ASIGURARI SI REASIGURARI COMERCIALE

Cuprins

Capitolul I NOTIUNI INTRODUCTIVE4 I.1.Importanta asigurarilor si reasigurarilor in economie I.2. Asigurarea forma de protectie impotriva riscurilor I.2.1. Notiunea de risc I.2.2.Asemanari si deosebiri intre risc si incertitudine I.2.3. Definitia si trasaturile asigurarilor I.2.4.Functiile asigurarilor I.2.5.Clasificarea asigurarilor I.3.Elemente tehnice ale asigurarilor I.3.1.Subiectele asigurarilor I.3.2.Obiectul asigurarilor I.3.3.Riscul asigurat I.3.4.Suma asigurata I.3.5.Prima asigurata I.3.6.Dauna sau paguba I.3.7.Durata asigurarii I.3.8.Interesul pentru contractarea lucrarii . Capitolul II PIATA ASIGURARILOR.............................. II.1.Caracteristicile si specificul pietei asigurarilor

II.2.Piata mondiala a asigurarilor II.3.Piata asigurarilor in Romania Capitolul III CONTRACTUL DE ASIGURARI....................... III.1.Continutul si caracteristicele contrantului de asigurare III.2.Principiile care stau la baza contractului de asigurare III.3.Conditiile de valabilitate ale contractului de asigurare III.4.Incheierea si incetarea contractului de asigurare III.5.Clauzele contractului de asigurare Capitolul IV ASIGURAREA DE BUNURI................................................ IV.1.Elementele caracteristice ale asigurarilor de bunuri IV.2. Elementele tehnice ale asigurarilor de bunuri IV.3.Asigurarea masinilor,utilajelor si instalatiilor pentru avarii accidentale IV. 4.Asigurarea lucrarilor de constructii-montaj IV.5.Asigurarea echipamentelor electronice si electrotehnice IV.6.Asigurarea bunurilor pentru cazuri de furt si talharie IV.7.Asigurarea bunurilor casante IV.8.Asigurarea gospodariilor persoanelor fizice IV.9.Asigurarea pentru cazuri de intrerupere a afacerilor IV.10.Asigurare marfurilor pe timpul transporturilor rutiere IV.10.1.Asigurarea de raspundere a transportatorului pentru marfurile transportate IV.10.2.Contractul de transport rutier IV.10.2.1.Primirea marfurilor si verificarea documentelor IV.10.2.2.Modificarea contractului de transport IV.10.2.3.Impedimente la transportul si eliberarea marfii

IV.10.2.4.Raspunderea transportatorului IV.10.2.5.Reglementarea reclamatiilor si actiunilor in justitie V I.11.Asigurarea marfurilor pe perioada transportului marin IV.11.1.Asigurarea casco a navelormaritime si fluviale IV.11.2. Asigurarea cargo a margurilor pe perioada transportului marin IV.12. Asigurarea marfurilor transportate de aviatie IV.12.1.Asigurarea aeronavelor IV.12.2.Asigurarea de raspundere civila in aviatie Capitolul V ASIGURAREA AUTO......................................................... V.1.Drepturile si obligatiile partilor in contractul de asigurare auto V.2.Primele de asigurare V.3.Constatarea si evaluarea pagubelor V.4.Asigurarea bunurilor aflate in autovehicole Capitolul VI ASIGURAREA DE RASPUNDERE CIVILA..................................... VI.1.Asigurarea de raspundere civila auto VI.2.Asigurarea internationala de raspundere civila cartea verde VI.3.Asigurarea facultativa de raspundere civila VI.3.1.Asigurarea de raspundere civilafacultativa a producatorilor VI.3.2.Asigurarea de raspundere civila facultativa profesionala VI.3.2.1.Asigurarea de raspundere civila facultativa profesionala a avocatilor VI.3.2.2.Asigurarea de raspundere civila facultativa profesionala aferenta practicii medicale VI.3.2.3.Asigurarea de raspundere civila facultativa profesionala a expertilor contabili sau contabililor autorizati

VI.3.2.4.Asigurarea de raspundere civila facultativa profesionala a notarilor Capitolul VII ASIGURAREA DE PERSOANE........................ VII.1.Conceptul si caracteristicele asigurarilor de persoane VII.2.Asigurarile de viata VII.3.Asigurari de accidente Capitolul VIII ASIGURARILE AGRICOLE..................... VIII.1.Caracteristici ale asigurarilor agricole in actuala etapa de dezvoltare a agriculturii romanesti VIII.2.Asigurarea culturilor agricole viticole si pomicole VIII.3.Asigurarea animalelor Capitolul IX ASIGURARI DE RISC FINANCIAR............................................. IX.1.Concept,trasaturi,caracteristici,particularitati ale asigurarilor financiare IX.2.Asigurari de credit IX.2.1.Trasaturile caracteristice ale contractului de asigurari de credite IX.2.2.Constatarea,evaluarea si stabilirea pagubelor si plata despagubirilor IX.3.Asigurarea de fidelitate IX.4.Asigurarile de cautiune Capitolul X REASIGURAREA

CAPITOLUL I

NOTIUNI INTRODUCTIVE I.1 Importanta Asigurarilor si Reasigurarilor in Economie Societatea contemporana se confrunta cu o manifestare agresiva a fenomenelor naturii si a altor evenimente cauzatoare de pagube,cu o amplificare a acestora in conditiile liberei circulatii a bunurilor,capitalurilor si persoanelor prin procesul de globalizare.Activitatea cotidiana a oamenilor implica obtinerea si exploatarea a numeroase si complexe bunuri. Inca din cele mai vechi timpuri,oamenii au constatat ca bunurile sunt afectate de unele riscuri,care le pot avaria sau distruge,determinadu-i sa caute solutii de a le proteja impotriva fenomenelor naturii si a altor evenimente cauzatoare de pagube. Pe masura evolutiei societatii umane,oamenii au constatat ca aceste pagube pot fi mai usor suportate atunci cand la acoperirea lor contribuie mai multe persoane,aparand ideea constituirii unor asocieri de persoane cu scopul diminuaruu si dispersiei riscurilor.Aceste asocieri isi gasesc utilitatea mai ales in domeniul si transportului maqrfurilor,in special transportul maritim.Dezvoltarea comertului,in special al celui pe mare ,unde probabilitatea aparitiei pagubelor creste,i-a determinat pe comercianti sa identifice tehnici de redistribuire a riscurilor in cadrul comunitatii,mai intai prin intelegeri verbale iar ulterior sub forma unor aranjamente scrise. Demne de remarcat sunt tipurile de asigurari sub forma de contracte de imprumut marin utilizate de babilonieni,prin care comerciantii care imprumutau o suma de bani cu dobanda ,in scopul procurarii de marfuri spre a fi revandute acolo unde se putea obtine un pret bun,nu aveau obligatia returnarii banilor daca marfurile nu ajungeau la destinatie datorita producerii unui eveniment independent de vointa lor.Acest contract de imprumut a fost preluat adaptat si imbunatatit de fenicieni,greci si romani. In oranduirea feudala,dezvoltarea oraselor porturi italiene, olandeze si engleze au condus la aparitia camerelor de asigurari maritime, a caror activitate era reglementata de jurisdictia acestor tari.Un nou pas in evolutia pietei asigurarilor s-a facut prin aparitia in Anglia ,la sfarsitul secolului al XVI-lea a Bursei Regale denumita Royal Excenge,unde negustorii se intalneau de doua ori pe zi pe Lombard Street,pentru a discuta afaceri.Tot in aceasta perioada,in Anglia,la Cafeneaua Eddward Lloyd s transportatorii si comerciantii ce doreau sa investeasca in transportul marin incheiau contracte de asigurare reciproce aferente transporturilor marine,prin care se prevedeau modalitati de acoperire a pagubelor la care erau supusi transportatorii.In aceste contracte erau stipulate date pvivind participantii la asigurare,nava,incarcatuta,destinatia,echipajul si procentul

de risc asumat;aceste activitati au stat la baza creerii companiei Lloyd s,principalul operator pe piata asigurarilor marine din Anglia. Dezvoltarea mestesugurilor si aparitia industrializarii au condus la necesitatea implimentarii unor forme de protectie sociala.Daca la inceput accidentele de munca i repararea financiar a lor se baza pe principiile Codului Civil,incepand cu anul 1898 se legifereaza si o responsabilitate pentru greal. In scopul acoperirii riscurilor care generau accidente de munc, au fost infiintate dou sisteme: casele de ajutor, din iniiativa patronatelor care a stat la originea actualelor case de pensii i case de ajutor mutuale ale muncitorilor. De asemenea pentru prima data, in Germania, au fost adoptate un sistem obligatoriu de asigurare de boal cu cotizaii periodice i patronale,precum si un sistem de despgubire de catre patroni a accidentelor de munc, iar ulterior se legifereaza asigurarea de invaliditate din accidente de munc, precum i un sistem de asigurare a unei pensii dup 65 de ani.Aceste forme moderne de organizare a activitatii de asigurari a fortei de munca au fost preluate si imbunatatite de catre majoritatea statelor industrializate din Europa. Formele de asigurari moderne au fost preluate in Tarile Romane mult mai tarziumai intai in comunitatile satesti sub forma asigurarii animalelor ca o forma de intr-ajutorare a cetatenilor in cazul accidentarii animalelor.Mai tarziu asigurarile au patruns in cadrul breslelor de mestesugari din Transilvania,extinzandu-se si in restul teritoriului.Activitatea de asigurare este reglementata pentru prima data in Codul Civil din anul 1880,fiind apoi legiferata distinct prin legea pentru constituire si functiobarea intreprinderilor private de asigurari si reglementarea contractului de asigurare din 1930.

I.2 ASIGURAREA FORMA DE PROTECTIE IMPOTRIVA RISCURILOR I.2.1 Notiunea de risc Inca din antichitate a fost neles riscul pe care i-l asum orice persoan care se angajeaz ntr-o activitate. Orice activitate uman i are riscul ei-susinea Solon- i nimeni nu tie unde va ajunge atunci cnd ncepe ceva. n acelai spirit, anticii legau amploarea riscului de dimensiunea i importana unei activiti. Cu ct un lucru este mai important, cu att e mai plin de risc.1 Abordarea riscului s-a facut i se face n mod diferit n planul genurilor de activiti i al tipurilor de afaceri. Toat activitatea economic se desfoar n condiii de risc, aceste riscuri fiind mai mult sau mai puin grave, mai mult sau mai puin cunoscute, mai uor sau mai greu de evitat. nainte de a ncepe orice tip de activitate se impune o identificare i evaluare a riscurilor ce pot aparea, eliminarea sau reducerea lor pe ct posibil, acceptndu-se doar acele riscuri care nu afecteaz dect n mic msur

activitatea firmei. Insuficienta cunoatere a riscului, evaluarea sa gresit, lipsa unei protecii adecvate mpotriva acestuia va afecta n mod direct rezultatul final al activitii desfaurate. Riscul este o component a oricrei activiti economice regsindu-se n agenda zilnic a managerilor companiilor. n orice moment trebuie s tii care este riscul, i dac acest risc nu este mai mare dect ctigul. De fapt, deciziile financiare implic incertitudine.___________________________________________________________________________1.Simenschi Theodor: Dicionar de termeni i expresii clasice, Editura Junimea, Iai, 1978 pag.132

