arii culturale 1990

12
. UNIT1ql SOCI.ALE IN SCHIMBARE Arllle culturale ale Romanlel Provoearea analiui regionale Care effte ,.,... co:Mjiifuraf,ia cuUurala a jiinif Exista complexe de trasiituri culturale fn. ju/netie•dB e¥We aa poatii ji delimitate arii sau maoro-- zone specijice1 Dominant este raspunsul dat in termeni de regiuni isto- rice : Moldova, Muntenia, Transilvania, Oltenia, Dobrogea, Banat, Ori- Demografi, etnografi sociologi reiau en mare frecvenja teza regiunii istorice ca. principaHi, unitate de culturala a tAaii. l;!i argomentele in favoarea. e:xistentei unei astfel de teze par sa fie eonviJlgatoare. E:xista insi annmite evidente empirice care sugereaza o annme in.ailect1are a le.ui 'regiun.lor iStmice -Itt. e:x:pliearea · diferett.jierii culturale a l(trii. Provooarea ·vine din pa.rtea anal.izei region ale. Este ei intre modelele cultnta.Ie de mare profUlizime <'.Ornpor- tamentele demografice este o leptnra semnifieativa. Regiunile istoriQe fiind maroa unor a.stfel de modele cnltnrale este firesea observ'area unei a.soeieri intre reginnea istorica pa.ttemnl demografic [VI. Trebiei 1984, VI. Trebici 1986]. e:xista, aceste asocieri sint destnl' de slabe. Daca, spre e:xempln, se controleaza categoria ·de manme a nata.- lita.tea urbana nn mai difera semnificativ in de reginnea istoricii. [D. Sandn, 1989 a]. · 0 clasificare mnlticriteriala a jndetelor sub aspectnl profilulni lor demografic rural indica eterogenitatea regiunllor istorice din acest punet de· vedere [D. Sandu, 1989 b]: Maramure::;ul este mai ,apropiat" de Bistrita.-Nasand decit de Satn Mare impreuna cu care participa la pro- vincia Vilcea este mai asemam1toare en jndetele Mnnteniei decit en cele ale Olteniei din care face parte ; Bunedoara este un judet transilvanean se apropie mai mnlt de Banat (prin Carafi!-Seve- rin) decit de profilul demografic transilvanean. Toata aceasta configurape care se abate de la regula reginnii istorice se atnnci cind se grupeaza jndetele din punct de vedere al profUtilui lor global de dezvol- tare [D. Sandu 1987: 165] . . Daca din punct de vedere al structurii globale de dezvoltare din punct de vedere demografic jndet;ele se grnpeaza altfel decit pe regiuni istorice, rezulta ca din pnnct de vedere cnltural ele au o de g:rupa.re diferita de cea asociata en regiunile . aceasta din simplul motiv ca modul in care oamenii organizeaza propria lor viata este dependent de acest profil de dezvoltare al zonei in care traiesc. Este deci necesar sa se ajung11. la arii culturale mai omogene decit reginnile istorice. tn timp; aceste arii trebuie sa respecte princi- . ..SOCIOLOGIE ROIIANEJU;Cl", Serle Doui, Ani I, Dr. 3-.f, p. 2115-3tc;. Bueareiu,IIH )·· J' ' ' ' r ,t 1 / f l

Upload: aly-aly

Post on 08-Nov-2015

264 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Arii Culturale 1990 -D. Sandu

TRANSCRIPT

  • . UNIT1ql SOCI.ALE IN SCHIMBARE

    Arllle culturale ale Romanlel

    Provoearea analiui regionale

    Care effte ,.,... pre~ co:Mjiifuraf,ia cuUurala a jiinif Exista complexe de trasiituri culturale fn. ju/netiedB eWe aa poatii ji delimitate arii sau maoro--zone specijice1 Dominant este raspunsul dat in termeni de regiuni isto-rice : Moldova, Muntenia, Transilvania, Oltenia, Dobrogea, Banat, Ori-

    ~ana,..Mara.mnr~. Demografi, etnografi ~i sociologi reiau en mare frecvenja teza regiunii istorice ca. principaHi, unitate de diferen~iere culturala a tAaii. l;!i argomentele in favoarea. e:xistentei unei astfel de teze par sa fie eonviJlgatoare.

