comportament nonverbal.

Având în vedere numeroasele analize generate în urma dezbaterii finale, îmi propun să

verific în ce măsură semnalele nonverbale afişate că reacţie indică un câştigător la acest nivel şi

dacă acesta coincide cu câştigătorul alegerilor prezidențiale.

În contextul acestor obiective am elaborat următoarele ipoteze de lucru:

Publicul sesizează la nivel nonverbal anumite atuuri şi slăbiciuni ale politicienilor Câştigătorul la nivel nonverbal este şi câştigătorul alegerilor

Universul cercetării este reprezentat de 84 de persoane adulte alese din medii cât mai diferite pentru ca eşantionul folosit să fie cât mai reprezentativ.

4

De asemenea ţinând cont de faptul că vârsta şi ocupaţia nu reprezintă criterii de selecţie în cadrul acestei analize, persoanele selectate au vârsta cuprinsă între 19 şi 53 de ani şi ocupaţii diferite, aceştia nefiind chestionaţi cu privire la ocupaţie. Respondenţii sunt persoane cu studii medii sau superioare, fără studii relevante în domeniul comunicării politice sau al comunicării nonverbale. Pentru ca cercetarea să aibă un grad de reprezentativitate cât mai ridicat, predomină persoanele de sex feminin (în număr de 53) faţă de cele de sex masculin (31).

Caracteristicile generale ale subiecţilor sunt următoarele:

Vârsta: cuprinsă între 19 şi 53 de ani

Studii: studenţi sau absolvenţi de instituţii de învăţământ superior

Sex: 53 femei – 31 bărbaţi

Pentru realizarea acestui studiu am optat pentru o cercetare sociologică de tip

“standard”.

Metoda sociologică de cercetare folosită este una calitativă deoarece presupune,

pornind conform definiţiei lui Norman K. Denzin şi Yvonna S. Lincoln “o abordare

interpretativă şi naturalistă a subiectului studiat. Aceasta înseamnă o studiere a lucrurilor în

mediul lor natural, încercând să se înţeleagă sau să se interpreteze fenomenele în termenii

semnificaţiilor pe care oamenii le investesc.” (Chelcea, 2004, 60). Totodată, întrucât această

cercetare de teren oferă informaţii pentru identificarea unei relaţii cauzale între motivaţie şi

anumite tipuri de comportament, ea este una descriptivă.

Metoda aleasă este cea a studiului de caz prin folosirea anchetei sociologice bazată

pe tehnica chestionarului.Având în vedere că rolul cercetării pe care o întreprindem este unul

explorator, de identificare a percepţiilor subiecţilor, consider că această tehnică este cea mai

potrivită pentru studiul de faţă.

Ancheta a fost efectuată în luna mai 2012, în Bucureşti. Tehnica aleasă este cea a

autoadministrării chestionarului. Având în vedere faptul că autoadministrarea

chestionarului se recomandã numai de la un anumit nivel de cultură şi de vârstã în sus

(Chelcea, 107a), am ales persoane adulte care urmează sau au absolvit o instituţie de

învăţământ superior. Modul de eşantionare a fost indirect (prin intermediul internetului).

Pentru chestionarele administrate prin internet, trebuie avut în vedere faptul cã, pentru a

asigura rãspunsul la întrebãri, se impune cu necesitate ca acestea sã fie simple, iar tehnica de

rãspuns foarte clar explicatã (Chelcea, 116a). De aceea, chestionarul conţine cu precădere

întrebări închise . Tema abordată în chestionar vizează semnalele nonverbale şi interpretarea

unor imagini care ilustrează anumite gesturi. Eşantionul ales este alcătuit din 84 de subiecţi,

cu vârsta cuprinsă între 19 şi 53 de ani.

5

Conceptele utilizate sunt semnalele nonverbale. Ele constituie mijloacele de realizare

a comunicării nonverbale. Semnalul reprezintă orice comportament ce comunicã informaţie

de la un individ la altul, indiferent dacă el serveşte şi alte funcţii.

Chestionarul surprinde dimensiunea percepţiei semnalelor şi cuprinde 34 de întrebări

cărora le sunt asociate una, două sau trei imagini. Indicatorii în acest studiu urmăresc gestul

care se vrea testat. Exemplificarea dimensiunilor şi a indicatorilor , cât şi definirea atuului şi

a slăbiciunii se regăsesc în Anexa 3.

Rezultate

Rezultatele obţinute în urma studiului pe care l-am aplicat au arătat că Băsescu a

reuşit să transmită în mai mare măsură( 71.4%) decât adversarul său că este stăpân pe

situaţie ( Fig. 21 ), confirmând ipoteza formulată : Câştigătorul la nivel nonverbal este şi

câştigătorul alegerilor.

De asemenea, relevant pentru probarea ipotezei este faptul că, printre semnificaţiile

( cu caracter pozitiv) cele mai frecvente pe care respondenţii le-au atribuit anumitor imagini

cu Traian Băsescu se numără „supunerea adversarului” ( 52.4%, Fig.15), „ siguranţă de

sine” (34.5%, Fig.2) , „dominare” (40.5%, Fig.4) sau „apropiere de oameni”( 88.1%,

Fig.29), toate acestea avand legatura de sens cu notiunea de stapanire a situatiei.

Acesta a stârnit şi percepţii negative precum „prefăcătorie” ( 61.9%, Fig.23),

„tensiune” ( 67.9%, Fig. 27) sau „ agresivitate” (33.3%, Fig. 2).

