7/18/2019 Asda

http://slidepdf.com/reader/full/asda55cf881e55034664618d925b 1/2

esenarea unei strategii pe termen lung. Am luat în calcul numarul de parteneri, modul de colaborare, rezultatele asteptate, imaginea, managementul pe care îl faceafiecare partener asupra amplasamentului si am decis ca e normal sa continuam cuniste parteneri strategici - EuroGSM si Say, dar sa pastram si colaborarea cu antreprenori si parteneri locali pentru ca si ei îsi aduc valoarea lor adaugata, prin relatiile lor, prin lobby-ul local, prin cunoasterea foarte în detaliu a pieteilocale."

De la nivelul unei corporatii de dimensiunea Orange este greu sa cunosti în detaliu toate pietele mai mici si nici nu poti avea întotdeauna implicarea pe care o are un antreprenor în businessul sau, spune Popa.

"Piata unui oras poate fi complet diferita de cea a unei alte localitati aflatela doar 50 de km distanta. Atunci, pe baza acestor ipoteze de lucru, am luat decizia de a merge în acest mod, fara Fonomat si cu un lant puternic de francize care sa respecte niste reguli clare de imagine si de tratare a clientilor."

Dupa încetarea contractului cu Orange, în aprilie 2010, reteaua Fonomat a trecut laVodafone.

Numarul doi pe piata locala de telefonie mobila a preluat, spre exemplu, mai multe retele de retail fondate de antreprenori locali, la fel ca si Germanos, retailerul controlat de operatorul de telefonie mobila Cosmote.

Vodafone a cumparat si retele care avea contracte exclusive cu Orange, mutarilefacute pe piata locala de grupul britanic fiind posibile având în vedere cadrul mult mai permisiv al contractului de agent dupa care companiile aveau contract cu Orange. Si acest lucru s-a schimbat prin introducerea sistemului de franciza, subliniaza Florin Popa. "Nu în ultimul rând, astfel am obtinut si echilibru si stabilitate în reteaua de parteneri pentru ca, asa cum ne aducem bine aminte, piata de distributie a fost relativ instabila în ultimii trei ani. Au fost migrari de la un operator la altul, operatori care au cumparat retele de distributie."

Pe de alta parte, schimbarile facute în strategia de retail si distributie, între care intra si sistemul de francize, au permis Orange sa ajusteze numarul de magazine la noile conditii de pe piata. Una dintre schimbari a fost reducerea numarului de magazine din marile orase.

"În toate orasele mari, daca mergi pe o strada vezi magazine telecom unul lânga altul, de la acelasi operator sau de la mai multi operatori si una dintre concluziile noastre a fost ca momentul în care piata a ajuns la maturitate - si stim bine ca volumele au scazut destul de mult, trebuie sa ne focalizam pe a vinde valoare,pe a adauga servicii cu valoare adaugata peste baza de clienti. În zona de magazine de retail din orasele mari am redus numarul destul de mult pentru ca am ajunsla concluzia ca exista o asa-numita canibalizare, respectiv exista un numar mult prea mare de magazine", a conchis directorul Orange.

Articol publicaljhtrewrtfghjkl;'';lkjhgfdggtykl;'

opiutuyruoipl;';lkjhgftrdrfghjkt în editia tiparita a Ziarului Financiar din data de 01.12.2010zfxcghjkbm.,/'?

Viata fabuloasa a printului din Dubai1sdfghjknml,./BUSINESSMAGAZIN.RO

Adevarul despre AMANTLÂCUL din cartea fostei purtatoare de cuvânt a lui Traian Basesc. Iata ce se întâmpla la Cotroceni dupa o anumita ora

7/18/2019 Asda

http://slidepdf.com/reader/full/asda55cf881e55034664618d925b 2/2

GANDUL.INFOCuprins :Cap. I CONTINUTUL MEDIULUI DE MARKETING1.1.Mediul extern1.1.1.Micromediul intreprinderii1.1.?.Macromediul intreprinderii1.?.Mediul extern1.?.1.!tructura mediului extern1.?.?."otentialul #irmei1.?.$.Relatiile intreprinderii cu mediul extern1.?.%.Relatiile de piata ale intreprinderii1.?.&.Relatiile de concurentaCap. II "RE'ENTAREA (IRMEI ORANGE ROMANIA?.1. De)crierea #irmei?.?. !curt i)toric?.$. O#erta )ocietatiiCap. III !TUDIU DE CA' "RI*IND ANALI'A MEDIULUI DE MARKETING AL (IRMEI ORANGE ROMANIA$.1. Anali+a macromediului #irmei$.1.1. Mediul demo,ra#ic$.1.? Mediul economic$.1.$. Mediul te-nolo,ic$.1.%. Mediul )ocio?cultural$.1.&. Mediul in)titutional?le,i)lati/$.1.0. Mediul politic$.?. Anali+a micromediului #irmei$.?.1. Concurentii #irmei$.?.?. Clientii #irmei$.?.$. (urni+orii #irmei$.$. Anali+a !?OT$.%. Matricea 2CGCap. I* CONCLU'II !I "RO"UNERI

CAPITOLUL ICONTINUTUL MEDIULUI DE MARKEINGIn cadrul conceptului de mar3etin, mediul in care actionea+a intreprinderile4 or,ani+atiile )au in)titutiile ocupa o po+itie centrala.?.?.Mediul e!ternCa a,ent economic4 a/and un anumit pro#il de acti/itate4 intreprinderea #unctionea+a in conditiile concrete pe care i le o#era mediul )au extern. Iar daca pentru intreprindere4 a)a cum 5ine o5)er/a Kotler4"mediul de marketing # $%$rtuntati &i %rime'dii" 4 in)eamna ca re+ultatele acti/itatii )ale /or depinde4 pe de o parte4 de ma)ura cunoa)terii #i+ionomiei )i mecani)mului de #unctionare a mediului4 iar pe de o

 alta parte4 de capacitaea )i priceperea intreprinderii de a #runcti#ica oportunitatilr )i de a e/ita prime6diile pe care acea)ta i le #urni+ea+a.Intreprinderea intra in le,aturi directe4 impu)e de nece)itatea reali+arii o5iectului )au de acti/itate4 in#luentele #iind de re,ula reciproce4 cu altii4 relatiile )unt mai indepartate4 mai )la5e4 in#luenta ace)tora #iind de cele mai multe ori indirecta. A,entii cuprin)i in prima cate,orie #ormea+amicromediul

intreprinderii

7 ceilalti alcatuie)c componentelemacromediului intreprinderii.

?.?.?. Mi(r$mediul intre%rinderiiComponentele mediului extern cu care intreprinderea intra in relatii directe, permanente si puternice dictate de necesitatea atingerii obiectivelor sale (prezente si de perspectiva), formeaza micromediul intreprinderii."entru identi#icarea ace)tora tre5uie pornit de la locul pe care intreprindereail detine in cadrul mediului4 ea in)a)i #iind o componenta a ace)tuia