ARII DE PREOCUPARI

Terminologie medicala si farmaceutica este o lucrare didactica ce ofera un program de

studiu comprehensiv pentru cunoasterea si intelegerea limbajului stiintific specific si modern din

domeniul medico-farmaceutic.

Boala este o stare particulară a organismului condiționată de acțiunea nocivă a diverși

factori determinanți din mediu și, caracterizată printr-un complex de modificări morfologice și

funcționale - locale și generale, cu caracter reactiv și lezional, ce tulbură regalarea și activitatea la

diferite niveluri funcționale. Prin acestea se realizează limitarea capacităților de adaptare, respectiv

reducerea capacității de muncă, printr-un proces ce afectează organismul în ansamblul unității sale

biologice și sociale complexe.

Trauma psihologică este un tip de deteriorare a psihicului care se produce ca urmare a

producerii unui atac din punct de vedere psihologic. Atunci când trauma duce la stres post-

traumatic, daunele pot implica schimbări fizice la nivelul creierului uman, schimbări care afectează

capacitatea persoanei de a face față în mod adecvat stresului.

Psihologii au definit trauma ca un eveniment singular de o intensitate foarte mare,

eveniment care apare în viața individului și care depășește posibilitățile sale de adaptare. În general

acest eveniment neplăcut generează o sensibilizare excesivă a individului la emoțiile ulterioare.

Atunci când trauma duce la stress post-traumatic, daunele pot implica schimbări fizice la nivelul

creierului uman, schimbări de natură chimică, care afectează capacitatea persoanei de a face față în

mod adecvat stresului și care, pe termen lung, generează efecte patogene durabile.

Adaptare psihologica - în situatiile dificile, si cu atât mai mult în cele obisnuite, subiectul

uman este capabil sa-si dirijeze conduita si sa se adapteze împrejurarilor, cu conditia sa dispuna de

o imagine cât mai corecta despre lume si despre sine însusi.

Adaptarea ca relatie dintre organism si mediu este, în functie de termenul ce se modifica în

cadrul acestei relatii, autoplastica -bazata pe modificarea organismului, si aloplastica - bazata pe

modificarea activa a mediului. Pentru om caracteristica devine adaptarea aloplastica, realizata prin

intermediul uneltelor, tehnicii, civilizatiei si culturii. Combinarea celor doua forme determina

adaptabilitatea maxima, specifica subiectului uman care pe lânga conformare la cerintele mediului

poate sa-1 si transforme în concordanta cu necesitatile sale.

Asimilarea consta în încorporarea realitatii exterioare în schemele de actiune interioare ale

subiectului, scheme de care acesta deja dispune si care se dovedesc functionale în situatia

respectiva. Acomodarea este complementara asimilarii si consta într-un ansamblu de modificari ale

schemelor preexistente în functie de conditiile noi ale realitatii, schemele mintale astfel modificate

constituind premise pentru o noua asimilare. în aceste echilibrari succesive ale asimilarilor cu

acomodarile rezida esenta adaptarii psihice la ambianta, ele conducând la armonizarea conditiilor de

mediu cu structura interna a organismului (J. Piaget, 1973). Daca, adaptarea biologica, bazata pe

asimilare si acomodare organica, este una nemijlocita si implica întregul organism, adaptarea

psihica, bazata pe asimilare si acomodare psihica, este mijlocita de modele operationale care privesc

doar anumite.

Emotiile sunt raspunsul nostru afectiv la tot ceea ce ne inconjoara. Desi de multe ori

neglijate, emotiile sunt legitimatia cu care ne prezentam in lume si, in functie de cat de bine sau mai

putin bine ne exprimam aceste emotii, suntem linistiti si impliniti, avem relatii armonioase, reusim

in ceea ce ne propunem. Sau nu! Suntem priviti si, de multe ori, etichetati, in functie de reactia

noastra emotionala.