    E:xista insi annmite evidente empirice care sugereaza o annme in.ailect1are a le.ui 'regiun.lor iStmice -Itt. e:x:pliearea diferett.jierii culturale a l(trii. Provooarea vine din pa.rtea anal.izei region ale.

    Este ~tint ei intre modelele cultnta.Ie de mare profUlizime ~i

  • "296 DUMITRU SANDU 2

    piile economicitatii ~i cuprinderii integrale: numarul lor sa fie mai mic decit al judetelor ~i toate judetele sa fie incluse intr-o arie culturala.

    Ptemisele in func~ie de care propun un raspuns Ia aceasta problema vizeaza : a. raportul dintre profilul cultural latent ~i eel empiric, b. rapor-tul dintre rural ~i urban in determinarea profilului cultural specific al unei zone, ~:~i c. caracterul vag, indefinit, al granitelor dintre ariie cultu-rale.l' 'l( :\'

    Profiluri eulturale laterite t~i empiriee

    Nivelul eel mai concret la care pot fi inregistrate diferenvele .cul-. turale dintre unitatile teritoriale este eel al modului de viata. tn, functie de anumite orientari valorice I;~i constringeri de mediu, oamenii illi orga-nizeaza propr)a .viata in mod mai mult sau mai pu~in diferit. Prezenta lUlor orientari valorice similare ~i a unor constringeri oomune! intr-un teritoriu dat duce, in ultima instanta, la ap,aritia unui mod de via~a domi-nant in acel teritoriu. Qrientarile valorice sint latente, neobservabile . direct. Ele dau ceea ce s-ar putea numi profllul cultura;J latent al uriui individ sau grup social. 1n schimb, comportamentele ~ c'onditiile de viata au o vizibilitate mare. ' Dat fiind interactiunea dintre cele trei componente inen~ionate, coii;tpor-

    t~tmentele ~i conditiile de viata pot fi folosite pentru estim'area orieilta-rllot valorice, a profilului cultural latent, ,

    Vom incerca, in consecinta, sa estimam profilul 'cultural al unor colectivita~i prin manifestarile vizibile ale acestui profil l)i prin condi-tionarile comportamentelor culturale. In seria conditionarilor cele mai importante sint : A. Distributia ecologicii regiune istorica

    a popblatiei e regiune geograflcii pattern-ul de urbanizare a :~:onei

    B. Compozilia populatiei : structura pe vtrste e grupuri etnice : romA.ni-minoriUlti e ocupatii:

    agricole - neagricole - In agricultura cooperatistil. individuala.

    C. Retele de comunicare : drumurl modernizate e abonamente TV abonamente tclefonice

    ln seria comportamentelor cu mare relevanta culturala. am re-t;inut: D. Fenomenele demogra flee: (ca agregare de com portamente de acelafl tip)

    fertilitate mortalitate infantilli divonialitate migratle

    Distributia eeologica, retelele de comunicare r,i compoz:i:tia popula~iei sint fa.pte de morfologie sociaHt, moduri sociale de a fi (E. Durkheim). Consider,: deci, ca a.stfel de fa.pte au o tra.n.sparenta cultmala deosebita.

  • 3 ARm.E CUL TURALE ALE ROMANIEI 297

    1mpreuna cu anumite fenomene demografice ele permit recon.Stituirea unui profil cultural empiric al unei zone. Totalitatea valorilor pe care indicatorii subsumati celor patru dimensiuni le inregistreaza pentru o unitate teritoriala constit.uie profilul cultun~l empiric. al acesteia. Prin else estimeaza profilul cultural latent. Ipoteza de baza a analizei sustine deci ca anumite fapte de morfologie sociala ~i anumite co:mportamente demografice sint semnificative pentru p'rofilol cultural latent al unei unitati teritoriale.