Fundamentele teoriilor clasice, bazate pe supoziia certitudinii, sunt din ce n ce mai puternic erodate de situaiile reale care nu corespund cerinelor de cunoatere complet i corect a tuturor condiiilor i efectelor producerii unui eveniment. Ca o consecin direct a acestui fapt, n teoria modern a deciziei nu se mai opereaz cu certitudini absolute, cu estimri precise ale evoluiei unui anumit element sau fenomen, ci decidenii recurg tot mai des la estimari probabile incerte, la noiuni ca risc i incertitudine.1 Cele mai multe decizii se iau n condiii de risc i incertitudine, incomplet cunoatere a uneia sau mai multor variabile fiind o constant a activitii economice i o cauz care explic ntr-o msura mai mica sau mai mare diferenele ntre rentabilitatea diverselor proiecte de afaceri. Riscul este privit ca un fenomen care provine din circumstane pentru care decidentul este n msur s identifice evenimente posibile i chiar probabilitatea producerii (materializrii) acestora, fr a fi ns n msura s precizeze cu exactitate care din aceste evenimente se va produce efectiv. Se poate spune deci, c riscul provine din imposibilitatea de a aprecia cu o anumit acuratee care este evenimentul posibil, identificat ca atare de decident, care se va materializa efectiv i va determina un anumit nivel al riscului. Chiar dac probabilitatea estimat pentru materializarea efectiv a unui anumit factor generator de risc este ridicat, decidentul nu poate fi sigur dac acel eveniment este cel care se va produce cu certitudine i nu altul; este posibil chiar s se produc un fenomen a crui probabilitate era apreciat la un nivel redus sau chiar un eveniment neprevzut.

n literatura de specialitate riscul cunoate mai multe accepiuni, difereniate de elemente definitorii i poate fi privit ca reprezentnd incapacitatea unei firme de a se adapta la timp i la cel mai mic cost la modificarile de mediu semnificaia economic a riscului. Privit din acest punct de vedere, riscul unei investiii efectuate de o intreprindere are ca principal surs instabilitatea climatului de afaceri(element exogen firmei) i incapacitatea agentului economic de a contracara la timp i fr costuri ridicate efectele generate de aceast evoluie continu. Se lanseaz astfel idea c o afacere foarte bine definit i rentabil din punct de vedere economic poate deveni nerentabil ca urmare a modificrilor condiiilor de mediu iniiale; de aceea, acest aa numit risc de mediutrebuie avut in vedere in______________________________________________________________________________________________ ______ 1. P.Conso La gestion financiere de lentreprise, Editura Dunod, Paris, 1985 pag.214

fundamentarea unei afaceri i trebuie prevzute mecanisme eficace care s evidenieze rapid modificrile intervenite i modul n care vor fi gestionate. Privit din punct de vedere probabilistic riscul poate nsemna i variabilitatea profitului fa de media profitabilitii din ultimii ani1. S-a ales drept criteriu de definire a riscului oscilaiile profitului fa de o medie, considerndu-se c n fundamentarea unei decizii(n special referitoare la costul i finanarea investiiei) sursele proprii provenite din profiturile viitoare au o importana deosebit att n ceea ce privete utilizarea lor, ct i n dimensionarea nevoii de finanare din alte surse.. n definiia dat de OCDE n 1983 se apreciaz c riscul este constituit din posibilitatea ca un fapt cu consecine nedorite s se produc2; aceast definiie are la baz eventualitatea ca un eveniment(anticipat cu o anumit probabilitate sau neprevzut de decident) s se materializeze i s afecteze negativ anumite aspecte ale activitii economice (procesul investiional). De fapt, n aceasta accepiune, accentul cade pe efectele pe care le genereaz evenimentul respectiv. n literatura de specialitate exist un numar mare de definiii ale riscului prin care se ncearc gsirea de noi valene i semnificaii ale acestuia asupra activitii economice:

riscul reprezint variabilitatea rezultatului posibil n funcie de un eveniment nesigur, incert3 riscul reprezint probabilitatea survenirii unui eveniment nedorit4 riscul este incertitudinea cu privire la o pierdere5

ntr-o accepiune sintetic, riscul inerent oricrei activiti semnific variabilitatea rezultatului sub presiunea mediului6 riscul poate fi definit ca posibilitatea ca pierderile s fie mai mari dect se asteapt7 riscul reprezint incertitudinea cu privire la producerea unei pagube8

______________________________________________________________________________________________ ______ 1. Gh.Negoescu Risc i incertitudine n economia contemporan, Editura Alter Ego Cristian, Galai, 1995 pag.231 2.Preluata de W.Shaunessy n La faisabilite de project, les pag.142 Editions de SMG Paris, 1983

3.Dorfan Introduction to Risk Management and Insurance, 4th edition pag.231 4.I.Giurgiu Mecanismul financiar al intreprinztorului, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1995 pag.175 5.Green Tieschman Risk and Insurance, 7th edition pag.143 6.M.Niculescu Diagnostic global strategic, Editura Economica, Bucureti, 1997 pag.234 7.Mehr Hedgetts Risk Management. Concepts and Aplications, McGraw Hill, New York, 1994 pag.89 8.Rejda Priciples of Risk Management and Insurance, 4th edition pag.127

riscul se traduce prin variabilitatea profitului fat de media rentabilitii n ultimele exerciii financiare...riscul nu este altceva dect incapacitatea intreprinderii de a se adapta, n timp i la cel mai mic cost, la variaia condiiilor de mediu1

riscul este un element de incertitudine care poate afecta activitatea unui agent economic sau derularea unei operaiuni economice2 riscul este acea situatie n care exist posibilitatea unei devieri potrivnice3 riscul reprezint unul dintre cele mai vagi i mai evazive concepte, care este greu de definit de ctre economiti i cu att mai greu de ctre investitori4 riscul produs sub incidena unor imprejurri creaz efect asupra rezultatelor unei intreprinderi implicit asupra operatorului care a derulat respectiva tranzacie/contract5 riscurile i incertitudinile legate inevitabil de multe dintre evenimente i circumstane trebuie luate n considerare n procesul de determinare a celei mai bune estimri6 Toate definiiile au anumite caracteristici comune, anumite criterii de definire a

riscului. n primul rnd se poate spune c riscul deriv din incertitudine: adoptarea deciziei are loc n prezent iar punerea n practic i rezultatele generate se vor produce

n viitor; incertitudinea provine din necunoaterea cu privire la care eveniment din cele identificate se va produce i la ce moment, care vor fi efectele reale i amplitudinea producerii acestuia. n al doilea rnd, riscul implic ideea de pierdere potential(de orice tip), generat de o evoluie a unui factor n sens contrar ateptrilor decidentului.

I.2.2 Asemnri i diferenieri ntre risc i incertitudine n teoria economic

Literatura de specialitate face distincie ntre conceptul de incertitudine i cel de risc. Astfel economistul Franck H. Knight, n lucrarea sa Risc, uncertainty and______________________________________________________________________________________________ ______ 1.Stancu Gestiune financiar, Editura Economic, Bucureti, 1994 pag.236 2.Y.Bernard & J.C.Colli Vocabular economic i financiar, Editura Mirton, Timioara, 1997 pag.128 3.Vaughn Fundamentals of Risk Insurance, 5th edition pag.213 4.M.Mourques Les chois des investissements dans lentreprise, Paris, 1994 5.D.O.Pxino Politica valutar i managementul riscurilor n tranzaciile internaionale, Editura Economic, 2003 pag.182 ??

Piata asigurarilor din Romania a cunoscut o evolutie asemanatoare celei

inregistrate in Europa Centrala si de Est.Volumul incasarilor din prime de asigurari a cunoscut un trend ascendent pe fondul crearii cadrului legislativ si institutional corespunzator. Caracteristica generala a societatilor romanesti de asigurari inainte de anul 2000 era slaba capitalizare a acestora.In acest context,s-a creat Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, care a inlocuit Oficiul de Supraveghere a Activitii de Asigurare i Reasigurare din Romnia, Comisariatul de avarii i Biroul Daune Carte Verde. Activitatea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor s-a axat pe stabilirea de noi conditii de functionare a societatilor de asigurari,a unor noi limite de capital,realizanduse operatiunea de reautorizare a asiguratorilor pe piata romaneasca,dupa criterii europene. Comisia de Supraveghere a Asigurrilor are ca obiect principal, constituirea i aprarea drepturilor asigurailor i promovarea stabilitii activitii de asigurare din Romnia. Potrivit prevederilor Legii societatilor comerciale si supraveghere a

asigurarilor nr.32/2000, Comisia de Supraveghere a Asigurrilor are urmtoarele atribuii: elaboreaz i avizeaz proiectele de acte normative din domeniul asigurrilor; supravegheaz situaia financiar a societilor de asigurare n vederea protejrii asigurailor; ia msuri necesare pentru ca activitatea de asigurare s fie gestionat pe principiile normelor prudeniale; aprob acionarii semnificativi i persoanele semnificative ale asigurtorului precum i divizarea sau fuzionarea unor asigurtori; aprob transferul de portofoliu i supravegheaz procedura de faliment; particip la elaborarea planului de conturi, a normelor i a metodelor contabile dup consultarea cu operatorii de pe pia; emite decizii prin care impune interdicii, acord, suspend sau retrage autorizaii, modific sau revoc condiii, cerine sau termeni impui de aceasta prin actele sale, aprob componena Corpului Experilor n Asigurri care funcioneaz pe lng comisie i avizeaz statutul acestora; constat i aplic sanciuni operatorilor de pe pia pentru nclcarea prevederilor legale, norme i decizii de aplicare a legii privind societile de asigurare; dispune efectuarea aciunilor de analiz, ndrumare i control la operatorii de pe pia.Comisariatul de avarii administreaz contractele de asigurare ale asigurailor (persoane fizice sau juridice) cu domiciliu pe teritoriul Romniei, implicai n evenimente cauzatoare de prejudicii unor ceteni strini, aflai temporar pe teritoriul Romniei sau pe teritoriul lor de domiciliu. De asemenea, acest compartiment prinspecialitii si mediaz cu alte societi de asigurare, dezdaunrea cetenilor romniaflai n ar sau strinatate, prejudiciai de ceteni strini, n evenimente generate de riscurile pentru care s-au incheiat contracte de asigurare. Comisariatul de avarii, prin specialitii si, se preocup i n dimensionarea corect a prejudiciilor astfel nct s nu existe supraevaluri sau subevaluri efectuate de ctre cei care dimensioneaz prejudiciile evitndu-se nemulumiri ale asigurailor. Prin Legea societatilor comerciale si supraveghere a asigurarilor nr.32/2000 se defineste Biroul Roman Carte Verde ca autoritatea n domeniul asigurrilor de autovehicule care au inciden extern. Noua structur este constituit din toi asigurtorii emiteni de documente internaionale de asigurare Carte Verde ca structur profesional. Prin patrunderea pe piata romaneasca a marilor companii internationale de asigurarireasigurari,incepand cu anul 2004 se inregistreaza cresteri ale volumelor incasarilor de prime brute de peste 25% in fiecare an fata de anul precedent.In prezent,re piata romaneasca a asigurarilor isi desfasoara activitatea 45 de asiguratori in domeniul asigurarilor ganerale si de viata.

Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana,se constata si in domeniul asigurarilor o preocurare continua de armonizare a legislatiei autohtone.Aceasta actiune se desfasoara in contextul canalizarii eforturilor Uniunii Europene de formare a unei piete unicea asigurarilor,proces care urmeaza acelasi drum pe care l-au parcurs celelalte sectoare de activitate,respectiv sectorul bancar si cel al investitiilor.Se inregistreaza o crestere continua a numarului si complexitatii riscurilor asigurate,creindu-se posibilitatea persoanelor juridice si fizice romanesti sa cumpere produse de asigurare de la orice societate de asigurari cu sediul central situat in orice tara din Uniunea Europeana.In paralel,marile companii europene de asigurari-reasigurari isi deschid reprezentante in Romania.Sunt create si in Romania premizele crearii pietei unice a asigurarilor,care presupune:

armonizarea principalelor clauze ale contractelor de asigurare,acestea fiind guvernate de legislatia europeana unica,nemaioperand posibilitatea alegerii unei legislatii mai avantajoasa pentru una din parti;

posibilitatea ca orice companie de asigurari cu sediul in una din tarile membre din Uniunea Europeana sa-si poata deschide filiale in orice tara membra;

posibilitatea ca orice companie de asigurari dintr-o tara membra a Uniunii Europene sa-si poata vinde propriile produse in orice tara comunitara,pe baza unei autorizatii si sub supravegherea tarii in care isi are sediul central,fara a fi obligata sa-si deschida filiale in tarile respective; aplicarea unor reglementari unice privind asigurarea-reasigurarea in toate tarile membre ale Uniunii Europene,in conditiile in care prin Directivele adoptate de catre Consiliul Europei s-a legiferat instiruirea unui sistem unic de licenta.

.

CAPITOLUL III CONTRACTUL DE ASIGURARE III.1 Continutul si caracteristicele juridice ale contractului de asigurare Contractul de asigurare este definit ca un act juridic prin care asiguratul se obliga sa plateasca societatii de asigurare o prima,aceasta din urma obligandu-se sa-si asume riscul producerii unui eveniment si sa plateasca beneficiarului(care poate sa fie asiguratul sai o terta persoana) o despagubire ,in limitele stabilite1. n conformitate cu prevederile Codului Civil Romn, din anul 1930, la articolul 49, se menioneaz faptul c, prin contractul de asigurare, ntreprinderea de asigurare se oblig ca n schimbul unei prime s ia asupra sa un risc. Definitia de mai sus scoate in evidenta faptul ca pentru a produce efecte trebuie sa sa realizeze obligatia asiguratului de a plati asiguratorului prima de asigurare si obligatia asumata de asigurator de a plati despagubirea la producerea riscului asigurat.1 Dan Anghel Constantinescu,Tratat de Asigurare vol.I Ed.Economica,pag.49

Codul Civil defineste contractul de asigurare ca o conventie reciproca ale carei efecte,in privinta beneficiilor si a pierderilorpentru toate partile sau pentru una sau mai multe din ele,depind de un eveniment incert.Din aceasta definitie se desprinde faptul ca contractul de asigurare este un contract civil,bilateral care nu se poate incheia sub titlu gratuit. Sub aspect juridic,principalele caracteristici ale contractului de asiguraresunt: caracterul consensual,determinat de faptul ca se incheie cu consimtamantul partilor,deci contractul isi dobandeste valabilitatea din momentul in care partile si-au exprimat acordul de vointa privind continutul sau; caracterul sinalagmatic,adica prin acest contract,partile contractante isi asuma

reciproc anumite obligatii-asiguratul de a achita primele,iar asiguratorul de a plati daunele provocate de producerea evenimentului asigurat; caracterul aleatoriu,determinat de faptul ca in momentul incheierii contractului,nu cunosc efectele,respectiv beneficiile sau pierderile ce vor rezulta din acesta; caracterul oneros,deoarece pentru prestatia pe care face sau se obliga sa o faca,fiecare parte urmareste sa obtina un avantaj; caracterul de adeziune,rezultat din faptul ca asiguratul accepta contractul de asigurare redactat de catre asigurator; caracterul succesiv,rezulta din esalonarea in timp a prestatiilor stipulate in

contract,respectiv asiguratul sa achite integral sau in rate prima de asigurare iar asiguratorul sa asigure pe toata durata de valabilitate a contractului.

III.2 Principiile care stau la baza incheierii si derularii contractului de asigurare Incheierea contractelor de asigurare se intemeiaza pe respectarea unor principii care,desi nu sunt stipulate expres in textul contractului,sunt respectate de catre parti: a)principiul respectarii acordului de vointa al asigurator,acord dat prin semnarea contractului; b) principiul despagubirii presupune ca prin incheierea contractului de asigurare,despagubirile se acorda numai pentru pagubele produse de evenimentul asigurat,nepermitand asiguratilor sa semneze contractul pentruobtinerea unui profit, celor doua parti-asigurat si

neputand fi mai mari deoarece aceasta ar conduce la imbogatirea fara just temei,aceasta nepermitand asiguratilor sa semneze contractul pentru obtinerea unui profit;in situatia in care o persoana cu intentie provoaca o paguba sau solicita despagubiri mai mari decat cele reale asiguratorul este pus in situatia de a acoperi un risc subiectiv,aceasta datoranduse fie unei supraasigurari,fie a neluarii in consideratie la incheierea contractului a existentei unor factori care ar putea crea posibilitatea supraevaluarii pagubei, in scopul obtinerii de profit. c) Principiul mutualitatii presupune ca fiecare asigurat contribuie cu o suma de bani pentru crearea fondului de asigurare care sta la baza platii despagubirilor celor care au suferit ca urmare a producerii evenimentului asigurat; d) Principiul subrogatiei presupune ca toate dreturile unui creditor sa fie transferate asupra unui tert. Aplicat in domeniul asigurarilor,acest principiu asiguratorul plateste dauna tertei persoane dar se subroga in toate drepturile asiguratului impotriva celor raspunzatori de producerea pagubei. Potrivit acestui principiu,asiguratorul intenteaza actiunea in nume propriu,in calitate de titular al creantei,putand beneficia de toate exceptiile si mijloacele de aparare pe care le-ar fi putut utiliza asiguratul.De asemenea,in situatia in care asiguratul intenteaza actiune impotriva tertului,asiguratorul se poate substitui acestuia in orice faza a procesului cu conditia de a proba vinovatia tertului in producerea pagubei. e) principiul interesului asigurabil se aplica persoanelor care ar putea suporta un prejudiciu sau o pierdere financiara ca urmare a producerii evenimentului asigurat,adica au un interes asigurabil.Instanya de judecata le va da castig de cauza aceste persoane ,ele vor putea fi despagubite pentru pagubele pricinuite de producerea evenimentului asigurat, motivat de faptul ca beneficiile asigurarii sunt disponibile numai acelor persoane ale caror raporturi cu evenimentul asigurat le-ar putea provoca o paguba sau un prejudiciu financiar. f) Principiul bunei credinte are la baza faptul ca asiguratorul in momentul incheierii contractului de asigurare nu poate cunoaste toate riscurile la care esre expus bunul asigurat,el cunoscand doar aspectele care i-au fost aduse la cunostinta de catre asigurat,bazandu-se pe buna credinta a acestuia,care atal in momentul incheierii contractului de asigurare cat si pe parcursul derularii acestuia acea obligatia de a-i aduce la cunostinta toate circumstantele legate de producerea riscului;din acest motiv,asiguratorul poate solicita un raport detaliat privind circumstantele producerii evenimentului asigurat.

III.3 Conditiile de valabilitate ale contractului de asigurare Ca orice contract,contractul de asigurare se supune conditiilor prevazure de art. 948 din Codul Civil, privind valabilitatea contractului;ca urmare,si contractul de asigurare trebuie sa indeplineasca urmatoarele condiii:

sa existe capacitatea de a contracta a prilor; sa existe consimmntul prilor; sa aiba un obiect al asigurrii determinat sau determinabil; sa aiba o cauza contactului s fie licit.

Capacitatea de a contracta a partilor este reglementata de art. 949 din Codul Civil,potrivit caruia orice persoan poate contracta dac nu este declarat incapabil de lege.Ea este abordata diferit pentru persoanele fizice,fata de persoanele juridice. Astfel,persoanele fizice pot ncheia contracte de asigurare dac nu sunt puse sub interdicie si au mplinit vrsta de 14 ani. Persoanele juridice au acest drept din momentul infiintarii lor potrivit prevederilor Legii nr.31/1990,putand semna contraqctul de asigurare atat direct de catre actionari,administratori,sau prin reprezentanti. Consimmntul prilor la momentul ncheierii contractului de asigurare este necesar pentru respecterea conditiilor legale,respectiv sa nu fi fost dat prin eroare,violenta sau dol. In materie de asigurari,eroarea sau violenta sunt foarte rar intalnite si probate.Dolul presupune folosirea de mijloace viclene de ctre una din pri pentru ncheierea contractului, astfel nct s apar n mod evident c fr aceste manevre, cealalta parte nu ar fi contractat,putand fi intalnit in asisurari sub forme ca: prezentarea deformata cu intentie de catre asigurator a produselor de asigurare cu scopul de a-l determina pe asigurat sa incheie contractul,prezentarea de catre asigurat a unor informatii nereale privind bunul asigurat. Contractul de asigurare poate fi incheiat daca obiectul asigurrii( bunul), poate fi determinabil sau msurabil, iar despgubirea este acordat asiguratului; la asigurrile de rspundere civil, despgubirile sunt datorate unei tere persoane, care este pgubit prin producerea evenimentului asigurat, iar la asigurrile de persoane, obiectul asigurrii l constituie persoana, viaa ori incapacitatea omului de munc.

Existenta unei cauze licite pentru incheierea contractului de asigurare este o condiie obligatorie, deoarece clauzele contractului de asigurare trebuie sa fie in spiritul prevederilor legale privind ordinea de drept i bunele moravuri.(ex.nu pot face obiectul asigurarii bunurile a caror provenienta o constituie furtul,talharia,etc) III.4 Incheierea si incetarea contractului de asigurare Potrivit normelor generale de drept aplicabile si in legislatia care reglementeaza asigurarile, ncheierea contractului presupune realizarea acordului de voin ctre asigurat i asigurtor asupra clauzelor contractuale. In scopul simplificarii procedurii de realizare a acordului de vointa al partilor,asiguratorii au conceput declaratia de asigurare(cererea de asigurare) care se prezinta sub forma unei adeziuni-in situatia asigurarilor neexistand posibilitatea negocierii continutului acestei declaratii.Declaratia de asigurare completata de catre asigurat este deci o forma de prezentare a ofertei de asigurare. n cazul asigurrii asigurtorul este acela care propune chiar modul de manifestare a ofertei sub forma declaraiei de asigurare. Declaraia de asigurare sau chestionarul de asigurare, const n completarea de ctre asigurat a unui formular special al asigurtorului, prin care adera la continutul acesteia si i manifest voina de a ncheia un contract de asigurare.Ea contine date privind identitatea asiguratului(nume pronume ,adresa,sediu social,ect)obiectul de activitate,bunul si suma asigurata,durata de asigurare,conditii de asigurare solicitate,beneficiarul asigurarii;in plus,la asigurarile de sanatate se solicita starea de sanatate,bolile de care a suferit etc. Asiguratul poarta raspunderea privind exactitatea datelor declarate precum si asupra neomiterii unor informatii concludenteprivind riscul la care este supus bunul propus a fi asigurat.Pe baza acestor informatii asigurat asigurtorul poate s-i fac o opinie asupra riscului i s stabileasc prima de asigurare. Societatea de asigurri va analiza detaliat coninutul de declaraiei de asigurare intocmita de solicitantul de asigurare,pentru evaluarea riscului putand face chiar a constatare la locul de depozitare al bunului,sau putand solicita date si documente care sa dovedeasca cele declarate.In functie de rezultatul constatarilor si al analizei,asiguratorul ve accepta sau nu conditiile propuse de catre solicitantul de asigurare pentru incheierea contractului de asigurare.