Dintre semnalele negative pe care Mircea Geoana le-a transmis, involuntar ,pe plan

nonverbal, subiecţilor studiului aplicat se remarcă „stânjenire” (76.2%, Fig. 14 ), „teamă”

(48.8%, Fig . 22 ) sau „ frică” ( 27.4, Fig. 7) ,aflate în opoziţie de sens cu semnalele

pozitive transmise de Traian Băsescu

Cele mai frecvente atuuri pe care subiecţii le-au perceput în imaginile cu Mircea

Geoana sunt: „ sinceritate” (33.3%, Fig. 3) , „siguranţă de sine” (42.9%, Fig. 7) şi

„meditaţie” (34.5%, Fig. 1). Rezultatele relevă , de asemenea, faptul că acesta este în mai

mare măsură diplomat şi mai serios (84.5% , Fig. 20) faţă de adversarul său şi că îl domină

pe acesta în momentele de strângere a mâinii . ( Fig 5, Fig 6) , conform datelor obţinute.

Rezultatele obţinute complete se regăsesc în anexă.

Interpretarea rezultatelor

Imaginea alăturată este cea folosită de Traian Băsescu în afişul electoral.

Subiecţilor le-a fost prezentată această imagine şi întrebaţi ce le sugerează. În

proporţie de 88,1% aceştia au răspuns “apropiere de oameni”. Palmele

deschise şi îndreptate în acelaşi sens cu privirea reprezintă un semn al

6

sincerităţii, al dedicării, atribute din care oamenii deduc apropiere, încredere. De altfel, într-un

sondaj realizat de INSOMAR privind calităţile şi defectele politicienilor, apropierea de oameni

este în opinia respondenţilor a doua calitate a preşedintelui3, pe care acesta a transmis-o si pe cale

nonverbală, după cum arată datele obţinute.

În imaginea alăturată Mircea Geoană este surprins folosind acelaşi gest cu

palmele deschise, îndreptate în sus, gest ce sugerează onestitatea (Pease, 1997,

49). Politicianul a reuşit să transmită acest atu publicului. Întrebaţi ce le

transmite această imagine, majoritatea respondenţilor a ales varianta „ sinceritate” ( 33.3%)

Politicianul a apelat la acest gest în mod repetat în campanie, fiind conştient de semnificaţia să ,

iar cercetarea aplicată certifica faptul că folosirea sa a atins efectul scontat. Este

interesant de menţionat faptul că folosirea acestui gest poate avea şi un efect invers,

adică să îl determine pe cel care îl foloseşte să spună adevărul (Pease, 39a).

Intrebaţi ce le sugerează politicianul Traian Băsescu în figura alăturată, 40,5 % dintre subiecţi au

ales variantă „dominare”, urmată de „nesiguranţă” cu un procent de 23,8%. Potrivit

specialiştilor, acest semn are menirea de a sugera dominarea, autoritatea celui care îl foloseşte.

Acest gest este unul dintre cele preferate de preşedinte în timpul discursurilor, prin care a reuşit

să creeze în mintea oamenilor imaginea de lider hotărât. Este interesantă opoziţia dintre cele

două variante preferate de către respondenţi. O explicaţie ar putea fi aceea că subiecţii au

interpretat mai departe de postura statică şi au considerat că palma se înclină în stânga şi în

dreapta, semn al îndoielii. Această interpretare poate fi generată deoarece mâna pare uşor

înclinată în imagine, datorită poziţiei degetului mare. O altă explicaţie este expresia facială,

sprânceana uşor ridicată fiind un indicator al îndoielii. Acesta din urmă este elementul care a

condus în cea mai mare măsură către răspunsul “nesiguranţa”, creând o opoziţie între gest şi

mimică, care a nu a anulat efectul gestului, dar cu siguranţă l-a diminuat şi i-a scăzut naturaleţea

şi implicit veridicitatea.

Trebuie menţionat faptul că 54,8% dintre cei chestionaţi consideră că

acest gest, al palmei întoarse în jos, este gestul cel mai des folosit de

către Traian Băsescu în campania din 2009, fapt ce demonstrează că

într-un procent semnificativ de mare, gestul a contribuit la

implementarea în mintea publicului a imaginii unei firi dominatoare.

3 http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/politicieni-calitati-si-defecte-88079.html

7

Imaginea alăturată îl înfăţişează pe Mircea Geoana utilizând gestul „coifului” , cum îl numeşte

Allan Pease, cu degetele orientate în jos. Întrebaţi ce le sugerează politicianul în această imagine

34,5% dintre respondenţi au ales varianta „meditaţie”. Gestul coifului este considerat un gest

pozitiv , amprentă a încrederii în forţele proprii ,cu precădere atunci când degetele sunt orientate

în sus. Gestul este folosit cu degetele orientate în jos de către persoanele care „ mai degrabă

ascultă , decât vorbesc” (Pease, 45a). După cum arăta şi rezultatele cercetării aplicate, Mircea

Geoana a reuşit să transmită publicului ideea de „ meditaţie” şi implicit le-a transmis acestora

faptul că este un bun ascultător şi un om manierat.

Gestul apropierii palmelor este folosit des în campanie de către Mircea Geoana.