    Majoritatea dimensiunilor implicate in analiza sint semnificative pentru polaritatea traditional-modern. Nu se ~mbsumeaza aeesteia indi-catorii referitori la regiU:nea istorica, regiunea geografica, apartenenta entica. Specificitatea culturala a unei zone rezulta, deci, pe de o parte din pozitia ei pe continuumul traditional-modern iar, pe de alta parte, din valori locale cu variatie independenta de cea a continuumului respectiv.

    Satele sint mai diferentiate decit orasele . .

    Diversitatea teritoriala a vietii cultnrale de pe teritoriul tarii este evidenta. Aceasta evident&-:ose impune mai ales cind privim satele. Aces-tea se constituie frecvent ca grupari compacte sub aspect teritorial, cu profiluri cultutale asemanMoare. 1n lipsa unor conurbatii veritabile, de mare extindere, ora~ele sint majoritar dispersate.

    Cultura standardizata prin mass media, locuinte la bloc, locuri de munca in medii artificialeetc. este prezenta mai mult in urban decit in rural. Din acest motiv, oral}ele Jlar sa fie mai asemanatoare i'ntre ele dec it satele. Exista desigur ~i o specificitate culturala a oraf}elor. Aceasta pare sa fie data insa mai mult de influenta mediului rural in care ele traiesc.

    ~i, daea, acesteipot~ze sint valabile, atunci se poate 'conchide ea o impar-tire a tarii pe arii eulturale ar urma sa favorizeze sa.tul in raport cu ora~ul. Indicatorilor rurali ar trebui, deci, sa li se acorde o mai mare pondere decit celor urbani. Aceasta. este o alta premisa de la care pornim in incer-carea de a delimits. a.riile cultura.le ale Romaniei.

    Ariile eulturale

    Pornind de la premisele mentionate am rea1izat o grupare a jude-telor tarii in functie de similitudinea profilelor culturale ale aoestora, folosind analiza cluster cu legaturi complete.

    tn principiu, metoda grupea.za in aceeai}i formatiune unitatile care &u profilurile cele .ma.i asemJ.ritoare. Cu cit a.11einitnarea este mai mare, cu, atit este mai ridicata valoarea indicelui (le consistent-a (similitudine) asociat grupei. !n cadrul grupelor de judete se disting nuclee de simili-tudine (,pereehi reciproce"), judetele care se aseamana eel mai mult intre ele ~i nu cu alte judetel Metoda genereaza grupari ierarhiee : pe masura ce se aecepta un prag mai redus de acces in grupa, aceasta se extinde incluzind ahe unitati Rau alte grupe. 0 data cu sporirea numitrului elementelor c3.re o com pun, grupa devine mai eterogena, cu un indice de consistenta mai redm.

  • 4

    Fara. a maiface alte Jnecizari tehnice deocamdata, prezint in oon-. tinuaa.-e o v:arianta de ,citire" a .rezultatelor j;i,narlizei cluster cu legaturi complete! aplicata unui set de 19 indicatori relevant;i pentru profilul cul-tural al jude~elor*. tn a.cearsta varianta de interpretare a l'ezultartelor ana-lizei cluster, :Romania era strncturata la mijloeul anilor '80 in 16 arrii culturale (in pamnteze Bint indicii de consistenta pe subgrupe).

    Arii culturale ale R.omaniei rezultate din analiza Cluster cu legaturi complete, aplic.ata unui set de 40 judete x 19 indica tori:

    Aria 1 consisten,ti 0,37 Bot~ani, Vas:lui (0,88), Neamt, Vrancea(0,88); Galati ISfi (0,83); BacAu Aria 2 consistenta Ialomita, C~i (0, 88) ; Tulcea, Braila .Aria J consistenti Teleotman, Giurgiu, (0,89) ; Olt, Mehedinti, Dolj Aria 4 eonsistenti vncea, Dhn't!oVita (0,'73}; .A:tgq. Plabova (0,68) Aria 5 eonsistenti Caralj~Severiu, Hunedoara (0,82) Aria 6 consisten\i Timif, . .A:tad (0,68) Aria 'I ' eoumteDti CJuj, BibOT (0,57) Aria a eonsisteDtl Covama, . Hargbita (0, 76) ; Muret, SilaS (0, 62) Aria 9 conslatenti Alba, Maramurq (0, 76) ; BistritaNlsiud, Aria 19 BrBfO'Y, Sibiu (0, 78) Aria l1 : Sattt 'Mare Aria 12 : Gorj Aria 18 : Buzau

