5. arbitrajul comercial internațional

7/21/2019 5. Arbitrajul Comercial Internațional

http://slidepdf.com/reader/full/5-arbitrajul-comercial-internaional 1/151

5. ARBITRAJUL COMERCIAL INTERNAȚIONAL 1

5.1.Concept. Varietăți.5.1.1.Definiție.Conceptul de arbitraj comercial internațional este, după cum am a

cu un alt prilej2

, susceptibil de mai multe accepțiuni, și anume : Într-o primă accepție, acest concept desemnează mijlocul corespunzător reglementa rapid și ec itabil litigiile internaționale care pot să rezulte din tracomerciale !n domeniul sc imburilor de bunuri și ser"icii și din contractele de coindustrială.

Într-o altă accepție, conceptul la care ne re#erim poate #i de#init ca metsoluționare a litigiilor născute din relațiile comerciale internaționale.

În #ine, arbitrajul comercial internațional se analizează ca jurisdicție specderogatorie de la dreptul comun procesual, menită să asigure rezol"area litigiilor iz"oraporturile comerciale internaționale și totodată să #aciliteze participarea statului la dmondială a muncii.

%octrina juridică a #ormulat și alte de#iniții conceptului !n discuție, dintre carcorectă ni se pare a #i aceea ce dă acestui concept semni#icația de instituție juridicăsoluționarea litigiilor internaționale, de către persoane in"estite cu această sarcină, ccătre părțile contractante a#late !n litigiu&.

5.1.2. Clasificări ale arbitrajului comercial internațional. 'rbitrajul comercialinternațional se prezintă !n #orme "ariate. %octrina juridică, utiliz$nd di"erse criterii da acestor #orme, a #ăcut următoarele clasi#icări( :

a) !n #uncție de competența materială a arbitrajului se disting:- arbitraje a"$nd competență generală !n materie de comerț internațional* din a

categorie #ac parte arbitrajele cu s#eră generală de acti"itate jurisdicțională !n ce litigiile iz"or$te din raporturile de comerț internațional și cooperare economică interca de e+emplu: Curtea de 'rbitraj de pe l$ngă Camera de Comerț nternațional de laCurtea de 'rbitraj de la ondra, nstitutul /landez de 'rbitraj, 'sociația 'mericană de 'rbi0'.'.'.), Curtea permanentă de arbitraj de pe l$ngă Comisia germană pentru problemearbitraj etc. și

- arbitraje a"$nd competență specială !n domeniul comerțului internațional* #ac această categorie arbitrajele specializate pe soluționarea anumitor litigii, de reguiz"or$te din comerțul cu anumite măr#uri 0sau produse), precum: Camera arbitrală dedin e $"re sau ribunalul de arbitraj al bursei de bumbac din 3remen 0care sunt prosoluționarea litigiilor din domeniul comerțului internațional cu te+tile), ondon C'ssociation 0specializat pe litigii de comerț internațional cu produse alimentare) etc.

b) În #uncție de competența teritorială a instanței de arbitraj se disting:

1 M.N. Costin i Sergiu Deleanu,ș Dreptul comer ului interna ional. I Partea generală.ț ț , Editura LUMINA LEX,Bucure ti, 1997, . 1!"# $$%.ș$ M.N. Costin , Dreptul comer ului interna ional,ț ț Editura Dacia, Clu&#Na oca, 19"7, . '( i ur).ș% *.+. o escu, C. B-rsan, Dreptul comer ului interna ional,ț ț ol. I/, Uni ersitatea Bucure ti, 19"%, . %.ș! C. B-rsan, D.A. Sitaru, Dreptul comer ului interna ional,ț ț ol. I, Uni ersitatea din Bucure ti, 19"", . 1"' i ur).ș ș

1



- arbitraje de tip bilateral care sunt create prin con"enții internaționale bilaterale și competență să soluționeze numai litigiile iz"or$te din raporturile de comerț internațiosubiecții de drept aparțin$nd ordinii juridice naționale a statelor părți la acele con"ebunăoară: Camera arbitrală #ranco-germană pentru produsele solului și Comisia am

canadiană de arbitraj comercial etc.*- arbitraje de tip regional , constituite printr-o con"enție multilaterală per#ectată de stadintr-o anumită zonă geogra#ică și care sunt competente să soluționeze litigii dininternațional i"ite !ntre subiecți de drept aparțin$nd ordinii juridice naționale dinsemnatare ale acelei con"enții* #ac parte din această categorie de pildă, Comisia scande arbitraj pentru piei, Comisia interamericană de arbitraj comercial a cărei competențpe partenerii comerciali din cadrul /rganizației 4tatelor 'mericane 0/.4.'.) etc.*

- arbitraje având vocație universală, a căror competență teritorială se e+tinde la scarăplanetară, ele #iind abilitate să soluționeze litigii dintre participanții la raporturi dinternațional din toate țările lumii 0indi#erent de zona geogra#ică !n care acestea sunmenționăm !n acest sens Curtea de 'rbitraj de pe l$ngă Camera de Comerț și nternațila aris.

c) În #uncție de structura organizatorică se #ace distincție !ntre:- arbitrajul ad-hoc0sau ocazional ), care are o durată e#emeră și este organizat !n

con#ormitate cu inițiati"a părților* asemenea instanțe #uncționează numai !n soluționării unui litigiu bine determinat cu care au #ost in"estite, e+istența lor !ncet$npronunțarea otăr$rii sau cu e+pirarea termenului !n care trebuiau să decidă, și

- arbitrajul instituționalizat a"$nd caracter permanent, a cărui e+istență nu estedependentă de durata unui anumit litigiu concret determinat* el !și e+ercită a jurisdicționale ne!ntrerupt și cu caracter de continuitate ori de c$te ori este sesizorganizat sub #orma unor centre permanente de arbitraj ce #uncționează !n cadruorganizații pro#esionale, sau pe l$ngă o cameră de comerț națională ori internațională.

d) În #uncție de atribuțiile con#erite arbitrilor e+istă:- arbitraj de drept strict0saude iure), care se distinge prin aceea că arbitrii statuează

potri"it normelor de drept incidente !n cazul dat !n care ei sunt obligați să le respectarbitraj constituie regula, #iind arbitrajul de drept comun !n materia raporturilor dinternațional* ori de c$te ori părțile nu #ac nici o mențiune specială pri"ind arbitrajul un arbitraj ad- oc, iar puterile acordate arbitrilor sunt acelea ale unui arbitraj de drept

- arbitraj de echitate 0sauex aequo et bono) de speci#icul căruia este #aptul că serealizează după principiile de ec itate și nu potri"it normelor de drept* este deci un adefacto, arbitrii nea"$nd obligația să aplice normele legale de drept material și nici pe acprocedură.

e) În #uncție de aderențele 0naționale sau internaționale) pe care le are obiectul se disting:

- arbitraj național0sauintern), ce are ca obiect soluționarea unui litigiu iz"or$t dintrcontract lipsit de aderențe internaționale !ntruc$t toate elementele susceptibile de a-iasemenea aderențe 0precum: locul !nc eierii lui, cel al e+ecutării obligațiilor asumate

domiciliul, reședința, cetățenia persoanei #izice, ori sediul, naționalitatea persoaneietc.) se a#lă !ntr-un singur stat, au legătură cu un singur stat* !n cazul !n care "reun

$



elementele raportului juridic are legătură cu o altă țară 0cu sistemul de drept al unei acel raport juridic !ncetează să aibă caracter intern 0sau național), dob$ndind cinternațional, și ca urmare un e"entual litigiu !ntre părți "a primi și el caracter internați

- arbitraj străin0sauinternațional ), ce are ca obiect litigii iz"or$te din contracte c

aderențe internaționale, adică legături cu cel puțin două state di#erite, cu cel puțisisteme naționale de drept.5.2.Aspecte relevante privitoare la principalele forme de arbitraj5.2.1. Arbitrajul ad-hoc (sau ocazional). În e+primarea art. , pct. 2, lit. b din

Con"enția uropeană de 'rbitraj Comercial nternațional per#ectată la 6ene"a pe dataaprilie 1781 arbitraj ad- oc !nseamnă 9 reglementarea litigiilor de către arbitripentru cazuri determinate ;. "ident această #ormulă conține elemente importante pde#iniție a arbitrajului ad- oc 0sau ocazional), dar nu se poate substitui unei de#inițzise a conceptului, deoarece !n cuprinsul ei nu se regăsesc cu claritate cele două elemesențiale < genul pro+im și di#erența speci#ică < ale oricărei de#iniții corecte.

În ce ne pri"ește credem că pe baza elementelor conținute de te+tul citat din coninternațională menționată, arbitrajul ad- oc 0sau ocazional) poate #i de#init ca jurisdicție nestatală, cu caracter particular susceptibilă de utilizare !n raporturile deinternațional, constituită prin "oința părților litigante !n "ederea soluționării litigiului i

'rbitrajul ad- oc sau instituțional constituie dreptul comun !n materie de acomercial internațional. l prezintă următoarele trăsături distincte:

a) #uncționează numai !n "ederea soluționării unui litigiu determinat* o pronunțarea sentinței, e+istența acestei instanțe de arbitraj !ncetează*

b) at$t structura sa, c$t și regulile de procedură pe care este c emat să le respse stabilesc de către !mpricinat !n #iecare caz !n parte*

c) #iind dependente de "oința părților, structura sa și procedura pe care trebuiurmeze sunt "ariabile, deosebindu-se !n principiu de la un litigiu la altul 0spre e+empcaz dat părțile con"in ca litigiul lor să #ie soluționat de un singur arbitru, iar !n aloptează pentru un complet #ormat din doi arbitrii și un supraarbitru* la #el ele pot sentința arbitrală pronunțată să #ie de#initi"ă sau să #ie supusă unor căi de atac etc.)*

d) !n cazul !n care arbitrajul ad- oc localizat !n țara noastră este gu"ernpre"ederile unei con"enții internaționale 0cum este bunăoară cea de la 6ene"a din 1=8posibilă participarea !n calitate de arbitru și a unei persoane a"$nd cetățenie străină*

e) un arbitraj ad- oc localizat !n >om$nia poate #i supus, !n temeiul "oințeiunei legi străine atunci c$nd o con"enție internațională le autorizează să e+ercite oopțiune* este necesar să #ie !nsă !ndeplinită condiția ca legea străină pre#erată de păcontrazică norme imperati"e din dreptul nostru*

#) are caracter #acultati", esențialmente "oluntar.%ispozițiile de drept procesual rom$n 0!n măsura !n care le re"ine calitatea lex

causae) caracterizează arbitrajul ad- oc ca o instituție #acultati"ă, supusă totodatdependențe accentuate #ață de instanțele judecătorești.

'st#el, acestor instanțe le re"ine rolul de autoritate competentă să desemneze

supraarbitru c$nd se i"esc ne!nțelegeri !ntre arbitrii cu pri"ire la desemnarea acestuatunci c$nd arbitrii desemnați nu sunt !mputerniciți prin compromis sau prin

%



compromisorie să-l aleagă* pe de altă parte, legea dă !n competența instanțelor judecsoluționarea oricăror cereri de recuzare pri"itoare la "reun arbitru* controlul legatemeiniciei sentinței arbitrale se e+ercită de asemenea de către instanțele judecătorecalea cererii de anulare a recursului contestației sau re"izuirii* !n #ine, numai in

judecătorești sunt competente să in"estească cu #ormulă e+ecutorie sentințele arbitcazul !n care se constată că aceste sentințe nu pot #i aduse la !ndeplinire de bună"oie.'naliza elementelor de distincție ale arbitrajului ad- oc duce ine"itabil la conclu

ceea ce caracterizează acest arbitraj este !nainte de toate ine+istența unor elementeprestabilite. %ar această particularitate caracterizantă a lui demonstrează, prin consecicare le implică, precaritatea arbitrajului !n discuție ca #ormă de jurisdicție. Într-ade"ăunor reglementări adec"ate, su#iciente, conduce adeseori la impas, la imposibsoluționării di#erendului pe calea arbitrajului1. Con"enția de la 6ene"a din 1781 o#eră o soluțiepentru depășirea de#icienței semnalate determin$nd procedura de urmat atunci c$nddeși au con"enit să supună litigiul unui arbitraj ad- oc nu au decis și cu pri"ire la acarbitrajului. %ar, această soluție nu și-a do"edit p$nă !n prezent utilitatea practică.

?ață de această situație, răm$ne totuși o modalitate de depășire a di#icultății semce trebuie luată !n considerare, anume ca părțile să stabilească unu minim de morganizatorice pentru acest arbitraj creat de ele, prin trimiterea la un regulament de care naturalmente cuprinde toate condițiile și regulile apte să asigure normala des#ășprocesului arbitral.

5.2.2.Arbitrajul instituțional0sauinstituționalizat). Con#orm art. , pct. 2, lit. b dinCon"enția europeană de arbitraj comercial internațional, semnată la 6ene"a !n 21 aprilreglementarea litigiilor de către instituții permanente de arbitraj constituie, alături dead- oc, o #ormă de realizare a arbitrajului de comerț internațional.

%upă cum am arătat cu alt prilej2 arbitrajul instituțional 0sau instituționalizat) este#ormă a arbitrajului de comerț internațional a cărei e+istență nu depinde de durata unulitigiu și care presupune e+ercitarea atribuțiilor jurisdicționale !n mod ne!ntrerupt, #iin !ntr-un cadru instituționalizat prin lege și a"$nd caracter de permanență și continuitate

'șadar, arbitrajul instituționalizat se de#inește printr-o organizare prestabilită peunui regulament propriu, care determină structurile permanente tipice unei ase jurisdicții.

În doctrină s-a precizat că arbitrajul instituționalizat trebuie supus unei analize n'st#el, dacă legea care instituie arbitrajul #i+ează și modalitatea procedurală atuncarbitraj instituțional, iar dacă legea instituie numai principiul potri"it căruia litigiileurmează a #i soluționate pe cale de arbitraj, arbitrajul respecti" nu di#eră esențial de "oluntar, deoarece !ntr-o atare ipoteză părțile sunt acelea care prin clauza compromisoprin compromis #i+ează modalitățile de arbitrare&.

'rbitrajul instituționalizat prezintă numeroase și importante a"antaje care-l #ac săce !n ce mai pre#erat #ață de arbitrajul ad- oc. 'semenea a"antaje se "eri#ică mai pregdomeniul e+ecutării sentințelor arbitrale. @i e #iresc să #ie așa deoarece tocmai !n m1 0. C 2n , B. te3 nescu,ț Ș Tratat de drept al comer ului interna ional,ț ț ol. I, Editura Acade)iei, Bucure ti, 19"', .ș

$1%.$ M.N. Costin,op. cit., . !9.% *.+. o escu,op. cit., . "(.

!



punerii !n e+ecutare a unor asemenea sentințe se pune problema de a se ști dacă aurespectate regulile #undamentale minimale, precum cele re#eritoare la respectul drapărării, soluționarea litigiului de către arbitrii desemnați 0și nu de către alții) etc.

rintre a"antajele mai semni#icati"e pe care le prezintă instituțiile permane

arbitraj menționăm: competența pro#esională a arbitrilor, procedura prestabilită pe cao pot recunoaște ușor și i se pot con#orma la #el de ușor, posibilitățile de a colmata con"enției de arbitraj dacă este incompletă sau insu#icientă, completarea tribunaluluisediul arbitrajului etc1. e de altă parte nu trebuie ignorat nici #aptul că o instituție permanprezintă o oarecare stabilitate și, deci implicit un anumit grad de certitudine, ceea ce !multiple posibilități de a-și aduce contribuția la #ormarea unei practici mai uni#oraceste a"antaje au determinat !n ultima "reme !n practica de comerț internațional o epredilecție a participanților la comerț către instituțiile permanente de arbitraj, ast#el !nmajoritate a litigiilor i"ite !ntre aceștia au #ost !ncredințate spre soluționare unor asinstituții.

+istă o "arietate de centre permanente de arbitraj care se deosebesc !ntre ele submulte aspecte dintre care cele pri"ind competența teritorială și competența materială srele"ante. %ar dincolo de deosebirile care le separă, instituțiile de arbitraj au și unecomune care le apropie, #ăc$nd posibile anumite generalități. %intre acestea menționă

a) Caracterul de permanență și continuitate al acestei #orme de jurisdicție. 'rbinstituționalizat nu este constituit pentru a rezol"a un litigiu concret determinat, ci ca jpermanentă cu "ocație de a soluționa orice litigiu ce intră !n competența ei și cu pri"ira #ost in"estită să !ndeplinească procedura arbitrală și să dea o soluție. 'șa #iind e+isttimp a arbitrajului instituționalizat nu se epuizează odată cu soluționarea unui anumit i-a #ost !ncredințat spre rezol"are, ci ea durează at$ta "reme c$t răm$ne !n #iință temepe baza căruia a #ost !n#iințată și poate #uncționa respecti"a instituție de arbitraj.

b) +istența unui regulament propriu de organizare și #uncționare a insarbitrale. rin acest regulament se determină structurile organizatorice permanente spinstituției de arbitraj, !ntre care autoritatea competentă să desemneze arbitrii, lista arbsecretariatul:

- C$t pri"ește autoritatea competentă să desemneze arbitrii < appointing aut< aceasta poate #i un organ colecti" sau o anumită persoană. 'șa bunăoară, !n cazul !npărțile nu nominalizează arbitrul sau atunci c$nd se pune problema !nlocuirii adesemnat, nominalizarea și respecti" !nlocuirea arbitrului "a #i decisă de președintele de arbitraj. ot ast#el președintele are competența să desemneze supraarbitrul ori de carbitrii desemnați nu se "or putea pune de acord cu pri"ire la persoana supraarbitrului.

- ista de arbitrii constituie un element component al structurii #iecărui cearbitraj. a cuprinde o enumerare limitati"ă a persoanelor ce pot !ndeplini această #udintre care părțile ce s-au adresat respecti"ei instituții de arbitraj urmează să aleagă c$te un arbitru care să #acă parte din completul de arbitrii care "a soluționa litigiul i"itCei doi arbitrii desemnați de părți "or desemna la r$ndul lor supraarbitrul. ista de a !ntocmește periodic, ceea ce !nseamnă că alcătuirea ei este "alabilă numai p$nă la o

!ntocmire a sa. ?irește, dacă unul sau unii din membrii completului de arbitraj nu ar 1 Idem . "1.

'



noua alcătuire a listei de arbitrii #ăcută !nainte #inalizării litigiului cu a cărui soluțioin"estit acel complet, mandatul arbitrilor ce nu se regăsesc pe noua listă "a !nceta odată cu pronunțarea sentinței !n litigiul a#lat !n curs de soluționare.

- 4ecretariatul !ndeplinește importante atribuții administrati"e precum:

comunicarea actelor către părți, emite citații pentru termenele de dezbateri, aconsemnarea susținerilor #ăcute de participanții la procedura arbitrală !n cadrul ședindezbateri, e#ectuează comunicarea otăr$rilor date de organul arbitral.

c) 4tabilirea prin regulamentul propriu a unor reguli de procedură psoluționarea litigiilor cu care este in"estită instanța arbitrală. %es#ășurarea procesulu !ncepe după constituirea completului de arbitrii. În principiu ea urmează regulile inst>egulamentul propriu al centrului de arbitraj la care s-au adresat părțile litigante.

ste de precizat că unele din precizările >egulamentului au caracter obligatoriconsiderate ca acceptate implicit de către !mpricinați așa cum sunt #ormulate. le srespectului părților neadmiț$nd derogări con"enite de părți. 'lte pre"ederi regulamentcaracter #acultati" pentru părți, acestea din urmă put$ndu-le aduce amendamentele cu"considerate de ele ca necesare.

În doctrina juridică s-a e+primat opinia1 că deși !n principiu procedura de judecată laarbitrajul instituționalizat este prestabilită, instanța arbitrală !și păstrează totuși un temporar de "reme ce o atare instanță se #ormează !n "ederea soluționării unui determinat și e+istă ca atare numai p$nă la pronunțarea otăr$rii !n acel litigiu, c#ormarea instanței, acti"itatea și !ntreaga sa e+periență se consumă !n cadrul unor mecstabile.

?ormulăm rezer"e #ață de această opinie pentru următoarele considerente:- nstituția arbitrală nu este !n#iințată prin "oința părților dintr-un litigi

e#ectul unei dispoziții normati"e #ăc$nd parte din ordinea juridică națională a stteritoriul căruia și-a stabilit sediul principal.

- >egulamentul propriu al instituției de arbitraj stabilește structuri organiz"alabile pentru orice litigiu cu care această instituție ar #i sesizată.

- rocedura arbitrală stabilită prin acest regulament este susceptibilă de aporicărui litigiu ce intră !n competența materială și teritorială a respecti"ei instituții.

- Caracterul permanent sau temporar al unei instanțe jurisdicționale trapreciat prin re#erire la instanța !nsăși ca instituție, ca organ de jurisdicție, iar nu prin structurile create de aceasta 0#ie că ele sunt complete de arbitrii sau arbitrii unisegmente rupte arti#icial din acti"itatea sa care c iar atunci c$nd se !n"ederează ca #un anumit #el intermitentă, pe ansamblul ei este continuă.

5.2.&.Arbitrajul de echitate (e ae!uo et bono).Bormele de drept național saucon"ențional permit alături de arbitrajul instituțional și cel ad- oc 0sau ocazional) și aec itate. În realitate, acest arbitraj se analizează ca o "arietate particulară a arbitrajulu0sau ocazional).

1 C. B-rsan, D.A. Sitaru,op. cit., . 1"".

4



Cu un alt prilej1 am de#init arbitrajul !n ec itate ca #iind acea #ormă a arbitrcomercial internațional care se realizează după principiile de ec itate și nu potri"it nordrept.

'rbitrajul de ec itate este de #acto și se caracterizează prin următoarele particul

speci#ice:a) arbitrul nu are obligația să aplice normele legale de drept material și nacelea de procedură*

b) soluția dată de arbitru are caracter de#initi", #iind inatacabilă la o altă insarbitraj.

Cu toate acestea arbitrajul de ec itate răm$ne !n perimetrul dreptului cominternațional* !n caz contrar el nu ar putea da satis#acție e+igențelor #undamencomerțului internațional: securitate, certitudine și stabilitate.

?acultatea arbitrilor de a judeca potri"it conștiinței lor este reglementată prin dispoziții normati"e, #ie cu caracter național, 0cum este cazul sistemelor de drept di

l"eția, ortugalia, 6recia etc.), #ie cuprinse !n regulamentele unor instituții decomercial internațional 0de e+emplu, cel al Curții de 'rbitraj de pe l$ngă Camera de

nternațional din aris), #ie consacrate prin con"enții internaționale 0de pildă Ceuropeană cu pri"ire la arbitrajul comercial internațional semnată la 21 aprilie 16ene"a).

ntegrarea arbitrajului de ec itate !n aria de incidență a dreptului rezultăurmătoarele elemente de speci#icitate ale acestuia:

- #acultatea părților de a-și alege arbitrul 0amiable compositeur ) este recunoscutăprin lege* !n acest sens art. pct. 2 din Con"enția europeană de arbitraj cointernațional de la 6ene"a din 1781 dispune: 9arbitrii "or otăr! ca mediatori amiabaceasta este "oința părților și dacă legea care reglementează arbitrajul permite acest luc

- ideea de ec itate este inseparabil legată de aceea de justiție, de drept, cee#ace ca arbitrul, soluțion$nd un litigiu să nu se poată limita riguros la simple tranzacțpărțile !și !ntemeiază pretențiile*

- arbitrajul de ec itate urmărește ca scop principal nu plasarea judecății litiga#ara spațiului de incidență al dreptului, ci asigurarea unei proceduri mai simple și m !n rezol"area acestuia*

- arbitrii se pot pronunța numai !n limitele in"estirii lor*- independența procedurală este limitată de principiile respectului drepapărării 0a cărui ignorare #ace ca sentința arbitrală să nu poată #i e+ecutată) și al res

ordinii publice internaționale a statelor 0principiu care constituie o !ngrădire a arec itate).

'rbitrajul de ec itate !și găsește legitimitatea numai !n măsura !n care rezollitigiului depinde !n mod otăr$tor de aprecierile stării de #apt* de aceea este recomanconsiderente de prudență, ca participanții la raporturile de comerț internațional să mcircumspecție atunci c$nd se decid să supună litigiile ce e"entual s-ar i"i !ntre ei unui aec itate.

1 M.N. Costin,op. cit., . '$ i ur).ș

7



otodată este de obser"at că integrarea arbitrajului !n ec itate !n s#era de inciddreptului nu este totală. a se #ace de o manieră care lasă arbitrilor largi posibilități ddreptul e"oc$nd principii de ec itate al căror conținut urmează a #i precizat c iar aceștia, !n #iecare caz !n parte. are !n a#ara oricărei !ndoieli că totdeauna arbitrii "o

atașați unui concept propriu de ec itate care !și poate trage geneza !n sistemul lor de care poate #i di#erit de la un sistem de drept la altul.Dnii autori1 #ac distincție !ntre arbitrajul !n ec itate numitet aequo et bono și arbitrajul

!ncredințat unor mediatori amiabili 0amiables compositeurs) consider$nd că cel dint$i 0adicăarbitrajul !n ec itate) se situează pe o poziție intermediară !ntre arbitrajulde iure 0sau dreptstrict) și cel de-al doilea 0adică cel !ncredințat unor mediatori amiabili). Cele două arse con#undă !ntre ele deosebindu-se unul de celălalt !n #uncție de puterile con#erite4e precizează !n conte+t că rolul !ncredințat de părți unor arbitrii care judecă !n camediatori amiabili este acela de a găsi soluții tranzacționale !n cauză, reciproc a"anpărților litigante. Ca urmare ei sunt c emați să răspundă unor e+igențe de natură comedecid !n deplină libertate, #ără a #i ținuți de pre"ederile unor dispoziții legale ce e"ein"ocate !n litigiul respecti". rin consecință soluția pronunțată de arbitrii se poate abcea prescrisă e+plicit sau implicit de normele legale incidente pentru cazul c$nd acesaplicate.

rin antiteză cu aceste elemente caracterizante ale arbitrajului !ncredințat amiables compositeurs au #ost scoase !n e"idență particularitățile caracterizante ale arb !n ec itate arăt$ndu-se că2 acest arbitraj nu este sustras oricărei reglementări legale, nedes#ășur$ndu-se !n a#ara dreptului. "ocarea ec ității nu comportă !nlăturareade plano aaplicării normelor de drept, ci presupune doar autorizarea arbitrilor de a le interpretamod speci#ic, !ntr-un conte+t apreciati" mai larg, destinat să !nlăture unele soluții rigiordin #ormal. %e"ine ast#el posibilă moderarea aplicării normelor legale !n #circumstanțele particulare ale speței. 9În orice caz arbitrii sunt ținuți să respecte integprincipii #undamentale de drept recunoscute ca atare !n toate sistemele de drept mdreptul de apărare al părților și ordinea publică !n dreptul comerțului internațioaccepțiunea sa speci#ică pentru ast#el de raporturi;&. Bumai cu această condiție sentințapronunțată !n cazul dat "a #i recunoscută și "a putea #i e+ecutată.

?ormulăm rezer"e cu pri"ire la acest punct de "edere. 'm reprodus !n e+ten#undamentarea sa teoretică pentru a da o claritate mai mare obiecțiilor noastre #argumentele in"ocate.'st#el, nu se poate spune că arbitrajul !ncredințat unor mediatori amiabili se sustrage oricărei reglementări legale, pe c$nd arbitrajul de ec itate se integrează drepnedes#ășur$ndu-se !n a#ara dreptului, de "reme ce, după cum am anticipat deja prinpct. 2 al Con"enției europene de arbitraj comercial internațional se precizează !n te+pliciți: 9arbitrii "or otăr! ca mediatori amiabili, dacă aceasta este "oința părților și care reglementează arbitrajul permite acest lucru;. >ezultă deci #ără ec i"oc că ar !ncredințat unor mediatori amiabili 0amiables compositeurs) este integrat dreptului, de

1 C. B-rsan, D.A. Sitaru,op. cit., . 1""#1"95 -n acela i sens, 0. C 2n , B. te3 nescu,ș ț Ș op, cit., . $1'.$ B. te3 nescu, I. +uc reanu,Ș Dreptul comer ului interna ional ț ț , E.D. ., Bucure ti, 19"%, . 1$'.ș% C. B-rsan i D.A. Sitaru,ș op. cit., . 1"9.

"



un asemenea arbitraj poate a"ea loc numai dacă legea ce reglementează arbitrajul peacest lucru. @i dacă se ține seama și de #aptul că această condiție a #ost instituită prininternațională 0Con"enția europeană de arbitraj comercial internațional din 1781), de"iclar că arbitrajul la care ne re#erim nu-și plasează e+istența și nu-și des#ășoară acti"it

un "id juridic. l este integrat dreptului cel puțin !n măsura !n care și arbitrajul de ecintegrat dreptului.e de altă parte nimic nu !ndreptățește concluzia că arbitrajul !ncredințat unor m

amiabili ar a"ea libertatea să nesocotească cele două principii juridice de importanță mdreptul de apărare al părților și ordinea publică !n dreptul comerțului internațional <este ținut să le respecte arbitrajul !n ec itate și nu numai el, ci orice arbitraj.

otodată dacă se admite că e"oc$nd principiile de ec itate, arbitrii #ac pmoderarea aplicării normelor legale !n #uncție de circumstanțele cazului dat și !nsoluțiilor legale rigide și #ormale < ceea ce !ntr-o altă e+primare ec i"alează cu !nlegii, sau !n cel mai bun caz cu eludarea ei, căci ce altce"a poate semni#ica o aplicarcare să nu țină seama nici de litera și nici de spiritul ei < atunci de ce nu s-ar admitmediatorii amiabili pot e"oca aceleași principii de ec itate și realiza aceeași opmoderare a dispozițiilor legii !n tentati"a lor de a găsi soluții tranzacționale con"enabilitigante.

'șadar, arbitrajul !ncredințat unor mediatori amiabili nu se plasează !n e+tedomeniul dreptului, ci aidoma arbitrajului de ec itate se integrează acestuia !n aceeașiși cu aceleași #inalități ca și arbitrajul de ec itate. l este !n esența sa un arbitraj de %e aceea orice contrapunere a arbitrajului !ncredințat unor mediatori amiabili, arbitec itate, ni se pare nejusti#icată, arti#icială.

Concluzia la care ne-am oprit este con#irmată indirect și printr-o otăr$re a Comarbitraj 3ucurești1 !n care se arată că pre"ederile art. pct. 2 din Con"enția de la 6ene"1781 sunt aplicabile deopotri"ă și arbitrajului !n ec itate, c iar dacă te+tul se re#erămediatorii amiabili. 'ceastă precizare a instanței noastre de arbitraj internațional nu interpretată ca o do"adă a distincției pe care respecti"a instanță o #ace !ntre arbimenționate, ci ca o ec i"alare a lor.

5.&.Caracterele "enerale ale arbitrajului comercial internațional.5.&.1.#erminolo"ie. $numerare.Caracterele arbitrajului comercial internațional su

sugerate prin c iar denumirea dată acestei jurisdicții.%enumirea de arbitraj internațional a primit consacrare prin con"enții internațioși practica de comerț internațional și !n doctrina juridică de specialitate. ste su#i

amintim !n acest sens că această denumire apare !n c iar titlul Con"enției europene arbitrajului comercial internațional din 21 aprilie 1781 0semnată le 6ene"a). e de alCon"enția pentru recunoașterea sentințelor arbitrale străine, semnată la 1= iunie 175EGorH a #ost precedată de o con#erință a Bațiunilor Dnite asupra arbitrajului cinternațional. În #ine, denumirea de arbitraj comercial internațional este consacradocumentele Comisiei Bațiunilor Dnite pentru %reptul comerțului internațional.

1 6ot r2rea C.A.B. nr. $1! din %1 octo) rie 197".

9



%enumirea la care ne re#erim 0arbitrajul comercial internațional) este acceptrezer"e și !n practica de comerț internațional și !n doctrina juridică de drept al cointernațional, și de drept internațional al a#acerilor.

%in analiza acestei denumiri se desprind trei caractere generale semni#icati

arbitrajului comercial internațional, anume: caracterul arbitral* caracterul comercial șiinternațional./ precizare se impune "iza"i de aceste caractere, și anume: ele pri"esc arbitraju

instituție, sau mai e+act ca organ de jurisdicție, iar nu litigiul arbitral propriu-zis care prin caractere proprii, ce "or #i analizate !ntr-un alt paragra#.

5.&.2.Caracterul arbitral. 'cest caracter e+primă ideea că arbitrii au abilitateanecesară, sau mai e+act puterea su#icientă de a statua 0adică de a judeca) cu pri"ire lacu care au #ost in"estiți să-l rezol"e.

ste de obser"at că sursa puterii arbitrilor de a judeca o anumită pricină nu este < cum se !nt$mplă !n cazul instanțelor de drept comun < ci "oința părților litigante e !ntr-un atare sens !n con"enția de arbitraj, sau mai concret, !n clauza compromisorieactul de compromis con"enit de ele cu re#erire la litigiul e+istent.

uterea arbitrilor de a statua se re#eră la pretențiile #ormulate de părți. 'ceste prse pot concretiza de e+emplu !n re"endicarea rezultatului economic al unei a#aceri cu care arbitrajul este c emat să stabilească, con#orm cu pre"ederile normelor de drept incare sunt drepturile și obligațiile !mpricinaților, care sunt condițiile de e+ecutare a resobligații și de e+ercitare a respecti"elor drepturi. În #uncție de probele administrate !nde con"ingerea pe care arbitrii și-o #ormează analiz$nd acele probe, soluția dată dputea #i una de condamnare a ambelor părți ori numai a uneia dintre ele sau, de e+oneplată a ambelor părți. În cazul !n care arbitrii constată că elementele de #apt ale prcorespund cu cele a"ute !n "edere de norma de drept aplicabilă, "or decide că pret#ormulată este !ntemeiată, și "or tranșa litigiul ca atare.

În doctrina juridică s-a arătat1 că "erbul a arbitra desemnează operația de "eri#icare șconstatare a unei situații juridice pree+istente asupra căreia e+istă dezacord !ntre părți.

'rbitrul și atribuțiile sale se compară cu judecătorul și atribuțiile sale. Într-ade"ăarbitrul este desemnat de părți, el se comportă și are !ndatorirea să se comporte la #e judecător obișnuit: el nu acționează !n numele părților sau a uneia dintre ele, ci trebupronunțe asupra pretențiilor #ormulate de acestea mani#est$nd imparțialitate. 4entințael o pronunță trebuie să #ie rezultatul "eri#icărilor și constatărilor ce a #ăcut !n caparcursul des#ășurării unei proceduri jurisdicționale cu respectarea princcontradictorialității.

?aptul că puterile arbitrilor de a soluționa litigiul cu care au #ost in"estiți !și auacordul de "oință al părților litigante este de natură să con#ere arbitrului o indisccomponentă contractuală. Împrejurarea nu este susceptibilă să răpească arbitrului natorgan de jurisdicție, iar sentinței dată de arbitrii calitatea de act jurisdicțional. /rice coma sentinței arbitrale cu alte acte juridice din materia contractelor, precum tranzacmandatul, "a pune !n e"idență !nainte de toate această calitate a ei și "a e+clude posib

asimilării sale cu celelalte elemente de comparație.1 *.+. o escu, C. B-rsan,op. cit., . 4.

1(



5.&.&.Caracterul comercial. Con#orm art. 1 alin. 1 pct. a din Con"enția europeanasupra arbitrajului comercial internațional 06ene"a 1781) are caracter comercial aa"$nd ca obiect litigii născute sau care se "or naște din operațiuni de comerț interna !ntre persoanele #izice sau juridice ce !n momentul !nc eierii Con"enției de ar

reședințe sau sedii !n state di#erite.'naliza te+tului menționat permite concluzia potri"it căreia caracterul comerarbitrajului decurge din caracterul comercial al litigiului arbitral.

5.&.(.Caracterul internațional. %in cuprinsul art. 1 alin. 1 pct. a din Con"ențeuropeană asupra arbitrajului comercial internațional 06ene"a 1781) rezultă și carinternațional al arbitrajului. Într-ade"ăr delimit$nd domeniul arbitrajului comercial inacest te+t #ace re#erire e+presă la litigii născute sau care se "or naște din operații deinternațional. 'naliza acestui te+t permite concluzia că un asemenea arbitraj are "ocațisoluționa litigii care la r$ndul lor au caracter internațional. 4-ar putea spune deci că ainternațional are ca obiect litigii internaționale din domeniul comerțului. %in internațional al respecti"elor litigii decurge ine"itabil și caracterul internațional al arbit

În doctrina juridică s-a e+primat !nsă opinia1 con#orm căreia caracterul internațional aarbitrajului nu poate #i 9caracterizat prin obiectul arbitrajului și anume litigiul arbitrsens s-a arătat că e posibil ca litigiul să aibă caracter internațional, iar organul sessoluționarea lui să #ie național. Comisia rom$nă de arbitraj, bunăoară, este o innațională ce #uncționează !n cadrul sistemului de drept rom$n și cu toate acestea litcare le soluționează au un caracter internațional.

?ormulăm rezer"e #ață e această opinie sub următoarele aspecte:- după părerea noastră caracterul național sau internațional al unui arbitr

trebuie determinat !n #uncție de caracterul național sau internațional al instituției de asine, ci !n raport cu competența acelei instituții de a soluționa litigii !ntre participanții internațional sau !ntre participanții la comerțul național*

- de "reme ce o instituție de arbitraj este competentă să soluționeze litigii izdin raporturi de comerț internațional, arbitrajul realizat de acea instituție, !n asemenare caracter internațional*

- #aptul că o instituție de arbitraj are competență să soluționeze at$t litigii idin raporturile de comerț internațional, c$t și litigii iz"or$te din raporturi de comerț npoate sc imba caracterul internațional al arbitrajului realizat cu acea instituție cusoluționării litigiilor cu care a #ost in"estită de către participanții la comerțul internațioIulte dintre instituțiile de arbitraj au o dublă "ocație, anume de a soluționa litigii din raporturile de comerț internațional, dar și litigii care sunt generate de raporturile cstabilite !ntre subiecți de drept național din țara unde #uncționează instituția ce instrumarbitrajul. 'st#el potri"it art. 2 din >egulile de procedură ale Curții de 'rbitraj nteraprobate de Colegiul Curții de 'rbitraj nternațional de pe l$ngă Camera de Comerț și a >om$niei la 2J iulie 177= 9Curtea de arbitraj este competentă să soluționeze patrimoniale născute din raporturi de comerț e+terior sau din alte asemenea raporturi ddintre părți sau ambele părți sunt străine;2.

1 *,+, o escu, C. B-rsan,op. cit., . 4.

11



e de altă parte art. ( din aceleași >eguli stabilește că !n cazul !n care părțile coCurtea de arbitraj este competentă să soluționeze și litigii născute din raporturi contdintre societățile comerciale constituite !n >om$nia cu participare străină sau cu integral străin și orice alte persoane juridice sau #izice rom$ne. %ar societățile come

participare străină sau cu capital integral străin constituite !n >om$nia sunt persoane rom$ne, deci au calitatea de subiecți de drept național rom$n, iar raporturile juridice pstabilesc aceste societăți comerciale cu alți subiecți de drept național rom$n 0persoansau persoane juridice a"$nd capital integral rom$n) aparțin ordinii juridice interne a >

are deci surprinzător că menționatele reguli de procedură nu acordă competență geCurții de 'rbitraj 3ucurești de a soluționa, atunci c$nd părțile sunt de acord, litigiile in !ntre orice participanți la raporturile comerciale care se nasc și !și consumă !ntreaga epe teritoriul >om$niei, sub incidența legilor >om$niei. %iscriminarea pe care regprocedură !n discuție o #ac sub acest aspect !ntre litigiile inter"enite !ntre societăți cocu participare străină sau societăți comerciale cu capital integral străin constituite !n >și alți subiecți de drept rom$n 0persoane juridice ori persoane #izice) pe de o parte, iz"or$te din raporturile contractuale stabilite !ntre ceilalți subiecți de drept rom$n, nu justi#icată nici pe plan logic și nici pe plan juridic. oți subiecții de drept național raporturi comerciale trebuie să aibă același regim juridic sub aspectul jurisdicției la csupuși sau la care pot apela.

ot ast#el 'merican 'rbitration 'ssociation 0'.'.'.) este competentă să soluționeze atlitigii cu caracter intern, c$t și litigii cu caracter internațional.

Curtea de 'rbitraj de pe l$ngă Camera de Comerț nternațional din aris einstituție prin e+celență de arbitraj internațional, dat #iind că litigiile pe care aceastăeste competentă să le soluționeze sunt și ele prin e+celență internaționale. Curtea de la care ne re#erim este, de alt#el, internațională prin c iar structura sa, precumcompoziția tribunalului arbitral. %ar după cum s-a remarcat !n doctrina juridică1 nici !n acestcaz nu se poate a#irma cu deplină certitudine că arbitrajul este desprins de oricenațional, adică neat$rnat de orice legătură cu legile și autoritățile unui stat.

Conceptul de arbitraj internațional trebuie circumscris sub mai multe aspecte, și - instituții de arbitraj de tipul Curții de 'rbitraj de pe l$ngă Camera de C

nternațional din aris sunt e+trem de puține* pre"alează organismele naționale decare prin natura lor speci#ică sunt str$ns legate de o anumită țară, sau c iar de un anu0ca de pildă 3remen, ondra etc.)*- distincția !ntre arbitrajul străin și arbitrajul internațional care se #ace !n juridică nu prezintă interes practic.

În aceste condiții denumirea de arbitraj comercial internațional consacratăCon"enția europeană asupra arbitrajului comercial internațional din 21 aprilie 1786ene"a trebuie considerată ca re#erindu-se la litigii iz"or$te din operații de comerț inte

$ rin aliniatele $ i % ale acestui te8t se sta ilesc condi iile -n care aceast co) eten de ine e3ecti . Aceste condiș ț ț țsunt r ile s 3i -nc:eiat -n acest sens o con en ie scris sau ele s 3i 3ost o ligate s su un litigiul dintre ele Curț ț țar itra& -n te)eiul unui acord interna ional. Con en ia r ilor ri ind su unerea s re ar itrare a litigiului oate re;uț ț ț

i din s 2r irea unor acte rocedurale, cu) sunt introducerea de c tre recla)ant a unei cereri de ar itrare i acce tareaș ș ș 2r2tului ca aceast cerere s 3ie solu ionat de Curtea de ar itra&.ț1 *.+. o escu, C. B-rsan,op. cit., . 7.

1$



ce au ca obiect mișcări de bunuri, ser"icii și monede dincolo de #rontierele naționstatelor.

5.(. %atura juridică a arbitrajului comercial internațional.5.(.1.&rientări 'n doctrină. Batura juridică a arbitrajului comercial internațional n

primit o rezol"are unitară !n doctrina juridică. a a generat o pluralitate de opinii contcontur$ndu-se trei concepții di#erite !n această pri"ință, și anume: contractuală, jurisdși mi+tă 0sau eclectică).

În #uncție de concepția adoptată cu pri"ire la natura juridică a arbitrajului se stregimul de drept internațional pri"at al acestuia.

5.(.2. Concepția contractuală. Concepe arbitrajul comercial internațional ca uansamblu de acte juridice a"$nd natură contractuală. 'ceastă natură juridică rezultă dincă soluționarea litigiului i"it !ntre partenerii contractuali este organizată de ei !nșiși prlor, !n limitele determinate de lege, ast#el !nc$t ea să #ie realizată de persoane care l !ncredere. %e aici consecința că puterile arbitrilor și competența lor de a statua !și tragdin "oința concordantă a părților litigante.

otodată se admite că sentința arbitrală nu are putere de lucru judecat !ntre !mprea #iind declarată ire"ocabilă de asemenea prin "oința părților. ?orța juridică a acestei se originează deci din "oința juridică a părților litigante de a se aduce la !ndeplinire. Bsentința arbitrală are putere e+ecutorie, ci și alte acte de natură pur contractuală < ca dcontract de !mprumut constatat printr-un !nscris autentic < au o asemenea putere. e parte, #aptul că instanța de judecată este c emată să nominalizeze un arbitru suplininpărții care n-a #ost e+primată !n această problemă, dă e+presie unui aspect particularobligatorii a contractului. %esesizarea instanței de drept comun atunci c$nd constată eunei con"enții de arbitraj dă e+presie cerinței de a nu se aduce atingere con"enției de a

În #ine, similitudinea ce e+istă !ntre moti"ele de recuzare a judecătorilor și recuzare a arbitrilor este o consecință a preocupării legiuitorului de a crea un caimparțialitate și moralitate pentru acti"itatea jurisdicțională a organului arbitral pe carlegiuitor o permite.

5.(.&.Concepția jurisdicțională. 4e #undează pe premiza că statul este deținătorulputerii legislati"e și al puterii judecătorești. %e aici decurge dreptul său e+clusi" de a justiția pe !ntregul teritoriu cuprins !ntre #rontierele lui naționale, pentru orice #el de nici un #el de deosebire, pentru toți !mpricinații. 'ceastă prerogati"ă se analizează totoca o obligație, deoarece ea con#eră statului nu numai o #acultate ci și o !ndatorire.4tatul este !nsă liber să dispună ca !n anumite domenii strict delimitate părțile !să #ie autorizate de a supune di#erendul lor spre soluționare arbitrajului. 'rbitrajul apanu ca o creație a "oinței părților, ci ca o #ormă delegată de justiție !ncredințată, priputerii su"erane a statului, unor persoane pri"ate ce nu au calitatea de #uncționari pubmai e+act de angajați ai statului) și nu acționează !n numele acestuia.

4imilitudinile e+istente !ntre acti"itatea judecătorească și acti"itatea arbitrajului odată mai mult dacă era necesar caracterul jurisdicțional al acestuia din urmă 0aarbitrajului). %intre asemănările care apropie instanțele reținem următoarele:

- at$t judecătorul, c$t și arbitrul 0sau !n alți termeni, instanța de judecatăarbitrul) au puterea de a statua cu caracter obligatoriu pentru părțile !n litigiu asupra te

1%



și legalității pretențiilor #ormulate de reclamant, și c$nd este cazul, și asupra pre#ormulate de p$r$t 0prin acțiunea recon"ențională)*

- otăr$rea pronunțată de judecător, și otăr$rea pronunțată de arbitrii, stabdrepturile părților litigante și obligațiile lor, ast#el că ea se constituie ca o dezlegare a

susceptibilă de e+ecutare silită !n e"entualitatea că nu este e+ecutată "oluntar*- de "reme ce at$t otăr$rea judecătorească, c$t și otăr$rea arbitrală susceptibile de e+ecutare silită, rezultă că și !ntr-un caz și !n celălalt aducerea la !ndesoluției dată de organul de jurisdicție poate #i !n#ăptuită cu concursul #orței de conststatului*

- anumite căi de atac !mpotri"a sentinței arbitrale sunt de competența e+clussoluționare a instanței judecătorești de drept comun, ceea ce apropie sensibil otarbitrală de otăr$rea judecătorească*

- unele legislații naționale admit inter"enția judecătorului !n cadrul proarbitrale recunosc$ndu-i dreptul de a desemna un arbitru < atunci c$nd partea ce treb#acă această desemnare nu-și nominalizează propriul arbitru determin$nd ast#el tergisau c iar blocarea des#ășurării procesului arbitral < precum și de a statua asupra unede recuzare re#eritoare la un arbitru deja desemnat.

%in asemănările !n#ățișate rezultă că e+istă o anumită inter#erență !ntre celacti"ități jurisdicționale < cea des#ășurată de instanță și cea !n#ăptuită de arbitraj < case realizează !n cadrul aceluiași litigiu, iar această !mprejurare con#irmă ideea că elacti"itățile respecti"e) sunt similare ca natură.

În sprijinul caracterului jurisdicțional al acti"ității arbitrajului se mai aduce un desprins din impactul pe care !l produce con"enția de arbitraj asupra competenței instadrept comun de a continua soluționarea litigiului cu care a #ost in"estită. Într-ade"ăr,de drept comun are obligația să se desesizeze din o#iciu !n ce pri"ește litigiul cu re#eripărțile au !nc eiat o con"enție de arbitraj, situație ce e"ocă ideea de litispendență comnumai cu organele de jurisdicție a"$nd natură similară.

În "irtutea argumentelor prezentate se conc ide că procedura arbitrală este de e judiciară. >ecunoașterea acestui caracter comportă pe planul dreptului internațional importantă consecință practică, și anume:lex fori 0legea #orului) < adică legislația națională țării pe teritoriul căreia se a#lă sediul arbitrajului < are prioritate, sau c iar e+clusi"pri"ește procedura !n #ața arbitrajului comercial internațional.

5.(.(. Concepția mi tă (sau eclectică). Consideră că cele două concepții analizate <contractuală și jurisdicțională < pri"esc arbitrajul !n mod unilateral lu$nd !n considnumai punctul de plecare al acti"ității ce des#ășoară, #ie numai speci#icul acelei actiarbitrajul des#ășoară o acti"itate comple+ă și trebuie caracterizat țin$ndu-se seaansamblul acesteia. 4-a arătat1 că arbitrajul este condiționat !n acti"itatea lui at!t de originecontractuală e+primată prin con"enția de arbitraj 0compromis sau clauză comprome+cepție #ac doar cazurile c$nd este pre"ăzut ca obligatoriu !n con"enții internaționalede #inalitatea sa jurisdicțională e+primată !n sentința pe care o pronunță și care este dși e+ecutorie.

1 C. B-rsan, D.A. Sitaru,op. cit., 19$.

1!



În esență, un contract < con"enție de arbitraj < produce e#ecte care sunt și deprocedural1.

%acă, !n principiu, cu prima constatare a autorilor la care ne re#erim suntem deconsider$nd-o corectă, apoi aceasta a doua a#irmație ni se pare mult prea tranșantă pe

putea #i acceptată. Într-ade"ăr, nu contractul !n general produce e#ecte de ordin procenumai un anumit contract, anume con"enția de arbitraj 0pe care autorii citați o mențdoar cu titlu e+empli#icati") are o atare "ocație. ărțile contractante, cu e+cepția ccon"enția de arbitraj, nu au nici o putere de a da "oinței lor juridice și "alențe proceduprincipiu, procedura jurisdicțională se determină prin lege, este deci de competența leg

ste !n a#ara oricărei !ndoieli că arbitrajul comercial internațional are at$t comcontractuale, c$t și componente jurisdicționale, iar această !mprejurare !i con#eră natură < contractuală și jurisdicțională !n același timp. %upă cum s-a remarcat !n juridică2 unele componente ale arbitrajului se caracterizează printr-un pronunțat carcontractual 0ca de pildă: condițiile de "aliditate ale con"enției arbitrale), iar altele !n"un e"ident caracter jurisdicțional 0precum conținutul cererii de arbitrare și al !nt$des#ășurarea dezbaterilor, administrarea probelor, pronunțarea otăr$rii, punerea !n e+a acestora etc.).

otri"it concepției mi+te, la care ne raliem, pe planul dreptului internaționaarbitrajul este supus !n principiu legii aplicabile con"enției de arbitraj, dar suportă șiincidențe ale legii #orului ce decurg din natura jurisdicțională a acti"ității de arbitrarece !n esența sa, c iar dacă este susceptibilă de o dublă caracterizare, răm$ne unică și #inalitate soluționarea corectă și ec itabilă a litigiului e+istent !ntre părțile raportulucomerț internațional.

5.5. e"ea aplicabilă arbitrajului comercial internațional.5.5.1. oluții posibile. egea aplicabilă arbitrajului comercial internațional nu

con#undă cu legea aplicabilă #ondului litigiului.%eterminarea legii aplicabile arbitrajului constituie o problemă di#icilă, deo

poate #i corect rezol"ată numai dacă se #olosește ca punct de plecare și de re#erință juridică a arbitrajului. /r, această c estiune a naturii arbitrajului, după cum s-a ar& aocazionat e+primarea !n doctrina juridică a trei opinii di#erite. Ca urmare soluția "a ##uncție de concepția adoptată cu pri"ire la natura arbitrajului.

Considerată prin prisma concepției contractualiste pri"ind natura arbitrajului, prdeterminării legii aplicabile acestuia 0adică arbitrajului) !și găsește rezol"area prin considerare a autonomiei de "oință !n alegerea legii aplicabile tuturor actelor pe care learbitrajul.

În practica #ranceză a #ost adoptată această concepție pe considerentul căsentences Kui ont pour base un compromis #ont corps a"ec lui et participe de son cacon"entionnel;. Compromisul și toate actele care-i succed p$nă la pronunțarea searbitrale primesc incidența legii autonomiei, deoarece !ntreaga operație a arbitrajului cinternațional este un proces esențialmente pri"at, a"$nd un iz"or contractual, iar sentin

1 Idem, . 19$.$ 0. C 2n , B. te3 nescu,ț Ș op. cit., . $1(.% A se edea de; olt rile de su nr. '.!.

1'



are de asemenea o structură și un conținut ce corespund unei noi obligații con"enționa1. %arpe această cale se !nlătură componenta jurisdicțională a arbitrajului pentru a se crealiber de aplicare a legii autonomiei.

În concepția jurisdicțională, legea aplicabilă arbitrajului estelex fori 0legea #orului).

Concepție ce recunoaște arbitrajului o dublă natură < contractuală și jurisdicțiopretinde că este ine"itabilă o aplicare distributi"ă a reglementărilor legale incidenteautonomiei este competentă să regleze acti"itatea contractuală, iar legea #orului dacti"itatea jurisdicțională. Împrejurarea duce la importante consecințe practice !ntredetașează e+istența unor regimuri juridice distincte cu re#erite la di#erite acte pe care realizarea arbitrajului. 4oluția pare să complice considerabil problema, deoarece #iecaactele respecti"e pune !n c estiune aspecte re#eritoare la #ormă, #ond, capacitate,dimensiunile acestei complicații pot #i percepute !n ade"ărata lor amploare dacă se ținde #aptul că actele !n discuție nu emană de la aceeași persoană, ci de la persoane dia"$nd roluri și poziții procesuale di#erite !n des#ășurarea procedurii arbitrale, anumede arbitrii etc.

În doctrina juridică au #ost e"idențiate2 c$te"a aspecte pri"ind speci#icul arbitrajului domeniul de aplicare a legii autonomiei, precum:

- legea autonomiei nu este speci#ică numai obligațiilor contractuale, ci praplicare și !n alte materii ca de pildă aceea a regimurilor matrimoniale 0!n anumite leg

- jurisdicția arbitrală !și are #undamentul !n "oința părților* arbitrii nu presser"iciu public, sarcina lor este determinată și limitată de "oința părților care constituieunică a puterii organului arbitral*

- arbitrajul !n esența sa, nu este incompatibil cu legea autonomiei* el suporta impactul acestei legi care, departe de a-i st$njeni acti"itatea, este aptă să-i csuplețea necesară pentru atingerea #inalităților urmărite.

4e conc ide că arbitrajul comercial internațional poate primi incidența legea autnu !n "irtutea naturii sale contractuale, ci pentru că rațiunile care au justi#icat autonmateria obligațiilor contractuale se impun și cu pri"ire la arbitraj c iar atunci c$nd carbitrală se re#eră la o materie e+tracontractuală caracterizată #iresc printr-un crilegătură obligatoriu ce nu ține de contract #iind e+terior lui&.

5.5.2.&pinia dominantă 'n doctrină. n#luența ce poate #i e+ercitată de dubla naturăcontractuală și jurisdicțională < a arbitrajului cu re#erire la determinarea dreptului aplpri"ește actele pe care le implică acti"itatea arbitrală a #ost pusă !n e"idență de do juridică nu ca o !mprejurare susceptibilă să creeze complicații insurmontabile, ci ca sau mai e+act spus ca un criteriu decisi" pentru o corectă rezol"are a problemei.

4-a arătat( că dreptul aplicabil arbitrajului este determinat prioritar prin "oința pănumai cu titlu subsidiar, adică !n lipsa unei atare determinări, primesc incidență ndreptului internațional pri"at care precizează dreptul aplicabil. oința părților e+prsensul determinării dreptului aplicabil, !n "irtutea legii autonomiei, !ndeplinește #normă con#lictuală 0lex voluntatis). a se e+primă !n clauza compromisorie care deși inclusă1 *.+. o escu, C. B-rsan,op. cit., . ", nota nr. 4.$ Idem, . "#9.% Idem, . 1(.! Ibidem.

14



contractul principal răm$ne totuși distinctă și independentă de acesta deoarece se situee+teriorul lui a"$nd ca obiect stipularea unei atribuiri de competență.

În cazul !n care legea aplicabilă arbitrajului nu a #ost determinată prin "oințaprimește aplicare cu titlu subsidiar legea locului unde a #ost pronunțată sentința. 'tunci

momentul !n care se pune problema determinării legii aplicabile arbitrajului nu se poce țară se "a pronunța sentința, primește aplicare legea competentă con#orm norcon#lictuale ale instanței sesizate.

%e regulă, legea aplicabilă arbitrajului precizată prin con"enția de arbitraj coinlegea aplicabilă contractului principal, care este totodată și legea aplicabilă #onduluiCum !nsă clauza compromisorie are caracter autonom, cel puțin teoretic este posibil două legi să #ie di#erite.

a r$ndul său contractul principal este supus și el, cum de alt#el este #iresautonomiei. %ar !n absența unei mani#estări de "oință e+primată !ntr-un atare sencontract < care generează #ondul litigiului < este supus legii indicată de norma conaleasă de arbitrii ca cea mai potri"ită pentru cazul dat. otri"it art. J din Con"enția eurasupra arbitrajului comercial internațional adoptată la 6ene"a !n 1781, la determinareanorme, arbitrii "or ține seama de clauzele contractului și de uzanțele comerciale internce completează respecti"ele clauze.

ste supusă legii autonomiei și legea aplicabilă procedurii de arbitrare pe acconsiderente care au legitimat incidența legii autonomiei cu pri"ire la arbitraj !n generasubsidiar procedura de arbitrare este supusă legii țării unde a #ost pronunțată searbitrală. '"em !n "edere ipoteza c$nd părțile nu și-au e+ercitat #acultatea de a determi"oința lor legea procedurii1.

5.8.Convenția de arbitraj5.8.1.Concept. +presiaconvenție de arbitraj desemnează !n mod generic acordul

părților contractului de comerț internațional de a supune litigiul i"it !ntre ele !n lege+ecutarea acelui contract arbitrajului.

Con"enția de arbitraj se poate prezenta sub #orma clauzei compromisorii și subcompromisului.

5.8.2.Clauza compromisorie. Cu un alt prile j2 am de#init clauza compromisorie ca #iinacordul părților unui contract principal, e+primat printr-o stipulație inserată !n cuprincontract sau printr-un !nscris separat, de a supune litigiile lor ce s-ar i"i !n legăte+ecutarea sau mai cur$nd cu nee+ecutarea contractului respecti", unui arbitraj.Clauza compromisorie !ndeplinește următoarele #uncții mai importante:

a) roduce e#ecte obligatorii pentru părți, !n sensul că din moment ce a #ost contractul cuprinz$nd o asemenea clauză, ele sunt obligate să respecte sentința ce se de către organul de jurisdicție desemnat. rin consecință abilitatea dată pentru semnaratare contract 0atunci c$nd ea este necesară) implică și abilitarea pentru toate e#ecteleclauza compromisorie este susceptibilă să le producă, cum ar bunăoară, obligația de despăgubiri pentru nee+ecutarea contractului, dacă arbitrajul "a decide ast#el, etc.

1 A se edea -n acest sens re ederile art. ! din Con en ia euro ean asu ra ar itra&ului co)ercial interna ional <eneț ț1941.$ M.N. Costin, Drept comercial interna ional,ț editura Dacia Clu&#Na oca, 19"7, . 119.

17



b) Înlătură competența instanțelor judecătorești ordinare !n problema soluțlitigiului 0cel puțin p$nă la pronunțarea sentinței arbitrale).

c) Con#eră arbitrilor puteri cu pri"ire la soluționarea litigiului dintrecontractante.

d) ermite organizarea unei proceduri care să conducă, !n condiții de e#ioptimă, la pronunțarea unei sentințe susceptibile de e+ecutare silită. Clauza comproeste un acord anterior oricărui contencios !ntre părțile contractante. rin aceasta compromisorie se deosebește de compromis, care este tot o con"enție de arbitraj, ce p !nsă litigii deja e+istente !ntre părți.

%e regulă clauza compromisorie are caracter de act preparatoriu, deși nimic opune ca !n cuprinsul său să se precizeze și numele arbitrilor, ceea ce ar permite arbcontenciosului de !ndată ce acesta s-ar i"i. În mod obișnuit clauza compromisorie se !n !n cuprinsul contractului la care se re#eră. ste !nsă posibil ca părțile să o adauge conrespecti" c iar ulterior per#ectării lui, ele a"$nd libertatea să-l completeze cu oricdoresc. 'dăugarea sa ulterioară trebuie #ăcută !nsă p$nă la i"irea litigiului, deoareceacest moment orice clauză care ar inter"eni cu pri"ire la aceasta ar constitui un comprmăsura !n care ar !ndeplini condițiile compromisului, adică !nscrisul constatator al crespecti"e ar conține, pe l$ngă "oința părților de a supune contenciosul lor arbitraje+punerea litigiului 0obiect al arbitrării), precum și indicarea numelui arbitrilor.

'tunci c$nd din clauza compromisorie lipsește precizarea re#eritoare la desemarbitrilor, actul respecti" nu i se poate recunoaște nici "aloare de compromis și nici "aclauză compromisorie.

În conținutul clauzei compromisorii se e+primă "oința părților prin care acestea litigiile dintre ele "or #i supuse arbitrajului. 'ceastă clauză se analizează ast#el ca o generală de prorogare de competență #ără desemnarea arbitrilor, moti" pentru care cece pri"esc compromisul nu i se aplică.

%atorită caracterului preparator !n"ederat de clauza compromisorie, !n temeiul clauze părțile care au con"enit-o nu se pot adresa arbitrajului !n mod direct. Într-un ataeste necesar un nou acord !ntre ele numit compromis care !n realitate este un nou cont"a trebui să precizeze !n conținutul său la modul concret litigiul ce #ormează oarbitrajului, precum și numele arbitrilor.

Cu prilejul per#ectării actului de compromis părțile sunt libere să modi#ice e+implicit conținutul clauzei compromisorii con"enită !naintea i"irii contenciosului !ntast#el părțile sunt libere să renunțe la clauza compromisorie printr-o con"enție ulinter"enită !ntre ele.

?iind inclusă !n contractul principal, clauza compromisorie, cel puțin din p"edere #ormal, se !n#ățișează ca o stipulație contractuală. În realitate ea este un "contract distinct, a"$nd un obiect speci#ic și o #izionomie proprie. rin acest contractasumă reciproc obligația ca !n e"entualitatea i"irii unul contencios !ntre ele cu prcontractul principal să !nc eie un compromis cu pri"ire la acel litigiu. În doctrina jupus problema1 dacă aceasta nu ar trebui considerată a #i o obligație de a #ace a"$nd ca o

per#ectarea compromisului. C estiunea prezintă un real interes practic deoarece !n ca1 *.+. o escu, C. B-rsan,op. cit., . %".

1"



răspuns a#irmati" s-ar impune concluzia că atunci c$nd una dintre părți re#uză să compromisul sau să-și desemneze arbitrul, cealaltă parte cere organului de juricondamnarea partenerului contractual recalcitrant la plata de daune-interese. %ar, acode daune interese pentru nee+ecutarea unei obligații de a #ace este posibilă numai !n

care obligația respecti"ă are ca obiect un #apt personal al debitorului 0nemo praecisse cogi potest ad factum). 'ceastă condiție nu este !ndeplinită !n cazul obligației !nscrisă !n clcompromisorie: !nc eierea compromisului reprezintă mijlocul juridic prin carcompromisorie, clauză atributi"ă de competență, poate #i tradusă !n "iață. Într-ade"ăr, de a #i a clauzei compromisorii rezidă !n asumarea de către părți a obligației de a re jurisdicția de drept comun pentru a se supune jurisdicției arbitrale, iar această opțiune#ără e#ect pe plan practic dacă nu este urmată de per#ectarea unui compromis.

Con"enția de arbitraj materializată !n clauza compromisorie a"$nd ca obiect scolitigiului din competența instanțelor de drept comun este incompatibilă cu orice demcare s-ar tinde la sustragerea litigiului respecti" de la jurisdicția arbitrală spre a # jurisdicției de drept comun. 'ceastă incompatibilitate este o consecință a #aptului că udemers se analizează ca o denunțare unilaterală a contractului căreia !i dă e+istență jclauza compromisorie. ste moti"ul pentru care atunci c$nd una dintre părți re#uză săactul de compromis < ceea ce ec i"alează cu un re#uz de e+ecutare a prestației asumacon"enția de arbitraj < și nu-și desemnează arbitrul se procedează la numirea acestuo#iciu. '"em !n "edere mai cu seamă ipoteza c$nd părțile se adresează pentru soluțiolitigiilor dintre ele unor instituții sau centre de arbitraj permanent al căror regulaorganizare și #uncționare pre"ede o atare posibilitate, iar prin clauza compromisorie drespecti"ului regulament sunt incluse !n contract. rin e#ectul integrării dispregulamentului instituției de arbitraj !n conținutul contractului acele dispoziții se subsși respecti"ul arbitraj dob$ndește caracter contractual.

poteza !n discuție presupune ca părțile să dea următoarea #ormulare ccompromisorie: 9orice litigii născute din acest contract "or #i soluționate pe cale de acătre Curtea de arbitraj !n con#ormitate cu regulamentul acestuia;. rimiterea #ăcutăla regulamentul instituției de arbitraj pentru care optează, semni#ică pe plan juridic ade către ele a tuturor obligațiilor instituite prin acel regulament, care de"ine acomponentă a conținutului contractului lor.

ndi#erent dacă clauza compromisorie este inserată !n contractul principal ca o distinctă a acestuia sau este constatată printr-un !nscris separat 0!ntocmit concomicontractul sau la o dată ulterioară, dar !naintea i"irii litigiului !ntre părți) ea trebuie ast#el !nc$t să nu lase nici o urmă de !ndoială cu pri"ire la "oința partenerilor contractsupune e"entualele litigii ce s-ar i"i !ntre ele !n legătură cu e+ecutarea obligațiilor asumcontractul principal unui anumit arbitraj.

4tabilirea conținutului clauzei compromisorii este o #acultate recunoscută pătoate cazurile. %e aceea atunci c$nd te+tul contractului principal este imprimat < !nt$mplă bunăoară !n ipoteza !n care părțile contractează pe bază de condiții generalbază de contract tip < iar !n cuprinsul lui este !nscrisă o clauză atributi"ă de compe

#a"oarea unei anumite instanțe și părțile ignoră acea clauză complet$nd imprimatclauză compromisorie manuscrisă a"$nd un conținut di#erit, primează clauza manuscr

19



+istența și conținutul clauzei compromisorii pot #i probate prin orice mijldo"adă, dacă bine!nțeles legea aplicabilă con#orm normelor con#lictuale de drept intepri"at nu dispune alt#el.

Con#orm ali. ?inal al art. 2 din >egulile de procedură ale Curții de 'rbitraj Co

nternațional 3ucurești 9con"enția părților pri"ind supunerea spre arbitrare a litigiurezulta și din să"$rșirea unor acte procedurale, cum sunt introducerea de către reclamunei cereri de arbitrare și acceptarea p$r$tului ca această cerere să #ie soluționată de de arbitraj;.

entru "alabilitatea con"enției de arbitraj legea rom$nă cere ca aceasta să #ie red !n #ormă scrisă* nu se recunoaște "alabilitatea con"enției de arbitraj !nc eiată "erbal#ormei scrise este !ndeplinită at$t !n cazul !n care con"enția de arbitraj este constată p !nscris unic, c$t și atunci c$t ea se realizează printr-un sc imb de scrisori telegrame, te

4tr$nsa legătură dintre contractul principal și clauza compromisorie con#eră adin urmă caracterul de con"enție accesorie #ață de acel contract. Într-ade"ăr ccompromisorie este !ntotdeauna legată de e+istența contractului principal !n care realt#el rațiunea ei de a #i. 'șadar, ea e+istă pentru că e+istă contractul principal și se reaca o consecință a e+istenței acestuia din urmă. %e aceea, durata !n timp a acestei ccoincide cu durata !n timp a contractului, iar atunci c$nd te+tul ei 0adică al clauzei) consecințele des#iințării contractului, acțiunea sa !n timp se prelungește p$nă la licacelor consecințe. e de altă parte, cedarea contractului implică și cedarea clcompromisorii, !n același mod și cu respectarea acelorași condiții de #ormă* e+cepțiecazurile !n care clauza compromisorie se analizează ca #iind un contractintuitu personae.