Acest gest le-a transmis respondenţilor “siguranţă de sine” în procent de

42.9%, urmat de “frică” în procent de 27.4%. Nu am identificat o semnificaţie

clară a acestui gest, cu palmele şi degetele unite şi orientate în sus, în opiniile

specialiştilor. Datele obţinute de la respondenţi cu privire la acest gest arată că

siguranţa de sine este principala stare pe care o transmite. Se poate trage concluzia că gestul,

deşi nu este identic, se aseamănă şi are acelaşi înţeles ca şi gestul coifului îndreptat în sus,

care denotă încredere în propria persoană (Pease, 44a). Am identificat şi de această dată o

discrepanţă între prima şi a doua variantă cu procentul cel mai mare. Starea de frică a fost

sugerată datorită expresiei faciale: gura întredeschisă cu colţurile îndreptate în jos ,însoţită de

ridicarea sprâncenelor.

Se poate trage concluzia că, deşi există o contradicţie între două semnale emise în acelaşi

timp, poziţia palmelor a contat mai mult decât expresia facială în acest caz, politicianul

reuşind să transmită subiecţilor semnalul pozitiv dorit. Cu toate acestea nu trebuie ignorat

faptul că semnalul negativ, frica, a fost sesizat de către o parte destul de numeroasă de

respondenţi, diminuând astfel efectul pozitiv al unirii palmelor şi scăzându-i credibilitatea.

O asociere a acestui gest cu religiozitatea ar putea fi unul dintre motivele pentru

care politicianul a apelat atât de des la acesta. Este vizibil că gestul este acelaşi pe care

ortodocşii îl folosesc în momentul rugăciunii şi merita mentionat faptul că Mircea Geoană a

afişat o accentuată latură religioasă în timpul campaniei din 2009, acesta afirmând în că

modelul său moral este Patriarhul, iar autorul său preferat este Sf. Ioan Gură de Aur. De

asemenea şi-a pomenit duhovnicul, pe Părintele Galeriu şi şi-a făcut apariţia la numeroase

mânăstiri . Aceasta reprezintă o simplă supoziţie, iar în cazul în care într-adevăr acesta a fost

scopul folosirii gestului, cercetarea aplicată arată faptul că semnalul apropierii mâinilor nu a

reuşit să transmită ideea de religiozitate respondenţilor, acesta fiind cel mai puţin frecvent

răspuns, cu un procent de 6%.

8

Trebuie menţionat faptul că acesta este gestul considerat a fi cel mai des folosit

de către Mircea Geoană în campania electorală din 2009, subiecţii alegându-l

în defavoarea altor două gesturi (arătătorul ridicat şi palmele deschise şi

întinse) în procent de 52,4%. Acest rezultat arată faptul că politicianul a reuşit

de-a lungul campaniei să creeze imaginea unui om încrezător.

O altă concluzie interesantă a cercetării de faţă este aceea că

aspectul lejer şi natural al candidaţilor, creat prin

vestimentaţie, inspiră oamenilor în mai mare măsură încredere

şi apropiere în comparaţie cu ţinuta elegantă şi sobră.

În imaginea alăturată, Mircea Geoană este cel care transmite

diplomaţie/seriozitate în procent de 84.5%, comparativ cu Traian

Băsescu care a creat aceeaşi impresie unui procent de doar 14,5% dintre

respondenţi.

Şi candidatul Traian Băsescu reuşeşte să transmită semnale pozitive prin vestimentaţie,

imaginea în care acesta poartă un pulover de culoare violet a transmis respondenţilor ideea că

este un „om carismatic” în procent de 83,3%, comparativ cu imaginea în care este îmbrăcat

formal, care a reuşit să sugereze „carismă” unui procent de 16,7% dintre subiecţi. De altfel,

pe întreg parcursul carierei sale în politică, Traian Băsescu a fost catalogat drept un lider

carismatic sau un lider şarmant, in numeroase articole si analize de specialitate. Liderul

şarmant este cel care reuşeşte mai degrabă să seducă electoratul, decât să îl convingă prin

programe avantajoase şi realizabile (Schwartzneber apud Tran şi Stăcniugelu, 2003, 161).

Confirmarea acestei trăsături în cercetarea aplicată verifică încă o dată ipoteza:Publicul

neavizat sesizeaza la nivel nonverbal anumite atuuri si slabiciuni ale politicienilor.

Atât seriozitatea, diplomaţia cât şi carisma, naturaleţea sunt trăsături pe care cei doi

candidaţi au reuşit să le pună bine în valoare şi să le transmită către public la nivel nonverbal.

Acestea contrastează, dar nu se poate afirma despre una dintre ele că reprezintă un avantaj

sau un dezavantaj, deoarece transmit şi generează atitudini diferite, dar pozitive pentru

sectorul de public vizat.

Politicienii apelează des la zâmbete pentru a câştiga simpatia electoratului, însă nu

întotdeauna acestea sunt reale, sincere. Pentru a afla în ce măsură zâmbetul real şi cel fals sunt

sesizate de către oameni, subiecţii cercetării aplicate au fost întrebaţi care dintre cele două

imagini le transmite sinceritate/apropiere

9

Cele două imagini alăturate îl prezintă pe candidatul PSD Mircea Geoană în afişul electoral

folosit în campania din 2009, respectiv pe coperta cărţii intitulate “Încredere”, al cărei autor este.

Majoritatea, respectiv un procent de 76,2% au optat pentru imaginea prezentă pe coperta cărţii şi

doar 23,8% au ales ca variantă prima imagine.

Rezultatele arată faptul că, prin afişarea unui zâmbet real, semnalat de colţurile gurii

ridicate, dinţi dezveliţi şi cute în jurul ochilor (Chelcea, Chelcea şi Ivan, 2005, 206) Mircea

Geoană a transmis sinceritate şi apropiere către oameni.

