c21),DricR2

LWv°)

rOYLS116.

YORBLIe4i4VA tassiongomi

EDITURACARTEA ROMANEASCA"

ceplQ10

c,)91

rt

r

a

Ckv 111611_

aiiToRILKR01101

c),WuPDS°no

r-Arttafx

www.dacoromanica.ro

EDITURA CARTEA ROMANEASCA"

CARTI APARUTE :LEI

Alexandrescu Gr., Poezii 50Alecsandri V., Opere complecte. Poezii. In-

troducere de Gh. Adamescu . 50.Unsere Krieger (Ostasii nostri)

trad. in lirnba germand deDr. A. Altmann 10

Anghel D., Poezii 28.Argesianu Const., Cnntecele tavernei 20.Bálcescu N., Cnntarea Romnniei 5BArsan Zaharia, Poezii . . . . . . . . 60.

9/ Se face ziud. Versuri. Poemulunirii .... . 45.-

BArseanu Ion, Raps dii si balade 20.Beldiceanu N. Poezii . . . . ... 20.

Idem editie de luxBlaga Lucian, Poemele luminii premiata de

Acadt mia Romnna 10f Pietre pentru templul meu 10.

Blidariu D. 0., Fiul lui Lucifer 15Boliac Cezar, Meditatii si Poezii . . . 30.

Idern editie de lux0Bucuta Emanoll, Florile inimii .. .. . ,

Cerna P., Poezii . .....Cioranescu I. Ion, Po% esti! i in ver,5uri pentru

copii. Povesti morale si hazlii. Premiatacle Cartea Romanea3ca ilustrata . . SO

Cosbuc G., CAntece de vitejie . . . . . . 20.Fire de tortZiarul until Pierde-vara . . . . 20.

Cotrus A., Sarbatoarea mortii (1914 1915) . . 10.Crainic Nichitor, Darurile pamântului . . . . 15.Cuntan Maria, Din caeruI vreniii, vol. 1. 25.

Idem vol. 11 95.Dante, Infermil, trad. de Cosbuc 250

9)

. . . . 30.

if

.

. . .

.

.

.

. .

.

www.dacoromanica.ro

ANTON PANN

CULEGERE DE PROYERBURISAU

POVESTEA VORBEIDE PRIN LUME ADUNATE1 IAR4I LA LUME DATE

(NI INTRODUCER, BIOGRAFIE, NOTE, INOICE $1 ROMde

GH. ADAMESCUProfesor, Mernbru corespondent

al Academiei Peasants

VOLUMUL I

ED1TURA ,,CARTEA ROMANEASCA"BUCUREST1

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Publicarea operelor complete ale lui Anton Pann nu se poareface in strictul inteles al curl-lulu/Ili, fiindca o mare parte din elesant opere de naturti speciala (muzicala) scrise cu scopdidactic, allele sant legate de imprejurdri trecatoare si n'armai interesa astazi. De areea ne vom mdrgini numai la catevadintr'insele.

Incepem astazi err Povestea vorbei".

In anal 18-17 apalli Un volum de 504 pagint intitutat ,Pro-verburi sail Povestea-vorbei». Deoarece n'am visit nici an exem-plar din aceasta editiune, ma marginesc a-1 cita dupa descrierealui Teodorescu G. Dem. (sub No. 31 din Bibliogralia lui AntonPann, 1891). Teodorescu mai citeaza o editie in 2 vol. in 1851,dar nici pe areas/a n'am vazut-o.

A treia editie, compusa din trei volume, s'a tiparit in 1852(vol. 1) si 1853 (vol. II si Executia tehnica e Parte ingrijita,fiind facuta iii propria Iui Tipografie.

Dupa areas/a e /cicala editia de fata, cu deosebirea Ca am int-partit materia in aorta volume in tor de trei.

Julia Zanne care a vezut editia din 1847 afirma ca ea a fostreprodusa exact in ed. din 1889 (tip. P. M. Claw) i ca iii edit:adefinitiva in 3 volume matte ploverbe sant versificate.

Anton Pann a publicat cea dintAiu colectie de proverbe romanesti.Nu patent, deocamdata, stabili care este autenticitatea lor.Zannecrede (Vol. I introd. pg. XXXVII) ca «nici unul nu s'a fourit Inintregime de autor», dar unele sant luate dela able neamuri (indeosebi de la Turd, fapt stabilit de insusi Pann intrucdt dacdteva pagini de proverbe alaturand redac(ia turceascd). Cu tim-

* *

111).

oi

www.dacoromanica.ro

11;

pul si acestea au intral in uz. 7anne observa insd ca Pann aversificat multe proverbe.

Aceastd pldcere de a e exprima in versuri o avea, In adevdr,Pann. Ea se vede din prefetele multora din cartile sale si chiardin intdial sdu testament, scris tot in versuri. In al doilea, atrd-gdndu-i-se poate atentia cd un act legal nu e admis versifical, ascris versurile in randuri

De altd parte si poporul obisnueste sd caute asemenea paIn-yin, ca la versuri, in exprimarea proverbelor si afilim destuleexemple la alti culegdtori.

Asa (Colectia Zanne vol. 1): I. Arbore din Buzau dd prover-bul <Pomul balrdn se taie 51 se aranca in foc dar Baronzi Iiinfeitiseazd astfel :

Pomul mareCade tare,

iar Alecsandri (in Poezii pop. 1866 pg. 305):Pomul daca 'mbatranestePune-i paie del par1este,

adied aproape ca la Anton Pann :Pomul daca 'mbatraneste,Pune paie parleste.

Un alt culegator (corespondent al lui Zanne) din it'd. 7 utovadu in versuri proverbul :

Nu e varzaSa se roaza.

Un proverb despre vita' dat de Creangd astfel :Vit-a de vie lara vita de hozTot invie, Tot ragoz

si de S. Fl. Marian asemeneaVita de vie Dar cea de rogozTot invie Cade gios.

Uneori gasim Ia Pann un proverb neversificat, iar in culegerimai stride din popor versificat. Astfel:

La Pann La Baronzi si Hintescu:Pune vita si bea via. Pune vita

Bea vinita

,

si-1

:

www.dacoromanica.ro

V

Aci de hatdrul rimei este schimbat si eavdntol al doilea, ca iiibalada /14Onastirii Argesului :

$i latra-a pustiuSi urla-a mortiu.

Pldcerea aceasta pentra ritm si thud se gliseste si inliteraturapoporand a al/or popoare.

N'a Put, deci; Pann un lucra neobisnuit si nepotrivit cu felalpoporului de a exprimd proverbele sale. E adevdrat, pe de altaparte, cd ar fi interesant, din punct de vedere strict stiinfific, sdputem stabili forma carat poporand a fiecdrui proverb dacd Panni-a adus oarecari modificari, dor hot aci ne propunem numai ada Iii cele mai bane conditii opera insdsi a lui Anton Palm, nua face un studia critic asupra-i.

Sa examindm structura acestei

Anton Pann a cla.ificat proverbele aciculate de el (din poporsun, probabilsi din cur(i) dupa ideca fundamentala la care seraporta : Vorbirc, prostie, credinta, saracie, invatätura, casatoric, etc.Marturisesc cd mi se pare tot asa de band aceastd clasificare, bauneori chiar mai band decdt a lvi Zanne, care le asaza clapacuodntul principal din proverb.

De exempla, proverbele urmatoare:

Bout se leaga de coarne i omul de limba,Furnica cat c de mica si, daca o calci pe picior, tot se ridica si

Ite pisca,De multe ori limba taie mai mutt deck sabia,

sdut pose de Pann la capitolul despre vorbire", fihuica dupain(eles toate se raporta la aceasta idee, pe cdnd la Zanne primaleste la bou (din diviunea mai mare Animate), al doilea la furnied(Animate), al treilea Ia limbd (portile corpulai).

Dam vrei so stii ce proverbe exista despre aflame idee, te ser-vesti bine numai de sistema lui Pann ; gäsesti an proverbsi doresti explicarea, le servesti de sistema lui Zanne, dar nu estisigur, fiindca nu poll sti daca, de ex. primal proverb a fost pHssub rubric-a bou si nu sub rublica om sou Erni:4.

Colectia lai Pann nu urmdreste an scup stiintific de folklor,ci on scup distractiv ,si educativ.

Insirarea proverbelor se face legdada-se anal de allul prin micicovinle sou cari, pe de oparte, clau un tel de ton-

colediani.

deed

propo-ifiuni

www.dacoromanica.ro

VI

tinuitate acestei insirari, pe de alta ne arata atitudinca calega-tomlui /aid de allele proverbe. Se sue cii nu Mate proverbelese pot nand regule de purtare, .ca unele sant simple constataride /apt sau claar mici satire. In asemenea cazuri Pann nu semultume51e a da proverbul, ci din asezarea lai rezulta 5i in-terpretarea ce trebue sd se dea.

La fiecare grup( de proverbe Anton Pann pane atm sac maiincite anecdote. Aceasta este partea originald a lui.

E adevarat cd mate din subiectele acestor cmecdote (pe carile intitaleazd «Povestea vorbei» sac «Povestea aluia)) se gdsescin pove5tile populare sac in diferite colectiuni streine ; dar re-dactiunea 5i versificarea sdnt ale ha Pann.

Astfel el este primal anecdotist roman. Unele anecdote santcam langi, dar in matte din ele stie sa conduct, intriga cc destulmestesug pentra a face pe cititor urmareasca desfa5urarea ccinteres ci sa astepte desnodamantal. Printre aceste anecdote, sant5i cateva poezii lirice (de ex. No. 56, 67, 68) iar bucata cuNo. 57 este o confesinne despre starea sa lii aitinut disatoriela treia. Uneori stint intercalate proverbe chiar liz cursul povestirii.

Subiectele lor, afard de cele orientate, ne arata an mediamai malt oragnesc de margine si in legatura cu cel rural. S'arputea zice cä Pann este cel dintaiu autor care zugrave>te

noastra. Astfel fiind, se explicd si tonal cc total familiar,uneori vulgar, pe care-1 intalnim in mai toate bucatile.

In loate anecdotele, preocuparea educatorului iese bine in evi-dentd. Matte din ele ajung, prininsusi mersul izbandabinelui ci pedepsirea Daca, uneori, aceasla nu se vede,atunci Pann Ii adauga el comentarii pentru ca sa nu se poatatrage vre-un invatilmdnt imoral. Astfel anecdota No. 12, care ne splinecum lrei pungasi pacillesc pe an bratar, pe un bacan si pe tinpescar, pentru ca sa poata ei face un chef, si care atata subniste coiori simpatice istetimea pungasitor, are intdia o incheierece nu se tine, evident, de anecdota populard

L'aceasta 'nselkorie celor trei Ii s'a 'nfundat,C. in mina stapinirii, prinzindu-i legati i-a dat.

si-apoi an comentariu de naturii geaerata:Ce nu ar face craimea de n'ar fi stapilnitori,De n'ar fi temnite, ocue si n'ar fi pedepsitori!De aceea totdeauna trcbue sa multumintStapdnirii cci inalte carei supusi ne nurnim..

sd

malw-tans

actiunii, leMalta.

www.dacoromanica.ro

VII

In privinta versifica(iei, observam ca mujoritatea anecdotelorsant scrise in ritm trokaic obisnait in poezia noastra poporand.si fard observarea stricta a ritmului (adica peizind numai tonaldin silaba 7-a a versului de 8), iarasi ca in poezia poporana,Avem sail versori scurte (Ie 8-7 sau dublate de 16-15 :

a) Bucuros cu voe buna,Dar in buzunari nu sunA (No. 4)

b) Puind pe sateni la clacA oarccare arendas,S'a 'nthuiplat din ei sa fie si un lenes nevoias (No. 22)

!Hai rare that anecdotele wise in varsuri de cite 12-11 (6+6)lot cu ritm trobaic, ea Oseindirea strugurelui (No. 28)

C5nd a fost odatà pe pAiniint aleasANobila gutue poamelor crAiasA...

Versurile lui Pann se deslasura, in genere, Parte firesc numairareori gasim cazuri de eliziuni fortalc si pe ici colo oarecariinversiuni.

Povestea vorbei s'a tiparit de mai multe ori dupa moarteaautorului.

Dam aci lista tuturor ce am greisit panel astazi.

1. Culege re de proverburi sat, povestea Partea I Buc. Tip. Dor. P.Cucu 1880. Ca prefata biografia lui Pann din Conspectul lui V. Gr. Pop sio notita semnata de acelasi cu data lulie 1880.

Este cu totul deosebita de editiunea din 1852 53; probabil e facuta, cuntzice I. Zanne, dupa editia lui Pann din 1847 (pe care regretam ca n'o putemgasi ca sa facem compaatie) dar editorul nu spune aceasta si nici in lista descrieri a lui Patin nu pomeneste aceasta editie, ci inseinneaza numai Povesteavorbei in versuri, 2 editii".

Acelasi material si tocmai asa oriinduit aflam si in editia din 1389 (tottipogr. Dor. P. Cucu) insa cu mentiunea ed. 2-a. Noi credem ca este a 3-a,fiindca la Academie se gaseste un exemplar cu data 1883. Acesta este tocmaica ed. din 1880 si 1889, dar are pe coperta mentiunea sreimprimata dupa primaeditie completa din 1835 >.

Ar putea fi o eroare de data, fiindca in 1835 nu a publicat PannPox estea vorbei", ar putea fi 1853", dar pe alta parte, editiile aceste treinu reproduc editia din 1352-53, ci o alta editie cum am aratat mai sus.

Aceste editii cuprind materialul urmator:Proverbe : Despre cusururi (=cap. I din coleCtia din 1K 2-53 si dupa nu-

merotatia editiei de fata), Despre s orbire ( cap. III), Despre 'minciuni (=cap.IV), Despt e mita\ tint rifle V), Despre frica lui Dunincreu (=cap. VI),Despre prostie (cap. VII), Despre ilivatatura (=cap. XVII), DeTre lucrare=.ap. XV), Des!). e inâncare (--cap. XII), Despre betie (cap. XI), Despre

IP II

vorliel.

(=...cap.

www.dacoromanica.ro

VIII

icimomie (--=cap. XLII), Despre sgarcenie (=cap. XLIII), Despre lacomie(=cap. XLIV), Despre judecata (=cap. XXXIV), Despi e mojicie (=cap. XXXVI1)Despre ipocrizie (=cap. XL), Despre imprumutare. (cap. XLVI), Despre sta-pan $i sluga, (=cap. XX), Despre iuteala $i indaratnicie (=in parte cu Cap.XXX), Despre casnicie (=in parte cu cap. XXV despre amor $i ura), Desprecei ce plang de copii (=cap. XLVII), Despre negot (=cap. XXIII), Desprelaude (=cap. XLV), Despre fagadueli (=cap. XLVII), Despre batranete (acesttitlu lipseste in editia 1852-53).

Anecdote: cele din editia de fata sub No. 2, 0, 9. 10, 11, 13, 15, 17, 36,32, 33, 29, 26, 27, 86, 87, 89, 92, 93, 77, 78, 82, 85, 95, 47. 73, 31, 55, 95,52, 94, 97.

Urmeaza si un capitol de proverbe intitulat : Cate nu vor fi in carte, 1,gnsi(i aici de o parte; in fine seria de proverb(' turce#i cu traducerea lor ct$i in ed. 1852-53.

2. Culegerc di- proverbe sau Povestea vorbet Partea I Craiova, Filip Lazar,1888. !dem Partea II. 1883. ldern Partea III 1888.

Aceasta urmdreste pagind cti pagind editia din 1852-53, dar nu este fermi-nata. Are numai urmatoarele capitole de proverbe, durm nuinerotatia ce ain datin editia de fata:

Cap. I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII XIII XIV XV XVI XVII XVIIIXIX XX XXI XXII si urmatoarele anecdote iara$i dupa numerotatia cedat in editia de fata

1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23,24, 23, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36 (lipk,e$1e o coala din exent-plarul dela Acadeinie), 38, 39, 40, 41, 12, 43, 1-1.

3. Culegere de proverbe sau Poreslea vorbei. Biblioteca penti u toti (No. 1625, 39) [c. 18931. Este prima editiune coinpleta facuta dupa cca din 1852-54Sant tot trei volume $i cu materialul impartit in acela$i fel. Aceasta editic s'aretiparit de mai multe ori: in 1908, 1922, etc. dar, de oarece nu se noteara anulno putein preciza.

4. Opere complete, Buc. Minerva Ed. 1 (in cc an ? No c gase$te la Aca -demie ?) Ed. 2-a 1909. Cuprinde :

0 qezeitoare la tam, Alastratin 1-logetz, Arrhir si Anadam si, inaintca aces-tora, Povestca vorbei in intregime ca $i in Biblioteca. p. toti.

5. Proverburi adica zicale salt Povistea vorlhi. Ed. Casa $coalelor. 1920.Cuprinde numai proverbe alese din capitolele 1,111, IV, V, VI, VII, VXII, XV.XI, XLII, XLIII, XLIV, XXXVI, XXXVII, XL, XLVI. XX, XXX, Despre casnicie,XXIII, XLV, XLVII si anecdote 2, 6, 9, 10, 11, 13, 15, 17, 36, 32, 33, 26, 27,86, 87, 89, 92, 93, 7'7, 67, 97, 100, 40, 95, 29, 36.

6. Poveslca vorbei in ( Biblioteca Basarabici , No. 1 Ed. I-a (Cand?). Ed.2-a [1922]. Cuprinde cateva proverbe din cap. I Cusururi, II Copilaro$i, III.Vorbire, IV Minciuni, V Naravuri rele, IX Nevoia.si, X Lene$i, XXII Sluga $istapan, XXIII Negot, XXVI Casatorie, XXX luteala, manic, XXIV Pricini dejudecati, XLII Iconomie, XLV Laude $i anecdotele ce se gasesc in ed. defata sub No. 3, 5, 9, 10, 13, 22, 21, 43, 40 52, 61, 65, 74, 77, 78, 87, 94.

7. Povestea vorbei i Nastratin 1 logea. Bucure-ti 1922, Prefata de M. Miha-ileanu. Cuprinde din <Povestea vorbei» anecdoteie urrnatoare (fara proverbe),dandu-le i titluri:

atu,:

www.dacoromanica.ro

IX

Filosoful, feciorul de imparat si puiul de urs (No. 36 din ed. de fatä),Daca stii cum sa te porti, bucatica chiar din gura lupului poti sd o scoti.INo. 5), Ispravile a trei haimanale (No. 12), Comoara (No. 52), Ferneeaindar5tnica si barbatul artagos (No. 54), Barbatul insurat a doua oara.(No. 66), Despre muerea care toate le face pe dos (No. 74) Nerodul la lucru(No. 18), Cei doi lucratori (No. 32), Avut-a Vlad cap oare (No. 16), A ttmatsi i-a adunat (No. 63) Ginerele nat'ang (No. 17), Baba mai mestera ca dracul(No. 11).

S. Din povestea vorbii,Culegere de zieale qi suoave stihuite. Bucuresti, Davidsi Saraga. 119241. Sub Ingrijirea lui Ion Calugaru. Prefat5, Reproduce o poeziede I. Pillat Anton Pane. Cuprinde extrase din proverbele cuprinse in editiade fata capitolde I, III, V, XIII, XXIX, XXX, XXXV, XXXVI, XLVIII, sianecdotele din editia de fall sub No, 2, 4, 5, 12, 27, 28, 30,69, 71, 73, 79, 99.

Noi am urmat en fidelitateedilia din 1852-53,indreptdnd numaievidente erori de lipar si modificdnd ortogralia prin transcriereaen litere latine a celor cirilice. Omisinni s'a _Aleut foaerte pu(ine:cdleva provethe cu expresiuni prea vulgare sau triviale. Am puseateva note absolut necesare pentru intelegerea unora din cu-Pinte. As fi dorit sa inseam si prima publicatie la fiecare anecdotd,dar n'ain imsit .decal la cdteva anecdote cari se afla in cartealui intilulata Poezii populare» tipdrild in 1816.

* *

Pentru a inlesni cautarea pa.sagillor si el/area lor, am name-rotat capitolele *en cifre romane anecdotele cu cifre arabe. Apoiam pus nu indice alfabelic al capitolelor si unul al anecdolelordupa primal vers. Am dal, deasemenea, l titian aneedotelor,'luso numai in Tabla mate! ici.

Penlru inlesnirea sOudiilor de limbd, am alealuil un mic glo-sar reproducdnd cuvintele mai deosebite si formele e,>ite din uzsau rare.

* *

Prezentand eititorilor in aceste condifiuniscrierea fur A. Pauli,cred ea am dal o editiune cdt s'a maul de blind, inhnprejurarileactuate.

Gh. A.

i

www.dacoromanica.ro

VIATA WI ANTON PANN

Amanuntele biografice cele mai complete pana astazi se gasesc inbrosura lui G. Dem. feodort sea, ( ,Viata si activitatea lui Anton Penn"1893). Regretarn ca el n'a indicat izvoarele informatiunilor sale pentrumulte momente din viata lui Penn, mai ales pentru originea, copilaria siplinth tinerete.

N'as 1.,utea sa afirm unde-si gasesc temeiul notele biografice, cese publi'a de cate ori e vorha de acgst scriitor. Cea mai departata in-dicatiune o aflu in a-ti-olul lui D. A. Laurian in Transactiuni literare"1872. De unde si-a luat el informatiunile nu stim. Probabil dela rudelelui Palm, fiindea batranul Laurian locuià in vremea a-Tea in mahalauaLucaci (Casele lui erau cam pe terenut pe care S'a cladit liceul MateiuBasarab si aveau vecinatate cu strada ce se numeste azi Anton Pann").Teodorescu a co.npletat datele biografice cu informatii dela urmasiilui Pann si de!a Teoior Sfetescu, antic al cantdretului.

Din parte-mi, mdrturisesc ca n'am pteut verifica afirma(iunile celordoi biogiafi princi,)ali. Ma voiu servi de ele, areand, fireste, rezervelemele aco'o unde va fi nevoie.

Desigur e indreptatita indoiala d-lui N. Iorga, despre originearomaneasca a lui Pann, dar se poate sa fie asa, se poate ca tatalsau sa fi fost Roman stabilit in Bulgaria. Fir oledä pentru originea luiromaneasca faptul ca din primele publicatii arata o lirnha foarte curata,o sintaxa limpede si morfologie populara (afara de formele verbelor deconj. I, pe cari le arata la pers. 3-a plurala la fel cu 1-a sing.,curn ar fi ti apas, ei se sehimb, ceeace este un obiceiu carturaresc);apoi faptul ca in unele anecdote contraface vorbirea streinilor (grec,de ex.:), sau a provincialilor (tradsilvaneni, de ex.:), ceeace ar fi

ddr nu imposihil.gren.

Cueu,

www.dacoromanica.ro

XII

Data nasterii n'o putem stabili cu hotarire, fiindca el insusi ne dadoua indicatiuni deosebile in cele doua testamente ce ne-a lasat. Iii

18'19 zice:

Ileum varsta mea se puneLa cincized i frei ani pinict;

in 1854 zice:

Acura Varsta ma se puneL'ani cincizeci ,sapte punct.

In contra ainbelor acestor doua indicatiuni (cari ar da ca ,an alnasterii 1796 sau 1797), G. Dem. Teodorescu crede ca s'a nascut in 1794bazandu-se pe imprejurarea ca ar fi avut numai 24 de ani cand Aceel ca compusese multe din scrierile ce a publicat mai tarziu, si peimprejurarea ca se casatorise cu o tanara de 18 ani $i avea motive,chiar fäcandu-si te,tamentul, sa se arate ceva mai tanar.

Mama lui se numia Tomaida si era probabll greaca. Cu ea a plecatel din Bulgaria in timpul razboialui dintre Turd si Rust (1806 1809)

$i cu doi frati i s'au dus in Basarabia.Baielii cei .mari devenira soldati in oastea ruseasca (si pierira in

lupta), iar Anton, care invatase psaltichia (cu un cantaret din saintbulgaresc, probabil), intra inteun cor bisericesc (in Chisinau).

De atunci informatiile incep a fi mai precbe. El insusi ne spuneintr'o notita (1847), ca in 1810 a cantat :n ruseste un Doamne, milueste!"

De atunci se incep si peripetiile, am putea zice aventurile", vietiisale. Sa fuga din Basarabia printre ostile rusesli in miscare, sacalatoreasca in acea iarnd cumplita a anului 1812, cand razboiul adusesesi ciuma cu el (Ciuma lui Caragea) si sa ajunga la Bucuresti, este,desigur, ceva care ese din cadrul obisnuit al vietii.

Tanarul Anton nu numai ca ni pieri, dar izbuti sa-si faca o micasituatie care sa-i permita a ingriji si de mamd-sa. Pe vremea aceeacopiii saraci 51 sarguitori, gasiau cate odata sprijin la particulat iLogati, caci Statul nu stia Inca mult despre indatoririle sale in ase-menea privinta. Asa si el dete peste Dionisie Fotino. Ajutat de curios-tintele de muzica bisericeasca si de glasul lui se pare destul deplacut, ocrotit de boierul grec iubitor de muzica si de literatura, deveniparacliser (la biserica Olari), cantaret in strana (la biserica$i elev al vestitului dascal Petru Efesiul.

Aces', Petru Efesiul ern un Grec, care veni in 13ucuresli pe. la 1816,

i

MMIII

www.dacoromanica.ro

XIII

voale chemat de couducdtorii bisericii, si intemeid o scoald de muziciila biserica Sf. Nlcolae din Selari, mai tarziu o tipografie, care treatmai tärziu in posesiunea lui Partn. A in Ira in 1840, zice EpiscopulNifon in cartea sa de muzied bisericeascii (1902).

Dupa plecarea hit Petru, Mitropolitul Dionisie Lupul infiintase o

scoald de muzica bisericeasca stf) conducerea ieroiiaconului Macariesi atunci Pann dupa propriile lui informatii, fu chemat sa ajutela talmacirea cAntarilor i.i romdrieste si la facerea triui tipar spretipdrirea lor", impreuna cu un cdlugar Pangratie.

In acest limp, el a lucrat mutt pentru mdzica bisericeasca (dupapropria tut marturisire) si chiar a tiparit in 1819 un Axion (zicein prefata unei scrieri din 1845), dar wind acurn nu s'a gasit nici unexemplar din acea tipariturd.

Casatorit cam in 1820, avir o casnicie foarte rea si, dupa sapteani, se desparti.

Numit dascAl domnesc la seminariul dii Rdinniml Valcii in 1827,

avü ocazie sa preded muzica si la mândstirea lemn, (aproapede oras). Acolo curroscii pe nepoata staritei in vdrstd de 16 ani, o

cerir in casatorie si, fiind refuzat, fugi impreu.la cu Alzica (are unacrostih cu acest mime) si, dupd o grea cAlátorie, ajunserd la Brasov.Teodorescu G. Dern. cr2cle cd in aceasta cäldlorie ar fi cornpus poeziacare incepe cu ver,urile:

Muntilor, fiti marturilCa prin vol calatorii,Cu su.letul plin de dorSi inima de dogor.