/ analiză mai atentă a naturii clauzei compromisorii permite !nsă concluzia că acclauză nu este totuși un "eritabil contract accesoriu, căci ea păstrează o semni#iautonomie #ață de contractul principal. remisa acestei autonomii se regăsește !nobiectul clauzei la care ne re#erim concretizat !n crearea condițiilor necesare pee"entualele litigii re#eritoare la contractul principal să #ie supuse unei jurisdicții și unedeosebite. %ar, autonomia clauzei compromisorii este su#icient de concludentă pentranumită independență acestei clauze #ață de contractul de care se leagă.

'utonomia clauzei compromisorii se concretizează !n următoarele aspecte:- in"aliditatea contractului principal nu antreneazăeo ipso in"aliditatea clauzei

compromisorii: c iar !n cazul !n care contractul principal este lo"it de nulitate, arbitriipăstrează competența de a statua și !nainte de toate de a se pronunța asupra propriecompetențe 0Mompetenz-Mompetenz)*

- rezoluțiunea, ca și realizarea contractului principal nu pot produce nici unasupra clauzei compromisorii*

- legea aplicabilă con"enției de arbitraj poate #i di#erită de legea aplcontractului principal: legea contractului principal 0lex contractus) gu"ernează și #ondul cauzei,deci pretențiile părților 0lex causae)* legea incidentă asupra con"enției de arbitraj gu"erneade regulă numai procedura arbitrală.

$(



5.8.&.Compromisul. ste o con"enție prin care părțile stabilesc ca litigiul i"it !ntresă nu #ie supus jurisdicției ordinare, ci unui arbitraj, speci#ic$nd și condițiile !n carearbitrajul ast#el desemnat1.

Compromisul trebuie să !ndeplinească următoarele condiții:

a) 4ă se re#ere la un litigiu e+istent. %eci litigiul trebuie să #ie actual, iar nuși să #ie menționat ca atare !n actul de compromis. În cazul !n care părțile au !n "elitigiu, care !ncă nu s-a declanșat, acordul lor pri"ind arbitrarea acelui litigiu nu compromis ci o clauză compromisorie. ărțile pot !nc eia !nsă un compromis "alabil care s-a produs #aptul litigios, deoarece un atare #apt este susceptibil să genereze ultelitigiu. +istența unui litigiu este de esența contractului de compromis. ne+istențsemni#ică lipsa de obiect a compromisului și este sancționată cu nulitatea actucompromis, precum și a sentinței care ar #i dată !n aceste condiții. 'rbitrii pot statuaasupra cererii cu care au #ost sesizați. %acă ei se pronunță cu pri"ire la un litigiu in !nseamnă că statueazăultra petita, cu toate consecințele a#erente acestei statuări.Competența arbitrilor pri"ind cererile ce constituie accesorii ale cererii principale esteca pentru cererea principală 0accesorium sequitur principalem). Într-o ast#el de situație se a#lăcererile incidente. Cererile adiționale sunt luate !n considerare numai !n măsura obiectul lor se a#lă cuprins !n actul de compromis sau c$nd constituie accesorii indispale cererii principale 0de e+emplu dob$nzile). În celelalte situații, pentru ca asemeneapoată #i supuse arbitrajului, este necesar un nou acord de părți. Cererea recon"ențion !n raport cu actul de compromis o situație aparte: ea poate #i menționată !n compromidin obiectele acestuia, deoarece un compromis poate a"ea mai multe obiecte. %acă npre"ăzut !n actul de compromis, poate #i primită de către arbitrii numai !n cazul !n !n#ățișează ca o apărare #ață de cererea principală 0cum este bunăoară, ipoteza !cererea recon"ențională tinde la compensare legală sau judiciară).

b) 4ă e+prime "oința părților ca litigiul respecti" să #ie supus spre soluțarbitrajului. ste necesar ca acordul părților să #ie e+primat cu su#icientă claritate, !nlase "reo !ndoială asupra #aptului că arbitrii sunt in"estiți cu puterea de a judeca. Bee+primarea să #ie clară se legitimează prin rațiunea de a !nlătura posibilitatea ointerpretări !n sensul că acordul părților pri"ește un alt contract 0tranzacție, e+pertiză),compromis, con"enție de arbitraj.

c) În cuprinsul compromisului părțile să desemneze arbitrul 0arbitrii) ce urmstatueze asupra contenciosului lor. %esemnarea arbitrilor trebuie #ăcută prin numele loorice alt mod de natură să creeze certitudine !n pri"ința identității persoanei desemnaar #i, bunăoară, desemnarea ca arbitru a președintelui Curții de arbitraj), caz !n csub!nțelege că părțile au indicat ca arbitru persoana ce "a a"ea această calitate !n momc$nd urmează să aibă loc arbitrajul. Bedesemnarea arbitrilor prin actul de comantrenează nulitatea actului respecti"* părțile au !nsă posibilitatea să !nlăture acest "icacopere nulitatea datorată lui, desemn$nd ulterior arbitrul sau arbitrii.

d) 'ctul de compromis trebuie să conțină precizările necesare cu pri"ireorganizarea arbitrajului asupra căruia părțile au con"enit, precum și la procedura de ar

1 M.N. Costin,op. cit., . 1%9. =n ter)eni si)ilari acest conce t a 3ost de3init i de c tre al i autori >a se edea -n acestș țsens *.+. o escu, C. B-rsan,op. cit., . !$.

$1



%e asemenea părțile #i+ează termenul !năuntrul căruia urmează să aibă loc arbitrajutermen este supus < !n ce pri"ește modul de calcul < regulilor dreptului comun. l poaprorogat, e+pres sau tacit, prin acordul de "oință al părților1.

ermenul poate #i suspendat !n prezența unor !mprejurări, cum ar #i bu

des#ășurarea unei proceduri penale #undată pe aceleași elemente de #apt cu pri"ire este c emat să se pronunțe arbitrajul, precum și !n cazul !n care e+istă o c eprejudiciară.

ste posibil ca !n cuprinsul compromisului să se !nsereze o clauză prin care arb#ie !ndreptățiți a statuaet aequo et bono. +pirarea termenului #i+at de părți pentru !n#ăptuarbitrajului nu !nr$urește situația de drept a acestora e+istentă !n momentul !mtermenului. 'st#el, dacă !n actul de compromis s-a consemnat o recunoaștere sau o măra unei din părți, acestea răm$n c$știgate cauzei, put$nd #i in"ocate ulterior de către parte !mpotri"a celui care le-a #ăcut. În ipoteza !n care actul de compromis este nul"alabile toate acele pre"ederi ale lui ce sunt independente de cauza ce a pro"ocat nulitacare poate #i spre e+emplu, omisiunea de e+punere a litigiului obiect al arbitrajului, ode desemnare a arbitrilor etc.).

Compromisul #iind un acord de "oință produce e#ectele unui contract, cubunăoară cele pri"ind opozabilitatea #ață de terți. ot ast#el, actul de compromis poateprin acțiunea !n simulație sau prin acțiunea pauliană, c$nd sunt !ndeplinite condițiipentru promo"area acestor acțiuni.

otodată compromisul se analizează și ca act judiciar, deoarece el produce speci#ice unor asemenea acte precum: !ntreruperea prescripției acțiunii cu re#erire la a per#ectat, suspendarea perimării unei proceduri declanșate !ntre aceleași părți, aceeași cauză, !mpiedicarea părților de a supune litigiul respecti" unei alte jurisdicții.

roba actului de compromis se #ace prin orice mijloace de do"adă #iind "orba dpur consensual.

ne+istența compromisului poate #i in"ocată !n di#erite #orme. %e regulă ea seprin inserarea protestului părții interesate !n procesul-"erbal sau !n cuprinsul !nc eieriarbitrii. articiparea părților la procedura de arbitraj sau ac iesarea lor la sentința ar#ăcută e+pres sau tacit 0!n acest din urmă caz prin e+ecutarea "oluntară a sentinței) < lipsa actului de compromis redactat !n scris.

5.8.(. e"ea aplicabilă convenției de arbitraj. ri"ită !n intimitatea ei, con"enția dearbitraj se !n"ederează ca bi"alentă a"$nd și ea, la #el ca !ntreaga instituție a arbicomercial internațional, o dublă componentă: contractuală și jurisdicțională. ' !mprejurare #ace posibilă o pluralitate de soluții !n ce pri"ește determinarea legii aplicasemenea con"enții.

a) 'st#el, dreptul uni#orm incident !n domeniul arbitrajului consacră #ără ec i"opotri"it căreia con"enția de arbitraj este supusă legii autonomiei.

Con"enția pentru recunoașterea și e+ecutarea sentințelor arbitrale străine, adoptBeF-GorH, la 1= iunie 175E, cere prin art. 5 alin. 1 lit. a ca "alabilitatea con"enției de #ie apreciată 9 !n "irtutea legii căreia părțile au subordonat-o, sau !n lipsa unor in

acest sens, !n "irtutea legii țării !n care sentința a #ost dată ; %eși te+tul menționat c1 Constituie rorogare tacit , de ild , re;entarea r ilor -n 3a a ar itrului du e8 irarea ter)enului resta ilit.ț ț

$$



pe l$ngă legea autonomiei și o soluție de rezer"ă el nu lasă nici o !ndoială că cea dint$este prioritară.

Con"enția uropeană de 'rbitraj Comercial nternațional adoptată la 6ene"a !n consacră de asemenea legea autonomiei cu re#erire la con"enția de arbitraj. 'st#el, pri

pct. 2 lit. a și b se pre"ede că atunci c$nd tribunalele "or trebui să se pronunțe ae+istenței sau "alabilității unei con"enții de arbitraj "or otăr! 9con#orm legii căreiasupus con"enției de arbitraj; 0lit. a), iar 9!n lipsa unei indicații !n această pri"ință, conunde sentința trebuie să #ie pronunțată; 0lit. b). 4e recon#irmă, !n termeni e+pliciconsacrată prin Con"enția nternațională pentru recunoașterea și e+ecutarea sentarbitrale străine adoptată la BeF-GorH !n 175E.

'rt. 7 alin. 1 lit. a din aceeași con"enție internațională con#irmă soluția legii autostatu$nd că anularea !n unul din statele contractante a unei sentințe arbitrale nu constitui moti" de re#uz de recunoaștere sau de e+ecutare a acelei sentințe !ntr-un contractant dec$t dacă respecti"a anulare a #ost pronunțată !n statul !n care, sau dupăcăruia, sentința a #ost dată, și numai pentru moti"e determinate, printre care lip"alabilitate a con"enției de arbitraj 9 potri"it legii căreia părțile au supus-o sau indicațiilor !n această pri"ință, potri"it legii țării unde sentința a #ost pronunțată ;

%in te+tele menționate se desprinde clar constatarea că dreptul uni#orm coe+plicit ca soluție pentru determinarea legii aplicabile con"enției de arbitraj legea autode aceea considerăm că orice discuție pe această temă pare super#luă.

b) / altă soluție pri"ind determinarea legii aplicabile Con"enției de arbitraj estețării unde s-a pronunțat sentința. ste !nsă de obser"at că deși și această soluție aconsacrată de dreptul uni#orm 0după cum rezultă din te+tele menționate din celcon"enții internaționale la care ne-am re#erit) ea are caracter subsidiar !n raport cuautonomiei, put$nd primi aplicare numai !n măsura !n care părțile con"enției de aromis să desemneze o lege aplicabilă acesteia.

c) În #ine o a treia soluție consacrată de dreptul uni#orm !n materie este aceeacăreia con"enția de arbitraj primește incidența legii indicată de normele con#lictuale a%ar și această soluție este concepută ca una de rezer"ă pentru a #i reținută numai !n ipcare părțile nu au optat pentru o anumită lege, iar prin soluția subsidiară a"ută !n "edpoate nici ea primi aplicare. Într-ade"ăr din cuprinsul art. 8 alin. 2 pct. c al Con"enției asupra arbitrajului comercial internațional adoptată la 6ene"a !n 1781, rezultă că atunpărțile au omis să-și e+ercite #acultatea de a determina legea aplicabilă con"enției de iar la momentul !n care se pune problema determinării unei atari legi de către tribunaluce a #ost in"estit cu soluționarea pricinii, nu se poate pre"edea !n ce țară se "a prosentința 0caz mai rar !nt$lnit), e+istența și "aliditatea con"enției de arbitraj sunt c$rlegea competenței con#orm normelor con#lictuale din țara unde se a#lă instanța desesizată.

În concluzie, de principiu, con"enția de arbitraj este supusă incidenței legii desde părți 0lex voluntatis), soluție ce dă e+presie pe de o parte egalității juridice a acestora 0aa părților), iar pe de altă parte caracterul contractual al arbitrajului. egea autono

impune deci pe terenul #ormării contractului. %ar, !n stadii ulterioare ale procedurii a

$%



condițiile !n care această lege datorită omisiunii sau pasi"ității părților nu se poatedob$ndesc "ocație de a inter"eni alte norme con#lictuale.

5.8.5.Conflictul convenției de arbitraj. Iodul de redactare și deci implicit conținutulcon"enției de arbitraj este !n general di#erit !n #uncție de #elul arbitrajului < ad

instituționalizat < a"ut !n "edere de părți.'st#el, atunci c$nd părțile optează pentru arbitraj instituționalizat ele trimit, !n cclauzei compromisorii, la >egulamentul acelei instituții, utiliz$nd o #ormulă de tipul care se "or naște !n legătură cu acest contract "or #i soluționate de#initi" co>egulamentului Curții de 'rbitraj Comercial nternațional din 3ucurești;.

%ar, o atare #ormulă pe c$t de simplă, pe at$t de cuprinzătoare, comincon"eniente și riscuri pentru neutralizarea cărora este necesară luarea de către panumitor măsuri de precauție !ntre care menționăm:

- +primarea de către ele 0adică de către părți) a opțiunii pentru soluționarea respecti"e de un tribunal arbitral #ormat din trei arbitrii și desemnarea a c$te unui a#iecare partener contractual și de comun acord a supraarbitrului. 4e creează ast#el presentința arbitrală să poată #i pronunțată cu majoritate de doi la unu !n cazul !n care nu #i dată !n unanimitate. entru cazul !n care #iecare dintre cei trei arbitrii ar e+primdi"ergentă cu a celorlalți, părțile ar trebui să con#ere supraarbitrului puterea de a dasale "aloarea de soluție a litigiului respecti".

- ?i+area unui termen limită pentru desemnarea de către #iecare din părți a arsău, precum și pentru desemnarea de către arbitrii unici a supraarbitrului, urm$nd ca depășirii acestui termen #acultatea de a desemna pe membrii completului de nenominalizați !năuntrul termenului prestabilit să re"ină instituției de arbitraj.

- %eterminarea structurii instanței arbitrale competente. În acest sens părțile potca soluționarea litigiului să #ie #ăcută de un arbitru unic desemnat de ele de comun ade un complet de arbitrii 0adică de un tribunal arbitral) alcătuit, !n #uncție de compricinii din trei sau cinci membrii* !n acest din urmă caz #iecare parte "a desemna cc$te doi arbitrii care la r$ndul lor, de comun acord "or desemna un supraarbitru, iar daei e+istă di"ergențe cu pri"ire la persoana supraarbitrului "or decide tot părțile prin con

- recizarea puterilor arbitrilor. ărțile pot limita aceste puteri la o simplă !nceconciliere prealabilă. le pot con#eri arbitrilor #acultatea de a realiza un arbitraj !n ecex aequo et bono) de#inind parametrii acestui mod de arbitrare. otodată părțile pot regleposibilitatea e+tinderii puterilor arbitrilor !n raport cu gradul de comple+itate a probcare le implică e+ecutarea contractului, precum și posibilitatea adaptării proceimperati"ele soluționării corecte a litigiului. %e asemenea ele 0adică părțile) pot con#eputerea de a colmata lacunele contractului sau de a-l completa numai cu pri"ire la o ac estiune, precum și de a statua !n drept asupra interpretării și e+ecutării contractuluarbitrilor li se pot da puteri de a adapta contractul, c iar !n absența unei clauze de arnoile !mprejurări sur"enite pe parcursul e+ecutării sale.

- nstituirea posibilității de a se recurge la o e+pertiză te nică prealabilă. /e+pertiză prezintă mare utilitate pentru rezol"area contestațiilor te nice, ca și

supra"eg erea și "eri#icarea unor lucrări ce #ormează obiectul contractelor de coeconomică internațională, sau a contractelor de lucrări publice etc.

$!



- 4tabilirea locului unde urmează să se țină arbitrajul. ocul arbitrajului, sau mțara pe teritoriul căreia se consumă procedura de arbitrare prezintă importanță "aliditatea procedurii !n sine, dreptul procesual al #orului put$nd in#luența recunoae+ecutarea sentinței arbitrale. ste important ca părțile să "eri#ice cu ocazia per

con"enției de arbitraj dacă !ntre țările ai căror resortisanți sunt ele, e+istă sau nuacorduri !n ce pri"ește recunoașterea și e+ecutarea sentințelor arbitrale străine. În lipasemenea acorduri internaționale este oportun ca locul arbitrajului să #ie #i+at !n țarasau !ntr-o țară unde acesta posedă bunuri susceptibile de urmărire. >egulamentul Cu'rbitraj de pe l$ngă Camera de Comerț nternațional de la aris reglementează ca o #aa acestei instituții de arbitraj at$t determinarea locului de !n#ăptuire a arbitrajulustabilirea locului unde se "a pronunța sentința. 'ceastă #acultate urmează a #i e+erciabsența unor precizări de acest gen din conținutul con"enției de arbitraj. %e aceea premare importanță ca asemenea probleme să #ie rezol"ate prin c iar con"enția de arbit#iind că recunoașterea și e+ecutarea sentințelor arbitrale străine depind și de legea țări#ost pronunțată sentința arbitrală.

- %eterminarea legii aplicabile contractului. %reptul aplicabil, !n baza cărusoluționa litigiul, prezintă o importanță deosebită pentru rezol"area di#erendului din'legerea acestui drept 0electio juris) constituie !nainte de toate o #acultate a părților, dacestea sunt libere să con#ere arbitrilor puterea de a determina legea aplicabilă. / libertate a primit consacrare legală at$t prin pre"ederile art. J din Con"enția uropeană'rbitrajului Comercial nternațional 06ene"a 1781), c$t și prin dispozițiile art. & a>egulamentul Curții de 'rbitraj a Camerei de Comerț nternațional din aris. În aceasipoteză riscurile asumate de părți sunt majore, deoarece o alegere neinspirată a legii apar putea genera serioase di#icultăți !n ce pri"ește e+ecutarea contractului !n ansamblula unora dintre clauzele sale mai importante. ste moti"ul pentru care părțile trebpri"ească circumspect soluția abilitării arbitrilor pentru alegerea dreptului aplicabil și sla această soluție numai c$nd au o !ncredere deosebită !n aceștia.

- %eterminarea limbii !n care urmează să se des#ășoare procedura !n #ața arbitralipsa unui acord !ntre părți, procedura de arbitraj se "a des#ășura !n limba !n careredactat contractul, prezum$ndu-se că acestea 0adică părțile) au con"enit !ntr-un atar

ste pre#erabil ca limba procedurii de arbitrare să #ie aceea !n care este scris dreptul spre a e"ita di#icultăți suplimentare de !nțelegere și interpretare a acestuia.

- 'ngajamentul #ormal al părților de a duce la !ndeplinire sentința pronunțată de Dn asemenea angajament este necesar să #ie asumat c iar atunci c$nd litigiul #iind !nspre soluționare unei instituții de arbitraj permanent, obligația pri"ind e+ecutarea sarbitrale de către !mpricinați este !nscrisă e+plicit !n regulamentul acelei instituție"itarea oricăror contestații la momentul i"irii litigiului cu pri"ire la "aliditateacompromisorii este necesar ca !n cuprinsul acestei clauze părțile să se e+prime #oartepri"ire la instanța de arbitraj la al cărei regulament ele se re#eră și să precizeze la #el darbitrii au puterea de a statua asupra propriei lor competențe. 'ceste măsuri de precauimpun ca necesare cu at$t mai mult !n cazul unui arbitraj ad- oc. ărțile au dreptul s

un termen !n care arbitrii urmează să #inalizeze procedura și să pronunțe sentința

$'



important !nsă ca ele să pre"adă și posibilitatea prelungirii acestui termen, ori să caceastă #acultate unui terț, unei personalități sau unei instituții1.

Clauza compromisorie poate #i e+primată !n #ormula mai simple < cum este bcea pe care am redat-o la !nceputul acestui paragra# și care este utilizată ca #orm

trimitere la un arbitraj instituționalizat < sau !n #ormule mai complete !n cuprinsul căinsereze precizări de genul celor arătate ca măsuri de precauție pentru e"itareaneutralizarea anumitor di#icultăți și impedimente ce ar putea decurge din e+primări nedin omisiuni !n conținutul con"enției de arbitraj.

Dneori, părțile e+primă clauza compromisorie !ntr-o #ormulă simplă de genulitigiile ce ar putea sur"eni din prezentul contract "or #i soluționate pe cale de arbitrajca !ntreaga comple+itate a problemelor legate de des#ășurarea procedurii de arbitralămurite prin compromisul care "a #i con"enit la momentul i"irii litigiului.

'lteori, clauza compromisorie este e+primată !ntr-o #ormulă detaliată lămurinaspectele legate de soluționarea e"entualelor litigii. / asemenea #ormulă completă ar predactată ast#el2:

9 oate litigiile ce se "or naște din prezentul contract și !n special !n ce pr"aliditatea, interpretarea și e+ecutarea acestuia, se "or soluționa pe cale de arbitraj deun tribunal arbitral compus din & arbitrii. În acest scop, #iecare parte "a desemna arbitru, iar cealaltă parte, deși i s-a noti#icat aceasta nu procedează la desemnarea arbitermen de &= de zile de la primirea noti#icării, arbitrul părții respecti"e "a #i desemnCurtea de 'rbitraj 0de pe l$ngă Camera de Comerț nternațională). 'rbitrii ast#el desaleg de comun acord, pe cel de-al treilea arbitru. În lipsa unui acord !n această pri"ințăal treilea arbitru "a #i desemnat de Curtea de arbitraj 0de pe l$ngă Camera de C

nternațional). ribunalul arbitral "a statua cu majoritate* iar dacă nu se "a putea majoritate, "a decide președintele tribunalului arbitral 0cel de-al treilea arbitru). 'rbia"ea loc la aris. %reptul aplicabil "a #i cel al țării unde s-a !nc eiat contractul 0drepiar procedura ce "a #i #i+ată de arbitrii, completată, de "a #i cazul, cu normele procedțara unde are loc arbitrajul 0dreptul #rancez). imba !n care "a a"ea loc arbitrajul es#ranceză.

4entința arbitrală "a #i pronunțată !n cel mult &= de zile de la numirea celui de-arbitru și după ce au #ost ascultate părțile. a este de#initi"ă și obligatorie. ărțile conrenunță la căile de atac 0la care pot renunța) și !și iau obligația de a e+ecuta, de sentința;.C$t pri"ește #ormula prin care se e+primă compromisul, conținutul acesteia draport de conținutul #ormulei !n care se e+primă clauza compromisorie. 'tunci c$ndcompromisorie este redactată !ntr-o #ormulă simplă sau nici nu a #ost con"enită de căcompromisul "a putea #i #ormulat ast#el:

9Con"enit !ntre subsemnații ' C !n calitate de reprezentant autorizat al socicomerciale 'CC' ' B ' 4.'. cu sediul !n >om$nia, Cluj-Bapoca, 3d. 21 %ecembrie nr. 11= pe de o parte și C % !n calitate de reprezentant autorizat al societății com

1 entru alte a) nunte a se edea *.+. o escu, C. B-rsan,op. cit., . !" i ur).ș$ +edat con3or) *.+. o escu, C. B-rsan,op. cit., . '$.

$4



> 'B6/ / >% cu sediul !n talia, istoia, "ia del Croce nr. 8(, pe de altă parturmătoarele condiții:

Între societățile comerciale menționate e+istă litigiul cu re#erire la următoarea p'.C. pretinde că . . !i datorează suma de &==.=== dolari 4D' cu titlu de preț neac ita

li"rarea de animale "ii și materiale de construcții !n perioada 1= mai 177& < 1 decemb. . pretinde că '.C. !i datorează cu titlu de daune pentru li"rarea unor aniin#estate ce au #ost sacri#icate #ără să se poată comercializa carnea ast#el obținută.

ărțile sunt de acord ca acest litigiu să #ie soluționat pe cale arbitrală dupăurmează:

'rt. 1. ărțile desemnează ca arbitru pe:'.I. cu domiciliul !n >om$nia, 3rașo", str. 4peranței nr. 1=,I.3. domiciliat !n >oma "ia raiana nr. 25 < talia,4.3. domiciliat !n iena str. aaerberg 2=2N(N& < 'ustria, supra arbitru desem

ceilalți doi arbitri de comun acord.'rt. 2. 'rbitrii desemnați au de soluționat următoarele c estiuni:a) Creanța societății comerciale '.C. contra societății comerciale . .b) retențiile societății . . #ață de societatea '.C.c) %acă e+istă posibilitatea unei compensații !ntre creanțele reciproce ale părțild) /rice alte aspecte a căror e+aminare s-ar impune ca urmare a luării !n consid

a celor două pretenții arătate.'rt. &. 'rbitrii "or statua !n termen de & luni calculate cu !ncepere din ziua de az

semnării prezentului act și "or pronunța sentința aduc$nd-o la cunoștința părților in !nlăuntrul aceluiași termen.

'rt. (. Bici părțile și nici arbitrii nu au obligația să respecte !n cadrul procetermenele și #ormele procedurale impuse pentru justiția statală.

'rt. 5. 'rbitrii statuează cu majoritate de "oturi, iar dacă realizarea unei majorităeste posibilă, "otul supraarbitrului are caracter decisi".

'rt. 8. ărțile declară că renunță la căile de atac, la care pot renunța.'rt. J. 'rbitrii "or statua și cu pri"ire la obligația de suportare a c eltuielilor de arb

inclusi" onorariile arbitrilor, stabilind !n sarcina cui este această obligație.'rt. E. ărțile !și asumă obligația de a e+ecuta "oluntar de !ndată ce sentința ce

pronunțată de instanța arbitrală.Cluj-Bapoca 5 decembrie 177&Citit și aprobat, Citit și aprobat'.C. . . '.I. I.3. 4.3.

.

5.J.Arbitrajul comercial internațional 'n *om+nia5.J.1. ,rincipalele re"lementări le"ale incidente. egislația >om$niei conține mai

multe dispoziții normati"e !n materia arbitrajului. Dnele dintre acestea sunt cuprinse -a din Codul de procedură ci"ilă, modi#icat prin egea nr. 57 din 28 iulie 177

completează cu normele legale din %ecretul-lege nr. 1&7 din 12 mai 177= pri"ind camcomerț și industrie, precum și cu Bormele cuprinse !n >egulamentul și Bormele de pr

$7



ale Curții de 'rbitraj Comercial nternațional din 3ucurești 0C.'.3.), care #uncționeinstituție de arbitraj permanent pe l$ngă Camera de Comerț și ndustrie a >om$nasemenea prezintă o oarecare importanță !n acest domeniu și reglementările adopt177&, ale comisiilor de arbitraj de pe l$ngă camerele de comerț și industrie din capi

județ1

. %reptul comun !n materia arbitrajului comercial internațional !l #ormează noreglementează arbitrajul comercial intern. >eglementările legale ce "izează nemijlocit comercial internațional < destul de puține la număr < se analizează ca dispoziții normcaracter special. %ar, după cum s-a remarcat !n doctrină2 aceste norme sub!nțelegnecesarmente sistemul dreptului comun, !n măsura !n care le este compatibil. %consecința că #izionomia juridică a arbitrajului comercial internațional din >om$nicorect conturată numai prin coroborarea normelor speciale care !l "izează cu acele#ormează dreptul comun !n domeniul arbitrajului.

entru raporturile de comerț internațional prezintă interes deosebit și egea nr. 1 octombrie 1772 cu pri"ire la reglementarea raporturilor de drept internațional pri"adin dispozițiile acestei legi au anumite contingențe 0#ie ele c iar indirecte) cu aarbitrajului.

+istă de asemenea c$te"a con"enții internaționale la care >om$nia este parte șcare se stabilesc norme de drept uni#orm !n materia arbitrajului comercial internaționnorme primesc incidență și !n ce pri"ește acti"itatea arbitrajului comercial internați>om$nia. %intre ele menționăm ca #iind mai importante: Con"enția europeană arbitrajului comercial internațional adoptată la 21 aprilie 1781 la 6ene"a&* Con"enția de la BeFGorH din 1= iunie 175E pentru recunoașterea și e+ecutarea sentințelor arbitrale (*Con"enția de la Oas ington din 1E martie 1785 pentru reglementarea di#erendelor rein"estiții !ntre state și persoane ale altor state5.

5.J.2.Arbitrajul comercial internațional 'n concepția le"iuitorului rom+n. otri"itart. &87 Cod procedură ci"ilă 9 un litigiu arbitral care se des#ășoară !n >om$nia estinternațional dacă s-a născut dintr-un raport de drept pri"at cu element de e+traneitate;

În armonie cu această pre"edere legală < căreia !i atribuim "aloare de dispnormati"ă cu caracter de principiu < art. & pct. 2 din >egulile de procedură ale Comarbitraj teritoriale statuează că litigiul este internațional c$nd decurge dintr-un concomerț e+terior.

Compar$nd cele două te+te e"ocate constatăm că acesta din urmă < deși #inalmreprezintă o concretizare a tezei de principiu consacrată prin cel dint$i < restr$ngelitigiilor internaționale de natură patrimonială la cele iz"or$te din contractele deinternațional. /r, este de obser"at că !ntr-o atare optică răm$n !n e+teriorul acestui areapărerea noastră nejusti#icat, litigiile generate de #apte cone+e contractelor de internațional, ca și cele iz"or$te din alte operații comerciale dec$t contractele.

1 A se edea -n acest sens, I. B canu, Rena terea arbitrajului ad-hocș , -n re ista Dre tul nr. 9?1991, . 17#%%.$ /. Ba iuc i 0. C 2n ,ș ț Situa ia actuală a arbitrajului comercial interna ional în România,ț ț -n +.D.C. nr. 4?199%, .4.% +ati3icat rin Decretul nr. $"1 din $' iunie 194%.! +ati3icat rin Decretul nr. 1"4 din $! iunie 1941.' +ati3icat rin Decretul nr. 4$ din 7 iunie 197'.

$"



Iult mai concordante cu realitățile juridice din domeniul comerțului internaționpre"ederile art. 2 din >egulile de procedură ale Curții de 'rbitraj nternațional 3ucon#orm cărora au caracter internațional 9 litigiile patrimoniale născute din raporcomerț e+terior sau din alte asemenea raporturi, dacă una dintre părți sau ambele păr

străine;.Caracterul internațional al litigiului con#eră implicit caracter internațional ain"estit cu soluționarea lui prin con"enția de arbitraj.

În concepția legiuitorului rom$n arbitrajul comercial internațional are "ocațsoluționa prin e+celență litigii comerciale, adică litigiile ce iz"orăsc din raporturcomerciale. În acest sens art. & pct. 1 din >egulile de procedură ale Comisiilor de teritorial precizează că este comercial orice litigiu care iz"orăște dintr-un contract coinclusi" litigiile pri"ind "aliditatea, interpretarea, e+ecutarea sau des#iințarea conprecum și acelea ce deri"ă din alte raporturi juridice !n legătură cu comerțul.

%upă cum s-a remarcat !n doctrina juridică1 aceste precizări 9 se !ncadrează !ndomeniulratione materiae pe care !ntr-o #ormulare mai generală art. &(= 0C.proc.ci". < nrezer"ă arbitrajului ; statu$nd că jurisdicția arbitrală este competentă să soluționeze 9patrimoniale !n a#ară de acelea care pri"esc drepturi asupra cărora legea nu permit#ace tranzacție9. %e aici concluzia că !n prezent toate litigiile comerciale 0intinternaționale) #iind susceptibile de a #orma obiect de tranzacție au "ocația de a #i sode un tribunal arbitral.

Con#orm dreptului comun părțile litigante au libertatea unei opțiuni !ntre ainstituțional și arbitrajul ocazional sau ad- oc. 'rt. &(1 C.proc.ci". dispune că indi#opțiunea mani#estată de părți, arbitrajul se organizează și se des#ășoară potri"it conarbitrale. 4ub rezer"a respectării ordinii publice, a bunelor mora"uri și a dispozițiilor ipre"ăzute de lege, părțile pot stabili prin con"enție de arbitraj sau prin act scris u !nc eiat, #ie direct, #ie prin re#erire la o anumită reglementare a"$nd ca obiect normele pri"ind constituirea tribunalului arbitral, numirea, re"ocarea și !nlocuirea termenul și locul arbitrajului, normele de procedură pe care tribunalul arbitral treburmeze !n judecarea litigiului, repartizarea !ntre părți a c eltuielilor arbitrale, conținut

otăr$rii arbitrale, precum și orice alte reguli interes$nd des#ășurarea procedurii arbcazul !n care părțile nu stabilesc prin con"enția de arbitraj asemenea norme, tribunalupoate reglementa procedura de urmat !n #elul !n care o consideră mai potri"ită. %tribunalul arbitral nu a stabilit aceste norme urmează să primească aplicare reglemeCodului de procedură ci"ilă !n materie.

Con#orm art. &(11 C.proc.ci". părțile pot con"eni ca arbitrajul să #ie organizat dinstituție permanentă de arbitraj sau de o terță persoană.

%upă cum s-a remarcat !n doctrina juridică2 !n stadiul actual al legislației noastre oricedi#erend de natură comercială, #ie intern, #ie internațional, poate #orma obiect de traca atare poate #i rezol"at de către un tribunal arbitral.

În cadrul arbitrajului ad- oc, atunci c$nd primesc aplicare dispozițiile subinterpretati"e de "oință ale Codului de procedură ci"ilă < și acesta are loc dacă nici păr

1 /. Ba iuc i 0. C 2n ,ș ț op. cit., . 4.$ /. Ba iuc i 0. C 2n ,ș ț op. cit., . 7.

$9



con"enția de arbitraj și nici tribunalul arbitral nu reglementează procedura de soluțilitigiului < #uncția deappointing authority re"ine instanțelor judecătorești cu condiția ca părțisă nu #i optat pentru o altă autoritate de nominare. %e regulă este competentă să e+eatare #uncție instanța ce a"ea competența de soluționare a litigiului !n #ond !n abse

con"enții de arbitraj, adică, după caz, judecătoria pentru litigii !n "aloare de p$nă milioane lei inclusi" sau tribunalul județean, pentru litigii cu "aloare mai mare de zecelei.

%acă per#ectarea con"enției de arbitraj de către părți s-a #ăcut !n cursul judi#erendului lor la o instanță judecătorească, e+ercitarea #uncției deappointing authority estede atribuția acelei instanțe.

În cadrul arbitrajului internațional din >om$nia, e+ercitarea #uncției de autonominare se realizează prin structuri permanente, prestabilite. 'st#el, potri"it art. E di de procedură ale Curții de arbitraj Comercial nternațional 3ucurești, !n cazul acesteiaceste atribuții re"in președintelui Curții, iar con#orm art. 8 pct. & din >egulamorganizare a comisiilor teritoriale, respecti"ele atribuții țin de competența președințilcomisii. e+tele menționate recon#irmă odată mai mult, soluția legislati"ă consacdispozițiile art. &5&1 C.proc.ci". !n armonia cu care arbitrajul organizat de o instipermanentă se caracterizează și prin #aptul că toate atribuțiile ce re"in instanțelor judepe baza dispozițiilor legale pri"itoare la constituirea tribunalului arbitral se e+ercităinstituție con#orm regulamentului propriu, a#ară numai dacă acel regulament pre"e>ăm$n !nsă de competența e+clusi"ă a instanțelor judecătorești măsurile de e+ecutareorice alte măsuri de constr$ngere judiciară, deoarece structurile arbitrale cu capermanent menționate și tribunalul arbitral !nsuși nu au puterea de a decide asemenea

ocalizarea arbitrajului reprezintă de asemenea o #acultate a părților. ste cerezultă din cuprinsul art. &871 C.proc.ci". care dispune că prin con"enția re#eritoare la arbitraj internațional, părțile pot decide ca acesta 0adică arbitrajul) să se !n#ăptu>om$nia sau !ntr-o altă țară. În cazul !n care părțile au localizat arbitrajul !n >om$ncon"enit ca acesta să #ie pus !n operă de o instituție permanentă de arbitraj con#orm ar>egulamentul comisiilor teritoriale de arbitraj, ele 0adică părțile) sunt obligate să țină delimitarea !n teritoriu instituită de acest te+t1.

Con#orm art. &(= C.proc.ci". arbitrajul "a #i "alabil in"estit cu soluționarea unlitigiu, numai dacă partea interesată să se realizeze această in"estire are deplină capacite+ercitare a drepturilor. 'ceastă condiție "izează !n egală măsură persoanele #izice,persoanele juridice.

%ar art. &(= C.proc.ci". instituie o regulă cu "aloare relati"ă. 'st#el !n armodispozițiile art. 51 din egea nr. 15N177= pentru reorganizarea unităților economice regii autonome și societăți comerciale, 9litigiile de orice #el !n care sunt impliautonome sau societăți comerciale cu capital de stat sunt de competența insta judecătorești;. Ce-i drept te+tul admite că 9pentru soluționarea litigiilor dintre elautonome și societățile comerciale pot apela și la arbitraj;. rin consecință orice litigi1 =n acest sent te8tul )en ionat dis une c o co)isie de ar itra& organi;at la ni elul &ude ului sau al )unici iuluiț ț

Bucure ti oate organi;a un ar itra& ad#:oc nu)ai c2nd co) eten a de a inter eni, otri it legii, -n rocedura de ar itraș țre ine instan ei &udec tore ti -n circu)scri ia c reia se a3l sediul Ca)erei de co)er i industrie ori altei instan e dinț ș ț ț ș țra;a &ude ului s u.ț

%(



numai una dintre părți este o regie autonomă sau o societate comercială cu capital intestat, iar cealaltă parte este un alt subiect de drept 0ca de pildă, societate comercială cupri"at sau cu capital mi+t, ori persoană #izică etc.) răm$ne de competența e+cluinstanțelor judecătorești. 'ceastă constatare se desprinde printr-o interpretare strict lite

te+tului, care !nsă ni se pare că nu corespunde cerințelor actuale ale "ieții de relație, dprin restr$ngerea dreptului de a opta !n #a"oarea jurisdicției arbitrale, pentru oimportantă și numeroasă categorie de agenți economici se creează inutil o discriminarde rațiuni practice și !n orice caz neconcordantă cu speci#icul relațiilor economice și jueconomiei de piață. %e alt#el, restricția menționată nu se armonizează nici cu prereglementărilor internaționale !n materie de arbitraj, sens !n care pot #i in"ocate preCon"enției europene asupra arbitrajului comercial internațional adoptată la 6ene"a !n 1baza acestor pre"ederi, anume art. pct. 1 și art. pct. 11, considerăm că menționata restricțieinstituită prin art. 51 din egea nr. 15N177= de"ine inoperantă !n litigiile de comerț inBi se pare #iresc să #ie așa deoarece potri"it art. 11 pct. 2 din Constituția >om$niei rati#icate de arlament potri"it egii < și Con"enția de la 6ene"a la care ne-amconstituie un asemenea tratat < #ac parte din dreptul intern. >eglementările lor atotdeauna caracterul de lege specială comparati" cu reglementările din dreptul naționaceea dob$ndesc prioritate !n aplicare #ață de acestea din urmă. 'șa #iind urmeaconc idem că !n raporturile de comerț internațional regiile autonome și societățile cocu capital integral de stat, aidoma celorlalți participanți la asemenea raporturi juridreptul să !nc eie con"enții de arbitraj. le bene#iciază deci !n acest domeniu de preart. &(= C.proc.ci". căci li se recunoaște capacitatea juridică de a !nc eia asemenea co

ste ceea ce de alt#el rezultă și din conținutul art. 15 pct. 1 din >egulile de procedarbitrajelor teritoriale.

'rt. 15E din egea nr. 1=5N1772 dispune că #iecare parte din proces, inclusi" diarbitral, are o capacitate procesuală ce se supune incidenței legii naționale a subiectudrept respecti", iar art. (= din aceeași lege 0adică egea nr. 1=5N1772) precizează că p juridică are naționalitatea statului pe al cărui teritoriu și-a stabilit, potri"it actului csediul social.

5.J.&.,rocedura arbitrală 'n liti"iul de comerț internațional. ste totalitatea regulilorpe baza cărora arbitrajul de comerț internațional !și des#ășoară acti"itatea de soluțiolitigiului cu care a #ost in"estit !ntr-un atare scop. 4e caracterizează printr-o mare concretizată printre altele !n prerogati"a părților de a stabili ele !nsele 0!n anumitregulile procedurale, prerogati"ă a cărei !ntindere di#eră după cum este "orba de un ad- oc, ea a"$nd o singură limită și anume ordinea publică, ce subsumează !n conțirespectul drepturilor apărării, garantate prin controlul e#icient din partea jurisdicțiilocare sunt c emate să inter"ină pe terenul sentințelor arbitrale. 4ituația este !nsă di#cazul arbitrajului instituționalizat: acesta se des#ășoară !ntr-un cadru prestabilit, iar părțile au acceptat competența instituției respecti"e implică și ac iesarea la pro1 Con3or) art. I ct. 1 din Con en ia de la <ene a din 1941 orice ersoan &uridic de dre t ri at are osi ilitatea,ț-n litigiile de co)er interna ional, s -nc:eie con en ii de ar itra&. 0r, -n aceast gru de su iec i de dre t se includ ț ț ț ț ș

societ ile co)erciale cu ca ital integral de stat. e de alt arte rin art. II ct.1 din aceea i con en ie interna ionalț ș ț țsunt a ilitate s -nc:eie -n )od ala il, -n condi iile ar tate, o con en ie de ar itra&. +egiile autono)e 3ac arte dinț țaceast gru de su iec i de dre t.ț

%1



prestabilită de acea instituție prin regulamentul său de #uncționare, de regulă !nsă, atare situație li se lasă părților posibilitatea de a deroga de la unele dispozițregulamentului.

rocedura de arbitraj prezintă un speci#ic aparte, !n cazul arbitrajului !n ec iex

aequo et bono) : !ntr-o atare ipoteză arbitrii au libertatea de a statua după o procedură cae"ite rigiditatea #ormelor, a termenelor de prescripție etc.* ei au #acultatea să decidă necesare pentru e"itarea oricăror mane"re dilatorii ale părților și de a asigura ast#el cesoluționării litigiilor. 4peci#icul procedurii de arbitraj este un re#le+ al speci#icului liticoncretizat !n #aptul că părțile litigante nu se situează pe poziții de ad"ersari ireduimplacabili, ele a"$nd interesul și #iind !ndemnate de arbitrii să-și continue relația#aceri, să ajungă c$t mai rapid la o soluție tranzacțională. În mod #rec"ent părțile seacord asupra unei tranzacții, #ie că aceasta se realizează direct !ntre ele, #ie că ea se cu o așa-numită 9sentință prin acordul părților;. 4uplețea procedurii de arbitraj se e+plnatura contractuală a arbitrajului, puterile arbitrilor a"$ndu-și sorgintea !ntr-o conpărților și #iind limitate !n temeiul con"enției respecti"e.

%es#ășurarea procedurii de arbitraj !n bune condiții este #erm garantată prin acare se pune pe respectarea riguroasă a drepturilor apărării, parte integrantă a ordinii internaționale. 4ancțiunea nerespectării dreptului la apărare aparține domeniului recunși e+ecutării sentințelor arbitrale, #iind e+ercitată de către jurisdicțiile ordinare procedurii de e+eKuatur.

rocedura de arbitraj asigură dezbaterilor un caracter con#idențial. C iar dpublică uneori sentințele, publicarea lor se #ace de așa manieră !nc$t să nu se știe numdenumirea părților. În cadrul procedurii de arbitraj se permite utilizarea limbilor străiau libertatea să con"ină !ntr-un atare sens, iar dacă ele nu s-au putut pune de acoaceastă pri"ință se utilizează limba !n care a #ost redactat contractul, prezum$ndulitiganții prin !nsăși !nc eierea contractului !n limba respecti"ă, au decis ca ea să #iecare să se des#ășoare procedura de soluționare a litigiului i"it cu re#erire la acel contoate cazurile !nsă "or #i luate măsuri de natură să !mpiedice deza"antajarea "reunei putilizarea unei anumite limbi !n des#ășurarea dezbaterilor.

Con"enția europeană asupra arbitrajului comercial internațional, adoptată la 6en1781, recomandă părților să insereze !n con"enția lor de arbitraj cel puțin indicareaunde urmează să se țină arbitrajul, precum și modul de arbitrare 0arbitraj ad- oc sauinstituționalizat). 'ceastă con"enție consacră principiul libertății părților, stabilind că sunt libere să adopte una din următoarele soluții:

a) să supună litigiul lor unei instituții permanente de arbitraj, caz !n care regulaacestei instituții "a primi aplicare obligatorie, gu"ern$nd procedura de arbitraj*

b) să supună litigiul dintre ele unui arbitraj ad- oc, ipoteză !n care li se recu#acultatea de a desemna arbitrii, de a #i+a locul arbitrajului și de a stabili regulile de p

rincipiul libertății părților nu are !nsă "aloare absolută* el este compatibil cu inter"autorități e+terioare, !n anumite cazuri. 'semenea cazuri sunt: ipoteza !n care părțile ausă supună soluționarea litigiului lor unei instituții permanente de arbitraj, #ără să #i

această instituție și #ără să se #i pus de acord asupra desemnării ei* cazul c$nd părțileputut pune de acord nici măcar asupra modului de arbitraj 0instituțional sau ad- o

%$



părțile au con"enit să supună litigiul lor unui arbitraj ad- oc, dar nu au indicat mnecesare pentru organizarea acestuia 0numele arbitrilor sau modul lor de numire, locului arbitrajului), ori dacă aceste măsuri sunt incomplete sau insu#iciente. nter"autorități e+terioare 0spre e+emplu, președintele camerei de comerț din țara p$r$t

produce la cererea uneia dintre părți 0reclamantul sau p$r$tul, acesta din urmă a"$nd udrept numai dacă a introdus o cerere recon"ențională), ori c iar la cererea arbitrilorc$nd ei nu se pot pune de acord !n probleme ca: sediul arbitrajului, desemnarea unui0dacă tribunalul arbitral este incomplet) etc. 'rbitrii pot statuaex aequo et bono, dacă părțile aucon"enit !ntr-un atare sens și dacă legea care c$rmuiește arbitrajul permite aceasta. Înarbitrajului !n ec itate, procedura de arbitraj este aleasă de părți* ele #ie direct 0princompromis sau prin clauza compromisorie), #ie indirect 0prin re#erirea la regulaminstituții de arbitraj), stabilesc regulile procedurale ce "or primi aplicare pe !ntreg pderulării acti"ității arbitrale. 'ceastă prerogati"ă ține de esența arbitrajului !n ec itate,totul se #undează pe !ncredere reciprocă și pe con"ingerea că opțiunile părților re#ermodul de soluționare a litigiului lor "or #i respectate. În cadrul unui asemenea arbitra"$nd libertatea să aleagă procedura, au implicit posibilitatea de a aplica reguli procreglementate de un anumit sistem de drept, sau c iar procedura la care ar #i obligat un !n cazul unui arbitraj de drept strict. arga autonomie procedurală de care se bucură a !n ec itate este limitată de două principii procedurale general admise, și anume: redreptului la apărare și ordinea publică internațională.

otri"it art. &5&2 C.proc.ci". 9tribunalul arbitral se consideră constituit pe data ulacceptări a !nsărcinării de arbitru, de supra arbitru sau, după caz, de arbitru uniconsideră ca dată a acceptării, ziua !n care a #ost e+pediată prin poștă comunicarea ac !nsărcinării de arbitru.

rocedura de arbitrare !n litigiul de comerț internațional se des#ășoară, ca generală, con#orm cu reglementările de drept comun. %in economia art. &55-&5E1& C.proc.ci".rezultă că aceste reglementări stabilesc conținutul cererii de arbitrare, conținutul !nt$prin care p$r$tul !și #ormulează apărările "iza"i de pretențiile e+primate de reclamaceastă cerere, modul de comunicare a !nscrisurilor, dreptul părților de a particdezbaterea litigiului 0personal sau prin reprezentant) și de a #i asistate de orice peadministrarea probelor și regimul măsurilor asiguratorii.

>eținem o caracteristică a procedurii de arbitrare !n litigiul de comerț interndublarea unor termene procedurale comparati" cu durata stabilită pentru termenele dcomun. 'șa bunăoară, con#orm art. &5E& și &87& C.proc.ci"., inter"alul de timp dintre dataprimirii citației și termenul de dezbatere trebuie să #ie de cel puțin &= de zile, spre determenul pre"ăzut pentru litigiul intern care este de 15 zile.

'rt. &87( din Codul de procedură ci"ilă dispune că dezbaterea litigiului de cointernațional !n #ața tribunalului arbitral se #ace !n limba stabilită prin con"enția arbdacă prin această con"enție nu s-a pre"ăzut nimic !ntr-un atare sens, ori nu a inter" !nțelegere ulterioară, !n limba contractului, !n limba contractului din care s-a născut aori !ntr-o limbă de circulație internațională stabilită de tribunalul arbitral. În cazul !n c

părți nu cunoaște limba !n care se des#ășoară dezbaterea, la cererea și pe c eltuia

%%



tribunalul arbitral !i asigură ser"iciile unui traducător. ărțile au libertatea să pardezbateri #iecare cu traducătorul ei.

ărțile litigante pot stabili prin con"enția de arbitraj termenul limită p$nă tribunalul arbitral "a pronunța otăr$rea sa !n litigiul lor. 'rt. &5&& C.proc.ci". precizează că !n

cazul !n care părțile nu au stabilit un termen, tribunalul arbitral trebuie să pronunțe otcel mult cinci luni de la data constituirii sale. 'rt. J( din >egulile de procedură araprobate de Colegiul Camerei de Comerț și ndustrie 'rad #i+ează ca termen limităpronunțarea otăr$rii arbitrale 7 luni de la data constituirii tribunalului arbitral.

ermenul !n discuție se suspendă pe timpul judecării unei cereri de recuzare oricărei alte cereri incidente 0cum ar #i o cerere de e+ecutare a unor măsuri asiguratoripoteza !n care asemenea cereri au #ost adresate instanței judecătorești competente. ă#acultatea să decidă prelungirea termenului de arbitrare. / asemenea decizie, luată de cacord, trebuie consemnată printr-un !nscris.

otodată, pentru moti"e temeinice, c iar tribunalul arbitral poate dispune dinprelungirea termenului prestabilit de părți, dar o atare prelungire nu poate #i mai mareluni.

ermenul stabilit pentru des#ășurarea procedurii arbitrale se prelungește, !n asituații, de plin drept. 'șa este bunăoară ipoteza !n care una dintre părți !ncetează din "perioada de des#ășurare a respecti"ei proceduri. ot ast#el se !nt$mplă și !n ipoteza prde art. &8=& C.proc.ci".1. În toate cazurile c$nd prelungirea termenului menționat opereazplin drept ea nu poate a"ea o durată mai mare de două luni 0art. &5&&C.proc.ci".).

+pirarea termenului de arbitrare nu constituie prin ea !nsăși un moti" de caducarbitrajului. ?ace e+cepția situația c$nd una din părți a noti#icat celeilalte și tribunalup$nă la primul termen de !n#ățișare că !nțelege să in"oce caducitatea.

rocedura arbitrală este ast#el reglementată !n legislația >om$niei !nc$t pe parcursul des#ășurării ei să se asigure părților, sub sancțiunea nulității otăr$rii aegalitatea de tratament, respectarea dreptului de apărare și contradictorialitatea dezbate

Înscrisurile litigiului se comunică !ntre sau către părți prin scrisoare recomanrecipisă de predare sau cu con#irmare de primire. ot ast#el, se comunică și citațiile, arbitrale și !nc eierile de ședință. egea admite ca in#ormațiile și !nștiințările să se #ași prin telegramă, tele+, #a+ sau orice alt mijloc de comunicare care permite stabilircomunicării și a te+tului transmis 0art. &5E1 C.proc.ci".).

Înscrisurile pot #i !nm$nate și personal părții, sub semnătură. ndi#erent !n ce#ace comunicarea actelor de procedură, do"ezile de comunicare se depun la dosar.Con#orm art. &5E2 C.proc.ci". tribunalul arbitral "eri#ică, de!ndată ce termenul p

depunerea !nt$mpinării a e+pirat, stadiul pregătirii litigiului pentru dezbatere, și ori dconsideră că este necesar "a dispune măsurile corespunzătoare pentru completdosarului. %upă e#ectuarea acestei "eri#icări și atunci c$nd este cazul, după compdosarului, tribunalul arbitral #i+ează termen de dezbatere a litigiului și dispune citarea

1 Con3or) art. %4(% C. roc.ci . @c2nd tri unalul ar itral este co) us dintr#un nu) r cu o de ar itri i ace tia nu seș ț ș ș

-n eleg asu ra solu iei, se a roceda la nu)irea unui su raar itru con3or) -n elegerii dintre r i sau, -n li s , con3or)ț ț ț țart. %'1. Su raar itrul nu)it se a uni cu una dintre solu ii, o a utea )odi3ica sau a utea ronun a o alt solu ie, darț ț țnu)ai du ascultarea r ilor i a celorlal i ar itrii.ț ș ț

%!



a dezbateri, părțile pot participa #ie personal, #ie prin reprezentanți* ele pot #de orice persoană. Beprezentarea părții legal citate nu !mpiedică dezbaterea litigiue+cepția cazului !n care partea lipsă "a cere, cel mai t$rziu p$nă !n preziua dezbam$narea soluționării litigiului pentru moti"e temeinice. / asemenea cerere trebuie ad

cunoștința arbitrilor și a celeilalte părți. 'm$narea se poate acorda o singură dată.Con#orm art. &5E8 C.proc.ci". prezența părții la judecarea litigiului nu este snecesară. /ricare dintre !mpricinați poate cere ca soluționarea litigiului să se #acă !n lipbaza pieselor e+istente la dosar.

ribunalul arbitral "a soluționa litigiul c iar dacă una dintre părți, deși ambele au #ost legal citate, nu se prezintă la termenul stabilit. +cepție #ace cazul c$nd părțildintre ele au cerut am$narea soluționării litigiului pentru moti"e temeinice. Într-o atartribunalul arbitral "a da curs cererii respecti"e #i+$nd un nou termen de judecaasemenea, c iar !n lipsa unei cereri de am$nare tribunalul poate otăr!, dacă părțile suam$narea soluționării litigiului !n cazul !n care apreciază că prezența acestora este nepentru o corectă rezol"are a di#erendului dintre ele. Ca urmare, tribunalul arbitral, "nou termen dispun$nd o nouă citare a părților 0art. &5EJ C.proc.ci".).

e parcursul des#ășurării procedurii arbitrale, tribunalul arbitral poate !ncu"iințasiguratorii, măsuri "remelnice și constatarea anumitor !mprejurări de #apt. În cazul !ndin părți se !mpotri"ește la e+ecutarea acestor măsuri, ele "or #i aduse la !ndeplinireunei dispoziții dată de instanța judecătorească. %e alt#el, potri"it art. &5EE C.proc.ci". oricaredintre părți se poate adresa direct instanței de judecată < #ie !naintea !nceperii procearbitraj, #ie !n timpul des#ășurării acesteia < solicit$nd printr-o cerere scrisă luarea unasiguratorii, a unor măsuri "remelnice sau constatarea anumitor !mprejurări de #apt cula obiectul litigiului.

ribunalul arbitral poate cere părților e+plicații scrise !n legătură cu obiectul licu #aptele cone+e acestuia, a"$nd libertatea să dispună administrarea oricăror probe de lege. 'dministrarea probelor 0propuse de părți sau ordonate din o#iciu) se #ace !ntribunalului arbitral* ascultarea martorilor și a e+perților se #ace #ără prestare de jurăm

'rbitrii apreciază probele !n armonie cu intima lor con"ingere.+cepțiile pri"ind e+istența și "aliditatea con"enției de arbitraj, constituirea trib

arbitral, limitele !nsărcinării arbitrilor și des#ășurarea procedurii p$nă la primul t !n#ățișare, trebuie ridicate, sub sancțiunea decăderii, cel mai t$rziu la acest termen, d#ost stabilit un termen mai scurt. %e asemenea, oricare cereri a părților și orice !ntrebuie depuse cel mai t$rziu tot p$nă la primul termen de !n#ățișare. În cursul arbitr"or putea #i in"ocate probele care n-au #ost propuse p$nă la primul termen de !n#

+cepție #ac doar situațiile c$nd:a) necesitatea probei rezultă din des#ășurarea dezbaterilor și,b) administrarea probei nu pricinuiește am$narea soluționării litigiului.

otri"it art. &5E1& C.proc.ci". dezbaterile arbitrale se consemnează !n !nc eierea ședință. %e asemenea !n această !nc eiere se consemnează și se moti"ează și todispozițiile date de tribunalul arbitral.

ărțile au dreptul să ia cunoștință despre conținutul !nc eierilor și al actelor e+idosar.

%'



În cazul unor erori sau omisiuni e+istente !n !nc eierea de ședință, tribunalulpoate proceda, #ie ca cererea unei din părți, #ie din o#iciu, la corectarea, respcompletarea acesteia d$nd o altă !nc eiere.

5.J.(. Cererea de arbitrare. Constituie mijlocul legal prin care o parte !ntr-un cont

comercial internațional solicită arbitrajului protejarea dreptului și intereselor sale nesocotite de către partenerul contractual.ntroducerea cererii de arbitrare operează declanșarea procedurii arbitral

asemenea cerere trebuie redactată !n scris de către reclamant și "a cuprinde:a) numele, domiciliul sau reședința părților, ori pentru persoanele juridice, denum

sediul lor, precum și, după caz numărul de !nmatriculare la >egistrul comerțului, numtele#on, contul bancar*

b) numele și calitatea celui care angajează sau reprezintă partea !n litigiu, ane+$do"ada calității*

c) menționarea con"enției arbitrale, ane+$ndu-se copie de pe contractul !n carinserată, iar dacă s-a !nc eiat un compromis, copie de pe acesta*

d) obiectul și "aloarea cererii, precum și calculul prin care s-a ajuns la determacestei "alori*

e) moti"ele de #apt și de drept, precum și probele pe care se !ntemeiază cererea*#) numele și domiciliul membrilor tribunalului arbitral*g) semnătura părții.>eclamantul "a comunica p$r$tului, precum și #iecărui arbitru, copie de pe cere

arbitrare și de pe !nscrisurile ane+ate.C$t pri"ește "aloarea obiectului litigiului, stabilirea acesteia se #ace după cum ur- !n cazul !n care se #ormulează pretenții bănești, "aloarea obiectului este eg

suma pretinsă de reclamant* - c$nd se reclamă "aloarea unor bunuri se ia !n considerare "aloarea bunu

respecti"e din momentul introducerii cererii*- !n cazul cererilor !n contestare se are !n "edere "aloarea obiectului raportului

din momentul introducerii cererii*- !n #ine, atunci c$nd cererea are ca obiect o obligație de a #ace sau de a nu

contează "aloarea indicată de reclamant. În cererile cu mai multe capete, "aloarea #iecărui capăt trebuie să #ie stabilită

separat* "aloarea obiectului cererii se "a stabili la suma totală a capetelor de cerere.%acă reclamantul omite să stabilească "aloarea obiectului cererii sau stabilește iaceastă "aloare, Curtea de arbitraj din o#iciu sau la cererea p$r$tului, stabilește a"aloare pe baza datelor pri"itoare la obiectul cererii.

recizarea "alorii obiectului cererii de arbitrare este necesară !n "ederea stata+elor de arbitraj. Cererea se consideră introdusă pe data !nregistrării acesteia la Cuarbitraj* !n cazul e+pedierii ei prin poștă este luată !n considerare ca dată a !nregistrpre"ăzută !n ștampila o#iciului poștal de e+pediere.

Cererea de arbitrare se !nsoțește de toate !nscrisurile in"ocate de reclamant !n sp

pretențiilor #ormulate. a se redactează !n limba rom$nă sau !n limba contractului di

%4



ori !n limba !n care acestea au purtat corespondența. Înscrisurile !nsoțitoare ale cedepun !n original sau !n copii certi#icate de către parte.

În cazul !n care cererea este redactată !ntr-o limbă străină, Curtea de arbitraj obliga pe reclamant < din o#iciu sau la cererea p$r$tului < să prezinte o traducere a ac

a !nscrisurilor !nsoțitoare, !n limba rom$nă, sau dacă interesele e+aminării litigiului oaltă limbă.Cererea de arbitrare poate #i !nsoțită și de probe de mar#ă, eșantioane etc. Într-

ipoteză, asemenea probe se "or depune !ntr-un singur e+emplar, #ăc$ndu-se despre acmențiune !n cerere. 'sistentul arbitral "a !ntocmi un proces-"erbal de luare !n custodie, cuprinde descrierea amănunțită a obiectelor depuse.

Con#orm art. 21 din >egulile de procedură ale Curții de arbitraj comercial inter3ucurești !n cazul !n care cererea nu conține toate elementele menționate asistentul arin"ită pe reclamant să o completeze #ără !nt$rziere !n mod corespunzător. %acă de#iciconținut ale cererii pri"esc datele de identitate ale părților, obiectul pricinii sau semreclamantului, completarea conținutului acesteia 0adică a cererii) se "a #ace !n cel mluni de la data primirii in"itației. În cazul c$nd reclamantul operează remedierile casistentul arbitral !n termenul arătat, cererea se consideră introdusă pe data !nregistrăinițiale.

$nă la re#acerea cererii, litigiul răm$ne !n nelucrare. 'tunci c$nd reclamantulcon#ormează in"itației asistentului arbitral de a remedia de#iciențele cererii de arbitstăruie ca aceasta să #ie judecată !n #orma !n care a #ost inițial redactată, tribunalul a !nc ide procedura arbitrală pronunț$nd o sentință sau, după caz, o !nc eiere1.

5.J.5. nt+mpinarea. ste mijlocul procedural grație căruia p$r$tul poate mai !naintdezbaterea orală a litigiului să-și prezinte !n scris apărările sale pri"ind pretențiile reclași totodată să indice probele pe care se sprijină acele apărări.

rimind cererea de arbitrare cu !nscrisurile ane+e procurate de reclamant, asisarbitral !nștiințează pe p$r$t in"it$ndu-l să depună !nt$mpinare, !n termen de &= zprimirea cererii de arbitrare. a cererea p$r$tului acest termen poate #i prelungit.

Înt$mpinarea "a cuprinde toate e+cepțiile pe care p$r$tul !nțelege să le i !mpotri"a cererii depuse de reclamant. otodată, din cuprinsul ei trebuie să rezulte ră !n #apt și !n drept la această cerere, precum și probele propuse !n apărare. %e asem !nt$mpinarea trebuie să cuprindă mențiuni similare cu acelea care se cer pentru cintroducti"ă.rin !nt$mpinare p$r$tul "a comunica numele arbitrului ales 0și e"entual supleant), ori "a declara că !nțelege ca acesta 0adică arbitrul) să #ie desemnat de preșeCurții de arbitraj. ste !ngăduit ca p$r$tul să #acă o asemenea comunicare și printr-o !separată.

'tunci c$nd prin cererea de arbitrare reclamantul propune un arbitru unic, p$trebuie să se pronunțe, prin !nt$mpinare, și cu pri"ire la persoana acestuia. În cazul

1 Con3or) art. !' din +egulile de rocedur )en ionate, tri unalul ar itral 3inali;ea; rocedura ar itral rinț

ronun area unei -nc:eieri -n ur) toarele ca;uri dac recla)antul renun la cererea sa5 c2nd se ia act c r ile s#auț ț ț-) cat, ca i -n ca;ul -n care datorit inacti it ii recla)antului litigiul r )2ne -n nelucrare )ai )ult de ase luni sau -nș ț șca;ul -n care li sesc condi iile entru e8a)inarea i solu ionarea litigiului -n 3ond.ț ș ț

%7



p$r$tul nici prin !nt$mpinare, nici printr-o !nștiințare ulterioară nu "a comunica numelales, președintele Curții de arbitraj "a proceda la desemnarea acestuia din o#iciu.

otri"it art. &581 C.proc.ci"., e+cepțiile și orice alte mijloace de apărare, care nu auarătate prin !nt$mpinare, trebuie ridicate de p$r$t, sub sancțiunea decăderii, cel mai t

primul termen de !n#ățișare. În cazul !n care p$r$tul nu depune !nt$mpinarea !n termen de &= de zilecomunicarea cererii de arbitrare, iar datorită acestei !mprejurări litigiul se am$nă, ep$r$tul) "a putea #i obligat la plata c eltuielilor de arbitrare cauzate prin acea am$nare

5.J.8.Cererea reconvențională. Con#orm art. &5J C.proc.ci". dacă p$r$tul are prete !mpotri"a reclamantului deri"$nd din același raport juridic, el poate #ace recon"ențională. 'șadar, cererea recon"ențională se analizează ca #iind o "arietate a cerearbitrare prin care p$r$tul din litigiul arbitral pendent #ormulează pretenții propriireclamantului.1

%in cuprinsul te+tului menționat rezultă că pretențiile #ormulate de p$r$treclamant prin cererea recon"ențională trebuie să deri"e din același raport juridic pe sprijină pretențiile reclamantului. 'rt. 25 din >egulile de procedură arbitrală ale Curții dcomercial internațional 3ucurești nu cere această condiție nici e+pres, nici implicit2. 4untem !nprezența unei inad"ertențe a legiuitoruluiP, sau art. &5J C.proc.ci". ast#el cum a #ost prin e#ectul egii nr. 57N177& dă e+presie unei sc imbări de concepție legislati"ăluată !n considerare !n interpretarea art. 25 din >egulile de procedură menționate, acurmă te+t #iind anterior legii de modi#icare.

%upă părerea noastră ipoteza unei inad"ertențe a legiuitorului este e+clusă dat #cele două te+te legale !n discuție aparțin unor reglementări de natură di#erită: Cprocedură ci"ilă este legea generală și #ormează dreptul comun !n materie, ar >egprocedură ale Curții de arbitraj comercial internațional 3ucurești #ormează reglemspecială aplicabilă arbitrajului comercial internațional. rin consecință cele două reglnu se e+clud reciproc, ci se completează reciproc, reglementarea specială a"$nd prioraplicare !n litigiul de comerț internațional.

e baza acestei constatări "om spune deci că pretențiile #ormulate de p$r$cererea recon"ențională nu este neapărat necesară să #ieex pari causa, adică legate decererea reclamantului, ci ele pot #i șiex dispari causa, adică #ără o contingență directă cuobiectul acțiunii introduse de reclamant.

4ub aspect procedural, cererea recon"ențională are caracter de cerere incidentă. e+primă apărarea pe care și-o #ace p$r$tul #ață de pretențiile reclamantului și ni !n#ățișează ca o e+cepție de procedură, ci constituie mijlocul procedural prin intermedp$r$tul ridică pretenții proprii #ață de reclamant. $r$tul de"ine ast#el și el reclademersul său procedural !ntrunește caracteristicile unei ade"ărate cereri de arbitrarintroducerea cererii recon"enționale de"ine posibilă obligarea reclamantului de către tarbitral.

1 M.N. Costin,op. cit., . 1($.$ rin alin. 1 din acest te8t se reci;ea; doar c @dac 2r2tul are reten ii -) otri a recla)antului, el oate 3ațcerere recon en ional .ț

%"



Cererea recon"ențională apare ast#el ca o contra acțiune #ăcută de p$r$t !mpreclamantului. %e cele mai multe ori ea are drept scop realizarea unei compensații arbitrajului și !mpiedicarea obligării p$r$tului !n măsura cerută de reclamant.

Dneori prin cererea recon"ențională se poate obține ani ilarea totală a prete

reclamantului și obligarea lui e+clusi"ă #ață de p$r$t, , după cum se poate obține parcompletă a acțiunii reclamantului, anul$ndu-se actul juridic pe care el !și #undează pre?iind o "arietate a cererii de arbitrare, cererea recon"ențională trebuie să !ndeplin

aceleași condiții ca și aceasta.otri"it art. &5J alin. 2 C.proc.ci". cererea recon"ențională trebuie introdusă !n

termenului #i+at de lege pentru depunerea !nt$mpinării sau cel mai t$rziu p$nă la primde !n#ățișare. În sc imb, art. 25 din >egulile de procedură ale Curții de arbitraj cinternațional 3ucurești stabilește că cererea recon"ențională poate #i introdusă pdesc iderea dezbaterilor asupra cererii principale.

entru identitate de rațiune credem că și aici, la #el ca !n ipoteza discutată re#erobiectul cererii recon"enționale, primează dispoziția din >egulile de procedură, deacesta se !n"ederează ca o normă specială, aplicabilă !n procedura de soluționare a lide comerț internațional, #ață de regula instituită prin art. &5J alin. 2 C.proc.ci". care reglementarea de drept comun !n materie de arbitraj.

