1. Generalitati

Dienstag, 10. Dezember 2013, 11:39 vorm.

Primele studii mai aprofundate despre artologie/sindesmologie au fost facute de Borelli in sec XVIIAsupra corpului uman - forte externe si interne

Externe

Gravitatie

Presiunea atmosferica

Centrifuga a pamantului

Interne

Coeziunea dintre structurile corpului

Elasticitatea tesuturilor

Fortq de contractie musculara

Cand fortele interne depasesc fortele externe apare miscarea Ceea ce este caracteristic omului este statiunea bipeda - conditionata de relatia dintre centrul de greutate al

corpului si asa numitul poligon de sustinere

Centrul de greutate corespunde dupa

Palmer - vertebra S1

Delmas - 55% din talia corpului

Statiunea si locomotia verticale sunt cele mai instabile, cu potential catastrofal

Clasificare

Dpdv al structurii lor sau mijloacelor de unire ale capetelor osoase avem trei tipuri de articulatii

Fibroase - sinartroze - fixe

Sunt de mai multe feluri

Sindesmoze - mb introsoase (radioulnara, tibiofibulara), ligamente

(acromioclaviculara)

Suturi - plane (marginile osoase plane - internazala), scuamase (in forma de solzi -

parieto-temporala), complementara (dintata - interparietala), denticulata (ca un

fermoar - interparietala)Gonfoze - articulatia dintre dinte si alveola dentara

Cartilaginoase - amfiartroze - semimobile

Sunt de doua feluri

Sincondroze - oasele sunt unite prin cartilaj hialin (ex sincondroza manubriosternala,

articulatiile oaselor coxalului)

Simfize - oasele sunt unite prin fibrocartilaj (ex simfiza pubiana, discurile

intervertebrale)

Sinostoze - sincondroze si simfize osificate

Sinoviale - diartroze - mobile

Sunt de mai multe feluri

Simple - unite doua oase

Complexe - unite mai mult de doua oase

Structura unei articulatii sinoviale

Reprezentata de

Suprafetele oasoase (fetele articulare)

Reprezinta acele parti ale capetelor osoase prin care doua sau mai multe oase vin in contactAceste fete articulare pot fi complementare (congruente) sau incongruente (ex nu sunt concav

convexe)

Suprafetele osoase sunt acoperite de cartilaj

Are grosime direct proportionala cu presiunea ce se exercita asupra lui - ex mb inferior

Cartilajele sunt lipsite de vase proprii de sange - ele se hranesc prin imbibitie din lichidul sinovial din

jur

Orice tesut prost vascularizat se reface greu

Lezarea cartilajelor sunt ireversibile, de obicei, mai alea cele cronicizate - diferenta intre artrita (acuta) si artroza (cronica) - se rezolva doar prin protezare

Cartilajele ariculare participa la completarea congruentei dintre oaseSunt de trei feluri

Fibrocartilaje de marire care depasesc suprafata osoasa realizand un cadru sau labru articular - ex humerus

Discurile intraarticulare - articulatia temporo-mandibulara, articulatia acromioclaviculara (disc biconcav)

Meniscurile - genunchiMijloace de unire

Capsula articulara

Membrana fibroasa care acopera capetele osoase si continutul articular inserandu-se la marginile suprafetei osoase

Are surse de vascularizatie din jur si este puternic inervata - are presoreceptori si TNL pentru durere

Poate fi mai groasa sau mai subtire - o capsula fibroasa groasa reduce gradul de mobilitateUmarul este mai mobil decat soldul

Poate fi mai laxa, mai lunga, mai mare sau mai rigidaUmarul are o capsula subtire si laxa, mai lunga - mai mobilaSoldul are o capsula mai groasa, mai stransa, mai scurta - mai putin mobila

LigamenteleSunt de trei feluri

Capsulare - ingrosari ale capsulelorInterosoase - ex ligamentele incrucisate ale genunchiului

La distanta - coada oblica la cotMuschii din jur

Presiunea atmosfericaPresiunea negativa din articulatie participa la coeziunea dintre oase

Mijloace de alunecare

Cartilajul articularParticipa datorita formei si a suprafetei lui neteda si lucioasa

Membrana sinovialaStructura seroasa ce acopera fata interna a capsulei fibroase si se termina la marginile

suprafetelor osoaseAre vascularizatie proprie si inervatie interna

Poate emite prelungiri - burse sau vilozitati sinoviale Cavitate - Spatiu virtual - pelicula de lichid sinovial

Hemartoza, pneumartroza (de completat!!!)Lichidul sinovial

Transudat - extravazarea continutului sangvin

Exudat - postinflamator - in continutul lichidului se intalnesc si alte elementeDetrusuri - resturi celulare din celulele membranelor sinoviale descuamate (moarte)

95% apa; proteine, lipide, polizaharide si acid hialuronic. Acesta plus proteinele formeaza mucina - confera aspectul vascos

Biomecanica articulatiilor

Conducerea in articulatii

Trei tipuriOsoasa - forma impune sensul miscarii si amplitudinea acesteia - ex articulatia cotului care

permite doar flexia si extensiaLigamentara - forma, grosimea capsulei si ligamentelor articulare - ex articulatia soldului ce

limiteaza abductia etcMusculara - doar muschii se opun amplitudinilor miscarii - ex articulatia umarului - cea mai mobila articulatie din organism

Axul miscariiLinia imaginara in jurul careia se petrece un cuplu de miscari

Este transversal pentru flexie/extensie, sagital pentru abductie/adductie, vertical pentru rotatie interna/externa/mediala/laterala

Exista si un ax de compromis ce se schimba tot timpul in jurul caruia se executa mai multe tipuri de miscari - ex umarul cu circumductia

Din acest pdv, se impart inUniaxiale

Sunt articulatii trohleare - ex cotul, dar si genunchiul (~)Conducere osoasa si trohleara

Articulatia trohoida - atlanto-axo-mediana - dintele axisului

Bixiale

Articulatie in sa - trapez si baza primului metacarpianArticulatia elipsoidala - suprafetele concave ale extremitatii distale a radiusului -

radio-carpiana

Triaxiale

Articulatii sferoidale/enartroze - ex umarul, soldul, navo-calcaneo-ceva

Sectiunile anatomica si fiziologica

Gradul de mobilitate al unei articulatii este dat de structura acesteia

Forta de contractie care actioneaza asupra unei articulatii cu mobilizarea unui segment de corp este data

de configuratia (lungime, grosime) si structura muschilor din jurDpdv al structurii, un muschi poate fi

Cu fibre paralele - toti muschii scheletici cu o exceptie

Cu structura multipenata sau multipenati care prezinta doua sau mai multe corpuri musculare unite

prin tendoane intermediare (muschii masticatori cu o exceptie (nu conteaza)Sectiunea anatomica - suprafata sectiunii perpendiculare pe lungimea muschiului

Sectiunea fiziologica - suprafata sectiunii perpendiculara pe directia fibrelor musculare

Forta de contractie a unui muschi este dp cu sectiunea lui fiziologica (1cm2 e echivalentul a 10kg-forta)Muschiul cu fibre paralele are aceeasi sectiune anatomica si fiziologica, in timp ce cel multipenat are

fiziologica mai mare (ex maseter - sectiune fiziologica ~3cm)