Diferenţa procentuală semnificativă sugerează faptul că Geoană trădează în

imaginea folosită în afişul electoral, prin colţul gurii care pare încordat, o anumită

incomoditate ce îl face să pară nenatural, tensionat. De altfel, in cadrul unui sondaj efectuat

in mediul online in timpul campaniei, respondentii au fost intrebati “ Ce NU le place la

Mircea Geoana”. Rezultatele au aratat ca falsitatea este principala perceptie negativa asupra

politicianului, 47% dintre respondenti alegand aceasta varianta.4

Doresc să remarc faptul că rezultatele obţinute prin această comparaţie dezvăluie o

probabilă eroare a staff-ului de campanie. Imaginea aleasă pentru afişul electoral nu este cea

mai bună alternativă, politicianul demonstrând în cea de-a doua imagine că poate transmite

sinceritate şi implicit încredere în mai mare măsură atunci când afişează un zâmbet real.

Un alt aspect pe care politicienii ar trebui să il evite prin toate mijloacele posibile, cu

precădere cele de natură nonverbală, este minciuna. Autorii de specialitate susţin că gesturile de

ducere a mâinilor la nas sau gură, gesturi ce trădează minciuna, sunt printre semnalele

nonverbale cele mai uşor recognoscibile de către oameni.

Pentru a afla dacă oamenii neavizaţi atribuie unui asemenea gest ca

semnificaţie minciuna, am folosit imaginea alăturată. Rezultatele au arătat că

29 (reprezentând un procent de 34,5%) dintre respondenţi consideră că

Traian Băsescu este „cu gândul în altă parte”, iar 25 dintre aceştia

(reprezentând un procent de 29,8%) sesizează intenţia acestuia de a ascunde un adevăr. Cu

toate că nu este cel mai frecvent răspuns, pot totuşi afirma că gestul lui Traian Băsescu din

imaginea prezentată a sugerat minciună unui număr destul de mare de subiecţi. Asemenea gesturi

ar trebui evitate de către politicieni, deoarece pot crea o discrepanţă vizibilă între mesajul verbal

şi cel nonverbal.

Urmărind graficele, se observa că femeile sesizează minciuna într-un procent mai

mare (32.1%) decât bărbaţii (25.9%).

4 Sondaj online, 2009, [online] disponibil pe : http://www.badpolitics.ro/sondaje/

10

Teama de adversar reprezintă, de asemenea, una dintre slăbiciunile foarte greu de

controlat şi de ascuns la nivel nonverbal.

Conform rezultatelor obţinute în urma cercetării, în imaginea alăturată

mimica candidatului Mircea Geoană a trădat celor mai mulţi dintre

respondenţi teamă, într-un procent de 48.8%, urmat de 21.4%

reprezentând slăbiciune.Şi în această situaţie datele obţinute confirmă

ipoteza. Privirea pierdută şi colţurile gurii încordate şi orientate în jos au trădat un handicap

pe care candidatul PSD l-a afişat, conform analiştilor, în timpul dezbaterii televizate – teama

de adversar.

Potrivit lui Pease, printr-o strângere de mână se pot transmite trei atitudini de bază:

dominarea, supunerea sau egalitatea (Pease, 1997, 53).

Ambele imagini au fost prezentate subiecţilor pentru a

afla care dintre cei doi candidaţi reuşeşte să se impună

în percepţia publicului prin gestul simbolic al strângerii

mâinii adversarului.

În prima imagine, 61.9% dintre respondenţi consideră că Mircea Geoană este cel

care care domină, în timp ce 38.1% dintre aceştia cred că Traian Băsescu este cel care se

impune.

În momentul strângerii mâinilor, considerat o etapă finală a confruntării, fiecare

candidat are interesul să lase impresia (finală, de cele mai multe ori) că el e cel ce s-a impus.

În prima imagine ,gestul pe care îl face Traian Băsescu este acela pe care Allan Pease îl

clasifică drept apucarea vârfului degetelor, semn al lipsei încrederii în sine (Pease, 61a).

Un alt indicator al faptului că Mircea Geoană domină în această ipostază este privirea

sa îndreptată spre adversar, semnal ce sugerează control asupra situaţiei. Acest avantaj este

amplificat de această dată prin comparaţia cu reacţia adversarului care refuză să-şi privească

adversarul în ochi.

11

Experţii în comunicare nonverbală susţin că, de când dezbaterile sunt televizate, este

mult mai eficient zâmbetul decât gesturile cu mâna – accentul trebuie pus pe expresiile

faciale.

Deşi ambii candidaţi zâmbesc şi se află pe poziţii egale, situaţia este asemănătoare şi

în cazul celei de-a doua imagini, respondenţii preferându-l tot pe Mircea Geoană, într-un

procent majoritar de 60.7%. Acest rezultat poate fi pus pe seama faptului că, prin întinderea

mâinii cu palma în sus, Traian Băsescu lasă impresia că cedează conducerea adversarului

său. Allan Pease consideră că „Întinderea mâinii cu palma în sus este opusul strângerii de

mână cu sens de dominare.” (Pease, 53a).

De asemenea, un alt indicator al rezultatului obţinut este cu siguranţă statura, Mircea

Geoană având avantajul unei staturi fizice impunătoare. Rezultatele arată că, în ambele

ipostaze, Mircea Geoană este cel care domină adversarul, reuşind, prin gestică, să inducă

putere în percepţia oamenilor.