5.J.J. entința arbitrală. >eprezintă otăr$rea prin care tribunalul arbitral se pronuasupra litigiului cu a cărui soluționare a #ost in"estit.

4entința arbitrală constituie o sinteză a !ntregii acti"ități des#ășurate de complarbitrii 0sau după caz de arbitrul unic) și de părți din momentul per#ectării con"enției 0primul act să"$rșit !n această direcție) și p$nă la !ndeplinirea ultimului act de procedeste !nsăși otăr$rea dată de arbitrii), re#lect$nd rezultatul procedurii arbitrale comple+itatea sa.

otodată sentința arbitrală reprezintă scopul #inal al acti"ității arbitrale: con"arbitraj urmărește ca #inalitate pronunțarea unei sentințe arbitrale susceptibilă de e+ecțara unde ar urma să se ceară aducerea la !ndeplinire a acesteia !n cazul !n care ea nue+ecutată "oluntar.

%e asemenea, sentința arbitrală re#lectă dubla componentă a arbitrajului cominternațional: contractuală și jurisdicțională* din cuprinsul sentinței arbitrale se potputerile acordate arbitrilor 0care di#eră !n raport de #elul arbitrajului), procedura alegea aplicabilă ei, dreptul aplicabil #ondului litigiului etc.Con#orm art. (= din >egulile de procedură arbitrală ale Curții de arbitraj cointernațional 3ucurești sentința arbitrală se pronunță !n cazul !n care litigiul se soluțio#ond, precum și atunci c$nd reclamantul renunță la pretențiile sale sau c$nd părțile cpronunțe o sentință care să cuprindă !n"oiala lor.

%eliberarea și adoptarea sentinței de către tribunalul arbitral au loc !n ședință sa deliberare poate #i prezent și asistentul arbitral.

În caz de necesitate deliberarea și pronunțarea sentinței pot #i am$nate cu cel mde zile. 'tunci c$nd completul de arbitrii apreciază că sunt necesare concluzii scri

părților, acest termen poate #i prelungit cu !ncă &= de zile.

%9



În litigiile rezol"ate !n complet de trei arbitrii, sentința se adoptă cu majoritate dotul supraarbitrului are putere juridică egală cu "otul #iecăruia dintre ceilalți m

completului de arbitrii, dar el se "a e+prima după ce "or #i #ost e+primate "oturilearbitrii.

ribunalul arbitral poate decide redesc iderea dezbaterilor și repunerea litigiuluori de c$te ori !n cadrul deliberării, dar mai !nainte de pronunțarea sentinței, comparbitraj găsește ca necesare noi lămuriri. >epunerea litigiului pe rol comportă desuplimentare și de aceea se "a stabili un nou termen de arbitrare, cu citarea părților. i"a #i repus pe rol dacă sunt necesare numai anumite e+plicații sau lămuriri ale uneia cu re#erire la !nscrisurile sau #aptele consemnate !n dosar, ce au #ormat obiectul dezbcontradictoriu.

%eliberarea se #inalizează prin !ntocmirea dispoziti"ului sentinței arbitrale. 'cestdispoziti"ul) se citește părților, iar !n cazul lipsei lor, li se comunică !n scris.

%ispoziti"ul trebuie senat de toți membrii completului de arbitrii, precum și de aarbitral. %acă opinia unui arbitru răm$ne minoritară, ea "a #i trecută !n dispoziti" cu sa proprie* situația este identică și atunci c$nd opinia supraarbitrului este minoritarăcelorlalți doi arbitrii #iind con"ergente), !n sensul că opinia acestuia "a #i menționatopinie separată, iar sentința se "a da potri"it opiniei concordate a celor doi arbitrii.

4entința se pronunță de completul de arbitraj, !n numele Curții de arbitrajconsiderată ca otăr$re dată de această Curte. În termen de cel mult &= de zilepronunțare sentința trebuie moti"ată și comunicată !n scris părților. a 0adică sentredactează și se comunică părților !n limba rom$nă.

otri"it art. (& din >egulile de procedură menționare, sentința arbitrală "a cuurmătoarele mențiuni:

a) indicarea Curții de arbitraj, a numărului dosarului și al sentinței, precum și a ldatei pronunțării ei*

b) numele arbitrilor, supraarbitrului sau, după caz, al arbitrului unic, precum șiasistentului arbitral*

c) denumirea și sediul sau, după caz, numele părților, domiciliul sau reședinnumele reprezentanților părților precum și al celorlalte persoane care au particdezbaterea litigiului*

d) obiectul litigiului și susținerile pe scurt ale părților*e) moti"ele de #apt și de drept ale sentinței*#) dispoziti"ul*g) semnăturile membrilor completului de arbitraj, sau, după caz, semnătura ar

unic, precum și aceea a asistentului arbitral. %acă unul dintre arbitrii este !mpiedsemneze sentința, se "a #ace mențiune despre cauza !mpiedicării, cu con#irmaresemnătură, a supraarbitrului sau, după caz, a președintelui Curții de arbitraj.

În cazul !n care prin sentința pronunțată, completul de arbitraj a omis să otărapri"ire la un capăt de cerere, oricare din părți, !n termen de &= de zile de la pronsentinței poate solicita tribunalului arbitral o sentință de completare, ce se "a da cu

părților.4entința de completare #ace parte integrantă din sentința completată.

!(



otri"it art. &8& alin. & C.proc.ci". otăr$rea arbitrală comunicată părților arunei otăr$ri judecătorești de#initi"e. 'rt. &8J C.proc.ci". precizează că o asemenea este obligatorie și se aduce la !ndeplinire de bună-"oie de către partea !mpotri"a cărpronunțat* e+ecutarea "oluntară se "a #ace de!ndată, sau !n termenul arătat !n otăr$re

%ubla natură a arbitrajului comercial internațional 0contractuală și jurisdiimprimă și sentinței arbitrale o dublă natură: pe de o parte aceasta are caracter contracpe de altă parte are caracter jurisdicțional. 4entința arbitrală este o consecință dircompromisului !nc eiat de către părți, prin e#ectul căreia acestea au !ncredințat oarbitral misiunea de a le soluționa litigiul* #iind legată de compromisul !nc eiat dpoate e+ista !n a#ara acestei legături cu compromisul, cu care #ormează corp comuncompromisul dă e+istență și substanță sentinței arbitrale* e+ist$nd prin compromis,are aceeași natură juridică !ntocmai ca acesta, adică natură contractuală, căci compromesența sa este un contract, o specie de mandat dat de părți arbitrilor. rin sentința pronarbitrii, !n #inal e+ecută mandatul primit, sau alt#el spus, sentința este dată de către intermediul arbitrilor 0mai ales !n cazul arbitrajului !n ec itate).

otodată, #orța juridică cu care se impune sentința #ață de părți este superioar juridice cu care se impune un contract. 'ceastă #orță superioară #orței contractului essentinței prin e#ectul legii, ceea ce con#eră sentinței un caracter jurisdicțional. 4entințeste e+ecutorie !n mod direct, iar această !mprejurare nu poate #i e+plicată prin caracontractual, ci numai prin caracterul său jurisdicțional. Batura contractuală a sentințeie+plică inadmisibilitatea re"izuirii !n #ond a acesteia, !n "reme ce natura ei jurisde+plică puterea sa e+ecutorie.

otri"it art. &8( C.proc.ci". sentința arbitrală poate #i des#iințată numai prin aanulare, pentru unul din următoarele moti"e:

- litigiul nu era susceptibil de soluționare pe calea arbitrajului*- tribunalul arbitral a soluționat litigiul #ără să e+iste o con"enție arbitrală sau !n

unei con"enții nule sau inoperante*- tribunalul arbitral nu a #ost constituit !n con#ormitate cu con"enția arbitrală*- partea a lipsit la termenul c$nd au a"ut loc dezbaterile și procedura de citare nu

legal !ndeplinită*- otăr$rea a #ost pronunțată după e+pirarea termenului p$nă la care litigiul tre

#ie soluționat*- tribunalul arbitral s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau npronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult dec$t s-a cerut*- otăr$rea arbitrală nu cuprinde dispoziti"ul și moti"ele, nu arată data și

pronunțării, nu este semnată de arbitri*- dispoziti"ul otăr$rii arbitrale cuprinde dispoziții care nu se pot duce la !ndepli- otăr$rea arbitrală !ncalcă ordinea publică, bunele mora"uri ori dispoziții im

ale legii.'rt. &85 C.proc.ci". pre"ede că are competență de soluționare a acțiunii !n an

instanța judecătorească imediat superioară celei !n raza teritorială a căreia a a"ut loc ar

!1



ermenul pentru introducerea acțiunii !n anulare este de o lună de la data comuotăr$rii arbitrale. nstanța sesizată cu o asemenea cerere are #acultatea să suspende,

#ără cauțiune, e+ecutarea otăr$rii arbitrale atacată prin promo"area acțiunii !n anular%acă instanța judecătorească sesizată constată că acțiunea !n anulare este !nteme

"a otăr! admiterea ei con#orm$ndu-se pre"ederilor art. &88 C.proc.ci". care sturmătoarele reguli !n acest sens:- dacă litigiul este !n stare de judecată, instanța se "a pronunța și !n #ond, !n l

con"enției arbitrale*- dacă este ne"oie de probe noi, acestea "or #i administrate !n prealabil, iar

instanța se "a pronunța pe #ond.otăr$rea dată de instanța de judecată #ie !n sensul admiterii, #ie !n sensul resp

acțiunii !n anulare, poate #i atacată numai cu recurs.4entința arbitrală nee+ecutată "oluntar de către partea obligată poate #i pu

e+ecutare pe cale silită. %acă ea a #ost dată pe teritoriul >om$niei 0sau a #ost aacesteia) poate #i in"estită cu #ormulă e+ecutorie la cererea părții care a c$știgat procC.proc.ci". dispune că este competentă să #acă in"estirea cu #ormulă e+ecutorie i judecătorească !n raza teritorială a căreia s-a des#ășurat procedura arbitrală. 'ceastă indă o !nc eiere de in"estire cu #ormulă e+ecutorie a sentinței arbitrale #ără citareaBumai !n cazul !n care "or e+ista !ndoieli cu pri"ire la regularitatea sentinței arbitrcitate părțile.

Con#orm art. &8E C.proc.ci". sentința arbitrală in"estită cu #ormula e+ecutorie titlu e+ecutoriu și se e+ecută pe cale silită aidoma otăr$rii judecătorești.

5.J.E.*ecunoa terea i e ecutarea silită a sentințelor arbitrale străine. %atorită !ncrederii pe care părțile o au !n arbitrii desemnați de ele și a strădaniei acestora 0arbitrilor) de a da o rezol"are c$t mai ec itabilă litigiului cu soluționarea căruia au #osentințele arbitrale străine se e+ecută de regulă "oluntar de către cei !mpotri"a cărorpronunțat. +istă totuși situații c$nd aceștia nu ac iesează de bună-"oie la soluția dtribunalul arbitral și re#uză traducerea ei !n realitate. În asemenea cazuri titularii drcons#ințite prin sentința arbitrală se pot adresa unei autorități sau unui organ de constcompetent care să dispună de mijloacele necesare pentru a determina partea obstrucționează aducerea la !ndeplinire a otăr$rii date de arbitri, c iar și !n străinăt !ntr-o altă țară dec$t aceea !n care tribunalul arbitral a pronunțat sentința.

%ar, e+ecutarea unei sentințe arbitrale străine comportă cu necesitate prealabrecunoaștere !n țara unde urmează a #i e+ecutată. În doctrina juridică s-a arătat ce+ecutarea unei sentințe străine se !nțelege realizarea drepturilor obținute prin acea se1, !ntr-o altă țară dec$t țara !n care a #ost pronunțată.

+ecutarea propriu-zisă constituie o simplă operație reglementată de normele drnațional din țara unde ea se !n#ăptuiește. %e aceea această c estiune nu ridică pro juridice deosebite. %ar ea trebuie precedată !n mod necesar de recunoașterea acelei s !n țara de e+ecutare, iar această c estiune comportă anumite precizări.

Iecanismul juridic al recunoașterii și e+ecutării sentințelor arbitrale străine

intermediul unei jurisdicții statale este subordonat unei condiții necesare a cărei !nd1 *.+. o escu, C. B-rsan, Dreptul comer ului interna ional,ț ț ol. I/, Uni ersitatea Bucure ti, 19"%, . 19(.ș

!$



constituie dominanta !ntregii proceduri pe care o implică acest mecanism. 'm numiobținerea e+eKuaturului, ceea ce presupune !ndeplinirea unei proceduri speciale de "ea !ndeplinirii condițiilor de regularitate a sentinței arbitrale străine spre a se !ne+ecutarea silită a acesteia !n >om$nia1. n"estirea cu #ormulă e+ecutorie a sentinței arbitr

străine este c eia de boltă a !ntregului ansamblului de probleme juridice pe care lerecunoașterea și apoi e+ecutarea acelei sentințe2. În doctrina juridică e+istă di"ergență de opinii cu pri"ire la criteriile de cali#

străină a unei sentințe arbitrale. 'st#el, autorii care susțin teza caracterului contracarbitrajului consideră că naționalitatea sentinței arbitrale este dată de legea aleasă dpentru a gu"erna procedura arbitrală. %impotri"ă, cei care susțin teza naturii jurisdicțarbitrajului apreciază că naționalitatea sentinței este dată de sediul tribunalului arbitral

Con"enția de la BeF GorH din 1= iunie 175E pentru recunoașterea și e+ecusentințelor arbitrale străine stabilește un dublu criteriu pentru de#inirea ca străinăsentințe, și anume:

- sentința să #ie dată pe teritoriul unui stat altul dec$t cel unde se cere recunoaște+ecutarea 0deci un criteriu poziti")*

- respecti"a sentință să nu #ie considerată sentință națională !n statul !n care serecunoașterea și e+ecutarea 0deci un criteriu negati").

%upă cum rezultă din economia art. 5 alin. 1 a acestei Con"enții, oricare din interesate se pot pre"ala de o sentință arbitrală !n modul și !n măsura admise prin lesau tratatele țării unde este in"ocată. 4e creează ast#el posibilitatea pentru parteaconsideră ca națională o sentință dată !n a#ara țării #orului, de a renunța la benCon"enției de la BeF GorH dacă acea sentință este con#ormă cu legea #orului, sprecurge la această din urmă lege.

Con"enția europeană asupra arbitrajului comercial internațional adoptată la 6enanul 1781 supune domeniului ei de aplicare sentințele pronunțate !n litigiile dintre pmomentul !nc eierii con"enției de arbitraj a"eau sediul sau reședința !n state contrdi#erite.

4e con#irmă ast#el odată !n plus, dacă mai era ne"oie, că iz"oarele internaționaleconsiderare ca și criteriu pentru recunoașterea e#ectelor e+trateritoriale ale unor sarbitrale, locul unde a #ost pronunțată acea sentință.

'cest criteriu pare să #i #ost a"ut !n "edere și de legiuitorul rom$n. 'st#el, prin aC.proc.ci". se stabilește că 9 prin otăr$rea arbitrală străină se !nțelege o otăr$re dteritoriul unui stat străin sau care nu este considerată ca otăr$re națională !n >om$nia

ste !nsă de obser"at că !n concepția legiuitorului rom$n criteriu localizării !n sta pronunțării sentinței arbitrale constituie doar criteriul principal și nu singurul critedelimitarea sentinței arbitrale străine de sentința arbitrală națională. 'lături de acest cte+tul menționat e"ocă, utiliz$nd o #ormulă generală și atotcuprinzătoare, și orice alt raport de care o sentință arbitrală nu ar putea #i considerată ca națională.

1 M.N. Costin, I. Le , M. St. Minea, D. +adu,ș Dic ionar de drept procesual ci il,ț Editura tiin i3ic i Enciclo edic ,Ș ț șBucure ti, 19"%, . $$9.ș$ *.+. o escu, C. B-rsan,op. cit., . 19!.

!%



>ecunoașterea unei sentințe arbitrale străine implică !nainte de toate recunoașe#ectelor acesteia, cu e+cepția puterii e+ecutorii. %rept urmare, o sentință arbitrală recdob$ndește puterea lucrului judecat, dacă bine!nțeles statul !n care este in"ocasubordonează acest e#ect obținerii prealabile a e+eKuaturului. ot ast#el prin

recunoașterii, #aptele constatate prin sentință arbitrală recunoscută < cum ar #i bue+ecutarea unei obligații < sunt opozabileerga omnes. >ecunoașterea unei sentințe arbitraleeste operantă de plin drept, pe c$nd e+ecutarea sentinței arbitrale trebuie autorizatăin casu !nstatul solicitat 0adică statul !n care se cere e+ecutarea), deoarece ea cuprinde acteanumită gra"itate asupra patrimoniului debitorului și de aceea comportă măsuri de "emai se"ere1.

Drmează deci să conc idem că at$t doctrina juridică, c$t și legislația internațiodistincție !ntre recunoașterea sentințelor arbitrale străine și e+ecutarea acestora. Con"ela BeF GorH din 175E distinge !ntre cele două concepte prin c iar mult cum este #denumirea ei: 9pentru recunoașterea și e+ecutarea sentințelor arbitrale străine;.

/ distincție similară #ace și Con"enția de la Oas ington din 1E martie 1785 reglementarea di#erendelor pri"itoare la in"estiții !ntre state și resortisanții altor stateart. 5( alin 1 precizează: 9#iecare stat contractant recunoaște orice sentință dată !n prezentei con"enții ca #iind obligatorie și asigură e+ecutarea pe teritoriul său a obpecuniare pe care sentința le impune, ca și c$nd ar #i "orba de o judecată de#initi"ătribunal #uncțion$nd pe teritoriul zisului stat;.

În legislația >om$niei, art. &J= C.proc.ci". dispune că sentințele arbitrale caree+ecută "oluntar pot #i aduse la !ndeplinire pe teritoriul >om$niei prin procedura de e'ceastă procedură se des#ășoară cu citarea părților și se concretizează, !n armonipre"ederile egii nr. 1=5N1772 0art. 18E-187, art. 1J&-1JJ și art. 1E1) !n "eri#icareade regularitate internațională a sentinței arbitrale străine și a caracterului ei e+ecutor !norigine. eri#icarea acestor condiții se #ace țin$ndu-se seama și de pre"ederile Con"ela BeF GorH din 175E !n raporturile cu statele-părți la această con"enție.

otri"it legislației rom$ne este competent să acorde caracter e+ecutor !n >om$nsentințe arbitrale străine, tribunalul județean !n raza teritorială a căruia urmează să ae+ecutarea.

A%$/$

DECRET nr. 62 din 30 mai 1975privind ratificarea Convenţiei pentru reglementarea diferendelorrelative la investiţii între state şi persoane ale altor state,încheiată la Washington la 18 martie 1965EMITENT: C !"#$#%$ &' "()( PUBLICAT ÎN: *%$'(#!%$ +#C#)$ nr 56 din - iunie 19-5 Da a in rarii in !i"#ar$ : 7 i%ni$ 1975

1 Idem, . 194.

!!



&#rma a' %a(i)a a !a(a*i(a (a da a d$ : 20 mar i$ 2011Pr$)$n a +#rma a' %a(i)a a $, $ !a(a*i(a d$ (a 7 i%ni$ 1975 -ana(a 20 mar i$ 2011

'./%!'0' &' (#2' /rin alăturatul decret al Consiliului de "tat se ratificaConvenţia pentru reglementarea diferendelor relative la investiţiiîntre state şi persoane ale altor state, încheiată la Washingtonla 18 martie 1965 Convenţia prevede instituirea unui Centru internaţional pentrureglementarea diferendelor referitoare la investiţii, cu sediul la*anca #nternationala pentru 0econstrucţie şi &e3voltare4* # 0 & , compus dintr un consiliu administrativ şi secretariat Competenta centrului cuprinde procedura soluţionării

diferendelor de ordin 7uridic dintre un stat contractant şipersoane fi3ice sau 7uridice ale unui alt stat contractant înlegatura cu o investiţie, diferende pe care părţile au consimţitîn scris sa le supună centrului &iferendele care ar putea surveni între statele contractantecu privire la interpretarea sau la aplicarea convenţiei şi care nuar putea fi re3olvate prin una înţelegere sînt aduse înainteaCurţii #nternaţionale de ustiţie, la cererea oricărei părţi îndiferend, dacă statele interesate nu au convenit o alta metoda dereglementare Convenţia este deschisă semnării de către statele mem re ale

* # 0 & şi supusă ratificării, acceptării sau apro ării potrivitprocedurii constituţionale a fiecărei tari şi intra în vigoare la:; de 3ile după depunerea instrumentelor de ratificare /otrivit practicii constante a tarii noastre în decret seprevede ca la depunerea instrumentului de ratificare se va face odeclaraţie în legatura cu reglementările art -; din convenţie

Consiliul de "tat al 0epu licii "ocialiste 0om<nia decretea3ă=

)0( 1 "e ratifica Convenţia pentru reglementarea diferendelor

relative la investiţii între state şi persoane ale altor state,încheiată la Washington la 18 martie 1965 )0( > $a depunerea instrumentului de ratificare a Convenţiei pentrureglementarea diferendelor relative la investiţii între state şipersoane ale altor state se va face următoarea declaraţie= ?Consiliul de "tat al 0epu licii "ocialiste 0om<nia consideraca menţinerea stării de dependenta a unor teritorii la care sereferă reglementările art -; din convenţie nu este în concordantacu Carta rgani3aţiei !aţiunilor %nite şi cu documentele adoptatede ! % cu privire la acordarea independentei ţărilor şipopoarelor coloniale, inclusiv cu &eclaraţia referitoare laprincipiile dreptului internaţional privind relaţiile prieteneşti

!'



şi cooperarea între state potrivit Cartei rgani3aţiei !aţiunilor%nite, adoptată în unanimitate prin 0e3oluţia )dunării @enerale a

rgani3aţiei !aţiunilor %nite nr >6>5 4..2 din anul 19-;, careproclama în mod solemn o ligaţia statelor de a favori3a reali3areaprincipiului egalităţii în drepturi a popoarelor şi a dreptului

lor de a dispune de ele însele, în scopul de a pune de îndatăcapăt colonialismului ?

!#C $)' C')%A'"C% /reşedintele 0epu licii "ocialiste 0om<nia

C !2'!B#'pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii întrestate şi persoane ale altor state

(raducere

/0') *%$

"tatele contractante,luind în considerare necesitatea cooperării internaţionale

pentru de3voltarea economică şi rolul pe care l deţin în acestdomeniu investiţiile particulare internaţionale, avînd în vedere ca diferende cu privire la astfel deinvestiţii pot surveni în orice moment între statele contractanteşi persoane ale altor state contractante,

recunoscind ca dacă aceste diferende tre uie sa facă, în modnormal, o iectul unui recurs adresat instanţelor interne, înanumite ca3uri sînt indicate moduri de reglementare cu caracterinternaţional,

acordind o deose ita importanta infiintarii unor mecanisme deconciliere şi ar itra7 internaţionale cărora statele contractanteşi persoane ale altor state contractante pot sa le supună, dacădoresc, diferendele lor, dorind sa sta ilească aceste mecanisme su auspiciile *ăncii#nternaţionale pentru 0econstrucţie şi &e3voltare, recunoscind ca consimţămîntul mutual al părţilor de a supune

aceste diferende concilierii sau ar itra7ului, prin recurgere lamecanismele amintite, constituie o înţelegere avînd fortao ligatorie care reclama îndeose i ca orice recomandare aconciliatorilor sa fie respectata cum se cuvine şi ca oricesentinta ar itrală sa fie eDecutată, şi declarind ca nici un stat contractant, prin simplul fapt alratificării, acceptării sau apro ării pre3entei convenţii, nu vafi considerat, fără consimţămîntul sau, ca şi va fi asumat vreoo ligaţie de a recurge la conciliatie sau ar itra7, în vreun ca3particular, au convenit asupra celor ce urmea3ă=

C)/ 1

!4



Centrul internaţional pentru reglementarea diferendelorrelative la investiţii

"ecţiunea 1 Enfiinţare şi organi3are

)0( 1 41 "e instituie, în virtutea pre3entei convenţii, un Centruinternaţional pentru reglementarea diferendelor cu privire lainvestiţii 4denumit mai departe centru 4> iectul centrului este acela de a oferi mi7loace deconciliere şi ar itra7 pentru reglementarea diferendelor relativela investiţii, care opun statele contractante unor persoane alealtor state contractante, potrivit dispo3iţiilor pre3enteiconvenţii )0( >

"ediul centrului este acela al *ăncii #nternaţionale pentru0econstrucţie şi &e3voltare 4de aici înainte denumita anca"ediul poate fi transferat în orice alta parte prin hotărîre aconsiliului administrativ, luată cu o ma7oritate de doua treimi amem rilor săi )0( : Centrul este alcătuit din consiliul administrativ şi unsecretariat 'l tine o lista de conciliatori şi o lista dear itri

"ecţiunea a > a

&espre consiliul administrativ

)0( F 41 Consiliul administrativ cuprinde cîte un repre3entant alfiecărui stat contractant %n supleant poate acţiona în calitatede repre3entant, dacă titularul este a sent sau este împiedicat saparticipe la o reuniune 4> En lipsa unei desemnari diferite, guvernatorul şiguvernatorul supleant ai ăncii, numiţi de către statulcontractant, îndeplinesc de drept funcţiile respective derepre3entant şi de supleant

)0( 5 /reşedintele ăncii este de drept preşedinte al consiliuluiadministrativ 4denumit mai departe preşedinte , fără a avea dreptde vot &acă el a sentea3ă sau este împiedicat sa şi eDerciteatri uţiile, sau dacă preşedinţia ăncii este vacanta, persoanacare îl înlocuieşte în cadrul ăncii îndeplineşte funcţia depreşedinte al consiliului administrativ )0( 6 41 +ără pre7udiciul atri uţiilor care îi sînt conferite princelelalte dispo3iţii ale pre3entei convenţii, consiliuluiadministrativ= a adopta regulamentul administrativ şi regulamentul financiaral centruluiG

!7



adopta regulamentul de procedura relativă la recurgerea lainstanţele de conciliatie şi ar itra7G c adopta regulamentele de procedura privind instanţele deconciliatie şi ar itra7 4de acum înainte denumite regulamentul deconciliere şi regulamentul de ar itra7 G

d apro a orice aran7amente cu anca în scopul folosiriilocalurilor şi serviciilor administrative ale acesteiaG e determina condiţiile de funcţionare a secretarului generalşi a secretarilor generali ad7uncţiG f adopta ugetul anual de venituri şi cheltuieli alcentruluiG g apro a raportul anual asupra activităţilor centrului &eci3iile prevă3ute de alin a , , c şi f de mai sus sîntluate cu o ma7oritate de doua treimi a mem rilor consiliuluiadministrativ 4> Consiliul administrativ poate constitui orice comisie pe

care el o socoteşte necesară 4: Consiliul administrativ eDercita, de asemenea, orice alteatri uţii pe care le considera necesare pentru aplicareadispo3iţiilor pre3entei convenţii )0( - 41 Consiliul administrativ tine o sesiune anuala şi oricealta sesiune care ar fi hotarita de consiliu sau convocată depreşedinte ori secretarul general, la cererea a cel puţin cincimem ri ai consiliului 4> +iecare mem ru al consiliului administrativ are dreptul laun vot şi, cu eDcepţia prevă3ută de pre3enta convenţie, toate

chestiunile supuse consiliului sînt re3olvate prin hotărîrea luatăcu ma7oritatea voturilor eDprimate : $a toate sesiunile consiliului administrativ, cvorumul este7umătate plus unu din mem rii lui F Consiliul administrativ poate adopta, cu ma7oritatea dedoua treimi a mem rilor săi, o procedura care autori3a pepreşedinte sa ceara consiliului un vot prin corespondenta )cestvot nu va fi considerat ca fiind vala il decît dacă ma7oritateamem rilor consiliului a luat parte la acesta în termenele fiDateprin aceasta procedura )0( 8

+uncţiile mem rilor consiliului administrativ şi alepreşedintelui nu sînt plătite de centru

"ecţiunea a : a &espre secretariat

)0( 9 "ecretariatul este compus dintr un secretar general, unu saumai mulţi secretari generali ad7uncţi şi personal )0( 1; 41 "ecretarul general şi secretarii generali ad7uncţi sîntaleşi, la propunerea preşedintelui, de către consiliuladministrativ cu o ma7oritate de doua treimi a mem rilor săi,

!"



pentru o perioada ce nu poate depăşi 6 ani, aceştia fiindreeligi ili /reşedintele, în urma consultării mem rilorconsiliului administrativ, pre3intă unu sau mai mulţi candidaţipentru fiecare post 4> +uncţiile de secretar general şi de secretar general

ad7unct sînt incompati ile cu eDercitarea oricărei funcţiipolitice "u re3erva derogarii acordate de către consiliuladministrativ, secretarul general şi secretarii generali ad7uncţinu pot ocupa alte funcţii sau eDercita alte activităţiprofesionale 4: En ca3 de a senta sau de împiedicare a secretaruluigeneral sau dacă postul este vacant, secretarul general ad7unctîndeplineşte funcţiile de secretar general &acă sînt mai mulţisecretari generali ad7uncţi, consiliul administrativ determinaanticipat ordinea în care aceştia vor fi chemaţi sa îndeplineascăsus 3isele funcţii

)0( 11 "ecretarul general repre3intă în mod legal centrul, îl conduceşi este răspun3ător de administraţia acestuia, inclusiv derecrutarea personalului, conform prevederilor pre3entei convenţiişi regulamentelor adoptate de către consiliul administrativ 'lîndeplineşte funcţia de grefier şi are dreptul de a autentificasentinţele ar itrale pronunţate în a3a pre3entei convenţii şi dea certifica copiile acestora

"ecţiunea a F a &espre liste

)0( 1> $ista de conciliatori şi lista de ar itri sînt alcătuite dinpersoane competente, desemnate asa cum se arata mai 7os şi careaccepta sa figure3e pe aceste liste )0( 1: 41 +iecare stat contractant poate sa desemne3e, pentru afigura pe fiecare lista, patru persoane care nu sînt neapăratcetăţeni ai săi 4> /reşedintele poate sa numească 3ece persoane care safigure3e pe fiecare lista /ersoanele astfel desemnate pe aceeaşi

lista tre uie, toate, sa fie de naţionalitate diferita )0( 1F 41 /ersoanele desemnate pentru a figura pe liste tre uie sase ucure de o inalta consideraţie morala, sa fie de o competentarecunoscuta în materie 7uridică, comercială, industriala saufinanciară şi sa ofere intreaga che3asie de independenta îneDercitarea funcţiilor lor Competenta în materie 7uridicăpre3intă o importanta deose ita pentru persoanele desemnate afigura pe lista de ar itri 4> /reşedintele tine seama, în numirile făcute, şi deinteresul legat de repre3entarea pe aceste liste a principalelorsisteme 7uridice ale lumii şi a principalelor sectoare aleactivităţii economice

!9



)0( 15 41 !umirile sînt făcute pe perioade de 6 ani şi pot fireînnoite 4> En ca3 de deces sau de demisie a unei persoane figurind peuna sau alta dintre liste, autoritatea care a numit aceasta

persoana poate sa numească un înlocuitor pe durata mandatului încăîn curs 4: /ersoanele înscrise pe liste continua sa figure3e peacestea pînă la desemnarea succesorului lor )0( 16 41 )ceeaşi persoana poate figura pe cele doua liste 4> &acă o persoana este numita pentru a figura pe aceeaşilista de către mai multe state contractante sau de către unul saumai multe dintre acestea şi de către preşedinte, ea va ficonsiderată ca a fost desemnată de către autoritatea care a făcutaceasta cea dintiiG totuşi, dacă aceasta persoana este cetăţeanul

unui stat care a participat la numirea sa, va fi considerat ca afost desemnată de către 3isul stat 4: (oate numirile sînt notificate secretarului general şi eledevin vala ile începînd cu data primirii notificării

"ecţiunea a 5 a &espre finanţarea centrului

)0( 1- &acă cheltuielile de funcţionare a centrului nu pot fiacoperite cu redevenţele plătite pentru utili3area serviciilor

sale sau cu alte surse de venituri, diferenţa va fi suportată decătre statele contractante mem re ale ăncii, proporţional cupărţile su scrise la capitalul acesteia, şi de către statele carenu sînt mem re ale ăncii, în conformitate cu regulamenteleadoptate de către consiliul administrativ

"ecţiunea a 6 a "tatut, imunităţi şi privilegii

)0( 18 Centrul se ucura de personalitate 7uridică internationala

deplina 'l are, printre altele, capacitatea= a de a încheia contracteG

de a do îndi unuri mo ile şi imo ile şi de dispune deacesteaG

c de a sta în 7ustiţie )0( 19 /entru a şi putea îndeplini funcţiile, centrul se ucura peteritoriul fiecărui stat contractant de imunităţile şi deprivilegiile definite în aceasta secţiune )0( >; Centrul, unurile şi averea sa nu pot constitui o iectulvreunei acţiuni 7udiciare decît în ca3ul în care el renunţa laaceasta imunitate

'(



)0( >1 /reşedintele, mem rii consiliului administrativ, persoanelecare acţionea3ă în calitate de conciliatori, de ar itri sau demem ri ai comitetului prevă3ut la art 5> alin :, precum şifunctionarii şi anga7aţii secretariatului=

a nu pot constitui o iectul unor urmăriri din pricina unoracte săvîrşite de ei în eDerciţiul funcţiilor lor, afară numaidacă centrul ridica aceasta imunitateG

eneficia3ă, atunci cînd nu sînt cetăţeni ai statului încare îşi eDercita funcţia, de aceleaşi imunităţi în ce priveşteimigrarea, înregistrarea străinilor, o ligaţiile militare sau deprestaţii analoge şi de aceleaşi facilităţi în materie deschim uri şi deplasări ca cele acordate de către statelecontractante repre3entanţilor, funcţionarilor şi anga7aţilor derang compara il ai altor state contractante )0( >>

/revederile art >1 se aplica persoanelor ce participa lainstanţele care fac o iectul pre3entei convenţii în calitate depărţi, agenţi, consilieri, avocaţi, martori sau eDperţi, alin neaplicindu se însă decît la deplasarile şi şederea lor în ţara încare se desfăşoară procedura )0( >: 41 )rhivele centrului sînt inviola ile oriunde s ar afla 4> +iecare stat contractant acorda centrului, pentrucomunicările sale oficiale, un tratament tot atît de favora il caşi altor instituţii internaţionale )0( >F

41 Centrul, averea, unurile şi veniturile sale, precum şioperaţiunile ce îi sînt încuviinţate prin pre3enta convenţie, sînteDonerate de orice impo3ite şi drepturi vamale Centrul este deasemenea scutit de orice o ligaţie cu privire la încasarea sauplata de impo3ite sau de taDe vamale 4> !u se percepe nici un impo3it asupra indemni3aţiilorplătite de centru preşedintelui sau mem rilor consiliuluiadministrativ sau asupra salariilor, onorariilor sau altorindemni3aţii plătite de către centru funcţionarilor sauanga7aţilor secretariatului, cu eDcepţia ca3ului în care

eneficiarii sînt cetăţeni ai tarii unde ei îşi îndeplinesc

funcţiile 4: !u se percepe nici un impo3it asupra onorariilor sauindemni3aţiilor achitate persoanelor care acţionea3ă în calitatede conciliatori, ar itri sau de mem ri ai comitetului prevă3ut laart 5> alin :, în cadrul instanţelor care fac o iectul pre3enteiconvenţii, dacă un asemenea impo3it nu are alta a3a 7uridicădecît locul unde se afla centrul, acela în care se desfăşoarăactivitatea instanţei sau acela unde sînt plătite 3isele onorariisau indemni3aţii

C)/ > &espre competenta centrului

'1



)0( >5 41 Competenta centrului cuprinde diferendele de ordin 7uridicîntre un stat contractant 4sau o anumită colectivitate pu lica sauun anume organism dependent de acesta şi pe care l desemnea3ăcentrul şi persoana unui alt stat contractant, care sînt în

relatie directa cu o investiţie, diferende pe care părţile auconsimţit în scris sa le supună centrului )tunci cînd părţile şiau dat consimţămîntul, nici una dintre ele nu va putea sa lretragă în mod unilateral 4> /ersoana a unui alt stat contractant înseamnă= a orice persoana fi3ica care poseda naţionalitatea unui statcontractant altul decît statul parte la diferend la data la carepărţile au consimţit sa supună diferendul concilierii sauar itra7ului, precum şi la data la care cererea a fostînregistrată conform art >8 alin : sau art :6 alin :, cueDcepţia oricărei persoane care la una sau la alta dintre aceste

date poseda deopotrivă şi naţionalitatea statului contractantparte la diferendG orice persoana 7uridică care poseda naţionalitatea unuistat contractant altul decît statul parte la diferend la data lacare părţile au consimţit sa supună diferendul concilierii sauar itra7ului şi orice persoana 7uridică care poseda naţionalitateastatului contractant parte la diferend la aceeaşi data şi pe carepărţile au convenit, în vederea reali3ării telurilor pre3enteiconvenţii, sa o considere ca aparţinînd unui alt stat contractantdin cau3a controlului eDercitat asupra acesteia de către interesestrăine

4: Consimţămîntul unei colectivităţi pu lice sau al unuiorganism depin3ind de un stat contractant nu poate fi dat decîtdupă apro area 3isului stat, afară de ca3ul în care acesta indicacentrului ca apro area nu este necesară 4F rice stat contractant poate, în momentul ratificării,acceptării sau apro ării convenţiei sau la orice data ulterioara,sa facă cunoscute centrului categoria sau categoriile de diferendepe care le considera ca pot sau nu pot sa fie supuse competenteicentrului "ecretarul general transmite imediat notificareatuturor statelor contractante )ceasta notificare nu constituieconsimţămîntul cerut în temeiul alin 1

)0( >6 Consimţămîntul părţilor la ar itra7 în cadrul pre3enteiconvenţii este considerat, în afară unei stipulaţii contrare, caimplicind renunţarea la orice alt recurs %n stat contractantpoate cere, ca o condiţie la consimţămîntul la ar itra7 în cadrulpre3entei convenţii, ca recursurile administrative sau 7udiciareinterne sa fie epui3ate )0( >- 41 !ici un stat contractant nu acorda protecţie diplomaticăsau nu poate formula vreo revendicare internationala privind undiferend pe care una dintre persoanele sale şi un alt statcontractant au consimţit sa l supună sau l au supus ar itra7uluiîn cadrul pre3entei convenţii, afară de ca3ul în care celălalt

'$



stat contractant nu se conformea3ă sentinţei pronunţate cu oca3iadiferendului 4> Cît despre aplicarea alin 1, protecţia diplomatică nu areîn vedere simplele demersuri avînd drept scop numai uşurareareglementării diferendului

C)/ : &espre conciliere

"ecţiunea 1 &espre cererea în conciliere

)0( >8 41 %n stat contractant sau persoana unui stat contractant,care doreşte sa înceapă o procedura de conciliere, tre uie saadrese3e în scris o cerere în acest scop secretarului general,

care trimite o copie a acesteia celeilalte părţi 4> Cererea tre uie sa cuprindă lămuriri privind o iectuldiferendului, identitatea părţilor şi consimţămîntul lor laconciliere potrivit regulamentului de procedura referitor lasesi3area instanţelor de conciliere şi ar itra7 4: "ecretarul general tre uie sa înregistre3e cererea, înafară de ca3ul în care el aprecia3ă, după cercetarea informaţiilorconţinute în cerere, ca diferendul depăşeşte în mod evidentcompetenta centrului 'l tre uie sa notifice imediat părţilorînregistrarea sau refu3ul de înregistrare

"ecţiunea a > a &espre constituirea comisiei de conciliere

)0( >9 41 Comisia de conciliere 4numita mai 7os comisia seconstituie, imediat ce va fi cu putinta, după înregistrareacererii în conformitate cu art >8 4> a Comisia se compune dintr un conciliator unic sau dintrun număr impar de conciliatori numiţi potrivit înţelegerii dintrepărţi En lipsa unui acord între părţi asupra numărului

conciliatorilor şi asupra modului de numire a lor, comisia vacuprinde trei conciliatori= fiecare parte numeşte un conciliator,iar al treilea, care este preşedintele comisiei, este numit prinînţelegere între părţi )0( :; En ca3ul în care comisia nu a fost constituită în cele 9; de3ile care au succedat notificarea înregistrării cererii de cătresecretarul general conform art >8 alin : sau în orice alt termenconvenit de către părţi, preşedintele, la cererea partii celei maidiligente şi, dacă este posi il, după consultarea părţilor,numeşte un conciliator sau conciliatorii ce nu fuseseră încădesemnaţi )0( :1

'%



41 Conciliatorii pot fi desemnaţi din afară listeiconciliatorilor, cu eDcepţia numirii de către preşedinte,prevă3ută la art :; 4> Conciliatorii numiţi din afară listei de conciliatoritre uie sa posede calităţile prevă3ute la art 1F alin 1

"ecţiunea a : a &espre procedura în fata comisiei

)0( :> 41 Comisia hotărăşte asupra competentei sale 4> rice cerere de declinare a competentei formulată de unadintre părţi şi intemeiata pe motivul ca diferendul nu este decompetenta centrului sau pentru orice alta cau3a tre uie sa fieeDaminata de către comisie, care hotărăşte dacă cererea tre uie safie tratata ca o chestiune preala ilă sau dacă eDaminarea sa

tre uie sa fie legată de aceea a chestiunilor de fond )0( :: #ntreaga procedura de conciliere se desfăşoară potrivitprevederilor pre3entei secţiuni şi, cu eDcepţia unei înţelegericontrare a părţilor, conform regulamentului de conciliere învigoare la data la care acestea au consimţit la acţiunea deconciliere &acă se pune o pro lema de procedura neprevă3ută înaceasta secţiune sau în regulamentul de conciliere sau în oricealta reglementare adoptată de către părţi, ea este re3olvată decătre comisie )0( :F

41 Comisia are atri utia de a clarifica punctele litigioasedintre părţi şi tre uie sa depună eforturi spre a le conduce spreo soluţie mutual accepta ilă En acest scop, comisia poate sarecomande părţilor, la o anumită fa3a a procedurii şi în mai multerinduri, termenii unei înţelegeri /ărţile tre uie sa conlucre3ede una credinţa cu comisia pentru a i permite sa şi îndeplineascăfuncţiile şi tre uie sa ţină seama în cel mai înalt grad derecomandările acesteia 4> &acă părţile se pun de acord, comisia întocmeşte unproces ver al prin care inventaria3a punctele în litigiu şi ia actde înţelegerea părţilor &acă, la o fa3a anumită a procedurii,

comisia aprecia3ă ca nu eDista nici o posi ilitate de înţelegereîntre părţi, ea închide procedura şi întocmeşte un proces ver alprin care se constata ca diferendul a fost supus concilierii, darca părţile nu au a7uns la un acord &acă una dintre părţi lipseştesau se a ţine de a lua parte la procedura, comisia încheieprocedura şi întocmeşte un proces ver al constatind ca una dintrepărţi lipseşte sau se a ţine de a participa la procedura )0( :5 Cu eDcepţia unei înţelegeri contrare a părţilor, niciunadintre ele nu poate invoca, cu oca3ia unei alte proceduridesfăşurate în fata ar itrilor, a unui tri unal sau în orice altmod, opiniile eDprimate, declaraţiile sau ofertele de reglementare

'!



făcute de către cealaltă parte în cursul procedurii şi niciprocesul ver al sau recomandările comisiei

C)/ F &espre ar itra7

"ecţiunea 1 &espre cererea de ar itra7

)0( :6 41 %n stat contractant sau persoana unui stat contractantcare doreşte sa înceapă o procedura de ar itra7 tre uie saadrese3e în scris o cerere pentru aceasta secretarului general,care trimite o copie celeilalte părţi 4> Cererea tre uie sa conţină informaţii privind o iectuldiferendului, identitatea părţilor şi consimţămîntul lor la

ar itra7 potrivit regulamentului de procedura referitor larecurgerea la instanţele de conciliere şi ar itra7 4: "ecretarul general tre uie sa înregistre3e cererea înafară de ca3ul în care el, va3ind informaţiile conţinute încerere, aprecia3ă ca diferendul depăşeşte în mod evidentcompetenta centrului 'l tre uie sa notifice imediat părţilorînregistrarea sau refu3ul de înregistrare

"ecţiunea a > a &espre constituirea tri unalului

)0( :- 41 (ri unalul ar itral 4numit mai 7os tri unalul seconstituie, îndată ce e posi il, după înregistrarea cereriiconform art :6 4> a (ri unalul se compune dintr un ar itru unic sau dintrun număr impar de ar itri numiţi în conformitate cu acordulpărţilor En lipsa unui acord între părţi asupra numărului de ar itrişi a modului de numire a acestora, tri unalul va fi alcătuit dintrei ar itri= fiecare parte numeşte un ar itru, iar al treilea,care este preşedintele tri unalului, este numit prin înţelegere

între părţi )0( :8 &acă tri unalul nu a fost constituit în cele 9; de 3ileurmătoare notificării înregistrării cererii de către secretarulgeneral conform art :6 alin : sau în orice alt termen convenitde către părţi, preşedintele, la sesi3area partii mai diligenteşi, dacă este posi il, după consultarea părţilor, numeşte ar itrulsau ar itrii care nu au fost încă desemnaţi )r itrii numiţi decătre preşedinte potrivit prevederilor pre3entului articol nutre uie sa fie cetăţeni ai statului contractant parte la diferendsau ai statului contractant a cărui persoana este parte îndiferend )0( :9

''



)r itrii formind ma7oritatea tre uie sa fie cetăţeni ai altorstate decît statul contractant parte în diferend şi decît statulcontractant a cărui persoana este parte în diferendG se înţelegetotuşi ca aceasta dispo3iţie nu se aplica dacă, de comun acord,părţile desemnea3ă ar itrul unic sau pe fiecare dintre mem rii

tri unalului )0( F; 41 )r itrii pot fi aleşi din afară listei de ar itri, cueDcepţia numirii de către preşedinte, prevă3ută la art :8 4> )r itrii numiţi din afară listei ar itrilor tre uie saposede calităţile indicate la art 1F alin 1

"ecţiunea a : a &espre puterile şi funcţiile tri unalului

)0( F1

41 (ri unalul decide asupra competentei sale 4> rice cerere de declinare a competentei formulată de cătreuna dintre părţi şi intemeiata pe motivul ca diferendul nu este decompetenta centrului sau, din oricare alt motiv, de aceea atri unalului, tre uie sa fie eDaminata de către tri unal, caredecide dacă aceasta tre uie sa fie tratata ca o chestiunepreala ilă sau dacă eDaminarea sa tre uie sa fie legată de aceea achestiunilor de fond

)0( F> 41 (ri unalul statuea3ă asupra diferendului în conformitatecu regulile de drept adoptate de părţi En lipsa unui acord între

părţi, tri unalul aplica dreptul statului contractant parte îndiferend inclusiv regulile referitoare la conflictele de legi ,precum şi principiile dreptului internaţional din domeniulrespectiv 4> (ri unalul nu poate refu3a sa 7udece su preteDtul lipseisau o scuritatii normelor de drept 4: &ispo3iţiile alineatelor precedente nu pre7udicia3ăfacultăţii pe care o are tri unalul de a decide ?eD aeHuo et ono?dacă părţile sînt de acord )0( F: Cu eDcepţia unui acord contrar al părţilor, tri unalul poate,

în orice moment al de3 aterilor, dacă considera necesar= a sa ceara părţilor sa pre3inte orice document sau altemi7loace de pro a, şi sa se deplase3e la fata locului şi sa procede3e aici laorice anchete pe care le considera necesare )0( FF #ntreaga procedura de ar itra7 se înfăptuieşte în conformitatecu prevederile pre3entei secţiuni şi, su re3erva acorduluicontrar al părţilor, cu acelea ale regulamentului de ar itra7 învigoare la data la care părţile au consimţit la ar itra7 &acă sepune o pro lema de procedura neprevă3ută de pre3enta secţiune saude regulamentul de ar itra7 sau de orice alta reglementareadoptată de către părţi, ea va fi soluţionată de către tri unal

'4



)0( F5 41 &acă una dintre părţi lipseşte sau se a ţine sa şipre3inte mi7loacele 4de pro a , ea nu poate fi considerată ca aacceptat pretenţiile celeilalte părţi 4> &acă una dintre părţi lipseşte sau se a ţine de a infatisa

mi7loacele în orice moment al procedurii, cealaltă parte poatecere tri unalului sa ia în considerare punctele conclu3iilor ce îisînt supuse şi de a da sentinta (ri unalul, notificind partiicare a fost lipsa cererea de care a fost sesi3at, tre uie saacorde acestei părţi un termen de graţie înainte de pronunţareasentinţei, dacă nu s a convins ca partea în cau3a nu are intenţiade a se infatisa sau de a pre3enta pro ele ei )0( F6 Cu eDcepţia unui acord contrar al părţilor, tri unalultre uie, la cererea uneia dintre acestea, sa statue3e asupratuturor cererilor incidente, adiţionale sau reconventionale legate

în mod direct de o iectul diferendului, cu condiţia ca acestecereri sa fie acoperite prin consimţămîntul părţilor şi, pe dealta parte, ca ele sa ţină de competenta centrului )0( F- "u re3erva acordului contrar al părţilor, tri unalul poate,dacă aprecia3ă ca împre7urările o cer, sa recomande orice măsuriconservatorii în scopul salvgardarii drepturilor părţilor

"ecţiunea a F a &espre sentinta

)0( F8 41 (ri unalul hotărăşte asupra oricărei chestiuni cuma7oritatea de voturi a tuturor mem rilor lui 4> "entinta este data în scrisG ea este semnată de cătremem rii tri unalului care s au pronunţat în favoarea sa 4: "entinta tre uie sa răspundă la toate punctele dinconclu3iile supuse tri unalului şi ea tre uie sa fie motivată 4F rice mem ru al tri unalului poate adauga sentinţei fieopinia sa personală dacă impartaseste sau nu părerea ma7orităţii

, fie menţiunea de3acordului sau 45 Centrul nu pu lica nici o sentinta fără consimţămîntul

părţilor )0( F9 41 "ecretarul general trimite fără intir3iere părţilorcopiile certificate pentru conformitate ale sentinţei "entinta seconsidera a fi fost pronunţată în 3iua trimiterii 3iselor copii 4> $a cererea uneia dintre părţi, care tre uie pre3entată înF5 de 3ile de la darea sentinţei, tri unalul poate, după ce afăcut notificare celeilalte părţi, sa statue3e asupra oricăreichestiuni asupra căreia ar fi omis sa se pronunţe în sentinta sausa corecte3e orice greseala materială pe care ar conţine osentinta &eci3ia data face parte integrantă din sentinta şi estenotificată părţilor în aceleaşi forme ca şi aceasta (ermenele

'7



prevă3ute la art 51 alin > şi la art 5> alin > curg începîndcu data pronunţării deci3iei respective

"ecţiunea a 5 a &espre interpretarea, revi3uirea şi anularea sentinţei

)0( 5; 41 rice diferend care ar putea sa se iveasca între părţiprivind sensul sau efectul sentinţei poate face o iectul uneicereri de interpretare adresate în scris secretarului general decătre una sau alta dintre părţi 4> Cererea este supusă, dacă aceasta este posi il,tri unalului care a pronunţat sentinta En ca3 de imposi ilitate,se constituie un nou tri unal în conformitate cu prevederilesecţiunii a > a a capitolului de fata (ri unalul poate, dacăaprecia3ă ca împre7urările o cer, sa hotărască suspendarea

eDecutării sentinţei pînă ce se va fi pronunţat asupra cererii deinterpretare )0( 51 41 +iecare dintre părţi poate cere în scris secretaruluigeneral revi3uirea sentinţei pe motivul descoperirii vreunui faptde natura sa eDercite o influenta hotaritoare asupra sentinţei, cucondiţia ca înaintea pronunţării sentinţei acest fapt sa fi fostnecunoscut tri unalului ca şi partii solicitatoare sau ca aceastasa nu l fi ignorat 4> Cererea tre uie introdusă în următoarele 9; de 3ile de ladescoperirea faptului nou şi în orice ca3 în următorii : ani de la

pronunţarea sentinţei 4: Cererea, dacă este posi il, este supusă tri unalului carea statuat En ca3 de imposi ilitate, se constituie un noutri unal, în conformitate cu secţiunea a > a a pre3entuluicapitol 4F (ri unalul poate decide, dacă aprecia3ă ca împre7urările ocer, suspendarea eDecutării sentinţei pînă ce se va pronunţaasupra cererii de revi3uire &acă, în cererea sa, partea în cau3asolicita amînarea eDecutării sentinţei, eDecutarea este provi3oriususpendată pînă ce tri unalul va hotărî asupra cererii amintite )0( 5>

41 ricare dintre părţi poate sa ceara, în scris secretaruluigeneral anularea sentinţei pentru unul dintre motivele următoare= a viciu în constituirea tri unaluluiG

a u3 de putere evident al tri unaluluiGc coruperea unui mem ru al tri unaluluiG

d încălcarea grava a unei reguli fundamentale de proceduraG e lipsa de motive 4> rice cerere tre uie facuta în următoarele 1>; de 3ile dela data sentinţei, în afară de ca3ul în care anularea estesolicitată pe motiv de corupţie, în care ca3 cererea amintitatre uie sa fie pre3entată în următoarele 1>; de 3ile de ladescoperirea coruptiei şi, în orice ca3, în cei : ani următoridatei sentinţei

'"



4: $a primirea cererii, preşedintele numeşte imediat, dintrepersoanele al căror nume figurea3ă pe lista de ar itri, un comitetad hoc de trei mem ri !ici un mem ru al acestui comitet nu poatefi ales dintre mem rii tri unalului care a pronunţat sentinta şinici sa posede aceeaşi naţionalitate cu vreunul dintre mem rii

acestui tri unal, aceea a statului parte în diferend sau astatului a cărui persoana este parte în diferend, nici sa fi fostdesemnat pentru a figura pe lista de ar itri de către vreunuldintre statele amintite sau sa fi îndeplinit funcţii deconciliator în aceeaşi cau3a Comitetul este împuternicit saanule3e sentinta în întregime sau în parte pentru unul dintremotivele enumerate în alin 1 al pre3entului articol 4F /revederile art F1 F5, F8, F9, 5: şi 5F şi acelea alecap 2# şi 2## se aplica ?mutatis mutandis? procedurii din fatacomitetului 45 Comitetul poate sa decidă, dacă aprecia3ă ca împre7urările

o cer, suspendarea eDecutării sentinţei pînă ce se va fi pronunţatasupra cererii de anulare &acă în cererea sa partea în cau3asolicita amînarea eDecutării sentinţei, eDecutarea este suspendatăîn mod provi3oriu pînă ce comitetul va statua asupra 3isei cereri 46 &acă sentinta este declarata nulă, diferendul este supus,la cererea partii mai diligente, unui nou tri unal constituitconform secţiunii a > a din pre3entul capitol

"ecţiunea a 6 a &espre recunoaşterea şi eDecutarea sentinţei

)0( 5: 41 "entinta este o ligatorie fata de părţi şi nu poate fio iectul vreunui apel sau altui recurs, în afară celor prevă3utede pre3enta convenţie +iecare parte tre uie sa asigure eDecutareasentinţei potrivit termenilor ei, în afară de ca3ul în careeDecutarea este suspendată în virtutea dispo3iţiilor pre3enteiconvenţii

4> En sensul pre3entei secţiuni, o sentinta include oricehotărîre privind interpretarea, revi3uirea sau anularea sentinţei,luată în a3a art 5;, 51 şi 5> )0( 5F

41 +iecare stat contractant recunoaşte orice sentinta data încadrul pre3entei convenţii ca fiind o ligatorie şi asiguraeDecutarea pe teritoriul sau a o ligaţiilor pecuniare pe caresentinta le impune, ca şi cînd ar fi vor a de o 7udecatadefinitiva a unui tri unal functionind pe teritoriul 3isului stat%n stat contractant cu o constituţie federala poate sa asigureeDecutarea sentinţei prin intermediul tri unalelor federale şi saprevadă ca acestea vor tre ui sa considere o asemenea sentinta cao 7udecata definitiva a tri unalelor unuia dintre statelefederale 4> /entru a o ţine recunoaşterea şi eDecutarea unei sentinţepe teritoriul unui stat contractant, partea interesată tre uie sapre3inte o copie certificată, pentru conformitate, de către

'9



secretarul general tri unalului naţional competent sau oricăreialte autorităţi pe care 3isul stat contractant o va desemna înacest scop +iecare stat contractant face cunoscute secretaruluigeneral tri unalul competent sau autorităţile pe care ledesemnea3ă în acest scop, informindu l asupra eventualelor

schim ări 4: 'Decutarea este reglementată de legislaţia privindeDecutarea hotărîrilor 7udecătoreşti în vigoare în statul peteritoriul căruia se aplica o asemenea procedura )0( 55 !ici o dispo3iţie a art 5F nu poate fi interpretată ca făcîndeDcepţie de la normele de drept în vigoare într un statcontractant în ceea ce priveşte imunitatea de eDecutare a 3isuluistat sau a unui stat străin

C)/ 5

&espre înlocuirea şi recu3area conciliatorilor şi ar itrilor

)0( 56 41 dată ce s a constituit o comisie sau un tri unal şi afost pornită procedura, compunerea acestora nu poate fimodificată (otuşi, în ca3 de deces, de incapacitate sau dedemisie a unui conciliator sau a unui ar itru, în ca3 de vacanta,se procedea3ă după dispo3iţiile cap ###, secţiunea a > a, saudupă acelea ale cap #2, secţiunea a > a 4> rice mem ru al unei comisii sau al unui tri unal continuasa şi îndeplinească funcţiile sale în aceasta calitate în pofida

faptului ca nu mai figurea3ă pe lista 4: &acă un conciliator sau un ar itru numit de către unadintre părţi demisionea3a fără asentimentul comisiei sautri unalului al cărui mem ru este, preşedintele numeşte în loculvacant o persoana de pe lista corespun3ătoare )0( 5- parte poate cere comisiei sau tri unalului recu3area unuiadintre mem rii acestora pentru orice motiv implicind o lipsaevidenta în ce priveşte calităţile cerute de art 1F alin 1/artea într o procedura de ar itra7 poate, în plus, sa ceararecu3area unui ar itru pe motiv ca el nu îndeplineşte condiţiile

prevă3ute la secţiunea a > a a cap #2 pentru numirea tri unaluluiar itral )0( 58 Ceilalţi mem ri ai comisiei sau ai tri unalului, după ca3, sepronunţa asupra oricărei cereri pentru recu3area unui conciliatorsau a unui ar itru (otuşi, în ca3 de egalitate de voturi, saudacă cerere de recu3are vi3ea3ă un conciliator sau un ar itru unicsau o ma7oritate a comisiei sau tri unalului, deci3ia este luatăde către preşedinte &acă temeiul cererii este recunoscut,conciliatorul sau ar itrul vi3at de hotărîre este înlocuit conformprevederilor cap ###, secţiunea a > a, sau cap #2, secţiunea a> a

4(



C)/ 6 &espre cheltuielile de procedura

)0( 59 0edevenţele datorate de către părţi pentru utili3area

serviciilor centrului sînt fiDate de către secretarul general înconformitate cu regulamentele adoptate în aceasta privinta decătre consiliul administrativ )0( 6; 41 +iecare comisie şi fiecare tri unal fiDea3ă onorariile şicheltuielile mem rilor săi în limitele definite de consiliuladministrativ şi după consultarea secretarului general 4> En pofida dispo3iţiilor alineatului precedent, părţile potfiDa dinainte, de acord cu comisia sau cu tri unalul, onorariileşi cheltuielile mem rilor acestora )0( 61

41 En ca3ul unei proceduri de conciliere, onorariile şicheltuielile mem rilor comisiei, cît şi redevenţele pentruutili3area serviciilor centrului, sînt suportate în mod egal decătre părţi +iecare parte suporta orice alte cheltuieli pe carele face pentru desfăşurarea procedurii 4> En ca3ul unui proceduri de ar itra7, tri unalul fiDea3ă,su re3erva unui acord contrar al părţilor, suma glo ală acheltuielilor făcute de acestea pentru nevoile procedurii şihotărăşte modalităţile de repartiţie şi de plata a 3iselorcheltuieli, a onorariilor şi cheltuielilor mem rilor tri unaluluişi a redevenţelor datorate pentru utili3area serviciilor

centrului )ceasta deci3ie face parte integrantă din sentinta

C)/ - &espre locul procedurii

)0( 6> /rocedurile de conciliere şi de ar itra7 se desfăşoară lasediul centrului, su re3erva dispo3iţiilor care urmea3ă )0( 6: &acă părţile hotărăsc astfel, procedurile de conciliere şi dear itra7 se pot desfasura=

a fie la sediul Curţii /ermanente de )r itra7 sau al oricăreialte instituţii corespun3ătoare, pu lica sau particulară, cu carecentrul a încheiat aran7amente în acest scopG fie în orice alt loc apro at de comisie sau de tri unaldupă consultarea secretarului general

C)/ 8 &iferendele între statele contractante

)0( 6F rice diferend care ar putea surveni între statelecontractante cu privire la interpretarea sau la aplicareapre3entei convenţii şi care nu ar putea fi re3olvat prin una

41



înţelegere este adus înaintea Curţii #nternaţionale de ustiţie,la cererea oricărei părţi în diferend, dacă statele interesate nuau convenit o alta metoda de reglementare

C)/ 9

)mendamente )0( 65 rice stat contractant poate propune amendamente la pre3entaconvenţie rice teDt de amendament tre uie sa fie comunicatsecretarului general cu cel puţin 9; 3ile înainte de reuniuneaconsiliului administrativ în cursul căreia amendamentul închestiune tre uie sa fie eDaminat şi tre uie sa fie imediattransmis de acesta tuturor mem rilor consiliului administrativ )0( 66 41 &acă consiliul administrativ decide aceasta cu ma7oritate

de doua treimi a mem rilor săi, amendamentul propus estedistri uit tuturor statelor contractante pentru ratificare,acceptare sau apro are +iecare amendament intra în vigoare la :;de 3ile după eDpedierea de către depo3itarul pre3entei convenţii aunei instiintari adresate statelor contractante, informindu le catoate statele contractante au ratificat, acceptat sau apro atamendamentul 4> !ici un amendament nu poate sa impiete3e asupradrepturilor şi o ligaţiilor unui stat contractant, ale uneicolectivităţi pu lice sau ale unui organism depin3ind de acestasau de una dintre persoanele sale, conform pre3entei convenţii,

care decurg dintr un consimtamint privitor la competenta centruluidat înaintea datei intrării în vigoare a 3isului amendament

C)/ 1; &ispo3iţii finale

)0( 6- /re3enta convenţie este deschisă semnării de către statelemem re ale ăncii 'a este de asemenea deschisă semnării de cătreorice alt stat parte la "tatutul Curţii #nternaţionale de

ustiţie, pe care consiliul administrativ, cu o ma7oritate de doua

treimi a mem rilor săi, l ar invita sa semne3e convenţia )0( 68 41 /re3enta convenţie este supusă ratificării, acceptării sauapro ării statelor semnatare, potrivit procedurilor lorconstituţionale 4> /re3enta convenţie va intra în vigoare la :; de 3ile dupădepunerea celui de al doua3ecilea instrument de ratificare,acceptare sau apro are +ata de orice stat care va depune ulteriorinstrumentul lui de ratificare, de acceptare sau apro are, ea vaintra în vigoare la :; de 3ile după data acestei depuneri )0( 69

4$



rice stat contractant tre uie sa ia măsurile legislative saualtele care vor fi necesare pentru aplicarea pe teritoriul sau adispo3iţiilor pre3entei convenţii )0( -; /re3enta convenţie se aplica la toate teritoriile pe care un

stat contractant le repre3intă pe plan internaţional, cu eDcepţiaacelora care sînt eDcluse de către 3isul stat prin notificareadresată depo3itarului pre3entei convenţii, fie în momentulratificării, acceptării sau apro ării, fie ulterior )0( -1 rice stat contractant poate denunta pre3enta convenţie prinnotificare adresată depo3itarului pre3entei convenţii &enunţareaîşi produce efectul la 6 luni după primirea 3isei notificări )0( -> !ici o notificare facuta de către vreun stat contractant învirtutea art -; şi -1 nu poate afecta drepturile şi o ligaţiile

statului respectiv, ale unei colectivităţi pu lice sau ale vreunuiorganism depin3ind de el sau de vreuna dintre persoanele sale întermenii pre3entei convenţii, care decurg dintr un consimtamint încompetenta centrului dat de unul dintre ei anterior primirii 3iseinotificări de către depo3itar )0( -: #nstrumentele de ratificare, de acceptare sau apro are apre3entei convenţii şi a oricăror amendamente ce i vor fi adusevor fi depuse la anca, care va acţiona în calitate de depo3itaral pre3entei convenţii &epo3itarul va transmite copii alepre3entei convenţii certificate pentru conformitate statelor

mem re ale ăncii şi oricărui alt stat invitat sa semne3econvenţia )0( -F &epo3itarul va inregistra pre3enta convenţie la "ecretariatul!aţiunilor %nite conform art 1;> al Cartei !aţiunilor %nite şiregulamentelor aferente acesteia, adoptate de către )dunareagenerală )0( -5 &epo3itarul va transmite notificări tuturor statelorsemnatare, cu informaţii privind= a semnăturile potrivit art 6-G

depunerea instrumentelor de ratificare, de acceptare sauapro are conform art -:G c data intrării în vigoare a pre3entei convenţii conform art68G d eDcluderile de la aplicatia teritorială conform art -;G e data intrării în vigoare a oricărui amendament la pre3entaconvenţie în conformitate cu art 66G f denuntarile conform art -1 Entocmită la Washington în lim ile engle3a, spaniola şifrance3a, cele trei teDte avînd aceeaşi valoare, într un singureDemplar care va fi depus în arhivele *ăncii #nternaţionale pentru0econstrucţie şi &e3voltare, care a indicat prin semnarea de mai

4%



7os ca ea accepta sa îndeplinească funcţiile trecute în sarcina saprin pre3enta convenţie

DECRET Nr. 1 6 din 2/ i%(i$ 1961privind aderarea 0epu licii /opulare 0om<ne la Convenţia pentrurecunoaşterea şi eDecutarea sentinţelor ar itrale străine, adoptată la!eI JorK, la 1; iunie 1958EMITENT: C !"#$#%$ &' "()( PUBLICAT ÎN: *%$'(#!%$ +#C#)$ !0 19 din >F iulie 1961 Da a in rarii in !i"#ar$ : 2/ i%(i$ 1961

&#rma a' %a(i)a a !a(a*i(a (a da a d$ : 10 mar i$ 2011Pr$)$n a +#rma a' %a(i)a a $, $ !a(a*i(a d$ (a 2/ i%(i$ 1961 -ana (a 10

mar i$ 2011

Consiliul de "tat al 0epu licii /opulare 0omine decretea3ă=

)0(#C $ %!#C 0epu lica /opulara 0omina adera la Convenţia pentru recunoaşterea şieDecutarea sentinţelor ar itrale străine, adoptată la !eI JorK, la 1;iunie 1958, cu următoarele re3erve= ?0epu lica /opulara 0omina va aplica Convenţia numai la diferendelere3ultate din raporturi de drept contractuale sau necontractuale caresînt considerate comerciale de către legislaţia sa nationala 0epu lica /opulara 0omina va aplica Convenţia la recunoaşterea şieDecutarea sentinţelor date pe teritoriul unui alt stat contractant Ence priveşte sentinţele date pe teritoriul unor state necontractante,0epu lica /opulara 0omina va aplica Convenţia numai pe a3areciprocităţii sta ilite prin înţelegere între părţi?

C !2'!B#'pentru recunoaşterea şi eDecutarea sentinţelor ar itrale străine

(raducere

)0( 1

1 /re3enta Convenţie se aplica recunoaşterii şi eDecutăriisentinţelor ar itrale date pe teritoriul unui alt "tat, decît acela undese cere recunoaşterea şi eDecutarea sentinţelor şi re3ultate dindiferende între persoane fi3ice sau 7uridice 'a se aplica, de asemenea,sentinţelor ar itrale care nu sînt considerate ca sentinţe naţionale în"tatul unde este cerută recunoaşterea şi eDecutarea lor > /rin ?sentinţe ar itrale? se înţeleg nu numai sentinţele date decătre ar itri numiţi pentru ca3uri determinate, ci de asemenea şi aceleacare sînt date de către organe de ar itra7 permanente cărora părţile lis au supus : En momentul semnării sau ratificării pre3entei Convenţii, aderăriila ea sau notificării de eDtindere prevă3ute la articolul ., orice "tat

va putea, pe a3a de reciprocitate, sa declare ca va aplica Convenţianumai la recunoaşterea şi eDecutarea sentinţelor date pe teritoriul unuialt "tat contractant 'l va putea, de asemenea, sa declare ca va aplica

4!