De asemenea,asiguratorul va verifica si suma la care se dorete a fi fcut asigurarea bunurilor, in functie de aceasta se vor stabili si primele de asigurare, prin aplicarea unei cote procentuale stabilita in functie de rezultatul evalurii riscurilor i a naturii bunurilor asigurate la suma asigurat. Acceptarea declaraiei de asigurare presupune trecerea la ncheierea contractului;datele prezentate de asigurat in declaratia de asigurare pot fi verificate att n momentul solicitrii asigurrii, ct i n timpul derulrii contractului cnd se considera ca mprejurrile eseniale privind riscul s-au schimbat;in situatia constatarii de date declarate incorect cu intentia de a diminua riscurile la care poate fi supus bunul asiguratasiguratorul i rezerv dreptul de a modifica, de a denuna contractul sau de a refuza plata daunei solicitat de asigurat. Contractul de asigurare se considera incheiat odata cu plata primei de asigurare si redactarea de catre asigurator si semnarea de catre parti a documentelor de asigurare(la unele tipuri de asigurari,contractul de asigurare poate avea forma politei de asigurare). Daca asiguratul este absent , contractul se consider ncheiat din momentul n care acesta s-a luat la cunotin prin intermediul intermediarilor de asigurari despre acceptare, respectiv de la data primirii poliei sau contractului. In cazul cand sunt indeplinite toate conditiile legale,societatea de asigurare nu poate refuza ncheierea contractului,fiind obligat s accepte propunerea de asigurare s emit polia de asigurare i s ncaseze prima de asigurare.Acest fapt este prevazut si in prevederi legii nr.172/2004 care considera contravenie, dac potrivit condiiilor n care au fost svrite nu constituie infraciune conform legii penale refuzul asigurtorului autorizat de a ncheia asigurarea obligatorie de rspundere civil pentru pagube produse terilorprin accidente de autovehicule, la cererea asiguratului. ncetarea cotractului de asigurare cu durat determinat in mod obisnuit se poate face atunci cand ajunge la termen,respectiv expira perioada pentru care a fost ncheiat.De asemenea ,contractul inceteaza la producerea evenimentului asigurat(de exemplu la asigurarea de viata si de accidente a persoanelor,cand intervine decesul asiguratului; dupa plata sumei asigurate,odata cu stingerea obligatiilor asiguratorului,contractul de asigurare inceteaza ). In situatia in care nici una din parti nu denunta contractul,potrivit clauzelor acestuia, la mplinirea termenului pentru care a fost ncheiat, contractul de asigurae poate fi rennoit, pentru o perioad egal cu cea anterioar.

Un contract de asigurare isi poate pierde valabilitatea,respectiv isi inceteaza valabilitatea prin denuntare,reziliere sau anulare. Denunarea,este o modalitate de ncetare unilaterala a contractului de asigurare. Asigurtorul poate denuna contractul n urmtoarele situatii:

dac asiguratul nu a comunicat, n scris, modificrile intervenite pe parcursul

derularii contractului,modificaru care presupun incetarea contractului,potrivit clauzelor acestuia;

cnd se constat nendeplinirea de ctre asigurat a obligaiilor de prevenire a

evenimentului asigurarat impuse de lege privind bunurile asigurate(ex.intretinerea acestora), astfel nct s creasc probabilitatea realizrii riscurilor i existena bunului asigurat s fie pus n pericol; cand se constata reaua credinta a asiguratului.

Contractul de asigurare pe durat nederminat, se poate denuna de oricare din pri,cu conditia notificarii prealabile a celeilalte pri, care trebuie fcut cu cel puin 20 de zile nainte de denunare. Rezilierea contractului de asigurare presupune desfacerea pentru viitor a acestuia datorit neexecutrii obligaiei uneia din pri din cauze imputabile acestuia,fara ca efectele produse de contractul de asigurare pn la data rezilierii sa fie anulate.In momentul rezilierii,creditorul poate cere executarea silita a obligatiilor scadente care nu fusesera realizate pana la acea data,impreuna cu eventuale penalizari pentru nerealizarea in termen a acestor prestatii.Politele de asigurare se mentin in vigoare pana la data expirarii,dar exista posibilitatea de a rezilia polita in interiorul termenului de asigurare,cu conditia ca in contract sa fie incluse clauze care sa faca precizari asupra modului de reziliere a politei,cine are acest drept si termenul de notificare a celeilalte parti privind intentia de reziliere. In practica pot aparea situatii cand asiguratorul poate solicita rezilierea politeicu sau fara notificarea expresa a asiguratorului,de exemplu cand acesta a cumparat o alta polita de asigurare de la un alt asigurator sau a vandut bunul asigurat,astfel ca contractul de asigurare nu mai are obiect. La randul sau,asiguratorul poate rezilia polita de asigurare inainte de expirarea acesteia,in general cu notificarea prealabila a asiguratului.Asiguratorul poate insera in textul politei posibilitatea de reziliere a acesteia pentru anumite cauze ca:

-existenta unor defectiuni ce trebuiau reparate intr-o perioada de timp; -neplata impozitului pe proprietate pe o perioada indelungata de timp; De asemenea,asiguratorul poate solicita rezilierea politei in situatia cand ia cunostinta,pe parcursul derularii politei despreunele vicii ale unei cladiri care ar putea sa puna in pericol existenta acesteia. Anularea contractului de asigurare se produce cand acesta a fost incheiat prin incalcarea unor conditii esentiala de valabilitate.Fata de denuntare si reziliere,anularea produce efecte si pentru trecut obligand partile sa-si restituie prestatiile si sa revana la situatia dinaintea incheierii contractului de aslgurare.Principalele cauze ale anularii politelor de asigurare,sunt: efectuarea cu intentie de declaraii inexacte sau incomplete fcute de asigurat cu prilejul contractriiasigurrii;producerea riscului ce face obiectul asigurarii inainte de incheierea politei de asigurare.

III.5. Clauzele contractului de asigurare Potrivit prevederilor Legii societatilor comerciale si supravegherii a asigurarilor nr.32/2000,contractul de asigurere trebuie sa fie in forma scrisa si sa cuprinda obligatoriu urmatoarele elemente: -numele si prenumele ,domiciliul sau sediul social al partilor contractante; -obiectul asigurarii; -momentul inceperii si cel al incetarii drepturilor si obligatiilor partilor; -riscurile acoperite; -sumele asigurate; -prima de asigurare; -drepturile si obligatiile partilor. Asiguratii sunt persoane fizice sau juridice care isi asigura isi asigura bunurile impotriva unor riscuri sau impotriva unor prejudicii pe care le-ar putea provoca unor terte persoane,precum si persoanele fizice care se asigura impotriva unor evenimente privind viata acestora.Intr-un contract de asigurare,pot exista mai multi asigurati,din care numai unii sunt principali,care semneaza polita si au drepturila si obligatiile ce rezulta din textul contractului.Drepturile de despagubire provenite din contract pot fi cesionate cu acordul

asiguratorului unui tert(banca finantatoare,creditor chirografar,ect).In acest caz pe polita de asigurare se inscrie mentiunea ca drepturile de despagubire sunt cesionate in favoarea creditorului X,aceasta insemnand ca la producerea evenimentului asigurat,sumele cuvenite cadespagubire sa fie platite creditorului. Drepturile i obligaiile prilor reprezint capitolul principali al contractului de asigurare, care rezulta din negocierea efectuata intre parti la incheierea contractului de asigurare . In textul contractului,se face o delimitare a acestora,in sensul ca in prima parte denumita conditii generale sunt reglementate,iar in cea de-a a doua parte,sunt prezentate in detaliucelelalte clauze referitoarela specificarea riscurilor, a primei, a sumei asigurate, a duratei contractului, cu indicarea datei intrrii n vigoare. numele sau denumirea, domiciliul sau sediul prilor contactante. Contractul se intocmeste in forma scrisa,in doua exemplare prin aceasta putandu-se proba cu usurinta toate clauzele sale privind momentele incheierii si incetarii contractului,drepturile si obligatiile partilor,ect,in eventualitatea aparitiei unor litigii pe parcursul derularii lui. Asiguratii beneficiaza de urmatoarele drepturi: dreptul de executie a contractului,respectiv de incasare a despagubirii in situatia producerii evenimentului asigurat;

dreptul la recaperarea primelor achitate pentru perioada ramasa in cazul rezilierii contractului.La rezilierea unei polite inainte de expirarea duratei normate,de regula,asiguratorului nu i se cuvin,de regula,primele de asigurare pe intreaga perooada de valabilitate a politei,ci doar cele aferente perioadei in care au fost in vigoare.Determinarea primelor necuvenite variaza de motivele rezilierii si de partea din contract care initiaza rezilierea1 (asigurator sau asigurat).Daca rezilierea a fost initiata de catre asigurator,prima de asigurare se restituie proportional cu perioada din contract reziliata.Daca rezilierea este solicitata de catre asigurat, prima care se ramburseaza se calculeaza pe baza metodeishort-rate;aceasta metoda de calcul presupune ca asiguratorul ramburseaza,de regula numai o parte din prima(de regula 90% din prima cuvenita,diferenta constituind asa-numita penalizare short-rate,fiind destinata acoperirii cheltuielilor administrative

suportate de catre _____________________________________________________________

Dan Anghel Constantinescu,op.cit.pag.101.

asigurator, care constau in cheltuieli cu emiterea politei pentru intreaga perioada de asigurare,acestea nerecuperandu-se decat dupa scurgerea intregii perioade de asigurare.Asiguratorul nu poate percepe insa aceasta penalizare in situatia in care a initial rezilierea politei.

Dreptul la notificare din partea asiguratorului in situatia rezilierii contractului; dreptul de a ncheia asigurri suplimentare; dreptul de a obine mprumuturi garantate cu contravaloarea polielor de

asigurare,imprumuturi ce reprezinta un anumit procent negociat din suma de rscumprare calculat n raport cu timpul n care s-au pltit primele i cel mult pn la data cererii de mprumut;

dreptul de a solicita un raport de expertiza,in situatia cand se considera neandreptatita de valoarea pagubei.Acest drept este invocat de regula de catre asigurat cand constatarea facuta de asigurat la fata locului,nu corespunde realitatii,conducand la plata unei despagubiri inferioare pagubei produse.