Ta.nara fata in tot acest timp umbla in port bdetesc si trecea dreptfiut lui Pann. Dar acesta, dobAndind Postul de cantor la biserica Scheilor,(o spune in pre'ata unei carii tipdrita mai tarziu), nu putu .trece ne-bagat in seamd cu presupusul sau fiu si deaceea fu silit sa. fuga side aici si sd vie itr in Bucuresti. Din aceastä unire nelegitima, nespune G. Dem. Teodorescu (dupd multe cercetdri printre rude siurmasi), ndscb un bdiat, care muri in varsta de trei ani, si o fata;dar unirea tor se desfacii dupa nee ant (adicd pe la 1838).

Despre aceastd epocd a vietii lui Pann vorbeste Ion Ghica (Scoalaacurn 50 de ani"), trecându-1 intre scolaril lui Chiosea, alaturi deNunescu si Paris Momuleanu Afirmatia lui Ghica (dald de el insusi

Dittr'im

www.dacoromanica.ro

XIV

ca apioximativa), nu porde fi exacla clecat grosso modo, de oarece uj1820, Patin era cantaret de biserica; iar in 1827 pleca la Ramnicul-Val:H. Sant insa toate probabilitatile de exactitate despre viata hiiPann in epoca 1830--1840, despre relatiiic lui cu Nanescu, cu Ufl Chiosea,probabil fiul vechit.eui dascal, 1 cu tineri Med, intre cari ar fi fostsi Ion Ghica. Observain c u1e cantece pe cari Ghica le atri'mie luiNanescu (care cornpune:1 cantecele lautarilor din Scaune"), se ga-sesc in cartile lui Pann, cu vorbe si cu notele mazicale pe psaltichie.

Mai discutabila ar fi din punct de vedere cronologic pre-zenta lui N. Filimon in ceata acelora cari erau veselia gradinilor luiDesliu, lui Pana Breslea si a lui Giafer'' si fara cad nu puteau tineriidin lumea mare", cad Filimon era nascut in 1819, dar Ghi2a soune caera un copilandru".

In epoca aceasta, Pam nu era nu-nai cantaret, dar si profe,or demuzica in Su:an-esti. 0 stim aceasta din titlul cartilor din 1830 (Verswimuzice,sti) st 1834 (Hristoitit) precum si dintr'un document publicat deV. A. Urechia (I,toria 5coa!elor 1, 135). Erau pe atunci, afara deinvatatorii de carte pe la vapsele", si trei invatatori in arta mu-zichiei". Intre acestia gasim pe Athoo Pantaleon, dupa padul Mogo-soaiei". Acesta este Pann al nostru, fiindca ii gasim semnat cu nu-mete de Anton Paana intr'o petitie catre Eforie (26 "Decembrie 1831),in care arata ca, fiind numiti de 8 ani profesori de mudca, au ramascu le3fa de 600 lei pe an, neindestulatoare, si cer a li se mad leafa,de oarece s'a marit si ,,profesorilor de imprumutata invatatura" (asase numiau institutorii atunci, fiindca predau dupa metodul lui Lancaster).Petitia poate a fost redactata de Pann. Ea este interesanta prin pito-rescul argumentarii (in ziva de astazi un randas cel mai proNtse poate inde3tula cu venitul nostru, cu cat mai vartos noi care santemmai cu deosebire decat dansii"), si prin onctuozitatea clericala a sta-ruintei (ua parinte p 2 toti fiii sai deopotriva ii mangaie si-i iubeste",ne rugatn intelepciunii voastre sa binevoi(i a ne spari si naua o cu-viintioasa leafa" Duhul Sfant va .va lumina").

Epoca aceasta (1830-1840), este prima epoca de mare activitate sipe teren muzical si pe cel li'erar. Versuri ntuzice3a" (1830) e oculegere de cantari bisericesti la diferite serbari ale anului. Aceastacarte a avut foarte multe editiuni (pana pe la 1830). 0 curioasa aclunarede poezii (1831), multe fara a pune numele autorului, arata incepu-turile lui de culegator". Sub numele de ,Indreptaforal betivilor", da

www.dacoromanica.ro

XV

(1832) o uoari sal ira la adresa acekna ce dobandese dar sa scutgapaharul". In aceasta privinta el a veil uhlos te numeroase, find hi-bi or de petreceri cu lautari, curl ne spune si Ion Ghica.

Ca om al bisericii si ca profe icor, el socoteste cd are si inisiuneade educator si astfel publica (1834) poate cel dintaui cod al manie-relor elegante (cum am zice astazi), sub tIttul: Hristoitie sau 5roalamort.ltdui. Nu ne spune care este originalul du?a care a tradus, darzice ca mai sant doua t2xte romanesti :

Precum si in rcinanes!eDoua feluri se gases le,Care acurn si de mine,I ata a treia oara vineCum se vede intocmita,Si in versuri poezi, a.

Este interesant sa notam ca, la pub' icarea a :estei carti de bunäpurtare, a fost in..urajat de foarte mita lume (cum S2 vede in listaoi enumarantilor), incepand cu mitrop)litul si episcopii si cu boieriidin prima clasa : mari vornici si hatmani, etc.

ileum publica el si o poveste din Haliaia (1839 ) si o prima colectiede fabule (1839), dar cea mai insemnata Licrare este Noul Erotorrit",tiparit la Sibiu (1837 ) in 3 volume. Este traducerea in versuri a lucrariigrecesti a lui Dionisie Fotino imp rimata in Viena in 1818 (Mc; 'Epw:6-xpvco.O.

Asta poezie in limba greceasca,S'a fla 'mprastiata 'n tara romaneasca,Ca ceeace este 'n Bucuresti luci atàTrasa din o alta si adaogataDe Dionisehe Fotino SerdarulCum si la lumina data cu tiparul.

Cartea lui Fotino (protectorul lui Pann, precum am vazut), este oprelucrare a unei vechi poeme grecesti Erotocrit", scrisa in dialectcretan de un Cornpro ( Viten tos Cornaros), poate inrudit cu vestitafamilie Cornaro din Venetia (care a dat si ca(i-va dogi), scrisa, poate,pe la sfarsitul sec. XVI. Opera aceasta poetica s'a raspandit prinmanuscrise, [Jana s'a tiparit in 1713; prin manuscrise sau pria exem-plare tiparite, a patruns si la noi in secolul XVIII, cand s'au facutmai muLe tradu-eri. Pann n 'a cunoscit traducerile manuscrise, ci s'a

www.dacoromanica.ro

XVI

tint de pretu'rarea graceasca a lui Foti io, precurn am zis. Cu acesteobservari, ea este prima tiparitura in roinkieste a lui Erolocrit. (Chicvrea sa cunoasca chestiunea originalului si a ve.siuui'or romanesii poaleciti lucrarea d-lui V. Grecu in Daco-Romania", Anul I, 1920 21).

Epoca dupa 1840, este culininatia catierai lui de poet .popu'ar si

de compozi or muz cal.Ramanand fara sopa si pierzarld (1a 1838) si pe mina sa To nai ia,

care trebue sS fi fost foarie batrana, Pain traaste sngut nimai doiani, cad in 1840, se cdsatoreste cu o ta lara de 18 nu nRa Tinea,pe care o lauda, cum mai facuse si pentra celelalte, intr'unpubli-at in Spitalu' amorului".

Nu stim curn va fi fost a2easta noud casnicie a lui Pam, dar eanu 1-a impiedecat de la mina, fiindca, in acest tirnp, it vedern can-taret la biserica Cretulescu, profesor de muzica la Seminariul central sitiparind, atilt peatrit uzul scolarilor sai, cat si peatru uzul cantaretilor,foarte multe carti de muzica biseri2easca. Sant cursuri de cantdri (NoelDoxastar, 1841), sant chiar cursurile lui prelate in Seminariu (Baulteoretic ci practic 1845), sant apoi adunari de can:ece necesare sluj-helor bisericesti, fie la anumile sarbatori (Epital, 1846), fie in generala diferite momenta ale serviciu'uf si la diferite feluri de servicii (Cate-raster, 1846, Priviglicr, 1848, Paresimier, 1847, Tipic,. 1851, etc.).

Ficeste publicatiuni muzicale sant parLe adgp.ari clupi lucrdrile gre:estiale lui Dionisie Fotino, parte lucrari proprii ale lui, in:arcate si expe-rimentate i in biserica de ca're el insusi sau prieteni de-ai lui (caGrigorie Enghiurliu, despre care vorbeste si I. Ghica in , Scrisoarea"ce am porneait mai inainte) si in seminaciLt cu scolarii. Daspre acestlavorbeste fo3rte adesea in prefete, dragoAe si multumindu-lepentru ajui-Drul ce i-au dat ei la liparire.

Mai toate ca muzicale au dedicatii catre Mitropo.iti sau Ep;scopi,cari i-au dat sprijin material sau moral.

In prefete arata evolutia ce a incercat la noi muzica bisericeasca,de pe la 1820 cand a inceput el a-si exercita profeiiulea in Birurcsti,pana in anii din urmd, pracun si partea lui de contrimtie la aceastaevolutime. Cateodata sdat satire la adresa cantä .etilor nepri.2eduti cartcompromit muzica noastra bisericeasca ode itala:

De te face sä casci gura si la clansul sa privestialte orl te adoarme, de nu-ti vine sd clipasti,

vezi clatind capul ca ratoil qnui alt,Plci 'ntiud gat ca com>ul (pentru ca si el e psalt),

ali,

ardlaadu-le

tile

Si/lei ii

avast.,

www.dacoromanica.ro

Tot pentru trebulutele bisericii, a firut el 5i o brosurd (Sibiu 1840),in care se cuprinde lui fo in, traiusa in opt limbi (gre-ceste, latireste, sloie.ieste sau ruse5le, nemtLste, bu1garest0, fran(u-zeste, turLete), di earl pe unele le eunosted insasi, pentru altele seva fi adresat cuiv. Interesant este, ca le insoteste de indicatii pcntru,i'irea dupa reguli (cu acsii dupa euviidt i ca so pute(i pazi to writezice, ilor").

Dar actik ita ea in veasta epocd se intincle indlt 5i in alte domenii.tipogratia sa proprie, el da la lumina in primul rand calendare

(18% 1854 neintrerupt), cari reprczidIa, pentru acea epoca, un elementimportant 1...c itru ra,ptin drea culturii.

Ilpoi vin caleva cdrtirulte fora nume de autor, cuprinzdnd cantecede petrecere (Cdnt tforul btfici, 1851), iar altele adevarate carti de 'pro-paganda, cu n este I rim ful betiei smu auta (testainentul) un ii betiv(1852). tlei citim pasagii ca acestea:

Fiul meu, daca vet vrea so impickyi todte intreprinderile tale,fii betty si izbuti;

De vcesti sa-ti timpesti siintinile, fii betty si peste putin te vet facemai neghiob decdt

Tiebue sa mai pornenim i rmbi (1848), ruseste, ronidnestesi turceste, cu termini uzuali, locutiuni, rujaciuni, etc., si .1Iemoriatorului ma"( (1847), povestirea in versuri a focului care a prapaditcai tie te intregt ale Buairestilor:

Martie in douazeci i trei LitePastile sf;nte cAnd se serb 1...

Todte Inc drile acestea arald, din parlea lui Padn, o activilate sustiliutain cal iera 1 ii de psalt, de pro lesor si de propaga'or al culturii. Prin

insa numele lui s'ar fi pierdut p.iitnLi viitorime, fiind toate legatede imprejurati si rem u r i tre fdrd elnind Ile cart sa-i asigure oI laIn ie. Ceedce sustine arniutirea tut, ceea^e pastreaza o parte dinopera lui, este seria do lucrari in legatura Cu lileratura poporand.

In aceasta nth inta, Pann se prezinta sob doua aspecte: ca propriuzis cut g i or, intr'o epoca in care 5i Ilecsaddri aduna si publied poe-ziile; ca autor inspirat din productiile poporului, cum fusese Barac sauVasile /Iron si cum avea so fie mai tirziu Creangd. Fireste, parteade contributie ersonala la acesta din urind, dovedeste mai mult talentpoetic, la Pdnn mai rnulta tisuriatd de debit si mai multd inlesaire de

rsi Red tie.

1. Pann 1 1. I el' , vol. I.

XVII

Ifmigh flirt

iivand

tel

Dialobul in

sate,

v,

asitml".

Me,

www.dacoromanica.ro

\ VIII

In privinta cantecelor de stea, M. Gaster (Literat. pop. 461), soco-te5te ca meritul lui e foarte mic, fiincicd nu le-a cornpus, ci a tiparitcantece de stea mult mai vechi" pe cari le-a si gasit el in mai multemanuscrise anterioare. Nu e vorba de a pune la indoiala aceasta afirmatic,dar meritul Iui este ca pentru prima datii le-a tipiirit in 1830, le-a insolit.de note muzicale si ca de atunci culegerea lid s'a retiparit 5i in timpulvietii lid 5i dupa moarte, ajungand, poate, pala la a 90-a editie.

In acelasi fel a pro-edat cu povestirile din litera'ura popora iä scrisa:Archir si Anadam (1849), in legiturd cu 1031 de nopti, N ts Iravaniilelui Nastratin flogea. (1853); a luat povestiri cari circulau oral saua avut poate si manuscrise, le-a prelucrat, mai adcsea, lc-a versirlcatsi le-a dat astYel la lumina sub numele sau.

Culegerea de poezii lirice ero+ice, pe cad, le-a intitulat, cu o nuantaSpitalal amn,witti" (2 br. 1850)

fiindca unii ratnal smintiti pentru totdeauna,fara a-si puteä gasi leacul si din spitalulamorului ajung in spilalul nebunilor, la Balamuc"

este singura care cuprMde 5i poesii populare propriu zise. Lipseste,fireste, oHce indicatie despre load uncle au foit culese; apoi sant ame,-tecate cu poezii de diferiti autori (Bolintinea iu, illexandrescu, 5. a.).El insu5i spume in titlu:

Pe langa cele satene,S'a pus si din orasene.

Este, adica, o antologie prima altologi a amorului", prewargatoarea lucrarii poetului Ra lu D. Ro,efti. Partca mA deosebita o

formeaza notele musicale (psaltichia), cari ne dau ariile clor maimulte din poezii.

Termenul de poezii populare" I-a intrebunt it Pam in titlul uneibrosuri (1846), dar i-a dat un alt setts decat arela pe care-I gasim laIllecu Russo si la Filecsandri: el numeste asa propiiil sale produc-liuni, intrucat le socoteste raspandite sau vrednice do ras mmlit inpopor.

Din toata seria aceasta, trei lucrari sant cele m A insemuate:0 sezUtoare Ia fard si Pove.qta vorbei.

Cele doua volume din editia 2-a: Fahule si istorioare", (1847), cu-prind mai putine fabule si mai multe miecclote. Sublectele lor sant foarte

satiricd,

r thole,

www.dacoromanica.ro

XIX

variate si nu sant originate; e greu msa, dupa cercetarile de pana astazisa stabilim izvorul fiecareia.

O ezatoare la (ant" (1851-1852), este povestea mud diume(, care,poposind prin sat, are prile) sa asculte la sezatori, povesti, glume, gld-citori. Ficestea fortneaza un material folcloristic foarte pretios, care damolly $i prin modul compozitiei ca d. forga s'o socoteasca ceamai desavarsita dintre lucrarile" lui Pann.

Noi credem ca ea imparteste aceasta magulilolre apreciere cu Po-ve,tea vorbei", despre care s'a vorbit amanuntit in introducerea acestuiolum.

Din expunerea vietii lui Linton .Pann se vede Ca el a desfasurat ohogata activitate literata, muzicala, didactica si ca a avut dreptul saceara ca pe monnantul san, sa se puna epitaful acesta:

Mci s'a mutat cu jaleIn cel mai din urma an,Care in cartile sale,Se citeste Anton Pann.

ileum mana-i inceleazaCe la scrk mcreu sed_a,

Nopti intregi nu mai lucreazaLa lumina carti sa dea.

Implinindu-$i datoriatalantul ne 'ngropand,

Si-a facut calatoriaDand m lume altor rand.

Duna ce si-a scris al doilea testament la 20 !August 18511, intorcandu sedintr'o calatorie targul Raureni din judetul Valcea, se imbolnavi detifos $i muri la 2 Noembrie 18511. Corpul lui a fost inmormantat incurtea bisericii Lucaci din Bucuresti.

Opci a lui este pretioasa si prin cate elemente a scos din literaturapoporana si prin propaganda pentru viata cinstita si ordonata, pentruiubilea de invatatura pe care a facut-o in uncle strabiri a'e populatteinoastre orasenesti si sat,2st'.

'1/1. A.

Si

www.dacoromanica.ro

PROVERBURIADICA

ZICALE SAU POVESTEA VORBEI

VOLU MU L I

www.dacoromanica.ro

I.

DESPRE CUSURURI SAU URICIUNI

Aideti sa vorbim de geabaCa tot n'avem nici o treaba,

FiindcaGura nu cere chirie,Poate vorbi orice fie.

De multe ori insaVorba, din vorba in vorbaAu ajuns si la cociorbd 1

S'atunci vine proverbul:Vorba pe unde a eVt,Mai bine sa" fi tuVt.

De aceeaCand vei sa vorbeVi, la guraSA aibi lacät i mäsura.

AdicA:Vezi bArna din ochiul tau$i nu vorbi p'alt' de Mu.

Spre pilda:CAnd vei vorbi de mucos,Mci tu sa nu fii urduros,

a nu e mai urit cAnd cinevaFace pe frumos ca e ponevos$i pe cel urit ca e aurit.

Altul iar

TränteVe cuvantul tronc,Ca cloga cAnd face clone.

Si se pomeneVe vorbind:Frumoasä nor'2 dobAndisiDar se uita cam piez4

Si CADupd ce e neagra, o cheama

§i neagit:Dup5 ce e rnuta, apoi e i sluta.

SauUrit meger a croit-o,Rau ciocan a ciocAnit-o.

SauBun ciocan te-a ciocdnit,CA frumos te-a pofrivit.

SiUrit tata a avut,sa-i semene 1-a facut.

SauFA-rnA tata, ca sa-ti seaman,Ca frate cu frate geamän,

Dar insäsemanat castraveti

Si au rasArit scaeti.Sau ea"

1) Cociorbä : vatraiu de le= (Nota autorului).2) Nor pentru nora.

www.dacoromanica.ro

Tata aveh armasar,Dar el a esit magar.

Si asa,Cu vorbe imbolditoareIl atinge Oncle-1 doare.

De aceea niciodatACileIului clespre chelieSa nu-i spui vreo istorie

SiCu plesuvul cand vorbesti,Tigvd sä nu pomenesti

Si niciSa nu razi de magar curnva,

poate-1 incaleci candva.Totdeauna

Gura care e'mputita,Piaui e nesuferitä,

Ca dacaMie imi miroasa-a floare,Dar altuia a putoare.

Si in scurtNoi radem de unul, doi,Si patruzeci rad de noi.

PentrucaNu este räsur sa n'aiba cusur.

. PO \ ESTEA \r0 I? 13 Er

Primavura 'ntaia oara, rozele cand inflorescC'un fir merse la 'mparatul, gradinaru"rnparate,,c,Cate cu placere multa 'n mana sa cum 1-a luat,Tot d'odata fara veste la un deget 1-a 'ntepat;Si intaia sa pläcere ce asupra-i o aveaI s'a 'ntors in suparare; cu acel gust n'o privea,Cunt i catre grAdinarul zise: IacA un cusurCare n'ar fi cuviintA Ca sA-1 aiba un rasur;Tu cam te pricepi la multe rnaestrii grädinaresti,S'astä roza, ghirnpi sa n'aiba, n'ai putea s'o altuesti?"1

Ba, se poate, impArate", gradinarul a raspuns,Si grAdinAria are cate un secret ascuns".

Nu stiu", impAratul zise, ,,asta este treaba ta;Fa-1 ca sa-i lipseasca ghimpii i un dar vet capata!"

Gradinarul, dar, se duse; puse 'ndata, altui.SA se prinzd si s creascA indestul se nevoi.

1) Altuesc peniru alloesc.

CA

www.dacoromanica.ro

In sfarsit, el cu secretu-i a vilzut c'a izbutit;Si imergand la imparatul, duce un fir inflorit,Care 'n mana sa luandu-1 foarte bine i-a parut,C'a putut sa-1 altuiasca dupsa cum a fost cerut;Dar la nas, rand [el] il duse, zise catre gradinar:

Ce fel? acum vaz ca n'are cel mai rnic miros macar?"Gradinarul ii raspunse: Imparate, sa traesti,Orice.lucru firea-si schiniba rand vei sta sa-1 altuiesti,$i nimic iar nu se poate ca sa n'aiba vreun cusur:Arbori, plante, flori si oameni; astfel si acest rasur,Care or ca 'ntaiu sa 'nghirnpe si sa fie cu .riixos,

Or nici un miros sa n'aiba, si tsä] fie ne-ghimpos".

Ficcare poarta rate un ravas in spate.Pe al altuia il vede si pe-al sari nu-1 vede.Fiecare se tine mai cuminte decat altul.Fiecaruia i se pare ca copilul sari e mai frumos, d'ar fi cat de uricios.

SiCe e frumos poarta si ponos.Fiecare trage spuza pe turta lui.Lesne-a judeca pe altul,

CaNu te pricepi sa irnparti un paiu la doi boi

Si caCu ce dascal lacuesteAsa carte-alcatueste

Asa e lumea asta:Rade om de om si dracu' de toti.Dracu' rade de porumbe negre si pe sine nu se vede.Gura lumii, numai pamantul o astupa.Fiecare se leagä unde-1 doare,

www.dacoromanica.ro

6

2. POVESTEA VORBE1

Spun c'a fost odata WI craiu oarecare,Ce avea din fire un nas foarte mare5i Ii vedea bine cusurul ce are,Dar tot gandea cum ca poate i se pare.Supusii si altii, [pe] care-i intrebase,Ca it sade bine il incredintase.Caci cine indrazneste la unul mai maresa-i spue de fata cusurul ce-1 are?Tot pe acea vreme si'n acea cetate,Era s'o cocoana gheboasa in spate,Ce o amagise lingaii sa creazdCa ea e in lume c2a dintaie ra7a,Cu poezii, versuri o incorunase5'a se tinea zana o infumurase.Aceasta se duse la craiul odata,Cu alt oarecine avand judecata.5i vdzand cä craiul hatar ei nu-i face,Sä vorbeasca 'n parte-i dupa cum ii place,Prerumpand cuvantul zise cu mirare:

Va-a-ai de mine ce [mai] nos ai mare!"Pe craiul cu asta vorba ii impunseDar deocamdata, nimic nu raspunse.Ea, insa, parandu-i ca nu auzise,Intre alte vorbe iara ii mai zise.Craiul i aceasta o 'nghiti cu noduri.Ea nu 'nceta insa de a-i da iar boldun,Si mai zise Ce ciudat imi pare!N'am mai vazut ined astfel de nas mare!"Se inaspri Craiul i zise: Cucoanal$tii cd esti cu totul ciudata persoana!?...ce imi tot spui mie, cd mi-e nasul mare5i nu-ti vezi cocoasa ce-o porti in spinare?

iarasi:

www.dacoromanica.ro

7

Cusurul cel mare nu ti-1 simti din spate$i judeci p'al altui, el ti-e greutatea!

Plecdrid, ea, sä mearga si iesind in tinda,Zice craiul iara, privind in oglindä:

Nu a fost minciuna oe a zis nestineCa greu se cunoaste cinevA pe sine!"

www.dacoromanica.ro

DESPRE PEDANTI SAU COPILA1OS1Pornul se cunoage din roaddSi omul din mintea neroada

Ca elNici in cap ce nu-ti pocnesteA vorbi se pomeneSte.

Si tränte§te vorba:Hodoronc, tronc, ca o roataDe la o moara stricata.

SiTot in5irà la gogo§iSpuind despre mo$i paro5i.t

SiVorbe§te neisprAvite,La 'riira-te margarite.

Adica:Sa ni se arate vaCa ar fi §tiind cevA.

Dar se cunoa$teOmul prost din vorbulitaSi nuca din uwrinta,

PentrucAJudecata-i e oloag5,

lipse5te 'n cap o doaga.Om in trup destul de mareSi minte de copil are.Stie vorbe sä indruge

1) De mici expresiunea : mo§i pe groqi.

Ca-i

www.dacoromanica.ro

Par'ca tot la tAta suge.Sae ca calul prost,.S6 ia hamul de rost.E batut la capTocrnai ca un tap.She sfätuiri sä dea,

stie si baba mea.Ar vrea sa faca si el,Dar nu stie in ce fel.$i el rosti de se pläti.

Povestea älufa:Zile insirate, fire incurcate,Panza räu tesutii, i vreme pierdutá.

S'o lovi flu s'o lovi,Na-ti-o frantà, ca ti-am dres-o;Unde chioreste si uncle loveste.

Cel copirdros totdeaunaGimdeste in mintea-i adânca,Numai el, paine mfinancd,Si altii man'mcsa paieCa vitele, din copaie.

Dar ins'aVorba 'n colturi si rotunda,Fara cercuri se infundä.

3. POVESTEA VORBEIDoi precupeti tineri se 'ntovarasirä$i dupa negotu-si prin tardColindând prin sate in lunga lor cale,Odard 'nserard la un sat p'o vale,Si s'a mate noaptea au tras impreundLa o cast care le-a punt rnai bunA:Unde 'n batatura le iesi 'nainteUn berfin de trcaba i loartc de cinste.

9

Cat

iesira.

www.dacoromanica.ro

10

Ii priimi bine, ii baga in casa,Si ei Ii cerura intain si'ntaiu, masa,Zicandu-i: Tanta! santem flamanzi tare,Fa bine 'ngrijeste de ceva mancarel"Ihtrartul le zise: Sedeti, fiti in pace,Ca despre mancare vom face ce om face!"Adria cand dar masa, mosul sa le puie,De vr'o veste nona intreaba sa-i spuie.Vorbind una alta, cu totii'inpreuna,Ca si unii altii candva, cand s'aduria;Esind din ei unul, afark la treaba,Mosul gasind vrerne pe intreaba,Zicandu-i Jupatie! voi santeti poate,Ca `va vaz prea bine sernanand la toate?'Tovarasu-i zise, cu scarbaAs! n'as mai vrea Irate sa am si ca dal;sul;Ca atat doar are, chip si trup ca oruul.Dar poti sa-i dai paie Cd si la tot bout!"Vorbind ei, soseste cel esit alara,$i indata vorba intre ei schimbaraPutin dacd trece si acestlalc esa;Mosul iarasi, care, curios fusese,Asemeni si acestui face intrebare:Jupane!" zicandu-i, frati santeti imi pare,Ca semanati, uit'te, la chip cu 'ntregirne,Potriviti intocma 5i la inaltime!"$'acest iar rasounse: Ai gresala, tata,Sa-mi fie el frate n'as vrea niciodata,Ca c magar mare, care nu rnaiSa-i pui sa manance tarate 'nainte".

Auzind batranul aceste cuvinte,Catre unul altul ne-dandu-si ei cinste,Se scoala indata cautd copaie,Merge si o umple pana sus cu paie;

cci-l'altfriti

intr'insul:

shole,

www.dacoromanica.ro

11

Mai ia Inca una, se duce cu &Ansa,Apuca si pune tarkte intr'insa,Si cu amandouh intrand el in casa,Le puse 'nainte pe pat, fara masa.Ei, vazand aceasta, ii intreb d'odata:

De ce ne pui astea inainte, tata?"Poftiti!" el raspunse, di va dau eu Inca;

Boul i magarul de astea mananca!"Iar ei incepura 'n ochi sa se priveascdSi unul de altul fata sa-si. roseascd.