Avem raspunsuri emotionale la aproape tot ceea ce ne inconjoara. Din pacate, cu greu a fost

luata in considerare ponderea emotiior in sanatatea psihica, fizica, relationala, profesionala. Ceea ce

ne ingreuneaza cel mai mult sufletul nu sunt neaparat lipsa banilor, esecurile, pierderile, ci

necunoasterea a ceea ce se intampla cu noi, din punct de vedere afectiv, in aceste cazuri (poate frica

de singuratate, lipsa importantei personale, durerea neputintei, tristete si multe altele).

Emotiile pe care le avem apar ca urmare a unui tipar de gandire , iar modalitatea lor de

exprimare duce la anume comportamente. De exemplu, daca un copil bolnav a fost lasat la spital si

ingrijit doar de doctori si asistente imbracati in halate albe, fara nici un fel de sprijin familial, el

poate dezvolta, ca adult, o lipsa de incredere in cuvintele persoanelor imbracate in alb. Acest

sentiment are o mare influenta asupra lui, evitand sa caute ajutor medical, oricat de grave ar fi

simptomele sale.Din acest punct de vedere, e necesar reactualizam, in diverse etape ale vietii de

adult, informatiile pe care le pastram in memorie si care nu ne mai sunt de folos in prezent. Si, mai

ales, sa fim suficient de curajosi sa ne uitam la adevarata cauza a lipsei de incredere care, in cazul

de mai sus, nu are legatura cu medicii.

Pulsiunea este deja prezentă în concepţiile despre boala mentală şi tratamentul ei dezvoltate

de medicii psihiatriei germane a secolului XIX, preocupaţi ca şi colegii lor englezi şi francezi de

problema sexualităţii.

Pulsiunea este deci un montaj, caracterizat de o discontinuitate şi o absenţă a logicii

raţionale, prin intermediul căruia sexualitatea provine din viaţa psihică conformându-se „marelui

vid“ al inconştientului.

Ideea că pulsiunea este întotdeauna parţială, termenul trebuie înţeles aici într-un sens mai

general. Adoptând termenul obiect parţial, venit de la Karl Abraham şi kleinieni, el introduce două

noi obiecte pulsionale faţă de materiile fecale şi sân: vocea şi privirea, numindu-le obiecte ale

dorinţei.

Apar in lipsa simptomelor fizice sau a unei boli.

Printre tulburarile psihosomatice mentionez cefalee, crampe musculare, dureri de spate,

greata, voma, probleme ale functiilor sexuale, menstruatii neregulate

A)Tulburarea de conversie implică simptome neexplicate sau deficite care

afectează activitatea motorie voluntară sau sensibilitatea, sugerând o condiţie

neurologică sau altă condiţie medicală generală. Se consideră că factori psihologici

sunt asociaţi cu simptomele sau deficitele.

B)Tulburarea algică se caracterizează prin durere ca focar predominant al atenţiei

clinice. în plus, factorii psihologici sunt consideraţi a avea un rol important în

debutul, severitatea, exacerbarea şi persistenţa sa.

Simptome:

- Durerea într-unui sau mai multe sedii anatomice este elementul predominant

al tabloului clinic şi este suficient de severă pentru a justifica atenţie clinică.

- Durerea cauzează o detresă sau deteriorare semnificativă clinic în domeniul

social, profesional sau în alte domenii importante de funcţionare.

- Factorii psihologici sunt consideraţi a avea un rol important în debutul,

severitatea, exacerbarea sau persistenţa durerii.

- Simptomul sau deficitul nu este produs intenţional sau simulat (ca în

tulburarea factice sau simulare).

C) Hipocondria este preocuparea cuiva în legătură cu faptul că ar avea ori ideea că

are o maladie severă, bazată pe interpretarea eronată a simptomelor sau a funcţiilor

corporale.

Simptome:

- Preocuparea subiectului în legătură cu faptul că ar avea sau chiar ideea că

are o maladie severă, bazată pe interpretarea eronată de către acesta a

simptomelor corporale.

- Preocuparea persistă în dispreţul evaluării medicale corespunzătoare şi a

asigurărifcie contrariu.

- Durata perturbării este de cel puţin 6 luni.

D)Tulburarea dismorfică corporală este preocuparea pentru un defect presupus

sau exagerat în aspectul fizic.