    Aria 14 : Constanta Aria 14 : Suceava .Aria :1tr:: BU;ctn'~ti

    0,55

    0,30

    0,30

    0,82

    0,68

    O,S7

    0,34

    O,M

    0,78

    Aceste grupari sint derivarte in baza deciziei de a considera ca nivel minim de acceptare in grup~ a unui j1;1.det; pragul de 0,30. 1n cadrul fie-carei grupe, deci, nivelul minim de simila.ritate intre perechile de judet;e este de Ol30. Nu am aplicat aceasta regula jude~ului Satu Mare. Acesta

    ...... ~ ' ' .. . ' ( ~

    * -!n functie de d~ensiunile de analizii mentionau;, ace~ti indicatorl..stnt: A. distrloutia eco_logieii , Matarl1tlr~. 3; judete din Muntenia, Olteniil .sau Dobnrgea, 4: i~dieele loealiz!rli do,ninante a . populal}lli.rurale la munte, tlelll saucil;npie, 5. pcm

  • I AlWil.l!: C:tJI: . .'l''t.JnAD.E: ALE ROMA'NI.IEI 299.

    se situea.zala. gl'a!ni~a. dintre grupele BihorCluj pe. de o pa.rt~ ~i 0()Viit;Sna-Ilarghita pe de alta parte~ . . . . . .

    1n fig. 1 este realizata trnnspunerea pe harta a ariilor cultQ.mle. to. cadrul grupel(Jr formate din znai mult de doua judete, nucleele. (,,pere-(lJille reciproce") sint marca.te ptin bare care unesc judetele. comp

  • 300 DU;>.IITRU SA"\DU 6

    cei doi indicatori sa ,spuna ceva" despre clasificarea culturala a judetelor. Ei nu sint propriu-zis o masura a stocului de invatamint dar sint semni-ficativi pentru nivelul acestuia.

    Datele din tabelul 1 sugereaza un grad ridicat de eterogenitate culturala in cadrul grupelor formate din mai multe judete. Aceste date nu sustin configuratia gruparilor ci pe. aceea a .subgrupelor. Astfel, se observa cu u~urinta ca Boto~ani ~i Vaslui au stocul minim de invatamint in cadrul judetelor l\foldovei. Maximul se inregistreaza, la nivelul !l;celeia~i grupe, in cadrul subgrupei Galati-Ia~i. De agemenea, se evidentiaza ca nucleul grupei a 3-a_format din Teleorman ~i Giurgiu (concordant in buna tnasura cu fostul Ilfov) este cara,Cterizat printr-un stoc minim de invatamint. Vilcea ~i Dimbovita au o pondere mai, mica de persoane cu nivel ridicat de instructie in raport cu Arge~ ~i Prahova. In general, in toate grupele alcatuite din eel :PUtin trei ju~ete, nucleele acestora sint omogene sub aspectul profilului educational. In baza acestei omogenitati educationale a. nucleelor de gr~pa se poate cpnchide ca cei doi indicatori

    n~ infirma clasificare~ realizata in ansamblul ei. 0 exceptie de la regula omogenitatii nucl~lor se ,inregist.reaza cu raportul dintre Mure~ ~i Salaj. Xu este clar daca i,ncluderea acestui ultim judet, in aceea~i grupa cu Har-ghita, Covasna ~i Mure~ reflecta o realitate mai putin cunoscuta sau un artefact. st~t~~tic~

    0 situa~je particulara greu de explicat o are perechea Suceava-Buzau, Cele dona . judete au fost prezentat.e ca arii culturale distincte in pofida fa;ptuLui

  • = p 0 p p 0 p 0 p p p 0 0 p p 0 p p ;:::i! g b ... .... 'N ,..; w ...., ~ .. u. (A 0'1 0'1 ~ ::; -J a:. U'l 0 U'l 0 U'l 0 U'l 0 U'l 0 U'l ~o ~U'I U1 0 ~~' 0.. :; BACAlJ I'D N~A.Ml