Asiguratii au urmatoarele obligatii:

de a face cunoscuta atat la momentul ncheierii contractului ct i pe parcursul executrii acestuia despre existena altor asigurri privind acelai bun motivat de faptul ca n cazul producerii riscului asigurat ac0perirea daunelor nu se poate realizadect cu acordul tuturor asigurtorilor;

de a face cunoscute asigurtorului toate elementele si mprejurrile eseniale referitoare la evenimenimentul sau bunul asigurat,de a declara orice factori care ar putea supune bunul asigurat altor riscuri decat cele asigurate(ex,vicii ascunse,actiunea altor factori de risc in locul depozitarii,interdependenta sa de alte bunuri si implicit de riscurile care actioneaza asupra lor,anumite boli grave de care

sufera persoana asigurata,ect);aceasta obligatie este in vigoare si in timpul derularii contractului de asigurare,asiguratul avand obligatia de a aduce la conostinta asiguratorului aparitia unor elemente noi care sa conduca la expunerea bunului asigurat actiunii unor noi riscuri sau la agravarea conditiilor de producere a riscului asigurat;aceasta obligatie a asiguratului se mentine si daca paguba se produce datorit activitii unui ter sau datorit unor evenimente independente de voina unei persoane, cum sunt fenomenele sociale i politice: rzboiul, greva, etc;

de a achita primele de asigurare integral la incheierea contractului sau in rate

la termenele stabilite n contract ntrein bunul asigurat n bune condiii,chiar daca asiguratul nu este in acelasi timp si beneficiarul sumelor asigurate; in situatia in care asiguratul moare pe parcursul derularii contractului,iar bunul asigurat intra in masa succesorala,obligatia achitarii primelor ramase de plata revine mostenitorilor;

de a anunta asiguratorul in situatia instrainarii bunului asigurat in scopul

rezilierii contractilui de asigurare,in afara de caxurile cand prin contract este prevazuta clauza ca se produc efecte si fata de cumparatprul bunului;

de a face dovada achitarii primelor de asigurare,prin prizentarea

documentelor care sa ateste faptul ca suma a ajuns in contul asiguratorului(ordine de plata,plata electronica,chitanta,etc;

de a ntreinere bunurile asigurate i de a lua toate msurile pentru

distrugerea acestuia si prevenirea pagubelor produse de evenimentul asigurat,precum si de a diminua efectele acestuia, abinerea asiguratului de a lua acestemsuri conducand la posibilitatea ca asiguratorul sa refuze acoperirea daunei ; n situatia nendepliniri a acestor obligaii, asigurtorul poate solicita rezilierea contractului de asigurare,fie,in situatia producerii pagubei sa refuze plata despgubirii dac din acest motiv nu a putut determina cauzele producerii i ntinderea pagubei sau s reduc despgubirea n cazul n care dauna s-a mrit. Asiguratorii au urmatoarele drepturi:

dreptul de a verifica existena bunului asigurat, a modului n care acesta Dreptul de a solicita aplicarea sanciunilor legale -in baza articolelor din

este tinut in stare de functionare; contract care prevad acest lucru-atunci cand constata ca asiguratul nu si-a adus la indeplinire obligaiile privind ntreinerea, folosirea i paza bunurilor asigurate. Corespunzator drepturilor asiguratilor, asigurtorilor le revin urmatoarelor obligaii: : punarea la dispozitia asiguratului a unui exemplar din contractul de

asigurare,respectiv de eliberare la cererea asiguratorului a duplicatul documentului de asigurare ca urmare a pierderii acestuia;

notificarea,potrivit prevederilor ordonanaei de urgen nr.61/2005,a

asiguratul privind obligaia de plat a primei, cu 20 de zile nainte de mplinirea termenului de plat;

punerea la dispoziia asigurailor pe toata durata de existenta a contractului

de asigurare a informaiilor privind elementelor noi care pot aparea n legtur cu contractele de asigurare,privind obligatiile suplumentare ce apar in sarcina asiguratului. Perioada de asigurare difera in functie de tipul de asigurare si de vointa partilor.Astfel,politele de asigurare a recoltei expira la recoltarea acestora,in timp ce unele polite de raspundere civila se incheie pe o perioada nedeterminata,ramanand in vigoare pana in momentul cand una din parti cere rezilierea acesteia. Momentul inceperii si cel al incetarii politei de asigurare trebuie specificate precis (ora exacta) in contract,acestea avand o importanta deosebita in situatia delimitarii dreptului la incasarea despagubirii daca evenimentul asigurat se produce in ziua inceperii sau a incetarii raporturilor de asigurare. Pentru unele evenimente provocatoare de pagube produse in aceste zile(de ex.producerea incendiilor) delimitarea exacta a momentului producerii lor se face prin apelarea la experti,martori,etc.

CAPITOLUL IV

ASIGURARILE DE BUNURI

IV.1. Elementele caracteristice ale asigurarilor de bunuri Asigurrile facultative sau obligatorii de bunuri constituie principala ramura a asigurarilor datorita diversitatii formelor de riscuricuprinse in aria de activitate,capatand noi valente in actuala etapa de dezvoltare a societatii contemporane.Trasatura caracteristica a asigurarilor de bunuri o reprezinta faptul ca asiguratorul isi asigura obligatia de a achita asiguratului sau beneficiarului asigurarii o suma de bani reprezentand despagubirea pentru paguba totala sau partiala produsa de riscul asigurat asupra bunului ce face obientul contractului. Prin intermediul asigurarilor de bunuri sunt asigurate mijloacele banesti aferente repararii sau inlocuirii bunurilor distruse partial sau total de producerea riscurilor asigurate.Activitatea desfasurata de asigurarile de bunuri conduce la protectia bunurilor aflate in proprietatea individuala precum si utilizarea fondurilor constituite de catre agentii economici pentru inlaturarea pagubelor aduse bunurilor din patrimoniu la constituirea fondurilor de dezvoltare,si prin aceasta ls progresul general al intregii societati.Evolutia continua a societatii presupune dezvoltarea continua a a activitatii productive,aparitia unor noi sectoare de activitate,precum si o circulatie continua a bunurilor materiale intre sectoarele vietii economice.Aceste transfornari ale societatii atrag la randul lor pe langa mijloacele proprii de prevenire si limitare a consecintelor evenimentelor provocatoare de pagube,si necesitatea apelarii la serviciile oferite de asigurarile de bunuri. Evolutia asigurarilor de bunuri in Romania a fost diferita fata de tarile dezvoltate ale Europei.Daca pana la mijlocul deceniului al noulea in tara noastra functionau asigurarile obligatorii si facultative de bunuri pentru cladiri,culturi agricole,animale,si mijloace circulante,odata cu promulgare aLegii nr.136/1996 privind asigurarile si reasigurarile din Romania, a incetat practica asigurarilor obligatorii de bunuri,bunurile putand fi asigurate numai facultativ.Aceasta importanta reglementare a atras duta sine si modificarea corespunzatoare a contractelor de asigurare,a conditiilor generale precum si a conditiilor speciale aferente fiecarui tip de asigurare de bunuri. IV.2. Elementele tehnice ale asigurarilor de bunuri Asiguratul poate fi orice persoan fizic sau juridic cu domiciliul sau sediul social in Romania,avand calitate de proprietar, chiria, administrator, sau alt calitate stabilit reglementata de lege,care are o legtur sau un interes cu bunul care urmeaz a fi asigurat.

Din punct de vedere al proprietatii bunurilor,obiectul asigurarii cuprinde: -bunuri ce apartin persoanelor fizice si juridice domiciliate in Romania; -bunuri aflate in folosinta sau pastrare,prezentare,prelucrare,reparare, curatare,vopsire sau vanzare; -bunurie concesionatesau inchiriate. Dupa tipul bunurilor.obiectul asigurarii cuprinde: cldiri de locuit: locuinte-case, vile, apartamente cabane etc destinate locuirii

permanente sau temporare precum si dpendintele acestora(grajduri,magazii garaje,etc),instalatiile aferente cladirilor(instalatii de incalzit,apa menajera,de aer conditionat,lifturi,etc);

maini, utilaje, instalaii inclusiv cele agricole,obiecte de inventar, piesele de schimb pentru acestea , echipamente, rezervoare i silozuri, altele dect cele zidite i din beton,aparate de masura si control,animale,mobilier,birotica etc

stocuri: materii prime, materiale, produse semifabricate, produse finite, bunuri n curs de fabricaie, materiale de consum, ambalaje, rebuturi, ambalaje, etc.;

bunuri casnice: mobilier, aparatur electrocasnic i alte bunuri de uz casnic i personal al asiguratului i al persoanelor cu care acesta coabiteaz; serie de cheltuieli incluse in contractul de asigurare,cele pentru evitare sau micorare a daunelor,pentru degajarea locului ca urmare a producerii riscurilor asigurate,pentru expertizarea daunei,etc.

Prin norme proprii,societatile de asigurare limiteaza categoria bunurilor admise la asigurare,pe baza experientei proprii in domeniu si pe baza constatarilor statistice privind valoarea si frecvevta producerii evenimentelor asigurate.Din aceste categorii de bunuri,mentionam bunurile scoase din uz,degradate,etc; O serie de bunurile specifice, tuneluri, ci ferate, drumuri, canale,bani (inclusiv valutele), pietre preioase, obiecte din platin, aur, argint, mrci potale, tablouri, monede de colecie, sculpturi, colecii sau alte obiecte care au o valoare artistic, stiinific sau istoric, hrtii de valoare, documente, registre sau titluri, acte, manuscrise, nregistrri pe benzi magnetice, dischete i alte suporturi de pstrare a informaiilor n vederea prelucrrii automate,nave, avioane, ambarcaiuni, vagoane de cale ferat etc pentru a fi asigurate sunt supuse unor proceduri si reglementari speciale,ca urmare a riscurilor specifice Asigurarile de bunuri presupun existenta interesului asigurabil,respectiv asiguratul trebuie sa aiba un interes patrimonial asupra bunului asigurat,astfel incat degradare asau distrugerea bunukui asigurat sa-i produca pierderi.Asupra bunului asigurabil,pot exista interese si in alte situatii ca: in cazul bunurilor proprietate in comun,toti proprietarii au un interes asigurabil in situatia producerii unor dauna;

in cazul bunurilor gajate,ipotecate,sechestrate,atat proprietarii cat si cei care detin un drept asupra bunului au un interes asigurabil;

in cazul bunurilor inchiriate, chiriasul nu are un interes asigurabil,el putand actiona doar in numele proprietarului;

in cazul bunurilor lasate in custodie,custodele fiind responsabil pentru daunele suferite de bunul primit in custodie,are interes asigurabil.