Batranul, atuncea, gurd-si intremeaza,Si invatatura ast-fel isi urmeaza,Zicanci: Copii tineri! rau sa nu va paraDe aceasta gluma, ce-o fac asta-seara;Ca, cat are oniul in lume viatä,Tot inereit invata si nu se invata;Si voi de aceasta aveti trebuinta,Numai de ati lua-o cu bunavointh.De si nu's atata intelept, cu minte,Dar lot pot a zice doua, trei cuvinte.De santeti tovdrasi, ori frati, eu n'am treabä,Cum vreti puteti zice la cine va 'ntreaba;De cat zic, e bine ca ornul vr'odataP'alt Sd nu defaime, sa-i pide vr'o path;Si mai mult p'acela care-1 insotesteSau altfel cu dansit 'mpreuna traeste.Ca eine i de treaba cu prost nu s'aduna,Cinstea cu ocara nu pot fi 'mpreuna;City isi defahna contovarasia,,Isi arata insusi necuviosia.Ca fiestccare cu cin' se 'nsotesteCa el prin uimare lumea-1 pretueste;A umbla pe sine mai bun sa se faca,Defaimand pe altul, nu poate sa placa;

www.dacoromanica.ro

12

Ca e a zicala rnai de totiOmul la om &age; 5i vita Ia vita!"Atunci luand mosul, copaile dateLe puse 'nainte paine 5i bucate;Si ii cinsti bine, dupa cuviinta,Facandu-i el astfel -gre5ala sa-5i simta;Carii cat traira, tot il porneniraSi aceasta in5i5i ei o povestira.

vorbutil:

www.dacoromanica.ro

13

ITT.

DESPRE VORBIRE

Imbucatura mare sa 'nghitiSi vorba mare sa nu o zici,

De siImbucatura cea mareSe 'nghite cu 'necare,

CaciVorbele celor mari sant ca zmochinele de dulci,Iar vorbele celor mici surCa ca nWe nuci;

Zice un intelept:Sau taci, sau zi ceva mai bun de cat tacerea!

SiDaca vrei sä traesti linistit, sa nu vezi, sa n'auzi, sä tdci,Vorba si-are si ea vrelnea ei;Tar nu sa o trantesti cand vrei,

Dupa proverbul turcesc:Slolleesem stoz olur, sfollemeesem dent o lur!"

Adica:De voiu zice, vorba se face; de nu voiu zice, yenta se lace!"

Si cum zice romanul:Limba vacii este lunga,Dar la coada-si tot n'ajunga".

Si i arä5iSarea-i buna la hiertura,Insa nu peste m6surb.

CaUncle este vorba multa,Acolo e treaba scurta.1

TotdeaunaCine are limbutia,E mai rea deck betia.

Unul ca acelaParca se pune la cioarK

1) Scurta pupa (Nota autorului).

www.dacoromanica.ro

14

Una intr'alta tot sa soarba,Astfel nu-ti da pas de vorba.

Pana-si gdseste zicd:Stai ca nu-ti e gura chioara,Tine randul ca la moara.Aici la rasnita nu eCare, cand o vrea sà puie.

LimbittulN'are eine sa-1 asculteSi el spune 'ndruga mune.

SiSi la de vorba isi face,Tot sa troncaneasca-i place.

Par'camancat picioare de gaina

Si-.1 tot rack la inimä.De aceea

Sal acul n'are nici haina,Nici la inima vr'o taind.

TotdeaunaVorbele cele feriteIn piat2 si'n moara-s vorbite.

4. POVESTEA ALTTIA.

Intr'un oras oare care,Ca si Bucurestiul de mare,Unde lumea in piat ese$i 'ncoaci, incolo, se tesePrintre cei ce \land producle$i fel de feluri de fructe,Unde rasuna haznale, 3

2) Forma pia/ se aude i azi in Transilvania in loc de piatdIlaviale, bani

sd-i

A

mul(i3) adioi

www.dacoromanica.ro

lo

Träntindu-se pe tablale,Unde unii iau, dau, numar,Altii incarca, brat, maini, umar,Unde glasuri i guri multeNu stau sa se mai asculte,Vorbind or ce'n gura mare,Rltul de ei habar -n'amUnde multi casc'guri de geabaSi de sanatati se 'ntreaba,Rci si-eu, ca lumea toata,Inteo zi umbland prin gloata,S'ascultand cum vorbiau uniiCu glasuri mari ca nebunii,Vazui doi insi se 'ntalniraSi cu zambet se oprira,Caciulile isi luaraSi astfel se salutara:

13una ziva, mai Ne-avere!"Iti multumesc, draga vere!"Ce mai faci, cum iti mai pasa ;

Sant toti sanatosi p'acasa?"Tari, mari, Ne-avere, ca pi:itra,

Mananc cenuse pe vatra",Dar tu, mire, draga Vere,

Ri de mancare, de bere?Cum o duci cu saracia?Ce-ti mai face calicia?

Sanatos, voinic sant, Vere,,Si traesc dupa putere;De saracie nu-mi pasaCa sade supt pat, acasa:R ouat s'acum cloc2ste,,,De-o vrea Dumnezeu, sporeste;Si de multa datorie,Umblu beat de bucurie".

www.dacoromanica.ro

16

Ba ca sa zici, mai Ne-avere,Vesel esti, or am parere?"

Dar, or nu vezi? ce pustie?Tu o sa mori in prostie.Rpoi, te uita la fataSi ma 'ntreaba de viata:"

Ba te vaz cu fata vieSi de deochi sa nu-ti fie,Esti la piele ca curcanul,Galben de gras, ca sofranul.Dar ce manInci de-ti e bine,Si esti numai os si vine?Ce bucata iti priesteAsa de te'ngalbeneste?"

Si asta ma intrebi inca,Nu stil omul ce mananca?"

Negresit; nici fan, nici paie,Nici bea apa din copae;Ci marnaliga cu ceapa

un catt, doui cu apa!"Ba, ba, vere, ma cam iarta,

Ca nu ti-e fasolea hiarta;Eu am mancat, ce sa chiama,Un mezelic de pastrama,Cu un durni:at de paine,De sant patru zile maine,Si uit'e pe loc ma deteLa o pustie de sete;Nu fnci tu vr'un fleac de cinste,, Ca sa-mi ud macar un dinte?"

Ducuros, CU voie buna,Dar in buzunari nu suna,Ca croitorul, Ovreiul,

Mi le-a cusut cu temeiul:

.,Si

---

www.dacoromanica.ro

S'au spart pan' la saptainana,Far'sa bag inteinsii rnana.Punga, care n'o am iara,S'a 'mbolnavit d'astä varaS'a ajuns intr'o slabireDe nu-si poate veni'n fire.Si dintr'asta, cum se vede,Iti spui dreptul de rn'ai crede,De cand n'am vazut parauaI-am uitat cum e turaua."1

Tpiu! la dracu, pentru-o pungaTinusi un, ceas vorba lungaAd in mijloc de cale;Nu intrarn colea incaile 2La acea ospatarieUncle pe parete scrie:Fkzi !Dem i mancarn bucateP2 parale pesin date,

maine fara cartealaOspatam pe cicaleala.Rstfel, zicand, se'mbiara,S'a se ospata intrara.Ma facui si eu cu treabaSi 'ntrai dupa ei in graba,So vaz ce-o sa se urmezeSi cum o sa ospeteze.Sezand dar, eu, deoparteSi ascultand de departeVaz, ei dupa ce ceruraMan-are si bauturaSi se saturara bineDe toate, cum se cuvine,

17

1 Turd: inscriptia de pe moneta.2) lurailr 'Inca! Lel putln) lc.

A.Pnn ,p e tea u bei , u . 1 2

Si

-I

www.dacoromanica.ro

18

Au venit sa-i socoteasca,Ospätul ca sa-si plateasca.Ne-averea ne scoala'ndata5i pe parete arata,Zicand: Domnule azi scrieCa sa bern pe datorie,Fiindca eri fuse anulDe cand trantii colea banulDe-ti platii cum se cuvineSi te-ai multamit de mine!"

Dornnule!" birtasul zise,N'ai inteles cele scrise,Ia mai citeste odata5i V2Z1 zice s'azi cu plata,Si iar ca eri, mai la valeCa, maine fara parale?"

JupEtne!" zise Ne-averea,Zi or cum ti-o fi placerea,Si sporeste cat de multeCui o vrea sa te asculte.Nu trebuia sa-mi scrii rnieVorbe cu iconomie,Ca fiecare cap n'areC'al dumitale de mare,Sa judece cele scrise,Ca sant dupa cum zici, zise;Ci pe sleau le intelege,Fara se le mai deslege.Iaca eu unul sant careN'am inteles ce talc are;De aceea nici n'am vina,Dumneata esti de pricinaDe venii far' de parale

1) Pin e pentru nu seint, greplä particulara scrisului muntenesc.

www.dacoromanica.ro

Dupii scrisurile tale.Ca-mi-este urit, nu-mi vineSa port parale la mine;,,Ba nici acasa, in lada,Nu-mi plac bani, sa vaz gramada,Ca si actun bunioaraNu e in ea para chioara;Dar cantecul dumitaleFiindca cere parale,Si eu iar, de o cam data,Ti-oiu cantd ceva drept plata!

Ce spui?" birtasul ii zise,Strigand: (curn se necaji,se)Sa-mi canti cantece pe plata?Bani, ca te 'ncaier indata;Eu am dat bani pe bucate,Nimeni nu-mi da pc cantate.Haide, zic, parale scoate,De nu, te despoiu de toate!"Ne-averea sfecli de frica,Gandi, hai, 11 ia de chica;Si 'ncepfi cu binisorulSä moaie pe negustorul,Zichnd: Jupane, ma iarta,Aici nu incape cearta,N'am plecat pe u afaraCa sa ma iei la ocara;Stai, aici e invoiala:Noi sa facem o tocmeala,Sa-ti cant, si daca nu-ti place,Atunci fa-mi or ce-mi vei face;tar de-ti va fi peAtunci n'ai nimic a-mi cere;Arn un cantec: s'auzi numa;E nou, facut chiar acuma,Ia sa incep si asculta.

1Q

placere,

www.dacoromanica.ro

20

Ca nu e cu vorbaAsa, el tusi d'odataSi'ncepia sa cante 'ndata:Toata vara Vara treabaO pierdui, ca un nerod:Cati umbla 'nhaitati de gcaba,Eu eram cu ei pe pod.

Daca mi se facea foame,Eu la masa ma duceam;De la supa pan'la poameInchinam si chef faceam.

Cate basne firoscosii,Undelfa, spunea 'n vileag,Si eu, nabadaiosii,Alergam s'ascult cu dra3

,Daca mi se facea foame,Eu la masa ma duceam,De la supa pan'la poameInchinam si chef faceam.

Imi placea la canteceleSa ascult; cand auziarnFrunza verde trei lalele,PUP cantau, eu chiuiarn.

Daca mi se facea fpame,Eu la masa ma duceam;De la supa pan'la poameInchinam si chef faceam.

Nu-mi venia sa 5ez in casa,Nici de lucru sa m'apuc;Lumea, unde sta mai dmsa,Ma grabiam iar sa ma duc.

Daca ml se facea foame,Eu la masa ma duceam;De la supà pan'la poameInchinam si chef faceam.

mult51

www.dacoromanica.ro

21

Cativa bani ce-aveam iii ladia,Sa-i pastrez nu mai gandiam;Tot luain des din gramada,Cheltuiam, galant eram.

Carne cumparam i poaineSi acasa le duceamDaca mi se faceh foameBeam, mancam $i chef faceam.

Vreme buna pe cat fuseCand din punga tot se duse,Eu la iarna n'arn gandit;Ina $i ea a sosit.

Daca mi se face foamePrivesc masa cand ma duc:Nu e sill* nu e poame,N'am odata sa imbue.

Es pe poduri, viu acasa,Vaz ca i afara frig,Nu e paine, nu e masa,,N'arn ce si fierb, ce sa frig.

Nevasta acum imi striga:Barbate lemne, málaiu!

PI unci:: ,P Me, miAnaligaImi zbier toti $i-mi fac alaiu"

*

Sfar$ind cantecul, Ne-avereaIntrebil dea parereaDe i-a plkut cäntecelul;Jar de nu, sa-i schimbe feluf.Birta$41 ii zise iara:

Bani, bani $i curand afara IDe cantec no-mi pasaPlateste-rni cu ornen;e;lar de nu, e$i cu necinste;

I"

mie,.

*

sali

www.dacoromanica.ro

22

Ai inteles de cuvinte?Scoate colea pungulitaFa-o sa-si casce gurita,Sä verse din gat dulci glasuri:Sogani, secunde siS'a vezi cum mä'mpaci cu ele;Iar nu cu seci ca'ntecele!"Ne-averea nu zabovesteIa punga s'o descretesteBinisor cu cloud deste,Cantänd vorbele aceste:

Deschide-te pungulitä,Casca draga ta gurita,Räsuna frumos din cordeAle tale dulci acorde,$i scoate acele glasuri:Soprani, secunde si basuri,Birtasului cum ii placeCa cu mine sa se'mpace!"El Ind. nu isprAvise,Dar biriasul sarind, zise:

Ha, vezi; ast antec imi place,Asta pentru mine face;Dar nu d'alde pierde vara,Fir'ai cu ele de ocara!"

La aste vorbe, Ne-avereaSare indatii cu Verea,S'apuca pe use-afaraZicand: Ne platiram dara!"

Este o zicala:Boul se leagä de coarne i omul de limba"!"

1)2.

Subtiri, deaceastä

mijloc si groase (Nota lui Pann).La anecdotà face aluzie Odobescu in Pseudoginegeticos"

cap. 1.

www.dacoromanica.ro

23

DESPRE VORBIRE,

Din vorba in vorba, vorba se deschide.Din vorba in vorba, ese adevärul.Din vorba [se face fapta si din fapta, vorba.Cuvantul e ca vantul:Nu se ajunge nici cu armasarul, nici cii ogarul.

De multe ori,Limba taie mai mull deck sabia.Lanba oase n'are i oase sfaramii.

De aceeaPune-ti frau la gura si lack la ininia,

CdeiGardul are ochi si zidul urechi.Vorba rea se duce ca glontul.Ce se naste p'intuneric trebue sa se vaza la lumina.Si boil] are limba mare, dar nu poste so vorbeasca.

De aceeaTaci,.sa-ti fie ease, casa si masa, masa.Glumele sa-ti fie ca sarea in hucate.

Ca stt nu-ti zica cineva:Vothe bune, dar nesarate.

Nu e mestesug a gati mancare, ei e mest ...11 9 o potrivi din sare.Limba indulceste, liniba amaraste.Cu rank.. midi se prinde pestele mare.Vorba dulce mull aditce.

IAR4,51.

www.dacoromanica.ro

5. POVESTEA VORBEL

Doi calatori inteo vreme merindele ispravind$i langa un Isat p'o vale cu caii lor poposind,Zise unul: Tu sezi, vere, si mai ia seama de cai,Ca eu ma due l'acea cask sa cer o paine incai.Ca d'alde alte bucate, crez cä aici nu gasim;Ci cu ce vom putea astazi, sa sedem si sa pranzim!"

Mergand el, vede muerea in maini cu un facaletStand, judecandu-si barbatul cu rästiri, cu graiu semet;Iar barbatu-i se varise pe sub pat de frica eiSi se bocea cu glas mare, ca pruncii cei mititei.Calatoi ul dela usa, aceasta scena privind,Intre multa lui mirare zise muerii graind:

Uciga-te crucea, drace! (si se inchina mereu),Ia stai, famee, asteapta, ce faci, pentru Dumnezeu!Cum poti tu sa-ti bati barbatul? Oae e el, vaca, tap,Au nu stii ca el iti este dat tie sa-ti fie cap?"

Tocma d'aceee, ea zise, de-mi voiu bate capul eu,Cui ce-i pasä? Ca pociu face ce voiu Vrea cu capul mieu.De-1 voiu lovi de perete, or de vreun bolovan,La aceasta n'are treaba sa ma judece Nan, Bran;Dar tu ce cauti aicea, ia cara-te din ast loc,C'apoi incarc facaletul in spinarea ta pe loc".

Am venit" el ii raspunse ca sä te rog ccva;Sa ne dai turta, or paine, de vei fi avand cumva,Ca am ispravit merindea ce o aveam pentru drum,Nici ata n'am tras prin gura de aseara pan'acum!"

Piei d'aci", zise muerea; dacd ai fost cersetor,Ce ai venit la casa mea, sa te faci judecator?"Si cu zicerea a ceasta, asupra-i se repeziCa sa-1 faca mai cu poftä in acea zi a pranzi;Care de nu fugia 'ndata, precuin venia ea sa dea,Veo catevh facaletc in spinare-i gramadia.

24

www.dacoromanica.ro

25

Ducandu-se el in fuga si la celhilt ajungand,Cate i se internplase le spuse toate pe rand;Iar tovai tt SILI rase si-i zise: Geaba traesti!Nu stii sa te porti, fratie, cu firile omenestiSi cu tine mor de foarne! Dar sezi tu, eu sa ma duc,Si sa vezi acum indata, bucate cum iti aduc!"

Dupa ce zise el astfel, pleca; s'acolo mergandGasi pe muerea Inca pe barbatu-si judecand,Stand el si privind din Lisa, zise: Ba prea binz zau!Esti buna de-I lasi sa plangâ si'ngudui sa-ti stea buzau,1Dar nu ca la satul nostru, cand ii vede sub pat tras

imboldeste si-1 bate, pana nu mai scoate glas;Ba Inca ii porunceste $i ii zice hotaritSa-i cante i cocoseste, cum sta acolo varit!"Curn ii auzi muerea, lasa acel facaletSi 'neepir sa-1 imboldeasca cu un bat mai lungulet,Dand i strigand catre dansul: Dar nu taci ma, n'auzi tu!"

Nu tac, fa, nu!" el raspunse, catre ceea ce-1 batu,Ca nu-s muere ca tine, ci-s inima de voinic;Bate-ma or cat iti place, Ca asta eu tot o zic!"

Iarta-I!" i zise streinul, e sarmanul natarau!Nu stii ca este o vorba, de giaba bati fierul rau!Tu ii zici rasa, el, tunsa, si nici odata nu potiProstia cea din nascare din capul lui sa o scoti!"Pe cand zicea el aceasta, femeia stand si ascultancl,Se 'ntoarce catre barbatu-i si-i zise cu cuvant bland:

Pd vazut tu, om de treaba, cu minte $i intelept?auzit vorbe bune? Fisculti cum judeca drept?

De ce nn avusei, Doamne, prte d'astfel de barbat!Sa ma les, el sa ma bata; iar nu eu sa stau sa-1 bat",

Vazand streinul acuma, ca ferneia s'a 'mblanzitSocoti ca este vremea sa-$i capete de pranzit;

1 Buzau (de la buza), cuv:Int rar : suparat, Itnbufnat,

Ai

www.dacoromanica.ro

:46

Si-i zise: Te-a§ ruga, drag& de ti se 'ntampla cunlvaWo bucatica de paine, or turta, or altceva,Sa-ti faci pornana cu mine, ca s'ascara n'ani cinat;Am avut ceva merinde, dar cu drumul s'au mancat!"

Bucuros!" ea ii raspunse, si scoase turta pe lod,It dete totdeodata si friptura depe foc.

De vei",, urmd ea a-i zice, aici sa sezi sa pranzesti,Iti dau lapte dulce, acru si smantâna, de poftesti!"

Ba, ba, destul!" el ii zise; ,,si iti foarte mu1tdm2,sc,Calu-mi este la pasune, s'acolo merg sa pranzesc!"

Asa, el, dela femeie pranzuletul castigandSi la tovarasul care il adasta ajungand,

Iaca, prietene!" zise, daca stii cum sa te porti,Bucatica, chiar din gura lupului poti sd o scott!"

De aceea zice:Cu o lingura de miere mai multe muste prinzi dec.& cu o butie de otet.Nu te amesteca nepoftit in vorba altora.

CaNepoititul scaun n'are.Uncle nu-ti fierbe oala nu-ti MO. lingura.Nu te amesteca ca mararul in toate bucatele.De multe ori gluma injura muma

iGura aduce ura.Nu vorbi pe dintregul ca baba chioara,

Ca se gaseste vreunul deIti umfla ceafa de pumni si spatele de ciomege.

SlPan' la imparatul rabzi incideratul.

S'apoiBataia si ocara nu se intorc niciodata.$arPele, pana nu-1 calci pe coal& nu se 'ntoarce sa te mustFurnica, cat e de mica si tot, daca o calci pe picior, capul

ridica i te pisca.

www.dacoromanica.ro

37

InsaSA vorbeasca i nea Onion], ca s i el c

DarToatA pasarea pe limba ei piere.

6. POVESTEA VORBEI

0 sluga flecara, pe 'nide slujise,Toti tot il batuse si tot il gonise;Incdt dintr'aceasta, prea rau ajunsese:Hainele, pe dansui, toate se rupsese.Un negustor astfel portul prost vazandu-i,Odata 'ntalnindu I 1-a intrebat zicAndu-i,

Ce o fi pricina, de nu-ti merge bine,Ca eu te stiu inca de copil pe tine?Betiv, . . . . 1 Mi esti, carti nu joci, imi pare:Cum putt4i ajunge 'n asA proasta stare?De ce nu-ti vari capul la vreun om de treaba?"Si tot urnbli razn3 pe drumuri de geaba?"

Jupane", el zise, nu mi-e alta vina,Decat cad Spahr dreptul, e toata pricina.Minciuna nu-mi place, vorbesc acievärul,D'aceea, or unde ma pisee ca marulSi ma dau indata pe poarta afara,De nu-mi gasesc locul si pacea in tara!"Ii zise lui omul, auzind aceste:

ca spui adevarul, nici un rau nu este;Asa sluga mie, chiar imi trebueste;Si de vei, d'acuma yin' de te tocrneste!"Se tocmira 'ndata si se invoira,In cloud trei vorbe zapisu"ntärira.

1. Aci s'a supriinat un cuvant.1. Pisez pentru piseazd.

om,

www.dacoromanica.ro

28

Deci ii luä omul ca sä-I procopseasca;Si pleca cu dansul 'n piat sa targuiasca.Cumpara, Ii dete un codru slanina54i intr'o hartie putina Mina,Zicandu-i: Na, du-le acestea acasa,Si zi sa gateasca ceva pentru masa!"El, daca se duse la a sa stapana,Se uita la clansa clandu-i-le 'n mana;Si vazand ca cata cam piezis din fire,Incepü sa-i zica ei i sa se mire:

Aoleo! cum cauti, chiar ca o LlamaC'un ochiu la faina, si altul la slanina!"Ea, cum il nude, luand furca sareSi-I incarca bine cu ea pe spinare,Strigand: Auzi vorba! auzi fleac odata!Tocma un' ca tine de min' joc sa-si bath?Mara! afara! sluga blestemata,Sa nu-mi calci in curie, ca-ti sparg capu'ndata!"El, fugind pe poarta, in drum se opreste.Iaca i sthpanul sau II intalneste.H intreaba: Ce e?" Ca 1-a gonit zise,Scarpinandu-si locul unde ii lovise.

Dar din ce pricina?" stapanul intreaba,Pe buna dreptate, or asa de geaba?"

Vaz en", el rasp rise, e cum se vorbeste:Cine spune dreptul, loc nu-si mai gaseste!"

fluzind stäpanul din ce i-a fost plansul,Incepü sa zica astfel care dânsul:

Ba nu-ti e, sarrnane, nimenea de vina,Ci gura-ti flecara este de pricina;Sa spui adevarul, Alta se'ntelege,Ni. de unul s'altul omul sa se lege;Gura ta te bate s'o sA te mai bat&Daca ea iti este flecara odata!"

--

www.dacoromanica.ro

1V.

DESPRE P4INC1UNI l 1LECA111

Omul care e flecarTroncaneste ca un car.

Ii auzi numai:Hodorog tronc, vorba 'ndata,Ca moara cand e stricata.

ElPentr'un §oarece se'noadaSi jura cä n'are coada.

SiIncornoreaza tantarulDe ti-I face cat magarul

SauVei, nu vei, el cu d'asilaFace musca cat Camila.

SiPurecile and ii placeCat un elefant 11 face.

Dar insaCu minciuna: or pranzesti, or cineziPe arnandoua nu le inchelbezi.

CaciVremea cu incetul poateSa le descopere toate.

$i mai vartos

1) Fildis; turceste insa se zice numai fil, iar nu si di§, c5ci di§ va sàzica dinte, de aceea si-i zic pieptine de PI ic14, adic5 pieptene (le dinte deelelant. Nota lui Anton Pann).

www.dacoromanica.ro

30

Minciuna, 5i ea pe unde se trece.Povestea aluia:

Umbla la gradinar crastaveti sa vatiza,Si lui de dan5ii ii este acra, ranza.Minciuna ca glontul in apa se afunda;

indata ca frunza iese'n unda.Si

Su lita on i undeNu se poate ascunde.

Dar insaMincinos pe mincinos nu poate in5e1ta.

7. POVESTEA. VORBEI

Un mincinos stand odata, zise ,altui mincinos:Prietene, vezi tu turnul acel 'nalt 5i luminos?"Da!" acesta ii raspunse; i iar ii intreba el:Dar vezi tu, tocma in varfu-i cum umbla un 5orice1?"Ce mai minciuna cu coarne", zise prietenul sau,

Ca eu abia zaresc turnul, necum 5oricelu1 tau;Insa 11 auz prea bine cum umbla'n tropot, in catParc'ar bubui o toaba 5'ar avea clopot la gat!"

Te crez", acel ii raspunse, vazandu-se infundat,Fiindcti nu-5i gasi omul cu minciuni de in5e1at.

Dupd proverbul ce zice:A umblat cat a umblat,Dar acutn i s'a infundat!

8. P0VE8TEA VoRBEr

Un imparat mare, catre rasarit,Care in vechime a fost prea vestit,Avand mo5tenire dela mog stratno5iiin inel in deget din cei mai pretio5i,1

1) Pann scrie: preroi pentr_ trebuinta vLrsului.

-

www.dacoromanica.ro

31

A careia piaträ Medi la minuni,Tamaduià boale, vindeca nebuni,D'aceea imparatul purtandu-I cu drag,Si fiind in toarta putintel cam larg,Jucandu-i in deget, intr'o zi cazilCine stie unde i el nu vazii;Dupa ce-n palatu-i catand obosi$i nu fu putinta de loc a-I gasi,Puse om indata cu tin trambitas,Ca sa publiceze, strigand prin oras,Cum ca imparatul pe i1iti umblandA pierdut inelul, din deget cazand,Si acela care ii va fi gasitCu 'mparatesti daruri va fi däruit.Ii va da 5i au, or cat va voi,Si c'un palat mare il va darui.