    ------~~---------.-------------. ~ VRA.Nti:P .------....C BOTO~Atv

    VASLU

    ~.---~--~-------------------------.c GALAl .

    t'>~ ... '*' -----...j.+-;._ __ .....;....;..., ____ ..., ___ ....CIAL0MJ1~ ----------,t--C-O_N._S't_A_N-TA-~ ........ , CALARA5J "~~,:..-

    Fig . 2. Relatii de similitudine culturalil lntre judefe (analiza cluster cu legiituri complete)

  • DUMITRU SAND"U 8

    proximitatea unWl.t;ilor teritoriale care o compun. Distanta dintre Suceava ~i Buzau fiind foarte mare, am considerat ca similitudinea. profilelor lor culturale rezulta probabil din contexte asemanatoare ~i .nu din procese de comunicare culturala intre ele. tn cazul judet;elor Salaj ~i . .AIJ:>a. am admis ca. graviteaza spre judete cu care nu sint invecinate dar care se afla totu~i la. o distanta relativ red usa. Un alt. argument pentru separa~ judetelor Suceava l;li Buzau in grupe diferite este de natura sta~istica. Forma'{;iunea acestor doua judete are o stabilitate redusa : este suficient sa adaugam sau sa excludcm citiva indicatori din analiza ~i gradul lor de asemanare se schimba considera.bil. Cu cei 19 indicatori folositi pentru clasificare, similitudinea. Suceava.-Buzau este 0,43. Da.ca la. cei 19 indicatori adau-gam ~i :ponderea. populat;iei urbane in 1986, judetul eel mai asemanator cu.Suceava nu mai este Buzaul ci Neamt;, nivel de similitudine 0,71.

    tn fine, da.ca se exclud indicatorii referitori la regiunea istorica l;li urbanizare, judetul eel mai apropiat de Suceava devine Vilcea . .Aceasta variatie considerabila a rapbrturilor de similitudine o data cu schimbarea. U!}oara a bazei de inq.icatori denota o situatie de instabilitate a fonnatiu-nilor in care sint implicate judetele care ,migreazi:l.'' U!}or de la o gru.pa la. alta.

    Zonele de incertitudine, gra.nitele indefinite dintre grupari sint date tocmai de astfel de judet;ele cu ,instabilitate" mare.

    Datorita unor profiluri foarte specifice, ele se incadreaza cu greu intr-o grupare sau alta. Din acest motiv, orice variatie in metodologia. de clasificare le schimba foarte u~or -pozitia. !n aceeal;li categorie, in afara de Suceava ~i Buzau se incadreaza l;li GorJ, Dolj, Satu Mare ~i Constanta. Toa.te aceste 6 judete sint situate la baza. arborilor din fig. 2 (sub nivelul

    ' .. . ~

    Fig. 3. Macro-arii culturale in Romilnia (analiza cluster cu lcgiituri

  • 9 ARin.E CuLTURALE ALE ROMANlEI 303

    de similitudine 0,50). hwadrarea lor intr-o gmpa sau alta pune probleme deosebite ~;~i implica, eel mai adesea, ,taieri" artifi~i;:Llejntr-o realitate care nu accepta totdeauna clase, granite ~i ierarhii foarte clare. Obiectivele specific..e ale cercetarii, arta ~i intentia cercetatorului sint elemPntele care due la cea mai buna decizie in astfel de cazuri limita. ' .

    PI'in ce anume se caracterizeaza ariile culturale delimitate este o alta intrebare la care va tr.ebui raspnns altada.ta. Profilurile culturale dominante ale fiecarei arii vor putea fi reconstituite apelind ~i la alte informapi. decit cele fmnizate prin criteriile,de .clasificare. Va trebui ca. diferitele cartografieri culturale ale tarii sa fie confruntate.