Riscurile asigurate n asigurarea de bunuri riscurile asigurate sunr comune(de baza,generale standard), riscuri specifice anumitor fiecarei forme de asigurare.Producerea unor fenomene sau evenimente poate sa provoace mari pierderi materiale,sa pertunbeze activitatea socialeconomica,sa puna in pericol sanatatea si chiar viata oamenilor.Aceste fenomene pot avea la origine fie actiunea unor forte ale naturii,independente de vointa omului(cutremure,ploi torentiale,uragane,etc),fie in legatura cu activitatile oamenilor(talhariile,spargerile,accidentele.etc). n asigurrile de bunuri exist o clasificare a riscurilor n :- riscuri civile, asociate cldirilor care servesc ca locuine i birouri, i bunurile

aflate n acestea; - riscuri comerciale i industriale asociate cldirilor care servesc ca uniti de producie i comercializare a bunurilor aflate n acestea. De asemenea riscurile se mai pot clasifica i n: - riscuri financiare; - riscuri nonfinanciare. Riscurile financiare implic relaia dintre un individ sau o societate i un bun sau un venit ateptat care poate fi pierdut sau prejudiciat. Persoana care nu deine ceva de valoare i care nu urmrete mbuntirea acestei situaii nu nfrunt riscuri financiare. Riscurile pot fi:statice si dinamice. Riscurile dinamice sunt acelea care se datoresc schimbrilor din economie. Schimbrile din economie referitoare la nivelul preurilor,gusturile consumatorilor, veniturilor i productivitii sau tehnologiei pot cauta pierderi financiare agenilor economici. Riscurile statice implic acele pierderi care ar avea loc chiar dac nu ar exista schimbri n economie. Riscurile se pot mpri i n: riscuri fundamentale,siriscuri particulare. Riscurile fundamentale implic pierderi care sunt neimputabile, impersonale, n ceea ce privete originea i consecina. Ele sunt riscuri colective, cauzate n cea mai mare parte de fenomene economice, sociale i politice. aceste riscuri afecteaz mari segmente sau chiar toat populaia. omajul, rzboiul, inflaia, cutremurele i inundaiile sunt riscuri fundamentale. Riscurile particulare implic pierderi cauzate de evenimente individuale care sunt resimite mai degrab de indivizi dect de ntreaga colectivitate. Incendierea unei case sau jaful unei bnci sunt riscuri particulare. Riscurile se pot mpri i n: riscul pur;,si riscul speculativ. Riscul pur este folosit pentru a desemna acele situaii care include doar ansa pierderii sau inexistena ei. Unul din cele mai bune exemple ale riscului pur este posibilitatea pierderii proprietii. O persoan care cumpr automobile, de exempluimediat este ameninat de posibilitatea ca ceva s strice sau s distrug autoturismul. Riscul speculativ descrie o situaie n care exist o posibilitate de prejudiciu, dar, de asemenea, i o posibilitate de ctig. Jocul de noroc este un bun exemplu de risc speculativ.

n general, societile de asigurri acord despgubiri n caz de pierdere sau avariere a bunurilor asigurate produse de: incendiu, trsnet, explozie, ploaie torenial, grindin, inundaie, furtun, uragan, cutremur de pmnt, prbuire sau alunecare de teren, greutatea stratului de zpad sau de ghea etc. Pentru cldiri sau construcii se mai acord despgubiri i in urmatoarele situatii:- n cazul n care datorit iminenei unui incendiu, a unor inundaii, prbuiri sau alunecri de teren, a fost necesar demolarea sau demontarea cldirii asigurate sau mutarea ei n alt loc; - n cazul n care, ca urmare a unei inundaii, prbuiri sau alunecri de teren, a devenit imposibil folosirea unei cldiri i este necesar demontarea sau mutarea acesteia din loc; - pentru cheltuielile reclamate de curirea locului unde s-a produs paguba.

Pentru alte bunuri dect cldirile, se mai acord despgubiri i pentru pentru pagubele produse ca urmare a: - carbonizrii i topirii acestora;- avariilor accidentale produse de instalaii de gaz, ap, canal sau nclzire central; - demolrii, demontriisau mutrii n alt loc a cldirii n care se afl bunurile asigurate, sau a unor cldiri nvecinate, n cazul iminenei unui incendiu, inundaii, prbuiri sau alunecri de teren; - pierderii sau dispariiei bunurilor asigurate. O serie de societi de asigurare ofer asigurri pentru bunuri i n cazul riscului de avarii accidentale. n astfel de asigurri se acoper riscuri, cum ar fi ruperi sau deformri n timpul funcionrii, ciocniri sau izbiri cu alte corpuri, explozie, lipsa apei din cazane sau recipiente, aciunea curentului electric ,etc.

In functie de riscurile acoperite prin asigurarile de bunuri,se genereaza tipuri diferite de contracte de asigurare: asigurare contra incendiilor; asigurari care pe langa incendii acopera si riscul de explozie,trasnet; asigurari de orice tip de risc,in care nu sunt nominalizate riscurile asigurate,ci numai riscurile eliminate.

In sensul acceptat in asigurarile de bunuri,evenimentele asigurate sunt definite dupa cum urmeaza: incendiul reprezinta un foc extins sub form de flcri deschise care nsoesc arderea, extinzandu-se prin forta proprie i ale carei cauze nu sunt cele legate de sobe,extinzanduse prin forta proprie,ci unor cauze specifice bunurilor asigurate,cauze avute in vedere la incheierea contractelor de asigurare, ca de exemplu:contracte de asigurare pentru incendii produse pduri, pepinieri de arbori din livezi sau puni; contracte de asigurare pentru incendii datorate unor defectiuni tehnice(ex. scurt-circuite, suprasolicitari ale unor instalatii,pentru incendii datorate exploziei unor instalatii de incalzire instalaii de baz metan,etc, pentru incendii provocate de trsnete; Practica asiguratorilor exclude admiterea la asigurare a riscului de incendiu provocat de cutremure,eruptii vulcanice,de aciunea dispozitivelor explozive sau armelor de foc,a pagubelor produse de incendii aparatelor i instalaiilor ca urmare a uzurii, defectelor sau neantretinerii corespunzatoare. Trsnetul, este un fenomen natural, care se manifesta printr-o descrcare electric

luminoas produsa ntre un nor i sol sau obiecte aflate pe sol, care produce pagube asupra acestor bunului. Inundaiile apar ca urmare a precipitatiilor sub forma de aversa sau ploi de lunga durataprovocand acoperiri ale unor poriuni de uscat cu o mare cantitate de ap,determinate de revarsari ale raurilor,paraielor,de ploi torentiale,care provoaca pagube mari culturilor agricole,cladirilor si bunurilor aflate in ele,putand afecta chiar sanatatea si vietile oamenilor.De asemenea,inundatiile pot aparea si ca urmare a topirii unor cantitati mari de zaoadasau din cauza fisurarii unor baraje hidroenergetice. Incendiile reprezinta un puternic factor destabilizator al activitatii socialeconomice,pcecum si al echilibrului naturii,putand provoca mari distrugeri de valori materiale ,periclitand chiar viata oamenilor,avand drept cauza fie fenomene naturale(trasnete,secete etc)fie neglijenta in executia sau intretinerea unor instalatii care utilizeaza energia electrica. Cutremurele de pamant sunt cel mai puternic fenomen al naturii determinate de mistari ale placilor tectonice care provoaca pagube mari la suprafata pamantului precum si modificari ale scoartei terestre. Nu sunt acceprate la asigurare pagubele produse de unii factori in urmatoarele conditii:

pagube produse de fenomenele de oxidare,fermentare,incalzire,etc,a bunurilorasezate in apropierea unor surse normale de caldura; pagubele produse aparatelor casnice si industriale de actiunea curentului electric,in situatia in care aceasta nu este insotita de incendii.

Sumele asigurate sunt determinate pe baza declaratiilor asiguratilor,in limita valorii bunurilor la data incheierii contractului de asigurare;ele tin seama de pretul de achizitie a bunurilor asigurabile,pretul de inlocuire cu un bun nou al bunului asigurabil,precum si de valoarea de circulatie a acestor bunuri(in cazul obiectelor deearta,manuscrise,bijuterii,pietre pretioase,etc) In toate cazurile se are in vedere mentinerea in permanenta a unei corelari juste intre suma asigurata si valoarea reala a bunurilor asigurabile.Din acest motiv,daca solicitarea (declaratia )asiguratului pleaca de la valoarea de achizitie,in sensul cresterii valorii acestora(ex.in cazul obiectelor de arta)sau reducerii valorii acestora in cazul bunurilor industrializate.Din acest motiv,unii asiguratori procedeaza la actualizare periodica(de regula anuala)in sensul cresterii sumelor asigurate,prin indexarea acestora cu rata inflatiei. Stabilirea valorii reale a activelor fixe si circulante are la baza calcule diferentiate in functie de tipul acestora,astfel: - la mijloace fixe i obiecte de inventar, valoarea ramasase determina prin deducerea din valoarea din nou a uzurii, stabilite n raport cu vechimea, ntrebuinarea i starea de ntreinere a bunului respectiv. - la mijloacele circulante,mai putin obiectele de inventar, valoarea de asigurare se stabileste in functie de pretul de achizitie si de valoarea medie a stocurilor existente pe perioada asigurrii; valoarea medie a stocului existent la data ncheierii asigurrii va fi actualizata periodic,la termenele prevazute in contract,pe baza declaraiei asiguratului,declaratie care va fi insotita de o situatie de stocuri care va fi verificata periodic prin inspectii de risc. Prin utilizarea acestei metode, suma asigurat se stabilete global, pentru toate bunurile din aceeai grup prevzut n tabelul de prime, bunuri care se afl n cldire i construciile delimitate n contract.

La stabilirea sumei asigurate nu se include valoarea terenului aferent costruciei. Sumele asigurate evideniate n polia de asigurare sunt ,de regula exprimate in lei,sau in Prima de asigurare rezulta prin aplicarea la suma asigurata a unei cote tarifare procentuale diferentiata in functie de fiecare tip de asigurare.Primele de asigurare pot fi achitate integral la incheierea contractului,sau in rate. Este suma obinut prin nmulirea valorii asigurate cu cota tarifar de prim anual.Stabilirea nivelului cotelor de prima ,pe baza careia se stabileste nivelul despagubirilor care vor fi achitate asiguratilor reprezinta o activitate de maxima insemnatate in asigurari.Din nivelul primelor destinate acoperirii pagubelor produse de evenimentele asigurate,cea mai mare parte se utilizeaza pentru acoperirea contravalorii despagubirilor datorate asiguratilor,la care se adauga suplimentul de prima destinat acoperirii cheltuielilor de functionare a societatii de asigurari si obtinerii de profit,precum si partea destinata acoperirii cheltuielilor pentru prevenirea unor evenimente generatoare de riscuri si constituirea unui fond de rezerva Cotele tarifare sunt difereniatedupa mai multe criterii: -a) pe tipuri de bunuri asigurate,ele fiind diferentiate in functie de felul bunurilor cuprinse intr-o grupa distincta.Astfel sunt stabilite cote diferentiate pentru:cladiri,delimitate in functie de destinatia acestora(locuinte,anexe gospodaresti,birouri,spatii comerciale,depozite en-gross si en-detail,ateliere de productie,sectii cu dotari speciale,institutii social-culturale,cladiri speciale,etc).In cadrul acestor grupe,cotele de prime sunt in continuare diferentiate in functie de tipul mijloacelor circulante depozitate sau prelucrate(materii prime,materiale,deseuri,produse finite,marfuri,etc inflamabile,explozibile,combustibili,produse petroliere,)precum si in functie de tipul masinilor si instalatiilor mantate in acestea(masini si utilaje de forta,utilaje care functioneaza in conditii speciale de mediu,etc) O categorie aparte de bunuri asigurabile o reprezinta platformele industriale,mai ales cele din industria chimica,unde incheierea contractelor de asigurare este precedata de inspectii de risc,ale caror obiective sunt in principal :delimitarea obiectului activitatii,a gradului de modernizare si automatizare a instalatiilor,a felului materiilor prime,materialelor,combustibililor utilizati in procesul de productie,dotarea acestor sectii de productie cu instalatii de alarmare si stingere a incendiilor, a modului de respectare a normelor de protectie a muncii,etc.Datele obtinute in urma investigatiilor de risc pe teren sunt completate cu datele din evidenta statistica referitoare la evenimentele produse in intr-o perioada de timp in aceste platforme industriale,toate aceste informatii stand la baza luarii deciziei de a asigura bunurile respective,precum si la negocierea clauzelor contractului de asigurare.In contractul de asigurare se vor prevedea sume separat pentru cladiri si constructii speciale si separat pentru mijloace fixe, materii prime,materiale,etc. -b)pe tipuri de localitati-municipii,orase,comune,grupate in functie de factorii de risc ce actioneaza in acestelocalitati in trei zone de risc. Perioada de asigurare la asigurarile de bunuri este de regula un an,sau prin negociere acestea pot fi incheiate pe perioade mai scurte.Ea incepe de regula la ora 24 a zilei in care s-a achitat polita respectiv s-a semnat contractul de asigurare , la ora 0 a zilei pentru care s-a achitat polita ,respectiv s-a incheiat contractul,respectiv dupa un anumit numar de zile de la plata primelor si semnarii contractului,la anumite tipuri de asigurari.Incetarea raspunderii asiguratorului inceteaza la ora 24 a zilei in care a expirat contractul de asigurare. Perioada de asigurare pentru asigurrile suplimentare este inclus n perioada de asigurare a contractului iniial.Perioada de asigurare inceteaza de asemenea n cazul nstrinrii bunului asigurat n afara cazului n care asigurtorul i-a dat acordul expres pentru continuarea rspunderii,in situatia cand n urma expertizei tehnice se constat dauna total a bunurilor asigurate,precum si in situaia denunrii unilaterale a contractului de asigurare sau rezilierii acestuia.