Chiar dacă a reuşit să se impună în momentul strângerii mâinilor, rezultatele generate

de cercetarea aplicată arată faptul că Mircea Geoană pierde la nivel de reacţii, amplificând

semnificaţia semnalelor pozitive transmise de către contracandidatul său.

Întrebaţi care dintre cei doi politicieni le transmite

stăpânire/dominare a situaţiei în imaginea alăturată, 71.4 % au

răspuns Traian Băsescu.

Gestul repetat al „arătătorului acuzator” al lui Traian Băsescu

are o simbolistică ale cărei efecte sunt potenţate suplimentar prin

reacțiile total nepotrivite ale contracandidatului sau , care face gesturi defensive sau care

sugerează îndepărtarea, ferirea de acuze, teama.

Relevant în acest sens este rezultatul

obţinut cu privire la imaginile

alăturate. 50% dintre respondenţi au

sesizat „ferire de acuze” în gestul lui

Mircea Geoană, iar 31.8% dintre

aceştia au considerat că politicianului îi este „teamă”.

Un alt semn de slăbiciune este privirea îndreptată în jos – semn că personajul

cedează, se resemnează în faţa atacului adversarului.

12

De altfel, întrebaţi ce le transmite imaginea alăturată, 53.4% dintre

subiecţi au ales „supunerea adversarului”, iar 26.2% au sesizat

„agresivitate”.

Este vorba despre un gest de atac, preferat de către Traian Băsescu în

confruntări, care este interpretat de către specialişti ca o ţintire simbolică , o

notă de agresivitate. Traian Băsescu vrea să arate că e stăpân pe situaţie. Privirea fixă

semnalează că acordă atenţie interlocutorului, dar şi dorinţa de a-i produce acestuia o stare de

disconfort psihic.

Aceste aspecte sunt sesizate şi de către respondenţii studiului de faţă. Repet faptul că

simbolistica acestui gest este amplificată de către reacţiile lui Mircea Geoană care au trădat

„ferire de acuze”, respectiv „teamă”.

Aceste imagini îi prezintă pe cei doi politicieni în

momentul extragerii biletelor cu domeniile despre

care au vorbit.

Rezultatele studiului aplicat arată faptul că şi în

această ipostază, Mircea Geoană este cel care pierde în fata adversarului său în timpul

dezbaterii, afişând, într-un procent semnificativ mai mare decât contracandidatul său, o stare

de încordare.

Întrebaţi care dintre cei doi politicieni pare tensionat în aceste imagini, 81.3% dintre

cei chestionaţi au răspuns Mircea Geoană.

Tot tensionat a reieşit că este şi Traian Băsescu în această fotografie, fără a

menţiona subiecţilor că imaginea îl înfăţişează pe Traian Băsescu în momentul

jurământului. Întrebaţi ce le sugerează politicianul în această imagine, 67.9%

dintre respondenţi au ales varianta „tensiune”. Traian Băsescu a fost pus să

jure că nu l-a lovit niciodată pe copilul de la mitingul de la Ploieşti, în 2004.

Un indicator al tensiunii pe care studiul a relevat că o transmite, este figura crispată. Încordarea

sa denotă faptul că a fost pus într-o situaţie neplăcută. De asemenea, imaginea a sugerat

„atitudine critică „unui procent de 14.3% dintre respondenţi, în timp ce 11.9% dintre subiecţi au

considerat că fotografia prezentată transmite minciună. Un indicator al minciunii în această

imagine este mâna stângă foarte apropiată de Biblie. Am menţionat în capitolele anterioare că cei

care mint au instinctul de a atinge în mod repetat obiectele pe care le au la îndemână. Cu toate

acestea, procentul nefiind unul semnificativ, nu puteam afirma cu certitudine că preşedintele a

jurat strâmb.

13

În schimb, în imaginea în care cei doi politicieni sunt

surprinşi în momentul sosirii la dezbaterea televizată,

fiecare alături de soţie, poziţia lui Mircea Geoana denotă în

mai mare măsură „integritate/putere” , în comparaţie cu limbajul corporal al adversarului

său. Dintre cei chestionaţi, 82.1% au atribuit calităţile de integritate şi putere candidatului

Mircea Geoana.

Acest procent este datorat poziţiei corpului candidatului. Acesta a transmis ideea de

putere datorită faptului că soţia este cea care se sprijina de braţul lui, conturându-i acestuia

imaginea de persoană puternică, impunătoare. În opoziţie cu acest gest, Traian Băsescu îşi

ţine soţia de braţ , creând astfel imaginea unei persoane care nu oferă sprijin, ci are nevoie de

el.

Această ipostază este una dintre cele care confirmă faptul că, prin limbajul său

nonverbal, Mircea Geoana a transmis imaginea unui politician sobru şi manierat. Posturile

care au dus la aceste percepţii sunt însă , cu precădere, cele din timpul discursurilor sau al

mitingurilor electorale şi nu cele din timpul confruntărilor. La nivel de reacţii în cadrul

interviurilor sau al confruntărilor cu adversarul său, Mircea Geoana a transmis mai frecvent

nesiguranţă , teamă sau încordare, în timp ce adversarul său a sugerat în mai mare măsură

agresivitate şi stăpânire a situaţiei.