Acestea, pristavul pe cand le strigaSi lumea s'auza spre el alergii,Un carpaciu de cisme prea sarac fiind,Care aci'n piata sta 'ntr'un colt carpind,Si copii o spuza imprejuru-i stand,Precum i nevasta-i cu dansii sezand,Asteptau ,sa vie niscai vechituri$i sa ia parale dupa carpituri,Ca sa nu inai ripe, sa cumpere paini,Pe toti sa-i impace, clandu-le prin rnaini.Auzind atuncea pre pristav strigandSi'mprejur copiii de foame plangand,Le dete o gura sa taca din plans,Sa'nteleaga: lumea pentru ce s'a strans.Si'n urechi sunandu-i ca publicuescDe inel si darul cel irnparatesc,

sa strige: Nu mai publicati,Eu ii tiu inelul, nu-1 mai cautati!"lncepü

www.dacoromanica.ro

32

Ei cum aud gura-i cu toti ii apucSi la imparatul indata ii duc.Iubita-i nevasta 'n urma lor se ia,Se roaga sa-I lase, zicand, vai de ea:

N'ascultati la gura-i, nu credeti de el,Ca nimic nu stie de acel inel,"Ei, insa, la vorba-i nici n'au ascultat,Ci la imparatul 1-au infatisat,Zicand, ca acesta a marturisit,Precuni ca inelul el 1-ar fi gasit.Iar carpaciul care era cu acesti:

Imparater zise, multi ani sa traesti,Nu ca-1 stiu inelul, nici 1-am gasit eu,Ci-1 pociu ghici numai cu zodiacult mieu;Sa ti-1 spuiu anume cine 1-a gasit,Din minutu'n care din destiu ti-a lipsit;De cat, nu se poate sa-ti ghicesc pe loc,Ci patruzeci zile cer sa-ini dai sorocSi pe toata ziva sa-mi dai si tain2Adica, pe langa paine, rachiu, yin,S'un Oscan pe varza, gras, fript la cuptor.Mat d'ocamdata iti cer ajutorSi'n sorocul care il oranduescCu incredintare hotul ti-1 ghicesc".

Aceste dar, cereri care le-a propus,Porunci 'mparatul, si'n fapta s'au pus.Randui pe unul regul'a paziSa-i duca merticu'n fiecare zi.Si mergand carpaciul la bordeiul sau,Incepfi nevasta sa-1 tie de rau,Zicand: Vai de tine! ce-ti veni säSä tipe de foame bietii copilasi?

1) Zodiac: carte de zodii. (Nota lui Rinn).2) Tain: medic (Nota lui Pann).

Iasi

www.dacoromanica.ro

83

Sri sari ca nebunii in nevoi sa'ncapi,Sa-ti rapui viata i mormant sa-ti sapi;CA'n urma venira musterii, vr'o trei,Avand carpeasca, parale sä iei!El, curmandu-i vorba: Ci ia taci", i-a zis;Cine ce-o sa traga, la cap ii e scris.Taci de carpach cu al ei venit,Sant satul de darisa, ea m'a 'mbatranit.De azi inainte nu-mi suna 'n urechiCa sa-mi castig painea din carpituri vechi;Carpaciu nu-mi mai zice, ci zi-mi ghicitor,C'o sa mananci gaste fripte la cuptor;Ca 'n toata viata am muncit mereuS'un gascan cu varza n'arn mancat si eu.Dar cum zisei astazi ,a stiu sa ghicesc,Chstigai rnerticul cel imparatese:Patruzeci de zile soroc am cerutSa ghicesc inelul care 1-a pierdut!"Ii taie ea, vorba: Dar ce nebun esti?Si de uncle naiba stii tu sa ghicesti?Tocmai pe 'mparatul s'amagesti te pui,N'ai gandit ca viata o sa ti-o rapui?'

Tocmai chiar d'aceea", ii raspunse el,Voiu sa-mi fie moartea prin acel inel;Ca ce mi-e folosul, dud am trait?Alt de cat necazuri, ce am dobandit?Ca sarac, necazuri iarasi o sa strang,Stiu ca nu voiu rade, ci tot o sa plang;De cat sa am viata patruzeci de aniJinduit de toate, ca un fara bani,Patruzeci de zile mult mai mult platesc,Cand vor fi traite dupa cum doresc;, Asa dar vr'o jale n'o sa am ea morMancand fripturi grase, ca un ghicitor!"

Si pentr'o mancare", ii raspunse ea,A. rum Poyestea vrbli Vol 1

sa-si

www.dacoromanica.ro

Te leprzi de suflet, Iasi draeii sa-1 ia?Pentru o friptura pe DunmezeuSi, fära de mita, pe asti copilasi,Sa umble pe drumuri flarnanzind, sarmani,Si sa te blesteme cat vor avea. urn?

Ia lasa, nevasta", ii raspunse el,Poate se va 'ntoarce roata in altfel,Patruzeci de zile avem la mijloc.Cate nu se schimba pana la soroc?Tatal mieu, in viata, cand or ce facea,Il auziam numai ca sta si zicea:Cand va vrea norocul, sa-si intoarca pasul,Nu aduce anul, ce aduce ceasul.Asa dar (zic poate) va da DumnezeuCumva sa-1 gaseasca, si iaca scap eu!"

Cand vorbia carpaciul cu nevasta saSi gandind la Taste, fara a-i pasà,Vizirul atuncia prea era'ngrijatPentru ghicitorul care s'a aflat,Caci gasind Melia mil din slujbasiRu putut sa-1 vaza i a1i vr'o cativasi;Mai pe urma, s'altor, daca l'aratatMergand la vizirul cu totii, 1-au dat;Patruzeci la numar fiind toti acesti,Supt vizir al curtii cei imparatesti.Indata vizirul la toti daruri (land

si sfatuise, catre ei zicand:Sa taceti ca mutii clintr'acest minut,

Cin' va'ntreaba, ziceti: nu stiu, n'am vazut"Pentruca inelul, dupa cum era,Sa-1 mai dea din mana-i, nu se indura.D'aceea, vizirul era prea 'ngrijatPentru ghicitorul care s'a aflat,Nu cumva sa spue ea acel inelSlujbasii gasindu-1, e ascuns de el.

Ii-

www.dacoromanica.ro

35

Si asa, vizirul la intaia ziRandui dinteinsii a se repeziUn slujbas d'aceia l'acel ghicitor,Sa-i duca gascanul cel fript la cuptor,$i sa vaza daca zice vr'un cuvant,Caci nu-i venia par'ca sa dea ,crezamant,Ca va fi carpaciul vre un ghicitor,Trenteros vazandu-1 ca un cersetor.

Mergand dar, trimisul cel dintr'acea zi,Cum intra pe use, alt nu auziDecat zise numai: Iaca'n capataiuNe veni pe use numarul intaiuSi pan'la patruzeci numarul bdtranTreizecitni si noua Inca ne raman!"Adica, carpaciul asta o ziceaNurnarand gascanii cari-i aducea.Dar trimisul altfel vorba i-a'riteles,Ca cel cu pricina Hind mai ales;Si mergand indata foarte ingrozit,Vizirului spuse ca am auzitZicand: Eu sant unul ce stiu de inelSi treizecisinoua inca stiu de el,Si ca din acesti toti care mai rantanTocma cel din urma este mai batran.

Auzirid vizirul pe acel trimisCum ca ghicitorul in astfel a zis,A crezut indata cum ca negresitGhicitorul este Mag desavfirsit;Si cuprins de groaza stand, tot se gandiCe-o sa se intample de s'o dovedi,Cum ca imparatul pe el si pe toti0 sa-i pedepseasca ca pe niste hoti.Socotind aceasta, se infiora

www.dacoromanica.ro

36

Si in neodihna prea mare era;Dar, ca sa se'ncreaza si mai cu terneiu,

doua zi altul trimise din ei,Sa duca gascanul cel fript la cuptorSi sã fure vorba dela ghicitor.

Deci niergand trimisul si'n caa intrand,Auzi indata carpaciul zicand:

Ei, iaca nevasta si numarul doi,C'a venit cu cinste in casa la noi;Din patruzeci dara daca ii scadem,Treizecisiopt tocmai inca mai avem".Dupa ce se'ntoarse i acest trimisVizirului spuse: he'd ce a zis,Ca am rams tocmai treizecisiopt noiS'am intrat in casa-i pan'acuma doi"

Auzind vizirul sf acest cioant,Si fara 'ndoiala dandu-i crezamiLit,

Dupa proverbul ce zice:L-a mai ingrozit o toana,I s'a facut fata ca pamantul,

'ngalbenit ca turta de ceara,C'acel care

Se stie cu cuiul la inima,Zicand:

S'a ingrosat gluma,Si de este gluma, dar no e

DeciHotari vizirul ca a treia ziSa vaza i insusi ce va auzi,Si de ganduri multe tot fiind muncit,Toata nopticica de loc n'a dormit;Iar de ziva 'ndata cum s'a luminatIn necunoscute haine s'a schirnbat,

A

boric

www.dacoromanica.ro

8?

Si, luand gascanul cel fript Ia cuptor,Se duse cu dansul, el, la ghicitor.Ghicitorul iara5i ca 5i pan'aciCum intra vizirul, capul i5i suciSi vazand gascanul in ghiveciu adus,Rburit, fierbinte 5Friainte-i pus,Zise: Iaca astazi se facura treiSi treizeci.5i5apte mai avem din ei,Pan'o veni vremea sorocului meu,Sa ghicesc inelul, bun e Duninezeur

Ruzind vizirul, negre5it gäudiCa taina ascunsa o va dovedi,Si'ncepn a zice: Jupan ghicitor!Eu te vaz prea bine ca e5ti 5tiutor;Dar sant la mirare de ce pr2lung25ti

nu vrei indata lucrul sa-1 ghice5ti".eu ma mir singur", ii raspunse el,

,,De tainuitorul acelui inel,Cunt de prelungcste si-1 tine ascunsSau cum i se pare ca va da raspunsCand maine, poirnaue II voiu spune eu,Oare nu gancle5te ca-i va fi cu greu?Eu n'arn vrut d'odita sa-1 arat, gandindCa-1 va scoate singur, vremea prelungind".lar vizirul, care sta ca slujitor,

Prea bine faci", zise, jupan ghicitor.Dar daca, spre pilda, ar vent cumvaSa-5i dea taina tie 'n vr'un fel cinna,Rdica sa-ti spuie ca ar fi gasitUndeva inelul 5i 1-a tainuit;Si acum, de frica, ar voi sa-1 deaIn vreo pedeapsa spre a nu caclea,Vreun mijloc ai tace ca sa nu-1 vadeciti,Fara a-i spune fata si sa-1 izbave5tj?"

5iSi

www.dacoromanica.ro

38

O doarnne!" rdspunse hunul ghicitor,Eu o stiu pricina, frate slujitorSi tocmai d'aceea Vremea prelungesc,Ca' imi este mild lurnea sa muncesc,Dar puteam inelul sä-1 ghicesc pe locSi btigam d'atuncea pe mai multi in foe;Ci crez omenirii, cä om sant i eu,Si gresim adesea toti lui Dumnezeu;Dar el ne asteaptd sa ne pocaim,Nu ne pedepseste 'ndatd cum gresirn.Intr'acest chip noud pildä vrand a da,CA si noi asemeni sä putem rabda,

cu bundtate sä ne folosim,Sä nu gräbim rau'n grab 'sa-1 pedepsim!".

Umilit, vizirul zise catre el:(Scotand tot d'odatd si acel inel),

Tata dar inelul cd I-am gdsit eu,Si md'ncrez 'n tine ca in Dumnezeu,

dau d'acu'n mänd Mesa ma sfiec,S'o pungd de galbeni daruesc;Sä faci cum vei face, sd nu ma vadesti,Cd eu sant vizirul, cu care vorbesti,Si Inca mai rnulte daruri o sa vezi,Num'aceastä taina 'n tine s'o pastrezi.Ii vei da inelul, or in ce chip stiiSi cu mine d'astdzi prieten sä fii!"

Ii zise carpaciul: Banii poti sa-i lasi,Sd mdngaiu cu dansii acesti copilasi;Iar ine1u tine-I in pästrarea taSi'n ce chip vom face, ii voiu arata;Numai de'mparatul des seamd sa bagiCam ce fel de lucruri mai mult ii sant dragi;Rdica ce vite in curtea sa sant,

Si

iaca-ti

www.dacoromanica.ro

8)

Sau ce fel de pas'ari placerea-i incant.Raspunse vizirul: Sa-ti spuiu i acurn,Alte la placerea-i nu sant nici decum,Decat iii gradina lebede avandMerge, le priveste cu drag cand si cand.

Vezi, in ele 'ntruna", ii raspunse el,Vei bäga pe gatu-i pierdutul inel,Insa tomfatuncea cand ti-oiu zice eu,Aproape de ziva ghicitului mieu ;Si facand aceastE\ dupd cum iti zicSa nu mai ai grije ruai mult de nirnic.Ramane asupra-mi or si ce cuvant,Te'nciede pe mine ca copil nu sant!"

Deci plecând vizirul dela ghicitor,Impacat de gandul cel ingrozitor,Pazi ziva, ceasul cel oranduitSa bage inelul cum 1-a sfatuit;Si cand fu carpaciul chemat la palatSi la imparatul s'a infatisat,Zise: Imparate, multi ani sa traesti,Am ghicit inelul prin zodii ceresti,Nu e de om insa in vr'un fel aflat,Ci'nir'o zi 'n gradina, cand te-ai preurnblat,,,Ti-a cazut din deget, de nici simtit;S'o lebada 'ndata de jos 1-a 'nghitit!"Zambi imparatul, vorba-i ascultandSi-1 intreba iarasi cu blandeti zicand:

Prea bine, se poate, sa nu fi simtit,Dar vei putea spune care 1-a 'nghitit?"Raspunse carpaciul: Mai mult dinteatiltNu pociu, imparate, sa-ti spui hotarit,Caci una cu alta seamana 'ntr'un fel,Destul ca la una e acel inel!"

rfai

www.dacoromanica.ro

40

Porunci 'rnparatul, sil taie de rand,$i sa le despice in ele &rand;Mind slujitorii, cum a poruncit,Se gasi inelul care s'a ghicit,$i de bucurie, bunul suveran,Pe carpaciu indata imbraca 'n caftan;$i incalecandu-1 pe un armasarCare si p'acesta i 1-a dat .in dar,Cu cinste, cu pompa I-au dus omenitLa palatul care i-a fagaduit.

Deci, scapand carpaciul de traiul cel$i traind dornneste in palatul sau,Cu averi destule i cu bogatii,Se vesti de dansul l'alte 'mparatii,Cum ca 'n toed lumea nu poate fi altCa el sa ghiceasca asa de inalt.

Tot in acea vreme, un alt iinparatCare cu hotarul era 'nvecinat,Pierduse din pieptu-si la plimb3rea sa,0. cavalariel si nu o gasia;Caruia indata, cum i s'a vestitDespre ghicitorul cel prep procopsit,Trimise scrigoare c'un Tatar aci,Poftindu-1 sa vie si lui a-i ghici;Si pre impäratul rugänd a-I lasa,Aratand pricina 5i paguba sa.

Ajungand Tatarul l'acest irnparat$i pe loc scrisoarea cum i-a infatisat,Trimise indata pe un slujitor$i chema sa vie 'naltul ghicitor,

1) Civalarie=decoratie, cuvant ce nu se mai intrebuinteaza astaii.

rau,

www.dacoromanica.ro

1

Caruia indatä ii i porunciCa fait' zabava sA mearg'a ghici$i chiar curierul care a venitConductor sa-i fie la calätorit.

Pleca ghicitorul cu acel Tatar,Dar prea trist cu totul i plin de amar,Phirandu-se 'n sine cu ce mestesugS'acolo sa 'ntoarca vreun viclesug;Nu contenia ziva, noaptea a gandi,Ce sa faca daca se va dovediCa n'are stiinta si e un orn prost$i prin viclenie in cinste a fost?Socotind acestea, se calatorià$i-si vestejia fata de inima rea;D'alta parte iarasi vedea pe TatarStand si el pe ganduri i oftand amar.Si i se parea ca lui ii ajutaCu dansul d'odata vazand ca ofta;Si ca cand pe dansul tot il tanguia,Stiindu-i sfarsitul care o sa-1 ia.

Astfel, impreuna ei dilatorindSi 'n poarta cetatii aproape viind,Aci cu 'ntarnplare d5nd ei priAtr'un lacSe rasturna 'ntr'insul micul lor olacSi se 'namolira atat de uritIncat se umplura mai pana la gat.Acurn, ce sa faca? la o casa irag,Si stand, se dezbraca de-anteriu, _.idrag,Pun pe o ferneie, le spala pe loc,Le 'ntinde la soare toate intr'un loc;

venia sa raza d'astfel de voiaj,

1 Olac: cartila (lc pu,la,

Le

www.dacoromanica.ro

42

Dar de intristare nu aveau cufaj,Se plimbau prin curte cu ochii in jos:5i el, si Tatarul se uita mijos.1-

ghicitorul pe cand se primblaPrivind ca ciacsiruP vantul ii umfla,IncepU sa zica: Ei, ciacsir, ciacsir ITe plimbi tu acuma, te mandresti in sir,Dar te-oiu vedea maine cum te vet urnflaSi care raspunsuri le vei rasufla!"El zise aceasta, dar bietul Tatar,Ce a fost anume Ciacsir" chemat chiar,Mit la picioare-t cu amar plangändSi cu rugaciune catre el zicand,

O prea intelepte, jupart ghicitor!ilibi mita de mine, fii indurator,Nu aduce Ora pentru capul mieu,Ca cavalaria am gasit-o eu;S'avand pietre scumpe mi-a dat a gandiS'o ascunz -ca poate nu s'o clovedi;Si vazand c'acuma- pe nume mi-ai zisM'ai trezit indata tocrnai ca din vis,Dandu-mi a cunoaste ca gictb'o ascunz,Cum ca tu ghicind-o, eu ce-o sa raspunz?Ci iti fa pomana, nu ma arata,Na cavalaria de-azi in mana taSi cand te va pune ca sa i-o ghicesti,Fa-te ea o cauti cumva s'o gasesti."

Vazand ghicitorul ce nici n'a gandit,Ii inflori fatta si i s'a 'nzambit,Zicandu-i: ,;Ciacsire (catre curier ),Eu stiam prea bine chiar d'alaltaeri

1) *Nos; cu ochi pe jumMate inchNi.-2) CiacVri pantaloni largi (plvari)

Astfel,

www.dacoromanica.ro

48

Ca cavalaria e in maim .ta,Dar n'ain vrut d'atuncea a ma arata;Cu toate acestea bine ai facutlDe o spusesi singur si n'o ai tacut;Si imi este mila, nu voiu sa te spuiuCe-o sa-mi foloseasca daca te rapuiu?Ci numai imi spune, de vei ti cumva,De are 'mparatul amor la ceva?,Insa dintre vite, precum caini, pisici,Sau niscaiva pasari, dar man nu prea mid!

,,Da!" el ii raspunse, are un catelSi, de drag ce-i este, urnbla tot cu el !"

Asa dara", zise catre curier,En mergand, trei zile soroc o sa-i -cer,Si pana atunced tu, or in ce felVei pune, prin taina, maria pe ate],Si cavalaria 'n grab, numai de cat,Cu ceva unsoare sä i-o 'ndesi pe gatS'apoi fii in pace, grije sa nu ai,Ca n'ai pentru &Ansa raspuns sä mai dai!"

Ispravindu-si sfatul, luand s'a'mbracat,S'au pus in trasura si iar au plecat.Si unul i altul, bucurati acum,Sfarira 'ntr'o clipa ramasul lor drumSi sosind d'odata veseli la palat,Mergand la 'mparatul .s'au infatisat.Imparatul, care era doritorSa vaza 'n persoana p'acest ghicitor,Cum il vfiza 'ndata molt s'a bucurat5i-1 trirnise 'n pompa la un alt palat,Sa se odihneasca catva timp aciSi'n urma sa-1 cheme lucrul a-i ghici.

Iar Talarul, care era ingrijat,

www.dacoromanica.ro

44

Pana sa se vaza de belea seapal,Pazind, gas) vrerne pe catel sa-1 ia,Prhi salon irl brate, spre a-1 mângäia,Si cavalaria el, nurnaidecat,Gura 'n grab cascandu-i, i-o dete pe gatDup'aceea 'ndata se duse ca'n zborSi isprava-$i spuse catre ghicitor.

Sosind dara ceasul sa fie cheinatSi adus cu cinste ghicitorul 'nalt,Cum si toti minitrii intr'aceasta ziViind, s'adunase, spre a-I auzi,Ghicitorul nostril gura s'a deschisSi catre 'mparatul in ast-fel a zis:

Slavite 'mparate, multi ani sa traestiSi'n zile senine sa imbatranesti;Iar pentru ghicirea ce sant chemat eu,Astfel se arata 'n zodiacul mieu,Cum ca ai Ufl Caine aici, in palat,5i cavalaria de el s'a mancat;Care si acuma e'n stomahul sau,Si de dansul poate sa va para rau,Ca'n alt chip s'o scoateti din el nu puteti,Decal fara mila de vreti sa-1 taieti!"

cat era 'rnparatul mull de blicuratPe atat de tare acum s'a intristat,Cand auzi 'ndata zicand de catelCa cavalaria se afla in el.

Ar fi dat in sum ce i-ar fi cerutNumai pe catelul sa nu-1 fi pierdut,Ca era un caine care mull facea,El $tià ca omul or ce ii zicea,La saltari si jocuri pereche n'avea,De'aceea 'mparatul prea mult ii iubia;

www.dacoromanica.ro

4'6

Se muncia de ganduri ce a hotari:A läsa catelul, or a-1 omori!Sta la indoiala, nu se impaca,Nu crede-asa lucru caine a-1 rnanca,Dar se'ntorcea iarasi ca un cuget altCa de uncle stie cum s'o fi intarnplat;$i raspunzand, zise catre ghicitorCu'n cuvant statornic si hotaritor:

Dar daca in caine nu 3 voiu gasi,Priimesti cu moartea a te pedepsi?"

Capu-mi sa se taie", ii raspunse el,De nu vei gasi-o acum in eaten"

Atunci, imparatul chema pe gelatSi dete pe cainele nevinovatSa-1 junghe indata, ca p'un melusel,Cum si despicandu-1, sa caute 'n el;Care totd'odata porunca 'nplinindSi cavalaria intr'insul gasind,Se mira 'mparatul ramaind uimit,Pentru ghicitorul cel prea procopsit,Cum putii el astfel, nurna 'ntr'un cuvant,Sa ghiceasca lucru tocmai ca un sfantlPentru care foarte malt ii multumi$i bogate daruri dandu-i ii cinsti.

La plecarea-i insa din palat, de sus,TaLrul atuncea, care 1-a adus,Par'ca ii optise la ureche drac,Si o vulpe vie bagand intr'un sac,0 puse la scara, si'n grab alergandDrept la imparatul, Ii spuse, zicand:

Imi pare 'rnparate, c'acest ghicitorUn prost o sa fie si arnagitor,Ci am pus o vulpe la scara 'ntr'un sac

www.dacoromanica.ro

Vrand un haz sa faceti, glurna sa va fac,Si d'aveti placere, puteti intreba,,,Sa vedeti ghiceste cc este, au ba?

Imparatul, dara, fiind indemnat,.Ca spre o cercare, 1-a si intrebat,Zicand: Filosoafe, vei putea ghiciCa ce lucru este in ast sac d'aci?"Iar el clatind crpul cel de tot prostesc,$i-a zi singur lui-si proverbul obstesc:Ai umblat tu, vulpe, pe cat ai umblatDar tocniai acuma ti s'a infundat!"

Bravo!" imparatul zise catre el,Ai ghicit, asa e; merji sanatosel!"

Deci dar, ghicitorul la tara-i plecand$i daruri cu sine multe aducand,'Cum sosi, indata la palat s'a dus$1 la imparatul scrisoarea au dus,In cdre scrisese imparatDe,pre ghicitorul Cate s'au urmat,Cum si'n ce chip toate frumos i-a ghicit.5i-1 lauda foarte ca e procopsit,

D'aci, ghicitorul la casa-i niergfindSpuse intamplarea neveste-i pe rand,$i sezand eu dinsa la vorba si slatIsi detera planul in chipul urmat,Zicand: Intamplarea ne-a facut bogati,Cu bani, cii avere si destui argati.Acest noroc insa, care 1-am avut,Poate sa ma surpe numa 'ntr'un minut;

si sa-mi aduca pieire de cap,Sa nu pociu nici starea, nici viata sa-mi scip;Ca cum-va imparatul iar de-a portinci

4rs

cel'Ialt

Bi

www.dacoromanica.ro

17

Ca i pan'acuma ceva a-i ghici,Si n'oiu putea lucrul cumva a-I brodiToat'a rnea prostie se va dove.di;Ca acuma uite, cu tremuraturi,Scapai Kurt de coada, printre picaturi;Ca minciuna poate pand la un loc,Si ea ca si toate este cu soroc,Intai te ardica ca fulg din gunoiuSi 'n urea te-arunca ca glorrtu 'n noroiu.Ca n'are nici aripi pe sus a zbura,N'arie nici picioare pe jos a umbla,Ci noi mai nainte sa n pregatimSi de rau viata sa ne o scutirn!

Chibzuind acestea mutt toate pe loc,Si'n patru parti casii ii pun noaptea foc;Apoi stand la uliti strig, zbier si racnesc,Ca se ard cu totul si se saracesc;Sare lumea 'ndata, tulumbe alerg,Toti, cu rnic, cu mare, ca sa stinga nierg;Vine si 'mparatul raul a vedea,Si la ghicitorul m']ngaieri sa dea.El iar cum it vede se faca pe locCa voeste 'n graba sa sara in foc,Strigand: Val de mine! sant stins, saracit,Ca-mi arde in casa cartea de ghicit!"Puse impardtul, oameni a-I opriCa nu'n desperarea-i in foc a sari,Zicand catre dansul: Ddr ce, nebun esti;Vrei pentru o carte sa te prapadesti?"lar el striga iarasi: Dar cum sa ghi2e5.7,Si in care case sa mai locuesc?"Imparatul zise: N'ui ce sa-ini ghicesti.Si-1i fac alte case, sa te odihnesti!"

1) Mut pcnti U malu.

www.dacoromanica.ro

48

Astfel, el, cu planul care-1 nascoci,Scapa si de grija de a mai ghici.Si castiga iarasi dar imparatesc:Palate si alte cate-i trebuesc.

Multi saraci in lurne cred in ghicitori,Fara sa-i cunoasca ca-s inselatori,Fiindca se'ntarnpla cu vreun cuvantCeva sa ghiceasca zicand numa'n whit;Dar vor lua pilda din acest carpaciuPrin ce uneltire s'a vestit dibaciuSi sa nu mai puie'n ghicitori temeiu,In bobi si carii date de proaste fermi.

DESPRI:

Cate le zice ornul, sant toate vorbe.Si minciuna e vorba

DarVremea descopere adevärul.A manca usturoiu i gura a nu-ti puti, nu se poate.

Insa0 minciuna bine ticluita pldteste indi mult clecat un adevar..C'o minciuna boereasca, treci peste granita nernteasca.Cand vede omul nevoia, vorbeste ce nu-i voia,

Dar siCine a mintit odata, nu se mai cr3cle rand spune si adevarul.Isi mananca credinta, ca tiganul niserica.Cine se invata mincinos, cand spune adevarul, se bolnaveste,

InsaCmc poarta plosca cii mniciunile, tin o duce mult,li spdrge dracul opincile.