    Deocamdata stim ca delimitarea propu,sa a ariilor cultwale are o validitate considerabila. Pe .acest .teinf)i,ea.poate' fi:utita chiar din aceasta faza pentru realiza.rea unor e~antioane reprezenta.tive la nivel na~ional in cazul in care obiectul analizei il constituie comportamentele culturale. 0 prima folosire a acestei tipologii a ariilor culturale am realizat-o deja in cadrul unei cercetari reprezentative la nivel n3(tional, in colaborare en colegii de la Laboratornl de studii ~i cercetan sociologiee. Alli.turi de tipul de localitate, aria culturala a func~ionat ca uri bun criteriu -de stra-tifica.re in e~antionarea multistadiaJa. Re~tatele protenite din sondajele care in.elud 3!riile cmturaJe, drept criteriu de stratificare vor putea con-tribni la validarea ~/Sau corectarea tipologiei acestor arii.

    ! 1 ._,

    Caneteristiei de . polarizare. eulturali

    Ohiar daca pentru moment nu, abof.d~ pr~b~ea ~t:dfilului cul-tural al ariilor delimitate, p

  • 304 DUMITRU SANDU

    Componen~a gruparii Grad medlu de consistentA 1. Moldova ( + Buzi\ul) 0 .27 2. Provinciile sudice ; Muntenia (firA BuzAu), Dobrogca

    ~~ Oltenia (firii Gorj) 0 .09 3. Ariile montan-romilne~ti lle pe ax.a

    :\faramure,-Gorj (Maramur~,, Bistri-ta-Ni\si\ud, Alba, Hum;doara; Ca-ra!}-Severin, Gorj)

    4 .. Arii. cu &rupiri ,etnice minoritare (Cqyas{la~ Harghita, Mure~~ SAlaj,

    BHior,' Cluj, 'SGtu Mare ~i Bra~ov, snnu; Arad~JTimi~):

    5. BUcurF.ti

    . 0,18

    0,19

    10

    ' r: ., .. In cad,ruflioi,9.ovei, zon.a ile ;jp.a~hn,a omogenitate, principaJ~l 'cri-teriu,_de polarizare Qu.lturaHJ. ii con~tituie gradul de dezvoltare a judet!'Jor .

    . ; Yprmind o su})gru,p~ din punct: ~e vefl~x:e ~mltural Galati ~i Ia~i sint. centre ,d~ dezvoltare i:oin~eriorul MoldoveL Boto~ani ~i Vaslui constituie o, j:~Ubgrupa periferica i,n , j'qrul acelui~~i ~ntru,.:de atractie Ia~i. Cele, qoua subgrupe se structureaza deci pe axa centru-periferie. Neamt ~i Bacau

    ~i Vrancea formeaza o a treia subgrupa cu nivel mediu de dezvoltare in interiorul Moldovei. Suceava ~i ~uzaul sint situate, atit geografic cit ~i din punct de vedere~ al gradUlui de 'similitudine, la ,marginea" ariei Moldovei. tn contextul general al diferentelor de dezvoltare, migratia. :a.ctioneaza ei ea ea factor de polarizare culturala.Subgrupele culturaJ.e . ~ 1M?ld9va, pincid' cu eele delimitate in functie de pattern-pril~ de m1grat1e (D. Sandu, 19.87 : 230-231). . . .. . .

    tn zona culturala a provinciilor sudice, princjpalul criteriu de pola-. rizare pare sa 'fie',eel geografic: 1. aria montan-colinara V'Il.cea, Arge~, Dimbovita, Prahova; 2. aria Cimpiei Roma:ne Mehedinti Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu ~i 3. aria Baraganului f}i a Dobrogei -:- Oa.lara~i, Ialomita, B:nlila~ Tulcea, Constanta.

    TranSilvania, Banatul ~i Cri~ana.-;Maramuree sint structurate in arii' culttri'ale care t'raverseaza frecvent gtanitele fiecaruia dintre ele. Aceste arii se structureaza, la rindullor, in douil.'ma.ri grupari culturale. Una dintre ele pleaea,,.e la nord Spre sud ei este formata din judete in care grupurile etaioo mi'norita.re din rural au o pondere redusa (nu dep&-l}eau 17% din 1977) : Maramure~, Bistrija~NMaud, Alba, Cara~Severin, Ilunedoara. ~i, din Oltenia, Oorj. Majorita.tea localitatilor din aceste

    judete sint situate in zone montan-oo'li!lm'e': Regimul de a.ltitudine ridi-catil. !Ji predomina.nta pop1Ilatiei romll.neeti distinge, deci, aceasta zona de oolela.lte a.rii de Uincolo de munti. In cadrul zonei montan-romll.ne~ti se disting dona a.rii in functie de nivelul de dezvoltare. Ca.ra!}~Severin ~i Hunedoara este o arie cu dezvolta.re industrial& mai puternica decit

    Ma.ramure~, Alba ~i Bistrita~Nasaud. Gorj este atit geogra.fic cit ei din plinct de vedere al similitudinii la marginea.. zonei culturale respective.