Convenţia numai la diferendele re3ultate din raporturi de drept,contractuale sau necontractuale, care sînt considerate comerciale decătre legea sa nationala )0( > 1 +iecare din "tatele contractante recunoaşte convenţia scrisă princare părţile se o liga sa supună unui ar itra7 toate diferendele sauanumite diferende care s au ivit sau ar putea sa se iveasca între eleprivind un raport de drept determinat, contractual sau necontractual,referitor la o pro lema suscepti ilă de a fi reglementată pe caleaar itra7ului > /rin ?convenţie scrisă? se înţelege o clau3a compromisorieinserată într un contract, sau un compromis semnate de părţi, saucuprinse într un schim de scrisori sau telegrame : (ri unalul unui "tat contractant, sesi3at cu un litigiu privind opro lema asupra căreia părţile au încheiat o convenţie în sensulpre3entului articol, va indruma părţile la ar itra7, la cererea uneia dinele, dacă nu constata ca 3isa convenţie este caducă, inoperantă saunesuscepti ila de a fi aplicată )0( : +iecare din "tatele contractante va recunoaşte autoritatea uneisentinţe ar itrale şi va acorda eDecutarea acestei sentinţe conformregulilor de procedura în vigoare pe teritoriul unde sentinta esteinvocată în condiţiile sta ilite în articolele următoare /entrurecunoaşterea sau eDecutarea sentinţelor ar itrale cărora se aplicapre3enta Convenţie nu vor fi impuse condiţiuni mult mai riguroase, nicicheltuieli de 7udecata mult mai ridicate, decît acelea care sînt impusepentru recunoaşterea sau eDecutarea sentinţelor ar itrale naţionale )0( F 1 /entru a o ţine recunoaşterea şi eDecutarea arătată în articolulprecedent, partea care cere recunoaşterea şi eDecutarea tre uie saproducă odată cu cererea= a originalul sentinţei autentificat în mod cuvenit, sau o copie aacestui original intrunind condiţiile cerute pentru autenticitatea saG originalul convenţiei arătate în articolul ## sau o copieintrunind condiţiile cerute pentru autenticitatea saG > &acă menţionată sentinta sau menţionată convenţie nu esteredactată într o lim a oficială a tarii în care sentinta este invocată,partea care cere recunoaşterea şi eDecutarea sentinţei va tre ui saproducă o traducere a acestor piese în aceasta lim a (raducerea vatre ui sa fie certificată de un traducător oficial, sau de un traducătorcu 7urămînt, ori de un agent diplomatic sau consular )0( 5 1 0ecunoaşterea şi eDecutarea sentinţei nu vor fi refu3ate, lacererea partii contra căreia ea este invocată, decît dacă aceasta facedovada în fata autorităţii competente a tarii unde recunoaşterea şieDecutarea sînt cerute=

a ca părţile la convenţia amintita în articolul ##, erau, învirtutea legii aplica ilă lor, lovite de o incapacitate, sau ca convenţiamenţionată nu este vala ilă în virtutea legii căreia părţile ausu ordonat o, sau în lipsa unor indicaţii în acest sens, în virtutealegii tarii în care sentinta a fost dataG sau

ca partea impotriva căreia este invocată sentinta nu a fostinformată în mod cuvenit despre desemnarea ar itrilor sau despreprocedura de ar itra7, sau ca i a fost imposi il, pentru un alt motiv,sa şi pună în valoare mi7loacele sale de apărareG sau

4'



c ca sentinta se referă la un diferend nementionat în compromis, saucare nu intra în prevederile clau3ei compromisorii, sau ca ele conţinhotărîri care depăşesc prevederile compromisului, sau ale clau3eicompromisoriiG totuşi, dacă dispo3iţiile sentinţei care au legatura cupro lemele supuse ar itra7ului pot fi dis7unse de cele care au legaturacu pro leme care nu sînt supuse ar itra7ului, primele pot fi recunoscuteşi eDecutateG sau d ca constituirea tri unalului ar itral sau procedura de ar itra7 nua fost conformă cu convenţia părţilor, sau, în lipsa de convenţie, ca eanu a fost conformă cu legea tarii în care a avut loc ar itra7ulG sau e ca sentinta nu a devenit încă o ligatorie pentru părţi sau a fostanulată sau suspendată de o autoritate competenta a tarii în care, saudupă legea căreia, a fost data sentinta > 0ecunoaşterea şi eDecutarea unei sentinţe ar itrale vor putea fi,de asemenea, refu3ate dacă autoritatea competenta a tarii în care se cererecunoaşterea şi eDecutarea constata= a ca în conformitate cu legea acestei tari o iectul diferendului nueste suscepti il a fi reglementat pe calea ar itra7uluiG sau ca recunoaşterea sau eDecutarea sentinţei ar fi contrară ordineipu lice a acestei tari )0( 6 &acă anularea sau suspendarea sentinţei este cerută autorităţiicompetente vi3ata la articolul 2, paragraful 1 alineatul e, autoritateaîn fata căreia este invocată sentinta poate, dacă considera indicat, saamine statuarea asupra eDecutării sentinţeiG ea poate, de asemenea, lacererea partii care solicita eDecutarea sentinţei, sa ordone celeilaltepărţi sa furni3e3e garanţii convena ile )0( - 1 &ispo3iţiile pre3entei Convenţii nu aduc atingere validităţiiacordurilor multilaterale sau ilaterale încheiate de "tatelecontractante în materie de recunoaştere şi eDecutare de sentinţear itrale şi nu privea3a nici o parte interesată de dreptul pe care l arputea avea de a se prevala de o sentinta ar itrală în modul şi în măsuraadmisă de legislaţia sau tratatele tarii în care sentinta este invocată > /rotocolul de la @eneva din 19>: privitor la clau3ele de ar itra7şi Convenţia de la @eneva din 19>- pentru eDecutarea sentinţelorar itrale străine vor inceta sa mai producă efecte între "tatelecontractante din 3iua şi în măsura în care aceste "tate vor fi legateprin pre3enta Convenţie )0( 8 1 /re3enta Convenţie este deschisă pînă la :1 decem rie 1958semnării oricărui "tat mem ru al rgani3aţiei !aţiunilor %nite, ca şioricărui alt "tat care este sau va deveni ulterior mem ru al uneia saumai multor instituţii speciali3ate ale rgani3aţiei !aţiunilor %nite sauparte la "tatutul Curţii #nternaţionale de ustiţie sau care va fiinvitat de către )dunarea @enerală a rgani3aţiei !aţiunilor %nite > /re3enta Convenţie tre uie sa fie ratificată şi instrumentele deratificare sa fie depuse pe lîngă "ecretarul general al rgani3aţiei!aţiunilor %nite )0( 9 1 (oate "tatele menţionate la articolul 2### pot adera la pre3entaConvenţie > )derarea se va face prin depunerea unui instrument de aderare pelîngă "ecretarul general al rgani3aţiei !aţiunilor %nite )0( 1;

44



1 rice "tat va putea, în momentul semnării, ratificării sauaderării, sa declare ca pre3enta Convenţie se va eDtinde asupra tuturorteritoriilor pe care le repre3intă pe plan internaţional sau asupra unuiasau mai multora dintre ele )ceasta declaraţie îşi va produce efectelesale în momentul intrării în vigoare a Convenţiei pentru numitul "tat > En consecinta, orice eDtindere de aceasta natura se va face prinnotificare adresată "ecretarului general al rgani3aţiei !aţiunilor %niteşi îşi va produce efectele sale cu începere de la a noua3ecea 3i careurmea3ă datei la care "ecretarul general al rgani3aţiei !aţiunilor %nitea primit notificarea, sau la data intrării în vigoare a Convenţiei pentrumentionatul "tat, dacă aceasta din urma data este posterioară : En ceea ce priveşte teritoriile cărora pre3enta Convenţie nu seaplica la data semnării, ratificării sau aderării, fiecare "tat interesatva eDamina posi ilitatea de a lua măsurile dorite pentru a eDtindeConvenţia asupra acestor teritorii su re3erva, eventuala, atunci cîndmotive constituţionale o vor cere, a asentimentului guvernelor acestorteritorii )0( 11 &ispo3iţiile ce urmea3ă se vor aplica "tatelor federative sauneunitareG a în ce priveşte articolele pre3entei Convenţii care ţin decompetenta legislativă a puterii federale, o ligaţiile guvernului federalvor fi aceleaşi cu acelea ale "tatelor contractante care nu sînt "tatefederativeG în ce priveşte articolele pre3entei Convenţii care ţin decompetenta legislativă a fiecăruia din "tatele sau provinciileconstitutive, care nu sînt, în virtutea sistemului constituţional alfederaţiei, ţinute sa ia măsuri legislative, guvernul federal va aducementionatele articole, în cel mai scurt timp posi il şi cu avi3ul saufavora il, la cunostinta autorităţilor competente ale "tatelor sauprovinciilor constitutiveG c un "tat federativ, /arte la pre3enta Convenţie, va comunica, lacererea oricărui alt "tat contractant care i ar fi transmisă prinintermediul "ecretarului general al rgani3aţiei !aţiunilor %nite, oeDpunere a legislaţiei şi practicilor în vigoare în federatie şi înunităţile ei constitutive, în ce priveşte una sau alta din dispo3iţiileConvenţiei, indicind măsura în care, printr o acţiune legislativă saualta, s a dat efect menţionatei dispo3iţii

)0( 1> 1 /re3enta Convenţie va intra în vigoare în cea de a noua3ecea 3icare urmea3ă datei depunerii celui de al treilea instrument de ratificaresau aderare > /entru fiecare din "tatele care vor ratifica Convenţia sau voradera la ea după depunerea celui de al treilea instrument de ratificaresau aderare, ea va intra în vigoare în cea de a noua3ecea 3i care va urmadatei depunerii de către acest "tat a instrumentului sau de ratificaresau aderare )0( 1: 1 rice "tat contractant va putea sa denunţe pre3enta Convenţie prinnotificare scrisă adresată "ecretarului general al rgani3aţiei!aţiunilor %nite &enunţarea va produce efect după un an de la data cînd"ecretarul general al rgani3aţiei !aţiunilor %nite va fi primitnotificarea > rice "tat care ar face o declaraţie sau o notificare conformarticolului . va putea notifica ulterior "ecretarului general al

rgani3aţiei !aţiunilor %nite ca Convenţia va inceta sa se aplice pe

47



teritoriul în chestiune după un an de la data la care "ecretarul generalva fi primit aceasta notificare : /re3enta Convenţie va rămîne aplica ilă sentinţelor ar itrale înlegatura cu care a fost începută o procedura de recunoaştere saueDecutare înainte de intrarea în vigoare a denunţării )0( 1F %n "tat contractant nu poate sa se prevale3e de dispo3iţiilepre3entei Convenţii fata de alte "tate decît în măsura în care el însuşieste ţinut sa aplice aceasta Convenţie )0( 15 "ecretarul general al rgani3aţiei !aţiunilor %nite va notificatuturor "tatelor menţionate la articolul 2###= a semnarile şi ratificarile menţionate la articolul 2###G aderarile menţionate la articolul #.G c declaraţiile şi notificările menţionate la articolele #, . şi .#G d data la care pre3enta Convenţie va intra în vigoare în aplicareaarticolului .##G e denuntarile şi notificările menţionate la articolul .### )0( 16 1 /re3enta Convenţie, ale carei teDte chine3, engle3, france3, rusşi spaniol au vala ilitate egala, va fi depusa în arhivele rgani3aţiei!aţiunilor %nite

> "ecretarul general al rgani3aţiei !aţiunilor %nite va remite"tatelor vi3ate la articolul 2### cîte o copie certificată conformă apre3entei Convenţii

DECRET Nr. 2 1 din 25 i%ni$ 1963privind ratificarea Convenţiei europene de ar itra7 comercialinternaţional, încheiată la @eneva, la >1 aprilie 1961EMITENT: C !"#$#%$ &' "()( PUBLICAT ÎN: *%$'(#!%$ +#C#)$ !0 1> din >5 iunie 196: Da a in rarii in !i"#ar$ : 25 i%ni$ 1963

Consiliul de "tat al 0epu licii /opulare 0omine decretea3ă=

)0(#C $ %!#C "e ratifica Convenţia europeană de ar itra7 comercial internaţional,încheiată la @eneva, la >1 aprilie 1961

C !2'!B#) '%0 /')!L &' )0*#(0) C '0C#)$ #!('0!)B# !)$

(raducere din lim a france3a

"u semnaţii, autori3aţi în cuvenită forma, reuniti su auspiciileComisiei 'conomice pentru 'uropa a rgani3aţiei !aţiunilor %nite, Constatind ca la 1; iunie 1958, în urma Conferintei !aţiunilor %niteprivind )r itra7ul Comercial #nternaţional, a fost semnată la !eI JorKConvenţia pentru recunoaşterea şi eDecutarea sentinţelor ar itralestrăine En dorinta de a contri ui la de3voltarea comerţului european, prinînlăturarea, în măsura posi ilităţilor, a unor dificultăţi suscepti ile

4"



de a impiedica organi3area şi funcţionarea ar itra7ului comercialinternaţional în relaţiile dintre persoanele fi3ice sau 7uridice dindiferite tari ale 'uropei, )u convenit asupra următoarelor dispo3iţii=

)0( 1 &omeniul de aplicare a Convenţiei 1 /re3enta Convenţie se aplica=

a convenţiilor de ar itra7 încheiate, pentru reglementarealitigiilor născute sau care se vor naşte din operaţii de comerţinternaţional, între persoanele fi3ice sau 7uridice avînd, în momentulîncheierii Convenţiei, resedinta lor o işnuită sau sediul în "tateContractante diferiteG procedurilor şi sentinţelor ar itrale întemeiate pe convenţiilearătate la paragraful 1 lit a din acest articol > En sensul pre3entei Convenţii se înţelege prin= a ?convenţie de ar itra7?, fie o clau3a compromisorie înscrisă întrun contract, fie un compromis, contractul sau compromisul fiind semnatede părţi sau conţinute într un schim de scrisori, de telegrame sau decomunicări prin teleD şi, în raporturile între tari ale căror legi nuimpun forma scrisă pentru convenţia de ar itra7, orice convenţieîncheiată în formele permise de aceste legiG ?ar itra7?, reglementarea litigiilor nu numai de către ar itriinumiţi pentru ca3uri determinate 4ar itra7 ad hoc , ci şi de cătreinstituţii permanente de ar itra7G c ?sediu?, locul unde este situata întreprinderea care a încheiatconvenţia de ar itra7 )0( > Capacitatea persoanelor 7uridice de drept pu lic de a se supunear itra7ului 1 En ca3urile prevă3ute de articolul #, paragraful 1 al pre3enteiConvenţii, persoanele 7uridice calificate, prin legea care le esteaplica ilă, drept ?persoane 7uridice de drept pu lic?, au facultatea de aîncheia în mod vala il convenţii de ar itra7 > En momentul semnării sau ratificării pre3entei Convenţii oriaderării la ea, orice stat va putea declara ca limitea3ă aceastafacultate, în condiţiile preci3ate în declaraţia sa )0( : Capacitatea străinilor de a fi ar itri En ar itra7ele supuse pre3entei Convenţii, străinii pot fi desemnaţica ar itri )0( F rgani3area ar itra7ului 1 /ărţile la o convenţie de ar itra7 sînt li ere sa prevadă= a ca litigiile lor vor fi supuse unei instituţii permanente dear itra7G în acest ca3, ar itra7ul se va desfasura în conformitate cu0egulamentul instituţiei desemnateG sau

ca litigiile lor vor fi supuse unei proceduri ar itrale ad hocG înacest ca3, părţile vor avea în special facultatea i de a desemna ar itrii sau de a sta ili modalităţile potrivitcărora vor fi desemnaţi ar itrii în ca3 de litigiuG îi de a determina locul ar itra7uluiG iii de a fiDa regulile de procedura pe care le vor urma ar itrii > &acă părţile au înţeles sa supună reglementarea litigiilor lorunui ar itra7 ad hoc şi dacă într un termen de :; de 3ile de la datanotificării cererii de ar itra7 către pîrît, una din părţi nu şi a

49



desemnat ar itrul sau, acesta va fi desemnat, dacă nu eDista înţelegerecontrară, la cererea celeilalte părţi, de către /reşedintele Camerei deComerţ competente a tarii în care partea în culpa are, în momentulintroducerii cererii de ar itra7, resedinta sa o işnuită sau sediul/re3entul paragraf se aplica şi la înlocuirea ar itrilor desemnaţi decătre o parte sau de către /reşedintele Camerei de Comerţ mai sus vi3ata : &acă părţile au hotărît sa supună reglementarea litigiilor lorunui ar itra7 ad hoc printr unul sau mai mulţi ar itri fără ca convenţiade ar itra7 sa conţină indicaţii în legatura cu măsurile necesare pentruorgani3area ar itra7ului, cum ar fi cele prevă3ute la paragraful 1 alpre3entului articol, aceste măsuri vor fi luate, dacă părţile nu seînţeleg în aceasta privinta şi su re3erva ca3ului menţionat laparagraful > de mai sus, de către ar itrul sau ar itrii de7a desemnaţiEn lipsa unui acord între părţi asupra desemnării ar itrului unic sau înlipsa acordului între ar itri asupra măsurilor de luat, reclamantul vaputea sa se adrese3e, pentru luarea acestor măsuri, dacă părţile auhotărît locul ar itra7ului, la alegerea sa, fie /reşedintelui Camerei deComerţ competente a tarii unde se afla locul ales de părţi, fie/reşedintelui Camerei de Comerţ competente a tarii în care pîrîtul îşiare, în momentul introducerii cererii de ar itra7, resedinta sa o işnuităsau sediul sauG dacă părţile nu s au înţeles asupra locului ar itra7ului,reclamantul se va putea adresa, la alegerea sa, fie /reşedintelui Camereide Comerţ competente a tarii în care pîrîtul îşi are, în momentulintroducerii cererii de ar itra7, resedinta sa o işnuită sau sediul sau,fie Comitetului "pecial a cărui compunere şi modalitate de funcţionaresînt determinate prin aneDa la pre3enta Convenţie &acă reclamantul nu şieDercita drepturile care i sînt acordate prin pre3entul paragraf, acestedrepturi vor putea fi eDercitate de către pîrît sau de către ar itri

F /reşedintele sau Comitetul "pecial sesi3ati vor putea proceda,după ca3, a la desemnarea ar itrului unic, a ar itrului preşedinte, asupraar itrului sau a ar itrului terţG la înlocuirea unuia sau a mai multor ar itri desemnaţi după o altaprocedura decît cea prevă3ută la paragraful > al pre3entului articolG c la determinarea locului ar itra7ului, su intelegindu se caar itrii pot sa aleagă un alt loc de ar itra7G d la sta ilirea directa, sau prin referire la regulamentul uneiinstituţii ar itrale permanente, a regulilor de procedura care tre uierespectate de ar itri, dacă aceştia nu şi au fiDat regulile lor deprocedura, în lipsa unui acord între părţi în aceasta privinta 5 &acă părţile au convenit sa supună reglementarea litigiilor uneiinstituţii ar itrale permanente fără a desemna aceasta instituţie şi nuse înţeleg asupra acestei desemnari, reclamantul va putea sa cearaaceasta desemnare în conformitate cu procedura prevă3ută la paragraful :de mai sus 6 &acă convenţia de ar itra7 nu conţine nici o indicaţie asupramodului de ar itra7 4ar itra7 printr o instituţie permanenta de ar itra7sau ar itra7 ad hoc căruia părţile s au înţeles sa supună litigiul lorşi dacă părţile nu cad de acord asupra acestei chestiuni, reclamantul vaavea facultatea de a recurge, în aceasta privinta, la procedura prevă3utăla paragraful : de mai sus /reşedintele Camerei de Comerţ competente sauComitetul "pecial pot, fie sa îndrepte părţile la o instituţie permanentade ar itra7, fie sa le invite sa şi desemne3e ar itrii, într un termen pecare îl vor fiDa părţilor, şi sa convină în acelaşi termen asupramăsurilor necesare functionarii ar itra7ului En acest din urma ca3, vorfi aplica ile paragrafele >, : şi F din pre3entul articol

7(



- &acă în termen de 6; de 3ile din momentul în care a fost sesi3atcu una din cererile enumerate la paragrafele >, :, F, 5 şi 6 ale acestuiarticol, /reşedintele Camerei de Comerţ desemnat în a3a unuia din acesteparagrafe, n a dat urmare cererii, reclamantul va putea sa se adrese3eComitetului "pecial pentru ca acesta sa şi asume funcţiile care nu aufost îndeplinite )0( 5 &eclinarea competentei ar itrale 1 /artea care înţelege sa ridice o eDcepţie intemeiata peincompetenta ar itrului tre uie, cînd este vor a de eDcepţii întemeiatepe ineDistenta, nulitatea sau caducitatea convenţiei de ar itra7, sa facăacest lucru în cursul procedurii ar itrale, cel mai tir3iu în momentulpre3entării apararilor sale în fond, iar cînd este vor a de eDcepţiiîntemeiate pe faptul ca chestiunea litigioasa ar depăşi împuternicirilear itrului, de îndată ce va fi ridicată, în procedura ar itrală, pro lemacare ar depăşi aceste împuterniciri Cînd intir3ierea părţilor înridicarea eDceptiei este datorată unei cau3e socotită intemeiata de cătrear itru, acesta va declara eDcepţia admisi ilă > 'Dcepţiile de incompetenta arătate la paragraful 1 de mai sus şicare nu au fost ridicate în termenele fiDate în acest paragraf 1, nu vormai putea fi ridicate în cursul procedurii ar itrale, dacă este vor a deeDcepţii pe care, în virtutea legii aplica ile de către ar itru, părţileau singure facultatea de a le invoca, nici în cursul unei proceduri7udiciare ulterioare asupra fondului sau eDecutării sentinţei, dacă estevor a de eDcepţii lăsate la facultatea părţilor în virtutea legiideterminate de norma conflictuala a instanţei 7udecătoreşti sesi3ate cufondul sau cu eDecutarea sentinţei udecătorul va putea totuşi controladeci3ia prin care ar itrul a constatat tardivitatea eDceptiei : "u re3erva controlului 7udiciar ulterior prevă3ut prin legeaforului, ar itrul a cărui competenta este contestată nu tre uie sa sedesesi3e3e de procesG el are dreptul de a hotărî asupra propriei salecompetente şi asupra eDistenţei sau vala ilităţii convenţiei de ar itra7sau a contractului din care aceasta convenţie face parte )0( 6 Competenta 7udiciară 1 'Dcepţia intemeiata pe eDistenta unei convenţii de ar itra7 şipre3entată în fata instanţei 7udecătoreşti sesi3ate de către una dinpărţi la convenţia de ar itra7, tre uie sa fie ridicată de către pîrît,su pedeapsa decăderii, înaintea sau în momentul pre3entării apararilorsale asupra fondului, după cum legea instanţei sesi3ate consideraeDcepţia de incompetenta ca o chestiune de procedura sau de fond > Cînd vor tre ui sa se pronunţe asupra eDistenţei sau vala ilităţiiunei convenţii de ar itra7, tri unalele "tatelor Contractante vor hotărî,în ceea ce priveşte capacitatea părţilor, potrivit legii care esteaplica ilă, iar în ceea ce priveşte celelalte pro leme= a conform legii căreia părţile au supus convenţia de ar itra7G în lipsa unei indicaţii în aceasta privinta, conform legii tariiunde sentinta tre uie sa fie pronunţatăG c în lipsa indicaţiilor asupra legii la care părţile au supusconvenţia şi dacă, în momentul în care pro lema este supusă unei instanţe7udecătoreşti, nu este posi il sa se prevadă care este ţara în care se vada sentinta, conform legii competente în virtutea normelor conflictualeale tri unalului sesi3at udecătorul sesi3at poate sa nu recunoască convenţia de ar itra7dacă, după legea forului, litigiul nu este suscepti il de ar itra7

71



: Cînd, înaintea oricărui recurs la o instanta 7udecătorească, afost introdusă o procedura de ar itra7, instanţele 7udecătoreşti ale"tatelor Contractante, sesi3ate ulterior cu o cerere referitoare laacelaşi litigiu, între aceleaşi părţi, sau cu o cerere în constatareaineDistentei, a nulităţii sau a caducitatii convenţiei de ar itra7, vorsuspenda, afară de ca3ul cînd eDista motive grave, 7udecata asupracompetentei ar itrului pînă la pronunţarea sentinţei ar itrale F Cererea de măsuri provi3orii sau conservatorii adresată uneiautorităţi 7udiciare nu tre uie sa fie considerată ca incompati ilă cuconvenţia de ar itra7, şi nici ca o supunere a litigiului, în ceea cepriveşte fondul sau, instanţei 7udecătoreşti )0( - $egea aplica ilă 1 /ărţile sînt li ere sa determine legea pe care ar itrii tre uie sao aplice fondului litigiului En lipsa indicarii de către părţi a legiiaplica ile, ar itrii vor aplica legea desemnată de norma conflictuala pecare ei o vor considera potrivita în speta En amindoua ca3urile,ar itrii vor tine seama de stipulaţiile contractului şi de u3anţelecomerciale > )r itrii vor hotărî ca mediatori amia ili , dacă aceasta estevointa părţilor şi dacă legea care reglementea3ă ar itra7ul permite acestlucru

4?en amia les compositeurs?

)0( 8 otivarea sentinţei "e considera ca părţile s au înţeles ca sentinta ar itrală sa fiemotivată, afară de ca3ul cînd=

a părţile au declarat în mod eDpres ca sentinta nu tre uie sa fiemotivatăG sau

ele s au supus unei proceduri ar itrale în cadrul căreia nu esteo iceiul de a se motiva sentinta şi în măsura în care, în acest ca3,părţile sau una din ele nu cer în mod eDpres înainte de încheiereade3 aterilor sau, dacă nu au fost de3 ateri, înainte de redactareasentinţei, ca sentinta sa fie motivată )0( 9 )nularea sentinţei ar itrale 1 )nularea într unul din "tatele Contractante a unei sentinţear itrale ce cade su prevederile pre3entei Convenţii nu va constitui unmotiv de refu3 de recunoaştere sau de eDecutare într un alt "tatContractant decît dacă aceasta anulare a fost pronunţată în "tatul încare, sau după legea căruia, sentinta a fost data şi aceasta pentru unuldin următoarele motive= a părţile la convenţia de ar itra7 erau, conform legii care le esteaplica ilă, lovite de incapacitate, sau 3isa convenţie nu este vala ilăpotrivit legii căreia părţile au supus o sau, în lipsa indicaţiilor înaceasta privinta, potrivit legii tarii unde sentinta a fost pronunţatăGsau

partea care cere anularea nu a fost informată în mod cuvenitdespre desemnarea ar itrului sau despre procedura ar itrală, sau i a fostimposi il dintr un alt motiv sa şi susţină cau3aG sau c sentinta se referă la un diferend nementionat în compromis saucare nu intra în prevederile clau3ei compromisoriiG sau conţine hotărîricare depăşesc termenii compromisului sau ai clau3ei compromisoriiGtotuşi, dacă dispo3iţiile sentinţei care se referă la pro leme supuse

7$



ar itra7ului pot fi separate de cele care se referă la pro leme nesupusear itra7ului, primele vor putea sa nu fie anulateG sau d constituirea tri unalului ar itral sau procedura de ar itra7 nu afost conformă cu convenţia părţilor sau, în lipsa convenţiei, cudispo3iţiile articolului #2 din pre3enta Convenţie > En raporturile între "tatele Contractante care sînt /ărţi şi laConvenţia de la !eI JorK din 1; iunie 1958 pentru recunoaşterea şieDecutarea sentinţelor ar itrale străine, paragraful 1 din pre3entularticol are drept efect de a limita numai la cau3ele de anulare pe careel le enumera, aplicarea articolului 2, paragraful 1 lit e din Convenţiade la !eI JorK )0( 1; &ispo3iţii finale 1 /re3enta Convenţie este deschisă pentru semnare sau aderareţărilor mem re ale Comisiei 'conomice pentru 'uropa şi ţărilor admise laComisie cu titlu consultativ conform paragrafului 8 din mandatul acesteiComisii > Bările suscepti ile de a participa la anumite lucrări ale Comisiei'conomice pentru 'uropa, în a3a paragrafului 11 din mandatul acesteiComisii, pot deveni /ărţi Contractante la pre3enta Convenţie prin aderaredupă intrarea ei în vigoare : Convenţia va fi deschisă pentru semnare pînă la :1 decem rie 1961inclusiv &upă aceasta data, ea va rămîne deschisă pentru aderare F /re3enta Convenţie este supusă ratificării 5 #nstrumentele de ratificare sau aderare vor fi depuse la"ecretarul @eneral al rgani3aţiei !aţiunilor %nite 6 $a semnarea pre3entei Convenţii, la ratificarea ei sau la aderare,/ărţile Contractante vor comunica "ecretarului @eneral al rgani3aţiei!aţiunilor %nite lista Camerelor de Comerţ sau a altor instituţii dinţara lor ale căror /resedinti îşi asuma funcţiile încredinţate dearticolul #2 din pre3enta Convenţie preşedinţilor Camerelor de Comerţcompetente - &ispo3iţiile pre3entei Convenţii nu aduc atingere vala ilităţiiacordurilor multilaterale sau ilaterale încheiate sau care vor fiîncheiate de către "tatele Contractante în materie de ar itra7

8 /re3enta Convenţie va intra în vigoare în a 9; a 3i după ce cincidin ţările menţionate la paragraful 1 din pre3entul articol vor depuneinstrumentele lor de ratificare sau aderare /entru fiecare ţara care varatifica sau adera ulterior, pre3enta Convenţie va intra în vigoare în a9; a 3i după depunerea instrumentului de ratificare sau aderare a acesteitari 9 +iecare /arte Contractantă va putea sa denunţe pre3enta Convenţieprintr o notificare adresată "ecretarului @eneral al rgani3aţiei!aţiunilor %nite &enunţarea îşi va produce efectul la 1> luni după datala care "ecretarul @eneral a primit notificarea 1; &acă după intrarea în vigoare a pre3entei Convenţii, numărul/ărţilor Contractante va fi, ca urmare a denuntarilor, redus la mai puţinde cinci, pre3enta Convenţie va inceta de a fi în vigoare începînd de ladata la care ultima din aceste denuntari îşi va produce efectul 11 "ecretarul @eneral al rgani3aţiei !aţiunilor %nite va notificaţărilor prevă3ute la paragraful 1, ca şi ţărilor devenite /ărţiContractante prin aplicarea paragrafului > din pre3entul articol= a declaraţiile făcute în a3a paragrafului > din articolul ##G ratificarile şi aderarile în a3a paragrafului 1 şi > dinpre3entul articolG

c comunicările primite conform paragrafului 6 din pre3entul articolG

7%



d datele la care pre3enta Convenţie va intra în vigoare conformparagrafului 8 din pre3entul articolG e denuntarile în a3a paragrafului 9 din pre3entul articolG f a rogarea pre3entei Convenţii conform paragrafului 1; dinpre3entul articol 1> &upă :1 decem rie 1961, originalul pre3entei Convenţii va fidepus la "ecretarul @eneral al rgani3aţiei !aţiunilor %nite, care vatransmite copii certificate fiecărei tari prevă3ute de paragraful 1 şi >din pre3entul articol &rept care su semnaţii, autori3aţi în cuvenită forma, au semnatpre3enta Convenţie +acuta la @eneva, la doua3ecisiunu aprilie 1961, într un singureDemplar, în lim ile france3a, engle3a şi rusa, toate trei teDtele avîndaceeaşi vala ilitate

)!'.) 1

Compunerea şi modul de funcţionare a Comitetului "pecial prevă3ut dearticolul #2 al Convenţiei

(raducere din lim a france3a

1 Comitetul "pecial prevă3ut de articolul #2 al Convenţiei va ficompus din doi mem ri titulari şi dintr un /reşedinte %nul din mem riititulari va fi ales de către Camerele de Comerţ sau alte instituţiidesemnate, conform articolului . paragraful 6 al Convenţiei, de către"tatele în care, în momentul deschiderii pentru semnare a Convenţiei,eDista Comitete naţionale ale Camerei de Comerţ #nternaţionale şi care,în momentul alegerii, vor fi /ărţi la Convenţie Celălalt mem ru va fiales de către Camerele de Comerţ sau alte instituţii desemnate, conformarticolului . paragraful 6 al Convenţiei, de către "tatele în care, înmomentul deschiderii pentru semnare a Convenţiei, nu eDista Comitetenaţionale ale Camerei de Comerţ #nternaţionale şi care, în momentulalegerii, vor fi părţi la Convenţie > /ersoanele chemate sa eDercite, în condiţiile prevă3ute deparagraful - de mai 7os, funcţiile de /reşedinte al Comitetului "pecialvor fi de asemenea alese de către Camerele de Comerţ sau alte instituţii,asa cum este prevă3ut la paragraful 1 din pre3enta aneDa : Camerele de Comerţ sau celelalte instituţii prevă3ute laparagraful 1 din pre3enta aneDa vor alege, în acelaşi timp şi în aceleaşicondiţii ca şi pe /reşedinţii şi mem rii titulari, supleanţi pentruca3urile de împiedicare temporară a /reşedinţilor sau a mem rilortitulari mentionati En ca3 de împiedicare permanenta sau de demisie aunui /reşedinte sau a unui mem ru titular, supleantul ales pentru a lînlocui devine, după ca3, /reşedinte sau mem ru titular şi grupul deCamere de Comerţ sau de alte instituţii care alesese pe supleantuldevenit /reşedinte sau mem ru titular, va proceda la alegerea unui nousupleant

F /rimele alegeri ale Comitetului vor avea loc în timp de 9; de 3ilede la depunerea celui de al cincilea instrument de ratificare sauaderare 2or putea de asemenea participa la aceste alegeri Camerele deComerţ sau alte instituţii desemnate de către "tatele care, fiindsemnatare, nu sînt încă /ărţi la Convenţie &acă nu este posi il sa seprocede3e la alegeri în termenul indicat, aplicarea paragrafelor : - dinarticolul #2 al Convenţiei va fi suspendată pînă cînd se va proceda laalegeri în condiţiile prevă3ute mai sus

7!



5 "u re3erva prevederilor paragrafului - de mai 7os, mem riiComitetului "pecial vor fi aleşi pentru o perioada de patru ani !oialegeri vor tre ui sa ai ă loc în primele şase luni ale celui de alpatrulea an de la alegerile precedente &acă o noua procedura de alegerea mem rilor Comitetului "pecial nu a dat re3ultate, mem rii aleşi înalegerile precedente vor continua sa şi eDercite funcţiile pînă laalegerea noilor mem ri 6 0e3ultatele alegerilor mem rilor Comitetului "pecial vor ficomunicate "ecretarului @eneral al rgani3aţiei !aţiunilor %nite care leva notifica "tatelor prevă3ute în paragraful 1 al articolului . alpre3entei Convenţii, ca şi "tatelor devenite /ărţi Contractante în a3aparagrafului > al articolului . "ecretarul @eneral va notifica deasemenea aceloraşi "tate eventuala suspendare şi punerea în aplicare aparagrafelor : - ale articolului #2 din Convenţie, în a3a paragrafului Fdin pre3enta aneDa

- /ersoanele alese cu titlu de /reşedinte îşi vor eDercita funcţiilepe rind, fiecare timp de doi ani )tri uirea funcţiei de /reşedinte uneiadin aceste doua persoane în timpul primei perioade de doi ani dupăintrarea în vigoare a Convenţiei, va fi hotarita prin tragere la sorţi/reşedinţia va fi după aceea atri uită de fiecare data, pentru o nouaperioada de doi ani, persoanei aleasă ca /reşedinte de către grupul detari altul decît acela care l a ales pe /reşedintele care şi a eDercitatfuncţiile în perioada de doi ani imediat precedenta 8 Cererile către Comitetul "pecial prevă3ute în paragrafele : - alearticolului #2 al Convenţiei vor fi adresate "ecretarului 'Decutiv alComisiei 'conomice pentru 'uropa "ecretarul 'Decutiv va sesi3a mai întîipe mem rul Comitetului "pecial ales de către grupul de tari altul decîtcel care a ales pe /reşedintele în eDerciţiu în momentul introduceriicererii "oluţia propusă de către mem rul sesi3at în primul rind va fitransmisă de către "ecretarul 'Decutiv celuilalt mem ru al Comitetuluişi, dacă acesta o accepta, aceasta soluţie va fi considerată ca ohotărîre a Comitetului şi comunicată, ca atare, de către "ecretarul'Decutiv reclamantului

9 &acă cei doi mem ri ai Comitetului "pecial, sesi3ati de către"ecretarul 'Decutiv, nu se înţeleg asupra unei soluţii pe cale decorespondenta, "ecretarul 'Decutiv va convoca o reuniune a Comitetului"pecial la @eneva spre a incerca sa se a7ungă la o hotărîre unanimaasupra cererii En lipsa unanimitatii, hotărîrea Comitetului va fi luatăcu ma7oritate de voturi şi comunicată de către "ecretarul 'Decutivreclamantului 1; Cheltuielile legate de intervenţia Comitetului "pecial într unlitigiu supus pre3entei Convenţii vor fi efectuate de către reclamant şiconsiderate drept cheltuieli de procedura

7'



C&%#*AC#$ %012#$ % C&1$*30 2%#$*%A32&%A .

C&%#*AC#0 2%#$*%A32&%A D$ D$,&42# *$50 A#. 0!n magazii generale).Contractul internaQional de depozit regulat este contractul prin e#ectul căruia o pnumită deponent !ncredinQează spre păstrare altei persoane numită depozitar, unul multe bunuri, cu obligaQia acesteia din urmă ca, !n sc imbul unei sume de bani depozit), să le conser"e, să le păzească Ri să le restituie la prima cerere.'cest contract are caracterreal, deoarece el se #ormează numai ca urmare a predăribunului 0sau bunurilor) !n posesia depozitarului, care se obligă să-l conser"e* !ncălccătre depozitar a obligaQiei de conser"are atrage răspunderea lui contractuală.

%e asemenea, depozitarul !Ri asumă obligaQia să păstreze secretul operaQie#olosească bunurile primite spre păstrare Ri să le restituie la cerere* păstrarea seoperaQiei !i incumbă numai dacă o atare !ndatorire a #ost pre"ăzută e+pres !n contract

Încălcarea obligaQiei de restituire antrenează răspunderea depozitarului pentrpieirii bunului datorită unui e"eniment de #orQă majoră, precum Ri obligarea lui

daune-interese.

74



4pre deosebire de contractul ci"il de depozit, care este gratuit, contractul comerdepozit are caracter oneros, depozitarul #iind remunerat pentru ser"iciile sale prin depozit, ce se stabileRte !n raport de cantitatea de mar#ă depozitată 0mai e+act spdepozitare a#ectat) Ri de durata depozitării.

În ipoteza !n care deponentul nu ac ită ta+a de depozitare, depozitarul are un dretenQie asupra bunurilor ce -au #ost date !n depozit.%epozitul comercial este !ntotdeauna "oluntar, deponentul a"$nd libertatea să-l

pe depozitar. %eponentul are obligaQia să remită depozitarului bunul sau bunurile contractului, ambalate Ri etic etate potri"it naturii lor speci#ice. l are !nsă #aculreclama oric$nd restituirea bunurilor date !n depozit, c iar !naintea e+pirării unui termen #i+at pentru aceasta. În a#ara obligaQiei de plată a ta+ei de depozitare, depore"ine Ri !ndatorirea să-l despăgubească pe depozitar pentru c eltuielile #ăcute, e"epăstrarea bunurilor.

În comerQul internaQional, atunci c$nd obiectul contractului de depozit !l măr#urile, depozitul constituie o acti"itate comercială care se realizează de către ad !ntreprinderi organizate sub #orma de depozite, antrepozite, docuri etc.

'ceastă acti"itate apare ca necesară !n numeroase situaQii, cum ar #i: ipoteza !nproducătorul nu găseRte imediat cumpărător, sau c$nd acesta din urmă nu se prezintăsă ridice mar#a cumpărată, ori c$nd, dintr-un moti" oarecare, "asul destinat să tranmar#a nu soseRte la termen !n portul de !ncărcare etc. ?rec"enQa unor asemenea situca organizarea de magazii generale, antrepozite, docuri etc. sau, !ntr-o e+presicuprinzătoare, spaQii de conser"are a măr#ii, să #ie o acti"itate comercială #oarte renta

Contractul internaQional de depozit regulat constituie instrumentul juridic care cadrul păstrării măr#ii !n asemenea magazii generale. l se !nc eie !n #ormăcomport$nd !ntocmirea a trei !nscrisuri di#erite, dar cu conQinut identic:talonul6 recipisa dedepozit Ri 7arantul. Cel dint$i răm$ne !n registrul administraQiei Ri are "aloare probconstituind do"ada e+istenQei contractului de depozit, iar celelalte două sunt titlurinominati"e, la purtător sau la ordin, !n care se incorporează mar#a depozitată Ri care deponentului.

În cuprinsul celor trei documente trebuie !nscrise obligatoriu următoarele menQ- denumirea Ri sediul magaziei generale*- numărul curent din registrul !n care au #ost !nscrise măr#urile depozitate

emiterii documentelor*- numele Ri sediul deponentului*- natura, cantitatea Ri "aloarea măr#ii predate*- plata ta+elor de import ori e+port Ri poliQa de asigurare*- durata depozitului.Ca act de comerQ, depozitarea măr#urilor !n magazii generale 0antre

!ndeplineRte !n comerQul internaQional importanta #uncQie de !nlesnire a "$nzării-cu În cazul !n care pe parcursul derulării unor contracte comerciale apar situaQii d

să-l deintereseze pe cumpărătorul e+tern pentru mar#a e+pediată, ca Ri atunci c$nd

este declarat !n stare de #aliment, predarea măr#urilor e+pediate unui depozit general

77



cumpărătorului este singura soluQie pentru conser"area dreptului de proprietate asup"alori#icarea ulterioară, prin negocieri, a măr#urilor respecti"e.

4pre deosebire de dreptul continental - ce reglementează at$t recipisa de depozRi Farantul - ,dreptul englez nu cunoaRte sistemul titlului dublu, depozitele generale

numai recipisa de depozit. Ca urmare, gajarea măr#urilor se #ace numai prin girarearecipise.4oluQia adoptată de dreptul continental prezintă a"antajul că prin #olosirea sep

Farantului pot #i obQinute credite numai pe baza !nm$nării acestui document creoperaQie ce are ca e#ect gajarea măr#urilor #ără predarea e#ecti"ă a lor !n posesia acurmă. Begocierea deplină 0#ără nici un drept al unor terQe persoane) se realizează prconcomitentă a recipisei Ri Farantului, ceea ce !nseamnă că posesorul legal al ambelolegitimat prin girul ne!ntrerupt al acestora, este Ri proprietarul măr#urilor !nscrise !n e

Bormele de drept incidente !n materie instituie pe seama deponentului obligaQridica măr#urile depozitate !n termenul stabilit, iar !n absenQa unui asemenea termscurgerea unui anumit inter"al de timp 0de regulă un an) de la data depozitării. În nerespectare a acestei obligaQii, depozitul general este !ndreptăQit să procedeze la "$nprin licitaQie publică. 're !ndreptăQirea să ceară "$nzarea măr#urilor depozitate RFarantului neplătit la scadenQă, dacă a protestat titlul respecti".

'tunci c$nd deponentul are sediul sau domiciliul !n altă Qară dec$t !n aceea !n ca#lă sediul depozitului, contractul comercial de depozit dob$ndeRte caracter internaQi

ndi#erent ce legi "or #i !n prezenQă !ntr-o atare situaQie, acest contract se r !ntotdeauna !n #ormă scrisă. CondiQiile de #ond Ri e#ectele lui, !n absenQa unor uni#orme, "or #i c$rmuite, con#orm principiuluilex voluntatis,de legea desemnată de părQi. Întăcerea părQilor, practica organelor de jurisdicQie s-a orientat, !n c"asiunanimitatea eisupunerii contractului legii !n "igoare la sediul depozitului. 'tunci c$nd locul depozituldeterminat Ri nici determinabil, - adică !n situaQii cu totul de e+cepQie - primeRtesubsidiară legea locului unde mar#a a #ost predată sau legea locului de !nc eiere a conde depozit.

roblemele re#eritoare la capacitatea părQilor răm$n sub incidenQa legii prespecti" a legii naQionale 0pentru persoanele juridice).

Contractul de depozit !n magazii generale 0antrepozite) are caracterul unui dregulat, deoarece obligaQia de restituire ce incumbă depozitarului pri"eRte bunurile depozit. 'cest contract este !nsă numai o "arietate a depozitului regulat deoarece !n cominternaQional se practică Ri alte "arietăQi ale depozitului regulat, de e+emplu depopaza Ri supra"eg erea unor bunuri cum ar #i: obiecte preQioase, blănuri, co"oare, auetc.

Bumeroase operaQii comerciale implică !n derularea lor Ri un contract de depoar #i spre e+emplu "$nzarea prin consignaQie care comportă stabilirea !ntre consiconsignant Ri a unui raport juridic de depozit !n "irtutea căruia cel dint$i dob$ndeRte de depozitar al măr#urilor celui de-al doilea. ot ast#el, contractul de concesiune cocomportă pentru concesionar Ri calitatea de depozitar al măr#urilor cedentului. În

internaQional se practică pe scară largă depozitul otelier !n "irtutea căruia bunurile

7"



cazaQi !ntr-un otel sunt date !n depozit 0spre pază) otelierului, dar un atare de !n#ăQiRează ca un depozit necesar.

C&%#*AC#0 2%#$*%A32&%A D$ 8AC#&*2%5. Contractul internaQional de

#actoring este contractul !n "irtutea căruia o persoană numităaderent , a"$nd calitatea de"$nzător de bunuri sau #urnizor de ser"icii, cedează creanQele a"ute #aQă de cumpăunei alte persoane, numităfactor, care la r$ndul ei !Ri asumă obligaQia de a !ncasa creanrespecti"e, subrog$ndu-se !ntr-un atare scop !n toate drepturile pe care partenercontractual le are !mpotri"a debitorilor săi.

'cest contract presupune o dublă "$nzare Ri anume: "$nzătorul 0#urnizorul) !Rmai !nt$i măr#urile, iar apoi "inde 0cedează) Ri creanQele pe care le are #aQă de cumăr#urilor sale.

ractic, operaQia se derulează ast#el: prin contractul !nc eiat cu #actorul, adcedează acestuia toate creanQele sale materializate !n #acturi, !n sc imbul plăQii "alaceastă cale #actorul dob$ndeRte dreptul să le !ncaseze la scadenQă, dar totodată !Ri riscul insol"abilităQii debitorilor, ca Ri pe acela al neplăQii la termen 0risc de trezorerse recunoaRte #acultatea de a se !ntoarce cu recurs, !n cazul realizării acestor riscuri, !aderentului.

/peraQia de #actoring se derulează cu participarea a trei subiecQi de drept daderentul 0care este "$nzător sau #urnizor),factorul 0care !ndeplineRte rolul de cesionar alcreanQelor) Riclientul 0acesta #iind cumpărătorul măr#ii sau bene#iciarul ser"iciilor)* !n !n care o atare operaQie se !n#ăptuieRte pe plan internaQional, depăRind #rontierecelor trei participanQi obiRnuiQi li se adaugă un al patrulea,factorul la import, adică #actorul dinaltă Qară, !n bene#iciul căruia #actorul iniQial 0numit Rifactor la export) !i recedează creanQelecare !i #useseră "$ndute de către aderent.

'tunci c$nd debitorul unei #acturi nu plăteRte la scadenQă, #actorul se poate ! !mpotri"a aderentului numai dacă nerealizarea creanQei este imputabilă "$nzătorudeterminată de #aptul că acesta nu Ri-a e+ecutat sau Ri-a e+ecutat de#ectuos obligacomerciale 0respecti" nu a li"rat mar#a contractată, sau mar#a li"rată era necorespunză

%reptul de regres al #actorului !n această situaQie se legitimează prin #aptulasumă numai riscul insol"abilităQii debitorului, nu Ri obligaQia de a răspunincorectitudinea comercială sau administrati"ă a aderentului. În scopul pre"enirii unsituaQii de risc, #actorul reQine o sumă reprezent$nd circa 1=S din "aloarea #acturilorContractul internaQional de #actoring urmăreRte ca scop realizarea unei opcredit: transmiterea creanQei către #actor Qine de esenQa sa* opozabilitatea acestei cde terQi este subordonată cunoaRterii de către debitor a !n#ăptuirii ei, iar !ncunoRtin#ace, !n unele sisteme de drept, printr-o simplă scrisoare.

În scopul #acilitării cesiunii de creanQă, legislaQiile din unele Qări au simpli#icce o #ac opozabilă, admiQ$nd ca !nseRi #acturile să #ie transmisibile* ast#el, !n drepta reglementat transmiterea #acturilor prin gir sau andosare, la #el ca !n cazul titlurilorandosarea #acturii se noti#ică debitorului printr-un a"iz e+pediat prin scrisoare recom

a"iz de primire, scrisoare conQin$nd precizarea că debitorul care primeRte un a"iz de se poate libera "alabil numai !n m$inile andosatorului 0giratar).

79



?aQă de terQi, transmiterea creanQei produce ca e#ect subrogarea #actorului !n#urnizorului, cel dint$i de"enind ast#el creditor !n locul acestuia din urmă, lăs$nd săcon"enQia originară* debitorul !i "a putea opune noului titular al creanQei toate e+ceple putea opune creditorului iniQial, deoarece prin e#ectul cesiunii creanQei noul

dob$ndeRte mai multe drepturi dec$t a"ea creditorul iniQial Ri nici situaQia debitpoate modi#ica !n sensul !nrăutăQirii ei.Contractul internaQional de #actoring este un contract comercial a"$nd caracteintuitu

personae, totodată, el se !n#ăQiRează Ri ca un contract de adeziune. În practica comercială se utilizează două "arietăQi de #actoring:a) factoring - ul tradiţional,care se distinge prin aceea că #actorul plăteRte aderentu

imediat toate #acturile 0adică mai !nainte de scadenQa lor), acesta mai numindu-se Rold linefactoring

b) factoring la scadenţă0saumaturity factoring), al cărui speci#ic constă !n aceea că#actorul plăteRte abia la data scadenQei 0adică a e+igibilităQii) #acturilor.

În primul caz se realizează o operaQie de credit similară scontului, dar #aQărăm$ne totuRi distinctă, deosebindu-se prin mai multe aspecte. %ata cesiunii creandi#erită la cele două "arietăQi de #actoring: la #actoring - ul tradiQional ea coincnaRterii creanQei respecti"e 0sau se plasează c$te"a zile după aceasta)* la #actorul la data cesiunii este data e+igibilităQii creanQelor respecti"e 0adică data scadenQei aces

În "irtutea contractului internaQional de #actoring, #actorului !i re"ine caprincipală să !i plătească aderentului său toate #acturile pe care le-a aprobat !n prealregulă, #actorul !Ri rezer"ă dreptul de a decide să nu accepte #acturile unor clienQi pplan comercial, nu !i agreează, deoarece nu prezintă su#iciente garanQii. entru clienel plăteRte de !ndată toate #acturile ce -au #ost cedate, plata #ăc$ndu-se pe măsură c !i sunt prezentate 0sau la scadenQă, !n cazul unui #actoring la scadenQă). Corelati" oplată a #acturilor, #actorului se recunoaRte dreptul la un comision ce reprezintă reacti"ităQii sale comerciale. >ealizarea acestui drept este asigurată prin următoarele juridice: #actorul de"ine proprietar al creanQelor dob$ndite, bene#iciind de toate accesoriile Ri acQiunile a#erente* totodată i se recunoaRte Ri dreptul de a re"inderespecti"e.

?actorul are !mpotri"a debitorului cedat următoarele drepturi:- #acultatea de a promo"a o acQiune !n plată !mpotri"a debitorului 0clientului)*- de"enind unic creditor ca o consecinQă a subrogării, dob$ndeRte situaQia criniQial Ri ca urmare plata #ăcută de debitor !n m$inile lui după ce s-a noti#icat sub

e#ect liberator* dob$ndeRte creanQa, dar !mpreună cu toate "iciile care o a#ectează, Rdebitorul !i poate opune toate e+cepQiile inerente acesteia, celelalte e+cepQii #iind de a-i #i opuse #actorului numai dacă ele au luat naRtere mai !nainte de subrogare 0decompensaQia legală care a operat anterior subrogării poate #i opusă #actorului, !ntrupoate a"ea mai multe drepturi dec$t a"usese aderentul la momentul subrogării)*

- !n ipoteza ine+istenQei totale sau parQiale a creanQei cedate sau !n cazul re#upentru considerente Qin$nd de mar#a ca atare 0cum este bunăoară situaQia c$nd ace

necorespunzătoare calitati"), #actorul este !ndreptăQit să promo"eze o acQiune !n r

"(



plăQii nedatorate, sens !n care !Ri poate constitui un #ond de rezer"ă special, #ormat dasupra sumelor datorate aderentului.

a operaQiile de comerQ internaQional participă doi #actori: unul din Qara e+paltul din Qara importatoare, care de regulă, aceRtia #ac parte dintr-o reQea interna

factors prin con"enQiiinterfactors! ?actoring - ul internaQional se derulează ast#el: #actorul la e+port 0care este acceptă să cumpere creanQele pe care unul dintre clienQii săi e+portatori 0adică adeare !mpotri"a unor cumpărători Ri să le cedeze apoi, !n sc imbul unei plăQi, coresposău din Qara importatorilor sau importatorului 0care este #actor la import), !n măsu#actorul la import le acceptase !n prealabil.

În această ipoteză, acordul de #actoring comportă asumarea de către #actorul laa obligaQiei de a plăti #actorului la e+port toate creanQele acestuia asupra importastrăinătate transmise de e+portator !n proprietate. otodată un ast#el de acord impreluarea de către #actorul la import a creanQelor !n proprietate de la #actorul la e+po !n poziQia e+portatorului aderent, plătindu-se băncii respecti"e 0adică #actorului la reQinerea unui comision corespunzător.

/peraQia de #actoring a primit reglementare legală proprie !ntr-un număr restlegislaQii naQionale. %e pildă, !n dreptul american acest contract este reglementat?actoring 'ct din 1EE7, printr-o lege specială din 172&, precum Ri prin dispoziQiile secQia 7 din Dni#orm Commercial Cod. În majoritatea statelor !nsă, te nica de primeRte incidenQa #ie a legilor ci"ile aplicabile cesiunii de creanQă 0cum este bdreptul belgian, italian, lu+emburg ez, olandez, englez, german etc.), #ie a legilor asubrogaQiei con"enQionale 0de e+emplu, !n dreptul #rancez).

În cazul #actoringului internaQional prezintă importanQă deosebită determinaplicabile #ondului Ri e#ectelor acestui contract. În absenQa unor reglementări uni#oraplicare principiile con#lictuale generale, Ri !nainte de toate principiullex voluntatis, părQilecontractante a"$nd libertatea să desemneze ele !nsele legea aplicabilă 0!n special cu rla cesiunea de creanQă de la #actorul de e+port către #actorul la import). În tăcerea ppoate proceda la izolarea operaQiilor pe care le implică contractul internaQional deurm$nd ca #iecare dintre ele să primească incidenQa legii indicate de normele con#li#orului 0lege care poate #i di#erită de la o relaQie la alta), dar o atare soluQie nu caracterului unitar al operaQiei comple+e de #actoring. %e aceea, practica orga jurisdicQie relati" recentă a adoptat, !n lipsa unui pactum de lege utenda, soluQia supuneriicontractului internaQional de #actoring legii !n "igoare la sediul părQii, ca obligaQie0care este legea #actorului la import), soluQie care este !n armonie cu principiucreditului, deoarece #actorul la import realizează !n cele din urmă plata creanQelocreditarea aderentului.

C&%#*AC#0 2%#$*%A32&%A D$ 1A%DA# C&1$*C2A . Contractul internaQionalde mandat comercial este contractul !n "irtutea căruia o persoană numitămandatar se obligăsă #acă ce"a pe seama altei persoane, numitămandant, de la care a primit !mputernicire !n

acest scop.

"1



Iandatul comercial are ca obiect tratarea de a#aceri comerciale pe seama Rsocoteala mandantului. 4pre deosebire de mandatul ci"il, acesta nu se prezumă a #i gIandatul comercial prezintă următoarele trăsături speci#ice prin care se deosebeRmandatul ci"il:

a) >eprezentarea este numai de natura mandatului, Ri nu de esenQa acestuia ce !nseamnă că mandatul comercial se poate !n#ăQiRa ca mandat cu reprezentare 0!n icare mandatarul !nc eie actul juridic cu terQul !n numele Ri pe seama mandantumandat #ără reprezentare 0c$nd mandatarul !nc eie actul juridic !n nume propriu darmandantului*

b) ste un act de comerQ, deci pro#itabil ambelor părQi. Contractul internamandat comercial este un contract cu titlu oneros, mandatarul primind o remuneraQacti"itatea sa, remuneraQie ce, de regulă, constă !ntr-o sumă #ermă sau stabilită #precizată !n contract la !nc eierea acestuia*

c) Bu poate #i re"ocat pe cale unilaterală, caracterul său de act cu titlu ontrans#orm$ndu-l !n contract bilateral*

d) Iandatarul bene#iciază de o garanQie concretizată !ntr-un drept de retenQie atot ce pri"eRte pentru mandant p$nă la momentul ac itării de către acesta din urmă adatorează. ste "orba de un pri"ilegiu special care se e+ercită asupra lucrurilor mandpe care mandatarul le deQine pentru e+ecutarea mandatului sau care se găsesc la dissa, !n magazinele sale sau !n depozite publice, pentru care el poate proba, prin poselegală a poliQei de !ncărcare sau a scrisorii de trăsură, că s-au e+pediat. %acă mandantului au #ost "$ndute de către mandatar, pri"ilegiul subzistă asupra preQulucomercial rom$n)*

e) În temeiul mandatului comercial, mandatarul dob$ndeRte posibilitatea de a !nacte care nu sunt e+pres pre"ăzute !n cuprinsul !mputernicirii primite, dacă aces !ncadrează !n conceptul de mandat aparent, potri"it obiceiului locului Ri uzanQelor Rne"oilor mandantului. Iandatarul este liber să con#irme oric$nd actele să"$rRite de mcu depăRirea !mputernicirii, ne #iind necesar ca rati#icarea să #ie #ăcută !n #ormaautentic.

ărQile contractului internaQional de mandat comercial suntmandantul 0sau mandantele)Rimandatarul . În pri"inQa celui dint$i se cere !ntotdeauna să aibă capacitate comercic$nd cel de-al doilea nu trebuie să aibă neapărat calitatea de comerciant 0deoarece, de el !nc eie actele juridice cu terQulnomine alieno, e+prim$ndu-l Ri angaj$ndu-l pe mandant) nici capacitatea de a !nc eia actul respecti" 0pentru că este angajată capacimandantului), ci trebuie doar să e+prime o "oinQă ne"iciată Ri să aibă discernăm$nt.

+istă Ri situaQii !n care se cere condiQia ca mandatarul să aibă capacitatea de acte de comerQ, !nsă, asemenea situaQii pri"esc numai ipoteza mandatului #ără reprc$nd !nc eind contractul cu terQulnomine proprio, mandatarul este parte !n acel contractcomercial Ri, ca atare, se mani#estă !n calitate de comerciant.

În legătură cu contractul internaQional de mandat comercial se pot i"i Ri unele con#lictuale, decurg$nd din caracterul internaQional al acestui contract, care, la r$ndu

determinat de #aptul că părQile contractante au sediul social principal 0sau #irma inditeritorii statale di#erite.

"$



$nă !n prezent, nu au #ost adoptate norme legale uni#orme Ri de aceea urmeprimească aplicare principiile generale de soluQionare a con#lictelor de legi. Capacitase determină potri"it pre"ederilor luilex personalis, respecti" legea naQională pe c$nd #ondul Re#ectele contractului internaQional de mandat comercial sunt gu"ernate delex voluntatis, adică

de legea desemnată de părQi calex causae! În cazul !n care părQile nu uzează de libertatea de a desemnalex contractus , se admite !n general că legea locului de e+ecutare, care !n #apt este legea sediului mandaprimeRte incidenQă cu re#erire la contract. 'ceastă soluQie este consacrată !n practica jurisdicQionale rom$ne 0at$t instanQele de judecată c$t Ri a CurQii de 'rbitraj 3ucure

'st#el, practica judiciară !n materie de reprezentare a statuat că procura dată !n pentru un a"ocat din >om$nia este supusă dreptului rom$n c$t pri"eRte problema de are"ocarea mandatului, ca Ri re#eritor la e#ectele pe care le-a putut produce #aQă de te

a r$ndul ei, Curtea de 'rbitraj de pe l$ngă Camera de ComerQ Ri ndustrie a >a decis că !n pri"inQa contractului internaQional de mandat comercial are "ocadomiciliului 0sediului) mandatarului, adică a locului unde se des#ăRoară acti"itateae+ecutării contractului.

'ceastă soluQie - adoptată pe scară largă de practica internaQională - asigură un juridic unitar contractului internaQional de mandat comercial, implic$nd aplicarea lex loci executionis at$t #ondului Ri e#ectelor raportului contractual dintre mandant Ri mandadeseori, actului !nc eiat de mandatar cu terQul.

C&%#*AC#0 2%#$*%A32&%A D$ C&12 2&%. Contractul internaQional de comisioneste un contract de intermediere !n temeiul căruia o persoană 0#izică sau juridică)comisionar , se obligă #aQă de o altă persoană 0#izică sau juridică), numităcomitent , să !nc e(ieanumite acte juridice !n nume propriu, dar !n contul acesteia din urmă, primind pentrurespecti" o remuneraQie numităcomision, calculată procentual la ci#ra de a#aceri.

'cest contract constituie una din #ormele comerciale ale reprezentării Ri are outilizare !n practica internaQională, at$t cu pri"ire la "$nzarea-cumpărarea de măr#urdomeniul transporturilor, precum Ri !n acela al operaQiilor re#eritoare la "alorile mob

/peraQia de comision prezintă a"antaje pentru ambii contractanQi. e de o parte !ndeplinirea sa comisionarul primeRte o remuneraQie proporQională cu "olumu !nc eiate prin intermediul lui, iar pe de altă parte, !ntreprinderea pentru care acesta l0comitentul) este absol"ită de grija contractului Ri a supra"eg erii, persoana descomisionar #iind mai !n măsură să cunoască piaQa respecti"ă, at$t sub aspectul e+igec$t Ri din punctul de "edere al clientelei 0al gusturilor Ri obiceiurilor acesteia), al poeconomice etc. otodată comitentul bene#iciază de creditul, competenQa Ri prestigicomisionarul le are !n zona sau !n Qara respecti"ă.

C$t pri"eRte domeniul transporturilor internaQionale, situaQia se prezinte+peditorul măr#urilor nu se adresează cărăuRului, ci unui comisionar care, de regulmare !ntreprindere ce-Ri asumă obligaQia să se !ngrijească de transportul măr#destinaQie, scop !n care !nc eie un contract cu unul sau mai mulQi cărăuRi, !n

speci#icul operaQiei* !n anumite situaQii, cum sunt cazurile c$nd obiectul e+pediQicoletele mici 0care trebuie adunate Ri grupate, pentru a putea #i e+pediate), sa

"%



transportul este combinat 0apă, uscat, aer), e+peditorul este c iar ne"oit să se adresezcomisionar.

Contractul internaQional de comision pune !n prezenQă, !n materia operatransport, trei subiecQi de drept: e+peditorul, comisionarul Ri cărăuRul. Contractul d

con"enit de comisionar Ri cărăuR este !nc eiat pe seama Ri !n bene#iciul e+e+peditorului. 'cesta din urmă 0care este comitent) are un pri"ilegiu asupra crcomisionarului #aQă de cărăuR, pri"ilegiu care !l pune la adăpost de concurenQacreditori ai comisionarului, !n caz de #aliment al ultimului.

/ particularitate caracteristică a contractului de comision din domeniul transpoeste #aptul că părQile interesate se cunosc !ntre ele. CărăuRul cunoaRte numele comicărui mar#ă o preia !n "ederea transportului), dar Ri pe acela al destinatarului e+pediQurmează să- #acă predarea măr#ii). În asemenea operaQii nu e+istă interes de a ssecret asupra identităQii celor interesaQi, cum se !nt$mplă !n comisionul bancar, !n cacel ce dă ordin răm$ne necunoscut agentului de sc imb. 4peci#ic comisionului din materia transporturilor este Ri #aptul că aici se reprezentare imper#ectă. e de o parte, comisionarul răm$ne legat contractual tot timpdeosebire de mandatar, care se retrage de !ndată ce a !ndeplinit operaQia pentru care !mputernicit, iar pe de altă parte, comisionarul din transporturi 0indi#erent că lucreazpropriu sau !n numele altuia) este de plin dreptdel credere, răspunderea sa personală #iindpusă automat !n miRcare.

+istă Ri contract de comision #inanciar "iz$nd operaQiile e#ectuate cu pri"iremobiliare !n bursă. În acest caz, cel interesat să "$ndă sau să cumpere titluri de "aloadresează unui intermediar 0!n mod obiRnuit o bancă sau alt stabiliment #inanciar), să intermedieze !n bursă pentru realizarea unei anumite operaQii. a r$ndul ei, banne"oită să se adreseze unui agent de sc imb saucurtier , acesta a"$nd monopolul operaQiilorde bursă. 4e #ormează ast#el două contracte succesi"e de comision: unul !ntre "$nzbancă, iar altul !ntre bancă Ri agentul de sc imb. 4arcina de a plasa titlurile de "aloterQ este asumată de agentul de sc imb.

răsătura cea mai semni#icati"ă a acestui gen de operaQii este secretul cu cdes#ăRoară: "$nzătorul Ri cumpărătorul 0cei doi parteneri e+tremi) nu se cunosc, decimposibilitate de a se acQiona !n justiQie unul pe celălalt.

'semenea operaQii de bursă comportă o reprezentare imper#ectă, !n sensuobligaQiile care se nasc !n conte+tul e#ectuării lor au ca titular pe reprezentant, ireprezentat. În ciuda acestui #apt, titular al dreptului de proprietate asupra titluriloordonatorul, acest drept transmiQ$ndu-se direct de la "$nzător la cumpărător. Cu redreptul respecti", comisionarul 0banca, agentul de sc imb, curtierul) are putereareprezenta pe comitent, ceea ce con#eră operaQiei un caracter de reprezentare 0imper#

Contractul internaQional de comision, prin natura sa, #ormă comercială a reprimplică, !n operaQia pe care o presupune, trei persoane, Ri anume: comitentul 0dominusnegotii ), comisionarul 0comerciant independent) Ri terQ.

'cest contract prezintă următoarele caracteristici speci#ice:

a) este bilateral Ri cu titlu oneros, neput$nd #i re"ocat pe cale unilaterală*

"!



b) !n "irtutea sa, comitentul are un drept la acQiune numai !mpotri"a comisinu Ri !mpotri"a terQilor cu care acesta din urmă a contractat, spre deosebire de contmandat, ce con#eră mandantelui un drept la acQiune at$t !mpotri"a terQilor cu care amandatarul, c$t Ri contra mandatarului, c$nd acesta a garantat !ndeplinirea obl

asumate de terQii contractanQi.Contractul internaQional de comision se poate !n#ăQiRa sub două #orme:1) / #ormă care se distinge prin aceea că comisionarul acQionează !n nume p

0nomine proprio), dar pe seama comitentului, comisionarul apăr$nd ast#el ca parte !n cocu terQul, răm$n$nd !n cercul contractual p$nă la e+ecutarea integrală a obligaQiilor contractul respecti". l are #aQă de terQi at$t calitatea de debitor, c$t Ri pe cea de crdebitor, comisionarul poate #i urmărit de terQi pentru plată, iar !n calitate de creditoe+ercita !mpotri"a terQului toate drepturile iz"or$te din contract.

2) / altă #ormă presupune tratarea de către comisionarnomine alieno, !n numelecomitentului. În acest caz primesc aplicare toate regulile mandatului.

În ambele ipoteze, comisionarul apare !n raporturile lui cu comitentul ca un mandeci !n aceste raporturi urmează să primească aplicare regulile mandatului.

