AsepsiaCa actiune profilactica, de prevenire a contaminarii plagilor cu germeni patogeni,asepsia foloseste o serie de metode, începînd de la spalarea mâinilor chirurgului siprotejarea lor cu manusi sterile, la dezinfectia cîmpului operator si sterilizarea tuturorinstrumentelor si materialelor folosite într-o interventie chirurgicala. Pentru realizareaacestora se utilizeaza o serie de mijloace fizice si chimice.Caldura se foloseste pentru sterilizare sub forma de caldura uscata sau calduraumeda.Sterilizarea prin caldura uscata se adreseaza instrumentarului chirurgical si se faceîn etuva cu aer cald. Alte modalitati de sterilizare prin caldura uscata (flambare,sterilizarea cu fierul de calcat) nu asigura eliminarea tuturor germenilor si nu au aplicatiiîn chirurgie.Sterilizarea prin aer cald este metoda cea mai folosita pentruinstrumentarul metalic si se face în cuptorul cu aer cald (cunoscut sub numele de cuptorPoupinel). Cuptorul Poupinel este o cutie metalica cu pereti dubli, cu rafturi în interiorpentru asezarea cutiilor cu instrumente. Între peretii laterali sînt montate rezistenteelectrice pentru încalzire, iar între plafoane se gaseste un ventilator pentru uniformizareaaerului care circula în interior. Aerul cald patrunde prin orificiile ce se gasesc în planseulperetelui interior. Pentru realizarea unei bune sterilizari trebuie îndeplinite cîteva conditii:aparatul sa fie perfect etans, o temperatura interioara de cel putin 180°C, instrumentarulsa fie bine curatat de substante organice înainte de sterilizare, iar cutiile cu instrumente safie aranjate mai larg pentru a permite o repartizare uniforma a temperaturii – vezi figuraDurata sterilizarii depinde de temperatura atinsa;din momentul în care s-a atins temperatura de 180º C durata sterilizarii este de 30-40minute. Dupa trecerea timpului necesar sterilizarii, se întrerupe functionareatermostatului si se lasa materialele sa se raceasca pîna ce temperatura coboara la 30-40°Ccînd se deschide usa, se închid cutiile cu capacele lor si se sigileaza cu o hâtie pe care seconsemneaza data si ora sterilizarii. Sterilizarea prin aer cald, la Poupinel, este o metodacare asigura o buna aseptizare, nu degradeaza instrumentarul, iar cutiile astfel pregatitese pot pastra pentru utilizare timp de 24 de ore cu conditia sa nu fie deschise în acestinterval.Dintre metodele de sterilizare prin caldura umeda singura cu aplicabilitate închirurgie este sterilizarea cu vapori de apa sub presiune (autoclavarea). Alte metode desterilizare prin caldura umeda (fierberea, pasteurizarea, tindalizarea) nu realizeazadistrugerea tuturor germenilor si ca urmare nu au aplicatii în chirurgie.Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune este metoda cea mai folosita pentruaseptizarea unor materiale si instrumente, în spitale. Prin aceasta metoda sterilizammaterialul moale (pansamente, halate, halate). Sterilizarea cu vapori de apa sub presiuneeste metoda cea mai eficienta; Peste temperatura de 120°C la presiunea de o atmosferasînt distrusi, practic, toti germenii, chiar si cei sub forma sporulata. Timpul necesarpentru, începînd din momentul atingerii parametrilor de presiune si temperatura este de30—40 de minute. Acest tip de sterilizare se face cu un aparat special numit autoclav;acesta asigura încalzirea vaporilor la temperatura necesara, pesiunea în interior sicirculatia vaporilor supraîncalziti; aparatul asigura în paralel si obtinerea apei sterile careeste livrata într-un circuit izolat.Controlul sterilizarii facute cu ajutorul caldurii uscate sau umede se face prinmijloace fizice si chimice.