    In interiorul Transil"Vaniei se disting cla.r o arie de influenta germana {Bra~ov, Sibiu) ~i una de infl uenta maghiara cu nucleul in secuime ( Oova.sn:a,

  • 11 AitfiLE CULTURAt.E ALE ROMAN.IEI 305

    Harghita, Mure~ l}i Salaj). Aceleia,.;~i macro-grupari culturale a judetelor cu pondere considerabila a minoritatnor ii apart;in ~i ariile din vest -Satu Mare, Bihor-Cluj ~i AradcTimi~. Sub aspect geografic judetele din aceste arii au o situa~ie foarte diversa.

    Cod arie

    Tabelul 1

    Intelectuali, functionari ~i persoane cu studii medii ~i superioare pe judete !_ii arii culturale 19n.

    Pondere absolventi de Pondere intelectuali ~pi liceu sau facultate in Judet total popullitia de functionari tn populatia + 12 ani activa

    ----

    1 Botol.ian\ 5,5 8,8 Vaslui 6,0 9,1 Neamt 7,1 10,3 Vrancea 6,3 8.7 Galati 9,6 13,3

    l~i 12,4 13,3 Bacau 7,8 11,4

    2 Ialomita 6,3 10,7 Ciiliirasi - -Tulcea' 6,7 11,4 Braila 9,3 13,0

    3 Teleorman 5,6 8,7 IHov 4,3 6,1 Olt 6,7 9,7 Mehedinti 7,3 10,7 Doli 9,5 12,4

    4 Vllcea 8,0 10,1 Dtmbovita 7,3 10,2 Arge~ 9,9 12,7 Prahova 10,3 15,3

    5 Car a~-Severin 8,1 12,0 Hunedoara 10,0 13,4

    6 Timi' 16,4 16,6 Arad 8,2 12,6

    7 Cluj 15,2 16,7 Bihor 9,0 12,0

    8 Covasna 8,8 12,7 Harghita 8,6 12,1 Murell 10,0 12,8 Slllaj 6,6 9,5

    9 Alba 8,7 11,5 Maramureljl 8,0 11,4 Bistrita-Nil.sliu d 6,4 8,8

    H) ,BralJOV 14,4 17,9 Sibiu 11,3 15,2

    11 satu Mare 8,4 11,8 12 Gorj 8,0 10,3 13 Buzil.u 6,7 10,2 14 Constanta 11,6 16,9 15 Suceava 7,0 9,8 16 Bucure~Jti 31,5 32,8

  • 306 DUMITRU ~ANDU 12

    BIBLIOGRAFIE

    A. Golopt>ntia, D, C. Georgescu, Populajia Rcpublicii Populare Romane Ia 25 iaunarie 1948, ,Probleme economiee", nr. 2/1948.

    ' D. Sandu, Migrafia ~i dinamica structurii sociale, I. Dragan, C. Anastasiu (coord.), Structura socialli a Romaniei socialiste, 1989 a

    D. Sandu, De:woltana socio-teritoriala a Romaniei, Bucuretti Edit. Aeademiei, 1987 D. Sandu, Tranzifie t?i dt(erenjiere demogra(icii in mediul rural, ,Vitorul soeial", 4/1989 It YJ. Trebici, Model demogm(ie.naJiQJlal,'Si submodele r!lgionale,.,,Viitorul SOcial", 1/1984. Yl. Trebici, Denwgrafia teritorytda a Romaniei Bucure~ti, Edit. Aeademiei 1986

    iulie !liMtJ DUMITRU SANDU

    '