arbitrajul specializat de asigurari si reasigurari

3
Arbitrajul specializat de asigurari si reasigurari, o necesitate România traverseaza o perioada de tranzitie cu multiple transformari, al carei scop final este crearea si consolidarea economiei de piata libera, în care mecanismul de reglementare a întregii activitati rezida în jocul dintre cerere si oferta. Activitatea de asigurare este o componenta caracteristica a acestei economii de piata si ar trebui sa fie înteleasa ca o necesitate atât de catre agentii economici, cât si de catre persoanele fizice, cu atât mai mult cu cât dezvoltarea capitalului privat, aparitia unui numar tot mai mare de agenti economici, modul operativ în care persoanele fizice înteleg sa-si puna la adapost economiile în contextul somajului si inflatiei, conduc la o marire a interesului pentru protejarea economico-financiara a firmelor si cetatenilor, prin sistemul asigurarilor. Asigurarea, ca element important al economiei de piata, se conduce dupa principii specifice. Aceasta a impus si va impune în continuare necesitatea unor reglementari normative proprii, precum si adaptari frecvente ale normelor juridice la realitatile economice si sociale, totul conducând la o temeinica legislatie specifica domeniului. Obiectul reglementarilor juridice speciale al asigurarilor este dat de ansamblul relatiilor sociale devenite raporturi juridice, care iau nastere prin încheierea contractului de asigurare; elementul de specificitate al raporturilor juridice de asigurare este dat de o serie de caracteristici fundamentale ale contractului de asigurare si reasigurare, cum ar fi elementul de risc, interesul asigurabil, limitarea vointei juridice de a contracta, limitele raspunderii asiguratorului si excluderile din raspunderea sa etc., caracterul de adeziune al contractului de asigurare la conditiile caruia asiguratii au optiunea de a adera sau nu. Datorita acestor motive, dreptul asigurarilor începe sa se configureze ca o ramura de drept independenta în sistemul românesc de specialitate. Domeniul asigurarilor este reglementat de legi distincte si specifice care nu se confunda cu reglementarile de drept comercial, în întreaga sa istorie, asigurarea beneficiind de o legislatie distincta. Din punct de vedere istoric, asigurarile din România, cunoscute înca din secolul XVIII, cu institutiile sale specifice, au fost reglementate separat, diferit de alte ramuri ale sistemului de drept. Acest lucru s-a impus cu deosebire în ultimii ani, când activitatea de legiferare din domeniul asigurarilor, pe lânga ilustrarea caracterului specific al raporturilor juridicoeconomice din asigurari, a fost numeroasa sub aspectul actelor normative emise. Din pacate, solutionarea disputelor dintre asigurati, asiguratori si tertii pagubiti sau vinovati de producerea daunelor, nu a fost pe masura procesului de legiferare. Accesul la justitie a fost nesemnificativ, din cauza taxelor foarte mari, iar sub aspectul substantei disputelor, unilateral, cele mai multe dintre litigii s-au referit la asigurarile de autovehicule. Chiar daca avem un deosebit respect fata instantele de drept comun si fata de modul în care comercial organizat de Camera de Comert si Industrie a României a solutionat putinele cazuri, consideram ca si acest domeniu trebuie sa ne adaptam evolutiei firesti înregistrate în domeniu.Intensitatea activitatilorprofesionale în domeniul asigurarilor, posibilitatea ca partenerii contrac- tuali sa aiba dispute pe motive contractuale din ce în ce