Evaluarea pagubei si determinarea despagubirii In situatia producerii evenimentului asigurat,se procedeaza la constatarea i delimitarea pagubei se face de asigurtor direct sau prin mputernicii mpreun cu asiguratul sau mputerniciii si, inclusiv prin experi dac sa convenit n acest mod de cele dou pri,cu care ocazie se ntocmeste un proces verbal de constatare, semnat de ambele pri, care sta la baza determinarii volumului pagubei produse si a despagubirii datorate asiguratului.In functie de amploarea evenimentului produs,dauna datorata poate fi: - dauna total, apare in situatia in care bunul a fost distrus in asa masura incat refacerea sa prin reparare, nlocuire, recondiionare sau restaurare a prilor componente nu mai este posibil sau in situatia in care cheltuielile aferente acestor reparatii depesc fie valoarea achizitionarii unui nou bun fie valoarea asigurat a bunului la data producerii evenimentului asigurat; -dauna partial apare in situatia in care, avarierea produsa bunurilor de evenimentul asigurat permite repararea sau refacerea prin inlocuirea sau repararea prilor componente sau a pieselor avariate.Dauna partiala se stabileste prin marimea costului total al reparaiei,la nivelui preturilor de pe piata din momentul producerii evenimentului asigurat.De asemenea,din valoarea astfel determinata se deduce valoarea pieselor,componentelor recuperate ce pot fi reconditionate. La cldiri i construcii,paguba parial apare in situatia in care faptul c bunul asigurat a suferit distrugeri mai mici, care nu au afectat structura de rezisten, dar care pot fi refacute prin reparaii, neafectandu-se rezistenta sicapacitatea de folosin a cladirii respective.Chiar si in cazul cand gradul de avariere a cladirii este mai mare, se pot recupera unele materiale sau elemente constructive fie pentru refolosire la repararea ei, fie pentru valorificare. Din valoarea despagubirii se va deduce fransiza care urmeaz s fie suportat de ctre asigurat de fiecare dat cnd se produce evenimentul asigurat.De asemenea,daca dac n momentul producerii evenimentului asigurat valoarea real a bunului asigurat depete suma asigurat,marimei daunei se reduce proporional, corespunztor raportului dintre suma asigurat i valoarea real a bunului la data producerii evenimentului asigurat. In cuantumul despagubirii,nu sunt incluse taxele suportate de asigurat n strintate sau n Romnia i pe care acesta are dreptul s le recupereze conform legii ca de exemplu TVA, taxe vamale etc. Despagubirea calculata include si o serie de cheltuieli efectuate si pagube produse in

timpul sau dupa evenimentul asigurat,ca de exemplu pagubele produse de avarii sau distrugeri prilejuite de luarea msurilor de salvare luate,cheltuielile ocazionate de efectuarea lucrrilor de curare a locului unde sa produs paguba (degajarea locului unde se afla bunul,etc, Marimea despgubirii este limitata atat de suma la care s-a fcut asigurarea, de cuantumul pagubei cat i de valoarea real a bunurilor din momentul producerii riscului asigurat. Daca,la data producerii evenimentului asigurat prima de asugurare nu este achitata integral, asiguratorul are dreptul de a reine din despagubirea cuvenit ratele de prim datorate de asigurat,patrivir contractului de asigurare. Plata despagubirii se face de catre asigurator dupa primirea de la organele in drept a raportului oficial privind rezultatele cercetarii si mai ales a cauzelor producerii evenimentului. Daca bunul asigurat este grevat de o sarcina(gajare,ipotecare,etc),iar drepturile cuvenite prin polita de asigurare sunr cesionate in favoarea creditorului, despgubirea va fi pltit direct creditorului,pn la concurena valorii dreptului su,cu exceptia cazurilor in care creditprul renunta in scris la aceasta suma,cu conditia ca suma respectiva sa fie utilizata pentru repararea bunului. Daca bunurile asigurate au fost evaluare in euro, despgubirea datorata se va determina prin aplicarea cursului valutar de referin din ziua finalizarii dosarului de dauna si efectuarii platii. Potrivit prevederilor contractului de asigurare,plata daunei de catre asigurator este conditionata de luare de catre asigurat a unor masuri dupa cum urmeaza: s ntiineze de ndat unitile de pompieri, poliia sau alte organe abilitate prin lege sa actioneze in asemenea situatii;-

s ia, potrivit cu mprejurrile msuri pentru limitarea pagubei, salvarea bunurilor asigurate, pstrarea i paza bunurilor asigurate; s aduca la cunostinta asigurtorului producerea evenimentului asigurat,imediat,nu mai tarziu de24 de ore de cnd a luat cunotin de producerea evenimentului; s permit asigurtorului s fac investigaii prin personal propri sau prin terti cu privire la cauza i mrimea pagubei precum si la mrimea despgubirii necesara potrivit contractului de asigurare; - s puna la dispoziia asigurtorului toate actele ntocmite de organele competente care au facut cercetari privind producerea evenimentului.-

s nu produca modificari,distrugere a unor probe de la locul unde se afla

bunul in momentul producerii evenimentului pana la prezentarea asiguratorului si constatarea cauzelor si marimii prejudiciului produs.

IV.3Asigurarea masinilor,utilajelor si instalatiilor pentru avarii accidentale Asigurarea de avarii accidentale este o forma distincta de asigurari a carui obiect este aplicabil in cazul masinilor,utilajelor,echipamentelor,instalatiilor,liniilor tehnologice,precum si oricaror alte mijloace fixe asimilata acestora care a aparut ca un produs nou pe piata asigurarilor datorita faptului ca aceste bunuri sunt supuse unor riscuri specifice care poart denumirea generic de avarii accidentale.In contractele de asigurari cu acest obiect,asiguratorii sunt obligati sa achite despagubiri de fiecare data cand in situatii strict mentionate in contract,apar cazuri de avarii bruste si neasteptate care necesita interventii rapide de reparare.Cauzele acestor avarieri bruste si accidentale cele mai intalnite sunt:accidente de munca,intreruperea accidentala a alimentarii cu apa,curent electric,aer comprimat,gaze naturale, desprinderea in timpul functionarii a unor parti componente nereglarea utilajelor in momentul trecerii la executarea altui gen de operatii,blocarea unor dispozitive de protectie, introducerea unor materii prime necorespunzatoare, neasigurarea conditiilor climaterice standard de functionare a utilajelor,calificarea necorespunzatoare a muncitorilor,neefectuarea la timp a lucrarilor de revizii ale utilajelor, erori de proiectare de fabricatie,sau de montaj a utilajelor,supraprisiuna,supratensiune sau subtensiunea curentului electric,ciocniri de alte bunuri,caderea pe utilaje a unor corpuri,scurgerea unor substante chimice, ruperi sau deformari in timpul functionarii,revarsari de apa ca urmare a spargerii unor robinete sau conducte,erori de montare,pornirea sau oprirea eronata a instalatiilor,neglijenta sau reavointa a personalului, etc. Aceste riscuri prezentate nu sunt generate de riscurile generale(incendiu,calamitati naturale,cutremure,etc) care fac obiectul asigurarilor generale ale constructiilor si ale continutului acestora.Riscurile neasigurate sunt daunele determinate de uzura utilajelor respective precum si cele datorata actiunii riscurilor generale.

Derularea acestui tip de asigurari este similara asigurarilor generale,presupunand completarea de catre solicitant a declaraiei de asigurare(cerere-chestionar) , urmat de ncheierea contractului de asigurare, pe perioade de obicei de un an. Suma asigurat se negociaz ntre pri, separat pentru fiecare main, utilaj sau instalaie n parte, inndu-se seama de valoarea declarat, de valoarea de inlocuire sau valoarea ramasa fiecrui bun asigurat.In caz de dauna partiala,suma asigurata este

detreminata de cheltuielile legate de repararea,refacerea reconditionarea sau inlocuirea partilor avariate,care sa aduca bunul avariat in starea anterioara producerii riscului asigurat,la care se adauga coeficientul de uzura,dar in limita sumei asigurate prin contractul de asugurare.Intrucat datorita multitudinii riscurilor asigurate,probabilitatea de producere a pagubelor este mare,acest tip de asigurari contin si fransize stabilite sub forma de procent aplicat asupra sumei asigurate.

Primele de asigurare au la baza costurile efectuate pe baza cheltuielilor cu despagubirile efctuate pe o perioada de timp si pe baza datelor statistice privind frecventa de aparitie a evenimentelor de acest gen intr-o perioada de timp in ramura industriala respectiva,de regula pe un an calendaristic. Contractul de asigurare se considera incheiat in momentul semnarii acestuia si achitarii primei de asigurare,raspunderea asiguratorului curgand din ziua urmatoare incheierii pana in ultima zi a valabilitatii contractului. Prin contract sunt prevazute clauze care obliga asiguratul sa ia in permanemta masuri de intretinere a utilajelor respective conform srandardelor de revizii si reparatii,sa permita in orice moment asiguratorului sa verifice stare abunurilor asigurate,sa aduca la cunostinta asiguratorului orice elemente aparute in plus fata de momentul incheierii contractului care ar modifica riscul asigurat,precum si daca a incheiat o polita de asigurare cu aelasi obiect cu un alt asigurator. Pe intreaga perioada de valabilitate a contractului,asiguratul este obligat prin clauze speciale,sa intretina instalatia asigurata conforp standardelor in vigoare,sa aduca la cunostinta asiguratorului in scris orice modificare intervenita de la incheierea contractului care ar avea drept consecinta grabirea producerii riscului asigurat sau ar expune bunul asigurat altor riscuri,sa permita asiguratorului sa inspecteze bunul asigurat,sa declare existenta altor contracte de asigurare pentru acelasi bun.In conditiile neandeplinirii acestor obligatii,asiguratorul poate solicita fie denuntarea contractului din momentul constatarii abaterii,fara restituirea primelor platite,fie,in situatii cand cele constatate au fost facute cu intentie si dovezile sunt edificatoare,poate solicita instantei de judecata anularea obligatiei de plata a despagubirii. Evaluarea si constatarea pagubelor se se fac in acelasi mod ca la asigurarile de riscurir generale de asigurare a bunurilor . IV.4. Asigurarea lucrarilor de constructii-montaj