IARA.,$

www.dacoromanica.ro

49

Tigva nj.t merge de multe pri la apd, ea,: or sa sparge, or craph.Cu gogosi de tufa nu se 'negresc sprancene.Mai bine sezi stramb i vorbeste drept.Daca nu stii sä v6pseti, nu te pune sa manjesti.Mdi lesne e a vorbi adevarul, deck rninciuna.

0. PMTESTEA. VORBEI

Un tigan furase doua gaste grase;Si sa le ascuriza'n dasagi le bagase.Gandind intru sine ce minciuni sa zicaDe-1 va'ntalnrn cale vreun romanica,Merse dar cat merse, grabaUn roman c'o bata i, stand, il intreaba,Zicand: Spune ce ai in dasagi, tigane?El raspunse: Icea am niste ciocane".

Dar dincolo, ce ai?" El, intai mintise,Dar gresindu-i gura... Alta gasca", zise.

Gura pacatosului, adevarul vorbeste.Si-a pierdut cumpaiul, ca gaina umbletul.L-a luat gura pe dinainte.Minciuna are loc si ea, pe unde se trece.

10. POVESTEA V()111EI

Alt tigan, odata, a intrat sa fure;Cand, iata stapanul in maini c'o secure.

Ce cauti tigane" (ii zise) 'n gradina?"M'a aruncat vantul, nu sant eu de vina!"Te-a aruncat vantul? asta nu te scapa.

,,Dar ce cata ghiara-ti inflptä in ceapa?"M'apucai de clansa, sa nu ma in väntul!"De giaba, liganc, nu ti-ai gasit sfantul!

A Pann .1 oNesiea vont II., Vol T,

ii entalnen

www.dacoromanica.ro

50

Daca e asa dar, de ce-ti umplusi traista?"Apoi, Romanico, vezi asta e asta!"

Dracu a mancat placintele si carpatorult st de MO'.Minciuna negandita.Minciuna cat Coltea de mare.2Minciu0 cat toate zilele de mare.Minciuna sparge i case de piatra.

1 1 . PO VESTE A VORBEI

fosf o 'nsotire ce traià 'n iubire,In pace, in tilma si'n mare unire.Ei nu §tiau cearta veodata in viatd,Ciji da unul altui vorbe cu dulceata.In scurt, intr'atata traiau acesti bine,Incat de poveste era la oricine.Dracul, insa, care 'n caznici Coach-Si yardSi face sa 'nceapa-'ntre ei Ora, mard,Se siIi, p'acestia cu neincetare,Duna a sa voie sa-i aduca 'n stare.Intinzand el dara cursele lui toate,Si ca sa-i supuie vazand ca nu poate,Cauta o baba, auzincl ca eleII intrec pe dansul la dracii si rele.S'a gasit pe una, Visana anume,Intaia dracoaie dracilor din lume.Se duce la dansa, pricina ii spuneCa n'a fost putinta pe ei a-i supune,Zicand: Stilt ca este un graiu decand Vaal,Ca-si sparge cu vremea opincile dracu.,,Ia numai priveste opincile mele,

1) Cartator: un thler de lemn pe care se pune marnaliga.2) ( e vorba tic Turntil Coltci Bucurcsti (azi darimatj, Litre,

vreniuri, era foarte itialt rata de cladbile din orfq. Pe

A

ollea : din

www.dacoromanica.ro

Ca se trentuira in mici peticele;Si tot nu pociu Inca sa bag intre dansii

intriga mica si sa-mi raz de dansii;,,Daca dar poti face mai mult cleat mine,Rrata-ti puterea, te rog, fa-mi un bine!Ea clati cu capul si 'ntre ranjituraIsi arata coltii cei pociti din gura,Zicand: Ei, copile! vezi cã e pricimiCa nu stii pe unde se Lida gaina.Iti trebue Inca sa inveti la scoala.Desi esti diavol, dar ti-e tigva goala.O bairana, astfel cum ma vezi pe mine,Nici la degetu-mi al mic nu te puiu pe tine!"Zise el: Se poate; pe vorba-ti se vede;Dar pan' nu vaz cu-ochii, nu-mi vine a crede!"

Ei bine,. dar ce-mi dai? batrana intreaba,Ca, pe capul tatii, nu ma duc degeaba!"

Bucuros", raspunde, pe loc volu fi gataSh-ti dau o pereche papuci galbeni, plata".

Nu m'as fi dus", zise, dar cu aste toateMerg ca sa vezi numai, Visana ce poate!"

Deci incepa baba adese sa meargaLa acea femee, cascioara sa-i sparga.Gasi ea mijloace s'o 'mprieteneascaCu una, cii alta, ca sa o momeasca.Si precum pescarul undita-si intindeSi cu rama 'n$ala pestele ce-1 prinde,Rsä isi intinse planurile saleSpre ea, ca s'o traga cu vorbe morale,Paria cand vaza ca prinse ea putere$i are mijloace, ac sa bage'n miere.Aà 'ntr'o zi 'ncepe femeii sa zica:

Ofl fetica mamii! cum esti fruniut;ica,Cum iti vaz purtarea, cum te vaz cinstita

,,0

SI

www.dacoromanica.ro

52

Si cmn esti de blanda, cu firea tihnita,Traiesti incai bine si cu bärbatelul?"Or ca pisicuta (gar, mar) cu catelul?Dar sa nu-ti prea pese, ca toate-si au leacul,Eu am mestesuguri sa 'mblanzesc pe dracul,Sa ti-1 fac sa fie blandisor ca mielulSi sa-1 joci cum joaca mata soricelul!"

Nu-rni trebue, mama", tanara ii zise,Soarta mea un prea bun barbat imi trimise,Drag mi-a fost si-mi este, el iar ma iubeste,Si ca noi, imi pare ca alt nu traeste;De ceva de-1 supar imi crede, ma iarta,Caci matele in orn inca tot se cearta.Sant prea multumita cum traesc in viata,Numai sanatate sfantul sa trimeata!"

Or si cum, fetico", ii raspunde baba,Cand ii vei supune, altfel merg:2 treaba;Ca usturoiu dulce i barbat iar moaleNu se poate'n lurne, el nu poarta poale.Cat de bun sa-ti para, tot el ciocan este,C'oa ii e ursita bietelor neveste:N'ai sa-ti deschizi gura, sa-i dai vr'o porunca,Ca indata asupra-ti ura isi arunca:Numai a lui vorba'n seama sa se tie,El, ca untdelemnul, d'asupra sa fie.Sa-ti fac eu un lucru, asculta de mine,,,Sa traesti cu dansul inca si mai bine.II imbrobodesti, tii, chiar ca p'o muiere,Ii pui in cap testul, i rabda'n tacere!"Tanara, aceste auzind, se pleaca;S'ascultati pe baba, ce-o 'nvata sa-i fach:

Na ast briciu" ii zice, ca-i vrajit .de mine;Si la pranz barbatu-ti, acasa cand vine,Si cand dupa masa o vrea sa se culce,Tu du-te la dansul cu firea-ti cea dulce,

www.dacoromanica.ro

Prefu-te ci il-iei, in cap a-i odd&Si and vezi c'adoarme si ochii inchide,Atunci scoate briciul (vai ce arnagire!)Si crucisi din paru-i taie patru fire;Si mai catre seara, firile aceleAli le vei da mie, sa le pui la stele;

sa vezi viata, sä vezi fericire,Sa vezi traiu atuncea i sa vezi unire!"

Proasta tinerica briciul in san baga,Dorind sä se faca sotului mai draga;Baba d'alta parte la barbatu-i merge,Intra'n pravalia-i, sudoarea ii terge,Din ochi ii clipeste, ii misca de haina,Se face ca are sa-i spuie o taina.El, vrand iar sa.aflQ ce o sa-i vorbeasca,Se puse sa-i spuie si ea sa-i sopteasca,Zicand: Dragul maniii, of! ce te asteapta!Ce nenorocire ti s'a pus in fapta!Sotia ta astazi, perechea-ti iubita,O sa te rapuie cu moarte cumplita;Ca ea cu un tanar are inclinare,Pe care-1 iubeste mai de lima imi pare,Si el, un briciu dandu-i, o 'nvata dusmanulCa sa-ti taie capul, astfel dandu-i planul:Astazi cand vei merge sa pranzesti acasa,O sa ia sa-ti cate, in cap, dupa masa;Si viindu-i bine, mana o sa-si puieCa sa-ti taie gatul i sa te rapuie;Si dac'a mea vorba necrezuta-ti pare,Prefa-te ca nu stii de nici o urmare;S'ei vedeh cu ochii gandul cum ii esteSa zici bogdaproste cã iti dedei veste!"

1) Sa se compare aceasta cu expresia, uzitata in hasme:cap cuiva . Veil si mai jos.

b8.

cauta in"a

fgpoir

www.dacoromanica.ro

Omul cum aude, speriat peste fire,Stä la indoiala si'n nedomirire;Se muncia cu gandul, cum a lui sotieIntr'atat tirana asupra-i sa fie!Si cum sa'ndräzneasca la o ash. fapta?Cu totiempotriva si neinteleapta?,,Nu gandeste urma! nu gandeste raid!Si acel ibovnic al ei, nataraul,Cum puth s'o'nvete ca sa îîíâ ornoare!Nu stie ca-i ocna i spanzuratoare?Si ea, ticaloasa,,nu puteà sa-mi spuie,Caci dragoste'n sila, niciodata nu e?Sa-mi fi zis: Eu, frate, ma duc dela tine,.Ca nu esti pe gustu-ini, n'ai nirnic cu mine..Si-i dam voie insumi sa mearga in pace,Cu el sa traiasca pe unde ii place;Pe semne pacatul .si ata ii trageAmandoi vihta in nevoi sa-si bage!"Ce zic nici eu nu stiu, asa e se vede,Vorba de rau, omul prea lesne o crede,Deci dar ma voiu duce si ma voiu prefaceCa" nu stiu nit-Inca!, sa vaz ce se face!"

Judecand acestea, se duse acasa,Ca si altä data se puse la masa;Mancand in tacere si'ntristat cu totul,Se dete p'o perna, razimandu-si cotul.De necaz si ciuda foc esia dintr'insul;Iath si nevasta veni langa dansul;Ii apleca catnil pe genuche,

Stai sa vaz", zicandu-i, ai vre-un päduche?".Ask el se lasa sa vaza ce-o faceSi ca child adoarme mijind se preface.Ea, atuncea, briciul incet din san scoate,S'asupra-si porneste urgiile toate:

II

insa-$i

www.dacoromanica.ro

65

Ca el, cum o vede, in picioare sare,ia din maini briciul, zicand cu strigare:Tirana muiere, asta-ti este dorul!

Asta-ti-e credinta, asta-ti-e amorul!Asta-ti e virtutea cea nelegiuita!Asta-ti-e morala cea afurisita!Cum din cer nu cade fulger sä te arza,Sä te mistueasca, Itraznet sa te piarza,Cum nu se 'despica locul ce te tine?Si sa te inghita de vie pe tine?Fugi! piei, nemilostivo! nu-nri sta inainte.Nu'ricape'ndreptare, nu ascult cuvinte!Du-te de traeste cu cine iti place,Dintfaceastd clipa pleaca d'aci, drace!Ca mi-ai voit raul, nu-ti fac rasplatire.Bogdaproste babii, ca mi-a dat de stire!"

Ar fi vrut saraca sä-1 incredinteze,Dar cine-i da pas ei ca sa se'ndrepteze;Geaba ea acuma facea juraminteCa cutare baba a scos-o din minte:Si-a pierdut credinta ca si Eva raiul,Si ca pan'aicea nu le-a mai fost traiul.

Care savarsire vazandu-o draculS'a speriat cu totul de baba. saracul!Atat ii fu frica de acea batranaIn cat nici papucii nu-i dete in mana,Ci i le intinse c'o prajina lunga,Ca nici rasuflarea-i la el sa ajungaSi ca d'o aspida sa se otraveasca,Sa-1 faca in Iume sä se pedepseasca.Iata dar minciuna ce face in lurne,D'a caret pricina istorii sant sum,

Ii

www.dacoromanica.ro

v.

DESPRE NARAVURI RELE

Cu schiopu'ntr'un loc [del sezi,Te inveti sa schiopatezi

SiCineva cand locuesteCu magarul cel trandavOr par din el se lipesteOr ca vreun alt narav

SiCu pacurarul cand traesti,Trebue sa te manjesti

SiNaravu'nradacinatNu poate fi vindecat

PentrucaCine or ce invataNu uita in viata.

Fiecare stie caBuba cap nu facePana nu se coace

SiRana daca se deschid2,Anevoe se inchide

$i de multe oriDin zgaibulita cea micaBuba mare se ardica.

TotdeaunaFoc dupa foc, rau dupa rau.

Dar insaToate dupa neatn merg,La tulpina lor alerg.Din radacina cea rea,Odrasleste smicea rea.

Multi zic:Meserie are buna,Insa ea nu schimba fireaNici starpeste naravirea.

PentrucaPornul lesne se'ndrepteaza,De mic pan'sa'ncovoiaza,

Caci oriceCand odata se strambeaza,Anevoe se'ndrepteaza

SiFire le, cand se'ncurca,Anevoe se descurca.

De aceeaDa-i sa nu se naraveasca,Nu-I lasa sa se sfinteasca

CaPamantul 'Dana nu-1 calca,Oa le nu poate sa-1 faca

SiCopil iii nepedepsi t,Ramane neprocopsit

www.dacoromanica.ro

57

12. POVESTtA VORBEI

Povestesc ca intr'o vreme, dar nu se stie'n ce ani,Ca'ntr'un oras oarecare ar fi fost niste golani,Vagabonti, crai, hairnanale, s'alt oricum vreti sa-i numiti,Oameni fari capataie, arlatani neprocopsiti:Erau de aceia de carii pärintii, c ii iubesc,Ii tin tot pe langa dansii, si la pieptul mumei cresc,Lasandu-i intr'a lor voie pana se fac mari, strengari;S'ajung in cele din urma desfranatilor stegari,Ca in loc sa se apuce de negot sau mestesug,Ei, p'alti asemeni cu dãnii gasind, fac prietesug;Si apuc prin mahalale impreuna inhaitati,Umbla, miroase pe uliti ca niste inviersunati;Orke zboara li se pare cã ii vor putea maned,Intind felurite curse in mana a-1 apuca;Rasipesc fara de mila parintescul lor ramas,Dau, 'Dana numai in piele si in camasa se las';Apoi ramaind goi misc.& or macar si imbrcati,Neavand ce sa mai toace, dupa cum era'nvatati,Or se apuc de hotie, or de inselatorii,Si-n cele din urma intra in ocne si puscarii.

De astfel de caractere era s'acesti trei golani,Martafoi porniti spre rele si pe fata hotomani,A cdrora istorie vrem aici s'o povestim,Care, precum ni se pare, nu strica ca sa o stim,Ca vom vedea'n haine bune niste oameni imbrac0.Umbland cu mestesugire si 'nseland lurnea prin piat.Intr'o zi, ei se aduna si 'ncep a se intrebaCum si ce fel sa insele acurn iar pe cineva?Asa zise din ei unul: Eu de peste ingrijesc!"Al doilea zise iarasi Si eu untdelemn gäsesc!"Iar al treilea raspunse: Dacd este asa dar,Eu trebue sa iau paine, oricurn de la vr'un brutar!"

www.dacoromanica.ro

58

Dar pentru vin, ce vorn face?" intreba unul din ei.N'ai grije", raspunse altul, ifi gasesc cat vrei sa bei!"

plecand cel pentru paina, si trei parale avand,Merge la brutar CLI ele si 12 da'n mana-i zicand:

Poftirn aceste parale, datoria sa-ti platesc;..Si pentruca avui credit, iti prea foarte multumesc".Intreba brutarul: Ce fel? dator cand irni ramase$i?"

Nu stii, alaltaeri" (zise) o paine cand irni dedesi?S'asupra-mi neavand pal:ale de tot, ca sa ti-o platesc,,,Ti-am zis maine sau poimane, cusurul ti-1 irnplinesc"Brutarul se gancli'n.sine: Ce $tiu?... poate i-oia fi dat,Si precum se vede treaba, nu tiu minte, am uitat;Dar bravo! om drept saracul, cu frica lui Durnnezeu!

datorie uitata plati fara sa-i cer eu".

Dupa ce dete parale acela, chip a-i plati,Si putin incoaci-incolo dupa ce se invarti,Veni la brutarul iarasi, se facU a cumpara,Fara sa aiba in punga macar o chioara para.Zise catre clansul: Frate! Eu azi, cu graba plecand,Am uitat pe masa punga, ni$te socoteli facand,Ci te rog iarasi, fa-mi bine $i-mi da in credit trei paini,$i maine dedimineata iti dau paralele'n maini".

Bucuros", zise brutarul, ma'ncrez la un um cinstit,Ca vaz ceea ce uitasem, ai venit $i mi-ai platit".A$a, brutarul s2'n$a1a c'uneltitul meste$ug,Nu-i da prin gaud c'o sa-i joace un astfel de viclem

Cel cu untdelernnul iara, un mare ulcior Wm.!Si pe gura un burete inlauntrul lui bagand,Se duse la bacânie cu dansul nurnaidecatSi porunce$te sa-1 umple cu untdelemn paaa'n gat;Dupa ce-1 urnple bacanul, el atunci cu graiu sernetIl intreaba ca sa-i spuie cum ii vinde? cu ce pret?

Deci,

,,0

www.dacoromanica.ro

- Pretul", raspunse bacanul, chiar sa tii 51 sinQur poti,Trei lei ii este ocaua, precum ii vindem la toti".

Trei lei?" acesta ii zise, toarna-1 inapth, nu-1 iau;Cu a5a pret niciodata n'am cumparat, nici nu-ti dau;Iti dau doi lei jun-ha-tate pe oca; de-1 dai, sa-mi spui".

Nu pociu mai jos" ii raspunse, mai bine inapoi 11 puiu!"Si zicand aceasta 'ndatä 1-a'ntors cu fundul in sus;Dg necaz multe zicandu-i, inapai in chiupi 1-a pus;Atuncea 'n5e1ätorul luand ulciorul s'a 'ntors$i spargandu-1, din burete destul untdelemn a stors.

Al treilea, ca i ceilalti, in pescarie mergandtSi la un loc un crap mare ca de opt oca vazand,Porunci (ca un om mare), sa-1 atarne in cantar;Dupa ce-1 cantari zise: Mum sa faci bine darSa-mi dai un am sa mi-1 duca acasa, 5i platesc,Fiindca n'am bani la mine atatia cat trebuesc".Pescarul: Bucuros", zise. Si ii dete un fecior,Spuind cat lei sa-i raspunza, cel gandit de negustor.Luand pe5te1e feciorul 5'abia ducandu-1 de greu,Merge dupa el in curtea unuia arhiereuSi aci 'ntr'un loc oprindu-1, ii zise: Stai putintel,Sa ma duc sa spui in casä cati bath sa-ti dea pentru el"."Ramaind sluga afara, el intra la arhiereuSi zise: Venii, prea sfinte, cu Ufl biet frate al mieu,Sa-ti faci pomana cu dansul vr'o manna sa-i cite5ti,Ca prea mult sa bantue5te de supardri diavoIe5ti;Alte rautati nu face, nici nu da cu bolovani,Ci tot vorbe5te de pege, 5i se cearta, cere bani!"Ii zise arhiereul: 7. Uncle e? Adu-1 aiciSi sluga mea, ca sa-1 tie, sa vina 'n casa, sa-i zici".

Pescarul, biet, ca tot prostul, in 'casa daca intra,De cateva vorbe graase, ca sa-i zica se pastra;Si'ndatä: Parinte!" zise, hai mai curand de-mi dati bani.

1)--1Chillp (arnaism) : oalg mare cat un butoiu.

sa-i

www.dacoromanica.ro

60

Cd n'o sa stau eu aicea, sa va astept zece anilTi-a spus pestele cat ace? este toemai opt oca;Mi-am rupt mainile cu dansul, dar era proaspat, misca".Cuviosul om crezuse ca'n adevar e nebun,Si chemand doi ini indata, iau cu sila, jos il pun,Cere 'n grab un malitfelnic i 'ncepe a-i citi.Iar pescarul striga tare pestele a i-1 plati;Pe care, neascultandu-1 Ii tinura jos mereu,Pana-i citi o gramada batranul arhiereu;Apoi afara scotandu-1, el iar bani cerand striga.Iar slugile ii zisera sa taca ca-1 vor lega.Atunci, pescarul se .'ntoarse la scaunul sau necajitSi spuse ea pentru plata o molitfa i-a citit.

Iar acel' amagitorul, luând pestele, porni$i, mergand cat mai in graba, cu ceilalti se intalm,Sfatuira impreuna cum si ce fel a-1 gati,Si vreun mestesug iarasi, pentru yin a unelti.

Asa, cu totii deodata, la un carciumar merOnd,Ii detera 'n mana toate, invatandu-1 i zicandCrapul sa-1 curete bine. sa-1 cresteze frumusel,Sa-i puie piper si sare s'undelemnul peste elSi cu o tava sa-1 duca, sa se friga la cuptor,In loc de apa turnandu-i pe deasupra vinisor;$i ca. ei, ceva prin piata, pana se vor invarti,0 sa vie sa mai-lance, dupd ce se va gati.

Dupa ce dar s'a fript crapul, catesi trei s'au adurntSi au sezut in odaie la un chef indelungat;Vin, rachiu, pelin bäura, pana cand n'au mai pututSi, cand voira sa piece, socoteala au cerut.Stapanul, dänd socoteala unui baiat ce-1 avea,Ii trimise in odaie zicand, atati lei sa dea.Dand baiatul socoteala, ei pe loc s'au apucat

www.dacoromanica.ro

6

$i fie$tecare mana in buzunar a bagat,Zicand cu toi intr'o gura: Eu platesc; ba eu platesc!"Se fac ea' unul pe altul a se lasa nu vo-esc.Sfadindu-se ei in astfel, ca la un minut de ceas,Dintr'in$ii se scula unul $i zise cu mare glas:

De vrerne ce fiecare avera pofta sa platim,Ce trebue intr'atata sa stam $i sa ne sfadim?Ci s'aruncam sort mai bine $i pe cine va cadea,Atuncea toti sa se traga si nurnai unul sa dea."Raspunse altul: Prea bine, bravo! a$a vom urma,Ss legam pe carciumarul la ochi bine c'o basma$i din noi, din trei, pe care mana i$i va pune el,Sa nurnere banii indata $i sa plateasca acel".Si cu 'nteles se 'nvoira, cum si facura a$a,Cand la ochi legat, baiatul prin odaie se 'nfasa,11 $ters'o toti, cate unul, pe visa in grab e$ind,L-a lasat sa dibuiasca incoaci, incolo, pasind;Intr'aceasta iaca vine stapanul sau dupa el,Sa vaza ce zabove$te $i nu vine nici un fel;Iar baiatul, care par'ca de-a mijea umbla jucand,Puse mana'n grab pe dansul: Tu, tut sa platesti" strigartd.Iar stapanul sau ii trase chteva i ii bath,Zicand: Eu platii odata $'acum o sa platesti tu!"

L'aceasta in$elatorie, celor trei Ii s'a 'nfundat,Ca in mana stapanirii, prinzandu-i, legati i-a dat,Uncle i de alte mite, cercetand, i-a doveditSi prin judecata dreapta, la ocna i-a osandit.

* *

Ce nu ar face craimea,1 de n'ar fi stapanitori,De War fi temnite, ocne $i n'ar fi pedepsitoritDe aceea totdeauna trebue sa multämirnStapanirii cei inalte, carii supu,i ne nurnim;

1) Craimta : multimea caillor, adica a desfranatilor.

-,--

*

www.dacoromanica.ro

62

Caci prin marea sa 'ngrijire priveghiazit peste noi,Ne apara, ne fereste ca i pastorul pe oi,Care-si ingradeste turma cu caini vioi si 'nvatati,Ziva, noaptea s'o pdzeasca de lupii inversunati.

DESPRE 1\T;kRAVURI RELE, TARMI

Naravul din fire n'are lecuire.Lupul parul ii leapada, dar naravul nu si-1 lasd.Ce ese din pisica soareci mananca.Toate merg dupà neam.Pestele dela cap se impute.Poama nu cade departe de tulpina ei.Dintr'un rasur ese si trandafir i maracine.Copilul e ca maimuta: ce aude, face.Ce-a faun mama si tata, o sa MCA fiul si fata.Unde a sarit capra, mai presus sare iada.Prost se naste, prost creste, prost moare.Cine fura azi un ou maine fura si un bou.Cine fura azi un ac maine fura un gansac.Calul fara cäpastru, cade in prapastil.Unde nu e pisica, soarecii steag radica.

InsäNelegiuitului ii vine de hac necredinciosul.Tiganul p5na nu fura, nu se tine om.Unde gaseste pus rau, el pune bine.Ovreiul, !Dana nu inseala, nu mananca.Gaseste sat fara caini, umbla fara ciomag.Isi ia inima in dinti si funia in traista.Nu judeca urrna, iasa unde o esi.

DarEste ac si de cojocul lui.Rau fad, rau gasesti.Bataia e din raiu totdeauna.

www.dacoromanica.ro

E rasfatat inaintea bataii cu cateva palm,Ca

Unde se gase5te fraul, se cere 5i calul,Unde se gase5te 5eaua, se cere i ipingeaua,

De 5i,

Vinovatul negonit fugeInsa

Fuge de ploie 5i da de noroaie.Hotul fura 5i jura.

Dar geaba.Incotro 5ovai, tot de belea dai (zisa tiganului),

CaDe n'ar fi hoti, n'ar fi nici pu5carii,/De n'ar fi paguba5i, n'ar fi .nici hoti,

Adica:In putina cu argaseala.

13. POVESTEA V01111E-1

0 vulpe rau stricatoare,Ducandu-se 'n vanatoare,Intaini in drum, p'o vale,Pe cumatru lup in cale;Si-i zise ranjind masele:

Cale buna, cumetrele!"Dar incotro, liana unde?"Ia pan'aci" Ii raspunde,

Ma duc pan'la o vecina,Sa'ngrijesc de vreo gaina,Dar tu ce ti-ai lasat casa?"

Am plecat sa dau cu plasaCo lea 'n acea coteneata,

63

Sa vaz n'oiu \Tana vreo rata?"Zise astalalta iara:

Aideti impreuna data,Si gaini, rate or oaua,Le vom imparti in doaua".

Bine, aide!" Si plecara,Vanara pe cat vanara;Si dupa ce impartiraToate cate le hotira,Cand cu ele se'ncarcara$i pe, la casa-5i plecara,Incepura ureze,Sanato5i sa ospateze:

1) Pugdrii temnitc (Noia lni Pann).

sa-si

:

www.dacoromanica.ro

C4-

Noapte buna, cumetrele,Feri-te-ar Sfantul de rele!"

Iti rnultdmesc, cumetrita.Domnul bine sa-ti trimita,Ne-am folosit astd seare.

Dar uncle ne'nralnim '?"Zise ea: fara greealaLa putind arghseala".