În raporturile sale cu terQii, poziQia comisionarului di#eră după cum a connumele comitentului sau !n numele său propriu. În primul caz el este un ade"ărat madispăr$nd din cercul contractual !ndată ce a !nc eiat raportul juridic cu terQul, iar !doilea caz el este un ade"ărat contractant, păstr$ndu-Ri această calitate p$nă la e+ectuturor obligaQiilor iz"or$te din contract !ntocmai ca atunci c$nd ar #i contractat penprecizarea !nsă că, deRi debitor Ri creditor #aQă de terQ, are totuRi recurs !mpotri"a aRa cum Ri acesta din urmă are recurs !mpotri"a sa.

e planul relaQiilor dintre comitent Ri terQ contractul internaQional de comisio !n principiu reprezentare dacă aceRtia se cunosc 0adică atunci c$nd, trat$nd cucomisionarul !l !nRtiinQează pe acesta că acQionează !n numele comitentului, ca Ri adeRi el tratează !n nume propriu, terQul cunoaRte identitatea comitentului). În ipotecomitentul Ri terQul nu se cunosc 0de e+emplu !n cazul comisionarului asupramobiliare) nu e+istă reprezentare !n raporturile dintre ei.

În legătură cu contractul internaQional de comision se pun anumite procon#lictuale. 'st#el, atunci c$nd comitentul Ri comisionarul !Ri au sediul pe teritodi#erite, se pune problema legii aplicabile contractului.

'spectele pri"ind capacitatea "or #i supuse legii personale, Qin$ndu-se seama decă pentru cazul c$nd !nc eienomine proprio actele cu terQul, comisionarul trebuie să #comerciant Ri să aibă capacitatea de a !nc eia asemenea acte.

?ondul Ri e#ectele contractului primesc incidenQa legii desemnate de părQi prlor comun, iar ori de c$te ori părQile omit să aplice principiullex voluntatis, !i re"ine judecătorului sarcina determinării luilex causae! ractica jurisdicQională tratează contractuinternaQional de comision ca o unitate - !n ciuda caracterului triung iular al operaQiimplică 0comitent comisionar Ri terQ) - supun$ndu-l unei singure legi.

4oluQia asupra căreia s-a oprit majoritatea practicii Ri doctrinei dă pre#erinQă

de e+ecutare. 'deseori locul de e+ecutare a comisionului 0care este locul de !nc econtractului cu terQul) coincide cu sediul comisionarului .

"'



C&%#*AC#0 2%#$*%A32&%A D$ C0*#A9. Contractul internaQional de curtaj estecontractul de intermediere prin e#ectul căruia o persoană numităcurtier se obligă, !n sc imbulunei sume de bani, numităcurtaj , să procure persoanei pe care o reprezintă 0adică

reprezentatului) un contractant. În toate cazurile, curtierul este un comerciant independent care 0de obicei) !pro#esie din intermediere, rolul său #iind de a pune !n legătură doi subiecQi de drept !nc eierii unui contract.

Înlesnind a#aceri dar neinter"enind !n contract, curtierul nu este responsae+ecutarea necorespunzătoare sau de nee+ecutarea contractului a cărui !nc eieintermediat-o, lui re"enindu- doar obligaQia de a garanta identitatea părQilor pe carecontact Ri de a le #urniza acestora toate in#ormaQiile re#eritoare la a#acerea ce urmper#ectată. entru ser"iciile aduse reprezentatului, curtierul este indemnizat cu o sumcurtaj, la care este !ndreptăQit din momentul !nc eierii contractului respecti".

Împrejurarea că reprezentatul Ri curtierul au sediul 0domiciliul) pe teritoriiledi#erite con#eră contractului de curtaj caracter internaQional. Dn ast#el de caracter nde esenQa acestui contract, deoarece este, practic, posibil ca ei să #ie stabiliQi peaceluiaRi stat.

În cazul contractului internaQional de curtaj, capacitatea reprezentatului Ri ceste gu"ernată de legea personală, respecti" de legea naQională.

?ondul Ri e#ectele acestui contract primesc incidenQa legii determinate de părprincipiuluilex voluntatis! ractica jurisdicQională oscilează - !n cazul !n care părQiledesemnat legea aplicabilă - !ntre a aplica legea !n "igoare la sediul curtierului 0careeste legea !n "igoare !n statul unde a #ost !nc eiat ori se "a !nc eia contractul mijllegea !n "igoare la sediul reprezentatului.

%octrina opinează pentru aplicarea legii Qării !n care curtierul !Ri e+ercită a0care este Qara unde el !Ri are sediul). 'ceastă soluQie "izează ipoteza !n care curtapracticat de un curtier pro#esionist. entru cazul curtajului realizat de un curtier !ntdoctrina opinează !n sensul supunerii contractului internaQional de curtaj legii stteritoriul căruia a #ost !nc eiat contractul !n "ederea căruia curtierul a intermediat cpărQilor.

C&%#*AC#0 C&1$*C2A 2%#$*%A32&%A 6 D$ $/,&*#0*2 C&1Contractul comercial internaQional, de e+porturi comple+e, este un contract a"$nd realizarea unei operaQii de e+porturi comple+e, care subsumează o multitudine de juridice comerciale, Ri anume: "$nzare internaQională, construcQii-montaj, trans#er HnoF- oF, consulting-engineering. Cu toate acestea el nu reprezintă o ju+tapuoperaQiilor arătate, ci reprezintă o entitate juridică distinctă, de sine stătătoare, const !ntrepătrunderea lor, care reclamă o reglementare legală adec"ată.

Contractul comercial internaQional, de e+porturi comple+e, poate #i !nc eiat moduri, aspect sub care !n practică se disting mai multe tipuri de contracte:

a) Contracte separate. 'ceasta este ipoteza !n care clientul !nc eie contracte distpentru #iecare din prestaQiile ce concură la realizarea instalaQiei comple+e. 'semenea

"4



sunt: #urnizarea de utilaje, te nologii, trans#erul de bre"ete Ri HnoF- oF, lucrări de montaj, de ser"ice.

>ăspunderea pentru !ndeplinirea prestaQiilor implicate de pluralitatea de contrdistribuie !ntre toQi contractanQii, #iecare dintre aceRtia #iind Qinut responsab

contractului separat !nc eiat.Clientul realizează obiecti"ul economic proiectat prin conlucrarea mai multor e+#iecare dintre ei responsabil numai pentru prestaQia contractată separat de ceilalQi Rsusceptibil de a #i urmărit numai !n legătură cu acea prestaQie.

'ceastă #ormă de contractare este deza"antajoasă deoarece contractele separate #contracte comerciale internaQionale, urmează ca #iecăruia dintre ele să se aplice, !părQilor, legea determinată !n armonie cu normele con#lictuale ale #orului, iar o atare#i aceeaRi pentru toate contractele, ci di#eră pentru #iecare dintre ele, ceea ce este de ncreeze incertitudini pentru client.

b) Contractul unic, presupune !nc eierea unui contract !ntre client Ri e+eprestaQiei preponderente 0#urnizor sau constructor) care se obligă la realizareaser"iciilor Ri lucrărilor implicate de instalaQia comple+ă dorită de client.

'ceastă #ormă de contractare este a"antajoasă pentru bene#iciar, acesta a"$ndurmărit !n legătură cu e+ecutarea contractului numai un singur contractant 0pe #urnconstructor), căruia !i incumbă răspunderea generală pentru e+ecutarea tuturor obliasumate prin contract, inclusi" pentru modul de !ndeplinire a subprestaQiilor. ?iind coper#ectat ca o unitate juridică, contractul unic comportă aplicarea unui regim juridic un

Dneori, contractul unic se !nc eie de către bene#iciar cu un consorQiu #orasocierea #urnizorului cu constructorul. Într-o ast#el de situaQie, consorQiul ast#elQinut responsabil pentru e+ecutarea obligaQiilor asumate #aQă de bene#iciar.

'ceastă modalitate de !nc eiere a contractului comercial internaQional de e+comple+e poate #i luată !n considerare de către părQi numai !n măsura !n care lenaQionale permit constituirea unor societăQi !ntre #urnizor Ri constructor 0care de ceori sunt de naQionalităQi di#erite).

c) Contractele la c eie 0cle# en main sau turn-HeA) 4ub această #ormă secontractul comercial internaQional de e+porturi comple+e a"$nd ca obiect realizarea#urnizor a unor mari ansambluri industriale, !n care #urnizorul se obligă să predea aansambluri !n stare de #uncQionare con#orm stipulaQiilor contractuale, iar bene#iciaobligaQia să plătească un preQ #or#etar prestabilit.?urnizorul general - care !n mod obiRnuit !nc eie cu bene#iciarul Ri unele suplimentare pri"ind asigurarea asistenQei te nice !n perioada iniQială de #uncobiecti"ului industrial, pregătirea personalului de ser"ire etc. - este Qinut responsabe+ecutarea contractului.

Contractul comercial internaQional de e+porturi comple+e primeRte incidenQcons#inQite prin instrumentele internaQionale elaborate !n cadrul e#orturilor depuni#ormizarea Ri uni#icarea normelor de drept, ca Ri a uzanQelor, de către Comisia /.B.D. pentru uropa, care sunt:

CondiQiile generale pentru #urnizarea Ri montajul uzinelor Ri maRinilor de+port nr. 5J( '*

"7



CondiQiile generale pentru #urnizarea uzinelor Ri maRinilor la e+port nr. 1EECondiQiile generale de li"rare nr. 1EE ' pentru #urnizarea de uzine Ri maRini Ri e+port*CondiQiile generale pentru montaj !n străinătate a materialului de ec ipamen

%*'rticole adiQionale pentru supra"eg erea montajului !n străinătate a materialec ipament nr. 1EE 3 Ri 5J( 3*6 idul pentru redactarea contractelor pri"ind realizarea de ansambluri industri

Bormele uni#orme de drept material cuprinse !n condiQiile generale elaborate d- /.B.D., aplicabile operaQiunilor de e+porturi comple+e, 0respecti" #urnizării decomple+e Ri montării unor asemenea instalaQii) sunt obligatorii numai !n măsura !n cacceptate de către părQi !n temeiul principiuluilex voluntatis!

>eglement$nd !n detaliu !nc eierea Ri e+ecutarea contractului de e+porturi co

CondiQiile generale C. . . - /.B.D. indică totodată legea competentă să gu"ernezecontract, consacr$nd e+pres, !ntr-un atare sens, principiullex voluntatis.'celeaRi condiQii generale conQin Ri norme con#lictuale ce urmează ce urmeaz

!n considerare !n ipoteza !n care părQile nu desemnează ele !nsele legea aplicabilă conlor. 'st#el, CondiQiile generale 5J( ' Ri 1EE ', precum Ri CondiQiile generale 1EE soluQia ce are !n "edere supunerea contractului legii !n "igoare !n Qara constructorulua #urnizorului, #ăc$nd aplicarea principiului obligaQiei caracteristice.

e de altă parte, CondiQiile generale 5J( % stabilesc calex contractus legea Qării undese e#ectuează construcQia sau montajul, Qin$nd seama de #aptul că !n aceea Qară

multitudine de reglementări imperati"e, restricti"e uneori, !n această materie.%e alt#el, c iar !n regimul condiQiilor generale care adoptă ca soluQie con#licQării constructorului sau, după caz, a #urnizorului, această lege primeRte aplicare limitele #i+ate prin normele de aplicare imediată din dreptul material e+istentconstrucQiei.

ărQile contractului comercial internaQional de e+porturi comple+e au libedecidă aplicarea !n cazuri concrete a stipulaQiilor inserate !n unele contracte tip elab#urnizori sau constructori specializaQi.

'supra clauzelor ce trebuie inserate !n contract, părQile se pot orienta Ri după pentru redactarea contractelor pri"ind realizarea de ansambluri industriale, elaborat de- /.B.D.

C&%#*AC#0 C&1$*C2A D$ :C&% 0 #2%5-$%52%$$*2%5;.'cesta este uncontract prin care o parte, numită prestator , se obligă #aQă de cealaltă parte, numităclient , ca !nsc imbul unui preQ să presteze, !n bene#iciul acesteia, o acti"itate deconsulting-engineering0const$nd !n acordarea consultaQiilor te nice de specialitate, asigurarea asistenQepri"ind realizarea unui anumit obiecti" industrial, social etc.).

'cest contract constituie mijlocul juridic adec"at ser"ind in"estitorului pentru asigconsultaQiei Ri asistenQei unor specialiRti cu o "astă e+perienQă, necesare pentru reamari ansambluri industriale cu parametri #uncQionali de ma+imă e#icienQă economic

În raport cu !mprejurările, părQile acestui contract 0considerat !n accepQiunelargă) pot #i clientul sau cumpărătorul instalaQiei, #urnizorul ec ipamentelor, #urnizo

""



0bre"ete) sau a"no#-ho# - ului, antreprenorul care e#ectuează construcQiile ci"ile 0cu e+cazului !n care clientul construieRte cu mijloace proprii construcQiile ci"ile).

Dneori, clientul este secondat de un inginer consilier, care acQionează !n caliangajat permanent al acestuia, #ie !n baza unui contract deengineering!

Contractul comercial de Tconsulting-engineering;, are ca obiect o operaQie con#ie !ntr-un import de instalaQii comple+e, #ie !ntr-un e+port de asemenea instalaQii.unui obiecti" de acest gen !ntr-o anumită Qară comportă !ndeplinirea mai multor operae+emplu, e#ectuarea de studii preliminare Ri elaborarea planurilor, asigurarea materiRi a utilităQilor 0care de regulă cade !n sarcina clientului), construcQii ci"ile 0carerealizează tot de către client), li"rarea ec ipamentelor, utilajelor, materialelor, a piesc imb, a aparatelor de măsură Ri control, li"rarea procedeului te nologic, li0bre"etelor HnoF- oF), documentaQiei te nice etc., asigurarea asistenQei te nice#urnizor pentru montaj Ri punerea !n #uncQiune a instalaQiei, probe, recepQie,e"entual, a asistenQei cu pri"ire la marHeting.

oate aceste operaQii se traduc pe plan juridic printr-un număr de obligaQii #oace re"in părQilor contractante, #iind o creaQie a "oinQei lor Ri o e+presie a intereprincipal, contractul comercial de Tconsulting-engineering; generează obligaQii despre deosebire de contractul decommercial-engineering, care generează de regulă 0mai ales !n ipoteza unei lucrări predate Tla c eie;) obligaQii de rezultat.

%repturile Ri obligaQiile care alcătuiesc conQinutul contractului comercial deengineering, prezintă aspecte speci#ice, corespunzător di"ersităQii sub care ele se !n#pentru #iecare contractant.

a) restatorul 0societăQii de engineering !i re"in o multitudine de obligaQii: ser"icii, e+ecutări de lucrări, #urnizări de materiale, de licenQe, bre"ete HnoF- oF, !de a păstra secretul asupra operaQiilor realizate Ri a rezultatelor obQinute, asupra inprimite de la bene#iciar etc.

Dna din importantele obligaQii ce-i re"in este aceea de a e#ectua studii "ariate 0de bază p$nă la cele de detaliu) ale instalaQiei, care se completează cu #urnizarea pldetaliate ale speci#icaQiilor de materiale, respect$nd indicaQiile clientului, care, !Ri pdreptul de a supra"eg ea !ndeaproape e#ectuarea studiului Ri de a inter"eni la ne"oieimpune respectarea unor norme speci#ice instalaQiei pe care o doreRte.

În raport cu colul ce-l are prestatorul de engineering 0care se poate concretconducerea realizării !ntregii instalaQii industriale sau numai !n prestarea asistenQei coordonarea acti"ităQii di#eriQilor antreprenori care lucrează la construcQia obiecti"ori "eri#icarea lucrărilor de montaj) se determină Ri răspunderea acestuia. ot adetermină răspunderea lui Ri !n ce pri"eRte punerea !n #uncQiune a instalaQiei ideoarece, el !Ri poate limita rolul numai la a da indicaQii clientului pentru punerea !ninstalaQiei, după cum !Ri poate asuma obligaQia de a garanta demarajul instalaQiei.

'ltă obligaQie importantă a prestatorului de engineering este aceea de a proclientului o anumită documentaQie, planurile operaQiei de ansamblu Ri planurile parstudiile, lucrările de montaj, planurile de e+ecuQie etc. /bligaQiile prestatorului de e

au termene de e+ecutare c iar pentru #aza de consulting-engineering, #iind pre"ăzute pentru cazul nerespectării lor.

"9



b) Clientul, care este bene#iciarul lucrării, are Ri el mai multe obligaQii. rincacestea este plata preQului, !n modul con"enit prin contract. reQul poate #i stabilit #cu !ntreaga lucrare, #ie di#erenQiat !n raport cu natura prestaQiilor. l poate #i #or#et !n raport cu "aloarea in"estiQiei, determinată la momentul !nc eierii contractului, or

de c eltuielile justi#icate Ri onorariile sau alte remuneraQii con"enite după sistemul raport cu timpul consumat Ri alte asemenea criterii.otodată, clientul este dator să suporte Ri di"ersele c eltuieli implicate de e+e

lucrărilor Ri e"entuala lor adaptare la cerinQele i"ite pe parcursul realizării obcontractat. rin con"enQia părQilor se stabileRte moneda !n care urmează să se #aprecum Ri moneda de cont. Dneori clientului !i re"ine Ri !ndatorirea de a presta anumsau de a #urniza anumite bunuri, cum ar #i terenul pe care urmează să se clădească inindustrială, localurile pentru birouri, energia electrică, de asemenea el trebuie să pe"entualele autorizaQii administrati"e.

rin contract, părQile pot con"eni ca !ntreprinderea de engineering să acorde cdreptul de a #olosi studiile sale Ri după #inalizarea lucrării, spre a le utiliza pentru mrepararea, e+tinderea, reconstruirea instalaQiei, pentru a construi o altă instalaQie baza aceloraRi studii) etc. %acă această !ntreprindere a adus HnoF- oF - ul 0ca de alorganizaQie ce aduce HnoF- oF), ea are obligaQia să o#ere clientului asistenQă, spre !mpotri"a acQiunii unui terQ, !n caz de contra#acere. 'tunci c$nd prestaQia de Hno !ndeplinită de către terQ, !ntreprinderea de engineering are obligaQia să acorde clientului !n "ederea obQinerii acordului terQului pentru utilizarea drepturilor construcQia sau e+ploatarea instalaQiei Ri pentru "$nzarea produselor #abricate prininstalaQiei clientului. otodată, organizaQia de engineering poate #i obligată să ob#urnizori atestări Ri garanQii !n sensul că materialele #urnizate nu contra"in bre"etelo

Contractul comercial de consulting-engineering conQine stipulaQii pri"ind penalităQile Ri e"entual condiQiile !n care părQile pot solicita des#iinQarea sa, ori cere daune-interese compensatorii.

6aranQiile pri"esc completările ce trebuie sau care pot #i aduse ec ipamentului asigura buna #uncQionare a instalaQiei pe o perioadă de timp determinată, ast#el ca eaparametrii con"eniQi. otodată se stipulează garanQia 0pentru perioada de timp repentru de#ecQiuni de concepQie Ri de e+ecuQie, precum Ri garanQii menite să-l pupe client !mpotri"a e"entualelor pretenQii #ormulate de terQi cu pri"ire la utilizareaetc. În majoritatea contractelor comerciale de consulting-engineering, cauzele e+onede răspundere sunt desemnate at$t printr-o #ormulă generală 0spre e+emplu Te"enindependente de "oinQa părQilor, impre"izibile, insurmontabile, ine"itabile;, #ormulăRi !n sistemul nostru de drept), c$t Ri prin enumerarea cazurilor speci#ice Ri mai #rproduc e#ectul e+onerator de responsabilitate 0aceasta #iind metoda adoptată !n dreptamerican).

C$t pri"eRte penalităQile, acestea pot #i stipulate pentru !nt$rzierea !n li"ec ipamente, de materiale, a documentaQiei sau a depăRirii termenului stabili

e+ecutarea prestaQiei principale 0decalarea !n timp a recepQiei instalaQiei). ena

9(



limitate sub aspectul cuantumului, dar Ri !n ce pri"eRte timpul, căci, după scurgeanumit inter"al de timp poate #i cerută rezilierea contractului.

ractica internaQională a limitat !ntinderea răspunderii pentru nee+ecutarea conrestr$ng$nd s#era daunelor-interese compensatorii numai la daunele directe pe care

căreia se cer era !n măsură să le pre"adă la !nc eierea contractului. 4oluQia este ecdeoarece !n e"entualitatea că #urnizorul ar #i obligat să plătească Ri daunele indireputea ca "aloarea integrală a despăgubirii să depăRească de mai multe ori preQul cont#apt de natură să paralizeze tranzacQiile !n acest domeniu.

'mploarea răspunderii prestatorului de engineering "ariază !n #uncQie de complobligaQiilor asumate de către acesta, ast#el, !n cazul !n care el a !ndeplinit rolul de cogeneral al tuturor lucrărilor, răspunderea sa pri"eRte at$t concepQia lucrării, c$t Ri cocalitatea Ri randamentul utilajelor 0dacă procurarea lor s-a #ăcut la propunerea organengineering), !n sc imb, atunci c$nd prestatorul de engineering s-a obligat numai la pde ser"icii Ri e+ecutarea de lucrări pe baza unor licenQe, bre"ete, documente Ri altelemente puse la dispoziQia sa de către client, el răspunde doar pentru consecinQele lmodul de !ndeplinire a prestaQiilor la care s-a obligat.

Contractele comerciale de consulting-engineering, !n #orma lor cea mai compcaracterizează prin permanenta colaborare !ntre creditor Ri debitor, concretizată !n scin#ormaQii, de date Ri de alte elemente susceptibile să in#luenQeze concepQia generRi e+ecutarea acesteia, punerea !n #uncQiune a instalaQiei. În temeiul principiuluipărQilor, contractantul care in"ocă nee+ecutarea contractului are !ndatorirea să depudiligenQele necesare !n "ederea micRorării pagubelor su#erite, deoarece, !n caz contracontractant are dreptul să ceară diminuarea corespunzătoare a despăgubirii.

%e regulă, contractul comercial de consulting-engineering conQine Ri o clarbitraj, e+ist$nd tendinQa ca părQile să supună e"entualele litigii unui arbitrajex aequo et bono,soluQie e+plicabilă prin speci#icul acti"ităQii de engineering Ri prin comple+itatea care această acti"itate le implică.

%e asemenea, !n cuprinsul contractului se inserează Ri o clauză specială pobligaQia părQilor de a păstra secretul o anumită perioadă de timp Ri după terminarea

Contractul comercial de consulting-engineering este o creaQie a practicii, #iinde uzanQele conturate !n #orma unor contracte-tip, condiQii generale, ori care s-au repetarea aceluiaRi tip de contract reglement$nd acelaRi tip de relaQii.

În armonie cu organizarea acti"ităQii de comerQ e+terior din >om$nia, ccomercial de consulting-engineering, poate #ace parte integrantă dintr-un contract de comple+e sau poate #i !nc eiat pentru o acQiune limitată #ie la o acti"itate de consultacti"itate de engineering, sau pentru ambele aceste acti"ităQi.

C&%#*AC#0 C&1$*C2A 2%#$*%A32&%A D$ <%&=->&=. Contractulcomercial internaQional de HnoF- oF este contractul !n "irtutea căruia una dintre păfurnizor , transmite celeilalte părQi, numităbeneficiar , !n sc imbul unei rede"enQe, cunoRtinQte nice nebre"etabile sau bre"etabile, dar nebre"etate, care !i sunt necesare pe

#abricarea, #uncQionarea, !ntreQinerea ori comercializarea unor măr#uri sau pentru epunerea !n #abricaQie a unor te nici sau procedee.

91



'cest contract are ca obiect transmiterea unui HnoF- oF 0adică a cunoRtinQelor de către #urnizor Ri plata preQului de către bene#iciar. C$t pri"eRte HnoF- oF - ul , el$ngă cunoRtinQele te nice, Ri abilitatea, precum Ri e+perienQa obQinută prcunoRtinQelor respecti"e. 'numite elemente ale lui 0destul de numeroase) au un

material, constituit din obiecte, elemente te nice sau instrucQiuni, !n timp ce alte eleminseparabil legate de persoana specialistului 0cum este bunăoară, abilitatea te nică).uturor elementelor HnoF- oF - ului 0dintre care unele sunt bre"etabile, dar

anumite moti"e nu au #ost bre"etate, iar altele nu sunt susceptibile de a #i bre"etatasigură de către posesor o protecQie de #apt prin păstrarea secretului.

reQul ca parte integrantă a obiectului contractului comercial internaQional de Hconcretizat !n rede"enQele ce trebuie să le plătească bene#iciarul către #urnizor, se spe baza mai multor criterii, de e+emplu:

gradul de noutate al cunoRtinQelor transmise, care se apreciază prin re#e

momentul !n care acestea sunt procurate Ri utilizate*gradul de comple+itate al cunoRtinQelor comunicate*calitatea măr#urilor produse prin aplicarea cunoRtinQelor te nice transmise*promptitudinea cu care se e#ectuează transmiterea per#ecQionărilor coimportanQa ramurii de acti"itate industrială sau comercială de care acunoRtinQele respecti"e Ri !n care ele urmează a #i #olosite*termenul con"enit de părQi pentru asimilarea acelor cunoRtinQe.

/biectul contractului, sub ambele sale aspecte 0al cunoRtinQelor Ri al rede"enQdetermină !n detaliu prin clauzele contractuale. recizarea detaliilor lui prezintă im

majoră pentru e+ecutarea contractului !n condiQiile securităQii juridice Ri de e#icienQ#inanciară Ri "alutară.4ecretul pe care !l di"ulgă #urnizorul 0!n calitatea sa de o#ertant) bene#iciarulu

pentru a-l cointeresa pe acesta la !nc eierea contractului se bucură de protecQie jpractica comercială internaQională instituind două mijloace juridice menite să conriscurile di"ulgării lui de către destinatarul o#ertei. 'st#el, acesta din urmă trebuie să-Run angajament unilateral prin care să se oblige la păstrarea ca strict con#idenQin#ormaQiilor primite. 'sumarea unui atare angajament urmează a se #ace anterior negocierilor pentru !nc eierea contractului, iar nerespectarea obligaQiei pe care el generează o acQiune ci"ilă !n "ederea reparării daunelor pricinuite #urnizorului de Hat$t ca urmare a "alori#icării cunoRtinQelor obQinute !n cursul tratati"elor de către "irtual, el !nsuRi, c$t Ri prin dez"ăluirea lor #aQă de terQe persoane.

%eoarece realităQile "ieQii au demonstrat ine#icienQa acestui mijloc juridcomercială actuală a imaginat un alt mijloc juridic destinat să ser"ească aceleiaRi #ina

În special !n cazul operaQiilor de trans#er de te nologii de importanQă d !nc eierea unor asemenea contracte este precedată de o con"enQiead hoc prealabilă,denumităcontract de opţiune, prin care o#ertantul de HnoF- oF se obligă să comundestinatarului o#ertei sale o parte din in#ormaQiile ce doreRte să le trans#ere, iar aces !Ri asumă obligaQia să le trateze ca strict con#idenQiale, să nu le di"ulge Ri să nu ledec$t după !nc eierea contractului propriu-zis.

9$



Contractul comercial internaQional de HnoF- oF are caracter sinalagmatic, gobligaQii pentru ambii contractanQi. În temeiul său, #urnizorul de HnoF- oF !i re"inobligaQii:

a) 4ă comunice bene#iciarului toate cunoRtinQele te nice stabilite prin contra

asigure utilizarea completă a lor. În temeiul acestei obligaQii, #urnizorul are !ndapredea bene#iciarului documentele materialele Ri instrucQiunile ce conQin cunoRtinQarată modul lor de utilizare. otodată, el este Qinut să asigure pentru bene#iciar ate nică necesară pe durata de timp stipulată, asistenQă te nică care se poate concretrimiterea de specialiRti pentru a lucra !n !ntreprinderea bene#iciarului, ca Ri !n prite nicieni ai bene#iciarului spre a lucra !n !ntreprinderea #urnizorului pentru a-Ri pcali#icarea, ast#el !nc$t să dob$ndească priceperea necesară pentru e+ploatarea compe#icientă a HnoF- oF - ului.

b) 4ă asigure e+ploatarea cunoRtinQelor te nice transmise pe !ntreaga ducontractului. În e"entualitatea dob$ndirii ulterioare de către #urnizor a unui bre"ecunoRtinQele transmise prin contractul de HnoF- oF acesta nu poate opune benebre"etul respecti". %acă asupra cunoRtinQelor transmise de #urnizor dob$ndeRte brepersoană, bene#iciarul HnoF- oF - ului are #acultatea ca, după caz, să sistezerede"enQelor, să solicite reducerea lor sau să ceară rezilierea contractului.

c) 4ă păstreze #aQă de terQi - !n ipoteza !n care contractul are caracter e+clusi" cunoRtinQelor te nice transmise bene#iciarului pe toată durata "alabilităQii contractuc$nd părQile con"in, Ri după e+pirarea acestuia, pe o perioadă rezonabilă, a cărei !ntapreciază !n raport cu !mprejurările.

Contractul comercial internaQional de HnoF- oF generează !n sarcina bene#iciHnoF- oF următoarele obligaQii:

1) 4ă e+ploateze integral cunoRtinQele te nice primite de la #urnizor Ri să rede"enQele con"enite. +ploatarea acestor cunoRtinQe trebuie să aibă caracter serioe#ecti"ă Ri leală.

2) 4ă păstreze secretul cunoRtinQelor primite de la #urnizor, indi#erent dacă conHnoF- oF are caracter e+clusi" sau nu. Îndeplinirea acestei !ndatoriri se re#eră la durată a contractului, dar este posibil ca părQile să o e+tindă Ri dincolo de momentuduratei respecti"e, stipul$nd !ndatorirea bene#iciarului de a păstra secretul Ri după !contractului, pe o perioadă rezonabilă. 3ene#iciarul are !nsă !ndreptăQirea să cocunoRtinQele te nice primite de la #urnizor #ilialelor sau #urnizorilor săi, dar numimpuse de e+ecutarea obligaQiilor asumate de aceRtia #aQă de el 0adică #aQă de beHnoF- oF).

&) 4ă asigure - !n ipoteza !n care #urnizorul !i con#eră dreptul de a apmăr#urile #abricate sub licenQă marca sa - păstrarea calităQii măr#urilor produse Ri cde #urnizor.

?iind un contract de colaborare !ntre părQi, contractul comercial internaQionaloF conQine !n mod obiRnuit Ri obligaQia asumată de părQi de a-Ri #ace mutu

!mbunătăQirile oricărora dintre elementele ce Qin de obiectul contractului, pe parcursu

acestuia, sens !n care, !n lipsa unor stipulaQii contrare, comunicările pri"ind per#ecQ#ac gratuit.

9%



%in momentul e+pirării duratei contractului, #oRtii contractanQi 0#urnizorul debene#iciarul) sunt liberi să e+ploateze gratuit Ri #ără nici o limitare cunoRtinQele obiectul acelui contract, precum Ri ameliorările asupra cărora s-au !ncunoRtinQat reparcursul e+ecutării acestuia.

Iarile !ntreprinderi monopoliste #urnizoare de te nologie inserează, de regucuprinsul contractului comercial internaQional de HnoF- oF, unele clauze abuzi"e, impun celeilalte părQi contractele 0cu poziQie economică in#erioară) anumite reste+ploatarea HnoF- oF - ului de către bene#iciar. 'semenea clauze contra"in e+igenQelcredinQe Ri lealităQii ce trebuie să domine relaQiile economice internaQionale.

'u caracter abuzi" orice clauze prin e#ectul cărora bene#iciarul de HnoF- oF !mpiedicat să utilizeze complet cunoRtinQele transmise de #urnizor, precum:

- limitarea producQiei, a "$nzării, a preQului, a publicităQii, a distribuQiei, a csau a e+portului, ori a angajării de persoane*

- interzicerea e+ploatării libere a cunoRtinQelor transmise după e+pirarea contra- modi#icarea, !ntreruperea sau limitarea acti"ităQii de cercetare Ri dez"o

bene#iciarului*- condiQionarea trans#erului de HnoF- oF de alte operaQii comerciale,- stipularea plăQii de rede"enQe după ce HnoF- oF - ul Ri-a pierdut "aloa

di"ulgarea de către #urnizor.Contractul comercial internaQional de HnoF- oF primeRte incidenQa princlex

voluntatis, #iind totodată supus Ri acQiunii normelor con#lictuale generale din contractelor. În tăcerea părQilor, el este gu"ernat de legea sediului #urnizorului de Hacesta #iind contractantul căruia !i incumbă prestaQia caracteristică.

5. ARBITRAJUL COMERCIAL INTERNAȚIONAL$

5.1.Concept. Varietăți.5.1.1.Definiție.Conceptul de arbitraj comercial internațional este, după cum am arătat cu un

prilej2, susceptibil de mai multe accepțiuni, și anume : Într-o primă accepție, acest concept desemnează mijlocul corespunzător de a reglementa ra

ec itabil litigiile internaționale care pot să rezulte din tranzacțiile comerciale !n domeniul sc imburilși ser"icii și din contractele de cooperare industrială.

Într-o altă accepție, conceptul la care ne re#erim poate #i de#init ca metodă de soluționare anăscute din relațiile comerciale internaționale. În #ine, arbitrajul comercial internațional se analizează ca jurisdicție specială și derogatorie de la drepprocesual, menită să asigure rezol"area litigiilor iz"or$te din raporturile comerciale internaționale și to#aciliteze participarea statului la di"iziunea mondială a muncii.

%octrina juridică a #ormulat și alte de#iniții conceptului !n discuție, dintre care cea mai corpare a #i aceea ce dă acestui concept semni#icația de instituție juridică pentru soluționarea internaționale, de către persoane in"estite cu această sarcină, c iar de către părțile contractante a#litigiu&.

1 M.N. Costin i Sergiu Deleanu,ș Dreptul comer ului interna ional. I Partea generală.ț ț , Editura LUMINA LEX,Bucure ti, 1997, . 1!"# $$%.ș$ M.N. Costin , Dreptul comer ului interna ional,ț ț Editura Dacia, Clu&#Na oca, 19"7, . '( i ur).ș% *.+. o escu, C. B-rsan, Dreptul comer ului interna ional,ț ț ol. I/, Uni ersitatea Bucure ti, 19"%, . %.ș

9!



5.1.2.Clasificări ale arbitrajului comercial internațional. 'rbitrajul comercial internațional seprezintă !n #orme "ariate. %octrina juridică, utiliz$nd di"erse criterii de ordonare a acestor #ormurmătoarele clasi#icări( :

a) !n #uncție de competența materială a arbitrajului se disting:- arbitraje a"$nd competență generală !n materie de comerț internațional* din această catego

parte arbitrajele cu s#eră generală de acti"itate jurisdicțională !n ce pri"ește litigiile iz"or$te din rapocomerț internațional și cooperare economică internațională, ca de e+emplu: Curtea de 'rbitraj de peCamera de Comerț nternațional de la aris, Curtea de 'rbitraj de la ondra, nstitutul /landez de 'sociația 'mericană de 'rbitraj 0'.'.'.), Curtea permanentă de arbitraj de pe l$ngă Comisia germană pentprobleme de arbitraj etc. și

- arbitraje a"$nd competență specială !n domeniul comerțului internațional* #ac parte din categorie arbitrajele specializate pe soluționarea anumitor litigii, de regulă cele iz"or$te din comanumite măr#uri 0sau produse), precum: Camera arbitrală de bumbac din e $"re sau ribunalul de bursei de bumbac din 3remen 0care sunt pro#ilate pe soluționarea litigiilor din domeniul comerțului incu te+tile), ondon Corn rade 'ssociation 0specializat pe litigii de comerț internațional cu produse aletc.

b) În #uncție de competența teritorială a instanței de arbitraj se disting:- arbitraje de tip bilateral care sunt create prin con"enții internaționale bilaterale și au competență

soluționeze numai litigiile iz"or$te din raporturile de comerț internațional dintre subiecții de drept aordinii juridice naționale a statelor părți la acele con"enții* așa bunăoară: Camera arbitrală #rancopentru produsele solului și Comisia americano-canadiană de arbitraj comercial etc.*

- arbitraje de tip regional , constituite printr-o con"enție multilaterală per#ectată de statele dinanumită zonă geogra#ică și care sunt competente să soluționeze litigii din comerț internațional isubiecți de drept aparțin$nd ordinii juridice naționale din statele semnatare ale acelei con"enții* #acaceastă categorie de pildă, Comisia scandina"ă de arbitraj pentru piei, Comisia interamericană de comercial a cărei competență include pe partenerii comerciali din cadrul /rganizației 4tatelor 'me0/.4.'.) etc.*

- arbitraje având vocație universală, a căror competență teritorială se e+tinde la scară planetară, el#iind abilitate să soluționeze litigii dintre participanții la raporturi de comerț internațional din toate0indi#erent de zona geogra#ică !n care acestea sunt situate)* menționăm !n acest sens Curtea de 'rbitl$ngă Camera de Comerț și nternațional de la aris.

c) În #uncție de structura organizatorică se #ace distincție !ntre:- arbitrajul ad-hoc0sau ocazional ), care are o durată e#emeră și este organizat !n con#ormitate c

inițiati"a părților* asemenea instanțe #uncționează numai !n "ederea soluționării unui litigiu bine detcare au #ost in"estite, e+istența lor !ncet$nd odată cu pronunțarea otăr$rii sau cu e+pirarea termenultrebuiau să decidă, și

- arbitrajul instituționalizat a"$nd caracter permanent, a cărui e+istență nu este dependentă de durat

unui anumit litigiu concret determinat* el !și e+ercită atribuțiile jurisdicționale ne!ntrerupt și cu continuitate ori de c$te ori este sesizat, #iind organizat sub #orma unor centre permanente de arb#uncționează !n cadrul unor organizații pro#esionale, sau pe l$ngă o cameră de comerț națiointernațională.

d) În #uncție de atribuțiile con#erite arbitrilor e+istă:- arbitraj de drept strict0saude iure), care se distinge prin aceea că arbitrii statuează potri"it normel

de drept incidente !n cazul dat !n care ei sunt obligați să le respecte* acest arbitraj constituie reguarbitrajul de drept comun !n materia raporturilor de comerț internațional* ori de c$te ori părțile numențiune specială pri"ind arbitrajul acesta "a #i un arbitraj ad- oc, iar puterile acordate arbitrilor suale unui arbitraj de drept strict, și

! C. B-rsan, D.A. Sitaru, Dreptul comer ului interna ional,ț ț ol. I, Uni ersitatea din Bucure ti, 19"", . 1"' i ur).ș ș

9'



- arbitraj de echitate 0sauex aequo et bono) de speci#icul căruia este #aptul că se realizează dupăprincipiile de ec itate și nu potri"it normelor de drept* este deci un arbitrajde facto, arbitrii nea"$nd obligațiasă aplice normele legale de drept material și nici pe acelea de procedură.

e) În #uncție de aderențele 0naționale sau internaționale) pe care le are obiectul litigiului se dis- arbitraj național0sauintern), ce are ca obiect soluționarea unui litigiu iz"or$t dintr-un contract lips

aderențe internaționale !ntruc$t toate elementele susceptibile de a-i con#eri asemenea aderențe 0precu !nc eierii lui, cel al e+ecutării obligațiilor asumate de părți, domiciliul, reședința, cetățenia persoanesediul, naționalitatea persoanei juridice etc.) se a#lă !ntr-un singur stat, au legătură cu un singur stat* !n care "reunul dintre elementele raportului juridic are legătură cu o altă țară 0cu sistemul de drept alțări), acel raport juridic !ncetează să aibă caracter intern 0sau național), dob$ndind caracter internațiourmare un e"entual litigiu !ntre părți "a primi și el caracter internațional*

- arbitraj străin 0sau internațional ), ce are ca obiect litigii iz"or$te din contracte cu aderenținternaționale, adică legături cu cel puțin două state di#erite, cu cel puțin două sisteme naționale de dr

5.2.Aspecte relevante privitoare la principalele forme de arbitraj5.2.1. Arbitrajul ad-hoc (sau ocazional). În e+primarea art. , pct. 2, lit. b din Con"enția uropean

de 'rbitraj Comercial nternațional per#ectată la 6ene"a pe data de 21 aprilie 1781 arbitraj ad- oc !n9 reglementarea litigiilor de către arbitrii numiți pentru cazuri determinate ;. "ident această #conține elemente importante pentru o de#iniție a arbitrajului ad- oc 0sau ocazional), dar nu se poateunei de#iniții propriu-zise a conceptului, deoarece !n cuprinsul ei nu se regăsesc cu claritate ceelemente esențiale < genul pro+im și di#erența speci#ică < ale oricărei de#iniții corecte.

În ce ne pri"ește credem că pe baza elementelor conținute de te+tul citat din con"enția internamenționată, arbitrajul ad- oc 0sau ocazional) poate #i de#init ca #ormă de jurisdicție nestatală, cparticular susceptibilă de utilizare !n raporturile de comerț internațional, constituită prin "oința părțil !n "ederea soluționării litigiului i"it !ntre ele.

'rbitrajul ad- oc sau instituțional constituie dreptul comun !n materie de arbitraj cominternațional. l prezintă următoarele trăsături distincte:

g)#uncționează numai !n "ederea soluționării unui litigiu determinat* o dată cu pronunțarea se+istența acestei instanțe de arbitraj !ncetează*

) at$t structura sa, c$t și regulile de procedură pe care este c emat să le respecte se stabilescătre !mpricinat !n #iecare caz !n parte*

i) #iind dependente de "oința părților, structura sa și procedura pe care trebuie să o urmeze"ariabile, deosebindu-se !n principiu de la un litigiu la altul 0spre e+emplu: !ntr-un caz dcon"in ca litigiul lor să #ie soluționat de un singur arbitru, iar !n alt caz ele optează pecomplet #ormat din doi arbitrii și un supraarbitru* la #el ele pot decide ca sentința apronunțată să #ie de#initi"ă sau să #ie supusă unor căi de atac etc.)*

j) !n cazul !n care arbitrajul ad- oc localizat !n țara noastră este gu"ernat de pre"ederilecon"enții internaționale 0cum este bunăoară cea de la 6ene"a din 1=81) este posibilă partic !n calitate de arbitru și a unei persoane a"$nd cetățenie străină*

H) un arbitraj ad- oc localizat !n >om$nia poate #i supus, !n temeiul "oinței părților, unei legatunci c$nd o con"enție internațională le autorizează să e+ercite o atare opțiune* este nece#ie !nsă !ndeplinită condiția ca legea străină pre#erată de părți să nu contrazică norme impdin dreptul nostru*

l) are caracter #acultati", esențialmente "oluntar.%ispozițiile de drept procesual rom$n 0!n măsura !n care le re"ine calitatea delex causae) caracterizeazăarbitrajul ad- oc ca o instituție #acultati"ă, supusă totodată unei dependențe accentuate #ață de in judecătorești.

'st#el, acestor instanțe le re"ine rolul de autoritate competentă să desemneze pe supraarbitru c$

i"esc ne!nțelegeri !ntre arbitrii cu pri"ire la desemnarea acestuia, sau atunci c$nd arbitrii desemnați !mputerniciți prin compromis sau prin clauza compromisorie să-l aleagă* pe de altă parte, lege

94



competența instanțelor judecătorești soluționarea oricăror cereri de recuzare pri"itoare la "reun controlul legalității și temeiniciei sentinței arbitrale se e+ercită de asemenea de către instanțele judepe calea cererii de anulare a recursului contestației sau re"izuirii* !n #ine, numai instanțele judecătocompetente să in"estească cu #ormulă e+ecutorie sentințele arbitrale, !n cazul !n care se constată căsentințe nu pot #i aduse la !ndeplinire de bună"oie.

'naliza elementelor de distincție ale arbitrajului ad- oc duce ine"itabil la concluzia că cecaracterizează acest arbitraj este !nainte de toate ine+istența unor elemente legal prestabilite. %ar aparticularitate caracterizantă a lui demonstrează, prin consecințele pe care le implică, precaritatea arb !n discuție ca #ormă de jurisdicție. Într-ade"ăr absența unor reglementări adec"ate, su#iciente, adeseori la impas, la imposibilitatea soluționării di#erendului pe calea arbitrajului1. Con"enția de la 6ene"a din1781 o#eră o soluție pentru depășirea de#icienței semnalate determin$nd procedura de urmat atunpărțile, deși au con"enit să supună litigiul unui arbitraj ad- oc nu au decis și cu pri"ire la acti"itatea a%ar, această soluție nu și-a do"edit p$nă !n prezent utilitatea practică.

?ață de această situație, răm$ne totuși o modalitate de depășire a di#icultății semnalate ce tluată !n considerare, anume ca părțile să stabilească unu minim de măsuri organizatorice pentru acestcreat de ele, prin trimiterea la un regulament de arbitraj care naturalmente cuprinde toate condițiile șapte să asigure normala des#ășurare a procesului arbitral.

5.2.2.Arbitrajul instituțional0sauinstituționalizat). Con#orm art. , pct. 2, lit. b din Con"ențiaeuropeană de arbitraj comercial internațional, semnată la 6ene"a !n 21 aprilie 1781 reglementarea liticătre instituții permanente de arbitraj constituie, alături de arbitrajul ad- oc, o #ormă de realizare a ade comerț internațional.

%upă cum am arătat cu alt prile j2 arbitrajul instituțional 0sau instituționalizat) este o #ormă a arbitrade comerț internațional a cărei e+istență nu depinde de durata unui anumit litigiu și care presupune e+atribuțiilor jurisdicționale !n mod ne!ntrerupt, #iind organizat !ntr-un cadru instituționalizat prin lecaracter de permanență și continuitate.

'șadar, arbitrajul instituționalizat se de#inește printr-o organizare prestabilită pe baza unui regupropriu, care determină structurile permanente tipice unei asemenea jurisdicții.

În doctrină s-a precizat că arbitrajul instituționalizat trebuie supus unei analize nuanțate. 'st#elegea care instituie arbitrajul #i+ează și modalitatea procedurală atunci e+istă arbitraj instituționallegea instituie numai principiul potri"it căruia litigiile respecti"e urmează a #i soluționate pe cale darbitrajul respecti" nu di#eră esențial de arbitrajul "oluntar, deoarece !ntr-o atare ipoteză părțile suncare prin clauza compromisorie sau prin compromis #i+ează modalitățile de arbitrare&.

'rbitrajul instituționalizat prezintă numeroase și importante a"antaje care-l #ac să #ie din ce !npre#erat #ață de arbitrajul ad- oc. 'semenea a"antaje se "eri#ică mai pregnant !n domeniul e+sentințelor arbitrale. @i e #iresc să #ie așa deoarece tocmai !n momentul punerii !n e+ecutare a unor sentințe se pune problema de a se ști dacă au #ost respectate regulile #undamentale minimale, precure#eritoare la respectul drepturilor apărării, soluționarea litigiului de către arbitrii desemnați 0și nu de

etc. rintre a"antajele mai semni#icati"e pe care le prezintă instituțiile permanente de arbitraj mencompetența pro#esională a arbitrilor, procedura prestabilită pe care părțile o pot recunoaște ușor și con#orma la #el de ușor, posibilitățile de a colmata lacunele con"enției de arbitraj dacă este incominsu#icientă, completarea tribunalului arbitral, sediul arbitrajului etc(. e de altă parte nu trebuie ignorat nici#aptul că o instituție permanentă prezintă o oarecare stabilitate și, deci implicit un anumit grad de ceceea ce !i con#eră multiple posibilități de a-și aduce contribuția la #ormarea unei practici mai uni#oaceste a"antaje au determinat !n ultima "reme !n practica de comerț internațional o e"identă predi

1 0. C 2n , B. te3 nescu,ț Ș Tratat de drept al comer ului interna ional,ț ț ol. I, Editura Acade)iei, Bucure ti, 19"', .ș$1%.$ M.N. Costin,op. cit., . !9.% *.+. o escu,op. cit., . "(.! Idem . "1.

97



participanților la comerț către instituțiile permanente de arbitraj, ast#el !nc$t marea majoritate a lit !ntre aceștia au #ost !ncredințate spre soluționare unor asemenea instituții.

+istă o "arietate de centre permanente de arbitraj care se deosebesc !ntre ele sub mai multe asdintre care cele pri"ind competența teritorială și competența materială sunt mai rele"ante. %ar dindeosebirile care le separă, instituțiile de arbitraj au și unele note comune care le apropie, #ăc$nd

anumite generalități. %intre acestea menționăm:d) Caracterul de permanență și continuitate al acestei #orme de jurisdicție. 'rbitrajul instituționu este constituit pentru a rezol"a un litigiu concret determinat, ci ca jurisdicție permane"ocație de a soluționa orice litigiu ce intră !n competența ei și cu pri"ire la care a #ost in"e !ndeplinească procedura arbitrală și să dea o soluție. 'șa #iind e+istența !n timp a arbitinstituționalizat nu se epuizează odată cu soluționarea unui anumit litigiu ce i-a #ost !ncspre rezol"are, ci ea durează at$ta "reme c$t răm$ne !n #iință temeiul legal pe baza căruia !n#iințată și poate #uncționa respecti"a instituție de arbitraj.

e) +istența unui regulament propriu de organizare și #uncționare a instituției arbitrale. rregulament se determină structurile organizatorice permanente speci#ice instituției de arbitrcare autoritatea competentă să desemneze arbitrii, lista arbitrilor și secretariatul:

- C$t pri"ește autoritatea competentă să desemneze arbitrii < appointing aut oritA < aceasta#i un organ colecti" sau o anumită persoană. 'șa bunăoară, !n cazul !n care părțilenominalizează arbitrul sau atunci c$nd se pune problema !nlocuirii arbitrului desenominalizarea și respecti" !nlocuirea arbitrului "a #i decisă de președintele comisiei de arbast#el președintele are competența să desemneze supraarbitrul ori de c$te ori arbitrii desenu se "or putea pune de acord cu pri"ire la persoana supraarbitrului.

- ista de arbitrii constituie un element component al structurii #iecărui centru de arbicuprinde o enumerare limitati"ă a persoanelor ce pot !ndeplini această #uncție și dintre carece s-au adresat respecti"ei instituții de arbitraj urmează să aleagă #iecare c$te un arbitru c#acă parte din completul de arbitrii care "a soluționa litigiul i"it !ntre ele. Cei doi arbitrii dde părți "or desemna la r$ndul lor supraarbitrul. ista de arbitrii se !ntocmește periodic, c !nseamnă că alcătuirea ei este "alabilă numai p$nă la o nouă !ntocmire a sa. ?irește, dacăsau unii din membrii completului de arbitraj nu ar #igura !n noua alcătuire a listei de arbit !nainte #inalizării litigiului cu a cărui soluționare a #ost in"estit acel complet, mandatul anu se regăsesc pe noua listă "a !nceta numai odată cu pronunțarea sentinței !n litigiul a#lat de soluționare.

- 4ecretariatul !ndeplinește importante atribuții administrati"e precum: #ace comunicarea către părți, emite citații pentru termenele de dezbateri, asigură consemnarea susținerilor #ăcparticipanții la procedura arbitrală !n cadrul ședințelor de dezbateri, e#ectuează comun

otăr$rilor date de organul arbitral.

#) 4tabilirea prin regulamentul propriu a unor reguli de procedură pri"ind soluționarea litigiiloeste in"estită instanța arbitrală. %es#ășurarea procesului arbitral !ncepe după consticompletului de arbitrii. În principiu ea urmează regulile instituite prin >egulamentul prcentrului de arbitraj la care s-au adresat părțile litigante.

ste de precizat că unele din precizările >egulamentului au caracter obligatoriu #iind considerate ca aimplicit de către !mpricinați așa cum sunt #ormulate. le se impun respectului părților neadmiț$ndcon"enite de părți. 'lte pre"ederi regulamentare au caracter #acultati" pentru părți, acestea din urmă pule aduce amendamentele cu"enite și considerate de ele ca necesare.

În doctrina juridică s-a e+primat opinia1 că deși !n principiu procedura de judecată la arbitrajuinstituționalizat este prestabilită, instanța arbitrală !și păstrează totuși un caracter temporar de "rematare instanță se #ormează !n "ederea soluționării unui litigiu determinat și e+istă ca atare numai

1 C. B-rsan, D.A. Sitaru,op. cit., . 1"".

9"



pronunțarea otăr$rii !n acel litigiu, c iar dacă #ormarea instanței, acti"itatea și !ntreaga sa e+peconsumă !n cadrul unor mecanisme stabile.

?ormulăm rezer"e #ață de această opinie pentru următoarele considerente:- nstituția arbitrală nu este !n#iințată prin "oința părților dintr-un litigiu, ci prin e#ectul un

normati"e #ăc$nd parte din ordinea juridică națională a statului pe teritoriul căruia și-asediul principal.

- >egulamentul propriu al instituției de arbitraj stabilește structuri organizatorice "alabileorice litigiu cu care această instituție ar #i sesizată.

- rocedura arbitrală stabilită prin acest regulament este susceptibilă de aplicare oricărui litintră !n competența materială și teritorială a respecti"ei instituții.

- Caracterul permanent sau temporar al unei instanțe jurisdicționale trebuie apreciat prin re#instanța !nsăși ca instituție, ca organ de jurisdicție, iar nu prin re#erire la structurile creaceasta 0#ie că ele sunt complete de arbitrii sau arbitrii unici) și la segmente rupte arti#acti"itatea sa care c iar atunci c$nd se !n"ederează ca #iind !ntr-un anumit #el intermiteansamblul ei este continuă.

5.2.&.Arbitrajul de echitate (e ae!uo et bono).Bormele de drept național sau con"ențional permit alăturde arbitrajul instituțional și cel ad- oc 0sau ocazional) și arbitrajul !n ec itate. În realitate, acest analizează ca o "arietate particulară a arbitrajului ad- oc 0sau ocazional).

Cu un alt prilej1 am de#init arbitrajul !n ec itate ca #iind acea #ormă a arbitrajului comercial intecare se realizează după principiile de ec itate și nu potri"it normelor de drept.

'rbitrajul de ec itate este de #acto și se caracterizează prin următoarele particularități speci#icec) arbitrul nu are obligația să aplice normele legale de drept material și nici pe acelea de proced) soluția dată de arbitru are caracter de#initi", #iind inatacabilă la o altă instanță de arbitraj.

Cu toate acestea arbitrajul de ec itate răm$ne !n perimetrul dreptului comercial internațional* !n caznu ar putea da satis#acție e+igențelor #undamentale ale comerțului internațional: securitate, certistabilitate.

?acultatea arbitrilor de a judeca potri"it conștiinței lor este reglementată prin di#erite dnormati"e, #ie cu caracter național, 0cum este cazul sistemelor de drept din ?ranța, l"eția, ortugalietc.), #ie cuprinse !n regulamentele unor instituții de arbitraj comercial internațional 0de e+emplu, cel'rbitraj de pe l$ngă Camera de Comerț nternațional din aris), #ie consacrate prin con"enții internațipildă Con"enția europeană cu pri"ire la arbitrajul comercial internațional semnată la 21 aprilie 6ene"a).

ntegrarea arbitrajului de ec itate !n aria de incidență a dreptului rezultă și din următoarele ede speci#icitate ale acestuia:

- #acultatea părților de a-și alege arbitrul 0amiable compositeur ) este recunoscută prin lege* !n acestsens art. pct. 2 din Con"enția europeană de arbitraj comercial internațional de la 6ene1781 dispune: 9arbitrii "or otăr! ca mediatori amiabili, dacă aceasta este "oința părților legea care reglementează arbitrajul permite acest lucru;*

- ideea de ec itate este inseparabil legată de aceea de justiție, de drept, ceea ce #ace ca arbsoluțion$nd un litigiu să nu se poată limita riguros la simple tranzacții pe care părțile !și !ntpretențiile*

- arbitrajul de ec itate urmărește ca scop principal nu plasarea judecății litigiului !n a#ara spaincidență al dreptului, ci asigurarea unei proceduri mai simple și mai ușoare !n rezolacestuia*

- arbitrii se pot pronunța numai !n limitele in"estirii lor*

1 M.N. Costin,op. cit., . '$ i ur).ș

99



- independența procedurală este limitată de principiile respectului drepturilor apărării 0ignorare #ace ca sentința arbitrală să nu poată #i e+ecutată) și al respectului ordinii pinternaționale a statelor 0principiu care constituie o !ngrădire a arbitrilor !n ec itate).

'rbitrajul de ec itate !și găsește legitimitatea numai !n măsura !n care rezol"area litigiului depindeotăr$tor de aprecierile stării de #apt* de aceea este recomandabil, din considerente de prude

participanții la raporturile de comerț internațional să mani#este circumspecție atunci c$nd se decid slitigiile ce e"entual s-ar i"i !ntre ei unui arbitraj !n ec itate.otodată este de obser"at că integrarea arbitrajului !n ec itate !n s#era de incidență a dreptului

totală. a se #ace de o manieră care lasă arbitrilor largi posibilități de a ocoli dreptul e"oc$nd priec itate al căror conținut urmează a #i precizat c iar de către aceștia, !n #iecare caz !n parte. areoricărei !ndoieli că totdeauna arbitrii "or răm$ne atașați unui concept propriu de ec itate care !și pogeneza !n sistemul lor de drept și care poate #i di#erit de la un sistem de drept la altul.

Dnii autori1 #ac distincție !ntre arbitrajul !n ec itate numitet aequo et bono și arbitrajul !ncredințat unormediatori amiabili 0amiables compositeurs) consider$nd că cel dint$i 0adică arbitrajul !n ec itate) se situeape o poziție intermediară !ntre arbitrajulde iure 0sau drept strict) și cel de-al doilea 0adică cel !ncredințat unmediatori amiabili). Cele două arbitraje nu se con#undă !ntre ele deosebindu-se unul de celălalt !n #puterile con#erite arbitrilor. 4e precizează !n conte+t că rolul !ncredințat de părți unor arbitrii carecalitate de mediatori amiabili este acela de a găsi soluții tranzacționale !n cauză, reciproc a"antajoaselitigante. Ca urmare ei sunt c emați să răspundă unor e+igențe de natură comercială și decid !n libertate, #ără a #i ținuți de pre"ederile unor dispoziții legale ce e"entual ar #i in"ocate !n litigiul resconsecință soluția pronunțată de arbitrii se poate abate de la cea prescrisă e+plicit sau implicit de nlegale incidente pentru cazul c$nd acestea ar #i aplicate.

rin antiteză cu aceste elemente caracterizante ale arbitrajului !ncredințat unor amiables compoau #ost scoase !n e"idență particularitățile caracterizante ale arbitrajului !n ec itate arăt$ndu-se c2 acestarbitraj nu este sustras oricărei reglementări legale, el nedes#ășur$ndu-se !n a#ara dreptului. "ocareanu comportă !nlăturareade plano a aplicării normelor de drept, ci presupune doar autorizarea arbitrilor de

interpreta !ntr-un mod speci#ic, !ntr-un conte+t apreciati" mai larg, destinat să !nlăture unele soluțiide ordin #ormal. %e"ine ast#el posibilă moderarea aplicării normelor legale !n #uncție de circuparticulare ale speței. 9În orice caz arbitrii sunt ținuți să respecte integral două principii #undamentalrecunoscute ca atare !n toate sistemele de drept modern : dreptul de apărare al părților și ordinea pubdreptul comerțului internațional, cu accepțiunea sa speci#ică pentru ast#el de raporturi;&. Bumai cu aceastăcondiție sentința pronunțată !n cazul dat "a #i recunoscută și "a putea #i e+ecutată.

?ormulăm rezer"e cu pri"ire la acest punct de "edere. 'm reprodus !n e+tenso #undamentareteoretică pentru a da o claritate mai mare obiecțiilor noastre #ață de argumentele in"ocate.

'st#el, nu se poate spune că arbitrajul !ncredințat unor mediatori amiabili se poate sustrage oreglementări legale, pe c$nd arbitrajul de ec itate se integrează dreptului, el nedes#ășur$ndu-se dreptului, de "reme ce, după cum am anticipat deja prin art. pct. 2 al Con"enției europene d

comercial internațional se precizează !n termeni e+pliciți: 9arbitrii "or otăr! ca mediatori amiabili, deste "oința părților și dacă legea care reglementează arbitrajul permite acest lucru;. >ezultă deci #ără că arbitrajul !ncredințat unor mediatori amiabili 0amiables compositeurs) este integrat dreptului, deoaasemenea arbitraj poate a"ea loc numai dacă legea ce reglementează arbitrajul permite acest lucru. @se ține seama și de #aptul că această condiție a #ost instituită printr-o lege internațională 0Con"enția ede arbitraj comercial internațional din 1781), de"ine #oarte clar că arbitrajul la care ne re#erim nu-șe+istența și nu-și des#ășoară acti"itatea !ntr-un "id juridic. l este integrat dreptului cel puțin !n măsuși arbitrajul de ec itate este integrat dreptului.

e de altă parte nimic nu !ndreptățește concluzia că arbitrajul !ncredințat unor mediatori ama"ea libertatea să nesocotească cele două principii juridice de importanță majoră < dreptul de apă

1 C. B-rsan, D.A. Sitaru,op. cit., . 1""#1"95 -n acela i sens, 0. C 2n , B. te3 nescu,ș ț Ș op, cit., . $1'.$ B. te3 nescu, I. +uc reanu,Ș Dreptul comer ului interna ional ț ț , E.D. ., Bucure ti, 19"%, . 1$'.ș% C. B-rsan i D.A. Sitaru,ș op. cit., . 1"9.

1((



părților și ordinea publică !n dreptul comerțului internațional < pe care este ținut să le respecte arbec itate și nu numai el, ci orice arbitraj.

otodată dacă se admite că e"oc$nd principiile de ec itate, arbitrii #ac posibilă moderarea normelor legale !n #uncție de circumstanțele cazului dat și !nlăturarea soluțiilor legale rigide și #ormce !ntr-o altă e+primare ec i"alează cu !nlăturarea legii, sau !n cel mai bun caz cu eludarea ei, căci c

poate semni#ica o aplicare a legii care să nu țină seama nici de litera și nici de spiritul ei < atunci de cadmite că și mediatorii amiabili pot e"oca aceleași principii de ec itate și realiza aceeași operă de modispozițiilor legii !n tentati"a lor de a găsi soluții tranzacționale con"enabile părților litigante.

'șadar, arbitrajul !ncredințat unor mediatori amiabili nu se plasează !n e+teriorul domeniul drepaidoma arbitrajului de ec itate se integrează acestuia !n aceeași măsură și cu aceleași #inalități ca și de ec itate. l este !n esența sa un arbitraj de ec itate. %e aceea orice contrapunere a arbitrajului !ncunor mediatori amiabili, arbitrajului de ec itate, ni se pare nejusti#icată, arti#icială.

Concluzia la care ne-am oprit este con#irmată indirect și printr-o otăr$re a Comisiei de3ucurești1 !n care se arată că pre"ederile art. pct. 2 din Con"enția de la 6ene"a din 1781 sunt apldeopotri"ă și arbitrajului !n ec itate, c iar dacă te+tul se re#eră numai la mediatorii amiabili. 'ceastă a instanței noastre de arbitraj internațional nu trebuie interpretată ca o do"adă a distincției pe care resinstanță o #ace !ntre arbitrajele menționate, ci ca o ec i"alare a lor.

5.&.Caracterele "enerale ale arbitrajului comercial internațional.5.&.1.#erminolo"ie. $numerare.Caracterele arbitrajului comercial internațional sunt sugerate pr

c iar denumirea dată acestei jurisdicții.%enumirea de arbitraj internațional a primit consacrare prin con"enții internaționale, ca și pra

comerț internațional și !n doctrina juridică de specialitate. ste su#icient să amintim !n acest sens cădenumire apare !n c iar titlul Con"enției europene asupra arbitrajului comercial internațional din 1781 0semnată le 6ene"a). e de altă parte Con"enția pentru recunoașterea sentințelor arbitrale stsemnată la 1= iunie 175E la BeF GorH a #ost precedată de o con#erință a Bațiunilor Dnite asupra acomercial internațional. În #ine, denumirea de arbitraj comercial internațional este consacratdocumentele Comisiei Bațiunilor Dnite pentru %reptul comerțului internațional.

%enumirea la care ne re#erim 0arbitrajul comercial internațional) este acceptată #ără rezerpractica de comerț internațional și !n doctrina juridică de drept al comerțului internațional, și internațional al a#acerilor.

%in analiza acestei denumiri se desprind trei caractere generale semni#icati"e ale arbitrajului cinternațional, anume: caracterul arbitral* caracterul comercial și caracterul internațional.

/ precizare se impune "iza"i de aceste caractere, și anume: ele pri"esc arbitrajul ca instituție, sae+act ca organ de jurisdicție, iar nu litigiul arbitral propriu-zis care se distinge prin caractere proprianalizate !ntr-un alt paragra#.

5.&.2.Caracterul arbitral. 'cest caracter e+primă ideea că arbitrii au abilitatea necesară, sau mae+act puterea su#icientă de a statua 0adică de a judeca) cu pri"ire la litigiul cu care au #ost in"estiți să

ste de obser"at că sursa puterii arbitrilor de a judeca o anumită pricină nu este legea < cu !nt$mplă !n cazul instanțelor de drept comun < ci "oința părților litigante e+primată !ntr-un atarcon"enția de arbitraj, sau mai concret, !n clauza compromisorie sau !n actul de compromis con"enit dre#erire la litigiul e+istent.

uterea arbitrilor de a statua se re#eră la pretențiile #ormulate de părți. 'ceste pretenții sconcretiza de e+emplu !n re"endicarea rezultatului economic al unei a#aceri cu pri"ire la care arbitc emat să stabilească, con#orm cu pre"ederile normelor de drept incidente, care sunt drepturile și o !mpricinaților, care sunt condițiile de e+ecutare a respecti"elor obligații și de e+ercitare a respecti"elo În #uncție de probele administrate !n proces și de con"ingerea pe care arbitrii și-o #ormează analiz$probe, soluția dată de ei "a putea #i una de condamnare a ambelor părți ori numai a uneia dintre ele e+onerare de plată a ambelor părți. În cazul !n care arbitrii constată că elementele de #apt ale pr

1 6ot r2rea C.A.B. nr. $1! din %1 octo) rie 197".

1(1



corespund cu cele a"ute !n "edere de norma de drept aplicabilă, "or decide că pretenția #ormula !ntemeiată, și "or tranșa litigiul ca atare.

În doctrina juridică s-a arătat1 că "erbul a arbitra desemnează operația de "eri#icare și constatare unei situații juridice pree+istente asupra căreia e+istă dezacord !ntre părți.

'rbitrul și atribuțiile sale se compară cu judecătorul și atribuțiile sale. Într-ade"ăr, deși arbitr

desemnat de părți, el se comportă și are !ndatorirea să se comporte la #el cu un judecător obișnuiacționează !n numele părților sau a uneia dintre ele, ci trebuie să se pronunțe asupra pretențiilor #ormacestea mani#est$nd imparțialitate. 4entința pe care el o pronunță trebuie să #ie rezultatul "eri#iconstatărilor ce a #ăcut !n cadrul și pe parcursul des#ășurării unei proceduri jurisdicționale cu resprincipiului contradictorialității.

?aptul că puterile arbitrilor de a soluționa litigiul cu care au #ost in"estiți !și au sursa !n aco"oință al părților litigante este de natură să con#ere arbitrului o indiscutabilă componentă contr Împrejurarea nu este susceptibilă să răpească arbitrului natura de organ de jurisdicție, iar sentinței arbitrii calitatea de act jurisdicțional. /rice comparație a sentinței arbitrale cu alte acte juridice dincontractelor, precum tranzacția sau mandatul, "a pune !n e"idență !nainte de toate această calitate a ee+clude posibilitatea asimilării sale cu celelalte elemente de comparație.

5.&.&.Caracterul comercial. Con#orm art. 1 alin. 1 pct. a din Con"enția europeană asupra arbitrajcomercial internațional 06ene"a 1781) are caracter comercial arbitrajul a"$nd ca obiect litigii născutese "or naște din operațiuni de comerț internațional, !ntre persoanele #izice sau juridice ce !n m !nc eierii Con"enției de arbitraj au reședințe sau sedii !n state di#erite.

'naliza te+tului menționat permite concluzia potri"it căreia caracterul comercial al arbitrajului din caracterul comercial al litigiului arbitral.

5.&.(.Caracterul internațional. %in cuprinsul art. 1 alin. 1 pct. a din Con"enția europeană asuparbitrajului comercial internațional 06ene"a 1781) rezultă și caracterul internațional al arbitrajului. Îdelimit$nd domeniul arbitrajului comercial internațional acest te+t #ace re#erire e+presă la litigii ncare se "or naște din operații de comerț internațional. 'naliza acestui te+t permite concluzia că un asearbitraj are "ocația de a soluționa litigii care la r$ndul lor au caracter internațional. 4-ar putea spunearbitrajul internațional are ca obiect litigii internaționale din domeniul comerțului. %in caracterul intrespecti"elor litigii decurge ine"itabil și caracterul internațional al arbitrajului.

În doctrina juridică s-a e+primat !nsă opinia2 con#orm căreia caracterul internațional al arbitrajului npoate #i 9caracterizat prin obiectul arbitrajului și anume litigiul arbitral;. În acest sens s-a arătat că elitigiul să aibă caracter internațional, iar organul sesizat cu soluționarea lui să #ie național. Comisia rarbitraj, bunăoară, este o instituție națională ce #uncționează !n cadrul sistemului de drept rom$n șiacestea litigiile pe care le soluționează au un caracter internațional.