Mijloacele fizice constau în masurarea temperaturii din interiorul cuptoruluiPoupinel si a temperaturii si presiunii din autoclav cu ajutorul termometrelor si respectival manometrelor încorporate.Mijloacele chimice utilizeaza substante sub forma de pulberi cu punct de topirecunoscut sau substante care la o anumita temperatura îsi schimba culoarea. Acestea seasaza în tuburi sau flacoane mici de sticla, care se introduc în interiorul casoletelor saucutiilor cu material de sterilizat.Recoltarea de probe pentru culturi bacteriene din sau de pe materialele sterilizareeste o masura suplimentara de control; în caz ca aceste în aceste culturi se dezvoltagermeni bcterieni, atunci fie nu au fost respectate procedeele recomandate pentru aparatulrespectiv, fie a survenit o defectiune a aparatului, care impune repararea sa.Sterilizarea la „rece" utilizeaza radiatiile si o serie de substante chimice cu actiuneantiseptica.Sterilizarea cu radiatii ultraviolete se foloseste pentru aerul din salile de operatii.Eficienta razelor ultraviolete este însa numai la distanta de 1,5—2 m de sursa, ceea ceobliga la mutarea sursei în diferite puncte ale salii sau montarea mai multor surse. Duratade sterilizare este de 30—40 de minute.Salile moderne de operatie sînt prevazute si cu instalatii pentru climatizare care,pe lînga realizarea unei temperaturi si umiditati optime, asigura si filtrarea aerului,realizînd astfel si sterilizarea încaperilor.Radiatiile γ (gamma) se folosesc pentru sterilizarea materialelor din cauciuc,plastic sau metal. Datorita penetrabilitatii lor mari, sterilizarea acestor materiale se poateface chiar fiind acoperite de învelisuri protectoare, iar eficienta sterilizarii este de lungadurata (câtiva ani, cu conditia ca învelisul protector sa ramâna intact). Este metoda desterilizare la scara industriala a materialelor sanitare de unica utilizare (seringi, tuburi dedrenaj din plastic, lame de bisturiu etc.).Dintre substantele chimice, pentru realizarea asepsiei se folosesc aldehidele sioxidul de etilen.Formolul (formaldehida) se întrebuinteaza sub forma de vapori sau sub forma desolutie. Sub forma de vapori se foloseste pentru sterilizarea saloanelor. Sub forma desolutie se foloseste pentru sterilizarea rapida a instrumentarului metalic (sterilizarea seface prin imersia instrumentului în solutia de formol timp de minim 20 minute, urmata decatirea cu alcool si apa sterila.Pentru sterilizarea instrumentarului sofisticat (cum este instrumentarul endoscopicsi laparoscopic – care are componente de sticla, plastic sau fibre de sticla, care nu pot fisterilizate termic) se folosesc solutii speciale, continând o asociere de aldehide cuputernic efect antiseptic. Sterilizarea se face prin imersia instrumentelor în solutie. Esteînsa necesara respectarea cu strictete a recomandarilor producatorului produsuluirespectiv (referitoare la diluarea solutiei, pregairea instrumentarului, timpul minimnecesar etc.).Oxidul de etilen este un gaz incolor, inodor, inflamabil si cu o capacitatefoarte mare de penetrare prin cauciuc, mase plastice sau hârtie. Ca urmare instrumentsi aparatele se pot steriliza împachetate etans în folie de plastic. Este o metoda eficienta,accesibila si în spital. Se sterilizeaza sonde de plastic sau cauciuc, tuburi de dren siinstrumente metalice sau din plastic. Oxidul de etilen are o actiune bactericida foarteputernica, distrugînd orice microorganismePregatirea chirurgului pentru operatie

Efectuarea oricarui act operator impune chirurgului executarea, în prealabil, a oserie de pregatiri pentru respectarea regulilor de asepsie si antisepsie.În încaperile blocului operator se poarta o îmbracaminte speciala; ideal este caaceasta sa fie sterilizata prin autoclavare, sau cel putin spalata. Utilizarea acestuiechipament în afara blocului operator este strict interzisa. La fiecare intrare / iesire în /dinblocul operator tinuta se schimba; blocul operator este prevazut cu o încapere speciala(,,camera filtru"), unde chirurgii se schimba de hainele purtate în sectia cu paturi. Dupaacelasi principiu se schimbasi încaltamintea. Pe cap se poarta boneta (care trebuie saacopere obligatoriu tot paul de pe frunte), iar nasul si gura sunt acoperite de o mascaHalatul steril se despatureste în asa fel ca sa nu atinga hainele si se îmbraca pemîneci, urmând ca un ajutor sa-1 traga complet si sa-i lege sireturile la spate; în acest felpartea din fata (care vine în contact cu câmpul operator) ramâne sterila.Îmbracarea manusilor se face astfel: se prinde manusa de manseta îndoita (pe fatainterna) si se trage pe mîna stînga (figura 02-05). Se prinde apoi cealalta manusa dreapta,pe fata sa externa, sub manseta si se trage pe mâna, dupa care se rasfrânge, în acelasimod, manseta primei manusi (fig. 02-05).