Upload: alinus1980

Post on 17-Dec-2015

220 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

arbitrajul specializat

TRANSCRIPT

PRIVATE

Arbitrajul specializat de asigurari si reasigurari, o necesitate

Romnia traverseaza o perioada de tranzitie cu multiple transformari, al carei scop final este crearea si consolidarea economiei de piata libera, n care mecanismul de reglementare a ntregii activitati rezida n jocul dintre cerere si oferta. Activitatea de asigurare este o componenta caracteristica a acestei economii de piata si ar trebui sa fie nteleasa ca o necesitate att de catre agentii economici, ct si de catre persoanele fizice, cu att mai mult cu ct dezvoltarea capitalului privat, aparitia unui numar tot mai mare de agenti economici, modul operativ n care persoanele fizice nteleg sa-si puna la adapost economiile n contextul somajului si inflatiei, conduc la o marire a interesului pentru protejarea economico-financiara a firmelor si cetatenilor, prin sistemul asigurarilor. Asigurarea, ca element important al economiei de piata, se conduce dupa principii specifice. Aceasta a impus si va impune n continuare necesitatea unor reglementari normative proprii, precum si adaptari frecvente ale normelor juridice la realitatile economice si sociale, totul conducnd la o temeinica legislatie specifica domeniului. Obiectul reglementarilor juridice speciale al asigurarilor este dat de ansamblul relatiilor sociale devenite raporturi juridice, care iau nastere prin ncheierea contractului de asigurare; elementul de specificitate al raporturilor juridice de asigurare este dat de o serie de caracteristici fundamentale ale contractului de asigurare si reasigurare, cum ar fi elementul de risc, interesul asigurabil, limitarea vointei juridice de a contracta, limitele raspunderii asiguratorului si excluderile din raspunderea sa etc., caracterul de adeziune al contractului de asigurare la conditiile caruia asiguratii au optiunea de a adera sau nu. Datorita acestor motive, dreptul asigurarilor ncepe sa se configureze ca o ramura de drept independenta n sistemul romnesc de specialitate. Domeniul asigurarilor este reglementat de legi distincte si specifice care nu se confunda cu reglementarile de drept comercial, n ntreaga sa istorie, asigurarea beneficiind de o legislatie distincta. Din punct de vedere istoric, asigurarile din Romnia, cunoscute nca din secolul XVIII, cu institutiile sale specifice, au fost reglementate separat, diferit de alte ramuri ale sistemului de drept. Acest lucru s-a impus cu deosebire n ultimii ani, cnd activitatea de legiferare din domeniul asigurarilor, pe lnga ilustrarea caracterului specific al raporturilor juridicoeconomice din asigurari, a fost numeroasa sub aspectul actelor normative emise. Din pacate, solutionarea disputelor dintre asigurati, asiguratori si tertii pagubiti sau vinovati de producerea daunelor, nu a fost pe masura procesului de legiferare. Accesul la justitie a fost nesemnificativ, din cauza taxelor foarte mari, iar sub aspectul substantei disputelor, unilateral, cele mai multe dintre litigii s-au referit la asigurarile de autovehicule. Chiar daca avem un deosebit respect fata instantele de drept comun si fata de modul n care comercial organizat de Camera de Comert si Industrie a Romniei a solutionat putinele cazuri, consideram ca si acest domeniu trebuie sa ne adaptam evolutiei firesti nregistrate n domeniu.Intensitatea activitatilorprofesionale n domeniul asigurarilor, posibilitatea ca partenerii contrac- tuali sa aiba dispute pe motive contractuale din ce n ce mai complexe si rafinate, impun cu necesitate ca judecarea unor astfel de litigii sau diferende, izvorte din raporturi juridice contractuale de asigurari, sa fie ncredintata unor oameni si care, pe lnga formatia juridica, dispun si de o pregatire profesionala solida n domeniul special pe care l reprezinta asigurarile si/sau reasigurarile. n plus, n raporturile juridice de reasigurare, cazul contractelor de reasigurare unde reasiguratorii accepta tot mai mult arbitraje la sediul cedentelor (Romnia n.n.), unde institutiile juridice ale contractului de reasigurare contin multe elemente de mare specialitate, se impune cu necesitate o specializare, o cunoastere aprofundata a si domeniului