* *

Drept este 5i prea fire5te

Ca hot cu hot se'ulalne5le,JVtai lesne in pu5cdrieDeciit in negustorie.Dar betiv cii betiv, uncle?Mesa .5i el ne rdsounde:

Unde-rni toarna sa-mightul

Si .imi mai petrec uritur./Asa 5i alt, prin urmare,Mai lesne inthinirea-5i are,Uncle-1 trage pe el ata,Ca sa-5i petreaca viata.

'n

*

al

www.dacoromanica.ro

DESPRE FRICA DWANIEZEU

La orice te vei pricepe,"Fe inchina si incepe.

Fa orice in legea ta$i la alti nii te nita,

Ornul care e stricat,Nu se teme de pacat.

Cine injura de cruceCa ca o sa se usuce..

Cine legea nu-si cinsteste,Fara lege se numeste.

Cine'ntr'alta lege sare,Nici un Dumnezeu nu are.

Omul trebui sa cinsteasca"Legea lui cea parinteasca.

Fiecare cum apuca,stfel trebne s'o

Crede'n Domnut cinstind sfi rtit,Cuin te-a invatat parint i

A.Pann Pove4tea or e

LUI

(Inca.

toI

www.dacoromanica.ro

CG

Din cele ce-ti scrie'n carteNu te duce mai departe.

Fa'n viata ta tot bine,Chiar si legilort streine.

Bine le de rau te scapa,Sa-1 arunci chiar si in apa.

Omul d'unde nu gAndeste,Bine le se rasplateste.

Dumnezeu, cand te ajuta,Plumbul ti se face pluta.

Cand Dumlezeu va cu tine,Si dracul cu colaci vine.

'Munca când ti-o cauti bine,Si Durnnezeu e cu tine.

Cand se trittleste saracul,Dumnezeu ii urnple sacul.

Cine'n lene se taraste,Dumnezen 11 parAseste.

Cand rogi pre Domnul, munceste,Ca atunci te miluieste.

Mergi, munceste ca sä ai,Si la un sarac sa dai.

Cand dai la cei neavutiPe Dumnezeu imprumuti.

1) 1 egilor: neamtirilor.

www.dacoromanica.ro

In bani nu te gurguia,Ca" Duinnezeu da si

foata fapta e irnprurnuta:1Si cea rea si cea placuta.

Astazi fac räu cuiva, orce,MAine, altul ti-I intoarce.

De faci astazi cuiva bine,/Mine dela altu-ti vine.

Dumnezeu doua scari are:Sa sue si sa coboare.

Pe saracu'n nevoi cruch!Numai Domnul ii aude.

(ine pe altii bLstearna,Urgii asupra isi chiama,

CAci

Dumnezeu tiran nu este:Bine le la toti voeste,

CLRoaga-le penti u oricine,Ca sa-ti dea si tie bine.

and vieun cuget te'rnbohleste,Intaiu la pacat Ondeste.

Scriptura si sfinita legeD'a'ndoasele n'o'ntelegc.

1) Imprumuta p: imprumut (adica dat cu imprumut).

(17

10,

www.dacoromanica.ro

13

14. POVESTEA VORBEI

Multi, daca and cuvinte din scriptura s'alte carti,Dura neroacla lor minte, le stratribez in alte parti.

Popo satului, odata Ia biserica 'nvatand,Si tigonul, cant e data, ell toti atunci ascultand.Daca sfarsi cele scrise din invatatura sa,Ca un duhovnic, mai zise si de ceea ce-i pasa.Adica: sa ingrijeasca mic si mare, bun si prost,Ca sa se ispovedeasca .(fiind atuncea in post).Dupa vorbele acestea le mai zise, la sfarsit:

Si sa stiti ca ertat este pacatul rnarturisit".Insa pentru tot pacatu-i zece powni de va da,Miluind saraci din satu-i, ori de prin alt undeva.

Asa dar tiganul care in biserica eraSi aceasta predicare dela preot auzia,Gandind, zise intru sine: ,,Ast an c hicru greu,Daca este asa, bine iinpac cu pe Durnnezeu".

Si astfel, mergand el face si milostenii i rau;popii asa ii place, gandind in cugetul sau.

Apoi, facind el acestea, in minte iar i-a venit,Ca pacatul iertat este, daca e marturisit.Asa la preot se duce sa-si spitie al sau pacat,Si'n mana ceva ii duce din cele ce a furat,Zicandu-i: Eu, parintele, dupa cum ai cuvantat,Am facut bane si rele, i crez ca voiu fi iertat".

Dar ce ai facut? ii zise preotul la el privind;Raspunse el: D'ale scrise pentr'un ca mine misel,Ca d'o face ceva rele, dupa cum am facut eu,S'o da pomeni pentru ele, ii iarta .si Duntnnezeu".

Dar ce lucru facusi, drace?" dullovnicul 1-a 'ntrebat,Sa vaz lui Dumnezen place cele ce tu le-ai lucrat?"

Apoi sit vezi parintele", ii raspunse el tusind,Odata 'n zilele rnele la biserica viind,

Ca

www.dacoromanica.ro

69

Brodii cand citiai p'o catte... of! Doamne! cum lini placeal!Ca en, cum stain, de &parte airt auzit cand ziceai:Tot pacatul iertat este daca e marturisit.Dupa ce zisesi aceste, stand putin io ai grait:Dar insa sa imparteasca zece pet-1[1.0 lilt pacat,Sa dea ca sa-1 rasplateasca i asa v3 fi ertat.",,Eu biet, pan' la acea vreme fur= si nu prc!a furam,Ca ma temeam de blesteme, sa fac pomeni nu stiam,Iar deatunci pan'acuma, drept, am furat s'am hotit;

asculta sa-ti spuiu nAma ce pomeni am impartit:Aci'n sat, intfo gradina, vazand un porn parguit,Zburai dupa o albina si sus pe cl m'ant suit;Mancai cat mancai de foame, appi m'am apucat,N'am lasat pe dansul poame, tot cu traista le-am caratSi ca vr'o zece din ele la unid alt impartii,Insu-mi cu mainele mele, en care le si hotii,Ca sa-mi mantuesc pacatul, dupa cum am anzitS'apoi mergand, facui altul si iarasi am impartit".

Popa facandu-si rabdare, dupa cum si trebuia,Ii zise bland: Spune-mi care?" El, insa, cam sovaia.Vazand insa ca nu-1 Lisa i sa spuie 11 silia,Raspunse: Apoi imi pasa sa nu dau de vr'o belea."Popa zise: Nu te tem2 en nu sant judecator,Ci Dumnezeu, dupa vreme, iti va fi rasplatitor;De aceea spune toate, de vrei de pacat sa scapi,Ca sa vaz en de se poat2 in mad, in !Howl., sa nu'ncapi".Apoi zise: Parintele, gasii nil bou ratacitSi vazandu-1 bun la piele, 1-mn taiat si I-am belit;Carnea o facni parale la alt sat, daca trecui,Ca stapan pe ale sale, pielea, opinci o facui;Si zece perechi din ek, am luat, am numaratMai slabe, mai subtirele si de poinana le-am dat".

Proclete", popa ii zice, ot! vai de sufletul tau!Ca'nvataturile scrise le-ai talmacit aa r6u.

Si

.si

www.dacoromanica.ro

;0

Ce ai socotit, tiganc, pe Dumnezeu s'amagestl?Amar de tine sarmane! Iadul o sa mostenesti,, Pontru una sa dai zece, ai uneltit inestesug?Dar sa tii ca nu se trece la Dunmezeu viclesug.De vreai sa furl cuiva bunol, trebuia sa intelegi,Sa dai zece pentru wail, nu opinci, ci boi intregi.Asta-mi era 'nvatatura in biserica atunci,Aste mi le-a rostit gura, ca sa va feresc de munci.N'am zis sa furl, sa faci rele. si pomeni sa impar testi,Ci sa te feresti de ele, sa nu te obisnuestiCu astfel de datorie, sa nu te insarcinezi,Ca lesne nu o sa-ti fie pacatul sa-ti usurezi.

O vai de mine, saracul!" Zise el dandu-si in cap,Cat de rau mi-a soptit dracul, lii maim lia ca sa 'ncap!En rand le faceam aceste gandiam Ca ma folosia,Dar acuni vaz fara veste esind altfnl la vapsea.Sant ratacit, parintele, invata-ma ce sa fac,Ca pentru faptele rele, n'am ce sa clan, sannt sarac

un canon corn iti place si eu sa ma pocaesc,Ca doar ii voiu puteh face, de iad sa ma mantuesc".

Fatul men!" preotul zise, canonal 1-ai auzit,Pe cand citeain ce12 scrise si tu altfel le-ai sucit., Dar canoanele mai grete alti ti 12 var da, no en,Ca orcine face rele, ii da in cap Dunmezeu.Staranirea, temniti are, cum si ocne pentru boll,Pe langa bataia mare ce-o da drept canon la toti".

..Da-mi

www.dacoromanica.ro

71

DESPRE YMCA LITI DUMNEZELT, IATZA.1

Ochiul lui Dumnezeu nu doarme.Dumnegeu nu rasplateste ca dusrnanul, ci goneste cu anul.Pe omul rau, ii insemneaza Durrinezeu.Pacatul isi cauta vinovatul.

De aceca nu asculta la cari zic:Pacatul nu e cat manzatul, ca sa-1 vaza ot satul

SiCine crede in cruce, ca crucea se usuca

SauDe ce sa-mi plec capul sanatos la evanghelie

SariNici a vaz vr'odata drac, nici cruce de el sa-mi fire,

Ci

De oamcnii rai sa te inchini i sa fngi ca dracul de tamiliFa ti crucea mare pc san, ca dracul este batran.Dracul nu arc treaba, nici nu ade de geaba.Dracul nu face_ punti si biserici, ci intinde curse si piedic..Omul are si moarte viata.Moa'rtea nu vine cand o chemi., ci te ia cand nu te temi.Pa'catul marturisit este iertat,

DarNu linge unde-ai scuipat.Fa ce iti zice popa si nu face ca face el,

CaciSe intampla sa caza in cursa si eine invata sa te pazesti

chrnsa.Unde e intelepciune scurta, si nebunie multa.Vulpea, Cat e de vicleana si, de nitrite ori cade in cursa cu Mate

picioarele ei.Calul, de e cu patru piciore, si tot se poticneste.Nirnenea nu c usa de biserica.Cine este stant, pe asternut male nu doarme,

de

www.dacoromanica.ro

72

DarCine nu roaga pe Duninezeu?Nimenea nu zice: ia-mi, Doamne! ci: da-mi Doanme!

InsaRugaciunea omului beat, Dumnozeu nu o priimeste.In loc de dobanda, se pomeneste cu osanda

S'apoiPe langa lemnul uscat, arde si cel verde.

13. .1.)( )\-E:2,"I'EA )1thI,11

Doi cu picioarele oloage, mergand s'ajungänd un deal,Unu 'ncepit sa se roage, cand se odihnia sub mal:

Doartme, daca ai putere sa faci minune diaImplineste a rnea vrere la pasul mien ce iti cer,Sloboade de sus acuma inaintea moa un cal,Sa 'ncalec pe dansul numa pana vain sil astCellalt incepilt sa zica: Ce spui, prietinul linen?Nu iti este tie frica ca rniii pe Duumnezen?Vai! nu 'ndrazm, fratioare, astfel de vorba sa ,ici,Vr'un traznet sa nu pogoare, sa ne onloare aici".

Tocmai când vorbiau aceste, d'oclata s'au ponienitCa 'n spatele fara veste un marmat a venit,P'o iapa slaba calare, Curl manz bolnav clupa ea,Si ii sill ca'n spinare Pe bolnavul mänz sa-1Dand cu un Mein ca Mai tare sa-1 suie pe acel deal;S'asa in loc de calare, ruga-I fad' pe el cal

-- tit-,

deal."

ia,

www.dacoromanica.ro

vii.

DESPRE FROSTIEProstia si neroziaSe rudesc cu nebunia.

Prost din prost care se nasteE ca vita, doar nu paste.Prost traeste, fara nume,Prost se duce si din lume,

CaciDin ori .si ce lemn iti placeFluer nu se poate face.

Spre pilda:Fa oni dintr'un lemn de teiuSi il boteaza Mateiu.

Prostul zice:Tot, tot am numai o minte,De vara intaiu sa-mi fie,Or de iarna? (ce prostie0

Prostul nita din naturaDe la main' pan' la gura.

Zic unii:Prea e tanar n'are minte,I-0 creste d'aci 'nainte.

SiE lunar s'o mai face

Tiqva (1.e i se va cooee.si

www.dacoromanica.ro

ProstulPune-I sa stea vorbeascaDe vrei sa te pacaleasca,

CadOr gura or vagaunaProstului este tot-una

ElUmbla ca sa prinza roiul

intoarce inapoiul.Si

Cata traista sa gaseasca,Vrand dasagii sa-si goleasca.Si

Vrea sa umple 'n put galeataCu gaura neastupataSi

Se cazneste d'adineauraSa faca in nasip our,"El

Nu stie uncle-I mananca$i zice: Scarpina Inca.

Prostulmananca 'n alta parte

Si scarpina in alta parte.

Prostul, cat sa-i dai bataieFace capul cat ii taie.

De aceeaUncle nu te frutelege,Nu mai umbIa sa dai lege.

La usa surdului'Or bate daca iti pasa,Or mai bine fugi, te lasa.

ProstulSa cumpere came merge

74

salt

Si-si

11

www.dacoromanica.ro

77)

Si peceal vacii alege.Ileum

Pk pornit in cale lungaSi va 'ndata sa ajunga.

SiCa sa scurteze din cale,De cu seara a plecatSi in tinda s'a culcat.

Prostul este caOrbul cand da de pareteTocma aci socotesteCa lumea se ispraveste.

Saurocmai cdnd s'a repezitSi lumea s'a isprävit.

Prostul este:Tine capra [irn]punge,tar altul sta si o mulge.

AdicaEl poarta ponosulS'altul roade osul,

CaciCine nu se afla la nunta-i acasaAtunci altu'n locu-i joaca cii mireasa

S'apoiLumea prin targ o vorbesteSi el taina o gandeste.

Prostul isi zice singur:$i alba are cap, da,Dar ca al mieu ba-ba-ba!

Sau cum a zis.una:Cap d'avea, n'avea, el stie,Dar si-a comparffi tiehie

1 Ptre snu picit ficat

si-1

.

www.dacoromanica.ro

76

16. POVESTEA VOIIBET

Trei neghiobi inergiind p'o valeSi zarind un urs in caleCfind suià cu grozavieSi intrà in vizunie,Zise unul: Ai sa-1 prindernSi la vr'un tigan sa-1 vindem".Altul a zis: Curh- se poateDin vizunia-i a-I scoate"

Iata cum, altul iar zise,Si indata se descins-,Dati biliele fie-careSa facem tin' lung si mare,Si leg:indu-ma pe mincCu el de picioaro bine,Sa tineti strfins cu tarie

voiu intrfi in vizunic,S'apucfind pe urs, d'oclata,Sa ma trageti voi indata,Si apoi d'aci scotAnclu-1Facem cu el co n'e grinclul".

Ast-fel daca sfatuiraBräele ii innadira,De picioare ii legara$i'n vizuni2-1 bagara.Cfind vru mäna sa intinzaPe urs de urechi sa-1 prin7a,

Ursul de cap i1 apucaSi cu totul ii imbuca,El striOnd intr'a sa ghiara,Ceilalti cum I-a tras afara.Stan se uita cu mirarcVazandu-1 ca cap nu are,Se'ntreb, Fratioar.?,Avutu-au Vladu cap mire?"Unul zise: Nn tin minte"Altul iar alte cuvinte,

nedomh iti l'aceastaAu niers sa 'ntreb2 nevasta.

Asa ci pe mortul lasaSi mergAnd la ea a.:asa,O'ntreb: Stano, ia ne spune,Ca vrem sä stim a minune,Barbatul tan ce fel fuseAcum cii noi cand se duse,Avca cap ca fie-cineOr nu, ca fit tii mai bine?"

Ea Ondind putin in sine,Le raspunse: Nu stiu bine,Dar la Pasti imi par' si mieCa si-a cumparat tichic".

Cavil

-

Si

zicand:

www.dacoromanica.ro

DESPRE PROSTIE TAItAt

Ce mi-e prostul, ce mi-e nebunul!Ce mi-e Rada Badea, ce mi-e Badea Rada!Ia pe unul de picioare si loveste pe cellolt in cap.Cine se apuca sa invete pe nerod, nu se osibeste (12 nebun.Prostu 'nvata barbierie la capul tau.If dai un ban so te raza si doi sa te lase.Cu nebunul sa nu-ti pui nici in din nici in n1tfliCQ.El nu stie ce e lac,' nici ce e balae.Nebunul nu asuda, nici la vale nici la deal.

faci cu ochiul, el iti face cu capul.Prostul este:

Cauta Nan iapa si el calare pe ea.N'au ajuns la ran si si-a ridicat poalele la brau.Nu-1 priimise in sat el intreba de casa parcalabului.Cine-si pune mintea cu nebunul, este mai nebun.Pe nebunul nu-1 aduci la cunostinta.E anevoe sa tai pom si sa cioplesti om.Ziva buna de dimineata se arata.Vitelul dupa baliga se cunoaste ce boa o sa se lamPiiica pe creasta se cunoaste ce neam o sa iasa.La satul ce se vede, calauza nu trebue.Din coada pisicii sita de matase nu se faee.In tigva seaca cat sa sufli, ritz poti sa o umfli.Mintea (Ie ar creste pe toate cararile, ar paste-o i iaagarii.Orbului de geaba ii spui ca s'a facut ziva.Prostul face ce vede si ce aude crede.Ii pare ca cate sbor se mananca,Surclului degeabaii canti de jale.

El este:Buna ziva, nea Istrate! Doi bobloci de rata, irate.Ma Istrate, tu esti surd.

1) I aiu : riegru. Se /ice mai ile despre oi

Tu ii

.si

www.dacoromanica.ro

TR

Mai era colea un card.

Unde dai $i unde crapa!Tu ce-i canti $i el ce-ti descanta?Tu ii trimiti la foc si el iti aduce busuioc. ITu ii trirniti la surcele si el iti aduce

fr. 13()VESTEA VORTIET

Un neghiob cu totu'n vremea mai demultaCa sa-si ia nevasta facand $i el nunta,De masä, bucate, in grind ii venise,Dar cu ce sa fiarba de loc no 'ngrijise.Socrul, ca si dansul, vazand ca nu-s lemne,Alearga la hora pe tineri sa 'ndemne,Strigand: Cine este mai voinic de duca?Sa mearga indata lemne sa aduca?"Ginerele sare, ia car si secure.

Ma duc eu, raspunde" $i pleaca'n Wu) e.Ajungand se uita la un copaciu mare...

Sa-I duc intreg, zice, ce cl.,! mai haz are!I-as face indata pe toti ca sa-mi zica:Hop od,ata mare! ce mai giaerica!"

Dar nurnai el singur in car cum sa-1 suielSi-i venIn gand carul alaturi sa-1 puie,Ca taind sa-1 culce drept in car sa cazaSi asa sa-1 &Ica nuntasii sa-1 vaza.Facand dar el astfel $i taind stejarulCum cazii, indata ii turti jos carol.Acum ce sa faca? Fluera, privesteSi 'ntr'o parte $'alta sta $i se suceste.Vazand ca nu-s boii, sa-i caute pleaca,Cu securea'n umar $i cu harca seaca,

1) Pann scrie busior, mai aproape de farina sfiiheasea (busiok).

floricale

www.dacoromanica.ro

79

Si ne rnai gasindu-i, ca i-a pierclut crede.Iaca srntr'o balta niste rate vede.Nu-i venia in minte ce o sa mai patä,Asvarli securea sa dea intr'o rata.Nu innemereste, ratele, zbor, Kap&Si securea cade balclabac in apa.Pe loc se desbraca, se arunca'n balta,Negandind, nerodu', c'o sä pata s'alta.Pe cand el cu total se da'n afundareSa scoata securea din apa cea mare,Vine oare cine in ascuns pe taina,Si-I fura de-I lasa fard nici o haina.Dupa ce ratline gol numai in piele,Privind imprejuru-si vazu floricele,S'a pus sa culeaga zicandu-si: Nu-rni pasa,Cu mainele goale tot nu merg acasa".

S'asa numa'n piele se duse cu ele,In loc de surcele ducand floricele.

www.dacoromanica.ro

Vt[i.

DESPRE NEROZ1EEu ii cer ca sa-mi dea mie.Si el iti intinde tie,

Pentru caNerodul si cu nebunulArnandoi sant frati ca until

Sannut s'altul tot un drac,

ilmandoi un ban nu fac.Precum e o vorba,

S'a intalnit in drum Paco laCu frate-sau nea Tandala.

TotdeaunaNerodu'ntaiu o croeste,Si'n urma se socoteste

SiNerodul la ori, ce fiePe loc zice ca ii tie.Nerodului i se pareCa toate 'n palmä Ie are.

El eBarba lunga pana'n burta$i minte pana'n gat scurta.

Cate le gundesteRim le ispraveste

I

www.dacoromanica.ro

18. POVESTEA VORBEI

Un nerod odinioara,Cu rnintea lui cea usoara,Se scoalà, isi ia magarul,

pune 'n spate samarul,S'arunca 'ndata pe clansul,Da cu nuiaua intr'insul$i pleaca catre padureIn mand cu o sacure,Ceva lemne sa doboareDin copaci crangi, uscacioare.Padurea din intamplare,Se afla pe un deal mare$i jos in poalele saleSpumega un rau la vale.Aci el daca se duse

privi pe sus se puseLa toti copacii d'arandul;Pironindu-se CU gandul,La toata invartituraBella ochi si casca guraCa sa vaza crangi uscateDe proprietar ertate,Hind verzile opriteC'obiceiuri legiuite.

Deci privind el sore o parteVazu'n vale, nu departe,Un copaciu gros la tulpinaUscat pan' la radacina,Care le cradle saleLe pleca sore apa'n vale,Alearga'n grab, il priveste,Se bucura si zambeste.A. Pauli slin e Ica (II bil VIII. I

Ca i-a ajutat noroculSa-si .incarce dobitocul.

Nu stia 'ngrab cum sa saie,Sa se urce ca sa taie.Cum se urea sus, indatä,Craca 'ntaia fu jos data,Pe loc p'a doua loveste°$i-o doboara voiniceste;Apoi se urea la alta.Dup'aceea l'a mai 'nail&Taie, fliCi una nu lasa,Vrand sa le care acasa.

Cand lasa lemnul prajinaSe uitä jos la tulpina,Sa vaza gramada dataCum sta la pamant culcata.$i uitandu-se saraculS'a inchinat ca de dracul,Vazand ca crengile saleSe duceau pe rau la vale;Ca toate in el cazuse$i de apa au fost duse.Acuma dar ce sa faca?Numai ramasese craca,Trebuia acea tulpinaS'o taie din radacina;'Se dä jos si se gandeste,In tot chipul chibzueste,Ce fel sa o nemereasca,Nu curnva iar sa gresasca;Ca vrea el cu vreo paza

81

A

li

www.dacoromanica.ro

82

Copaciul spre deal sa caza,Caci si el cauth IncaSpre prapastia adanca.

Dar gandirea i-a fost scurta,Ca nu piercla vreme multa,Ci pãna scobesti un dinteCe sa faca-i veni 'n minte.$i luand funia indataCea dela samar legata,Mai ia capastru, brau scoate,Leaga una d'alta toate,Face o funie lungaMai departe sa ajunga,4poi urea dobitoculUnde era mai sus locul.Apuca funia, 'nnoada,De samaru-i despre coada,D'acolo 'n copaciu se sue,Vrand pe voia-i sa-1 supue,Teapan de varfu-i o leagäSi face o fapta 'ntreaga.

D'aci in grab' se pogoaraCa o pisica usoara,Apuca secura lata$i'ncepe sa taie 'ndatä.Taie, mii de ori loveste,

Sta putin, se odihneste,Si iar ia securea 'nCa un ager l'a sa treaba.Taie pana nu mai poate,Aschii peste aschii scoate;and s'apropie sa cazaAstepta spre deal sa-1 vaza,Dar, unde? copaciul mareNu vrea dea ascultare,Ci incepand sa trozneasca,$i spre vale sa porneascaRidica in zbor magarul,Cum era cu tot sarnarul,Si in vederile sale

arunca peste_vale.

Iar el, privind la 'naltimeMagaru 'n zbor cu iutime,Cazn indata pe vine$i incepn sa se inchine,Zicand: Ce minune mare,Din cele din lume rare!De ce muri bietul taicaSi nu trai draga maicaSa vaza magar cum zboaraCa o pasare usoara!Eri de muriam, Doamne bune,Nu vedeain asta minune".

sa-i

11

grand,

www.dacoromanica.ro

TARA,51 DESPUE NERO=

Nerodul,Toata a lui nerozieE de la parinti mosie.

Isi pune capul cel secCu 'nteleptul la intrec.

Tu stai sa-1 inveti de bine$i el te 'nvata pe tine.

C'o tiu do coarne se uita$i tot striga ca e ciuta.

Pe nerod la treabal-1 mana,Dar s'aibi zburAtura 'n mana,

Cu nerodul când vorbesti,Bastonnl sa-ti pregatesti.

Unde-s ochii inteleptuluiEste mAna nebnnului.

$i 'n pat si cu-ochii pe focse pare tot un loc.

NerodulQura are de vorbit$i cap n'are de gandit.

ElStriga dela munte ca sa-1 auzaSi dela Dunare ca sa-i raspunza

Si ziceEste tare de urechi,

I

ca:

www.dacoromanica.ro

( a n'are doua perechi.De aceea

UI poarta surduluipoti sa bati ori cat de multCa el iti va sedea mut,

SiNu-ti incerch vadul cu nerodul.

NeroclffluiZi-i tu lui or cat iti placeCh el' tot ce stie face,

Dupa proverbul vechiu:Sa-i dai gura de Targoviste.

Dar insaSi magarul cate-odataBinisor si el se poarta.Pe rnagar la nunta cand ii pofteste,Aro to or lerime or apa lioseste.

Nerodul cand e 'ntrebat:Cine e mai mare 'n sat,El pe loc raspunde: Eu!Ca 'ntarat chinii mereu".

Dar de multe oriSa gaseste cate-o maimSa-1 scuture de taraim

q4

www.dacoromanica.ro

FOVESTEA uRBET

Lupul flamand, lesinatNe 'ndraznind sa intre 'n sat$i vrand sa afle cumvasiDe arc in el vrajmasi,

U! ma! 'ntreaba prin urlat,Cine e mai mare 'n sat?'Cain2le, dulau batran,Cu botul bagat in san,ii raspunde nemiscand:Eu nu stiu, nu stiu,"El iar striga cu urlat:

U! cine-i mdi mare'n sat2Bah-Auld idr neinisc,Thd,

P5

Raspunde: Nu stiu!" zicand.lar javra, catelul prost,Sarind de supt aclapost,lncepe a alergaSi: Eu! eu! en!" a striga.Lupul auzind astfel,Nctemandu-se de el,Sare asupra-i pe locSi ii rup2 din cojoc.Prostul catelus aiunciNtursicat, scapand din munci,Fuge strigand: Aoleu!"Si: Nu stiii! flLi tiu nici ell"

DEs1)1?1,1, NER()ZIT

Nerozia areCheltuiala mare,

Caci ncroduluiin rnand-i ce picdSparge tot si strica

SiLmhla gura casca,Pima vorb->asca

InsereamSi 'nopteaza.