Concluzii

Concluziile relevate în urma prelucrării rezultatelor cercetării sociologice sunt:

Politicienii reuşesc să transmită publicului, prin comportament nonverbal,

principalele atuuri pe care aceştia mizează

Publicul sesizează anumite slăbiciuni ale politicienilor doar prin

comportamentul nonverbal pe care aceştia îl afişează

Semnalele nonverbale transmise au contribuit la câştigarea celei mai

mediatizate dezbateri din România

14

Bilbiografie:

Bad Politics. (2009) Sondaj Mircea Geaonă. [Online] Disponibil la:

http://www.badpolitics.ro/sondaje/ (accesat la data de 29.05.2012)

Chelcea, Septimiu. (2004) Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi

calitative. Ediţia a II-a. Bucureşti, Editura Economică (pp. 60, 107-116)

Chelcea, Septimiu Chelcea, Adina şi Ivan, Loredana. (2005)Comunicarea nonverbala: gesturile si postura. Bucureşti, Editura Comunicare.ro (p. 206)

Chiru, Irena. (2003) Comunicarea interpersonală. Bucureşti, Editura Tritonic (pp. 203-

208)

Holbrook, Thomas. (1999) Political Learning from Presidential Debates. Political

Behavior 21 (1), 72

INSOMAR. (2007) Politicieni – calităţi şi defecte. [Online] Disponibil la: http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/politicieni-calitati-si-defecte-88079.html (accesat la data de 29.05.2012)

Kraus, Sidney. (2000) Televised Presidential Debates and Public Policy. New Jersey,

Lawrence Erlbaum Associates Inc (p. 2)

Lamay, Craig si Minow, Newton. (2008) Inside the Presidential Debates: Their

Improbable Past and Promising Future. Chicago, The University of Chicago Press (p.

20)

Obae, Petrişor. (2009) 720.000 de romani au stat cu ochii pe confruntarea dintre Traian Basescu si Crin Antonescu. [Online] Disponibil la: http://www.paginademedia.ro/2009/12/audiențe-aproape-5-milioane-de-romani-au-urmarit-marea-confruntare/ (accesat la data de 29.05.2012)

Pease, Allan. (1997) Limbajul trupului. Cum pot fi citite gândurile altora din gesturile lor. Bucureşti, Editura Polimark(pp. 39-61)

Tran, Vasile şi Stăciugelu, Irina. (2003) Teoria comunicării. Bucureşti, Editura Comunicare.ro (p. 161)

15

Anexa 1

Chestionar : Percepţia semnalelor nonverbale în confruntarea Mircea Geoana- Traian Băsescu

1. Care este vârsta dumneavoastră în ani împliniţi ?

Statisticile respondentilor:

A. 19- 24 aniB. 25- 35 aniC. 35-50 aniD. Peste 50 de ani

2. Care este sexul dumneavoastră ?

A. MasculinB. Feminin

3. Care este nivelul studiilor dumnevoastră  ?

4. Aţi votat în turul 2 al alegerilor prezidenţiale din 2009?

A. DaB. Nu

5. Aveţi studii relevante în domeniul comunicării nonverbale sau al comunicării politice ?

A. DaB. Nu

Total respondenți 84Bărbat: 31Femeie: 53Vârstă medie: 25.3 ani

Da 58  69% Nu 26  31%

Total răspunsuri 84 

Da 0  0%

Nu 84  100%

Total răspunsuri84 

16

6. Ce vă sugerează politicianul în imaginea de mai jos?

Fig. 1

A. MeditaţieB. ReligiozitateC. NeplacereD. Parere negativaE. Siguranta

7. Care consideraţi că este starea predominantă a politicianului din imagine?

Fig. 2

A. IntimidareB. TeamaC. Siguranta de sineD. AprobareE. Agresivitate

Meditatie 29  34.5% Religiozitate 5  6% Neplacere 17  20.2% Parere negativa 9  10.7% Siguranta 24  28.6% Total răspunsuri84 

Intimidare 20  23.8% Teama 1  1.2% Siguranta de sine 29  34.5% Aprobare 6  7.1% Agresivitate 28  33.3% Total răspunsuri 84 

17

8. Ce vă transmite politicianul din imaginea de mai jos?

Fig. 3

A.NervozitateB. OstilitateC. SinceritateD. RegretE. Ironie

9.Ce vă sugerează politicianul în imaginea de mai jos?

Fig. 4

A. DominareB. AmeninţareC. NesiguranţăD. MinciunaE. Dezacord

10. Priviţi imaginea de mai jos. Care dintre cei doi politicieni consideraţi că se impune în momentul strângerii mâinilor ?

Nervozitate 27  32.1% Ostilitate 7  8.3% Sinceritate 28  33.3% Regret 11  13.1% Ironie 11  13.1% Total răspunsuri84 

Dominare 34  40.5% Amenintare 6  7.1% Nesiguranta 20  23.8% Minciuna 13  15.5% Dezacord 11  13.1% Total răspunsuri84 

18

Fig. 5

A.Traian Basescu B. Mircea Geoana

11. Priviţi imaginea de mai jos. Care dintre cei doi politicieni consideraţi că domină în momentul strângerii mâinilor ?

Fig. 6

A. Mircea Geoana B. Traian Basescu

12. Ce vă transmite politicianul din imaginea de mai jos?

Traian Basescu 32  38.1% Mircea Geoana 52  61.9% Total răspunsuri84 

Mircea Geoana 51  60.7% Traian Basescu 33  39.3% Total răspunsuri84 

19

Fig. 7

A. Siguranta de sineB. BucurieC. DebusolareD. MinciunaE. Frica

13.Care dintre următoarele imagini credeţi că este reprezentativă pentru nesiguranţă?