specific. Problema arbitrajului,n masura n care dupa s-a exprimat fara echivoc vointa de a merge pe calea democratiei,a statului de drept si a economiei de piata,a readusa n actualitate de nsasi vointa legislativa. remarcat, n context, prevederile Legii nr. 15/1990 cu privire la reorganizarea unitatilor economice de stat n regii autonome si societati comerciale n care s-a prevazut,la art. posibilitatea recurgerii la arbitraj, precum si prevederile Legii nr. 59/1993 de modificare a Codului de Procedura Civila prin care materia arbitrajului a fost esentialmente ancorata n noile realitati, sediul materiei fiind articolele 340-370.3 din Cartea a IV-a. Actuala reglementare a arbitrajului, beneficiind din plin nu numai de experienta si traditia legislativa din noastra,dar si de reglementari mai noi din tarile occidentale, precum si de regulamentele unor institutii de prestigiu, face din arbitraj un mecanism eficient, care asigura solutionarea cu celeritate a litigiilor. AVANTAJELE ARBITRAJULUI PRIVAT SPECIALIZAT n fapt, organizarea de catre asociatiileprofesionale ale operatorilor din piata privata de asigurari a unui arbitraj privat specializat n domeniul specific al asigurarilor si reasigurarilor, prezinta numai avantaje, din care mentionam: calitatea actului de justitie, asigurata de numirea unor arbitri avnd cunostinte n domeniul asigurarilor si reasigurarilor; asistenta operativa, acordata de un corp de experti tehnicieni ai Curtii de Arbitraj, tribunalelor arbitrale constituite pentru fiecare litigiu n curs; ncrederea mai mare pe care o inspira, partii aflata litigiu, un arbitru judecator ales de ea nsasi; o judecata rapida; evitarea manevrelor obstructioniste, chiar dilatorii, ale unor parti; eliminarea sistemului dificil al cailor de atac care adauga la timpul pierdut la instantele de fond din succesiunea de termene; suprimarea formalismului; caracterul suplu al procedurii arbitrale, n sensul ca partile pot stabili, prin clauza compromisorie, regulile dupa care sa se desfasoare litigiul; posibilitatea ca litigiul sa fie solutionat n echitate, n sensul pastrarii echilibrului comercial n contractul deferit arbitrajului; posibilitatea utilizarii medierii cu asistenta neutra a arbitrilor sau a tehnicienilor; caracterul confidential al arbitrajului; cheltuielile de judecata mai reduse; posibilitatea solutionarii n Romnia a litigiilor de reasigurare cu elemente de extraneitate datorita perceptiei de catre partenerii comerciali straini ca arbitrajul privat de reasigurari are caracter profesional. Arbitraje specializate n asigurari exista n Anglia, SUA (ARIAS) si Franta (CEFAREA). Aceste arbitraje au fost constituite ca asociatii private ale arbitrilor si tehnicienilor de asigurari si reasigurari, care ofera pietei si partilor n litigiu posibilitatea de a avea o solutie juridica sau comerciala pe care sa o accepte, sa o respecte si sa o execute fara a folosi metode procedurale de ntrziere, care prejudiciaza reclamantii. Corpul arbitrilor este alcatuit din reputati profesioni sti ai dreptului, dar si din tehnicieni din domeniul asigurarilor si reasigurarilor, persoane cu o ndelungata practica comerciala la societati de asigurare. Partea de mediere organizata de arbitraj da cele mai multe rezultate, partile acceptnd de cele mai multe ori solutii comerciale care nu "omoara" contractul si asigura cursul normal al relatiilor dintre parti. ARIAS din Anglia si SUA, ca si CEFAREA, din Franta, sunt sectiuni ale Asociatiei Internationale de Drept al Asigurarilor. Datorita echilibrului comercial asigurat de arbitraj, a caracterului permisiv si relaxat al normelor juridice care reglementeaza arbitrajul, se pot stabili usor reguli de baza pentru organizarea si desfasurarea arbitrajului privat specializat de asigurari si reasigurari. Un corp de arbitraj si unul tehnic pot fi, de asemenea, usor de stabilit, mbinnd neutralitatea unor componenti cu experienta comerciala a altora. Asteptnd cu interes urmatorul pas catre constituirea acestui arbitraj, nu putem dect sa sustinem cu entuziasm o astfel de masura care ar nsemna nca o dovada ca ne apropiem de standarde comunitare si n domeniul procesului de rezolvare a litigiilor cu pronuntat caracter comercial, cum este cel al asigurarilor. Mihaela TUDORConsilier JuridicU