Acest tip de asigurare are termen de valabilitate numai pe perioada de construcie a unui obiectiv de investitii de catre firmele de costrucii-montaj,putand avea mai multe obiective,respectiv o asigurare de bunuri,o asigurare de raspundere civila a firmei de constructii-montaj,precum si,in unele cazuri si o asigurare a afacerilor,respectiv a profitului aferent perioadelor de intrerupere a activitatii.Contractul de asigurare,poate avea ca parte si pe beneficiarul investitiei,pe antreprenori,subantreprenori,furnizori de utilaje echipamente si de materiale de constructii,etc. Obiectul asigurrii este reprezentat de construciile care se afl n proces de execuie a lucrrilor de construcii-montaj, aferente urmtoarelor tipuri de constructii:lucrari de infracstructura (drumuri, poduri, viaducte,tunele,etc)lucrari de imbunatatiri funcuare(canale de irigatii,puturi,etc),constructiicivile,constructii speciale(silozuri,zervoare,etc), bunuri materiale,combustibili aduse pe santier, in curs de inglobare in obiectivul de constructii,uttilaje, instalaii specifice activitatii de constructiimontaj,cheltuieli aferente organizarii de santier(curatarea terenului sau indepartarea resturilor aferente evenimentelor provocatoare de pagube, cheltuielile de transportaprovizionare a utilajelor,si stocurilor de mijloace circulante,etc. Riscurile asigurate se refera la:distrugeri cauzate bunurilor cauzate de fenomene naturale(incendii,cutremure,inundatii,furtuni,grindina,caderi de zapada,etc),furturi de materiale din depozite,accidente produse in exploatarea ulilajelor specifice lucrarilor de constructii-montaj,vatamari corporale sau inbolnaviri datorate realizarii contractului de constructii-montaj,etc.De asemenea sunt incluse in cuantumul despagubirilor si cheltuieli facute de salvarea si conservarea bunurilor asigurate,de prevenirea extinderii pagubelor,cheltuieli aferente lucrarilor de conservare a lucrarilor de constructii-montaj executate pana la data producerii evenimentului asigurat. Riscurile neasigurate cuprind penalizarile si amenzile calculate ca urmare a nerespectarii clauzelor prevazute in contractele de executie,precum si cheltuielilor aferente lucrarilor de intarziere,intrerupere si incetare a lucrarilor de constructii-montaj datorate de neluarea masurilor de evitare a daunelor cauzate de constatarea disparitiei cu ocazia inventarierii a unor materii prime,materiale,utilaje,etc.

Suma asigurat este determinata de valoarea total a contractului de construciimontaj, respectiv din valoarea devizului de executie a lucrarilor,inclusiv a valorii mainilor utilajelor, instalaiilor, materiilor prime,materialelor sau altor bunuri precum i cheltuielile necesare executrii lucrrilor,precum si cheltuielile de aprovizionare a

acestora.Ca si in cazul asigurarilor generale,prima de asigurare este stabilit pe baza cotelor tarifare aplicate asupra valorii lucrarilor executate in baza devizelor de lucrari iar achitarea despagubirilor se face n funcie de constatarile rezultate in faza de evaluare si constatare a pagubelor provocate de evenimentul asigurat de execuie.De asemenea,daca lucrarile contractate se realizeaza in strainatate,calculul despagubirii va avea in vedere legislatia din aceste tari. Perioada de asigurare a lucrarilor de constructii-montaj nu este anuala precum la celalalte tipuri de asigurari,ea incluzand intreaga perioada de realizare a lucrarilor de constructii-montaj,la care se adauga perioada de receptie si de garantie,iar in cazul intarzierii din motive obiective a lucrarilor,perioada de asigurare se extinde ,la cererea asiguratului, cu achitarea unor prime suplimentare. Drepturile si obligatiile priilor se ncadreaz n condiiile de asigurri generale a bunurilor. Astfel, raspunderea asiguratorului,potrivit prevederilor contractului incep din momentul inceperii lucrarilor de constructii-montaj(de la efectuarea lucrarilor de organizare de santier),si inceteaza dupa predarea catre beneficiar a lucrarilor,respectiv dupa expirarea perioadei de garantie. Sumele achitate drept despagubire sunt calculate in functie de mrimea daunei,in limita sumei asigurate,si a lucrarilor aferente fazelor de executie executate. IV.5 Asigurarea echipamentelor electronice si electrotehnice Deazvoltarea productiei mondiale de bunuri electronice si electrotehnice,a determinat asiguratorii sa adapteze produsele oferite la specificul si cerintelor productiei si circulatiei acestor produse de varf ale industriei.Acest tip de asigurari se adreseaza persoanelor juridice,separat sau in cadrul unor pachete de asigurari conplexe.Produsele de asigurari oferite pensoanelor juridice au in vedere gradelor diferite de risc precum si ricurilor diferite determinate de specificul acestor produse,(calculatoare,echipamentelor radiotv,servere,etc,).De asemenea,datorita specificului acestor produse,sunt expuse,in conditiile dezvoltarii Internetului si riscurilor specifice acestuia(haekers,frauda informatica,etc)produsele de asigurari oferite clientilor trebuie sa acopere toate aceste riscuri. Obiectul asigurarii in reprezinta produsele electronice care indeplinesc unele trasaturi caracteristice,respectiv au in componenta componente electronice care genereaza riscuri specifice in exploatare,inclusiv echipamente industriale complexe care sunt formate atat din componente electronice cat si subansamble mecanice si electrotehnice(roboti industriali,etc).

Nu fac obiectul acestui produs specific de asigurari,produsele electronice pentru radio instrumente muzicale,etc.amatori, Produsele oferite de asiguratori nu includ o serie de echipamente electronice din care fac parte instrumente muzicale electronice,componente consumabile aferente acestora datorita uzurii uneori premature a acestora,echipamente electronice pentru discoteci,parcuri distractive,etc. Riscurile asigurate au in vedere acele evenimente generate de actiunea unor factori generate de activitatile sau munca oamenilorcare produc distrugerea sau avarierea bunului asiguratdatorita unui eveniment neprevazut(neglijenta,greseli in executie, erori de proiectare, incendiu explozii,supratensionari sau subtensionari,erori in operare,pagube generate de activitate tertilor,etc),fenomene naturale(inundatii,furtuni,,cutremure,trasnete),talharie,furt prin efractie,erori de proiectare sau constructie,etcprecum si pagube pricinuite de luarea masurilor de protectie sau de stingere a incendiilor si de indepartare a efectelor acestuia,folosirea necorespunzatoare a echipamentului,etc. Sunt excluse de la asigurare pagubele provocate de razboi,grebe,revolte,etc,precum si fapte facute cu ontentie de catre asigurat sau de catre prepusii sau reprezentantii sai, precum si cele care fac parte in general d in asigurarile generale. Suma asigurata se stabileste separat pe categorii de obiecte,sau,in situatia obiectelor de acelasi gen,ca o suma globala.Prin suma asigurata se are in vedere valoarea declarata de asigurat care include pretul platit,inclusiv TVA,la care se adauga cheltuielile de livrare. Durata asigurarilor si obligatiile partilor sunt aceleasi cu cele aferente asigurarilor generale. IV. 6. Asigurarea bunurilor pentru cazuri de furt prin efractie si talharie Este o forma de asigurare foarte rspndit,practicata de catre societatile de asigurari pentru persoanele fizice. Practica asiguratorilor difera in acest tip de asigurari,fie incluzand aceste riscuri in categoria riscurilor generale,altii incheind contracte distincte pentru bunurile care pot face parte mai frecvent din categoria celor ce pot fi sustrase prin furt sau talharie.

Obiectul acestui tip de asigurari il reprezinta bunuri(mobilier,obiecte de arta,tablouri,obiecte pretioase,tapiserii,carti,documente de arhiva,instrumentar,obiecte de imbracaminte,etc.) Riscurile asigurate cuprind pe cele cauzate de pierderea sau degradarea bunurilor asigurate,aflate in interiorul locuintei,prin acte de talharie,furturi comise prin acte de spargerea mijloacelor de protectie,a zidurilor,a pardoselilor,prin folosire de chei false,contrafacute sau sustrase membrilor familiei.De asemenea includ riscurile determinate de calamiti naturale, care produc pagube de bunuri din gospodrie,precum si riscuri de avarii, determinate de nefunctionarea corespunzatoare a instalaiilor electrice, de ap, nclzire, canalizare,avnd caracter accidental. Incheiera contractelor de asigurareare la baza intocmirea declaraiei de asigurare, de catre asigurat, iar perioada de incheiere a politelor este de un an, putnd totui fi ncheiat ipe perioade mai mici de minimum trei luni. Prima de asigurare se stabilete in functie de categoria de bunuri asigurate pe baza cotei tarifare aplicate asupra sumei asigurate fiind incasata la inceputul perioadei sau in rate.Perioada de asigurare este de regula un an,sau,la cererea asiguratilor contractele putand fi incheiate pe perioade mai mici. Evaluarea si constatarea pagubelor produse se face de ctre societile de asigurareprin personal special calificat i n urma ntiinrii scrise fcute de asigurat, depuse n termenul stabilit prin contract i n prezena asiguratului. Cuantumul despgubirii se stabilete n funcie de valoarea pagubei ,neputand depasi depi suma asigurat precum i valoarea bunurilor respective. Acest acest tip de asigurari s-a extins,fiind in prezent oferite si persoanelor juridice,avand ca obiect bunuri si alte valori(numerar,actiuni,obligatiuni,timbre,pietre pretioase,obiecte din aur si alte metale pretioase)depozitate in locuri special amenajate(casierii,tezaure).Pentru ca aceasta categorie de bunuri sa fie acceptate la asigurare,este necesar ca locurile de depozitare sa fie amplasate in locuri asigurate cu mijloace de paza corespunzatoare.Aceste mijloace de paza se refera in principal la amenajarea unor usi exterioare incuiate cu dispozitive de siguranta,cu geamuri aparate de mijloace electronice si mecanice de aparare precum si cu sisteme de alarma.Sunt incluse in contractul de asigurare si daunele produse prin distrugerea sau deteriorarea acoperisurilor,tavanelor,usilor,ferestrelor,dusumelelor, mobilierului si sistemelor de alarma.

Nu sunt acordate despagubiri pentru pagubele savarsite de angajatii asiguratului,sau pentru cazurile de pagube produse prin utilizarea de chei originale sau contrafacute,cu exceptia cazurilor cand acestea au fost sustrase. Suma asigurata este de regula cea solicitata de asigurat,stabilita in functie de valoarea de inlocuire,de starea de intretinere a bunurilor,fie sub forma sume calculate pe fiecare obiect,fie sub forma unor sume maxime calculata pentru toate bunurile sustrase prin actul respectiv. Drepturile si obligatiile partilor sunt in general aceleasi precum si cele din cazul asigurarilor generale. O forma speciala a acestui tip de asigurari o reprezinta asigurarea valorilor pentru actele de furt sau talharie asupra curierilor.Pentru acest tip de asigurari,contractul de asigurare se poate incheia fie pe fiecare curier in parte,fie ca o suma globala,in aceasta situatie asigurarea fiind incheiata la nivelul societatii de curierat.La acest produs de asigurare,primele de asigurare sunt diferen