Fig.8 Fig. 9 Fig. 10

A. Figura 8B. Figura 9C. Figura 10

14. Care dintre următoarele imagini credeţi că este reprezentativă pentru nehotărâre?

Fig. 11 Fig.12

Siguranta de sine36  42.9% Bucurie 3  3.6% Debusolare 13  15.5% Minciuna 9  10.7% Frica 23  27.4% Total răspunsuri 84 

Figura 8 22  26.2% Figura 9 28  33.3% Figura 10

34  40.5%

Total răspunsuri84 

20

A. Figura 11B. Figura 12

15. Ce vă inspiră imaginea de mai jos ?

Fig.13

A. BucurieB. DetasareC. IronieD. UraE. Veridicitate

16. Ce semnifică pentru dumneavoastră mimica feţei în imaginea de mai jos ?

Figura 11 2  2.4% Figura 12 82  97.6% Total răspunsuri84 

Bucurie 0  0% Detasare 27  32.1% Ironie 17  20.2% Ura 21  25% Veridicitate 19  22.6% Total răspunsuri84 

21

Fig. 14

A. Concentrare B. Stanjenire C. Melancolie D. Bucurie E. Meditatie

17. Ce vă sugerează imaginea de mai jos ?

Fig. 15

A. Nemultumire B. Agresivitate C. Aparare D. Ura E. Supunerea adversarului

18. Care dintre cele două imagini vă transmite ideea că politicianul este un om deschis ?

Fig. 16 Fig.17

Concentrare 16  19% Stanjenire 64  76.2% Melancolie 1  1.2% Bucurie 0  0% Meditatie 3  3.6% Total răspunsuri84 

Nemultumire 4  4.8% Agresivitate 22  26.2% Aparare 12  14.3% Ura 2  2.4% Supunerea adversarului44  52.4% Total răspunsuri 84 

22

A. Figura 16B. Figura 17

19. Care dintre cele două imagini vă transmite ideea că politicianul este un om carismatic ?

Fig. 18 Fig. 19

A. Figura 18B. Figura 19

20. Care dintre cei doi politicieni vă sugerează diplomaţie/ seriozitate în această imagine ?

Fig. 20

Figura 16 5  6% Figura 17 79  94% Total răspunsuri84 

Figura 18 70  83.3% Figura 19 14  16.7% Total răspunsuri84 

23

A. Traian BasescuB. Mircea Geoana

21. Care dintre cei doi politicieni vă sugerează stăpânire/dominare a situaţiei în imaginea de mai jos ?

Fig. 21

A. Traian BasescuB. Mircea Geoana

22. Ce stare a politicianului consideraţi că trădează imaginea de mai jos ?

Traian Basescu 13  15.5% Mircea Geoana 71  84.5% Total răspunsuri84 

Traian Basescu 60  71.4% Mircea Geoana 24  28.6% Total răspunsuri84 

24

Fig. 22 A. Hotarare B. Autoritate C. Slabiciune D. Teama E. Ambitie

23. Ce stare a politicianului consideraţi că trădează imaginea de mai jos ?

Fig. 23

A. FlexibilitateB. Atentie sporitaC. PrefacatorieD. TeamaE. Sobrietate

24. Care dintre cei doi politicieni vă transmite ideea de integritate / putere în imaginea de mai jos ?

Fig. 24

Hotarare 12  14.3% Autoritate 7  8.3% Slabiciune 18  21.4% Teama 41  48.8% Ambitie 6  7.1% Total răspunsuri84 

Flexibiliatate 3  3.6% Atentie sporita 11  13.1% Prefacatorie 52  61.9% Teama 6  7.1% Sobrietate 12  14.3% Total răspunsuri84 

25

A. Mircea Geoana B. Traian Basescu

25. În care dintre cele două imagini politicianul vă inspiră apropiere/ sinceritate ?

Fig. 25 Fig. 26

A. Figura 25B. Figura 26

26. Ce atitudine a politicianului vă inspiră imaginea de mai jos ?

Mircea Geoana 69  82.1% Traian Basescu 15  17.9% Total răspunsuri84 

Figura 25 20  23.8% Figura 26 64  76.2% Total răspunsuri84 

26

Fig. 27

A. SinceritateB. MinciunaC. Atitudine neutraD. Atitudine criticaE. Tensiune

27. Ce stare vă transmite politicianul în imaginea de mai jos ?

Fig. 28

A.Atitudine acuzatoareB. BucurieC. TeamaD. DemascareE. Resemnare

28. Ce vă sugerează imaginea de mai jos ?

Sinceritate 1  1.2% Minciuna 10  11.9% Atitudine neutra4  4.8% Atitudine critica12  14.3% Tensiune 57  67.9% Total răspunsuri84 

Atitudine acuzatoare63  75% Bucurie 0  0% Teama 1  1.2% Demascare 20  23.8% Resemnare 0  0% Total răspunsuri 84 

27

Fig. 29

A. VeselieB. MustrareC. SinceritateD. IndoialaE. Apropiere de oameni

29. Ce vă transmite politicianul în imaginea de mai jos ?

Fig. 30

A. Este atentB. Este cu gandul in alta parteC. Intentioneaza sa ascunda un adevarD. Este plictisitE. Este suparat

30. Care este gestul pe care aţi observat că l-a folosit cel mai des Mircea Geoană în campania electorală?

Fig. 31 Fig. 32 Fig. 33

Sinceritate 0  0% Veselie 2  2.4% Indoiala 5  6% Mustrare 3  3.6% Apropiere de oameni74  88.1% Total răspunsuri 84 