?ormulăm rezer"e #ață e această opinie sub următoarele aspecte:- după părerea noastră caracterul național sau internațional al unui arbitraj nu trebuie determ

#uncție de caracterul național sau internațional al instituției de arbitraj !n sine, ci !n ra

competența acelei instituții de a soluționa litigii !ntre participanții la comerțul internaționalparticipanții la comerțul național*- de "reme ce o instituție de arbitraj este competentă să soluționeze litigii iz"or$te din rapor

comerț internațional, arbitrajul realizat de acea instituție, !n asemenea litigii, are cainternațional*

- #aptul că o instituție de arbitraj are competență să soluționeze at$t litigii iz"or$te din raporcomerț internațional, c$t și litigii iz"or$te din raporturi de comerț național, nu poate scaracterul internațional al arbitrajului realizat cu acea instituție cu prilejul soluționării litcare a #ost in"estită de către participanții la comerțul internațional.

Iulte dintre instituțiile de arbitraj au o dublă "ocație, anume de a soluționa litigii iz"or$te din raporcomerț internațional, dar și litigii care sunt generate de raporturile comerciale stabilite !ntre subiecț1 *.+. o escu, C. B-rsan,op. cit., . 4.$ *,+, o escu, C. B-rsan,op. cit., . 4.

1($



național din țara unde #uncționează instituția ce instrumentează arbitrajul. 'st#el potri"it art. 2 din >eprocedură ale Curții de 'rbitraj nternațional aprobate de Colegiul Curții de 'rbitraj nternațional deCamera de Comerț și ndustrie a >om$niei la 2J iulie 177= 9Curtea de arbitraj este competentă să solitigiile patrimoniale născute din raporturi de comerț e+terior sau din alte asemenea raporturi dacă upărți sau ambele părți sunt străine;1.

e de altă parte art. ( din aceleași >eguli stabilește că !n cazul !n care părțile con"in, Curtea de arbitrcompetentă să soluționeze și litigii născute din raporturi contractuale dintre societățile comerciale con>om$nia cu participare străină sau cu capital integral străin și orice alte persoane juridice sau #izice%ar societățile comerciale cu participare străină sau cu capital integral străin constituite !n >om$persoane juridice rom$ne, deci au calitatea de subiecți de drept național rom$n, iar raporturile juridicle stabilesc aceste societăți comerciale cu alți subiecți de drept național rom$n 0persoane #izice sau p juridice a"$nd capital integral rom$n) aparțin ordinii juridice interne a >om$niei. are deci surprimenționatele reguli de procedură nu acordă competență generală Curții de 'rbitraj 3ucurești de a solatunci c$nd părțile sunt de acord, litigiile inter"enite !ntre orice participanți la raporturile comercianasc și !și consumă !ntreaga e+istență pe teritoriul >om$niei, sub incidența legilor >om$niei. %iscrimcare regulile de procedură !n discuție o #ac sub acest aspect !ntre litigiile inter"enite !ntre societăți ccu participare străină sau societăți comerciale cu capital integral străin constituite !n >om$nia și alți sdrept rom$n 0persoane juridice ori persoane #izice) pe de o parte, și litigiile iz"or$te din raporturile cstabilite !ntre ceilalți subiecți de drept rom$n, nu ni se pare justi#icată nici pe plan logic și nici pe p

oți subiecții de drept național implicați !n raporturi comerciale trebuie să aibă același regim juaspectul jurisdicției la care sunt supuși sau la care pot apela.

ot ast#el 'merican 'rbitration 'ssociation 0'.'.'.) este competentă să soluționeze at$t litigii cu caracintern, c$t și litigii cu caracter internațional.Curtea de 'rbitraj de pe l$ngă Camera de Comerț nternațional din aris este o instituție prin e+cearbitraj internațional, dat #iind că litigiile pe care această instituție este competentă să le soluționeze sprin e+celență internaționale. Curtea de arbitraj la care ne re#erim este, de alt#el, internațională pstructura sa, precum și prin compoziția tribunalului arbitral. %ar după cum s-a remarcat !n doctrina ju2 nici !n acest caz nu se poate a#irma cu deplină certitudine că arbitrajul este desprins de orice cadru naționneat$rnat de orice legătură cu legile și autoritățile unui stat.Conceptul de arbitraj internațional trebuie circumscris sub mai multe aspecte, și anume:

- instituții de arbitraj de tipul Curții de 'rbitraj de pe l$ngă Camera de Comerț nternațional dsunt e+trem de puține* pre"alează organismele naționale de arbitraj, care prin natura lor spsunt str$ns legate de o anumită țară, sau c iar de un anumit oraș 0ca de pildă 3remen, oetc.)*

- distincția !ntre arbitrajul străin și arbitrajul internațional care se #ace !n doctrina juridică nuinteres practic.

În aceste condiții denumirea de arbitraj comercial internațional consacrată prin Con"enția european

arbitrajului comercial internațional din 21 aprilie 1781 de la 6ene"a trebuie considerată ca re#erindu-iz"or$te din operații de comerț internațional ce au ca obiect mișcări de bunuri, ser"icii și monede di#rontierele naționale ale statelor.

5.(. %atura juridică a arbitrajului comercial internațional.5.(.1. &rientări 'n doctrină. Batura juridică a arbitrajului comercial internațional nu a primi

rezol"are unitară !n doctrina juridică. a a generat o pluralitate de opinii contradictorii, contur$ndconcepții di#erite !n această pri"ință, și anume: contractuală, jurisdicțională și mi+tă 0sau eclectică).

1 rin aliniatele $ i % ale acestui te8t se sta ilesc condi iile -n care aceast co) eten de ine e3ecti . Aceste condiș ț ț țsunt r ile s 3i -nc:eiat -n acest sens o con en ie scris sau ele s 3i 3ost o ligate s su un litigiul dintre ele Curț ț țar itra& -n te)eiul unui acord interna ional. Con en ia r ilor ri ind su unerea s re ar itrare a litigiului oate re;uț ț ț

i din s 2r irea unor acte rocedurale, cu) sunt introducerea de c tre recla)ant a unei cereri de ar itrare i acce tareaș ș ș 2r2tului ca aceast cerere s 3ie solu ionat de Curtea de ar itra&.ț$ *.+. o escu, C. B-rsan,op. cit., . 7.

1(%



În #uncție de concepția adoptată cu pri"ire la natura juridică a arbitrajului se stabilește regimul internațional pri"at al acestuia.

5.(.2.Concepția contractuală. Concepe arbitrajul comercial internațional ca un ansamblu de ac juridice a"$nd natură contractuală. 'ceastă natură juridică rezultă din #aptul că soluționarea litigiuluipartenerii contractuali este organizată de ei !nșiși prin acordul lor, !n limitele determinate de lege, as

ea să #ie realizată de persoane care le inspiră !ncredere. %e aici consecința că puterile arbitrilor și comlor de a statua !și trag geneza din "oința concordantă a părților litigante.otodată se admite că sentința arbitrală nu are putere de lucru judecat !ntre !mpricinați, ea #iind d

ire"ocabilă de asemenea prin "oința părților. ?orța juridică a acestei sentințe se originează deci din juridică a părților litigante de a se aduce la !ndeplinire. Bu numai sentința arbitrală are putere e+ecutalte acte de natură pur contractuală < ca de pildă contract de !mprumut constatat printr-un !nscris auteo asemenea putere. e de altă parte, #aptul că instanța de judecată este c emată să nominalizeze un suplinind "oința părții care n-a #ost e+primată !n această problemă, dă e+presie unui aspect particulaobligatorii a contractului. %esesizarea instanței de drept comun atunci c$nd constată e+istența unei de arbitraj dă e+presie cerinței de a nu se aduce atingere con"enției de arbitraj. În #ine, similitudinea ce e+istă !ntre moti"ele de recuzare a judecătorilor și cele de recuzare a arbitriconsecință a preocupării legiuitorului de a crea un cadru de imparțialitate și moralitate pentru ac jurisdicțională a organului arbitral pe care același legiuitor o permite.5.(.&.Concepția jurisdicțională. 4e #undează pe premiza că statul este deținătorul puterii legislati"e șiputerii judecătorești. %e aici decurge dreptul său e+clusi" de a distribui justiția pe !ntregul teritoriu cu#rontierele lui naționale, pentru orice #el de litigii și #ără nici un #el de deosebire, pentru toți !mpriciprerogati"ă se analizează totodată și ca o obligație, deoarece ea con#eră statului nu numai o #acultat !ndatorire.4tatul este !nsă liber să dispună ca !n anumite domenii strict delimitate părțile !n litigiu să #ie autorsupune di#erendul lor spre soluționare arbitrajului. 'rbitrajul apare ast#el nu ca o creație a "oinței părțo #ormă delegată de justiție !ncredințată, prin "oința puterii su"erane a statului, unor persoane pri"ate calitatea de #uncționari publici 0sau mai e+act de angajați ai statului) și nu acționează !n numele aces4imilitudinile e+istente !ntre acti"itatea judecătorească și acti"itatea arbitrajului con#irmă odată maiera necesar caracterul jurisdicțional al acestuia din urmă 0adică al arbitrajului). %intre asemănăapropie instanțele reținem următoarele:

- at$t judecătorul, c$t și arbitrul 0sau !n alți termeni, instanța de judecată, ca și arbitrul) au de a statua cu caracter obligatoriu pentru părțile !n litigiu asupra temeiniciei și legalității pr#ormulate de reclamant, și c$nd este cazul, și asupra pretențiilor #ormulate de p$r$t 0prin recon"ențională)*

- otăr$rea pronunțată de judecător, și otăr$rea pronunțată de arbitrii, stabilește drepturile litigante și obligațiile lor, ast#el că ea se constituie ca o dezlegare a litigiului susceptie+ecutare silită !n e"entualitatea că nu este e+ecutată "oluntar*

- de "reme ce at$t otăr$rea judecătorească, c$t și otăr$rea arbitrală sunt susceptibile+ecutare silită, rezultă că și !ntr-un caz și !n celălalt aducerea la !ndeplinire a soluției dorganul de jurisdicție poate #i !n#ăptuită cu concursul #orței de constr$ngere a statului*

- anumite căi de atac !mpotri"a sentinței arbitrale sunt de competența e+clusi"ă de soluțioinstanței judecătorești de drept comun, ceea ce apropie sensibil otăr$rea arbitrală de otă judecătorească*

- unele legislații naționale admit inter"enția judecătorului !n cadrul procedurii arrecunosc$ndu-i dreptul de a desemna un arbitru < atunci c$nd partea ce trebuie să #acă acdesemnare nu-și nominalizează propriul arbitru determin$nd ast#el tergi"ersarea sau blocarea des#ășurării procesului arbitral < precum și de a statua asupra unei cereri de rec

re#eritoare la un arbitru deja desemnat.

1(!



%in asemănările !n#ățișate rezultă că e+istă o anumită inter#erență !ntre cele două acti"ități jurisdicțiodes#ășurată de instanță și cea !n#ăptuită de arbitraj < care uneori se realizează !n cadrul aceluiași liaceastă !mprejurare con#irmă ideea că ele 0adică acti"itățile respecti"e) sunt similare ca natură.

În sprijinul caracterului jurisdicțional al acti"ității arbitrajului se mai aduce un argument desimpactul pe care !l produce con"enția de arbitraj asupra competenței instanței de drept comun de a c

soluționarea litigiului cu care a #ost in"estită. Într-ade"ăr, instanța de drept comun are obligațidesesizeze din o#iciu !n ce pri"ește litigiul cu re#erire la care părțile au !nc eiat o con"enție de arbitrce e"ocă ideea de litispendență compatibilă numai cu organele de jurisdicție a"$nd natură similară.

În "irtutea argumentelor prezentate se conc ide că procedura arbitrală este de esență judi>ecunoașterea acestui caracter comportă pe planul dreptului internațional pri"at o importantă conpractică, și anume:lex fori 0legea #orului) < adică legislația națională a țării pe teritoriul căreia se a#lă arbitrajului < are prioritate, sau c iar e+clusi"itate !n ce pri"ește procedura !n #ața arbitrajului internațional.

5.(.(. Concepția mi tă (sau eclectică). Consideră că cele două concepții analizate < contractuală ș jurisdicțională < pri"esc arbitrajul !n mod unilateral lu$nd !n considerare #ie numai punctul de acti"ității ce des#ășoară, #ie numai speci#icul acelei acti"ități. %ar arbitrajul des#ășoară o acti"itate ctrebuie caracterizat țin$ndu-se seama de ansamblul acesteia. 4-a arătat1 că arbitrajul este condiționat !nacti"itatea lui at!t de originea sa contractuală e+primată prin con"enția de arbitraj 0compromis sacompromisorie) < e+cepție #ac doar cazurile c$nd este pre"ăzut ca obligatoriu !n con"enții internațioși de #inalitatea sa jurisdicțională e+primată !n sentința pe care o pronunță și care este de#initi"ă și e+

În esență, un contract < con"enție de arbitraj < produce e#ecte care sunt și de ordin procedural2.%acă, !n principiu, cu prima constatare a autorilor la care ne re#erim suntem de acord, consid

corectă, apoi aceasta a doua a#irmație ni se pare mult prea tranșantă pentru a putea #i acceptată. Într-nu contractul !n general produce e#ecte de ordin procedural, ci numai un anumit contract, anume conarbitraj 0pe care autorii citați o menționează doar cu titlu e+empli#icati") are o atare "ocațiecontractante, cu e+cepția celor din con"enția de arbitraj, nu au nici o putere de a da "oinței lor ju"alențe procedurale. %e principiu, procedura jurisdicțională se determină prin lege, este deci de comlegii.

ste !n a#ara oricărei !ndoieli că arbitrajul comercial internațional are at$t componente contrc$t și componente jurisdicționale, iar această !mprejurare !i con#eră o dublă natură < contrac jurisdicțională !n același timp. %upă cum s-a remarcat !n doctrina juridică& unele componente ale arbitrajului secaracterizează printr-un pronunțat caracter contractual 0ca de pildă: condițiile de "aliditate ale coarbitrale), iar altele !n"ederează un e"ident caracter jurisdicțional 0precum conținutul cererii de arbi !nt$mpinării, des#ășurarea dezbaterilor, administrarea probelor, pronunțarea otăr$rii, punerea !n e+acestora etc.).

otri"it concepției mi+te, la care ne raliem, pe planul dreptului internațional pri"at arbitrajul e !n principiu legii aplicabile con"enției de arbitraj, dar suportă și anumite incidențe ale legii #orului ce

natura jurisdicțională a acti"ității de arbitrare, acti"itate ce !n esența sa, c iar dacă este susceptibilă decaracterizare, răm$ne unică și are ca #inalitate soluționarea corectă și ec itabilă a litigiului e+istent !raportului juridic de comerț internațional.

5.5. e"ea aplicabilă arbitrajului comercial internațional.5.5.1. oluții posibile. egea aplicabilă arbitrajului comercial internațional nu se con#undă cu l

aplicabilă #ondului litigiului.%eterminarea legii aplicabile arbitrajului constituie o problemă di#icilă, deoarece ea poate

rezol"ată numai dacă se #olosește ca punct de plecare și de re#erință natura juridică a arbitrajului. /r,

1 C. B-rsan, D.A. Sitaru,op. cit., 19$.$ Idem, . 19$.% 0. C 2n , B. te3 nescu,ț Ș op. cit., . $1(.

1('



c estiune a naturii arbitrajului, după cum s-a arătat( a ocazionat e+primarea !n doctrina juridică a trei opindi#erite. Ca urmare soluția "a #i di#erită !n #uncție de concepția adoptată cu pri"ire la natura arbitraju

Considerată prin prisma concepției contractualiste pri"ind natura arbitrajului, problema detelegii aplicabile acestuia 0adică arbitrajului) !și găsește rezol"area prin luarea !n considerare a auton"oință !n alegerea legii aplicabile tuturor actelor pe care le implică arbitrajul.

În practica #ranceză a #ost adoptată această concepție pe considerentul că 9les sentences Kui obase un compromis #ont corps a"ec lui et participe de son caractLre con"entionnel;. Compromisuactele care-i succed p$nă la pronunțarea sentinței arbitrale primesc incidența legii autonomiei, de !ntreaga operație a arbitrajului comercial internațional este un proces esențialmente pri"at, a"$nd ucontractual, iar sentința #inală are de asemenea o structură și un conținut ce corespund unei noi ocon"enționale1. %ar pe această cale se !nlătură componenta jurisdicțională a arbitrajului pentru a sec$mp liber de aplicare a legii autonomiei.

În concepția jurisdicțională, legea aplicabilă arbitrajului estelex fori 0legea #orului).Concepție ce recunoaște arbitrajului o dublă natură < contractuală și jurisdicțională < pretinde

ine"itabilă o aplicare distributi"ă a reglementărilor legale incidente: legea autonomiei este comperegleze acti"itatea contractuală, iar legea #orului domină acti"itatea jurisdicțională. Împrejurareaimportante consecințe practice !ntre care se detașează e+istența unor regimuri juridice distincte cu rdi#erite acte pe care le implică realizarea arbitrajului. 4oluția pare să complice considerabil prdeoarece #iecare dintre actele respecti"e pune !n c estiune aspecte re#eritoare la #ormă, #ond, cae#ecte* dimensiunile acestei complicații pot #i percepute !n ade"ărata lor amploare dacă se ține s#aptul că actele !n discuție nu emană de la aceeași persoană, ci de la persoane di#erite, a"$nd roluri procesuale di#erite !n des#ășurarea procedurii arbitrale, anume de părți, de arbitrii etc.

În doctrina juridică au #ost e"idențiate2 c$te"a aspecte pri"ind speci#icul arbitrajului și domeniul daplicare a legii autonomiei, precum:

- legea autonomiei nu este speci#ică numai obligațiilor contractuale, ci primește aplicare șimaterii ca de pildă aceea a regimurilor matrimoniale 0!n anumite legislații)*

- jurisdicția arbitrală !și are #undamentul !n "oința părților* arbitrii nu prestează un ser"icsarcina lor este determinată și limitată de "oința părților care constituie și sursa unică a porganului arbitral*

- arbitrajul !n esența sa, nu este incompatibil cu legea autonomiei* el poate suporta impactullegi care, departe de a-i st$njeni acti"itatea, este aptă să-i con#ere suplețea necesară peatingerea #inalităților urmărite.

4e conc ide că arbitrajul comercial internațional poate primi incidența legea autonomiei nu !n "irtutsale contractuale, ci pentru că rațiunile care au justi#icat autonomia !n materia obligațiilor contraimpun și cu pri"ire la arbitraj c iar atunci c$nd con"enția arbitrală se re#eră la o materie e+traconcaracterizată #iresc printr-un criteriu de legătură obligatoriu ce nu ține de contract #iind e+terior lui&.

5.5.2.&pinia dominantă 'n doctrină. n#luența ce poate #i e+ercitată de dubla natură < contractual jurisdicțională < a arbitrajului cu re#erire la determinarea dreptului aplicabil !n ce pri"ește actele pimplică acti"itatea arbitrală a #ost pusă !n e"idență de doctrina juridică nu ca o !mprejurare suscepcreeze complicații insurmontabile, ci ca un #actor sau mai e+act spus ca un criteriu decisi" pentru rezol"are a problemei.

4-a arătat( că dreptul aplicabil arbitrajului este determinat prioritar prin "oința părților și numaisubsidiar, adică !n lipsa unei atare determinări, primesc incidență normele dreptului internațional prprecizează dreptul aplicabil. oința părților e+primată !n sensul determinării dreptului aplicabil, !n "autonomiei, !ndeplinește #uncția de normă con#lictuală 0lex voluntatis). a se e+primă !n clauza compromisorie

! A se edea de; olt rile de su nr. '.!.1 *.+. o escu, C. B-rsan,op. cit., . ", nota nr. 4.$ Idem, . "#9.% Idem, . 1(.! Ibidem.

1(4



care deși inclusă !n contractul principal răm$ne totuși distinctă și independentă de acesta deoarsituează !n e+teriorul lui a"$nd ca obiect stipularea unei atribuiri de competență.

În cazul !n care legea aplicabilă arbitrajului nu a #ost determinată prin "oința părților, primeștecu titlu subsidiar legea locului unde a #ost pronunțată sentința. 'tunci c$nd la momentul !n care sproblema determinării legii aplicabile arbitrajului nu se poate ști !n ce țară se "a pronunța sentința,

aplicare legea competentă con#orm normelor con#lictuale ale instanței sesizate.%e regulă, legea aplicabilă arbitrajului precizată prin con"enția de arbitraj coincide cu legea acontractului principal, care este totodată și legea aplicabilă #ondului litigiului. Cum !nsă clauza comare caracter autonom, cel puțin teoretic este posibil ca cele două legi să #ie di#erite.

a r$ndul său contractul principal este supus și el, cum de alt#el este #iresc, legii autonomieabsența unei mani#estări de "oință e+primată !ntr-un atare sens, acest contract < care generează litigiului < este supus legii indicată de norma con#lictuală aleasă de arbitrii ca cea mai potri"ită pendat. otri"it art. J din Con"enția europeană asupra arbitrajului comercial internațional adoptată la 6e1781, la determinarea acestei norme, arbitrii "or ține seama de clauzele contractului și de uzanțele cominternaționale ce completează respecti"ele clauze.

ste supusă legii autonomiei și legea aplicabilă procedurii de arbitrare pe aceleași considerentau legitimat incidența legii autonomiei cu pri"ire la arbitraj !n general. Cu titlu subsidiar procedura deste supusă legii țării unde a #ost pronunțată sentința arbitrală. '"em !n "edere ipoteza c$nd părțile ne+ercitat #acultatea de a determina prin "oința lor legea procedurii1.

5.8.Convenția de arbitraj5.8.1. Concept. +presiaconvenție de arbitraj desemnează !n mod generic acordul părților

contractului de comerț internațional de a supune litigiul i"it !ntre ele !n legătură cu e+ecutarea aceluarbitrajului.

Con"enția de arbitraj se poate prezenta sub #orma clauzei compromisorii și sub #orma compro5.8.2.Clauza compromisorie. Cu un alt prilej2 am de#init clauza compromisorie ca #iind acordu

părților unui contract principal, e+primat printr-o stipulație inserată !n cuprinsul acelui contract sa !nscris separat, de a supune litigiile lor ce s-ar i"i !n legătură cu e+ecutarea sau mai cur$nd cu nee+contractului respecti", unui arbitraj.

Clauza compromisorie !ndeplinește următoarele #uncții mai importante:e) roduce e#ecte obligatorii pentru părți, !n sensul că din moment ce a #ost semnat co

cuprinz$nd o asemenea clauză, ele sunt obligate să respecte sentința ce se "a da de căorganul de jurisdicție desemnat. rin consecință abilitatea dată pentru semnarea unui contract 0atunci c$nd ea este necesară) implică și abilitarea pentru toate e#ectele pe care compromisorie este susceptibilă să le producă, cum ar bunăoară, obligația de a plăti despăpentru nee+ecutarea contractului, dacă arbitrajul "a decide ast#el, etc.

#) Înlătură competența instanțelor judecătorești ordinare !n problema soluționării litigiului p$nă la pronunțarea sentinței arbitrale).

g) Con#eră arbitrilor puteri cu pri"ire la soluționarea litigiului dintre părțile contractante.) ermite organizarea unei proceduri care să conducă, !n condiții de e#iciență optimpronunțarea unei sentințe susceptibile de e+ecutare silită. Clauza compromisorie este un anterior oricărui contencios !ntre părțile contractante. rin aceasta clauză compromisodeosebește de compromis, care este tot o con"enție de arbitraj, ce pri"ește !nsă litigii e+istente !ntre părți.

%e regulă clauza compromisorie are caracter de act preparatoriu, deși nimic nu se opune ca !n cuprisă se precizeze și numele arbitrilor, ceea ce ar permite arbitrarea contenciosului de !ndată ce acesta s În mod obișnuit clauza compromisorie se !nserează !n cuprinsul contractului la care se re#eră. ste !nca părțile să o adauge contractului respecti" c iar ulterior per#ectării lui, ele a"$nd libertatea să-l co

1 A se edea -n acest sens re ederile art. ! din Con en ia euro ean asu ra ar itra&ului co)ercial interna ional <eneț ț1941.$ M.N. Costin, Drept comercial interna ional,ț editura Dacia Clu&#Na oca, 19"7, . 119.

1(7



cu orice clauză doresc. 'dăugarea sa ulterioară trebuie #ăcută !nsă p$nă la i"irea litigiului, deoarecacest moment orice clauză care ar inter"eni cu pri"ire la aceasta ar constitui un compromis !n măsuraar !ndeplini condițiile compromisului, adică !nscrisul constatator al con"enției respecti"e ar conține"oința părților de a supune contenciosul lor arbitrajului, și e+punerea litigiului 0obiect al arbitrării)indicarea numelui arbitrilor.

'tunci c$nd din clauza compromisorie lipsește precizarea re#eritoare la desemnarea arbitrilorrespecti" nu i se poate recunoaște nici "aloare de compromis și nici "aloare de clauză compromisorie. În conținutul clauzei compromisorii se e+primă "oința părților prin care acestea decid că litig

ele "or #i supuse arbitrajului. 'ceastă clauză se analizează ast#el ca o #ormulă generală de prorogcompetență #ără desemnarea arbitrilor, moti" pentru care cerințele ce pri"esc compromisul nu i se apl

%atorită caracterului preparator !n"ederat de clauza compromisorie, !n temeiul acestei clauzecare au con"enit-o nu se pot adresa arbitrajului !n mod direct. Într-un atare scop este necesar un nou !ntre ele numit compromis care !n realitate este un nou contract ce "a trebui să precizeze !n conținutmodul concret litigiul ce #ormează obiectul arbitrajului, precum și numele arbitrilor.

Cu prilejul per#ectării actului de compromis părțile sunt libere să modi#ice e+pres sau impliciclauzei compromisorii con"enită !naintea i"irii contenciosului !ntre ele. ot ast#el părțile sunt libere la clauza compromisorie printr-o con"enție ulterioară inter"enită !ntre ele.

?iind inclusă !n contractul principal, clauza compromisorie, cel puțin din punct de "edere #o !n#ățișează ca o stipulație contractuală. În realitate ea este un "eritabil contract distinct, a"$nd uspeci#ic și o #izionomie proprie. rin acest contract părțile !și asumă reciproc obligația ca !n e"entuaunul contencios !ntre ele cu pri"ire la contractul principal să !nc eie un compromis cu pri"ire la acedoctrina juridică s-a pus problema1 dacă aceasta nu ar trebui considerată a #i o obligație de a #ace a"$nd obiect per#ectarea compromisului. C estiunea prezintă un real interes practic deoarece !n cazul unuia#irmati" s-ar impune concluzia că atunci c$nd una dintre părți re#uză să !nc eie compromisul desemneze arbitrul, cealaltă parte cere organului de jurisdicție condamnarea partenerului contrecalcitrant la plata de daune-interese. %ar, acordarea de daune interese pentru nee+ecutarea unei oblia #ace este posibilă numai !n cazul !n care obligația respecti"ă are ca obiect un #apt personal al de0nemo praecisse cogi potest ad factum). 'ceastă condiție nu este !ndeplinită !n cazul obligației !nscrisă clauza compromisorie: !nc eierea compromisului reprezintă mijlocul juridic prin care clauza compclauză atributi"ă de competență, poate #i tradusă !n "iață. Într-ade"ăr, rațiunea de a #i a clauzei comprezidă !n asumarea de către părți a obligației de a renunța la jurisdicția de drept comun pentru a se jurisdicției arbitrale, iar această opțiune răm$ne #ără e#ect pe plan practic dacă nu este urmată de peunui compromis.

Con"enția de arbitraj materializată !n clauza compromisorie a"$nd ca obiect scoaterea litigicompetența instanțelor de drept comun este incompatibilă cu orice demers prin care s-ar tinde la sustlitigiului respecti" de la jurisdicția arbitrală spre a #i supus jurisdicției de drept comun. 'ceastă incomeste o consecință a #aptului că un atare demers se analizează ca o denunțare unilaterală a contractulu

!i dă e+istență juridică clauza compromisorie. ste moti"ul pentru care atunci c$nd una dintre părți !nc eie actul de compromis < ceea ce ec i"alează cu un re#uz de e+ecutare a prestației asumacon"enția de arbitraj < și nu-și desemnează arbitrul se procedează la numirea acestuia din o#iciu. '"edere mai cu seamă ipoteza c$nd părțile se adresează pentru soluționarea litigiilor dintre ele unor sau centre de arbitraj permanent al căror regulament de organizare și #uncționare pre"ede o atare posiar prin clauza compromisorie dispozițiile respecti"ului regulament sunt incluse !n contract. riintegrării dispozițiilor regulamentului instituției de arbitraj !n conținutul contractului acele dispoziții legii și respecti"ul arbitraj dob$ndește caracter contractual.

poteza !n discuție presupune ca părțile să dea următoarea #ormulare clauzei compromisorilitigii născute din acest contract "or #i soluționate pe cale de arbitraj de către Curtea de arbitrcon#ormitate cu regulamentul acestuia;. rimiterea #ăcută de părți la regulamentul instituției de arbi

1 *.+. o escu, C. B-rsan,op. cit., . %".

1("



care optează, semni#ică pe plan juridic asumarea de către ele a tuturor obligațiilor instituite pregulament, care de"ine ast#el o componentă a conținutului contractului lor.

ndi#erent dacă clauza compromisorie este inserată !n contractul principal ca o stipulație diacestuia sau este constatată printr-un !nscris separat 0!ntocmit concomitent cu contractul sau laulterioară, dar !naintea i"irii litigiului !ntre părți) ea trebuie redactată ast#el !nc$t să nu lase nici o

!ndoială cu pri"ire la "oința partenerilor contractuali de a supune e"entualele litigii ce s-ar i"i !ntlegătură cu e+ecutarea obligațiilor asumate prin contractul principal unui anumit arbitraj.4tabilirea conținutului clauzei compromisorii este o #acultate recunoscută părților !n toate caz

aceea atunci c$nd te+tul contractului principal este imprimat < cum se !nt$mplă bunăoară !n ipotezpărțile contractează pe bază de condiții generale ori pe bază de contract tip < iar !n cuprinsul lui este !clauză atributi"ă de competență !n #a"oarea unei anumite instanțe și părțile ignoră acea clauză comimprimatul cu o clauză compromisorie manuscrisă a"$nd un conținut di#erit, primează clauza manusc

+istența și conținutul clauzei compromisorii pot #i probate prin orice mijloace de do"adbine!nțeles legea aplicabilă con#orm normelor con#lictuale de drept internațional pri"at nu dispune al

Con#orm ali. ?inal al art. 2 din >egulile de procedură ale Curții de 'rbitraj Comercial nter3ucurești 9con"enția părților pri"ind supunerea spre arbitrare a litigiului poate rezulta și din să"$rșiacte procedurale, cum sunt introducerea de către reclamant a unei cereri de arbitrare și acceptarea p$ca această cerere să #ie soluționată de Curtea de arbitraj;.

entru "alabilitatea con"enției de arbitraj legea rom$nă cere ca aceasta să #ie redactată !n #scrisă* nu se recunoaște "alabilitatea con"enției de arbitraj !nc eiată "erbal. Cerința #ormei scr !ndeplinită at$t !n cazul !n care con"enția de arbitraj este constată printr-un !nscris unic, c$t și atuncirealizează printr-un sc imb de scrisori telegrame, tele+, #a+.

4tr$nsa legătură dintre contractul principal și clauza compromisorie con#eră acesteia dincaracterul de con"enție accesorie #ață de acel contract. Într-ade"ăr clauza compromisorie este !ntotlegată de e+istența contractului principal !n care rezidă de alt#el rațiunea ei de a #i. 'șadar, ea e+istă pe+istă contractul principal și se realizează ca o consecință a e+istenței acestuia din urmă. %e aceea, dtimp a acestei clauze coincide cu durata !n timp a contractului, iar atunci c$nd te+tul ei 0adică al"izează și consecințele des#iințării contractului, acțiunea sa !n timp se prelungește p$nă la lic idareconsecințe. e de altă parte, cedarea contractului implică și cedarea clauzei compromisorii, !n acelașcu respectarea acelorași condiții de #ormă* e+cepție #ac doar cazurile !n care clauza compromanalizează ca #iind un contractintuitu personae.

/ analiză mai atentă a naturii clauzei compromisorii permite !nsă concluzia că această clauză ntotuși un "eritabil contract accesoriu, căci ea păstrează o semni#icati"ă autonomie #ață de contractul

remisa acestei autonomii se regăsește !n !nsuși obiectul clauzei la care ne re#erim concretizat !ncondițiilor necesare pentru ca e"entualele litigii re#eritoare la contractul principal să #ie supuse unei junei proceduri deosebite. %ar, autonomia clauzei compromisorii este su#icient de concludentă pentanumită independență acestei clauze #ață de contractul de care se leagă.

'utonomia clauzei compromisorii se concretizează !n următoarele aspecte:- in"aliditatea contractului principal nu antreneazăeo ipso in"aliditatea clauzei compromisorii: c iar !n cazul !n care contractul principal este lo"it de nulitate, arbitrii sesizați !și păstrează comde a statua și !nainte de toate de a se pronunța asupra propriei lor competențe 0MompeMompetenz)*

- rezoluțiunea, ca și realizarea contractului principal nu pot produce nici un impact asupra compromisorii*

- legea aplicabilă con"enției de arbitraj poate #i di#erită de legea aplicabilă contractului plegea contractului principal 0lex contractus) gu"ernează și #ondul cauzei, deci pretențiile părțilo0lex causae)* legea incidentă asupra con"enției de arbitraj gu"ernează de regulă numai procearbitrală.

1(9



5.8.&.Compromisul. ste o con"enție prin care părțile stabilesc ca litigiul i"it !ntre ele să nu #ie s jurisdicției ordinare, ci unui arbitraj, speci#ic$nd și condițiile !n care "a statua arbitrajul ast#el desem1.

Compromisul trebuie să !ndeplinească următoarele condiții:e) 4ă se re#ere la un litigiu e+istent. %eci litigiul trebuie să #ie actual, iar nu e"entual ș

menționat ca atare !n actul de compromis. În cazul !n care părțile au !n "edere un litigiu, canu s-a declanșat, acordul lor pri"ind arbitrarea acelui litigiu nu este un compromis ci o compromisorie. ărțile pot !nc eia !nsă un compromis "alabil !n cazul !n care s-a produlitigios, deoarece un atare #apt este susceptibil să genereze ulterior un litigiu. +istența uneste de esența contractului de compromis. ne+istența litigiului semni#ică lipsa de ocompromisului și este sancționată cu nulitatea actului de compromis, precum și a sentinței #i dată !n aceste condiții. 'rbitrii pot statua numai asupra cererii cu care au #ost sesizați. %apronunță cu pri"ire la un litigiu ine+istent, !nseamnă că statueazăultra petita, cu toateconsecințele a#erente acestei statuări. Competența arbitrilor pri"ind cererile ce constituie aale cererii principale este aceeași ca pentru cererea principală 0accesorium sequitur principalem). Într-o ast#el de situație se a#lă cererile incidente. Cererile adiționale sunt luate !n consnumai !n măsura !n care obiectul lor se a#lă cuprins !n actul de compromis sau c$nd conaccesorii indispensabile ale cererii principale 0de e+emplu dob$nzile). În celelalte situațiica asemenea cereri să poată #i supuse arbitrajului, este necesar un nou acord de părți. Cerrecon"ențională are !n raport cu actul de compromis o situație aparte: ea poate #i mențiocompromis ca unui din obiectele acestuia, deoarece un compromis poate a"ea mai multe ob%acă nu este pre"ăzut !n actul de compromis, poate #i primită de către arbitrii numai !n care se !n#ățișează ca o apărare #ață de cererea principală 0cum este bunăoară, ipoteza !ncererea recon"ențională tinde la compensare legală sau judiciară).

#) 4ă e+prime "oința părților ca litigiul respecti" să #ie supus spre soluționare arbitrajulunecesar ca acordul părților să #ie e+primat cu su#icientă claritate, !nc$t să nu lase "reo !asupra #aptului că arbitrii sunt in"estiți cu puterea de a judeca. Be"oia ca e+primarea să #

se legitimează prin rațiunea de a !nlătura posibilitatea oricărei interpretări !n sensul că apărților pri"ește un alt contract 0tranzacție, e+pertiză), iar nu un compromis, con"enție de ag) În cuprinsul compromisului părțile să desemneze arbitrul 0arbitrii) ce urmează să statueze

contenciosului lor. %esemnarea arbitrilor trebuie #ăcută prin numele lor, sau !n orice alt natură să creeze certitudine !n pri"ința identității persoanei desemnate 0cum ar #i, bundesemnarea ca arbitru a președintelui Curții de arbitraj), caz !n care se sub!nțelege că părțindicat ca arbitru persoana ce "a a"ea această calitate !n momentul c$nd urmează să aibăarbitrajul. Bedesemnarea arbitrilor prin actul de compromis antrenează nulitatea actului respărțile au !nsă posibilitatea să !nlăture acest "iciu și să acopere nulitatea datorată lui, desemulterior arbitrul sau arbitrii.

) 'ctul de compromis trebuie să conțină precizările necesare cu pri"ire la organizarea arbitrasupra căruia părțile au con"enit, precum și la procedura de arbitrare. %e asemenea pă#i+ează termenul !năuntrul căruia urmează să aibă loc arbitrajul. 'cest termen este supus <pri"ește modul de calcul < regulilor dreptului comun. l poate #i !nsă prorogat, e+pres sprin acordul de "oință al părților2.

ermenul poate #i suspendat !n prezența unor !mprejurări, cum ar #i bunăoară des#ășurarea unei ppenale #undată pe aceleași elemente de #apt cu pri"ire la care este c emat să se pronunțe arbitrajul, pr !n cazul !n care e+istă o c estiune prejudiciară.

ste posibil ca !n cuprinsul compromisului să se !nsereze o clauză prin care arbitrii să #ie !ndrstatuaet aequo et bono. +pirarea termenului #i+at de părți pentru !n#ăptuirea arbitrajului nu !nr$ureștede drept a acestora e+istentă !n momentul !mplinirii termenului. 'st#el, dacă !n actul de compro

1 M.N. Costin,op. cit., . 1%9. =n ter)eni si)ilari acest conce t a 3ost de3init i de c tre al i autori >a se edea -n acestș țsens *.+. o escu, C. B-rsan,op. cit., . !$.$ Constituie rorogare tacit , de ild , re;entarea r ilor -n 3a a ar itrului du e8 irarea ter)enului resta ilit.ț ț

11(



consemnat o recunoaștere sau o mărturisire a unei din părți, acestea răm$n c$știgate cauzei, putin"ocate ulterior de către cealaltă parte !mpotri"a celui care le-a #ăcut. În ipoteza !n care actul de coeste nul, răm$n "alabile toate acele pre"ederi ale lui ce sunt independente de cauza ce a pro"ocat nulitcare poate #i spre e+emplu, omisiunea de e+punere a litigiului obiect al arbitrajului, omisiunea de dearbitrilor etc.).

Compromisul #iind un acord de "oință produce e#ectele unui contract, cum sunt bunăoară celopozabilitatea #ață de terți. ot ast#el, actul de compromis poate #i atacat prin acțiunea !n simulațiacțiunea pauliană, c$nd sunt !ndeplinite condițiile cerute pentru promo"area acestor acțiuni.

otodată compromisul se analizează și ca act judiciar, deoarece el produce e#ete speci#icasemenea acte precum: !ntreruperea prescripției acțiunii cu re#erire la care el s-a per#ectat, suspeperimării unei proceduri declanșate !ntre aceleași părți, pentru aceeași cauză, !mpiedicarea părțilsupune litigiul respecti" unei alte jurisdicții.

roba actului de compromis se #ace prin orice mijloace de do"adă #iind "orba de un aconsensual.

ne+istența compromisului poate #i in"ocată !n di#erite #orme. %e regulă ea se constată prinprotestului părții interesate !n procesul-"erbal sau !n cuprinsul !nc eierii date de arbitrii. articipareaprocedura de arbitraj sau ac iesarea lor la sentința arbitrală < #ăcută e+pres sau tacit 0!n acest din uprin e+ecutarea "oluntară a sentinței) < acoperă lipsa actului de compromis redactat !n scris.

5.8.(. e"ea aplicabilă convenției de arbitraj. ri"ită !n intimitatea ei, con"enția de arbitraj se !n"ederează ca bi"alentă a"$nd și ea, la #el ca !ntreaga instituție a arbitrajului comercial internaționacomponentă: contractuală și jurisdicțională. 'ceastă !mprejurare #ace posibilă o pluralitate de solupri"ește determinarea legii aplicabilă unei asemenea con"enții.

a) 'st#el, dreptul uni#orm incident !n domeniul arbitrajului consacră #ără ec i"oc soluția potrcon"enția de arbitraj este supusă legii autonomiei.

Con"enția pentru recunoașterea și e+ecutarea sentințelor arbitrale străine, adoptată la BeF-Go1= iunie 175E, cere prin art. 5 alin. 1 lit. a ca "alabilitatea con"enției de arbitraj să #ie apreciată 9 !legii căreia părțile au subordonat-o, sau !n lipsa unor indicații !n acest sens, !n "irtutea legii țărisentința a #ost dată ; %eși te+tul menționat consacră pe l$ngă legea autonomiei și o soluție de rezerlasă nici o !ndoială că cea dint$i soluție este prioritară.

Con"enția uropeană de 'rbitraj Comercial nternațional adoptată la 6ene"a !n 1781, consacasemenea legea autonomiei cu re#erire la con"enția de arbitraj. 'st#el, prin art. 8 pct. 2 lit. a și b se preatunci c$nd tribunalele "or trebui să se pronunțe asupra e+istenței sau "alabilității unei con"enții de ar

otăr! 9con#orm legii căreia părțile au supus con"enției de arbitraj; 0lit. a), iar 9!n lipsa unei indicațpri"ință, con#orm legii unde sentința trebuie să #ie pronunțată; 0lit. b). 4e recon#irmă, !n termeni e+pconsacrată prin Con"enția nternațională pentru recunoașterea și e+ecutarea sentințelor arbitraleadoptată la BeF-GorH !n 175E.

'rt. 7 alin. 1 lit. a din aceeași con"enție internațională con#irmă soluția legii autonomiei statu

anularea !n unul din statele contractante a unei sentințe arbitrale nu poate constitui moti" de rerecunoaștere sau de e+ecutare a acelei sentințe !ntr-un alt stat contractant dec$t dacă respecti"a anu#ost pronunțată !n statul !n care, sau după legea căruia, sentința a #ost dată, și numai pentru determinate, printre care lipsa de "alabilitate a con"enției de arbitraj 9 potri"it legii căreia părțile ausau !n lipsa indicațiilor !n această pri"ință, potri"it legii țării unde sentința a #ost pronunțată ;

%in te+tele menționate se desprinde clar constatarea că dreptul uni#orm consacră e+plicit capentru determinarea legii aplicabile con"enției de arbitraj legea autonomiei și de aceea considerăm discuție pe această temă pare super#luă.b) / altă soluție pri"ind determinarea legii aplicabile Con"enției de arbitraj este legea țării unde s-a prsentința. ste !nsă de obser"at că deși și această soluție a #ost consacrată de dreptul uni#orm 0durezultă din te+tele menționate din cele două con"enții internaționale la care ne-am re#erit) ea are

subsidiar !n raport cu legea autonomiei, put$nd primi aplicare numai !n măsura !n care părțile con"arbitraj au omis să desemneze o lege aplicabilă acesteia.

111



c) În #ine o a treia soluție consacrată de dreptul uni#orm !n materie este aceea potri"it căreia con"arbitraj primește incidența legii indicată de normele con#lictuale ale #orului. %ar și această soconcepută ca una de rezer"ă pentru a #i reținută numai !n ipoteza !n care părțile nu au optat pentru o lege, iar prin soluția subsidiară a"ută !n "edere nu poate nici ea primi aplicare. Într-ade"ăr din cuprinalin. 2 pct. c al Con"enției europene asupra arbitrajului comercial internațional adoptată la 6ene"a !

rezultă că atunci c$nd părțile au omis să-și e+ercite #acultatea de a determina legea aplicabilă con"earbitraj, iar la momentul !n care se pune problema determinării unei atari legi de către tribunalul arb#ost in"estit cu soluționarea pricinii, nu se poate pre"edea !n ce țară se "a pronunța sentința 0caz !nt$lnit), e+istența și "aliditatea con"enției de arbitraj sunt c$rmuite de legea competenței con#ormcon#lictuale din țara unde se a#lă instanța de arbitraj sesizată. În concluzie, de principiu, con"enția de arbitraj este supusă incidenței legii desemnată de părți 0lex voluntatis),soluție ce dă e+presie pe de o parte egalității juridice a acestora 0adică a părților), iar pe de altcaracterul contractual al arbitrajului. egea autonomiei se impune deci pe terenul #ormării contractustadii ulterioare ale procedurii arbitrale, !n condițiile !n care această lege datorită omisiunii sau ppărților nu se poate aplica, dob$ndesc "ocație de a inter"eni alte norme con#lictuale.5.8.5.Conflictul convenției de arbitraj. Iodul de redactare și deci implicit conținutul con"enției de arbitreste !n general di#erit !n #uncție de #elul arbitrajului < ad- oc sau instituționalizat < a"ut !n "edere de'st#el, atunci c$nd părțile optează pentru arbitraj instituționalizat ele trimit, !n cuprinsul clauzei compla >egulamentul acelei instituții, utiliz$nd o #ormulă de tipul 9orice litigii care se "or naște !n legătucontract "or #i soluționate de#initi" con#orm >egulamentului Curții de 'rbitraj Comercial ntern3ucurești;.%ar, o atare #ormulă pe c$t de simplă, pe at$t de cuprinzătoare, comportă incon"eniente și riscurneutralizarea cărora este necesară luarea de către părți a anumitor măsuri de precauție !ntre care menț- +primarea de către ele 0adică de către părți) a opțiunii pentru soluționarea litigiilor respecti"e de uarbitral #ormat din trei arbitrii și desemnarea a c$te unui arbitru de #iecare partener contractual și dacord a supraarbitrului. 4e creează ast#el premisa ca sentința arbitrală să poată #i pronunțată cu majodoi la unu !n cazul !n care nu "a putea #i dată !n unanimitate. entru cazul !n care #iecare dintre cei ar e+prima opinie di"ergentă cu a celorlalți, părțile ar trebui să con#ere supraarbitrului puterea de a dsale "aloarea de soluție a litigiului respecti".- ?i+area unui termen limită pentru desemnarea de către #iecare din părți a arbitrului său, precum șdesemnarea de către arbitrii unici a supraarbitrului, urm$nd ca !n cazul depășirii acestui termen #aculdesemna pe membrii completului de arbitrii nenominalizați !năuntrul termenului prestabilit să re"inăde arbitraj.- %eterminarea structurii instanței arbitrale competente. În acest sens părțile pot decide ca soluțlitigiului să #ie #ăcută de un arbitru unic desemnat de ele de comun acord sau de un complet de arbide un tribunal arbitral) alcătuit, !n #uncție de comple+itatea pricinii din trei sau cinci membrii* !n accaz #iecare parte "a desemna c$te unu, c$te doi arbitrii care la r$ndul lor, de comun acord "or dese

supraarbitru, iar dacă !ntre ei e+istă di"ergențe cu pri"ire la persoana supraarbitrului "or decide tot păconsens.- recizarea puterilor arbitrilor. ărțile pot limita aceste puteri la o simplă !ncercare de conciliere preapot con#eri arbitrilor #acultatea de a realiza un arbitraj !n ec itate 0ex aequo et bono) de#inind parametrii acestuimod de arbitrare. otodată părțile pot reglementa posibilitatea e+tinderii puterilor arbitrilor !n raporde comple+itate a problemelor pe care le implică e+ecutarea contractului, precum și posibilitatea procedurii la imperati"ele soluționării corecte a litigiului. %e asemenea ele 0adică părțile) pot con#eputerea de a colmata lacunele contractului sau de a-l completa numai cu pri"ire la o anumită c eprecum și de a statua !n drept asupra interpretării și e+ecutării contractului. În #ine arbitrilor li se pode a adapta contractul, c iar !n absența unei clauze de ards ip, la noile !mprejurări sur"enite pe pe+ecutării sale.

- nstituirea posibilității de a se recurge la o e+pertiză te nică prealabilă. / atare e+pertiză prezinutilitate pentru rezol"area contestațiilor te nice, ca și pentru supra"eg erea și "eri#icarea unor lu

11$



#ormează obiectul contractelor de cooperare economică internațională, sau a contractelor de lucrăretc.- 4tabilirea locului unde urmează să se țină arbitrajul. ocul arbitrajului, sau mai e+act țara pe teritorse consumă procedura de arbitrare prezintă importanță pentru "aliditatea procedurii !n sine, dreptul pal #orului put$nd in#luența recunoașterea și e+ecutarea sentinței arbitrale. ste important ca părțile s

cu ocazia per#ectării con"enției de arbitraj dacă !ntre țările ai căror resortisanți sunt ele, e+istă sau nacorduri !n ce pri"ește recunoașterea și e+ecutarea sentințelor arbitrale străine. În lipsa unor aseacorduri internaționale este oportun ca locul arbitrajului să #ie #i+at !n țara p$r$tului sau !ntr-o țară uposedă bunuri susceptibile de urmărire. >egulamentul Curții de 'rbitraj de pe l$ngă Camera de C

nternațional de la aris reglementează ca o #acultate a acestei instituții de arbitraj at$t determinarea !n#ăptuire a arbitrajului, c$t și stabilirea locului unde se "a pronunța sentința. 'ceastă #acultate urme+ercitată !n absența unor precizări de acest gen din conținutul con"enției de arbitraj. %e aceea prmare importanță ca asemenea probleme să #ie rezol"ate prin c iar con"enția de arbitraj știut #recunoașterea și e+ecutarea sentințelor arbitrale străine depind și de legea țării unde a #ost pronsentința arbitrală.- %eterminarea legii aplicabile contractului. %reptul aplicabil, !n baza căruia se "a soluționa litigiulimportanță deosebită pentru rezol"area di#erendului dintre părți. 'legerea acestui drept 0electio juris) constituie !nainte de toate o #acultate a părților, dar acestea sunt libere să con#ere arbitrilor puterea de a determaplicabilă. / atare libertate a primit consacrare legală at$t prin pre"ederile art. J din Con"enția uroasupra 'rbitrajului Comercial nternațional 06ene"a 1781), c$t și prin dispozițiile art. & alin. & din >eCurții de 'rbitraj a Camerei de Comerț nternațional din aris. În această ultimă ipoteză riscurile asupărți sunt majore, deoarece o alegere neinspirată a legii aplicabile ar putea genera serioase di#icultăpri"ește e+ecutarea contractului !n ansamblul său sau a unora dintre clauzele sale mai importantmoti"ul pentru care părțile trebuie să pri"ească circumspect soluția abilitării arbitrilor pentru alegereaaplicabil și să recurgă la această soluție numai c$nd au o !ncredere deosebită !n aceștia.- %eterminarea limbii !n care urmează să se des#ășoare procedura !n #ața arbitrajului. În lipsa unui apărți, procedura de arbitraj se "a des#ășura !n limba !n care a #ost redactat contractul, prezum$ndacestea 0adică părțile) au con"enit !ntr-un atare sens. ste pre#erabil ca limba procedurii de arbitraaceea !n care este scris dreptul aplicabil spre a e"ita di#icultăți suplimentare de !nțelegere și interpacestuia.- 'ngajamentul #ormal al părților de a duce la !ndeplinire sentința pronunțată de arbitru. Dn aseangajament este necesar să #ie asumat c iar atunci c$nd litigiul #iind !ncredințat spre soluționare unde arbitraj permanent, obligația pri"ind e+ecutarea sentinței arbitrale de către !mpricinați este !nscris !n regulamentul acelei instituții. entru e"itarea oricăror contestații la momentul i"irii litigiului c"aliditatea clauzei compromisorii este necesar ca !n cuprinsul acestei clauze părțile să se e+prime #ocu pri"ire la instanța de arbitraj la al cărei regulament ele se re#eră și să precizeze la #el de clar că aputerea de a statua asupra propriei lor competențe. 'ceste măsuri de precauție se impun ca necesare cu

mai mult !n cazul unui arbitraj ad- oc. ărțile au dreptul să #i+eze un termen !n care arbitrii ur#inalizeze procedura și să pronunțe sentința. ste important !nsă ca ele să pre"adă și posibilitatea pracestui termen, ori să con#ere această #acultate unui terț, unei personalități sau unei instituții1.Clauza compromisorie poate #i e+primată !n #ormula mai simple < cum este bunăoară cea pe care amla !nceputul acestui paragra# și care este utilizată ca #ormulă de trimitere la un arbitraj instituționaliz#ormule mai complete !n cuprinsul cărora să se insereze precizări de genul celor arătate ca măprecauție pentru e"itarea sau neutralizarea anumitor di#icultăți și impedimente ce ar putea decue+primări neclare sau din omisiuni !n conținutul con"enției de arbitraj.Dneori, părțile e+primă clauza compromisorie !ntr-o #ormulă simplă de genul : 9toate litigiile ce ar pdin prezentul contract "or #i soluționate pe cale de arbitraj;, urm$nd ca !ntreaga comple+itate a prolegate de des#ășurarea procedurii de arbitraj să #ie lămurite prin compromisul care "a #i con"enit la

i"irii litigiului.1 entru alte a) nunte a se edea *.+. o escu, C. B-rsan,op. cit., . !" i ur).ș

11%



'lteori, clauza compromisorie este e+primată !ntr-o #ormulă detaliată lămurind toate aspectele lesoluționarea e"entualelor litigii. / asemenea #ormulă completă ar putea #i redactată ast#el2:9 oate litigiile ce se "or naște din prezentul contract și !n special !n ce pri"ește "aliditatea, interpre+ecutarea acestuia, se "or soluționa pe cale de arbitraj de către un tribunal arbitral compus din & aacest scop, #iecare parte "a desemna c$te un arbitru, iar cealaltă parte, deși i s-a noti#icat acea

procedează la desemnarea arbitrului !n termen de &= de zile de la primirea noti#icării, arbitrul părții"a #i desemnat de către Curtea de 'rbitraj 0de pe l$ngă Camera de Comerț nternațională). 'rbitridesemnați aleg de comun acord, pe cel de-al treilea arbitru. În lipsa unui acord !n această pri"ință ctreilea arbitru "a #i desemnat de Curtea de arbitraj 0de pe l$ngă Camera de Comerț nternațional). arbitral "a statua cu majoritate* iar dacă nu se "a putea #orma o majoritate, "a decide președintele triarbitral 0cel de-al treilea arbitru). 'rbitrajul "a a"ea loc la aris. %reptul aplicabil "a #i cel al țării !nc eiat contractul 0dreptul rom$n) iar procedura ce "a #i #i+ată de arbitrii, completată, de "a #normele procedurale din țara unde are loc arbitrajul 0dreptul #rancez). imba !n care "a a"ea loc arbilimba #ranceză.4entința arbitrală "a #i pronunțată !n cel mult &= de zile de la numirea celui de-al treilea arbitru și d#ost ascultate părțile. a este de#initi"ă și obligatorie. ărțile contractante renunță la căile de atac 0lrenunța) și !și iau obligația de a e+ecuta, de !ndată sentința;.C$t pri"ește #ormula prin care se e+primă compromisul, conținutul acesteia di#eră !n raport de c#ormulei !n care se e+primă clauza compromisorie. 'tunci c$nd clauza compromisorie este redacta#ormulă simplă sau nici nu a #ost con"enită de către părți, compromisul "a putea #i #ormulat ast#el:9Con"enit !ntre subsemnații ' C !n calitate de reprezentant autorizat al societății comerciale 'CC' '4.'. cu sediul !n >om$nia, Cluj-Bapoca, 3d. 21 %ecembrie 17E7 nr. 11= pe de o parte și C % !n careprezentant autorizat al societății comerciale > 'B6/ / >% cu sediul !n talia, istoia, "ia del C8(, pe de altă parte, !n următoarele condiții: Între societățile comerciale menționate e+istă litigiul cu re#erire la următoarea problemă: '.C. pretindedatorează suma de &==.=== dolari 4D' cu titlu de preț neac itat pentru li"rarea de animale "ii și matconstrucții !n perioada 1= mai 177& < 1 decembrie 177&.

. . pretinde că '.C. !i datorează cu titlu de daune pentru li"rarea unor animale in#estate ce au #ost sa#ără să se poată comercializa carnea ast#el obținută.

ărțile sunt de acord ca acest litigiu să #ie soluționat pe cale arbitrală după cum urmează:'rt. 1. ărțile desemnează ca arbitru pe:'.I. cu domiciliul !n >om$nia, 3rașo", str. 4peranței nr. 1=,I.3. domiciliat !n >oma "ia raiana nr. 25 < talia,4.3. domiciliat !n iena str. aaerberg 2=2N(N& < 'ustria, supra arbitru desemnat de ceilalți doi arbitracord.'rt. 2. 'rbitrii desemnați au de soluționat următoarele c estiuni:

e) Creanța societății comerciale '.C. contra societății comerciale . .

#) retențiile societății . . #ață de societatea '.C.g) %acă e+istă posibilitatea unei compensații !ntre creanțele reciproce ale părților.) /rice alte aspecte a căror e+aminare s-ar impune ca urmare a luării !n considerare a celor

pretenții arătate.'rt. &. 'rbitrii "or statua !n termen de & luni calculate cu !ncepere din ziua de azi data semnării prezenși "or pronunța sentința aduc$nd-o la cunoștința părților interesate !nlăuntrul aceluiași termen.

'rt. (. Bici părțile și nici arbitrii nu au obligația să respecte !n cadrul procedurii, termenele și #procedurale impuse pentru justiția statală.

'rt. 5. 'rbitrii statuează cu majoritate de "oturi, iar dacă realizarea unei majorități nu este pos"otul supraarbitrului are caracter decisi".

'rt. 8. ărțile declară că renunță la căile de atac, la care pot renunța.

$ +edat con3or) *.+. o escu, C. B-rsan,op. cit., . '$.

11!



'rt. J. 'rbitrii "or statua și cu pri"ire la obligația de suportare a c eltuielilor de arbitrare, inonorariile arbitrilor, stabilind !n sarcina cui este această obligație.'rt. E. ărțile !și asumă obligația de a e+ecuta "oluntar de !ndată ce sentința ce "a #i pronunțată de iarbitrală.Cluj-Bapoca 5 decembrie 177&

Citit și aprobat, Citit și aprobat'.C. . . '.I. I.3. 4.3..

5.J.Arbitrajul comercial internațional 'n *om+nia5.J.1.,rincipalele re"lementări le"ale incidente. egislația >om$niei conține mai multe dispoziți

normati"e !n materia arbitrajului. Dnele dintre acestea sunt cuprinse !n Cartea -a din Codul de pci"ilă, modi#icat prin egea nr. 57 din 28 iulie 177&. le se completează cu normele legale din %ecre1&7 din 12 mai 177= pri"ind camerele de comerț și industrie, precum și cu Bormele cuprinse !n >egși Bormele de procedură ale Curții de 'rbitraj Comercial nternațional din 3ucurești 0C.'.3.), care #uncca instituție de arbitraj permanent pe l$ngă Camera de Comerț și ndustrie a >om$niei. %e asemeneao oarecare importanță !n acest domeniu și reglementările adoptate !n 177&, ale comisiilor de arbitl$ngă camerele de comerț și industrie din capitalele de județ1.

%reptul comun !n materia arbitrajului comercial internațional !l #ormează normele ce reglemarbitrajul comercial intern. >eglementările legale ce "izează nemijlocit arbitrajul comercial interndestul de puține la număr < se analizează ca dispoziții normati"e cu caracter special. %ar, după cremarcat !n doctrină2 aceste norme sub!nțeleg necesarmente sistemul dreptului comun, !n măsura !n caeste compatibil. %e aici consecința că #izionomia juridică a arbitrajului comercial internațional dipoate #i corect conturată numai prin coroborarea normelor speciale care !l "izează cu acelea care #dreptul comun !n domeniul arbitrajului.

entru raporturile de comerț internațional prezintă interes deosebit și egea nr. 1=5 din 1 oct1772 cu pri"ire la reglementarea raporturilor de drept internațional pri"at. Dnele din dispozițiile acesanumite contingențe 0#ie ele c iar indirecte) cu acti"itatea arbitrajului.

+istă de asemenea c$te"a con"enții internaționale la care >om$nia este parte și prin carstabilesc norme de drept uni#orm !n materia arbitrajului comercial internațional. 'cele norme primescși !n ce pri"ește acti"itatea arbitrajului comercial internațional din >om$nia. %intre ele menționăm caimportante: Con"enția europeană asupra arbitrajului comercial internațional adoptată la 21 aprilie6ene"a&* Con"enția de la BeF GorH din 1= iunie 175E pentru recunoașterea și e+ecutarea sentințelor străine(* Con"enția de la Oas ington din 1E martie 1785 pentru reglementarea di#erendelor relati"e la !ntre state și persoane ale altor state5.

5.J.2.Arbitrajul comercial internațional 'n concepția le"iuitorului rom+n. otri"it art. &87 Codprocedură ci"ilă 9 un litigiu arbitral care se des#ășoară !n >om$nia este socotit internațional dacă s-

dintr-un raport de drept pri"at cu element de e+traneitate;. În armonie cu această pre"edere legală < căreia !i atribuim "aloare de dispoziție normati"ă cu cde principiu < art. & pct. 2 din >egulile de procedură ale Comisiilor de arbitraj teritoriale statueazăeste internațional c$nd decurge dintr-un contract de comerț e+terior.

Compar$nd cele două te+te e"ocate constatăm că acesta din urmă < deși #inalmente reprezconcretizare a tezei de principiu consacrată prin cel dint$i < restr$nge arealul litigiilor internaționalepatrimonială la cele iz"or$te din contractele de comerț internațional. /r, este de obser"at că !ntr-o atare

1 A se edea -n acest sens, I. B canu, Rena terea arbitrajului ad-hocș , -n re ista Dre tul nr. 9?1991, . 17#%%.$ /. Ba iuc i 0. C 2n ,ș ț Situa ia actuală a arbitrajului comercial interna ional în România,ț ț -n +.D.C. nr. 4?199%, .4.% +ati3icat rin Decretul nr. $"1 din $' iunie 194%.! +ati3icat rin Decretul nr. 1"4 din $! iunie 1941.' +ati3icat rin Decretul nr. 4$ din 7 iunie 197'.

11'



răm$n !n e+teriorul acestui areal, după părerea noastră nejusti#icat, litigiile generate de #aptecontractelor de comerț internațional, ca și cele iz"or$te din alte operații comerciale dec$t contractele.

Iult mai concordante cu realitățile juridice din domeniul comerțului internațional sunt pre"ederdin >egulile de procedură ale Curții de 'rbitraj nternațional 3ucurești con#orm cărora au caracter int9 litigiile patrimoniale născute din raporturile de comerț e+terior sau din alte asemenea raporturi, d

dintre părți sau ambele părți sunt străine;.Caracterul internațional al litigiului con#eră implicit caracter internațional arbitrajului insoluționarea lui prin con"enția de arbitraj.

În concepția legiuitorului rom$n arbitrajul comercial internațional are "ocație de a soluțioe+celență litigii comerciale, adică litigiile ce iz"orăsc din raporturi juridice comerciale. În acest sens adin >egulile de procedură ale Comisiilor de arbitraj teritorial precizează că este comercial orice litiz"orăște dintr-un contract comercial, inclusi" litigiile pri"ind "aliditatea, interpretarea, e+ecutdes#iințarea contractului precum și acelea ce deri"ă din alte raporturi juridice !n legătură cu comerțul.

%upă cum s-a remarcat !n doctrina juridică1 aceste precizări 9 se !ncadrează !n domeniulrationemateriae pe care !ntr-o #ormulare mai generală art. &(= 0C.proc.ci". < n.n.) !l rezer"ă arbitrajului ; sta jurisdicția arbitrală este competentă să soluționeze 9 litigii patrimoniale !n a#ară de acelea caredrepturi asupra cărora legea nu permite a se #ace tranzacție9. %e aici concluzia că !n prezent toatcomerciale 0interne sau internaționale) #iind susceptibile de a #orma obiect de tranzacție au "ocațsoluționate de un tribunal arbitral.

Con#orm dreptului comun părțile litigante au libertatea unei opțiuni !ntre arbitrajul institarbitrajul ocazional sau ad- oc. 'rt. &(1 C.proc.ci". dispune că indi#erent de opțiunea mani#estată arbitrajul se organizează și se des#ășoară potri"it con"enției arbitrale. 4ub rezer"a respectării ordinii pbunelor mora"uri și a dispozițiilor imperati"e pre"ăzute de lege, părțile pot stabili prin con"enție de arprin act scris ulterior !nc eiat, #ie direct, #ie prin re#erire la o anumită reglementare a"$nd ca obiecnormele pri"ind constituirea tribunalului arbitral, numirea, re"ocarea și !nlocuirea arbitrilor, termenarbitrajului, normele de procedură pe care tribunalul arbitral trebuie să le urmeze !n judecarea lrepartizarea !ntre părți a c eltuielilor arbitrale, conținutul și #orma otăr$rii arbitrale, precum și oricinteres$nd des#ășurarea procedurii arbitrale. În cazul !n care părțile nu stabilesc prin con"enția deasemenea norme, tribunalul arbitral poate reglementa procedura de urmat !n #elul !n care o considpotri"ită. %acă nici tribunalul arbitral nu a stabilit aceste norme urmează să primească aplicare regleCodului de procedură ci"ilă !n materie.

Con#orm art. &(11 C.proc.ci". părțile pot con"eni ca arbitrajul să #ie organizat de o instipermanentă de arbitraj sau de o terță persoană.

%upă cum s-a remarcat !n doctrina juridică2 !n stadiul actual al legislației noastre orice di#erend dnatură comercială, #ie intern, #ie internațional, poate #orma obiect de tranzacție și, ca atare poate #i rcătre un tribunal arbitral.

În cadrul arbitrajului ad- oc, atunci c$nd primesc aplicare dispozițiile subsidiare interpret

"oință ale Codului de procedură ci"ilă < și acesta are loc dacă nici părțile prin con"enția de arbitratribunalul arbitral nu reglementează procedura de soluționare a litigiului < #uncția deappointing authority re"ineinstanțelor judecătorești cu condiția ca părțile să nu #i optat pentru o altă autoritate de nominare. %este competentă să e+ercite o atare #uncție instanța ce a"ea competența de soluționare a litigiului !nabsența unei con"enții de arbitraj, adică, după caz, judecătoria pentru litigii !n "aloare de p$nă lmilioane lei inclusi" sau tribunalul județean, pentru litigii cu "aloare mai mare de zece milioane lei.

%acă per#ectarea con"enției de arbitraj de către părți s-a #ăcut !n cursul judecării di#erenduluinstanță judecătorească, e+ercitarea #uncției deappointing authority este de atribuția acelei instanțe.

În cadrul arbitrajului internațional din >om$nia, e+ercitarea #uncției de autoritate de nomrealizează prin structuri permanente, prestabilite. 'st#el, potri"it art. E di >egulile de procedură ale Carbitraj Comercial nternațional 3ucurești, !n cazul acestei instanțe, aceste atribuții re"in președinte

1 /. Ba iuc i 0. C 2n ,ș ț op. cit., . 4.$ /. Ba iuc i 0. C 2n ,ș ț op. cit., . 7.

114



iar con#orm art. 8 pct. & din >egulamentul de organizare a comisiilor teritoriale, respecti"ele atribcompetența președinților acelor comisii. e+tele menționate recon#irmă odată mai mult, soluția lconsacrată prin dispozițiile art. &5&1 C.proc.ci". !n armonia cu care arbitrajul organizat de o institupermanentă se caracterizează și prin #aptul că toate atribuțiile ce re"in instanțelor judecătorești pdispozițiilor legale pri"itoare la constituirea tribunalului arbitral se e+ercită de acea instituție

regulamentului propriu, a#ară numai dacă acel regulament pre"ede alt#el. >ăm$n !nsă de come+clusi"ă a instanțelor judecătorești măsurile de e+ecutare, ca și orice alte măsuri de constr$ngere judeoarece structurile arbitrale cu caracter permanent menționate și tribunalul arbitral !nsuși nu au putedecide asemenea măsuri.

ocalizarea arbitrajului reprezintă de asemenea o #acultate a părților. ste ceea ce rezultcuprinsul art. &871 C.proc.ci". care dispune că prin con"enția re#eritoare la un arbitraj internațional, părdecide ca acesta 0adică arbitrajul) să se !n#ăptuiască !n >om$nia sau !ntr-o altă țară. În cazul !n care plocalizat arbitrajul !n >om$nia și au con"enit ca acesta să #ie pus !n operă de o instituție permanarbitraj con#orm art. 12 din >egulamentul comisiilor teritoriale de arbitraj, ele 0adică părțile) sunt țină seama de delimitarea !n teritoriu instituită de acest te+t1.