Pima sa zica hou breaz,Vine soarele l'amiaz

Intreaba cc aiDe vei anzi raspuns

10.

zicand

sa-ti

nectars,slap

IAlUPI

www.dacoromanica.ro

8(1

Din gura corbului n'auzi decat cra!Sade si el intre noiCa inagarul intre oi.

La or ce ii sate glasul$i rade nebun cu ceasul

$i incaFace ceva nerozeste$i fluerand II priveste,

Zicand:Eu Ii Ian si el se rade.

20. POVV,STEA VoirBEI

Un chirigiu cu tocrnealaIncoaci incolo umbland,Si luni intregi primenalaii spalare nevazand,

Cum se intoarse din cale$i la casa sa van,Porunci nevestei saleR-1 la si a-1 prilueni.

Nevasta lui mai ingrabaCfildarea la foc puincl$i el, umbland dupa treaha,De caii lui ingrijind,

intreba pe nevastaPuse§i, draga, ce facw,i 2"

raspunde l'aceasta:Da, da, barbate acui

Isi

Ea ii-

www.dacoromanica.ro

87

Este caldd mi se pare,C'am pus-o de multicel.

Ia-o i ad'o mai tare,"Striga catre cMnsa el.

Ea, scotand apa afara,El se desbracd pe loc,Se 'nfasura ca la tara,Cu cämasa la mijloc,

Se pleaca si-i porunceste,Ca sa-i toarne acolea(Precum se obisnueste,Pe la sate sd S2 lea).

Ea umple oala prostesteNe'ncercand apa de fel,

toarna de-I oparestcTocma ca pe un parcel.

El, biet, cum era zapada,Tot d'odata alerga

aci intr'o gramaddCaput in grab ii baga,

Si cand ii trase afaraParul in ea i-a ramas,Ca cu bricin taios de paraIntr'o clipa fuse ras.

Nevasta la acea'ntamplareIncepU a se'nchina,Zicand cu mare mirare:

Uita-te amnia, na!

$k-i

Si

www.dacoromanica.ro

83

T(it sa stai si sa-ti faci cruceDe poznasul iiiicu barbat,Ca prin cate tari se duce,Vine cu una 'nvatan

Eu Ii lau si el se rade,briciu fara sa mai dea

Parul lui de sine cade.Ce avid a mai vedea!"

DESPRE NEWZIE

Ne gandind, nici socotind,Se porneneste vorbind.

CaCine mi-a urnplut izmenele?

SiCine mi-a luat banul din gura?

Tu ii pui sa-ti toarne, el te'uttRaba:Cati se spala, toti pranzesc?

Cum a zis unul:Unde-1 trimet, unde-1 mai,Umbla fara capataiu

SiUmbla cascand din porn in porn,Ca cascatul din om in om

Cu

IA1Z.V-,1

www.dacoromanica.ro

21. WIN ES'ITA VORBEI

Un nerod, sa sau prost,Ca intelept el n'a fost,Temandu-si muierea ran,Ca un neglliob, natarau,Intr'o zi un orn vazand,Mergand pe druirr si cascand,.Si nevasta-i s'a'ntamplatIn acel ceas d'a casca.t,El intra in banu_liCa au amandoi$i d'aceea a cascat,Prin cascat raspuns i-a datRstfei necajit el foc,Vränd s'o spanzure pe loc,.Far'a zice catre ea,0 funie 'ndata$i o duarna chipa el,

Zicand: Ri colea nitel".Deci impreuna mergand$i in ograda intrand,Din loc in loc o purtaS'un pom lesnicios cata;Ea necunoscand,Stand, il intreba, zicand,Ce ma porti din poin in pornCa cascat din om in om?"

Dar ce? Q intreba el,Cascatul umbla astfel?"Ziti2 ea: Dar au nit stii?Geaba dar esti intre vii!"El privind-o a raspun:

Asa?... Bine ca mi-ai spus,Ca en asta n'o stiam$i sa te sOnzur umblarn".

zic;

tocinJi

la,

Ondti-i

www.dacoromanica.ro

Ix.

DESP'RE NEVOlASITine-ma, Doamne, incaiDaca vrei sa mai ma ai.

Nevoiasul este:Sluga oloagaDupa darloaga

SauLotazd 'nbaerara,1Vita incaltata.

Cand umbla prin poticele,Par'ca e luat din ele.

Te uiti la dansul si par caTot prin strachini goale calca

Umbla paCca treera Ia maracini

Cand te uiti la el si trece,Parca este in chiostece.°

Umblarea-i e 'ncovoiataCa la pisica plouatd.

La o treaba and se scoala,Parcá are oaua 'n

1) Lanza inthairata. (plow in) /id( im ifiaral, pi in : pins/ In \ or

birea de azi se zice cateodata loaza until copil ran.2) Chioslere: un fel de butuce ce se Icaga tie pic-inal (lc cailor.

porta.

www.dacoromanica.ro

Piin'a se gati miroasaOchit ginerului

visat ca s'a 'nghimpatSi umbla la picior lewd.

Fata marnii:Schiopateaza mititieka,Ca a calcat-o pisica.

Vorks(e cu inormaitura,Par'ca are mamaliga 'n gura.

SiPar'ca are orbul gainitor.

orbeste vorba'ngdnata,Par'ca i-e gura legata.

1.11ama, uncle esti sa ma vezi,si eu am tot ochi brezi?

De-ar muri mosul, sa-i apuc toiagulSi

De-ar muri tata, ca sa-i iau briceagul.

De-ar muri socru',Ca sa-i apuc

La-ma, mama, si pe mine,Si ma fa frurnos ca tine.

Trimite pe nevoiasSa-ti slujeasca la cevasi,

1) lam! p. it Forma aceasta e mai mult intrehuintata in Oltenia.

iasa.t

(.a

locu'.

ii

www.dacoromanica.ro

92

Dar pleaca i (lima el,Ca nu-ti face 'it giab altfel.

El esteCaine surd dus Id vanat,Cul schiop pus la alergat.

Nevoiasul la toateZicc ca an poate.

Ca nit'e.0 trag, nu o 'mping, nit merge.

22. P( ) V lSTEA V( I? 13EL

Puind pe sateni Ia claca oare care arendas,S'a 'ntamplat in ei sa fie si un lenes, nevoias,Care de-I punea la sapa, achrmia in mann cu Cd,De-i da coasa sa coseasca, an tia cran sa oDe-i da securea sa taie, innopta palm sa dea,Rbia stand si ardicandu-si cioarecii cari-i cadeb.Vazand, gandi arevdasul ca, nevoias cum era,Doar o sa poaia din curie inste gonoiu a t cara,

chema, ii dete roiba, el o lua, se rata,S'ncepb sa o m.:arce, dupa cum ii arataDar vazandu-1 arendout Ca'n maini dupa ce o ia0 tine'n loc incarcata si stand se uita la ea,Incepit la el sa strige ca sa care mai curand,lar nevoiasul raspunse, catre arendas

Apoi, uit'e-o trag nu vine, o'mping nu merge".Rtunci puind arendasul asupra-i un dorobantTot sarind o ducea roaba, ca cand par'ca juch dantZicand: Vezi ce uor merge, ajutat de batul num?"

715e nevoiasul, asa cmi ran, liHtfl en"

vino.

.Apoi,

/I

zicand:

www.dacoromanica.ro

DffSPRE LENESILenca e cocoana mareCare n'are de mancare.

Toti copacii infrunzesc,Dar multi din ei nu rodesc.

Plopul c destul de mare,Dar pe dansul poame n'are.

Pe nevoiasul i lenesulCu o funie sa-i legiSi p'amandoi sa-i inneci.

Par'ca-i e gura 'clestata5i de icicle luata.

De lene ochii-si inchisle$i buzele isi deschide.

I-e lene sa i vorbeasca;Dar inca sa mai munceasca.

Dupa cum a fost saditAst-fel a si rasarit.

Umbla drumurile'n rand,Podinile numarand,

Toti pretutindenea sapa,El duce cainii la apa.

Parca pentr'o vorba vieGura ii cere chirie.

Rumega vorba, ca oaia iurba.

Lenesul fuge de dantCa si cainele de lant.

De lene si de uritTocma supt pat s'a varit.

Asteapta imbucaturaSa i-o dea mura in gura.

InsaMai bine ar tot mancaDeck ceva ar lucra.

ElJoaca dant pe mamaliga,Si-i ajunge cat castiga.

Cand in cea dupd urmaLa o pomana'nghesuitBaut, satul a murit.A mancat palm incat

www.dacoromanica.ro

94

venit paua la gat.Lenesul

Are gur5 'mpiedicataDar fauna o spune 'ndata.

SiDe vrei sfat la vre-o treaba,Mergi, pe lenesul intreabd.

Altora le da povata,Dar pe sine nu se'nvatti.

Lenesul zice:Mania, zi sa vie neneaCa sa-rni mai scuture lenea,

Sau,Ast lucru 1-as face 'ndata,Dar n'am eine sa ma bata.

PUVESTEA VOR13ET

Caldura dupa ce treceSi incepe vantul rece,Tiganul iior in peneNu-si fad' bordeiu de lene.Rutin vede ca ii pasa,Dar lenea tot iar nu-1 lasa;larna iar nedandu-i pace,Ia si el, un plocon faceSi'n sat la zapciu se duce,Grabind din somn sa-I apuce;Cand el in mMni cu ploconul,Iaca esi i coconul.

Ce vrei tigane? ii intreabaTe rog, cocoane, d'o treaba!

Da-mi un dorobant, fa bine,Ca sa stea astazi de mine,Cum o sti sa dea pace

Un bordeiu pana mi-oiu face.Deci ltthnd el dorobantul,Jucd intr'acea zi dantulCa, cand incepb a-1 bateCu garbacele pe spate,Bordeitil gata ii fuseSi in el eopii-si pose,Zicand: Bog-da-proste, fr ate,Ma cam burdusisi in spate,Dar iti multamesc de casa,Ca acum de frig nu-mi pasa.

Dar insa:Lenea cand este mai micaTot stie si ea de frica.

Dar cand este lenea mare,Vede arzand pe el casaSi i-e lene ca sa iasa.

2:3.

l-a

nu-mi

www.dacoromanica.ro

24. POVESTEA VORBEI

Se zice Ca oare unde un impärat curiosVrea sa afle 'n ce chip este omul cel mai lenevos,Si porunci sa-i adune cAti-va din tinutul s'au,.Insä de cei mai de frunte, ce se lenevea mai ráu.Dupa ce dar ii gasira i dupa ce i-au adus,Tocrna 'n marginea cetatii sa saza 'ntr'un loc i-a pus.Cat-va timp asa tiindu-i, farã sa faca nimic,De la curtea imparAteasca le da bucate, mertic,Si intreband imparatul, cunt petrec ei si ce fac?Ii povestira slujbasii, cum ca toata ziva zac,Si cand le dä de mancare o mai-tar-Ica rasturnati,Le-e lene gura sa"-si casce, parca-s niste lesinati.-

De aceasta imparatul auzind, la ei s'a dusSi de la use privindu-i, sä dea casei foc a pus,Ca sa mid ce vor face, vor sedea tot nemiscatiSau, vazand focul, indata o sa fuga toti speriati.Dar vazAnd ca privesc focul si nu se misca din loc,Puse un s1ujba sä strige: Esiti ca ardeti in foc!Iar unul din ei räspunse:$i asa se präpädird, arzand in foc toti acesti.

www.dacoromanica.ro

xi.DE.SPRE.

Popa toaca si ii chiamaLa biserica sa mearga,Ei la carciuma alearga.

Cu oala de di:nin,?.ataSa tamale toata viata.

$i apaiPorunceste si-i aduce/Mat cat nu pante duce.

Bea, pipata isi inneaca,11 ltul ca sa nu-1 intreaca.

Eri vinu-1 bath la speteS'azi iar merge sa se 'mbete.

CaciEl s'il bate s'il mangaie,Merge iar sa se tamale.

Beat dintr'o carciuma ese,Intra alta, fiind dese.

Umbla pe drum beatCa caine turbat.

Pentru caOmul d'ar fi cat de bun,Vinul il face nebun.

DETIE

'n

'n

www.dacoromanica.ro

Omul betiv nu stieCe face la belie.

SauEl ce face la belieSe cdieste la trezie.Betia o vindeca sapa i lopath.

InsaBetia o vindeca sapa si lopata

Noaptea cand insetoseazaSticle i oale viseaza.

Se pomeneste strigand:Mai dati cu udatura

Ca mi s'a uscat gura.In adevar

Betia este usa tuturor rautatilor.Precum vedem ca

Cine bea vin isi bea punga i mintea, ba si sanatatea.Betivul

De mic si mare in satE cu destul2 aratat.

Uite-1, zicePriveste la elSi-I scrie la fel,Fluera in bute, i suge cep.Mustatile ii cauta a oala.A suflat in fundul oalei.S'a afumat cu luleaua,L-a batut carbunii la cap.Picioarele nu-1 mai tinSi tot striga: Adu vin!

2. Fornni vulgara munteneasca in loc de deget.

Pann, .PoveRtea vorbei , Vol I 7

97

.

www.dacoromanica.ro

98

Il atarna inteo parteSau

A pus mai mult de o parte.

Nu i-e destul ca-i cu mintea neroada,A luat 5i purceaua de coada.

Dar insaDe la nebun 5i de la beatAdeväru-i lesne de aflat.

CadCe e 'n inima treazuluiEste'n gura beatului.

Singur se da de gol,Fara sa-i dea ocol.

Betivul cand este beatli pare ca-i imparat.

Cand e plosca la mijloc,Mare, rnic e cu noroc.

Tine, fine, na §i tie,Cat p'aci sa-mi dea 5i mie.

Satul mic 5i rotocolIi dau 5i curand ocol.

SauSatul mic il ajunge podvoadat des.Dar curn zice un invatat:

1) podvoadd: un fel de dare pe grupe de locuitorii.

www.dacoromanica.ro

La buciumull vitei trei vlastari cresc, unul al sanatatii, altul alveseliei si altul al turburarii.De multe art

Iti vine acru de el,Povestea tiganului

Rcr-u-u-u de la nasu'.Si

De rosu, rosu; de acru, acru; d Ploesti Ploesti chef nenai,Cu un cuvant:

Vinul face pe saraci bogati, pe ciungi cu maini, pe ologi cu picioare§i pe orbi cu ochi.

25. POVESTEA VORBEI

Ciungul, ologul, orbul si golanul ce-1 purta,La o carciuma 'mpreuna, band pan'a se imbata.Orbul ardica paharul, fata vinului privind,

U-iu, ce floare frumoasa! zise tare chiuind.Ciungul, necajit de vorba-i: Ei, (zise), ma 'nebunesc!De unde vezi floarea tu, mai! or vrei sa te palmuescl

Ci nu sta, zise ologul, ia-1 cu mainile de par,SA ti-1 calc eu sub picioare, sa-1 pisez, sa ti-1 las mar.lar golanul ce sta fata, vazand ca se necajesc,

Dati ma! zise catre dansii, ca ce-o fi eu implinesc.

In sfarsit,Omul se irnbata si de inimä rea i de inima buna.

DarDe multe ori necazul irnbata mai rau decat orice bautura.

InsaBetia tineretii intrece pe a vinului,

Dupa proverbul ce zice:Cine umbth pe drum cu gandul acasa, isi pierde caciula in targ.

De aceea:Sa fii treaz nernancat, de-ti va zice lumea ca esti beat, mergi

de te culca.

1) Buciumul = hulucul

in

www.dacoromanica.ro

100

DESPRE BETIE IARM

Cine bea in cinste or in dator, se imbata de doua. ori.Ca

Una gandqte carciumarul §i alta betivul.Carciumarul zice:

Bautura e unde e, niancarea e o fudulie.Apa nu e burba nici in cizma.Vinul e pentru noi, nu e pentru bol.Cu vinul i cu somnul uita grijile omul.Vinul e toiagul batranetelor i nebunia tineretelor.

InsaVinul bun §i nevasta frurnoasa sant doua otravi dulci la 6ni.Tu ii bei pe dansul §i el te bea pe tine.Tu ii bagi in mate i el ese 'n fata.Cat sà dai ocol, tot te da de gol.Mergi pe carare lina i dai drept in find.

26. POVESTEA VORBEI

Un ungurean oarecareCe n'a prea avut umblareSi nici vie nu vazuse,Nici vr'odata vin bauseSi vazand odata vie,Band i vin pan' la betie,P'alt ungurean intalne§te$i cu el astfel vorbege:

Mai soate, vaz't-ai tu ghie?Am vaz't, mai, (zise) §'o mieNo da, cum ii? de-ai vaz't, spune.Da, au ii, mai, v'o minune?Da n'ai vaz't, cred, poat'

sa'ti pard

www.dacoromanica.ro

101

No ma, sa-ti spun cum ii dara:Ii alba' i sth chisoareRdscracdnata la soare.

No! mint' tu, ca n'ai vaz't ghine.Sa-ti spun io, catd la mine:Ghia ae-i p'un deal pusaTot cu tepi pin ea impunsä,Si cochile, voinici, tunaPoama ei de i-o adund,Si supt chiware imparcaSd-i cure zeama o calcd.Apoi p'acea zeama, dragd,0 botez ghin §i o bagdIn o scorburd intinsa,Cu bzte d'alun incinsa.De-ad mere o boreasaCe ii zic carjmareasd,Si chiama ghinul pi-o boarta,Tinand o cofa cu toarta,Si ti-1 dd de-1 bzai cu oala.Ma, da'i elau2 ghinul ala!Ca cand ii bzai te ImbtindPand banii ti-i adundSi se duce, nu-i mai pasd,Cu punga goald te lasd;Si sa vezi cum nu m'ascultdLa hiclenia-i a multd;Io beui din el odatd0 oala ghine'ndesath,Si pan' graii trei cuvinteMa lua tin chic de minte,

1) Boreasit: femeie, staphrai de oasd (ardelenism).2) $eletu: inselator (ardelenism).

1,

'a

www.dacoromanica.ro

102

and plecai sa meriu 1 pe caleDrumul oblu'mi pared vale.Ca el se tinea de mineSi-mi da ghes sa caz Pe. vine;Io dam pe poteca lina,El ma da'n laturi prinDac'am vaz't ca joc isi faceVrui sa-1 ghirui, sa-midea pace.Dar' el m'o trantit in tinaSi ma dete pe hodina.Gand m'o clesteptat o tuseNlä uit, sa vezi ce-mi facuse!La gura-mi se baligase,Banii din punga-mi luaseSi se dusese la dracu'Si unde i-o fost lui placu'.

Vinul, tuica cui ii place, n'ar2 cu ce sa, se 'mbrace.Betivul cand trece pe punte, inchide ochii sa nu vaza apa./Irma omului la betie se arata.Hotu"nvata la hotie si betivul la belie.Sà bei ti-o esi pärul prin caciula si camasa prin izmene.

DarCine se ia dupd inusca ajunge la balegar,

Cine bea pan' la 'mtlatare, nume bun, in lume n'are.Si

Decat iasa nume rau, mai bine ochii din cap.Spune'mi cu cine te'nsotesti, ca sa-ti spurt en cine esti.Cine te vede intrand in carciuma, nu ,zice ca ai intrat sa tte 'nchini.Ornul a intra in baie si a nu se 'mbaia, nu se poate.Omul este ca oaia, lesne se ialclupa altul, nu judeca nevoia.

1) 8 d tneriu: s rnerg (ardelenism).

tina.

pan'

Ca

sa-ti

www.dacoromanica.ro

103

27. POVP1STEA V( )1? BEI

Uh grec oare care din sate plugarPleca si se duse cu al sau magarPanä la o ruda ce-i era cumnatSi avea sederea departe l'alt sat.Cumnatu-sau care prea mult Ii iubia,Si'n casa-i vazandu-1 odata abia,Ii priimi vesel, curl i s'a cazut,Si seara la cind ea el a sezut,Cu vorbe, cu glume tot s'a indemnatS'a dat cu paharul pan' s'a imbatat..Culcandu-se astfel i dormind ceva,

doua zi capul grozav ii urla,Ii 'Area mai mare decurn era 'ntaiuSi-I tragea sa-I puie iar pe capataiu;11 punea,..si geaba, or cum nu-i trecea,11 atarna, par'cd, locul nu-i placea.Necajit se scoala, greata a-si scuipa,Vrancl i dobitocul a si-1 adapa,Si daca se duse in sat la ce§mea,Fluera din buze, silindu-1 sa bea.Dobitocul insa, daca a Mut,Ji ridica capul si 'n loc a statut.Deci vazand Jaranul pe al sail catarCa la fluerarea-i nu face bath's,Si de imbiere n'are nici habarCa o picatura sa'nghita macar,Zise: (clatind capul): Hai., dobitoc, hailTu mai rnulta minte decat mine ai!De faceam aseara ca tine si euNu era sa-mi fie astazi asa greu".

A

www.dacoromanica.ro

1(14

Fiindca 5i urmatoarea poveste este a radacinei betiei,o alaturam aici.

28. [OSANDIREA STRUGURELUI]

and a fost odata pre pamant aleasaNobila Gutue poamclor craiasa,Dand obladuire 5i peste legumeCelor ce se afla in intinsa lurne,Tronul i5i pusese sus la inaltime,Intinzanduli cortul in acea latime,Sta inconjurata ca cralasa mareDe destule poarne pana'n departare,Iar in jos pe vale sta in ir supt eoasteFeluri de legume drept viteaza oaste.Astfel dar regina, nobila Gutue,Vru in randuiala tronul sau sa-5i puieSi dupa talente ce ea cunoscusePe vestita Chitra cap a fi o puse;Rodia alese cum 5i pe Lamaia,Piersica, Naramza pentru treapta 'ntaia;Iar a doua treapta randui pe Parul,Cu Cirea5a, ViIna, Zarzara 5i Aflarul;Iar pe supt ace5tia Coarna i pe Pruna,Cum 5i d'a potriva Nuca i Atuna.Cu ace5tia dara implinindu-si sumaDespre toata poama i despre leguma,Sta din inaltime, se uità in vale,Raspändind la toate poruncile salePrin tainic ce ii sta la spateSi-i aved credint a. a pazi dreptate.Deci bubosul strugur ce-5i aved 5edereaPe langa craiasa cu apropierea,Pdrcalab sa fie cinste avusese,De aceasta slujba vrednic s'alesese,Insä el, zavisnic catre celelalte,Care ocupase slujbe mai inalte,

Migdalul

www.dacoromanica.ro

105

Incepa cu ura multe paid sa faca,Socotind reginei ast-fel sa se .placa,Si pe d'alta parte poamele saraceNu aveau de clansul niciodata pace:Nu 'nceta in laturi tot sa se intinza,Sa se mai lungeasca, loc sa mai coprinza;S'atarna de une, sugruma pe alte,N'avea pas in sine de porunci inalte,Bataios sburdalnic dintea sa natura,Supara pe toate prea fara masura,Ii placea sa-si bath joc de fiecare,Ametia o lume ca cu fermecare;Inteaceste s'alte cu senleata fata,Infoiat in haine, rasucind.mustath,Plin de nebunie, cu artag in sine,Se ardica 'ndata, la craiasa vine

aduce Ora despre celelalte$i'ntr'acest chip zise cu strigari inalte:

Ma inchin, stapana, cu supus raport.Cum am si porunca 'n slujba sa ma port..Eu umbland cu toate'n bun prietesug,Am aflat in ele mare viclesug,Mu lte din legume rele uneltesc,Randuelii bune se impotrivesc;Mai cu seama Varza cea'ngamfata'n foi.Umbla sa aduca'n toate mari nevoi.Ceapa cea barboasa d'altä parte iarEa inlacrameaza prunci i mume chiar.Prazul, iar, mojicul, cu obrazul tras,Are niste fumuri de rup, par'ca, nas.Cand e Usturoiul, el si mai grozav,Turbura vazduhul cu al ski närav.Asti potrivnici dara n'au de tine pas,Ci pre celelalte toate le apds.Eu acela care am puteri de mac

Fl

www.dacoromanica.ro

106

S'ametesc sirntirea ca un tiriac 1Ei ma venineaza cu spirtosul dubSi pe loc m'apuca tusea cu nacluh.Despre care astazi veste ti-am adus,Dupa datorie ca un mic supus".

Auzind craiasa vestea cea adusaDe mustosul Strugur, sluga-i cea supust,Zise catre dansul: tu marturieCa sa stea dovada dupa datorie?"

Am, el ii raspunse, si nu o davada,Ci iti pot aduce chiar i o gramada,Nit persoane proaste, ci de cinste'n Imre,Si ma rog asculta sa le spuiu anume:Am intain dovada pe Piperul careE la fie-cine prea la cinste mare.Am si dupa dansul pe Enibaharul,Chimenul, Molotrul, Cimbrul i Mararul,Capera, Maslina care sant de frunte,Si intaiu poftite la oaspeti i nunte;Pe langä acestea am si pe Ciuperca$i cu prea cinstita sora-i Minaterca,Mazarea, Nautul, cuvioasa Linte,Care tot-deauna e la multi in cinste,Bobul stingatorul de orice duhoare,Postnica Fasole cea prea umflatoare;Am prea cinstitul verdul1 Crastavete,Agresele, cum si Coacazele fete,Si ghebosul Roscov cel supus porunciiCu Smochina. care lesne 'mpaca pruncii.Am i pe Curmaua cea in sambur tareCum si pe Castana cea cu miezul mare.Arn.si'pe Stafida soru-mea cea mica,

1) Tiriac (tureism): narcotie-; de aci tiriachiu : arnetjt de !JUNTA,1) Verdul p. verdete, Iicent0. poctia

Ai

www.dacoromanica.ro

107

D'o fi priimitä la eeva sa' zica.De voe$ti, ace$tia gata sant sa vieCa sa sta sa spuie care orce $tie".