Este atent 16  19% Este cu gandul in alta parte 29  34.5% Intentioneaza sa ascunda un adevar25  29.8% Este plictisit 6  7.1% Este suparat 8  9.5% Total răspunsuri 84 

28

A. Figura 31B. Figura 32C. Figura 33

31. Care este gestul pe care aţi observat că l-a folosit cel mai des Traian Băsescu în campania electorală?

Fig. 34 Fig. 35 Fig. 36

A. Figura 34B. Figura 35C. Figura 36

32. Ce vă transmite candidatul în imaginile de mai jos?

Fig. 37

Figura 31 29  34.5% Figura 32 44  52.4% Figura 33 11  13.1% Total răspunsuri84 

Figura 34 46  54.8% Figura 35 21  25% Figura 36 17  20.2% Total răspunsuri84 

29

A. TeamaB. ControlC. ResponsabilitateD. Ferire de acuze

E. Siguranta

33. Care dintre cei doi politicieni consideraţi că pare tensionat în imaginile de mai jos ?

Fig. 38 Fig. 39

A. Mircea Geoana B. Traian Basescu

34. Ce vă transmite candidatul în imaginile de mai jos ?

Fig. 40

Teama 26  31.3% Control 1 1.2% Responsabilitate15  12.5% Ferire de acuze 42  50% Siguranta 0  0% Total răspunsuri84 

Traian Basescu 16  18.8% Mircea Geoana 68  81.3% Total răspunsuri84 

30

A. AtentieB. NesigurantaC. Control asupra adversaruluiD. Atitudine neutraE. Ura

Anexa 3

Tabel semnale nonverbale ( dimensiuni, indicatori, semnificatia data de specialisti)

Dimensiune: Gesturi făcute cu palma

Tabelul 1

Indicator Semnificaţie

Palme deschise, îndreptate spre interlocutor Sinceritate

Palma deschisă îndreptată în jos Autoritate, dominare

Palma deschisă îndreptată în sus Supunere

Deget arătător îndreptat spre interlocutor Agresivitate

Strângere de mână cu palma îndreptată în

sus

Supunere

Strângere de mână cu palma îndreptată în

jos

Dominare

Strîngere de mână cu ambele palme în

poziţie verticală

Echilibru, egalitate

Apucarea vârfului degetelor într-o

strângere de mână

Neîncredere în sine

Frecarea palmelor Mulţumire

Atentie 0  0% Nesiguranta 5  6.3% Control asupra adversarului52  62.5% Atitudine neutra 10  12.5% Ura 17  18.8% Total răspunsuri 84 

31

Palme împreunate în poziţia “coif” îndreptat în sus

Siguranţă de sine

Palme împreunate în poziţia “coif”

îndreptat în jos

Meditatie

Palmele stranse in pumn Ostilitate

Palmele in pozitie verticala, indreptate

catre intelocutor

Ferire, Teama

Dimensiune: Gesturi ale mâinilor

Tabelul 2

Indicator Semnificaţie

Încleştarea mâinilor Frustrare sau ostilitate

Etalarea degetului mare Superioritate

Acoperirea gurii Minciună

Atingerea nasului Minciună

Frecarea la ochi Minciună

Frecarea urechilor Minciună

Ridicatul din umeri( cu palmele deschise si

sprancenele ridicate)

Nehotarare

Bratul ca suport de sprijin Putere, integritate

Dimensiune: Gesturi ale capului

Tableul 3

Indicator Semnificaţie

Capul ţinut drept Atitudine neutră

Capul înclinat într-o parte Trezirea interesului

Capul înclinat în jos Dezaprobare

Ambele mâini aşezate în spatele

capului

Superioritate

32

Dimensiune: Gesturi ale ochilor

Tabelul 4

Indicator Semnificaţie

Privirea menţinută deasupra ochilor

interlocutorului (privire oficială)

Seriozitate

Privire coborâtă sub nivelul ochilor

interlocutorului (privire de anturaj)

Relaxare, detensionare

Privire coborâtă sub nivelul bărbiei

interlocutorului (privire intimă)

Intimidare

Privire laterală, împreună cu zâmbet

sau sprâncene uşor ridicate

Interes

Privire laterală, împreună cu

ridicarea frunţii, încruntarea sprâncenelor

sau lăsarea în jos a buzelor

Suspiciunie, ostilitate, atitudine

critică

Privire pe sub ochelari Suspiciune, atitudine critică

Privirea indreptata in jos Cedare, resemnare

Dimensiune: Gesturi ale gurii

Tabelul 5

Indicator Semnificatie

Zambet cu colturile gurii lasate in jos Disconfort, tensiune psihica

Zambet cu colturile gurii indreptate in sus

si dintii dezveliti

Fericire, sinceritate

Gura semideschisa cu colturile indreptate

in jos

Disconfort, tensiune, teama

33

Anexa 3

Grafice:

Fig. 2:

Fig. 3:

34

Fig. 4:

Fig. 5:

35

Fig. 6:

Fig. 7:

36

Fig. 13:

Fig. 14:

37

Fig. 15:

Fig. 20:

38

Fig. 21:

Fig. 22:

39

Fig. 23:

Fig. 24:

40

Fig. 27:

Fig. 28:

41

Fig. 29:

Fig. 30

42

Fig. 37

Fig. 40:

43

44