Con#orm art. &(= C.proc.ci". arbitrajul "a #i "alabil in"estit cu soluționarea unui anumit litidacă partea interesată să se realizeze această in"estire are deplină capacitate de e+ercitare a dreptu'ceastă condiție "izează !n egală măsură persoanele #izice, ca și persoanele juridice.

%ar art. &(= C.proc.ci". instituie o regulă cu "aloare relati"ă. 'st#el !n armonie cu dispozițiile aegea nr. 15N177= pentru reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți co

9litigiile de orice #el !n care sunt implicate regii autonome sau societăți comerciale cu capital de stcompetența instanțelor judecătorești;. Ce-i drept te+tul admite că 9pentru soluționarea litigiilor dintreautonome și societățile comerciale pot apela și la arbitraj;. rin consecință orice litigiu !n care numai părți este o regie autonomă sau o societate comercială cu capital integral de stat, iar cealaltă parte estsubiect de drept 0ca de pildă, societate comercială cu capital pri"at sau cu capital mi+t, ori persoană #răm$ne de competența e+clusi"ă a instanțelor judecătorești. 'ceastă constatare se desprinde priinterpretare strict literală a te+tului, care !nsă ni se pare că nu corespunde cerințelor actuale ale "relație, deoarece prin restr$ngerea dreptului de a opta !n #a"oarea jurisdicției arbitrale, pentru oimportantă și numeroasă categorie de agenți economici se creează inutil o discriminare lipsită depractice și !n orice caz neconcordantă cu speci#icul relațiilor economice și juridice ale economiei dealt#el, restricția menționată nu se armonizează nici cu pre"ederile reglementărilor internaționale !n marbitraj, sens !n care pot #i in"ocate pre"ederile Con"enției europene asupra arbitrajului comercial intadoptată la 6ene"a !n 1781. În baza acestor pre"ederi, anume art. pct. 1 și art. pct. 12, considerăm cămenționata restricție instituită prin art. 51 din egea nr. 15N177= de"ine inoperantă !n litigiile dinternațional. Bi se pare #iresc să #ie așa deoarece potri"it art. 11 pct. 2 din Constituția >om$niei rati#icate de arlament potri"it egii < și Con"enția de la 6ene"a la care ne-am re#erit constituie un atratat < #ac parte din dreptul intern. >eglementările lor au !nsă totdeauna caracterul de lege sp

comparati" cu reglementările din dreptul național și de aceea dob$ndesc prioritate !n aplicare #ață dedin urmă. 'șa #iind urmează să conc idem că !n raporturile de comerț internațional regiile autonsocietățile comerciale cu capital integral de stat, aidoma celorlalți participanți la asemenea raporturau dreptul să !nc eie con"enții de arbitraj. le bene#iciază deci !n acest domeniu de pre"ederile

1 =n acest sent te8tul )en ionat dis une c o co)isie de ar itra& organi;at la ni elul &ude ului sau al )unici iuluiț țBucure ti oate organi;a un ar itra& ad#:oc nu)ai c2nd co) eten a de a inter eni, otri it legii, -n rocedura de ar itraș țre ine instan ei &udec tore ti -n circu)scri ia c reia se a3l sediul Ca)erei de co)er i industrie ori altei instan e dinț ș ț ț ș țra;a &ude ului s u.ț$ Con3or) art. I ct. 1 din Con en ia de la <ene a din 1941 orice ersoan &uridic de dre t ri at are osi ilitatea,ț-n litigiile de co)er interna ional, s -nc:eie con en ii de ar itra&. 0r, -n aceast gru de su iec i de dre t se includ ț ț ț ț ș

societ ile co)erciale cu ca ital integral de stat. e de alt arte rin art. II ct.1 din aceea i con en ie interna ionalț ș ț țsunt a ilitate s -nc:eie -n )od ala il, -n condi iile ar tate, o con en ie de ar itra&. +egiile autono)e 3ac arte dinț țaceast gru de su iec i de dre t.ț

117



C.proc.ci". căci li se recunoaște capacitatea juridică de a !nc eia asemenea con"enții. ste ceea ce drezultă și din conținutul art. 15 pct. 1 din >egulile de procedură ale arbitrajelor teritoriale.

'rt. 15E din egea nr. 1=5N1772 dispune că #iecare parte din proces, inclusi" din litigiul arbitcapacitate procesuală ce se supune incidenței legii naționale a subiectului de drept respecti", iar art.aceeași lege 0adică egea nr. 1=5N1772) precizează că persoana juridică are naționalitatea statului p

teritoriu și-a stabilit, potri"it actului constituti", sediul social.5.J.&.,rocedura arbitrală 'n liti"iul de comerț internațional. ste totalitatea regulilor pe bazacărora arbitrajul de comerț internațional !și des#ășoară acti"itatea de soluționare a litigiului cu cain"estit !ntr-un atare scop. 4e caracterizează printr-o mare suplețe, concretizată printre altele !n prerpărților de a stabili ele !nsele 0!n anumite limite) regulile procedurale, prerogati"ă a cărei !ntindere dcum este "orba de un arbitraj ad- oc, ea a"$nd o singură limită și anume ordinea publică, ce subsumconținutul ei respectul drepturilor apărării, garantate prin controlul e#icient din partea jurisdicțiilor orsunt c emate să inter"ină pe terenul sentințelor arbitrale. 4ituația este !nsă di#erită !n cazul arbinstituționalizat: acesta se des#ășoară !ntr-un cadru prestabilit, iar #aptul că părțile au acceptat cominstituției respecti"e implică și ac iesarea la procedura prestabilită de acea instituție prin regulament#uncționare, de regulă !nsă, și !ntr-o atare situație li se lasă părților posibilitatea de a deroga de ldispoziții ale regulamentului.

rocedura de arbitraj prezintă un speci#ic aparte, !n cazul arbitrajului !n ec itate 0ex aequo et bono) : !ntr-o atare ipoteză arbitrii au libertatea de a statua după o procedură care să e"ite rigiditatea #ormtermenelor de prescripție etc.* ei au #acultatea să decidă măsurile necesare pentru e"itarea oricăror mdilatorii ale părților și de a asigura ast#el celeritatea soluționării litigiilor. 4peci#icul procedurii de arbre#le+ al speci#icului litigiului arbitral, concretizat !n #aptul că părțile litigante nu se situează pad"ersari ireductibili și implacabili, ele a"$nd interesul și #iind !ndemnate de arbitrii să-și continue rea#aceri, să ajungă c$t mai rapid la o soluție tranzacțională. În mod #rec"ent părțile se pun de acord astranzacții, #ie că aceasta se realizează direct !ntre ele, #ie că ea se !nc eie cu o așa-numită 9sentiacordul părților;. 4uplețea procedurii de arbitraj se e+plică și prin natura contractuală a arbitrajuluiarbitrilor a"$ndu-și sorgintea !ntr-o con"enție a părților și #iind limitate !n temeiul con"enției respecti

%es#ășurarea procedurii de arbitraj !n bune condiții este #erm garantată prin accentul care se respectarea riguroasă a drepturilor apărării, parte integrantă a ordinii publice internaționale. 4annerespectării dreptului la apărare aparține domeniului recunoașterii și e+ecutării sentințelor arbitre+ercitată de către jurisdicțiile ordinare !n cadrul procedurii de e+eKuatur.

rocedura de arbitraj asigură dezbaterilor un caracter con#idențial. C iar dacă se publicăsentințele, publicarea lor se #ace de așa manieră !nc$t să nu se știe numele sau denumirea părților. Înprocedurii de arbitraj se permite utilizarea limbilor străine* părțile au libertatea să con"ină !ntr-un aiar dacă ele nu s-au putut pune de acord !n această pri"ință se utilizează limba !n care a #ost recontractul, prezum$ndu-se că litiganții prin !nsăși !nc eierea contractului !n limba respecti"ă, au deci#ie limba !n care să se des#ășoare procedura de soluționare a litigiului i"it cu re#erire la acel contrac

cazurile !nsă "or #i luate măsuri de natură să !mpiedice deza"antajarea "reunei părți ori utilizarea unelimbi !n des#ășurarea dezbaterilor.Con"enția europeană asupra arbitrajului comercial internațional, adoptată la 6ene"a !n

recomandă părților să insereze !n con"enția lor de arbitraj cel puțin indicarea locului unde urmează sarbitrajul, precum și modul de arbitrare 0arbitraj ad- oc sau arbitraj instituționalizat). 'ceastă coconsacră principiul libertății părților, stabilind că acestea sunt libere să adopte una din următoarele sola) să supună litigiul lor unei instituții permanente de arbitraj, caz !n care regulamentul acestei instituțaplicare obligatorie, gu"ern$nd procedura de arbitraj*

b) să supună litigiul dintre ele unui arbitraj ad- oc, ipoteză !n care li se recunoaște #acultatdesemna arbitrii, de a #i+a locul arbitrajului și de a stabili regulile de procedură. rincipiul libertățiare !nsă "aloare absolută* el este compatibil cu inter"enția unei autorități e+terioare, !n anumite

'semenea cazuri sunt: ipoteza !n care părțile au !nțeles să supună soluționarea litigiului lor unei inpermanente de arbitraj, #ără să #i desemnat această instituție și #ără să se #i pus de acord asupra des

11"



ei* cazul c$nd părțile nu s-au putut pune de acord nici măcar asupra modului de arbitraj 0instituționoc)* dacă părțile au con"enit să supună litigiul lor unui arbitraj ad- oc, dar nu au indicat măsurile

pentru organizarea acestuia 0numele arbitrilor sau modul lor de numire, #i+area locului arbitrajuluiaceste măsuri sunt incomplete sau insu#iciente. nter"enția unei autorități e+terioare 0spre epreședintele camerei de comerț din țara p$r$tului) se produce la cererea uneia dintre părți 0reclama

p$r$tul, acesta din urmă a"$nd un atare drept numai dacă a introdus o cerere recon"ențională), ori ccererea arbitrilor, atunci c$nd ei nu se pot pune de acord !n probleme ca: sediul arbitrajului, desemnaarbitru 0dacă tribunalul arbitral este incomplet) etc. 'rbitrii pot statuaex aequo et bono, dacă părțile aucon"enit !ntr-un atare sens și dacă legea care c$rmuiește arbitrajul permite aceasta. În cazul arbitraec itate, procedura de arbitraj este aleasă de părți* ele #ie direct 0prin actul de compromis sau pricompromisorie), #ie indirect 0prin re#erirea la regulamentul unei instituții de arbitraj), stabileprocedurale ce "or primi aplicare pe !ntreg parcursul derulării acti"ității arbitrale. 'ceastă prerogati"ăesența arbitrajului !n ec itate, !n care totul se #undează pe !ncredere reciprocă și pe con"ingerea că părților re#eritoare la modul de soluționare a litigiului lor "or #i respectate. În cadrul unui asemenepărțile a"$nd libertatea să aleagă procedura, au implicit posibilitatea de a aplica reguli procreglementate de un anumit sistem de drept, sau c iar procedura la care ar #i obligat un arbitru, !n caarbitraj de drept strict. arga autonomie procedurală de care se bucură arbitrajul !n ec itate este limdouă principii procedurale general admise, și anume: respectul dreptului la apărare și ordinea pinternațională.

otri"it art. &5&2 C.proc.ci". 9tribunalul arbitral se consideră constituit pe data ultimei acceptări a !nsărciarbitru, de supra arbitru sau, după caz, de arbitru unic;. 4e consideră ca dată a acceptării, ziua !n caree+pediată prin poștă comunicarea acceptării !nsărcinării de arbitru.

rocedura de arbitrare !n litigiul de comerț internațional se des#ășoară, ca regulă generală, conreglementările de drept comun. %in economia art. &55-&5E1& C.proc.ci". rezultă că aceste reglementăristabilesc conținutul cererii de arbitrare, conținutul !nt$mpinării prin care p$r$tul !și #ormulează apărde pretențiile e+primate de reclamant prin această cerere, modul de comunicare a !nscrisurilor, dreptude a participa la dezbaterea litigiului 0personal sau prin reprezentant) și de a #i asistate de orice padministrarea probelor și regimul măsurilor asiguratorii.

>eținem o caracteristică a procedurii de arbitrare !n litigiul de comerț internațional dublaretermene procedurale comparati" cu durata stabilită pentru termenele de drept comun. 'șa bunăoară, coart. &5E& și &87& C.proc.ci"., inter"alul de timp dintre data primirii citației și termenul de dezbatere trebude cel puțin &= de zile, spre deosebire de termenul pre"ăzut pentru litigiul intern care este de 15 zile.

'rt. &87( din Codul de procedură ci"ilă dispune că dezbaterea litigiului de comerț internațional tribunalului arbitral se #ace !n limba stabilită prin con"enția arbitrală sau, dacă prin această con"ențpre"ăzut nimic !ntr-un atare sens, ori nu a inter"enit o !nțelegere ulterioară, !n limba contractului,contractului din care s-a născut acel litigiu ori !ntr-o limbă de circulație internațională stabilită de arbitral. În cazul !n care una din părți nu cunoaște limba !n care se des#ășoară dezbaterea, la cerere

c eltuiala ei, tribunalul arbitral !i asigură ser"iciile unui traducător. ărțile au libertatea să participe la#iecare cu traducătorul ei.ărțile litigante pot stabili prin con"enția de arbitraj termenul limită p$nă la care tribunalul a

pronunța otăr$rea sa !n litigiul lor. 'rt. &5&& C.proc.ci". precizează că !n cazul !n care părțile nu au stabilit utermen, tribunalul arbitral trebuie să pronunțe otăr$rea !n cel mult cinci luni de la data constituirii sdin >egulile de procedură arbitrală aprobate de Colegiul Camerei de Comerț și ndustrie 'rad #i+termen limită pentru pronunțarea otăr$rii arbitrale 7 luni de la data constituirii tribunalului arbitral.

ermenul !n discuție se suspendă pe timpul judecării unei cereri de recuzare sau a oricărei alteincidente 0cum ar #i o cerere de e+ecutare a unor măsuri asiguratorii etc.) !n ipoteza !n care asemenau #ost adresate instanței judecătorești competente. ărțile au #acultatea să decidă prelungirea termearbitrare. / asemenea decizie, luată de comun acord, trebuie consemnată printr-un !nscris.

otodată, pentru moti"e temeinice, c iar tribunalul arbitral poate dispune din o#iciu, pretermenului prestabilit de părți, dar o atare prelungire nu poate #i mai mare de două luni.

119



ermenul stabilit pentru des#ășurarea procedurii arbitrale se prelungește, !n anumite situații,drept. 'șa este bunăoară ipoteza !n care una dintre părți !ncetează din "iață !n perioada de des#ășurrespecti"ei proceduri. ot ast#el se !nt$mplă și !n ipoteza pre"ăzută de art. &8=& C.proc.ci".1. În toate cazurilec$nd prelungirea termenului menționat operează de plin drept ea nu poate a"ea o durată mai mare deluni 0art. &5&&C.proc.ci".).

+pirarea termenului de arbitrare nu constituie prin ea !nsăși un moti" de caducitate a arbit?ace e+cepția situația c$nd una din părți a noti#icat celeilalte și tribunalului arbitral p$nă la primul !n#ățișare că !nțelege să in"oce caducitatea.

rocedura arbitrală este ast#el reglementată !n legislația >om$niei !nc$t pe !ntreg pardes#ășurării ei să se asigure părților, sub sancțiunea nulității otăr$rii arbitrale, egalitatea de trarespectarea dreptului de apărare și contradictorialitatea dezbaterilor.

Înscrisurile litigiului se comunică !ntre sau către părți prin scrisoare recomandată cu recipredare sau cu con#irmare de primire. ot ast#el, se comunică și citațiile, otăr$rile arbitrale și !ncședință. egea admite ca in#ormațiile și !nștiințările să se #acă "alabil și prin telegramă, tele+, #a+ samijloc de comunicare care permite stabilirea probei comunicării și a te+tului transmis 0art. &5E1 C.proc.ci".).

Înscrisurile pot #i !nm$nate și personal părții, sub semnătură. ndi#erent !n ce #ormă comunicarea actelor de procedură, do"ezile de comunicare se depun la dosar.

Con#orm art. &5E2 C.proc.ci". tribunalul arbitral "eri#ică, de!ndată ce termenul pentru depun !nt$mpinării a e+pirat, stadiul pregătirii litigiului pentru dezbatere, și ori de c$te ori consideră că es"a dispune măsurile corespunzătoare pentru completarea dosarului. %upă e#ectuarea acestei "eri#atunci c$nd este cazul, după completarea dosarului, tribunalul arbitral #i+ează termen de dezbatere ași dispune citarea părților.

a dezbateri, părțile pot participa #ie personal, #ie prin reprezentanți* ele pot #i asistate persoană. Beprezentarea părții legal citate nu !mpiedică dezbaterea litigiului, cu e+cepția cazuluipartea lipsă "a cere, cel mai t$rziu p$nă !n preziua dezbaterii, am$narea soluționării litigiului pentrtemeinice. / asemenea cerere trebuie adusă la cunoștința arbitrilor și a celeilalte părți. 'm$narea se pacorda o singură dată.

Con#orm art. &5E8 C.proc.ci". prezența părții la judecarea litigiului nu este strict necesară. /ricdintre !mpricinați poate cere ca soluționarea litigiului să se #acă !n lipsa ei pe baza pieselor e+istente

ribunalul arbitral "a soluționa litigiul c iar dacă una dintre părți, deși ambele acestea au #ocitate, nu se prezintă la termenul stabilit. +cepție #ace cazul c$nd părțile sau una dintre ele aam$narea soluționării litigiului pentru moti"e temeinice. Într-o atare ipoteză tribunalul arbitral "a da crespecti"e #i+$nd un nou termen de judecată. %e asemenea, c iar !n lipsa unei cereri de am$nare trpoate otăr!, dacă părțile sunt lipsă, am$narea soluționării litigiului !n cazul !n care apreciază că acestora este necesară pentru o corectă rezol"are a di#erendului dintre ele. Ca urmare, tribunalul arb#i+a un nou termen dispun$nd o nouă citare a părților 0art. &5EJ C.proc.ci".).

e parcursul des#ășurării procedurii arbitrale, tribunalul arbitral poate !ncu"iința măsuri asi

măsuri "remelnice și constatarea anumitor !mprejurări de #apt. În cazul !n care una din părți se !mpoe+ecutarea acestor măsuri, ele "or #i aduse la !ndeplinire !n baza unei dispoziții dată de i judecătorească. %e alt#el, potri"it art. &5EE C.proc.ci". oricare dintre părți se poate adresa direct instanței d judecată < #ie !naintea !nceperii procedurii de arbitraj, #ie !n timpul des#ășurării acesteia < solicitcerere scrisă luarea unor măsuri asiguratorii, a unor măsuri "remelnice sau constatarea anumitor !mpde #apt cu re#erire la obiectul litigiului.

ribunalul arbitral poate cere părților e+plicații scrise !n legătură cu obiectul litigiului și ccone+e acestuia, a"$nd libertatea să dispună administrarea oricăror probe admise de lege. 'dminist

1 Con3or) art. %4(% C. roc.ci . @c2nd tri unalul ar itral este co) us dintr#un nu) r cu o de ar itri i ace tia nu seș ț ș ș

-n eleg asu ra solu iei, se a roceda la nu)irea unui su raar itru con3or) -n elegerii dintre r i sau, -n li s , con3or)ț ț ț țart. %'1. Su raar itrul nu)it se a uni cu una dintre solu ii, o a utea )odi3ica sau a utea ronun a o alt solu ie, darț ț țnu)ai du ascultarea r ilor i a celorlal i ar itrii.ț ș ț

1$(



probelor 0propuse de părți sau ordonate din o#iciu) se #ace !n ședința tribunalului arbitral* ascultareși a e+perților se #ace #ără prestare de jurăm$nt.

'rbitrii apreciază probele !n armonie cu intima lor con"ingere.+cepțiile pri"ind e+istența și "aliditatea con"enției de arbitraj, constituirea tribunalului arbitr

!nsărcinării arbitrilor și des#ășurarea procedurii p$nă la primul termen de !n#ățișare, trebuie rid

sancțiunea decăderii, cel mai t$rziu la acest termen, dacă nu a #ost stabilit un termen mai scurt. %e asoricare cereri a părților și orice !nscrisuri trebuie depuse cel mai t$rziu tot p$nă la primul termen de În cursul arbitrajului nu "or putea #i in"ocate probele care n-au #ost propuse p$nă la primul te !n#ățișare. +cepție #ac doar situațiile c$nd:

a) necesitatea probei rezultă din des#ășurarea dezbaterilor și,b) administrarea probei nu pricinuiește am$narea soluționării litigiului.

otri"it art. &5E1& C.proc.ci". dezbaterile arbitrale se consemnează !n !nc eierea de ședință. asemenea !n această !nc eiere se consemnează și se moti"ează și toate dispozițiile date de tribunalul a

ărțile au dreptul să ia cunoștință despre conținutul !nc eierilor și al actelor e+istente la dosar. În cazul unor erori sau omisiuni e+istente !n !nc eierea de ședință, tribunalul arbitral poate pro

ca cererea unei din părți, #ie din o#iciu, la corectarea, respecti" la completarea acesteia d$nd o altă !nc5.J.(. Cererea de arbitrare. Constituie mijlocul legal prin care o parte !ntr-un contract comer

internațional solicită arbitrajului protejarea dreptului și intereselor sale legitime, nesocotite de către pcontractual.

ntroducerea cererii de arbitrare operează declanșarea procedurii arbitrale. / asemenea cetrebuie redactată !n scris de către reclamant și "a cuprinde:a) numele, domiciliul sau reședința părților, ori pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, pdupă caz numărul de !nmatriculare la >egistrul comerțului, numărul de tele#on, contul bancar*

b) numele și calitatea celui care angajează sau reprezintă partea !n litigiu, ane+$ndu-se docalității*

c) menționarea con"enției arbitrale, ane+$ndu-se copie de pe contractul !n care este inserată, ias-a !nc eiat un compromis, copie de pe acesta*

d) obiectul și "aloarea cererii, precum și calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei "ale) moti"ele de #apt și de drept, precum și probele pe care se !ntemeiază cererea*#) numele și domiciliul membrilor tribunalului arbitral*g) semnătura părții.>eclamantul "a comunica p$r$tului, precum și #iecărui arbitru, copie de pe cererea de arbitra

pe !nscrisurile ane+ate.C$t pri"ește "aloarea obiectului litigiului, stabilirea acesteia se #ace după cum urmează:- !n cazul !n care se #ormulează pretenții bănești, "aloarea obiectului este egală cu suma preti

reclamant* - c$nd se reclamă "aloarea unor bunuri se ia !n considerare "aloarea bunurilor respecti"

momentul introducerii cererii*- !n cazul cererilor !n contestare se are !n "edere "aloarea obiectului raportului juridic din mintroducerii cererii*

- !n #ine, atunci c$nd cererea are ca obiect o obligație de a #ace sau de a nu #ace, contează "aindicată de reclamant.

În cererile cu mai multe capete, "aloarea #iecărui capăt trebuie să #ie stabilită !n mod separat*obiectului cererii se "a stabili la suma totală a capetelor de cerere.

%acă reclamantul omite să stabilească "aloarea obiectului cererii sau stabilește ine+act ac"aloare, Curtea de arbitraj din o#iciu sau la cererea p$r$tului, stabilește această "aloare pe baza dpri"itoare la obiectul cererii.

recizarea "alorii obiectului cererii de arbitrare este necesară !n "ederea stabilirii ta+elor de a

Cererea se consideră introdusă pe data !nregistrării acesteia la Curtea de arbitraj* !n cazul e+pedierpoștă este luată !n considerare ca dată a !nregistrării, data pre"ăzută !n ștampila o#iciului poștal de e+

1$1



Cererea de arbitrare se !nsoțește de toate !nscrisurile in"ocate de reclamant !n sprijinul prete#ormulate. a se redactează !n limba rom$nă sau !n limba contractului dintre părți ori !n limba !n caau purtat corespondența. Înscrisurile !nsoțitoare ale cererii se depun !n original sau !n copii certi#icatparte.

În cazul !n care cererea este redactată !ntr-o limbă străină, Curtea de arbitraj poate obli

reclamant < din o#iciu sau la cererea p$r$tului < să prezinte o traducere a acesteia și a !nscrisurilor !n !n limba rom$nă, sau dacă interesele e+aminării litigiului o cer, !ntr-o altă limbă.Cererea de arbitrare poate #i !nsoțită și de probe de mar#ă, eșantioane etc. Într-o atare ip

asemenea probe se "or depune !ntr-un singur e+emplar, #ăc$ndu-se despre aceasta mențiune !n c'sistentul arbitral "a !ntocmi un proces-"erbal de luare !n custodie, care "a cuprinde descrierea amănuobiectelor depuse.

Con#orm art. 21 din >egulile de procedură ale Curții de arbitraj comercial internațional 3uccazul !n care cererea nu conține toate elementele menționate asistentul arbitral !l in"ită pe reclamacompleteze #ără !nt$rziere !n mod corespunzător. %acă de#iciențele de conținut ale cererii pri"esc identitate ale părților, obiectul pricinii sau semnătura reclamantului, completarea conținutului acesteicererii) se "a #ace !n cel mult două luni de la data primirii in"itației. În cazul c$nd reclamantul remedierile cerute de asistentul arbitral !n termenul arătat, cererea se consideră introdusă pe data !nresale inițiale.

$nă la re#acerea cererii, litigiul răm$ne !n nelucrare. 'tunci c$nd reclamantul nu se con#orin"itației asistentului arbitral de a remedia de#iciențele cererii de arbitrare, sau stăruie ca aceasta judecată !n #orma !n care a #ost inițial redactată, tribunalul arbitral "a !nc ide procedura arbitrală prsentință sau, după caz, o !nc eiere1.

5.J.5. nt+mpinarea. ste mijlocul procedural grație căruia p$r$tul poate mai !nainte de dezbateorală a litigiului să-și prezinte !n scris apărările sale pri"ind pretențiile reclamantului și totodată probele pe care se sprijină acele apărări.

rimind cererea de arbitrare cu !nscrisurile ane+e procurate de reclamant, asistentul a !nștiințează pe p$r$t in"it$ndu-l să depună !nt$mpinare, !n termen de &= zile de la primirea cererii d

a cererea p$r$tului acest termen poate #i prelungit. Înt$mpinarea "a cuprinde toate e+cepțiile pe care p$r$tul !nțelege să le in"oce !mpotri"a

depuse de reclamant. otodată, din cuprinsul ei trebuie să rezulte răspunsul !n #apt și !n drept la cerere, precum și probele propuse !n apărare. %e asemenea, !nt$mpinarea trebuie să cuprindă mesimilare cu acelea care se cer pentru cererea introducti"ă.

rin !nt$mpinare p$r$tul "a comunica numele arbitrului ales 0și e"entual al unui supleantdeclara că !nțelege ca acesta 0adică arbitrul) să #ie desemnat de președintele Curții de arbitraj. ste ca p$r$tul să #acă o asemenea comunicare și printr-o !nștiințare separată.

'tunci c$nd prin cererea de arbitrare reclamantul propune un arbitru unic, p$r$tul trebuie pronunțe, prin !nt$mpinare, și cu pri"ire la persoana acestuia. În cazul !n care p$r$tul nici prin !nt$mp

printr-o !nștiințare ulterioară nu "a comunica numele arbitrului ales, președintele Curții de arbitraj "a pdesemnarea acestuia din o#iciu.otri"it art. &581 C.proc.ci"., e+cepțiile și orice alte mijloace de apărare, care nu au #ost arătate

!nt$mpinare, trebuie ridicate de p$r$t, sub sancțiunea decăderii, cel mai t$rziu la primul termen de !n În cazul !n care p$r$tul nu depune !nt$mpinarea !n termen de &= de zile de la comunicarea c

arbitrare, iar datorită acestei !mprejurări litigiul se am$nă, el 0adică p$r$tul) "a putea #i obligac eltuielilor de arbitrare cauzate prin acea am$nare.

5.J.8.Cererea reconvențională. Con#orm art. &5J C.proc.ci". dacă p$r$tul are pretenții !mpotreclamantului deri"$nd din același raport juridic, el poate #ace cerere recon"ențională. 'șadar, c

1 Con3or) art. !' din +egulile de rocedur )en ionate, tri unalul ar itral 3inali;ea; rocedura ar itral rinț

ronun area unei -nc:eieri -n ur) toarele ca;uri dac recla)antul renun la cererea sa5 c2nd se ia act c r ile s#auț ț ț-) cat, ca i -n ca;ul -n care datorit inacti it ii recla)antului litigiul r )2ne -n nelucrare )ai )ult de ase luni sau -nș ț șca;ul -n care li sesc condi iile entru e8a)inarea i solu ionarea litigiului -n 3ond.ț ș ț

1$$



recon"ențională se analizează ca #iind o "arietate a cererii de arbitrare prin care p$r$tul din litigiupendent #ormulează pretenții proprii !mpotri"a reclamantului.1

%in cuprinsul te+tului menționat rezultă că pretențiile #ormulate de p$r$t #ață de reclamant prrecon"ențională trebuie să deri"e din același raport juridic pe care se sprijină pretențiile reclamantuludin >egulile de procedură arbitrală ale Curții de arbitraj comercial internațional 3ucurești nu cere

condiție nici e+pres, nici implicit2

. 4untem !n prezența unei inad"ertențe a legiuitoruluiP, sau art. &5J C.procast#el cum a #ost modi#icat prin e#ectul egii nr. 57N177& dă e+presie unei sc imbări de concepțietrebuie luată !n considerare !n interpretarea art. 25 din >egulile de procedură menționate, acest din u#iind anterior legii de modi#icare.

%upă părerea noastră ipoteza unei inad"ertențe a legiuitorului este e+clusă dat #iind că celete+te legale !n discuție aparțin unor reglementări de natură di#erită: Codul de procedură ci"ilă esgenerală și #ormează dreptul comun !n materie, ar >egulile de procedură ale Curții de arbitraj cinternațional 3ucurești #ormează reglementarea specială aplicabilă arbitrajului comercial internațioconsecință cele două reglementări nu se e+clud reciproc, ci se completează reciproc, reglementarea sa"$nd prioritate !n aplicare !n litigiul de comerț internațional.

e baza acestei constatări "om spune deci că pretențiile #ormulate de p$r$t prin cerecon"ențională nu este neapărat necesară să #ieex pari causa, adică legate de cererea reclamantului, ci elepot #i șiex dispari causa, adică #ără o contingență directă cu obiectul acțiunii introduse de reclamant.

4ub aspect procedural, cererea recon"ențională are caracter de cerere incidentă. a nu e+papărarea pe care și-o #ace p$r$tul #ață de pretențiile reclamantului și nici nu se !n#ățișează ca o e+procedură, ci constituie mijlocul procedural prin intermediul căruia p$r$tul ridică pretenții propreclamant. $r$tul de"ine ast#el și el reclamant, iar demersul său procedural !ntrunește caracteristiade"ărate cereri de arbitrare* prin introducerea cererii recon"enționale de"ine posibilă obligarea reclade către tribunalul arbitral.

Cererea recon"ențională apare ast#el ca o contra acțiune #ăcută de p$r$t !mpotri"a reclamantucele mai multe ori ea are drept scop realizarea unei compensații pe cale arbitrajului și !mpiedicareap$r$tului !n măsura cerută de reclamant.

Dneori prin cererea recon"ențională se poate obține ani ilarea totală a pretențiilor reclamanobligarea lui e+clusi"ă #ață de p$r$t, , după cum se poate obține paralizarea completă a acțiunii reclaanul$ndu-se actul juridic pe care el !și #undează pretenția.

?iind o "arietate a cererii de arbitrare, cererea recon"ențională trebuie să !ndeplinească acecondiții ca și aceasta.

otri"it art. &5J alin. 2 C.proc.ci". cererea recon"ențională trebuie introdusă !n cadrul termende lege pentru depunerea !nt$mpinării sau cel mai t$rziu p$nă la primul termen de !n#ățișare. În sc imdin >egulile de procedură ale Curții de arbitraj comercial internațional 3ucurești stabilește că crecon"ențională poate #i introdusă p$nă la desc iderea dezbaterilor asupra cererii principale.

entru identitate de rațiune credem că și aici, la #el ca !n ipoteza discutată re#eritoare la obiect

recon"enționale, primează dispoziția din >egulile de procedură, deoarece acesta se !n"ederează ca o specială, aplicabilă !n procedura de soluționare a litigiului de comerț internațional, #ață de regula insart. &5J alin. 2 C.proc.ci". care constituie reglementarea de drept comun !n materie de arbitraj.

5.J.J. entința arbitrală. >eprezintă otăr$rea prin care tribunalul arbitral se pronunță asupra litigcu a cărui soluționare a #ost in"estit.

4entința arbitrală constituie o sinteză a !ntregii acti"ități des#ășurate de completul de arbitrii 0caz de arbitrul unic) și de părți din momentul per#ectării con"enției de arbitraj 0primul act să"$rșit direcție) și p$nă la !ndeplinirea ultimului act de procedură 0care este !nsăși otăr$rea dată de re#lect$nd rezultatul procedurii arbitrale !n toată comple+itatea sa.

1 M.N. Costin,op. cit., . 1($.$ rin alin. 1 din acest te8t se reci;ea; doar c @dac 2r2tul are reten ii -) otri a recla)antului, el oate 3ațcerere recon en ional .ț

1$%



otodată sentința arbitrală reprezintă scopul #inal al acti"ității arbitrale: con"enția de arbitraj uca #inalitate pronunțarea unei sentințe arbitrale susceptibilă de e+ecutare !n țara unde ar urma să saducerea la !ndeplinire a acesteia !n cazul !n care ea nu ar #i e+ecutată "oluntar.

%e asemenea, sentința arbitrală re#lectă dubla componentă a arbitrajului comercial interncontractuală și jurisdicțională* din cuprinsul sentinței arbitrale se pot desci#ra puterile acordate arbi

di#eră !n raport de #elul arbitrajului), procedura arbitrală și legea aplicabilă ei, dreptul aplicabil #ondetc.Con#orm art. (= din >egulile de procedură arbitrală ale Curții de arbitraj comercial intern

3ucurești sentința arbitrală se pronunță !n cazul !n care litigiul se soluționează !n #ond, precum și atureclamantul renunță la pretențiile sale sau c$nd părțile cer să se pronunțe o sentință care să cuprindă lor.

%eliberarea și adoptarea sentinței de către tribunalul arbitral au loc !n ședință secretă. a delpoate #i prezent și asistentul arbitral.

În caz de necesitate deliberarea și pronunțarea sentinței pot #i am$nate cu cel mult &= de zilec$nd completul de arbitrii apreciază că sunt necesare concluzii scrise ale părților, acest termen pprelungit cu !ncă &= de zile.

În litigiile rezol"ate !n complet de trei arbitrii, sentința se adoptă cu majoritate de "otursupraarbitrului are putere juridică egală cu "otul #iecăruia dintre ceilalți membrii ai completului de arse "a e+prima după ce "or #i #ost e+primate "oturile celorlalți arbitrii.

ribunalul arbitral poate decide redesc iderea dezbaterilor și repunerea litigiului pe rol ori de !n cadrul deliberării, dar mai !nainte de pronunțarea sentinței, completul de arbitraj găsește ca necelămuriri. >epunerea litigiului pe rol comportă dezbateri suplimentare și de aceea se "a stabili un noude arbitrare, cu citarea părților. itigiul nu "a #i repus pe rol dacă sunt necesare numai anumite e+pllămuriri ale uneia din părți cu re#erire la !nscrisurile sau #aptele consemnate !n dosar, ce au #ormadezbaterilor !n contradictoriu.

%eliberarea se #inalizează prin !ntocmirea dispoziti"ului sentinței arbitrale. 'cesta 0adică dispse citește părților, iar !n cazul lipsei lor, li se comunică !n scris.

%ispoziti"ul trebuie senat de toți membrii completului de arbitrii, precum și de asistentul arbitopinia unui arbitru răm$ne minoritară, ea "a #i trecută !n dispoziti" cu moti"area sa proprie* situidentică și atunci c$nd opinia supraarbitrului este minoritară 0opiniile celorlalți doi arbitrii #iind consensul că opinia acestuia "a #i menționată ca orice opinie separată, iar sentința se "a da potri"it concordate a celor doi arbitrii.

4entința se pronunță de completul de arbitraj, !n numele Curții de arbitraj, #iind considerată cadată de această Curte. În termen de cel mult &= de zile de la pronunțare sentința trebuie moticomunicată !n scris părților. a 0adică sentința) se redactează și se comunică părților !n limba rom$nă

otri"it art. (& din >egulile de procedură menționare, sentința arbitrală "a cuprinde următmențiuni:

a) indicarea Curții de arbitraj, a numărului dosarului și al sentinței, precum și a locului pronunțării ei*b) numele arbitrilor, supraarbitrului sau, după caz, al arbitrului unic, precum și numele asis

arbitral*c) denumirea și sediul sau, după caz, numele părților, domiciliul sau reședința lor, n

reprezentanților părților precum și al celorlalte persoane care au participat la dezbaterea litigiului*d) obiectul litigiului și susținerile pe scurt ale părților*e) moti"ele de #apt și de drept ale sentinței*#) dispoziti"ul*g) semnăturile membrilor completului de arbitraj, sau, după caz, semnătura arbitrului unic, pr

aceea a asistentului arbitral. %acă unul dintre arbitrii este !mpiedicat să semneze sentința, se "

mențiune despre cauza !mpiedicării, cu con#irmarea sub semnătură, a supraarbitrului sau, dupăpreședintelui Curții de arbitraj.

1$!



În cazul !n care prin sentința pronunțată, completul de arbitraj a omis să otărască cu pri"ircapăt de cerere, oricare din părți, !n termen de &= de zile de la pronunțarea sentinței poate solicita trarbitral o sentință de completare, ce se "a da cu citarea părților.

4entința de completare #ace parte integrantă din sentința completată.otri"it art. &8& alin. & C.proc.ci". otăr$rea arbitrală comunicată părților are e#ectele un

judecătorești de#initi"e. 'rt. &8J C.proc.ci". precizează că o asemenea otăr$re este obligatorie și se a !ndeplinire de bună-"oie de către partea !mpotri"a căreia s-a pronunțat* e+ecutarea "oluntară se de!ndată, sau !n termenul arătat !n otăr$re.

%ubla natură a arbitrajului comercial internațional 0contractuală și jurisdicțională) imprimă șarbitrale o dublă natură: pe de o parte aceasta are caracter contractual, iar pe de altă parte are car jurisdicțional. 4entința arbitrală este o consecință directă a compromisului !nc eiat de către părți, prcăreia acestea au !ncredințat organului arbitral misiunea de a le soluționa litigiul* #iind legată de com !nc eiat de părți, nu poate e+ista !n a#ara acestei legături cu compromisul, cu care #ormează corBumai compromisul dă e+istență și substanță sentinței arbitrale* e+ist$nd prin compromis, sentința anatură juridică !ntocmai ca acesta, adică natură contractuală, căci compromisul !n esența sa este un co specie de mandat dat de părți arbitrilor. rin sentința pronunțată, arbitrii, !n #inal e+ecută mandatul alt#el spus, sentința este dată de către părți prin intermediul arbitrilor 0mai ales !n cazul arbitrajului !n

otodată, #orța juridică cu care se impune sentința #ață de părți este superioară #orței juridicese impune un contract. 'ceastă #orță superioară #orței contractului este dată sentinței prin e#ectul legiicon#eră sentinței un caracter jurisdicțional. 4entința arbitrală este e+ecutorie !n mod direct, iar !mprejurare nu poate #i e+plicată prin caracterul ei contractual, ci numai prin caracterul său juriBatura contractuală a sentinței arbitrale e+plică inadmisibilitatea re"izuirii !n #ond a acesteia, !n natura ei jurisdicțională e+plică puterea sa e+ecutorie.

otri"it art. &8( C.proc.ci". sentința arbitrală poate #i des#iințată numai prin acțiune !n anulaunul din următoarele moti"e:

- litigiul nu era susceptibil de soluționare pe calea arbitrajului*- tribunalul arbitral a soluționat litigiul #ără să e+iste o con"enție arbitrală sau !n temeiul unei

nule sau inoperante*- tribunalul arbitral nu a #ost constituit !n con#ormitate cu con"enția arbitrală*- partea a lipsit la termenul c$nd au a"ut loc dezbaterile și procedura de citare nu a #ost

!ndeplinită*- otăr$rea a #ost pronunțată după e+pirarea termenului p$nă la care litigiul trebuia să #ie solu- tribunalul arbitral s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat

unui lucru cerut ori s-a dat mai mult dec$t s-a cerut*- otăr$rea arbitrală nu cuprinde dispoziti"ul și moti"ele, nu arată data și locul pronunțării,

semnată de arbitri*- dispoziti"ul otăr$rii arbitrale cuprinde dispoziții care nu se pot duce la !ndeplinire*

- otăr$rea arbitrală !ncalcă ordinea publică, bunele mora"uri ori dispoziții imperati"e ale legii'rt. &85 C.proc.ci". pre"ede că are competență de soluționare a acțiunii !n anulare ins judecătorească imediat superioară celei !n raza teritorială a căreia a a"ut loc arbitrajul.

ermenul pentru introducerea acțiunii !n anulare este de o lună de la data comunicării oarbitrale. nstanța sesizată cu o asemenea cerere are #acultatea să suspende, cu sau #ără cauțe+ecutarea otăr$rii arbitrale atacată prin promo"area acțiunii !n anulare.

%acă instanța judecătorească sesizată constată că acțiunea !n anulare este !ntemeiată, "a admiterea ei con#orm$ndu-se pre"ederilor art. &88 C.proc.ci". care stabilește următoarele reguli !n ac

- dacă litigiul este !n stare de judecată, instanța se "a pronunța și !n #ond, !n limitele conarbitrale*

- dacă este ne"oie de probe noi, acestea "or #i administrate !n prealabil, iar apoi instanța

pronunța pe #ond.

1$'



otăr$rea dată de instanța de judecată #ie !n sensul admiterii, #ie !n sensul respingerii acțanulare, poate #i atacată numai cu recurs.

4entința arbitrală nee+ecutată "oluntar de către partea obligată poate #i pusă !n e+ecutare psilită. %acă ea a #ost dată pe teritoriul >om$niei 0sau a #ost asimilată acesteia) poate #i in"estită ce+ecutorie la cererea părții care a c$știgat procesul. 'rt. C.proc.ci". dispune că este competentă să

in"estirea cu #ormulă e+ecutorie instanța judecătorească !n raza teritorială a căreia s-a des#ășurat prarbitrală. 'ceastă instanță dă o !nc eiere de in"estire cu #ormulă e+ecutorie a sentinței arbitrale #ărăpărților. Bumai !n cazul !n care "or e+ista !ndoieli cu pri"ire la regularitatea sentinței arbitrale "opărțile.

Con#orm art. &8E C.proc.ci". sentința arbitrală in"estită cu #ormula e+ecutorie constituie titluși se e+ecută pe cale silită aidoma otăr$rii judecătorești.

5.J.E.*ecunoa terea i e ecutarea silită a sentințelor arbitrale străine. %atorită !ncrederii pe carepărțile o au !n arbitrii desemnați de ele și a strădaniei acestora 0adică a arbitrilor) de a da o rezol"areec itabilă litigiului cu soluționarea căruia au #ost in"estiți, sentințele arbitrale străine se e+ecută d"oluntar de către cei !mpotri"a cărora s-au pronunțat. +istă totuși situații c$nd aceștia nu ac iesbună-"oie la soluția dată de tribunalul arbitral și re#uză traducerea ei !n realitate. În asemenea cazurdrepturilor cons#ințite prin sentința arbitrală se pot adresa unei autorități sau unui organ de constcompetent care să dispună de mijloacele necesare pentru a determina partea care obstrucționează adula !ndeplinire a otăr$rii date de arbitri, c iar și !n străinătate, deci !ntr-o altă țară dec$t aceea !n carearbitral a pronunțat sentința.

%ar, e+ecutarea unei sentințe arbitrale străine comportă cu necesitate prealabila ei recunoaștțara unde urmează a #i e+ecutată. În doctrina juridică s-a arătat că prin e+ecutarea unei sentințe str !nțelege realizarea drepturilor obținute prin acea sentință1, !ntr-o altă țară dec$t țara !n care a #ost pronunțată.

+ecutarea propriu-zisă constituie o simplă operație reglementată de normele dreptului națioțara unde ea se !n#ăptuiește. %e aceea această c estiune nu ridică probleme juridice deosebite. %trebuie precedată !n mod necesar de recunoașterea acelei sentințe !n țara de e+ecutare, iar această c ecomportă anumite precizări.Iecanismul juridic al recunoașterii și e+ecutării sentințelor arbitrale străine prin intermediul unei jstatale este subordonat unei condiții necesare a cărei !ndeplinire constituie dominanta !ntregii proccare o implică acest mecanism. 'm numit ast#el obținerea e+eKuaturului, ceea ce presupune !ndeplinproceduri speciale de "eri#icare a !ndeplinirii condițiilor de regularitate a sentinței arbitrale străine !ncu"iința e+ecutarea silită a acesteia !n >om$nia2. n"estirea cu #ormulă e+ecutorie a sentinței arbitralstrăine este c eia de boltă a !ntregului ansamblului de probleme juridice pe care le ridică recunoașapoi e+ecutarea acelei sentințe&.

În doctrina juridică e+istă di"ergență de opinii cu pri"ire la criteriile de cali#icare ca străinsentințe arbitrale. 'st#el, autorii care susțin teza caracterului contractual al arbitrajului considnaționalitatea sentinței arbitrale este dată de legea aleasă de părți pentru a gu"erna procedura arb

%impotri"ă, cei care susțin teza naturii jurisdicționale a arbitrajului apreciază că naționalitatea sentdată de sediul tribunalului arbitral.Con"enția de la BeF GorH din 1= iunie 175E pentru recunoașterea și e+ecutarea sentințelor a

străine stabilește un dublu criteriu pentru de#inirea ca străină a unei sentințe, și anume:- sentința să #ie dată pe teritoriul unui stat altul dec$t cel unde se cere recunoașterea și e+ec

0deci un criteriu poziti")*- respecti"a sentință să nu #ie considerată sentință națională !n statul !n care se cere recunoaște

e+ecutarea 0deci un criteriu negati").

1 *.+. o escu, C. B-rsan, Dreptul comer ului interna ional,ț ț ol. I/, Uni ersitatea Bucure ti, 19"%, . 19(.ș$ M.N. Costin, I. Le , M. St. Minea, D. +adu,ș Dic ionar de drept procesual ci il,ț Editura tiin i3ic i Enciclo edic ,Ș ț șBucure ti, 19"%, . $$9.ș% *.+. o escu, C. B-rsan,op. cit., . 19!.

1$4



%upă cum rezultă din economia art. 5 alin. 1 a acestei Con"enții, oricare din părțile interesatepre"ala de o sentință arbitrală !n modul și !n măsura admise prin legislația sau tratatele țării undin"ocată. 4e creează ast#el posibilitatea pentru partea care consideră ca națională o sentință dată !n a##orului, de a renunța la bene#iciile Con"enției de la BeF GorH dacă acea sentință este con#ormă #orului, spre a se recurge la această din urmă lege.

Con"enția europeană asupra arbitrajului comercial internațional adoptată la 6ene"a !n anulsupune domeniului ei de aplicare sentințele pronunțate !n litigiile dintre părți ce la momentul !con"enției de arbitraj a"eau sediul sau reședința !n state contractante di#erite.

4e con#irmă ast#el odată !n plus, dacă mai era ne"oie, că iz"oarele internaționale iau !n consideși criteriu pentru recunoașterea e#ectelor e+trateritoriale ale unor sentințe arbitrale, locul undepronunțată acea sentință.

'cest criteriu pare să #i #ost a"ut !n "edere și de legiuitorul rom$n. 'st#el, prin art. &J= C.procstabilește că 9 prin otăr$rea arbitrală străină se !nțelege o otăr$re dată pe teritoriul unui stat stcare nu este considerată ca otăr$re națională !n >om$nia;.

ste !nsă de obser"at că !n concepția legiuitorului rom$n criteriu localizării !n străinătate a prosentinței arbitrale constituie doar criteriul principal și nu singurul criteriu pentru delimitarea sentințstrăine de sentința arbitrală națională. 'lături de acest criteriu, te+tul menționat e"ocă, utiliz$nd o #generală și atotcuprinzătoare, și orice alt criteriu !n raport de care o sentință arbitrală nu ar putea #i coca națională.

>ecunoașterea unei sentințe arbitrale străine implică !nainte de toate recunoașterea e#eacesteia, cu e+cepția puterii e+ecutorii. %rept urmare, o sentință arbitrală recunoscută dob$ndește lucrului judecat, dacă bine!nțeles statul !n care este in"ocată nu subordonează acest e#ect obținerii pra e+eKuaturului. ot ast#el prin e#ectul recunoașterii, #aptele constatate prin sentință arbitrală recucum ar #i bunăoară e+ecutarea unei obligații < sunt opozabileerga omnes. >ecunoașterea unei sentințearbitrale este operantă de plin drept, pe c$nd e+ecutarea sentinței arbitrale trebuie autorizatăin casu !n statulsolicitat 0adică statul !n care se cere e+ecutarea), deoarece ea cuprinde acte de o anumită gra"itate patrimoniului debitorului și de aceea comportă măsuri de "eri#icare mai se"ere1.

Drmează deci să conc idem că at$t doctrina juridică, c$t și legislația internațională #ac distinrecunoașterea sentințelor arbitrale străine și e+ecutarea acestora. Con"enția de la BeF GorH din 175E !ntre cele două concepte prin c iar mult cum este #ormulată denumirea ei: 9pentru recunoașe+ecutarea sentințelor arbitrale străine;.

/ distincție similară #ace și Con"enția de la Oas ington din 1E martie 1785 pentru reglemedi#erendelor pri"itoare la in"estiții !ntre state și resortisanții altor state, care !n art. 5( alin 1 precizeazstat contractant recunoaște orice sentință dată !n cadrul prezentei con"enții ca #iind obligatorie șie+ecutarea pe teritoriul său a obligațiilor pecuniare pe care sentința le impune, ca și c$nd ar #i "or judecată de#initi"ă a unui tribunal #uncțion$nd pe teritoriul zisului stat;.

În legislația >om$niei, art. &J= C.proc.ci". dispune că sentințele arbitrale care nu se e+ecută

pot #i aduse la !ndeplinire pe teritoriul >om$niei prin procedura de e+eKuatur. 'ceastă proceddes#ășoară cu citarea părților și se concretizează, !n armonie cu pre"ederile egii nr. 1=5N1772 0artart. 1J&-1JJ și art. 1E1) !n "eri#icarea condițiilor de regularitate internațională a sentinței arbitrale scaracterului ei e+ecutor !n țara de origine. eri#icarea acestor condiții se #ace țin$ndu-se seampre"ederile Con"enției de la BeF GorH din 175E !n raporturile cu statele-părți la această con"enție.

otri"it legislației rom$ne este competent să acorde caracter e+ecutor !n >om$nia unei searbitrale străine, tribunalul județean !n raza teritorială a căruia urmează să aibă loc e+ecutarea.

A%$/$

1 Idem, . 194.

1$7



D$C*$# nr. ?@ din B mai EFpri"ind rati#icarea Con"enQiei pentru reglementarea di#erendelor relati"e la in"estiQii !ntre state Ri altor state, !nc eiată la Oas ington la 1E martie 1785$12#$%#GC/B4 D % 4 ',0H 2CA# %G3D BD /? C ' nr. 58 din J iunie 17J5

Data intrarii in vi"oare G E iunie EF

8orma actualizata valabila la data de G @B martie @B,rezenta forma actualizata este valabila de la E iunie EF pana la @B martie @B

U DB > % I/

rin alăturatul decret al Consiliului de 4tat se rati#ica Con"enQia pentru reglementarea di#erendela in"estiQii !ntre state Ri persoane ale altor state, !nc eiată la Oas ington la 1E martie 1785. Con"enQia pre"ede instituirea unui Centru internaQional pentru reglementarea di#erendelor re#in"estiQii, cu sediul la 3anca nternationala pentru >econstrucQie Ri %ez"oltare 03. .>.%.), comconsiliu administrati" Ri secretariat. Competenta centrului cuprinde procedura soluQionării di#erendelor de ordin juridic dintre un stat Ri persoane #izice sau juridice ale unui alt stat contractant !n legatura cu o in"estiQie, di#erende pe au consimQit !n scris sa le supună centrului. %i#erendele care ar putea sur"eni !ntre statele contractante cu pri"ire la interpretarea sau la apcon"enQiei Ri care nu ar putea #i rezol"ate prin buna !nQelegere s!nt aduse !naintea CurQii nterVustiQie, la cererea oricărei părQi !n di#erend, dacă statele interesate nu au con"enit o alta mreglementare. Con"enQia este desc isă semnării de către statele membre ale 3. .>.%. Ri supusă rati#icării, accaprobării potri"it procedurii constituQionale a #iecărei tari Ri intra !n "igoare la &= de zile dupăinstrumentelor de rati#icare. otri"it practicii constante a tarii noastre !n decret se pre"ede ca la depunerea instrumentului de rse "a #ace o declaraQie !n legatura cu reglementările art. J= din con"enQie.

Consiliul de 4tat al >epublicii 4ocialiste >om$nia decretează:

'> . 1 4e rati#ica Con"enQia pentru reglementarea di#erendelor relati"e la in"estiQii !ntre state Ri persoastate, !nc eiată la Oas ington la 1E martie 1785. '> . 2

a depunerea instrumentului de rati#icare a Con"enQiei pentru reglementarea di#erendelor relati"e !ntre state Ri persoane ale altor state se "a #ace următoarea declaraQie: WConsiliul de 4tat al >epublicii 4ocialiste >om$nia considera ca menQinerea stării de dependenteritorii la care se re#eră reglementările art. J= din con"enQie nu este !n concordanta cu Carta /rgBaQiunilor Dnite Ri cu documentele adoptate de /.B.D. cu pri"ire la acordarea independentei Qpopoarelor coloniale, inclusi" cu %eclaraQia re#eritoare la principiile dreptului internaQional prprieteneRti Ri cooperarea !ntre state potri"it Cartei /rganizaQiei BaQiunilor Dnite, adoptată !n unan>ezoluQia 'dunării 6enerale a /rganizaQiei BaQiunilor Dnite nr. 2825 0UU ) din anul 17J=, care pmod solemn obligaQia statelor de a #a"oriza realizarea principiului egalităQii !n drepturi a popodreptului lor de a dispune de ele !nsele, !n scopul de a pune de !ndată capăt colonialismului.W

B C/ ' C 'DX 4CD reRedintele

1$"



>epublicii 4ocialiste >om$nia

C/B BYpentru reglementarea di#erendelor relati"e la in"estiQii !ntre state Ri persoane ale altor stateZ)

Z) raducere.> 'I3D

4tatele contractante,luind !n considerare necesitatea cooperării internaQionale pentru dez"oltarea economică Ri rolul

deQin !n acest domeniu in"estiQiile particulare internaQionale, a"!nd !n "edere ca di#erende cu pri"ire la ast#el de in"estiQii pot sur"eni !n orice moment !ntcontractante Ri persoane ale altor state contractante, recunoscind ca dacă aceste di#erende trebuie sa #acă, !n mod normal, obiectul unui recurs ainstanQelor interne, !n anumite cazuri s!nt indicate moduri de reglementare cu caracter internaQional

acordind o deosebita importanta in#iintarii unor mecanisme de conciliere Ri arbitraj internaQiostatele contractante Ri persoane ale altor state contractante pot sa le supună, dacă doresc, di#erendele dorind sa stabilească aceste mecanisme sub auspiciile 3ăncii nternaQionale pentru >econstr%ez"oltare, recunoscind ca consimQăm!ntul mutual al părQilor de a supune aceste di#erende concilierii sau prin recurgere la mecanismele amintite, constituie o !nQelegere a"!nd #orta obligatorie care reclamaca orice recomandare a conciliatorilor sa #ie respectata cum se cu"ine Ri ca orice sentinta arbitrae+ecutată, Ri declarind ca nici un stat contractant, prin simplul #apt al rati#icării, acceptării sau aprobării con"enQii, nu "a #i considerat, #ără consimQăm!ntul sau, ca-Ri "a #i asumat "reo obligaQie de conciliatie sau arbitraj, !n "reun caz particular, au con"enit asupra celor ce urmează:

C' . 1 Centrul internaQional pentru reglementarea di#erendelor relati"e la in"estiQii

4ecQiunea 1 În#iinQare Ri organizare

'> . 1 01) 4e instituie, !n "irtutea prezentei con"enQii, un Centru internaQional pentru reglementarea di#e

pri"ire la in"estiQii 0denumit mai departe centru). 02) /biectul centrului este acela de a o#eri mijloace de conciliere Ri arbitraj pentru reglemdi#erendelor relati"e la in"estiQii, care opun statele contractante unor persoane ale altor state contpotri"it dispoziQiilor prezentei con"enQii. '> . 2 4ediul centrului este acela al 3ăncii nternaQionale pentru >econstrucQie Ri %ez"oltare 0de denumita banca). 4ediul poate #i trans#erat !n orice alta parte prin otăr!re a consiliului administrati"majoritate de doua treimi a membrilor săi. '> . & Centrul este alcătuit din consiliul administrati" Ri un secretariat. l tine o lista de conciliatori Rarbitri.

4ecQiunea a 2-a

1$9



%espre consiliul administrati"

'> . ( 01) Consiliul administrati" cuprinde c!te un reprezentant al #iecărui stat contractant. Dn supleacQiona !n calitate de reprezentant, dacă titularul este absent sau este !mpiedicat sa participe la o reun

02) În lipsa unei desemnari di#erite, gu"ernatorul Ri gu"ernatorul supleant ai băncii, numiQi de contractant, !ndeplinesc de drept #uncQiile respecti"e de reprezentant Ri de supleant. '> . 5 reRedintele băncii este de drept preRedinte al consiliului administrati" 0denumit mai departe pr#ără a a"ea drept de "ot. %acă el absentează sau este !mpiedicat sa-Ri e+ercite atribuQiile, sapreRedinQia băncii este "acanta, persoana care !l !nlocuieRte !n cadrul băncii !ndeplineRte #uncQia al consiliului administrati". '> . 8 01) ?ără prejudiciul atribuQiilor care !i s!nt con#erite prin celelalte dispoziQii ale prezentei con"enadministrati": a) adopta regulamentul administrati" Ri regulamentul #inanciar al centrului* b) adopta regulamentul de procedura relati"ă la recurgerea la instanQele de conciliatie Ri arbitraj* c) adopta regulamentele de procedura pri"ind instanQele de conciliatie Ri arbitraj 0de acum !naintregulamentul de conciliere Ri regulamentul de arbitraj)* d) aproba orice aranjamente cu banca !n scopul #olosirii localurilor Ri ser"iciilor administrati"e ale e) determina condiQiile de #uncQionare a secretarului general Ri a secretarilor generali adjuncQi* #) adopta bugetul anual de "enituri Ri c eltuieli al centrului* g) aproba raportul anual asupra acti"ităQilor centrului. %eciziile pre"ăzute de alin. a), b), c) Ri #) de mai sus s!nt luate cu o majoritate de doua treimi a consiliului administrati". 02) Consiliul administrati" poate constitui orice comisie pe care el o socoteRte necesară. 0&) Consiliul administrati" e+ercita, de asemenea, orice alte atribuQii pe care le considera necesaplicarea dispoziQiilor prezentei con"enQii. '> . J 01) Consiliul administrati" tine o sesiune anuala Ri orice alta sesiune care ar #i otarita de cocon"ocată de preRedinte ori secretarul general, la cererea a cel puQin cinci membri ai consiliului. 02) ?iecare membru al consiliului administrati" are dreptul la un "ot Ri, cu e+cepQia pre"ăzută dcon"enQie, toate c estiunile supuse consiliului s!nt rezol"ate prin otăr!rea luată cu majoritateae+primate. &) a toate sesiunile consiliului administrati", c"orumul este jumătate plus unu din membrii lui. () Consiliul administrati" poate adopta, cu majoritatea de doua treimi a membrilor săi, o procedautoriza pe preRedinte sa ceara consiliului un "ot prin corespondenta. 'cest "ot nu "a #i considerat

"alabil dec!t dacă majoritatea membrilor consiliului a luat parte la acesta !n termenele #i+ate prinprocedura. '> . E ?uncQiile membrilor consiliului administrati" Ri ale preRedintelui nu s!nt plătite de centru.

4ecQiunea a &-a %espre secretariat

'> . 7 4ecretariatul este compus dintr-un secretar general, unu sau mai mulQi secretari generali adjpersonal.

'> . 1=

1%(



01) 4ecretarul general Ri secretarii generali adjuncQi s!nt aleRi, la propunerea preRedintelui, de căadministrati" cu o majoritate de doua treimi a membrilor săi, pentru o perioada ce nu poate depăRaceRtia #iind reeligibili. reRedintele, !n urma consultării membrilor consiliului administrati", prezmai mulQi candidaQi pentru #iecare post. 02) ?uncQiile de secretar general Ri de secretar general adjunct s!nt incompatibile cu e+ercitare

#uncQii politice. 4ub rezer"a derogarii acordate de către consiliul administrati", secretarul general Rgenerali adjuncQi nu pot ocupa alte #uncQii sau e+ercita alte acti"ităQi pro#esionale. 0&) În caz de absenta sau de !mpiedicare a secretarului general sau dacă postul este "acant, secgeneral adjunct !ndeplineRte #uncQiile de secretar general. %acă s!nt mai mulQi secretari generaconsiliul administrati" determina anticipat ordinea !n care aceRtia "or #i c emaQi sa !ndeplinească#uncQii. '> . 11 4ecretarul general reprezintă !n mod legal centrul, !l conduce Ri este răspunzător de administraQiainclusi" de recrutarea personalului, con#orm pre"ederilor prezentei con"enQii Ri regulamentelor acătre consiliul administrati". l !ndeplineRte #uncQia de gre#ier Ri are dreptul de a autenti#ica sentipronunQate !n baza prezentei con"enQii Ri de a certi#ica copiile acestora.

4ecQiunea a (-a %espre liste

'> . 12 ista de conciliatori Ri lista de arbitri s!nt alcătuite din persoane competente, desemnate asa cum mai jos Ri care accepta sa #igureze pe aceste liste. '> . 1& 01) ?iecare stat contractant poate sa desemneze, pentru a #igura pe #iecare lista, patru persoane cs!nt neapărat cetăQeni ai săi. 02) reRedintele poate sa numească zece persoane care sa #igureze pe #iecare lista. ersoaneledesemnate pe aceeaRi lista trebuie, toate, sa #ie de naQionalitate di#erita. '> . 1( 01) ersoanele desemnate pentru a #igura pe liste trebuie sa se bucure de o inalta consideraQie m#ie de o competenta recunoscuta !n materie juridică, comercială, industriala sau #inanciară Ri sa o#ec ezasie de independenta !n e+ercitarea #uncQiilor lor. Competenta !n materie juridică prezintă o deosebita pentru persoanele desemnate a #igura pe lista de arbitri. 02) reRedintele tine seama, !n numirile #ăcute, Ri de interesul legat de reprezentarea pe acestprincipalelor sisteme juridice ale lumii Ri a principalelor sectoare ale acti"ităQii economice. '> . 15 01) Bumirile s!nt #ăcute pe perioade de 8 ani Ri pot #i re!nnoite.

02) În caz de deces sau de demisie a unei persoane #igurind pe una sau alta dintre liste, autoritateanumit aceasta persoana poate sa numească un !nlocuitor pe durata mandatului !ncă !n curs. 0&) ersoanele !nscrise pe liste continua sa #igureze pe acestea p!nă la desemnarea succesorului lo '> . 18 01) 'ceeaRi persoana poate #igura pe cele doua liste. 02) %acă o persoana este numita pentru a #igura pe aceeaRi lista de către mai multe state contractde către unul sau mai multe dintre acestea Ri de către preRedinte, ea "a #i considerată ca a #ost desemcătre autoritatea care a #ăcut aceasta cea dintii* totuRi, dacă aceasta persoana este cetăQeanul unui stparticipat la numirea sa, "a #i considerat ca a #ost desemnată de către zisul stat. 0&) oate numirile s!nt noti#icate secretarului general Ri ele de"in "alabile !ncep!nd cu data primir

4ecQiunea a 5-a %espre #inanQarea centrului

1%1



'> . 1J %acă c eltuielile de #uncQionare a centrului nu pot #i acoperite cu rede"enQele plătite pentrser"iciilor sale sau cu alte surse de "enituri, di#erenQa "a #i suportată de către statele contractante mebăncii, proporQional cu părQile subscrise la capitalul acesteia, Ri de către statele care nu s!nt membre

!n con#ormitate cu regulamentele adoptate de către consiliul administrati". 4ecQiunea a 8-a 4tatut, imunităQi Ri pri"ilegii

'> . 1E Centrul se bucura de personalitate juridică internationala deplina. l are, printre altele, capacitatea: a) de a !nc eia contracte*

b) de a dob!ndi bunuri mobile Ri imobile Ri de dispune de acestea*c) de a sta !n justiQie.

'> . 17 entru a-Ri putea !ndeplini #uncQiile, centrul se bucura pe teritoriul #iecărui stat contractant de ide pri"ilegiile de#inite !n aceasta secQiune. '> . 2= Centrul, bunurile Ri a"erea sa nu pot constitui obiectul "reunei acQiuni judiciare dec!t !n cazulrenunQa la aceasta imunitate. '> . 21 reRedintele, membrii consiliului administrati", persoanele care acQionează !n calitate de concarbitri sau de membri ai comitetului pre"ăzut la art. 52 alin. &, precum Ri #unctionarii Ri angajaQii s

a) nu pot constitui obiectul unor urmăriri din pricina unor acte să"!rRite de ei !n e+erciQiul #uncQnumai dacă centrul ridica aceasta imunitate*

b) bene#iciază, atunci c!nd nu s!nt cetăQeni ai statului !n care !Ri e+ercita #uncQia, de aceleaRi impri"eRte imigrarea, !nregistrarea străinilor, obligaQiile militare sau de prestaQii analoge Ri de aceleamaterie de sc imburi Ri deplasări ca cele acordate de către statele contractante reprezentanQilor, #unRi angajaQilor de rang comparabil ai altor state contractante. '> . 22 re"ederile art. 21 se aplica persoanelor ce participa la instanQele care #ac obiectul prezentei cocalitate de părQi, agenQi, consilieri, a"ocaQi, martori sau e+perQi, alin. b) neaplicindu-se !nsă dec!tRi Rederea lor !n Qara !n care se des#ăRoară procedura. '> . 2& 01) 'r i"ele centrului s!nt in"iolabile oriunde s-ar a#la. 02) ?iecare stat contractant acorda centrului, pentru comunicările sale o#iciale, un tratament to

#a"orabil ca Ri altor instituQii internaQionale. '> . 2( 01) Centrul, a"erea, bunurile Ri "eniturile sale, precum Ri operaQiunile ce !i s!nt !ncu"iinQate pcon"enQie, s!nt e+onerate de orice impozite Ri drepturi "amale. Centrul este de asemenea scutit obligaQie cu pri"ire la !ncasarea sau plata de impozite sau de ta+e "amale. 02) Bu se percepe nici un impozit asupra indemnizaQiilor plătite de centru preRedintelui sau consiliului administrati" sau asupra salariilor, onorariilor sau altor indemnizaQii plătite de că#uncQionarilor sau angajaQilor secretariatului, cu e+cepQia cazului !n care bene#iciarii s!nt cetăQen !Ri !ndeplinesc #uncQiile. 0&) Bu se percepe nici un impozit asupra onorariilor sau indemnizaQiilor ac itate persoanacQionează !n calitate de conciliatori, arbitri sau de membri ai comitetului pre"ăzut la art. 52 alin. &

instanQelor care #ac obiectul prezentei con"enQii, dacă un asemenea impozit nu are alta baza juri

1%$



locul unde se a#la centrul, acela !n care se des#ăRoară acti"itatea instanQei sau acela unde s!nt plătonorarii sau indemnizaQii.

C' . 2 %espre competenta centrului

'> . 25 01) Competenta centrului cuprinde di#erendele de ordin juridic !ntre un stat contractant 0sau ocolecti"itate publica sau un anume organism dependent de acesta Ri pe care-l desemnează centpersoana unui alt stat contractant, care s!nt !n relatie directa cu o in"estiQie, di#erende pe care pconsimQit !n scris sa le supună centrului. 'tunci c!nd părQile Ri-au dat consimQăm!ntul, nici una dinputea sa-l retragă !n mod unilateral. 02) ersoana a unui alt stat contractant !nseamnă: a) orice persoana #izica care poseda naQionalitatea unui stat contractant altul dec!t statul parte la ddata la care părQile au consimQit sa supună di#erendul concilierii sau arbitrajului, precum Ri la dcererea a #ost !nregistrată con#orm art. 2E alin. & sau art. &8 alin. &, cu e+cepQia oricărei persoanesau la alta dintre aceste date poseda deopotri"ă Ri naQionalitatea statului contractant parte la di#erend b) orice persoana juridică care poseda naQionalitatea unui stat contractant altul dec!t statul parte lala data la care părQile au consimQit sa supună di#erendul concilierii sau arbitrajului Ri orice persocare poseda naQionalitatea statului contractant parte la di#erend la aceeaRi data Ri pe care părQile a !n "ederea realizării telurilor prezentei con"enQii, sa o considere ca aparQin!nd unui alt stat contcauza controlului e+ercitat asupra acesteia de către interese străine. 0&) ConsimQăm!ntul unei colecti"ităQi publice sau al unui organism depinzind de un stat contrac#i dat dec!t după aprobarea zisului stat, a#ară de cazul !n care acesta indica centrului ca aprobarea necesară. 0() /rice stat contractant poate, !n momentul rati#icării, acceptării sau aprobării con"enQiei sau la ulterioara, sa #acă cunoscute centrului categoria sau categoriile de di#erende pe care le considera ca nu pot sa #ie supuse competentei centrului. 4ecretarul general transmite imediat noti#icarea tuturocontractante. 'ceasta noti#icare nu constituie consimQăm!ntul cerut !n temeiul alin. 1. '> . 28 ConsimQăm!ntul părQilor la arbitraj !n cadrul prezentei con"enQii este considerat, !n a#ară ucontrare, ca implicind renunQarea la orice alt recurs. Dn stat contractant poate cere, ca o conconsimQăm!ntul la arbitraj !n cadrul prezentei con"enQii, ca recursurile administrati"e sau judiciare iepuizate. '> . 2J 01) Bici un stat contractant nu acorda protecQie diplomatică sau nu poate #ormula "reo re"internationala pri"ind un di#erend pe care una dintre persoanele sale Ri un alt stat contractant au cons

supună sau l-au supus arbitrajului !n cadrul prezentei con"enQii, a#ară de cazul !n care celălalt stat cnu se con#ormează sentinQei pronunQate cu ocazia di#erendului. 02) C!t despre aplicarea alin. 1, protecQia diplomatică nu are !n "edere simplele demersuri a"!nd numai uRurarea reglementării di#erendului.

C' . & %espre conciliere

4ecQiunea 1 %espre cererea !n conciliere

'> . 2E

1%%



01) Dn stat contractant sau persoana unui stat contractant, care doreRte sa !nceapă o proceduconciliere, trebuie sa adreseze !n scris o cerere !n acest scop secretarului general, care trimite o cacesteia celeilalte părQi. 02) Cererea trebuie sa cuprindă lămuriri pri"ind obiectul di#erendului, identitatea părQilor Ri consila conciliere potri"it regulamentului de procedura re#eritor la sesizarea instanQelor de conciliere Ri ar

0&) 4ecretarul general trebuie sa !nregistreze cererea, !n a#ară de cazul !n care el apreciazăcercetarea in#ormaQiilor conQinute !n cerere, ca di#erendul depăReRte !n mod e"ident competentatrebuie sa noti#ice imediat părQilor !nregistrarea sau re#uzul de !nregistrare.

4ecQiunea a 2-a %espre constituirea comisiei de conciliere

'> . 27 01) Comisia de conciliere 0numita mai jos comisia) se constituie, imediat ce "a #i cu putin !nregistrarea cererii !n con#ormitate cu art. 2E. 02) a) Comisia se compune dintr-un conciliator unic sau dintr-un număr impar de conciliatori num !nQelegerii dintre părQi. b) În lipsa unui acord !ntre părQi asupra numărului conciliatorilor Ri asupra modului de numire a"a cuprinde trei conciliatori: #iecare parte numeRte un conciliator, iar al treilea, care este preRedinteleste numit prin !nQelegere !ntre părQi. '> . &= În cazul !n care comisia nu a #ost constituită !n cele 7= de zile care au succedat noti#icarea !ncererii de către secretarul general con#orm art. 2E alin. & sau !n orice alt termen con"enit de căpreRedintele, la cererea partii celei mai diligente Ri, dacă este posibil, după consultarea părQilor, nconciliator sau conciliatorii ce nu #useseră !ncă desemnaQi. '> . &1 01) Conciliatorii pot #i desemnaQi din a#ară listei conciliatorilor, cu e+cepQia numirii de cătpre"ăzută la art. &=. 02) Conciliatorii numiQi din a#ară listei de conciliatori trebuie sa posede calităQile pre"ăzute la art

4ecQiunea a &-a %espre procedura !n #ata comisiei

'> . &2 01) Comisia otărăRte asupra competentei sale. 02) /rice cerere de declinare a competentei #ormulată de una dintre părQi Ri intemeiata pe mdi#erendul nu este de competenta centrului sau pentru orice alta cauza trebuie sa #ie e+aminata d

comisie, care otărăRte dacă cererea trebuie sa #ie tratata ca o c estiune prealabilă sau dacă e+amintrebuie sa #ie legată de aceea a c estiunilor de #ond. '> . && ntreaga procedura de conciliere se des#ăRoară potri"it pre"ederilor prezentei secQiuni Ri, cu e+ !nQelegeri contrare a părQilor, con#orm regulamentului de conciliere !n "igoare la data la care consimQit la acQiunea de conciliere. %acă se pune o problema de procedura nepre"ăzută !n aceastasau !n regulamentul de conciliere sau !n orice alta reglementare adoptată de către părQi, ea este rezocătre comisie. '> . &( 01) Comisia are atributia de a clari#ica punctele litigioase dintre părQi Ri trebuie sa depună e#ortconduce spre o soluQie mutual acceptabilă. În acest scop, comisia poate sa recomande părQilor, la o

#aza a procedurii Ri !n mai multe rinduri, termenii unei !nQelegeri. ărQile trebuie sa conlucreze de

1%!



cu comisia pentru a-i permite sa-Ri !ndeplinească #uncQiile Ri trebuie sa Qină seama !n cel mai !recomandările acesteia. 02) %acă părQile se pun de acord, comisia !ntocmeRte un proces-"erbal prin care in"entariaza plitigiu Ri ia act de !nQelegerea părQilor. %acă, la o #aza anumită a procedurii, comisia apreciază ca no posibilitate de !nQelegere !ntre părQi, ea !nc ide procedura Ri !ntocmeRte un proces-"erbal p

constata ca di#erendul a #ost supus concilierii, dar ca părQile nu au ajuns la un acord. %acă una dlipseRte sau se abQine de a lua parte la procedura, comisia !nc eie procedura Ri !ntocmeRte un proconstatind ca una dintre părQi lipseRte sau se abQine de a participa la procedura. '> . &5 Cu e+cepQia unei !nQelegeri contrare a părQilor, niciuna dintre ele nu poate in"oca, cu ocaziproceduri des#ăRurate !n #ata arbitrilor, a unui tribunal sau !n orice alt mod, opiniile e+primate, deco#ertele de reglementare #ăcute de către cealaltă parte !n cursul procedurii Ri nici procesul-"erecomandările comisiei.

C' . ( %espre arbitraj

4ecQiunea 1 %espre cererea de arbitraj

'> . &8 01) Dn stat contractant sau persoana unui stat contractant care doreRte sa !nceapă o procedura de trebuie sa adreseze !n scris o cerere pentru aceasta secretarului general, care trimite o copie celeilalte 02) Cererea trebuie sa conQină in#ormaQii pri"ind obiectul di#erendului, identitatea părQilor Ri lor la arbitraj potri"it regulamentului de procedura re#eritor la recurgerea la instanQele de conciliere R 0&) 4ecretarul general trebuie sa !nregistreze cererea !n a#ară de cazul !n care el, "azind in#conQinute !n cerere, apreciază ca di#erendul depăReRte !n mod e"ident competenta centrului. l noti#ice imediat părQilor !nregistrarea sau re#uzul de !nregistrare.

4ecQiunea a 2-a %espre constituirea tribunalului

'> . &J 01) ribunalul arbitral 0numit mai jos tribunalul) se constituie, !ndată ce e posibil, după !nregistrcon#orm art. &8. 02) a) ribunalul se compune dintr-un arbitru unic sau dintr-un număr impar de arbitri numiQi !n cu acordul părQilor.

b) În lipsa unui acord !ntre părQi asupra numărului de arbitri Ri a modului de numire a acestora, tr#i alcătuit din trei arbitri: #iecare parte numeRte un arbitru, iar al treilea, care este preRedintele tribunumit prin !nQelegere !ntre părQi. '> . &E %acă tribunalul nu a #ost constituit !n cele 7= de zile următoare noti#icării !nregistrării cerersecretarul general con#orm art. &8 alin. & sau !n orice alt termen con"enit de către părQi, preRsesizarea partii mai diligente Ri, dacă este posibil, după consultarea părQilor, numeRte arbitrul sau anu au #ost !ncă desemnaQi. 'rbitrii numiQi de către preRedinte potri"it pre"ederilor prezentului articosa #ie cetăQeni ai statului contractant parte la di#erend sau ai statului contractant a cărui persoana estdi#erend. '> . &7

1%'



'rbitrii #ormind majoritatea trebuie sa #ie cetăQeni ai altor state dec!t statul contractant parte !n ddec!t statul contractant a cărui persoana este parte !n di#erend* se !nQelege totuRi ca aceasta dispozaplica dacă, de comun acord, părQile desemnează arbitrul unic sau pe #iecare dintre membrii tribunal '> . (= 01) 'rbitrii pot #i aleRi din a#ară listei de arbitri, cu e+cepQia numirii de către preRedinte, pre"ăzută

02) 'rbitrii numiQi din a#ară listei arbitrilor trebuie sa posede calităQile indicate la art. 1( alin. 1. 4ecQiunea a &-a %espre puterile Ri #uncQiile tribunalului

'> . (1 01) ribunalul decide asupra competentei sale. 02) /rice cerere de declinare a competentei #ormulată de către una dintre părQi Ri intemeiata pe mdi#erendul nu este de competenta centrului sau, din oricare alt moti", de aceea a tribunalului, trebue+aminata de către tribunal, care decide dacă aceasta trebuie sa #ie tratata ca o c estiune prealabilă sae+aminarea sa trebuie sa #ie legată de aceea a c estiunilor de #ond.

'> . (2 01) ribunalul statuează asupra di#erendului !n con#ormitate cu regulile de drept adoptate de părunui acord !ntre părQi, tribunalul aplica dreptul statului contractant parte !n di#erend - inclusi" regulila con#lictele de legi -, precum Ri principiile dreptului internaQional din domeniul respecti". 02) ribunalul nu poate re#uza sa judece sub prete+tul lipsei sau obscuritatii normelor de drept. 0&) %ispoziQiile alineatelor precedente nu prejudiciază #acultăQii pe care o are tribunalul de aeKuo et bonoW dacă părQile s!nt de acord. '> . (& Cu e+cepQia unui acord contrar al părQilor, tribunalul poate, !n orice moment al dezbaterilor, dacnecesar: a) sa ceara părQilor sa prezinte orice document sau alte mijloace de proba, Ri b) sa se deplaseze la #ata locului Ri sa procedeze aici la orice anc ete pe care le considera necesare '> . (( ntreaga procedura de arbitraj se !n#ăptuieRte !n con#ormitate cu pre"ederile prezentei secQirezer"a acordului contrar al părQilor, cu acelea ale regulamentului de arbitraj !n "igoare la data la caau consimQit la arbitraj. %acă se pune o problema de procedura nepre"ăzută de prezenta secQiunregulamentul de arbitraj sau de orice alta reglementare adoptată de către părQi, ea "a #i soluQionattribunal. '> . (5 01) %acă una dintre părQi lipseRte sau se abQine sa-Ri prezinte mijloacele 0de proba), ea nconsiderată ca a acceptat pretenQiile celeilalte părQi.

02) %acă una dintre părQi lipseRte sau se abQine de a in#atisa mijloacele !n orice moment alcealaltă parte poate cere tribunalului sa ia !n considerare punctele concluziilor ce !i s!nt supuse Risentinta. ribunalul, noti#icind partii care a #ost lipsa cererea de care a #ost sesizat, trebuie sa acordpărQi un termen de graQie !nainte de pronunQarea sentinQei, dacă nu s-a con"ins ca partea !n caintenQia de a se in#atisa sau de a prezenta probele ei. '> . (8 Cu e+cepQia unui acord contrar al părQilor, tribunalul trebuie, la cererea uneia dintre acestea, sasupra tuturor cererilor incidente, adiQionale sau recon"entionale legate !n mod direct de obiectul dicu condiQia ca aceste cereri sa #ie acoperite prin consimQăm!ntul părQilor Ri, pe de alta parte, ca ecompetenta centrului. '> . (J

4ub rezer"a acordului contrar al părQilor, tribunalul poate, dacă apreciază ca !mprejurările orecomande orice măsuri conser"atorii !n scopul sal"gardarii drepturilor părQilor.

1%4



4ecQiunea a (-a

%espre sentinta

'> . (E

01) ribunalul otărăRte asupra oricărei c estiuni cu majoritatea de "oturi a tuturor membrilor lui. 02) 4entinta este data !n scris* ea este semnată de către membrii tribunalului care s-au pronu#a"oarea sa. 0&) 4entinta trebuie sa răspundă la toate punctele din concluziile supuse tribunalului Ri ea trebmoti"ată. 0() /rice membru al tribunalului poate adauga sentinQei #ie opinia sa personală - dacă impartasestpărerea majorităQii -, #ie menQiunea dezacordului sau. 05) Centrul nu publica nici o sentinta #ără consimQăm!ntul părQilor. '> . (7 01) 4ecretarul general trimite #ără intirziere părQilor copiile certi#icate pentru con#ormitate a4entinta se considera a #i #ost pronunQată !n ziua trimiterii ziselor copii. 02) a cererea uneia dintre părQi, care trebuie prezentată !n (5 de zile de la darea sentinQei, tribundupă ce a #ăcut noti#icare celeilalte părQi, sa statueze asupra oricărei c estiuni asupra căreia ar #i opronunQe !n sentinta sau sa corecteze orice greseala materială pe care ar conQine-o sentinta. %eciziaparte integrantă din sentinta Ri este noti#icată părQilor !n aceleaRi #orme ca Ri aceasta. ermenele part. 51 alin. 2 Ri la art. 52 alin. 2 curg !ncep!nd cu data pronunQării deciziei respecti"e.

4ecQiunea a 5-a %espre interpretarea, re"izuirea Ri anularea sentinQei

'> . 5= 01) /rice di#erend care ar putea sa se i"easca !ntre părQi pri"ind sensul sau e#ectul sentinQei pobiectul unei cereri de interpretare adresate !n scris secretarului general de către una sau alta dintre pă 02) Cererea este supusă, dacă aceasta este posibil, tribunalului care a pronunQat sentinta. În imposibilitate, se constituie un nou tribunal !n con#ormitate cu pre"ederile secQiunii a 2-a a capitolu

ribunalul poate, dacă apreciază ca !mprejurările o cer, sa otărască suspendarea e+ecutării sentinQese "a #i pronunQat asupra cererii de interpretare. '> . 51 01) ?iecare dintre părQi poate cere !n scris secretarului general re"izuirea sentinQei pe moti"ul d"reunui #apt de natura sa e+ercite o in#luenta otaritoare asupra sentinQei, cu condiQia ca !nainteasentinQei acest #apt sa #i #ost necunoscut tribunalului ca Ri partii solicitatoare sau ca aceasta sa nu-l 02) Cererea trebuie introdusă !n următoarele 7= de zile de la descoperirea #aptului nou Ri !n or

următorii & ani de la pronunQarea sentinQei. 0&) Cererea, dacă este posibil, este supusă tribunalului care a statuat. În caz de imposibilitate, se cun nou tribunal, !n con#ormitate cu secQiunea a 2-a a prezentului capitol. 0() ribunalul poate decide, dacă apreciază ca !mprejurările o cer, suspendarea e+ecutării sentinQese "a pronunQa asupra cererii de re"izuire. %acă, !n cererea sa, partea !n cauza solicita am!narea e+sentinQei, e+ecutarea este pro"izoriu suspendată p!nă ce tribunalul "a otăr! asupra cererii amintite. '> . 52 01) /ricare dintre părQi poate sa ceara, !n scris secretarului general anularea sentinQei pentru unmoti"ele următoare: a) "iciu !n constituirea tribunalului*

b) abuz de putere e"ident al tribunalului*

c) coruperea unui membru al tribunalului* d) !ncălcarea gra"a a unei reguli #undamentale de procedura*

1%7



e) lipsa de moti"e. 02) /rice cerere trebuie #acuta !n următoarele 12= de zile de la data sentinQei, !n a#ară de cazuanularea este solicitată pe moti" de corupQie, !n care caz cererea amintita trebuie sa #ie prezeurmătoarele 12= de zile de la descoperirea coruptiei Ri, !n orice caz, !n cei & ani următori datei sentin 0&) a primirea cererii, preRedintele numeRte imediat, dintre persoanele al căror nume #igurează

arbitri, un comitet ad- oc de trei membri. Bici un membru al acestui comitet nu poate #i ales dintrtribunalului care a pronunQat sentinta Ri nici sa posede aceeaRi naQionalitate cu "reunul dintre memtribunal, aceea a statului parte !n di#erend sau a statului a cărui persoana este parte !n di#erend, nici desemnat pentru a #igura pe lista de arbitri de către "reunul dintre statele amintite sau sa #i !ndeplinitconciliator !n aceeaRi cauza. Comitetul este !mputernicit sa anuleze sentinta !n !ntregime sau !n parunul dintre moti"ele enumerate !n alin. 1 al prezentului articol. 0() re"ederile art. (1-(5, (E, (7, 5& Ri 5( Ri acelea ale cap. Ri se aplica Wmutatis mutanddin #ata comitetului. 05) Comitetul poate sa decidă, dacă apreciază ca !mprejurările o cer, suspendarea e+ecutării sentince se "a #i pronunQat asupra cererii de anulare. %acă !n cererea sa partea !n cauza solicita am!narea esentinQei, e+ecutarea este suspendată !n mod pro"izoriu p!nă ce comitetul "a statua asupra zisei cerer

08) %acă sentinta este declarata nulă, di#erendul este supus, la cererea partii mai diligente, unui nouconstituit con#orm secQiunii a 2-a din prezentul capitol.

4ecQiunea a 8-a %espre recunoaRterea Ri e+ecutarea sentinQei

'> . 5& 01) 4entinta este obligatorie #ata de părQi Ri nu poate #i obiectul "reunui apel sau altui recurs, !npre"ăzute de prezenta con"enQie. ?iecare parte trebuie sa asigure e+ecutarea sentinQei potri"it termena#ară de cazul !n care e+ecutarea este suspendată !n "irtutea dispoziQiilor prezentei con"enQii.

02) În sensul prezentei secQiuni, o sentinta include orice otăr!re pri"ind interpretarea, re"izuanularea sentinQei, luată !n baza art. 5=, 51 Ri 52. '> . 5( 01) ?iecare stat contractant recunoaRte orice sentinta data !n cadrul prezentei con"enQii ca #iind obasigura e+ecutarea pe teritoriul sau a obligaQiilor pecuniare pe care sentinta le impune, ca Ri c!nd ar o judecata de#initi"a a unui tribunal #unctionind pe teritoriul zisului stat. Dn stat contractant cu o #ederala poate sa asigure e+ecutarea sentinQei prin intermediul tribunalelor #ederale Ri sa pre"adă c"or trebui sa considere o asemenea sentinta ca o judecata de#initi"a a tribunalelor unuia dintre #ederale. 02) entru a obQine recunoaRterea Ri e+ecutarea unei sentinQe pe teritoriul unui stat contractinteresată trebuie sa prezinte o copie certi#icată, pentru con#ormitate, de către secretarul general trib

naQional competent sau oricărei alte autorităQi pe care zisul stat contractant o "a desemna !n ac?iecare stat contractant #ace cunoscute secretarului general tribunalul competent sau autorităQile pdesemnează !n acest scop, in#ormindu-l asupra e"entualelor sc imbări. 0&) +ecutarea este reglementată de legislaQia pri"ind e+ecutarea otăr!rilor judecătoreRti !n "igope teritoriul căruia se aplica o asemenea procedura. '> . 55 Bici o dispoziQie a art. 5( nu poate #i interpretată ca #ăc!nd e+cepQie de la normele de drept !n "igstat contractant !n ceea ce pri"eRte imunitatea de e+ecutare a zisului stat sau a unui stat străin.

C' . 5 %espre !nlocuirea Ri recuzarea conciliatorilor Ri arbitrilor

'> . 58

1%"



01) /dată ce s-a constituit o comisie sau un tribunal Ri a #ost pornită procedura, compunerea acepoate #i modi#icată. otuRi, !n caz de deces, de incapacitate sau de demisie a unui conciliator saarbitru, !n caz de "acanta, se procedează după dispoziQiile cap. , secQiunea a 2-a, sau după acel

, secQiunea a 2-a. 02) /rice membru al unei comisii sau al unui tribunal continua sa-Ri !ndeplinească #uncQiile sale

calitate !n po#ida #aptului ca nu mai #igurează pe lista. 0&) %acă un conciliator sau un arbitru numit de către una dintre părQi demisioneaza #ără ascomisiei sau tribunalului al cărui membru este, preRedintele numeRte !n locul "acant o persoana dcorespunzătoare. '> . 5J / parte poate cere comisiei sau tribunalului recuzarea unuia dintre membrii acestora pentru oriceimplicind o lipsa e"identa !n ce pri"eRte calităQile cerute de art. 1( alin. 1. artea !ntr-o procedura poate, !n plus, sa ceara recuzarea unui arbitru pe moti" ca el nu !ndeplineRte condiQiile pre"ăzute la a 2-a a cap. pentru numirea tribunalului arbitral. '> . 5E CeilalQi membri ai comisiei sau ai tribunalului, după caz, se pronunQa asupra oricărei cereri pentruunui conciliator sau a unui arbitru. otuRi, !n caz de egalitate de "oturi, sau dacă cerere de recuzare "iconciliator sau un arbitru unic sau o majoritate a comisiei sau tribunalului, decizia este luată dpreRedinte. %acă temeiul cererii este recunoscut, conciliatorul sau arbitrul "izat de otăr!re estecon#orm pre"ederilor cap. , secQiunea a 2-a, sau cap. , secQiunea a 2-a.

C' . 8 %espre c eltuielile de procedura

'> . 57 >ede"enQele datorate de către părQi pentru utilizarea ser"iciilor centrului s!nt #i+ate de către general !n con#ormitate cu regulamentele adoptate !n aceasta pri"inta de către consiliul administrati". '> . 8= 01) ?iecare comisie Ri #iecare tribunal #i+ează onorariile Ri c eltuielile membrilor săi !n limiteconsiliul administrati" Ri după consultarea secretarului general. 02) În po#ida dispoziQiilor alineatului precedent, părQile pot #i+a dinainte, de acord cu comtribunalul, onorariile Ri c eltuielile membrilor acestora. '> . 81 01) În cazul unei proceduri de conciliere, onorariile Ri c eltuielile membrilor comisiei, c!t Ripentru utilizarea ser"iciilor centrului, s!nt suportate !n mod egal de către părQi. ?iecare parte suportac eltuieli pe care le #ace pentru des#ăRurarea procedurii. 02) În cazul unui proceduri de arbitraj, tribunalul #i+ează, sub rezer"a unui acord contrar al părQ

globală a c eltuielilor #ăcute de acestea pentru ne"oile procedurii Ri otărăRte modalităQile de repplata a ziselor c eltuieli, a onorariilor Ri c eltuielilor membrilor tribunalului Ri a rede"enQelor dautilizarea ser"iciilor centrului. 'ceasta decizie #ace parte integrantă din sentinta.

C' . J %espre locul procedurii

'> . 82 rocedurile de conciliere Ri de arbitraj se des#ăRoară la sediul centrului, sub rezer"a dispoziQurmează. '> . 8&

%acă părQile otărăsc ast#el, procedurile de conciliere Ri de arbitraj se pot des#asura:

1%9



a) #ie la sediul CurQii ermanente de 'rbitraj sau al oricărei alte instituQii corespunzătoare, puparticulară, cu care centrul a !nc eiat aranjamente !n acest scop* b) #ie !n orice alt loc aprobat de comisie sau de tribunal după consultarea secretarului general.

C' . E

%i#erendele !ntre statele contractante '> . 8( /rice di#erend care ar putea sur"eni !ntre statele contractante cu pri"ire la interpretarea sau la aplprezentei con"enQii Ri care nu ar putea #i rezol"at prin buna !nQelegere este adus !naintea CurQii de VustiQie, la cererea oricărei părQi !n di#erend, dacă statele interesate nu au con"enit o alta mreglementare.

C' . 7 'mendamente

'> . 85 /rice stat contractant poate propune amendamente la prezenta con"enQie. /rice te+t de amendatrebuie sa #ie comunicat secretarului general cu cel puQin 7= zile !nainte de reuniunea consiliului ad !n cursul căreia amendamentul !n c estiune trebuie sa #ie e+aminat Ri trebuie sa #ie imediat transmituturor membrilor consiliului administrati". '> . 88 01) %acă consiliul administrati" decide aceasta cu majoritate de doua treimi a membrilor săi, amenpropus este distribuit tuturor statelor contractante pentru rati#icare, acceptare sau aprobare. ?amendament intra !n "igoare la &= de zile după e+pedierea de către depozitarul prezentei con"enQinstiintari adresate statelor contractante, in#ormindu-le ca toate statele contractante au rati#icat, accaprobat amendamentul. 02) Bici un amendament nu poate sa impieteze asupra drepturilor Ri obligaQiilor unui stat contrunei colecti"ităQi publice sau ale unui organism depinzind de acesta sau de una dintre persoanecon#orm prezentei con"enQii, care decurg dintr-un consimtamint pri"itor la competenta centrului ddatei intrării !n "igoare a zisului amendament.

C' . 1= %ispoziQii #inale

'> . 8J rezenta con"enQie este desc isă semnării de către statele membre ale băncii. a este de asem

desc isă semnării de către orice alt stat parte la 4tatutul CurQii nternaQionale de VustiQie, pe cadministrati", cu o majoritate de doua treimi a membrilor săi, l-ar in"ita sa semneze con"enQia. '> . 8E 01) rezenta con"enQie este supusă rati#icării, acceptării sau aprobării statelor semnatare,procedurilor lor constituQionale. 02) rezenta con"enQie "a intra !n "igoare la &= de zile după depunerea celui de-al douazecilea ide rati#icare, acceptare sau aprobare. ?ata de orice stat care "a depune ulterior instrumentul lui de rade acceptare sau aprobare, ea "a intra !n "igoare la &= de zile după data acestei depuneri. '> . 87 /rice stat contractant trebuie sa ia măsurile legislati"e sau altele care "or #i necesare pentru aplicateritoriul sau a dispoziQiilor prezentei con"enQii.

'> . J=

1!(



rezenta con"enQie se aplica la toate teritoriile pe care un stat contractant le reprezintă pinternaQional, cu e+cepQia acelora care s!nt e+cluse de către zisul stat prin noti#icare adresată deprezentei con"enQii, #ie !n momentul rati#icării, acceptării sau aprobării, #ie ulterior. '> . J1 /rice stat contractant poate denunta prezenta con"enQie prin noti#icare adresată depozitarului pr

con"enQii. %enunQarea !Ri produce e#ectul la 8 luni după primirea zisei noti#icări. '> . J2 Bici o noti#icare #acuta de către "reun stat contractant !n "irtutea art. J= Ri J1 nu poate a#ecta drobligaQiile statului respecti", ale unei colecti"ităQi publice sau ale "reunui organism depinzind de"reuna dintre persoanele sale !n termenii prezentei con"enQii, care decurg dintr-un consimtacompetenta centrului dat de unul dintre ei anterior primirii zisei noti#icări de către depozitar. '> . J& nstrumentele de rati#icare, de acceptare sau aprobare a prezentei con"enQii Ri a oricăror amendam"or #i aduse "or #i depuse la banca, care "a acQiona !n calitate de depozitar al prezentei con"enQii. %"a transmite copii ale prezentei con"enQii certi#icate pentru con#ormitate statelor membre ale băncialt stat in"itat sa semneze con"enQia. '> . J( %epozitarul "a inregistra prezenta con"enQie la 4ecretariatul BaQiunilor Dnite con#orm art. 1=BaQiunilor Dnite Ri regulamentelor a#erente acesteia, adoptate de către 'dunarea generală. '> . J5 %epozitarul "a transmite noti#icări tuturor statelor semnatare, cu in#ormaQii pri"ind: a) semnăturile potri"it art. 8J*

b) depunerea instrumentelor de rati#icare, de acceptare sau aprobare con#orm art. J&* c) data intrării !n "igoare a prezentei con"enQii con#orm art. 8E* d) e+cluderile de la aplicatia teritorială con#orm art. J=* e) data intrării !n "igoare a oricărui amendament la prezenta con"enQie !n con#ormitate cu art. 88* #) denuntarile con#orm art. J1. Întocmită la Oas ington !n limbile engleza, spaniola Ri #ranceza, cele trei te+te a"!nd aceeaRi "aun singur e+emplar care "a #i depus !n ar i"ele 3ăncii nternaQionale pentru >econstrucQie Ri %eza indicat prin semnarea de mai jos ca ea accepta sa !ndeplinească #uncQiile trecute !n sarcina sa princon"enQie. -------

D$C*$# %r. I? din @J iulie ?pri"ind aderarea >epublicii opulare >om$ne la Con"enQia pentru recunoaRterea Ri e+ecutarea s

arbitrale străine, adoptată la BeF-GorH, la 1= iunie 175E$12#$%#GC/B4 D % 4 ',0H 2CA# %G3D BD /? C ' B>. 17 din 2( iulie 1781Data intrarii in vi"oare G @J iulie ?

8orma actualizata valabila la data de G B martie @B,rezenta forma actualizata este valabila de la @J iulie ? pana la B martie @B

Consiliul de 4tat al >epublicii opulare >omine decretează:

'> C/ DB C

1!1



>epublica opulara >omina adera la Con"enQia pentru recunoaRterea Ri e+ecutarea sentinQelostrăine, adoptată la BeF-GorH, la 1= iunie 175E, cu următoarele rezer"e: W>epublica opulara >omina "a aplica Con"enQia numai la di#erendele rezultate din raporturcontractuale sau necontractuale care s!nt considerate comerciale de către legislaQia sa nationala. >epublica opulara >omina "a aplica Con"enQia la recunoaRterea Ri e+ecutarea sentinQelor date p

unui alt stat contractant. În ce pri"eRte sentinQele date pe teritoriul unor state necontractante, >opulara >omina "a aplica Con"enQia numai pe baza reciprocităQii stabilite prin !nQelegere !ntre păr

C/B BY Z)pentru recunoaRterea Ri e+ecutarea sentinQelor arbitrale străine

Z) raducere.

'> . 1 1. rezenta Con"enQie se aplica recunoaRterii Ri e+ecutării sentinQelor arbitrale date pe teritoriul dec!t acela unde se cere recunoaRterea Ri e+ecutarea sentinQelor Ri rezultate din di#erende !ntre#izice sau juridice. a se aplica, de asemenea, sentinQelor arbitrale care nu s!nt considerate ca naQionale !n 4tatul unde este cerută recunoaRterea Ri e+ecutarea lor. 2. rin WsentinQe arbitraleW se !nQeleg nu numai sentinQele date de către arbitri numiQdeterminate, ci de asemenea Ri acelea care s!nt date de către organe de arbitraj permanente cărora păs-au supus. &. În momentul semnării sau rati#icării prezentei Con"enQii, aderării la ea sau noti#icării dpre"ăzute la articolul U, orice 4tat "a putea, pe baza de reciprocitate, sa declare ca "a aplica Con"enQla recunoaRterea Ri e+ecutarea sentinQelor date pe teritoriul unui alt 4tat contractant. l "a pasemenea, sa declare ca "a aplica Con"enQia numai la di#erendele rezultate din raporturi decontractuale sau necontractuale, care s!nt considerate comerciale de către legea sa nationala. '> . 2 1. ?iecare din 4tatele contractante recunoaRte con"enQia scrisă prin care părQile se obliga sa suparbitraj toate di#erendele sau anumite di#erende care s-au i"it sau ar putea sa se i"easca !ntre ele priraport de drept determinat, contractual sau necontractual, re#eritor la o problema susceptibilă reglementată pe calea arbitrajului. 2. rin Wcon"enQie scrisăW se !nQelege o clauza compromisorie inserată !ntr-un contract, sau usemnate de părQi, sau cuprinse !ntr-un sc imb de scrisori sau telegrame. &. ribunalul unui 4tat contractant, sesizat cu un litigiu pri"ind o problema asupra căreia părQile aucon"enQie !n sensul prezentului articol, "a indruma părQile la arbitraj, la cererea uneia din ele, dacă nca zisa con"enQie este caducă, inoperantă sau nesusceptibila de a #i aplicată. '> . &

?iecare din 4tatele contractante "a recunoaRte autoritatea unei sentinQe arbitrale Ri "a acorda e+acestei sentinQe con#orm regulilor de procedura !n "igoare pe teritoriul unde sentinta este in"ocată !nstabilite !n articolele următoare. entru recunoaRterea sau e+ecutarea sentinQelor arbitrale cărora prezenta Con"enQie nu "or #i impuse condiQiuni mult mai riguroase, nici c eltuieli de judecata multdec!t acelea care s!nt impuse pentru recunoaRterea sau e+ecutarea sentinQelor arbitrale naQionale. '> . ( 1. entru a obQine recunoaRterea Ri e+ecutarea arătată !n articolul precedent, partea carecunoaRterea Ri e+ecutarea trebuie sa producă odată cu cererea: a) originalul sentinQei autenti#icat !n mod cu"enit, sau o copie a acestui original intrunind condpentru autenticitatea sa* b) originalul con"enQiei arătate !n articolul sau o copie intrunind condiQiile cerute pentru auten

2. %acă menQionată sentinta sau menQionată con"enQie nu este redactată !ntr-o limba o#icială a sentinta este in"ocată, partea care cere recunoaRterea Ri e+ecutarea sentinQei "a trebui sa pro

1!$



traducere a acestor piese !n aceasta limba. raducerea "a trebui sa #ie certi#icată de un traducător o#de un traducător cu jurăm!nt, ori de un agent diplomatic sau consular. '> . 5 1. >ecunoaRterea Ri e+ecutarea sentinQei nu "or #i re#uzate, la cererea partii contra căreia ea estedec!t dacă aceasta #ace do"ada !n #ata autorităQii competente a tarii unde recunoaRterea Ri e+ecu

cerute:a) ca părQile la con"enQia amintita !n articolul , erau, !n "irtutea legii aplicabilă lor, lo"ite de osau ca con"enQia menQionată nu este "alabilă !n "irtutea legii căreia părQile au subordonat-o, sau !nindicaQii !n acest sens, !n "irtutea legii tarii !n care sentinta a #ost data* sau

b) ca partea impotri"a căreia este in"ocată sentinta nu a #ost in#ormată !n mod cu"enit despre desearbitrilor sau despre procedura de arbitraj, sau ca i-a #ost imposibil, pentru un alt moti", sa-Ri pună mijloacele sale de apărare* sau c) ca sentinta se re#eră la un di#erend nementionat !n compromis, sau care nu intra !n pre"ederilcompromisorii, sau ca ele conQin otăr!ri care depăResc pre"ederile compromisului, sau alecompromisorii* totuRi, dacă dispoziQiile sentinQei care au legatura cu problemele supuse arbitrdisjunse de cele care au legatura cu probleme care nu s!nt supuse arbitrajului, primele pot #i recunoe+ecutate* sau d) ca constituirea tribunalului arbitral sau procedura de arbitraj nu a #ost con#ormă cu con"enQia p !n lipsa de con"enQie, ca ea nu a #ost con#ormă cu legea tarii !n care a a"ut loc arbitrajul* sau e) ca sentinta nu a de"enit !ncă obligatorie pentru părQi sau a #ost anulată sau suspendată de o aucompetenta a tarii !n care, sau după legea căreia, a #ost data sentinta. 2. >ecunoaRterea Ri e+ecutarea unei sentinQe arbitrale "or putea #i, de asemenea, re#uzate dacă acompetenta a tarii !n care se cere recunoaRterea Ri e+ecutarea constata: a) ca !n con#ormitate cu legea acestei tari obiectul di#erendului nu este susceptibil a #i reglementaarbitrajului* sau b) ca recunoaRterea sau e+ecutarea sentinQei ar #i contrară ordinei publice a acestei tari. '> . 8 %acă anularea sau suspendarea sentinQei este cerută autorităQii competente "izata la articolul , p1 alineatul e, autoritatea !n #ata căreia este in"ocată sentinta poate, dacă considera indicat, sa astatuarea asupra e+ecutării sentinQei* ea poate, de asemenea, la cererea partii care solicita e+ecsentinQei, sa ordone celeilalte părQi sa #urnizeze garanQii con"enabile. '> . J 1. %ispoziQiile prezentei Con"enQii nu aduc atingere "alidităQii acordurilor multilaterale sau bilatde 4tatele contractante !n materie de recunoaRtere Ri e+ecutare de sentinQe arbitrale Ri nu pri"eaza ninteresată de dreptul pe care l-ar putea a"ea de a se pre"ala de o sentinta arbitrală !n modul Ri !n madmisă de legislaQia sau tratatele tarii !n care sentinta este in"ocată. 2. rotocolul de la 6ene"a din 172& pri"itor la clauzele de arbitraj Ri Con"enQia de la 6ene"a

pentru e+ecutarea sentinQelor arbitrale străine "or inceta sa mai producă e#ecte !ntre 4tatele contracziua Ri !n măsura !n care aceste 4tate "or #i legate prin prezenta Con"enQie. '> . E 1. rezenta Con"enQie este desc isă p!nă la &1 decembrie 175E semnării oricărui 4tat me/rganizaQiei BaQiunilor Dnite, ca Ri oricărui alt 4tat care este sau "a de"eni ulterior membru al unemultor instituQii specializate ale /rganizaQiei BaQiunilor Dnite sau parte la 4tatutul CurQii nteVustiQie sau care "a #i in"itat de către 'dunarea 6enerală a /rganizaQiei BaQiunilor Dnite. 2. rezenta Con"enQie trebuie sa #ie rati#icată Ri instrumentele de rati#icare sa #ie depuse pe l!nggeneral al /rganizaQiei BaQiunilor Dnite. '> . 7 1. oate 4tatele menQionate la articolul pot adera la prezenta Con"enQie.

2. 'derarea se "a #ace prin depunerea unui instrument de aderare pe l!ngă 4ecretarul genera/rganizaQiei BaQiunilor Dnite.

1!%



'> . 1= 1. /rice 4tat "a putea, !n momentul semnării, rati#icării sau aderării, sa declare ca prezenta Con"enQe+tinde asupra tuturor teritoriilor pe care le reprezintă pe plan internaQional sau asupra unuia sau madintre ele. 'ceasta declaraQie !Ri "a produce e#ectele sale !n momentul intrării !n "igoare a Con"enQnumitul 4tat.

2. În consecinta, orice e+tindere de aceasta natura se "a #ace prin noti#icare adresată 4ecretarului al /rganizaQiei BaQiunilor Dnite Ri !Ri "a produce e#ectele sale cu !ncepere de la a nouazecea zi cardatei la care 4ecretarul general al /rganizaQiei BaQiunilor Dnite a primit noti#icarea, sau la data"igoare a Con"enQiei pentru mentionatul 4tat, dacă aceasta din urma data este posterioară. &. În ceea ce pri"eRte teritoriile cărora prezenta Con"enQie nu se aplica la data semnării, rati#aderării, #iecare 4tat interesat "a e+amina posibilitatea de a lua măsurile dorite pentru a e+tinde Coasupra acestor teritorii sub rezer"a, e"entuala, atunci c!nd moti"e constituQionale o "or cere, a asentigu"ernelor acestor teritorii. '> . 11 %ispoziQiile ce urmează se "or aplica 4tatelor #ederati"e sau neunitare* a) !n ce pri"eRte articolele prezentei Con"enQii care Qin de competenta legislati"ă a puterii #ederalgu"ernului #ederal "or #i aceleaRi cu acelea ale 4tatelor contractante care nu s!nt 4tate #ederati"e* b) !n ce pri"eRte articolele prezentei Con"enQii care Qin de competenta legislati"ă a #iecăruia dinpro"inciile constituti"e, care nu s!nt, !n "irtutea sistemului constituQional al #ederaQiei, Qinute legislati"e, gu"ernul #ederal "a aduce mentionatele articole, !n cel mai scurt timp posibil Ri cu a#a"orabil, la cunostinta autorităQilor competente ale 4tatelor sau pro"inciilor constituti"e* c) un 4tat #ederati", arte la prezenta Con"enQie, "a comunica, la cererea oricărui alt 4tat contractaar #i transmisă prin intermediul 4ecretarului general al /rganizaQiei BaQiunilor Dnite, o e+punere a practicilor !n "igoare !n #ederatie Ri !n unităQile ei constituti"e, !n ce pri"eRte una sau alta dinCon"enQiei, indicind măsura !n care, printr-o acQiune legislati"ă sau alta, s-a dat e#ect menQionatei d

'> . 12 1. rezenta Con"enQie "a intra !n "igoare !n cea de a nouazecea zi care urmează datei depunerii cetreilea instrument de rati#icare sau aderare. 2. entru #iecare din 4tatele care "or rati#ica Con"enQia sau "or adera la ea după depunerea celtreilea instrument de rati#icare sau aderare, ea "a intra !n "igoare !n cea de a nouazecea zi care "a urmdepunerii de către acest 4tat a instrumentului sau de rati#icare sau aderare. '> . 1& 1. /rice 4tat contractant "a putea sa denunQe prezenta Con"enQie prin noti#icare scrisă ad4ecretarului general al /rganizaQiei BaQiunilor Dnite. %enunQarea "a produce e#ect după un an de l4ecretarul general al /rganizaQiei BaQiunilor Dnite "a #i primit noti#icarea. 2. /rice 4tat care ar #ace o declaraQie sau o noti#icare con#orm articolului U "a putea noti#i4ecretarului general al /rganizaQiei BaQiunilor Dnite ca Con"enQia "a inceta sa se aplice pe te

c estiune după un an de la data la care 4ecretarul general "a #i primit aceasta noti#icare. &. rezenta Con"enQie "a răm!ne aplicabilă sentinQelor arbitrale !n legatura cu care a #ost procedura de recunoaRtere sau e+ecutare !nainte de intrarea !n "igoare a denunQării. '> . 1( Dn 4tat contractant nu poate sa se pre"aleze de dispoziQiile prezentei Con"enQii #ata de alte 4tatmăsura !n care el !nsuRi este Qinut sa aplice aceasta Con"enQie. '> . 15 4ecretarul general al /rganizaQiei BaQiunilor Dnite "a noti#ica tuturor 4tatelor menQionate la artico a) semnarile Ri rati#icarile menQionate la articolul * b) aderarile menQionate la articolul U* c) declaraQiile Ri noti#icările menQionate la articolele , U Ri U *

d) data la care prezenta Con"enQie "a intra !n "igoare !n aplicarea articolului U * e) denuntarile Ri noti#icările menQionate la articolul U .

1!!



'> . 18 1. rezenta Con"enQie, ale carei te+te c inez, englez, #rancez, rus Ri spaniol au "alabilitate egdepusa !n ar i"ele /rganizaQiei BaQiunilor Dnite.

2. 4ecretarul general al /rganizaQiei BaQiunilor Dnite "a remite 4tatelor "izate la articolul certi#icată con#ormă a prezentei Con"enQii.

------------

D$C*$# %r. @I din @F iunie ?pri"ind rati#icarea Con"enQiei europene de arbitraj comercial internaQional, !nc eiată la 6ene"a, l1781$12#$%#GC/B4 D % 4 ',0H 2CA# %G3D BD /? C ' B>. 12 din 25 iunie 178&Data intrarii in vi"oare G @F iunie ?

Consiliul de 4tat al >epublicii opulare >omine decretează:

'> C/ DB C 4e rati#ica Con"enQia europeană de arbitraj comercial internaQional, !nc eiată la 6ene"a, la 21 apr

C/B BY ' D>/ 'B[ % '>3 >'V C/I >C ' B >B'Y /B' Z)

Z) raducere din limba #ranceza.

4ubsemnaQii, autorizaQi !n cu"enită #orma, reuniti sub auspiciile Comisiei conomice pentru/rganizaQiei BaQiunilor Dnite, Constatind ca la 1= iunie 175E, !n urma Con#erintei BaQiunilor Dnite pri"ind 'rbitrajul

nternaQional, a #ost semnată la BeF GorH Con"enQia pentru recunoaRterea Ri e+ecutarea sentinQstrăine. În dorinta de a contribui la dez"oltarea comerQului european, prin !nlăturarea, !n măsura posibilităQdi#icultăQi susceptibile de a impiedica organizarea Ri #uncQionarea arbitrajului comercial internaQdintre persoanele #izice sau juridice din di#erite tari ale uropei, 'u con"enit asupra următoarelor dispoziQii:

'> . 1

%omeniul de aplicare a Con"enQiei 1. rezenta Con"enQie se aplica:a) con"enQiilor de arbitraj !nc eiate, pentru reglementarea litigiilor născute sau care se "or naRte d

de comerQ internaQional, !ntre persoanele #izice sau juridice a"!nd, !n momentul !nc eierii Con"enQlor obiRnuită sau sediul !n 4tate Contractante di#erite* b) procedurilor Ri sentinQelor arbitrale !ntemeiate pe con"enQiile arătate la paragra#ul 1 lit. a din a 2. În sensul prezentei Con"enQii se !nQelege prin: a) Wcon"enQie de arbitrajW, #ie o clauza compromisorie !nscrisă !ntr-un contract, #ie un comprosau compromisul #iind semnate de părQi sau conQinute !ntr-un sc imb de scrisori, de telegramcomunicări prin tele+ Ri, !n raporturile !ntre tari ale căror legi nu impun #orma scrisă pentru coarbitraj, orice con"enQie !nc eiată !n #ormele permise de aceste legi*

b) WarbitrajW, reglementarea litigiilor nu numai de către arbitrii numiQi pentru cazuri determinaoc), ci Ri de către instituQii permanente de arbitraj*

1!'



c) WsediuW, locul unde este situata !ntreprinderea care a !nc eiat con"enQia de arbitraj. '> . 2 Capacitatea persoanelor juridice de drept public de a se supune arbitrajului 1. În cazurile pre"ăzute de articolul , paragra#ul 1 al prezentei Con"enQii, persoanele juridice calegea care le este aplicabilă, drept Wpersoane juridice de drept publicW, au #acultatea de a !nc e

"alabil con"enQii de arbitraj. 2. În momentul semnării sau rati#icării prezentei Con"enQii ori aderării la ea, orice stat "a putea limitează aceasta #acultate, !n condiQiile precizate !n declaraQia sa. '> . & Capacitatea străinilor de a #i arbitri În arbitrajele supuse prezentei Con"enQii, străinii pot #i desemnaQi ca arbitri. '> . ( /rganizarea arbitrajului 1. ărQile la o con"enQie de arbitraj s!nt libere sa pre"adă: a) ca litigiile lor "or #i supuse unei instituQii permanente de arbitraj* !n acest caz, arbitrajul se "a dcon#ormitate cu >egulamentul instituQiei desemnate* sau

b) ca litigiile lor "or #i supuse unei proceduri arbitrale ad- oc* !n acest caz, părQile "or a"ea #acultatea i. de a desemna arbitrii sau de a stabili modalităQile potri"it cărora "or #i desemnaQi arbitrii !n caz !i. de a determina locul arbitrajului* iii. de a #i+a regulile de procedura pe care le "or urma arbitrii. 2. %acă părQile au !nQeles sa supună reglementarea litigiilor lor unui arbitraj ad- oc Ri dacă !ntr-&= de zile de la data noti#icării cererii de arbitraj către p!r!t, una din părQi nu Ri-a desemnat arbitru"a #i desemnat, dacă nu e+ista !nQelegere contrară, la cererea celeilalte părQi, de către reRedintelde ComerQ competente a tarii !n care partea !n culpa are, !n momentul introducerii cererii de arbitrajsa obiRnuită sau sediul. rezentul paragra# se aplica Ri la !nlocuirea arbitrilor desemnaQi de către ode către reRedintele Camerei de ComerQ mai sus "izata. &. %acă părQile au otăr!t sa supună reglementarea litigiilor lor unui arbitraj ad- oc printr-unul sarbitri #ără ca con"enQia de arbitraj sa conQină indicaQii !n legatura cu măsurile necesare pentru arbitrajului, cum ar #i cele pre"ăzute la paragra#ul 1 al prezentului articol, aceste măsuri "or #i lupărQile nu se !nQeleg !n aceasta pri"inta Ri sub rezer"a cazului menQionat la paragra#ul 2 de mai sarbitrul sau arbitrii deja desemnaQi. În lipsa unui acord !ntre părQi asupra desemnării arbitrului unicacordului !ntre arbitri asupra măsurilor de luat, reclamantul "a putea sa se adreseze, pentru luarea amăsuri, dacă părQile au otăr!t locul arbitrajului, la alegerea sa, #ie reRedintelui Camerei dcompetente a tarii unde se a#la locul ales de părQi, #ie reRedintelui Camerei de ComerQ competecare p!r!tul !Ri are, !n momentul introducerii cererii de arbitraj, resedinta sa obiRnuită sau sediul părQile nu s-au !nQeles asupra locului arbitrajului, reclamantul se "a putea adresa, la alegerea

reRedintelui Camerei de ComerQ competente a tarii !n care p!r!tul !Ri are, !n momentul introducearbitraj, resedinta sa obiRnuită sau sediul sau, #ie Comitetului 4pecial a cărui compunere Ri mod#uncQionare s!nt determinate prin ane+a la prezenta Con"enQie. %acă reclamantul nu-Ri e+ercita dri s!nt acordate prin prezentul paragra#, aceste drepturi "or putea #i e+ercitate de către p!r!t sau de cătr

(. reRedintele sau Comitetul 4pecial sesizati "or putea proceda, după caz, a) la desemnarea arbitrului unic, a arbitrului preRedinte, a supraarbitrului sau a arbitrului terQ* b) la !nlocuirea unuia sau a mai multor arbitri desemnaQi după o alta procedura dec!t cea pre"paragra#ul 2 al prezentului articol* c) la determinarea locului arbitrajului, subintelegindu-se ca arbitrii pot sa aleagă un alt loc de arbitra d) la stabilirea directa, sau prin re#erire la regulamentul unei instituQii arbitrale permanente, a rprocedura care trebuie respectate de arbitri, dacă aceRtia nu Ri-au #i+at regulile lor de procedura, !n

acord !ntre părQi !n aceasta pri"inta.

1!4



5. %acă părQile au con"enit sa supună reglementarea litigiilor unei instituQii arbitrale permandesemna aceasta instituQie Ri nu se !nQeleg asupra acestei desemnari, reclamantul "a putea sa cearadesemnare !n con#ormitate cu procedura pre"ăzută la paragra#ul & de mai sus. 8. %acă con"enQia de arbitraj nu conQine nici o indicaQie asupra modului de arbitraj 0arbitraj pripermanenta de arbitraj sau arbitraj ad- oc) căruia părQile s-au !nQeles sa supună litigiul lor Ri dac

cad de acord asupra acestei c estiuni, reclamantul "a a"ea #acultatea de a recurge, !n aceasta pri"iprocedura pre"ăzută la paragra#ul & de mai sus. reRedintele Camerei de ComerQ competente sau 4pecial pot, #ie sa !ndrepte părQile la o instituQie permanenta de arbitraj, #ie sa le in"ite sa-Ri desem !ntr-un termen pe care !l "or #i+a părQilor, Ri sa con"ină !n acelaRi termen asupra măsurilor necesarearbitrajului. În acest din urma caz, "or #i aplicabile paragra#ele 2, & Ri ( din prezentul articol. J. %acă !n termen de 8= de zile din momentul !n care a #ost sesizat cu una din cererile enumparagra#ele 2, &, (, 5 Ri 8 ale acestui articol, reRedintele Camerei de ComerQ desemnat !n bazaaceste paragra#e, n-a dat urmare cererii, reclamantul "a putea sa se adreseze Comitetului 4pecial peacesta sa-Ri asume #uncQiile care nu au #ost !ndeplinite. '> . 5 %eclinarea competentei arbitrale 1. artea care !nQelege sa ridice o e+cepQie intemeiata pe incompetenta arbitrului trebuie, c!nd este+cepQii !ntemeiate pe ine+istenta, nulitatea sau caducitatea con"enQiei de arbitraj, sa #acă acest lucprocedurii arbitrale, cel mai tirziu !n momentul prezentării apararilor sale !n #ond, iar c!nd este "orba !ntemeiate pe #aptul ca c estiunea litigioasa ar depăRi !mputernicirile arbitrului, de !ndată ce "a #iprocedura arbitrală, problema care ar depăRi aceste !mputerniciri. C!nd intirzierea părQilor !n ridicareste datorată unei cauze socotită intemeiata de către arbitru, acesta "a declara e+cepQia admisibilă. 2. +cepQiile de incompetenta arătate la paragra#ul 1 de mai sus Ri care nu au #ost ridicate !n #i+ate !n acest paragra# 1, nu "or mai putea #i ridicate !n cursul procedurii arbitrale, dacă este "orba pe care, !n "irtutea legii aplicabile de către arbitru, părQile au singure #acultatea de a le in"oca, nicunei proceduri judiciare ulterioare asupra #ondului sau e+ecutării sentinQei, dacă este "orba de e+cela #acultatea părQilor !n "irtutea legii determinate de norma con#lictuala a instanQei judecătoreRt#ondul sau cu e+ecutarea sentinQei. Vudecătorul "a putea totuRi controla decizia prin care arbitrul tardi"itatea e+ceptiei. &. 4ub rezer"a controlului judiciar ulterior pre"ăzut prin legea #orului, arbitrul a cărui compecontestată nu trebuie sa se desesizeze de proces* el are dreptul de a otăr! asupra propriei sale compRi asupra e+istenQei sau "alabilităQii con"enQiei de arbitraj sau a contractului din care aceasta conparte. '> . 8 Competenta judiciară 1. +cepQia intemeiata pe e+istenta unei con"enQii de arbitraj Ri prezentată !n #ata instanQei sesizate de către una din părQi la con"enQia de arbitraj, trebuie sa #ie ridicată de către p!r!t, sub p

decăderii, !naintea sau !n momentul prezentării apararilor sale asupra #ondului, după cum legea isesizate considera e+cepQia de incompetenta ca o c estiune de procedura sau de #ond. 2. C!nd "or trebui sa se pronunQe asupra e+istenQei sau "alabilităQii unei con"enQii de arbitra4tatelor Contractante "or otăr!, !n ceea ce pri"eRte capacitatea părQilor, potri"it legii care este aplicaceea ce pri"eRte celelalte probleme: a) con#orm legii căreia părQile au supus con"enQia de arbitraj* b) !n lipsa unei indicaQii !n aceasta pri"inta, con#orm legii tarii unde sentinta trebuie sa #ie pronun c) !n lipsa indicaQiilor asupra legii la care părQile au supus con"enQia Ri dacă, !n momentul !n ceste supusă unei instanQe judecătoreRti, nu este posibil sa se pre"adă care este Qara !n care se "a da con#orm legii competente !n "irtutea normelor con#lictuale ale tribunalului sesizat. Vudecătorul sesizat poate sa nu recunoască con"enQia de arbitraj dacă, după legea #orului, litigiu

susceptibil de arbitraj.

1!7



&. C!nd, !naintea oricărui recurs la o instanta judecătorească, a #ost introdusă o procedura de instanQele judecătoreRti ale 4tatelor Contractante, sesizate ulterior cu o cerere re#eritoare la acelaRi aceleaRi părQi, sau cu o cerere !n constatarea ine+istentei, a nulităQii sau a caducitatii con"enQiei desuspenda, a#ară de cazul c!nd e+ista moti"e gra"e, judecata asupra competentei arbitrului p!nă la pronsentinQei arbitrale.

(. Cererea de măsuri pro"izorii sau conser"atorii adresată unei autorităQi judiciare nu trebuieconsiderată ca incompatibilă cu con"enQia de arbitraj, Ri nici ca o supunere a litigiului, !n ceea c#ondul sau, instanQei judecătoreRti. '> . J egea aplicabilă 1. ărQile s!nt libere sa determine legea pe care arbitrii trebuie sa o aplice #ondului litigiului. În lide către părQi a legii aplicabile, arbitrii "or aplica legea desemnată de norma con#lictuala pe careconsidera potri"ita !n speta. În amindoua cazurile, arbitrii "or tine seama de stipulaQiile contractuzanQele comerciale. 2. 'rbitrii "or otăr! ca mediatori amiabiliZ), dacă aceasta este "ointa părQilor Ri dacă legreglementează arbitrajul permite acest lucru.----------------- Z) 0Wen amiables compositeursW).

'> . E Ioti"area sentinQei 4e considera ca părQile s-au !nQeles ca sentinta arbitrală sa #ie moti"ată, a#ară de cazul c!nd:

a) părQile au declarat !n mod e+pres ca sentinta nu trebuie sa #ie moti"ată* saub) ele s-au supus unei proceduri arbitrale !n cadrul căreia nu este obiceiul de a se moti"a sentint

măsura !n care, !n acest caz, părQile sau una din ele nu cer !n mod e+pres !nainte de !nc eierea dezsau, dacă nu au #ost dezbateri, !nainte de redactarea sentinQei, ca sentinta sa #ie moti"ată. '> . 7 'nularea sentinQei arbitrale 1. 'nularea !ntr-unul din 4tatele Contractante a unei sentinQe arbitrale ce cade sub pre"ederile prCon"enQii nu "a constitui un moti" de re#uz de recunoaRtere sau de e+ecutare !ntr-un alt 4tat Contradacă aceasta anulare a #ost pronunQată !n 4tatul !n care, sau după legea căruia, sentinta a #ost data Rpentru unul din următoarele moti"e: a) părQile la con"enQia de arbitraj erau, con#orm legii care le este aplicabilă, lo"ite de incapacitacon"enQie nu este "alabilă potri"it legii căreia părQile au supus-o sau, !n lipsa indicaQiilor !n aceapotri"it legii tarii unde sentinta a #ost pronunQată* sau

b) partea care cere anularea nu a #ost in#ormată !n mod cu"enit despre desemnarea arbitrului sauprocedura arbitrală, sau i-a #ost imposibil dintr-un alt moti" sa-Ri susQină cauza* sau

c) sentinta se re#eră la un di#erend nementionat !n compromis sau care nu intra !n pre"ederilecompromisorii* sau conQine otăr!ri care depăResc termenii compromisului sau ai clauzei compromdacă dispoziQiile sentinQei care se re#eră la probleme supuse arbitrajului pot #i separate de cele carla probleme nesupuse arbitrajului, primele "or putea sa nu #ie anulate* sau d) constituirea tribunalului arbitral sau procedura de arbitraj nu a #ost con#ormă cu con"enQia părlipsa con"enQiei, cu dispoziQiile articolului din prezenta Con"enQie. 2. În raporturile !ntre 4tatele Contractante care s!nt ărQi Ri la Con"enQia de la BeF GorH din 1pentru recunoaRterea Ri e+ecutarea sentinQelor arbitrale străine, paragra#ul 1 din prezentul articoe#ect de a limita numai la cauzele de anulare pe care el le enumera, aplicarea articolului , paragra#din Con"enQia de la BeF GorH. '> . 1=

%ispoziQii #inale

1!"



1. rezenta Con"enQie este desc isă pentru semnare sau aderare Qărilor membre ale Comisiei cpentru uropa Ri Qărilor admise la Comisie cu titlu consultati" con#orm paragra#ului E din mandComisii. 2. Yările susceptibile de a participa la anumite lucrări ale Comisiei conomice pentru uropa,paragra#ului 11 din mandatul acestei Comisii, pot de"eni ărQi Contractante la prezenta Con"enQie p

după intrarea ei !n "igoare. &. Con"enQia "a #i desc isă pentru semnare p!nă la &1 decembrie 1781 inclusi". %upă aceasta drăm!ne desc isă pentru aderare. (. rezenta Con"enQie este supusă rati#icării. 5. nstrumentele de rati#icare sau aderare "or #i depuse la 4ecretarul 6eneral al /rganizaQiei BDnite. 8. a semnarea prezentei Con"enQii, la rati#icarea ei sau la aderare, ărQile Contractante "or 4ecretarului 6eneral al /rganizaQiei BaQiunilor Dnite lista Camerelor de ComerQ sau a altor instituQale căror resedinti !Ri asuma #uncQiile !ncredinQate de articolul din prezenta Con"enQieCamerelor de ComerQ competente. J. %ispoziQiile prezentei Con"enQii nu aduc atingere "alabilităQii acordurilor multilaterale s !nc eiate sau care "or #i !nc eiate de către 4tatele Contractante !n materie de arbitraj.

E. rezenta Con"enQie "a intra !n "igoare !n a 7=-a zi după ce cinci din Qările menQionate la paraprezentul articol "or depune instrumentele lor de rati#icare sau aderare. entru #iecare Qara care "a radera ulterior, prezenta Con"enQie "a intra !n "igoare !n a 7=-a zi după depunerea instrumentului de sau aderare a acestei tari. 7. ?iecare arte Contractantă "a putea sa denunQe prezenta Con"enQie printr-o noti#icare a4ecretarului 6eneral al /rganizaQiei BaQiunilor Dnite. %enunQarea !Ri "a produce e#ectul la 12 luni care 4ecretarul 6eneral a primit noti#icarea. 1=. %acă după intrarea !n "igoare a prezentei Con"enQii, numărul ărQilor Contractante "a #i, cdenuntarilor, redus la mai puQin de cinci, prezenta Con"enQie "a inceta de a #i !n "igoare !ncep!nd dcare ultima din aceste denuntari !Ri "a produce e#ectul. 11. 4ecretarul 6eneral al /rganizaQiei BaQiunilor Dnite "a noti#ica Qărilor pre"ăzute la paragra#Qărilor de"enite ărQi Contractante prin aplicarea paragra#ului 2 din prezentul articol: a) declaraQiile #ăcute !n baza paragra#ului 2 din articolul * b) rati#icarile Ri aderarile !n baza paragra#ului 1 Ri 2 din prezentul articol*

c) comunicările primite con#orm paragra#ului 8 din prezentul articol* d) datele la care prezenta Con"enQie "a intra !n "igoare con#orm paragra#ului E din prezentul artic e) denuntarile !n baza paragra#ului 7 din prezentul articol* #) abrogarea prezentei Con"enQii con#orm paragra#ului 1= din prezentul articol. 12. %upă &1 decembrie 1781, originalul prezentei Con"enQii "a #i depus la 4ecretarul 6eneral al /rBaQiunilor Dnite, care "a transmite copii certi#icate #iecărei tari pre"ăzute de paragra#ul 1 Ri 2 d

articol. %rept care subsemnaQii, autorizaQi !n cu"enită #orma, au semnat prezenta Con"enQie. ?acuta la 6ene"a, la douazecisiunu aprilie 1781, !ntr-un singur e+emplar, !n limbile #ranceza, enrusa, toate trei te+tele a"!nd aceeaRi "alabilitate.

'B U' 1

Compunerea Ri modul de #uncQionare a Comitetului 4pecial pre"ăzut de articolul al Con"enQi

Z) raducere din limba #ranceza.

1. Comitetul 4pecial pre"ăzut de articolul al Con"enQiei "a #i compus din doi membri titularreRedinte. Dnul din membrii titulari "a #i ales de către Camerele de ComerQ sau alte instituQii

1!9



con#orm articolului U paragra#ul 8 al Con"enQiei, de către 4tatele !n care, !n momentul desc idsemnare a Con"enQiei, e+ista Comitete naQionale ale Camerei de ComerQ nternaQionale Ri carealegerii, "or #i ărQi la Con"enQie. Celălalt membru "a #i ales de către Camerele de ComerQ sau desemnate, con#orm articolului U paragra#ul 8 al Con"enQiei, de către 4tatele !n care, !n momentul pentru semnare a Con"enQiei, nu e+ista Comitete naQionale ale Camerei de ComerQ nternaQiona

momentul alegerii, "or #i părQi la Con"enQie. 2. ersoanele c emate sa e+ercite, !n condiQiile pre"ăzute de paragra#ul J de mai jos, #unreRedinte al Comitetului 4pecial "or #i de asemenea alese de către Camerele de ComerQ sau alte

asa cum este pre"ăzut la paragra#ul 1 din prezenta ane+a. &. Camerele de ComerQ sau celelalte instituQii pre"ăzute la paragra#ul 1 din prezenta ane+a "oacelaRi timp Ri !n aceleaRi condiQii ca Ri pe reRedinQii Ri membrii titulari, supleanQi pen !mpiedicare temporară a reRedinQilor sau a membrilor titulari mentionati. În caz de !mpiedicare sau de demisie a unui reRedinte sau a unui membru titular, supleantul ales pentru a-l !nlocui de"incaz, reRedinte sau membru titular Ri grupul de Camere de ComerQ sau de alte instituQii care asupleantul de"enit reRedinte sau membru titular, "a proceda la alegerea unui nou supleant.

(. rimele alegeri ale Comitetului "or a"ea loc !n timp de 7= de zile de la depunerea celui de-al cinstrument de rati#icare sau aderare. or putea de asemenea participa la aceste alegeri Camerele de Csau alte instituQii desemnate de către 4tatele care, #iind semnatare, nu s!nt !ncă ărQi la Con"enQieste posibil sa se procedeze la alegeri !n termenul indicat, aplicarea paragra#elor &-J din articoCon"enQiei "a #i suspendată p!nă c!nd se "a proceda la alegeri !n condiQiile pre"ăzute mai sus. 5. 4ub rezer"a pre"ederilor paragra#ului J de mai jos, membrii Comitetului 4pecial "or #i aleRiperioada de patru ani. Boi alegeri "or trebui sa aibă loc !n primele Rase luni ale celui de-al patruleaalegerile precedente. %acă o noua procedura de alegere a membrilor Comitetului 4pecial nu a dat remembrii aleRi !n alegerile precedente "or continua sa-Ri e+ercite #uncQiile p!nă la alegerea noilor m 8. >ezultatele alegerilor membrilor Comitetului 4pecial "or #i comunicate 4ecretarului 6en/rganizaQiei BaQiunilor Dnite care le "a noti#ica 4tatelor pre"ăzute !n paragra#ul 1 al articolului U Con"enQii, ca Ri 4tatelor de"enite ărQi Contractante !n baza paragra#ului 2 al articolului U. 4ecret"a noti#ica de asemenea aceloraRi 4tate e"entuala suspendare Ri punerea !n aplicare a paragra#elorarticolului din Con"enQie, !n baza paragra#ului ( din prezenta ane+a.

J. ersoanele alese cu titlu de reRedinte !Ri "or e+ercita #uncQiile pe rind, #iecare timp de doi an#uncQiei de reRedinte uneia din aceste doua persoane !n timpul primei perioade de doi ani după i"igoare a Con"enQiei, "a #i otarita prin tragere la sorQi. reRedinQia "a #i după aceea atribuită depentru o noua perioada de doi ani, persoanei aleasă ca reRedinte de către grupul de tari altul deccare l-a ales pe reRedintele care Ri-a e+ercitat #uncQiile !n perioada de doi ani imediat precedenta. E. Cererile către Comitetul 4pecial pre"ăzute !n paragra#ele &-J ale articolului al Con"enadresate 4ecretarului +ecuti" al Comisiei conomice pentru uropa. 4ecretarul +ecuti" "a sesiza mpe membrul Comitetului 4pecial ales de către grupul de tari altul dec!t cel care a ales pe reRedi

e+erciQiu !n momentul introducerii cererii. 4oluQia propusă de către membrul sesizat !n primutransmisă de către 4ecretarul +ecuti" celuilalt membru al Comitetului Ri, dacă acesta o accepta, soluQie "a #i considerată ca o otăr!re a Comitetului Ri comunicată, ca atare, de către 4ecretarulreclamantului.

7. %acă cei doi membri ai Comitetului 4pecial, sesizati de către 4ecretarul +ecuti", nu se !nQeleunei soluQii pe cale de corespondenta, 4ecretarul +ecuti" "a con"oca o reuniune a Comitetului 46ene"a spre a incerca sa se ajungă la o otăr!re unanima asupra cererii. În lipsa unanimitatii, oComitetului "a #i luată cu majoritate de "oturi Ri comunicată de către 4ecretarul +ecuti" reclamantu 1=. C eltuielile legate de inter"enQia Comitetului 4pecial !ntr-un litigiu supus prezentei Con"e#ectuate de către reclamant Ri considerate drept c eltuieli de procedura. ---------

1'(

5. arbitrajul comercial internațional

Documents