Cum simti aceasta, Ceapa tot'odata,Cumi e din natura foarte veninatd,Se'mbraca indata, iute, cu manieDoub-sprece haine puse de dimie,$i cama$i atatea albe subtirele,Imbracand biniul ro$u peste ele,Pieptanandu-si barba-$i alba si batrana,Scuturand-o bine de pamant, tarana,Pleaca necdjita'n toat'a ei putere,Veninand vazduhul de catran $i fiere.Pe pamant tarandu-$i barba sa cea lataSus in deal ajunse la crdiasa 'ndatä.Cum infra de MO, gura ii deschise$i cii indrazneala intr'acest chip zise:

Sa trae$ti, stäpana, pe inaltu-ti tron,Sa ne fii la toate pururea patron,Sä 'nflore$ti ca maru"n fiecare an,Atha-1i chipul vesel fata de $ofran!Rog cu plecaciune OM la pamant,Multa-ti bunatate, pentru crezamânt,Mincinosul Strugur multe ne-a parit,Ca 'ntr'a noastra slujba ne-am purtat urit;Dar aceste toate cate le-a vorbitInsusi dela sine el le-a nascocit.Te increde mie, adevaru-ti zic,Cit am barba alba, nu shut copil mic:Pociu sa-ti fac indata orice juramantSpre a te increde la al mieu cuvant".Cand porni din gura Ceapa juramantulZgudui indata toata frunza vantul,Cat de groaza mita jos se scuturard;

www.dacoromanica.ro

tOfl

Pastirile tt aer de prin craci sburarA.Ascultati i ce fel fuse jurAmântulCarea ca un ritor si-a urmat cuvAntul:

Jur cu dreptu-mi cuget sA n'am parte euInteaceastd lume de tot neamul mieu,Si Of nu ma bucur ca d'acel noroiuDe al mieu iubitul frate Usturoiu,Cum si in osAnda sä ajung sä cazCa s'a plang de moartea sacrului mieu Praz;SA se stingA neamul cuscrului mieu Hrean.SA-1 mAnAnce vermii via chiar in ast an,SA ingrop in viata si sA tanguescFiicele-mi Ridiche care le iubesc,Cum si al mieu unul ginere RrdeiuPraf sä se prefacd in fie-ce bordeiu;SA ajung eu insämi unchiului mieu NapSi mAtusi-mi Sfecla groapa sa le sap.Nici sä am in lume parte 'n ochii mieiDe nepotil Alorcovi si de Patrunjei.SA se rätAceascd 'n lunci si prin campiiVerele-mi drAgute Broajbe si Gulii,Si, sA n'am iar parte de Cartoful var,De nu spuiu de fata dreptul adevarSi bubosul Strugur de n'o fi mintitMovrtea mea sA fie de taios cutit,Cum si sA ma faca 'n mici bucati 132 locSi sä ma prajeasca in tigdi pe foc.Rog dar ca s'a fie Strugurul adus,Ce-a bärfit de mine si minciani a spus;Voiu prin judecata ca or eu or el,sa ni se aleaga dreptul la un fel.Voiu aci acuma la 'ntrebari sa steaSi minciuna spusa 'n fata sa S2 dea".

Auzind CrAiasa aste jurarninte

www.dacoromanica.ro

io

Porunci Salatel ce-i sta hiainte,(Zic) catre Maru1 i cdtre UptucdCa aci de fata legile s'aducd$i sobor s'adune 'ndatd prin chemare,Frunte tfind Dovleacul cel cu capul mare.Pepenele verde lAnga el sa seazd$i slujbasi sä aibd imprejur spre pazA,Pe Patlagelele 'n rosu irnbrdcate$i pe cele 'n vanat, ce sAnt veninate.Bamiile Inca, L,oboda i StirulSA se afle fatd, sd 'mplineascd sirul.

Deci acestea toate cum se adunardPe mustosul Strugur II infatisard.Cumpana, balanta, aducAnd, pornird$i pe cele spuse drept le cumpAnird.Astfel dar pe Strugur 1-au gäsit cu vind,Si cd insusi numai este de pricind,Iar vinosul Strugur inceph sä plAngaSi cerfi din parte-i mArturii sd strAngâ,Dar si fund 'n spate-i trei ce ii iubirdSi sd-i pdrtineze singure venird:Pepenele galben, Piersica, Caisa,Dar nu ascultarA a acestor zisa,Ciii osAndirb toti ca dintr'o gurd,Cum si hotarirea dintru 'ntdiu fdcurd.Pepenele, care partinire puse,Se crapa. 'n doud c'auzit nu fuse.Piersica asemeni si Caisa iara,De necaz i c iuda 'n loc se despicard.Iar Urzica care sta aci zbarlitaVrAnd sä ias'afard iute necdjitd,Urzich 'mprejuru-i pe cati.ii atinseSi dintr'asta mare zarvd se aprinse.Dar craiasa foarte 'a sine supdratd

www.dacoromanica.ro

110

Cu urgie mare se porni indat4Pe sarmanul Strugur prea greu sa-1 blestertle',Si asuprä-i toate relele sä cheme,Zicand:

Tu in a ta viatä, ca un blestemat,Tot de lemne 'n lume sa fii spanzurat,Soare sa te arza, sa te bath vant,Si sa nu-ti ajunga trupul de parnant;Ochii ciori sh-ti scoath s'alte paseri miciSi de bruma toamnei in buoati sä pici,Si apoi in urmä prin cutit taiosTrupul tau sh fie dat d'acolo jos,Si sa n'ai pe nimeni a se umiliCa sh-ti tragh clopot sau a te jeli,Ci cit ras, cu cantec a te arunca,Cum si sub picioare 'n dant a te calca.Dupd ce dar astfel, cum zisei te calciSi in mici farame dach te prefaci,Sangele sa-ti stoarca, trupu-ti tescuind,Si sa-1 bea voinicii veseli chiuind:Cu strigari i jocuri a se bucura,Cu oalele banclu-1, bunuri a-si ura,Grijile sa-si uite in acel minut,Sh se socoteasch cei mai cit avut;iJnii iardsi limba a-si impleteci,Iar neindräznetii a se 'nvoinici,filth iar, tacutii, and ii vor gusta,Filosofi la vorbe a se area;Rltii cand dintr'insul vor ceva sorbi,La artag sh prinza 'n certuri a vorbi;Rltii iar si meargh pe doua cardriCainilor pe drumuri and intarathri,Cum ca i nebunii vantul\ ocarand,Sa se tävaleasch in noroiu cazand;Rltii iar, cei lacomi, or pe Linde man'

www.dacoromanica.ro

IndarAt sd-1 toarne si sA-1 verse 'n sail;Alti cu nerusine a se desbrAca,Si golasi piperult 'ntr'altii a juca;Altii iarasi bAndu-1, dintr'al lui plecatSA se bolndveascd si sa zacA 'n pat;Insd toti acestia cAnd se vor trezi,Stand, sd se calascd in cealalta zi,SA se rusineze chiar de fapta lorNe'ndraznind sd-si woatA fata la sobor".

Astfel dar blestemul fuse 'n acel ceas,Care pand astazi II vedem rämas,

De aceeaVinul e dat sd-1 bea voinicii, iar nu toti nevoiasii

CaToatA lumea bea vinul, dar nu-si bea mintea.Isi innoatA gura in yin pand dä dintr'insul.CAndeste sa nu mai lase in bute

SiUmbld CU ochiiPe unul ii vede ca doi

CiDna nu esti vrednic sa-1 duci, mi te incarcd peste masurd.

Cum a zis Tiganul:Daca nenai puterinta la ce chichirezi galceava? Jar nu:

Toarna, umple foalele,PAnd-si udd poalele

SiVede cã nu mai incapeSi toarnd panel sA crape.

Ardica paharul strigand:Dumnezeu sd-1 inmulteascdCa i pe pieta, s'a creascd.

1) Piperta jn job vioio,

111

logoditi.

hoe.

www.dacoromanica.ro

DESPRE MANCARE

Omul trae§te cu ce baga in gura.Pantecele omului n'are fereastra ca sa i se vaza ce a mance.Paine cu sare e gata mancare.Dint Co ridiche patru feluri de mancare se face:1 rasa i nerasa

cute §i felii.Cine cauta gurii i se desgole§te turii.Cine mananca putin mananca mai de multe ori.Cine mananca mult mananca mai de putine ori.Omul nu trae$te sa manânce ci mananca sa traiasca.

De aceeaPflancarea de dimineata lasa-o pentru sear&

SiLucrul de seara nu-1 lasa pentru dimineata.Gura omului e iad, cat sa-i dai tot zice: ad'.Astazi sa mananci cat un bou, maine ceri sa mananci cat dof.

InsaSi un nebun mânanca ncua paini, dar e mai nebun cine-i le da.Orke lucru cand e mai putin se pare mai cu gust.Gahm and se vede in gramada racaie cu picioarele.Paduchele cand se satura ese in frunte,

TarFlämandul codri viseaza, i vrabia meiu.Poste§te robul lui Dumnezeu daca nu gase5re tot mereu.

Cine poate oase roade, cine nu, nici carne moale.

1) Se lace p. se fac, greplà de acord, obi§nuità in vorbirea bucureteanA.

XI'.

Ca

www.dacoromanica.ro

113

Cine are bea i mananca, cine nu, sta 5i se uita.Omul care este harnic totdeauna are praznic.Iar nevoia5u1 i prostul 5i in ziva de Pa5ti postul.

CaAstazi cand are parale mänanca zaharicale.

SiChnd se cauta maine n'are cu ce sa-5i ia paine.Azi are, satura zece i maine flamand petrece.

De aceea,Gande5te-te de astazi i pentru maine.De ai venituri mititele, mai opre5te din masele.

29. POVESTEA VORBEI

In Tarigrad este un han (auzim)Caruia turce5te-i zic: Sanchi-edim,2Fiindca acela care 1-a facutPrea sarac fusese, cu nici un avut;Far' de venit mare, cu ca5tig putin,Isi tinea viata ca toti cum 5i-o tin,Dec:AV- pe nimicuri bani nu cheltuiâ,De si-i zicea gandul ce vedea si ia;Dar cu infranare mai mult petrecand,Isi stapania pofta in sine zicand:

Pe cutare lucru atat o sa dau;Cand podu far de dansul pentru ce sa-1 iau?la sa puiu eu banii bine cei de datSi sa zic in gandu-mi ca I-am cumparat".

Cand mergea in piata 5i vedea vanzari,Pometuri, dulceturi 5i alte mancari,

1) Decdt: munai. 2) Intelestil este: s5 zic, sii presupun.

A. Patna, Povrctea yorbei , Vol I

www.dacoromanica.ro

114

Intreba de toate cu cat se vindea,Si numarand pretuI ce era sa dea,Intr'o alta punga bagand il strangeâSi-1 läsa intr'insa, nu-1 mai atingea,Zicand intru sine: Iata ca luai5i zic (sanchi-edim) ca chid si mancai".

Rstfel el tot stranse pana gramddiSi'n Tarigrad hanul, cum am zis, cladi.

www.dacoromanica.ro

XIII.

DESPRE SARACIEDecat toata bogatiaE mai scurnpa saracia,Ca pand nu-si va da toateSa o capete nu poate.

Saracia cand ti-e 'n vafraE ca o stand de piatra.Saracia pretutindineaSe intinde ca pecinginea.

Necajita lui viatd,Se tine intr'un fir de ata.De saracie nu Kap&N'are dupa ce bea apa.

De foame-i se lungesc urechile.

De sarac nici unghii n'areLa vrerne de scarpinare.

N'are cer, n'are pamant,Sade ca intr'un mormant.

Trage neincetatVetrela pe uscat.

E imbracat ca un nap,Din calcaie pan' la cap.

Haina luiMai mull ata de cat fata.

De la cel ce e de mildN'ai ce luà nici cu

Intr'un hambar golsoarecele sa caza

capul o sa-si sparga.

N'are casa, n'are masa.

Unde insereaza, acolo doarrne.

Casa saracul o areToata ca melcu 'n spinare.Isi ia ouale si cuibuL

1) Unii «trage erde pe uscat», insil nu e bine, ci vetrela, care setntelege ppiza eorabiei (Nota luf Pann),

5i

sild.

civ.

www.dacoromanica.ro

N'are in lume saraculUnde piece nici capul.

S'a ars, s'a stins intr'un ceas,Numai cu degul a ramas.

L-a luat sarácia dupa urniaCa o oaie rat.lcita din turma.

Si fainA 5i-a1uat tot imprumutle-a luat.

Daca moare juncul se rApunejugul.

Se rupe zagazul, ii sta §i

sfarleazul.

I-ai luat ap§oara, a statut §imoara.

Ii smulgi aripioara, d'aci nu maizboara.

De foarne se inthioie,Sub ctIlciliu locul gaurqte.

Arzand numai doi taciuni,Nu se pot face carbuni.

Numai intr'un taciuneNu se face mamäliga,Nici poate ceva sa frig6.

Herghelie de-o iapa ciufd 1Si brani0e 2 numai de-o tufaNu se face niciodatri.

Kluraturä din mura nu se face.Insa

Cãnd n'are cu ce saracul,Rabdarea ii este leacul.

Se strange ca melcul in coaja lui.and imbracat, cand despuiat.Cand mancat, and nemancat

Inghite la noduri cat pumnul,Si sufera in nas fumul.

Cum a zis un copil:Tata! noi n'avem Nine nici o coajaSi cainii umbra cu covrigi in coada.Gaina curatura viseaza, §i vrabia meiu

Altul a zisMelcii ii frig pe cArbuni

ei Cann ca nebuni.

1) Ciuft cu pArul lung, sbilrlit.2) Branifte : aci : pádure.

lid

gait

$i

iarasii

www.dacoromanica.ro

117

Ash Si saracul,Cu necazul se harseste ca unul ce cu ,421 creste.

Arapul de n'ar vedea pe tatal sau pe mosul sãu negru, el s'aromori.

De aceea i saracul ii canta singur:Tu foamete lunga, unde ai ernat?La sarac"n puriga si mai mult supt-pat.

Insd:Cei mici vor multe cum si de toate.

DarSaracia invata pe oni sa fie econom.

SauDascalita saracie 'nvata pe om meserie.

CaDaca n'ai ce sa mananci, muncesti panà cazi pe branci.Saracuta lelea plateste cu pielea.Calul raios se scarpina de copaciul scrobos.3Ochii saracului sant in mainile bogatului.Bogatul se scarpina si saracul socoteste ca cauta sa-i dea.Dupa toata saracia, il mai mananed si raia.Daca-ti moare calul, iti vezi pe jos halal.E destul de rau daca n'ai al tau.

Un bordeiu sa ai, cat de rail, nurnai sa fie al tau.Te rasfata intr'al tau ca ariciu 'n cuibul sau

CaciAjungi in casa altuia, nti poti sedea cum iti place.Ajungi la masa altuia, nu mananci dupa cum ti-e gustal.Ajungi in patul altuia, nu poti dormi cum voia.Tot cainele ese din iarna, dar numai pielea lui stie

CaOri cat de mica piatra e mai grea intr'a sa vatra.

S) Scrobos: grtunos.

ca,

!ti-e

www.dacoromanica.ro

$iTot cocosul pe gunoiul säu cantA.Din pumni straini nu te saturi cand bei apa.Mana altuia nu te scarpina cum iti place.Daca nu te saturi mancand, dar lingand, niciodaia.Albinb vrednica insa cl'orce floare face stransa.4Dintr'o munca cat de micaDaca nu curge, tot pica.Acul este mic, dar scumpe haine coase.Sufdul n'aude dar le potriveste,

Tot omulAre ochi, maini i picioare,Poate munci cu sudoare.

DarVara cine isi castiga,Iarna nu S2 incarliga.

Saracul de ce e sarac? CaNu crede ce e in carte,Ci crede in lucruri desarte,N'are nici ce sa imbraceSi sade, sarbatori face.

30. POVESTEA VORBEI

0 femeie saracuta, c'o rochie pe ea, capot,Veche, rupta, peticoasä si carpita beste tot,JIai mult ata de cat MO, se vedea in al ei port,De canepa, in si land si de tot felul de tort.Fiind astfel imbracata, nici mai bine nici inai prost,

dus sa se spovedeasca la un duhovnic in post.Si mai intaiu de cat alte Incepü acest cuvant,

4) Stransil : strausura, adunare de miere.

ila

So

www.dacoromanica.ro

119

Zicand: Cinstite parinte! Nu caci ma vezi precum sant,De saraca sant saraca, dar or pe uncle am fostNam pazit ca de otrava si n'am spurcat sfantul post.Ba si in zile de dulce lasate de DumnezeuNeavand sa-mi cumpar carne, am postit iaräsi mereu,De cat numai cate-oclata cand imi dau oameni streini,

Si cand prinz'vreo gaina venita dela vecini,Atunci dau i eu de dulce, attinci mananc mai pe plac,Atunci imi este Craciunul, atunci Pastile imi fac.Dar tot, cinstite parinte, gresii odata i eu,Care pacat ca un ghimpe il port in sufletul mieu:Ca 'ntro zi mergand in piata si prin pescarii trecandImi veni la indemana si un cosacel furand,Uitai cä e sfanta lunea fiindca nu mananc des,Cum mersei pe lot acasa pornii pe gura sa 'ndes.Vai! cand mi-am adus aminte c chiar 'sfanta filth a fost,Cat m'am cait, parintele, Ca am spurcat sfantul post!M'am ucis in cap cu pumnii, am bagat degetu"n gatSi, sa ierti, toata mancarea o turnai numai decat.Apoi mai o saptamana zacui de inima rea,De pare& ca toata carnea si oasele ma durea.R§A, cinstite parinte, pacatu-mi märturisesc,Si or cuni tii randueste-mi canon sa ma mantuesc.De alte sarbatori farasi nu stiu de le-oiu fiSant in iad si de acestea, d'o fi cum am auzit:Ca este o vaduvita, cu care ma 'nvecinesc,Bogata si milostiva, mai mult de la ea traesc.Si nu-i fac vr'o slujba mare, ci nimic sa zici de vei,MA trimite sa chem numai cate-un prietin de-al ei

Si alte ori iar ma pune de departe sa'ngrijesc,Cand va fi sa vie altul, sa ma reped sa-i vestesc.Apoi imi da malaiu, paine, bucate, rachiu i vin.C'un cuvant mult bine face la cati in casa ei vin.

Si este evlavioasa sa fereasta Durnnezeu,Nici calugarita'n lume ca dansa n'am vazut eu.

pazit,

www.dacoromanica.ro

) 20

Ca nu o vaz niciodata lucru in 'nand luand,Ci or cand ma duc in casd-i, o gasesc in pat sezand,Gatita, impodobità, hainele ei ochi-ti ia.Ferke de barbatelul ce-o avea parte de ea!I-am zis odata: Fetico! fa bine a ma ierta,

te 'ntreb, pentru ce ("are azi nu lucrezi dumneata?Or este vr'o sarbdtoare i ii pentru vre-un slant?Spune-mi, ma rog, cd stii carte si toate de pre pämant.Ea .imi raspunse, zicandu-mi: Mama, dacd vrei sa tiiPeste toata saptamana gäsesti sdrbdtori sa tii,Ca Lunea sant sfintii ingeri, Martea e sfantul Joan,Carii si in alte zile se praznuesc peste an.Miercurea e ziva Crucii, d'aceea si post mancam,Si furca Hind mai mica'nainte-i n'o ridicam,Joia sant sfintii Apostoli, cum i sfantul Nicolai,Vinerea e sfanta Vineri, s'o tii chiar sa n'ai mälaiu;Sambatd facem colivd si de raposati vedem,Duminica'ncai sa stie cd trebue sä sedem.Asta e, mania, pricina lucru'n maini de nu iau eu,Ca sant prea evlavioasa si ma tern de Durnnezeu;Iar tu, mama, esti saraca si nu-ti dä mana sa sezi:Cu voie si Vara voie trebueste sa lucrezi.S'asa, cinstite parinte, ca o saraca ce sant,Nu le-am putut tinea toate tocma ei cuvant:Ci alte sarbatori numai, a vr'o cati-va mai marl sfintiDintr'a mea copilarie, de cand eram la parinti,Cum am vazut dela dansii le-am tinut si le-am pazit,Chiar i cand n'am avut paine sä lucrez n'am indr3znit.Vinerea n'am tors cu furca, Pilipii toti i-am tinut,Nout Marti si Rapotinii i-am pazit cum am putut.Joile pan' la Rusalii eu nu m'am atins de fus,Si la Circovii Marinii mana pe nimic n'am pus.Cum si alte ca aceste, dupa cum am apucat,Le-am praznuit, mi-a fost frica sa nu caz in veun pant,Caci dupa ce sant saraca sa n'ajung sa ma slutew,

dufa1

www.dacoromanica.ro

121

Sa pierz vr'uri ochiu or yea mana i sä ma ticalosescSi cu nadejde, pärinte, ea doar (aceste pazind)Voiu scapa de saracie, sa nu umblu flamanzind.Dar vaz ca cu acestea nu pociu sa ma procopsesc.Nip pricep ce o sä fie, pentru ce nu izbutesc.Asa, cinstite parinte, stau si ma mir ce sa fac,Ca'n loc sa-mi mearga-nainte, imi sporeste ca la rac.Nu pot deloc sa. leg doua, c'una ma balabänesc,Mai ma rup, si ma sparg, Inca, in loc sa ma mai. carpesc".

Fiica.! duhovnicul zise, in felul ce te privescPuteam fära d'a-mi mai spune, acestea sä le ghicesc.Chiar portu-ti marturiseste si te arata curatC'ai tinut sarbatori multe i nimica n'ai lucrat.Indesert dar ti-e mirarea si in zadar te ciudestiDe ce nu-ti merge'nainte si de ce .nu procopsesti,Ca tocma pentru aceasta, cum zici, toate iti lipsesc,N'ai haine, n'ai paine'n .casa, s'alte nevoir te'mbulzesc,Fiindca atatea zile, de sarbatori ce le crezi,Le-ai petrecut in sedere, dormind fara sa lucrezi.Care putea sa-ti aduca indestul spor si folos,Ti-a pricinuit tot lipsd i asa train ticalos,Caci Dumnezeu porunceste sase zile sa muncestiS'a saptea zi, Dumineca, din lucru sä contenesti.Biserica iar opreste sa se tie osebitNistc sarbatori alese, ce praznice S'au numit.Aste trebue crestinii a le numi sarbatoriSi cu evlavie buna a le pazi sant datori.Iar nu Rapotini si Pilipi sa tii i sa praznuestiOr Marti, Joi, Vineri si Circovi, sarbätorile dracesti,Care le tinea norodul in vremile paganestiSi se inchina la idoli, la dumnezeiLepadati, zic, ratacirea, daca credeti in Hristos,Intoarce-va-til la lumina, fugiti de drurnul noptos,

1) batoarce-uel-fi : forma populara in Ion de :

si

intorcqi-va,

elinesti.

www.dacoromanica.ro

122

Lasati credinta de$arta, departat1 acest narav,Rpucati-va de munca i goniti traiul trandav.V'ati invatat tot a lene i va place sa $edeti,Iar lipsa i sarAcia d'asupra-v5 n'o vedeti.V'ati deprins in toata vremea la clopote s'ascultatiCa sa traga in trei randuri din luau sã incetati.N'a mai rams om s5 monk ca clopot cum auziti,Indata de sarbatoare sunetul ii socotiti.Rpuca-te, zic, de muncA $i nu umbla haimanindSi usile unei-altei inverigand si pazind.Tu zici cà nu faci pacate $i de loc nu socote$tiCA gre$egi de o potriva, altei cand ii inlesne$ti.Imi spui ca tii curat postul apoi furi la gaini,De pe la pesearii peste, $'altele de la vecini.Post curat nu se numege cand. furi $i faci rau rnereu,Ci spurcat, scArnav cu totul $i urit lui Dumnezeu.Post zicand nu se 'ntelege numai de a nu mancnCi i poruncile legii sA tii a nu le cal&Nemthicand. i facand rele nu te poti tu mantui,In zadar numai cu postul Raiul vei nadajdui.Postind i facAnd pacate, pe Dumnezeu nu-1 impaci,CA f:Iracii'n veci nu mAnanca $i nu se mai schimb din draci;Ci cand poste$ti fa i bine, nu arnAgi, nu fura,Nu pizmui, nu ucide, nu ocari, nu juin,Nu face nici tu pavatul, nici altui nu-1 inlesni,Si a MO in nevoie pe nimenea nu indrasnilNu ravni la pacatoase in traiu mai bun de le vezi,Ci sa-ti aperi cat poti cinstea $i sufletul sa-ti pastrezilNu cadea ca oaia 'n rapa vazand p'altele sarind!Nu face ce face altul, ci iti fa cruce fugind!,Cit al tau te multame$te, d'al altuia nu dori,Inimn-ti de vr'o placere n'o rani cand vei zari.Sa vorbe$ti tot adevarul, minciuni sa nu limbutepi,Fugi de fleacuri $i de vorbe nebune $i neroze$tiCinste$te pe fiecare, pe nimenea nu mil

1

www.dacoromanica.ro

128

Iar1i gresalele altor, cu vorbe nu-i amari!C'atunci postul iti ajuta i atunci te mantuesti,Atunci poti fara'ndoiala crestina sa te numesti.La praznice i Dumineci la biserica s'alergi,,Daca nu te iarta lucrul alte zile sa mergi.In sarbatori mititele, in care poti sa lucreziRepQde-te de te'nchina si mergi de treaba vezi:

sfantul nu se cinsteste cu sedere, nelucrancl,Ci cu pazirea de rele i cu bunatati facand.Sfantul nu iti porunceste sa dormi i sa stai pe branciCand iti lipseste in casd si nu ai ce sa mananci.Sfantul nu va cuiva MLA, ci va binele la toti,$i nu cere de la tine peste aceia ce poti.Suflet curat totdeauna Dumnezeu si sfintii cerSi or ce fapta vei face sa gandesti intaiu la cer..."

0 asernenea povata ascultand ea s'auzindSi lacrami de pocainta din ochii ei siruind,Cu 6 inima infranta i cu suflet umilitCand a plecat sa se duca intr'acest chip a vorbit:O! cat de intunecata si ratacita am fost0! cat mi-am petrecut anii si viata -Fara rost!..."

si'n

sa-tiCA

www.dacoromanica.ro

XIV.

DESPRE NENOROCIRECui i se croe§te rdu,Räu ii merge tot mereu.Dupa ce pomul il bate grindina,Il bate i omul dändu-i cu präjina.CAnd e omului sd-i vieVre un rdu färd sd-1Or zabove§tePand-1 sosege,Or cid fugdSA-1 ajungd.In loc sd-1 scoata din undaIn valtoare ii afunda.Fuge dela aoleuSi da peste oleoleu.

vrut s fugd de Stana,Si a dat peste Satana.Se pldnged d'o intAmplareSi a dat peste mai mare.

Cdci,Noi unele-addstdmS'altele intAmpindm.Pldngdnd c'a rdmas cu unaPierclu i pe cea din mând,

tie,

R

www.dacoromanica.ro

125

Noi intr'un fel le gandim$i in alt-fel le brodim.Sa nu mai dea rele Domnul,Cat poate suferi omul.

DarCine n'a gustat amarulNu stie ce e zaharul.Pe multi cai (de cei buni inca),Hamurile ii manancd.Pan nu-i iei seaoa din spate,Nu vezi in ce loc il bate.Capul pana nu se sparge, creerii nu se vad.Cand esti in luciul math si tuna,Anevoie o sa scapi de furtunä.Marea e plina de talazuri$i lumea cu feluri de necazuri.Nimenea nu se vaità de gras.

Dar,Se plange si al de are,Se plange si 81 de n'are.

CaciTotdeauna desfatarea are sor pe intristarea.Epuroaica fata si epurele de inimã se vaita.

Insä,Nu vaita pe sarac de traista si de sac.De nevoe trebue sa se invoneSa mänance si pere padurete.

CaLa neploare e buna sigrindina.

Caci omul nenorocit,E invatat ca calul cu pofilul.

SiE mancat ca Alba de ham.

ElE invatat cu greutatea jugului.

www.dacoromanica.ro

In

CaE ros ca ceafa boului de jug.

SiTrage in greu cat poate.

nenorocireaIi face foc in spinareSi el sufere'n rabdare.

MereuIi da necazul de nod.

SiCurg belele, rabda'nUn necaz abia ii treceSi yin in locul lui zece.

Dar el rabda zicand ca fiecare:Fista e pe d'asupra ca fuiorul popii.

SiNu ne ajung c'avem doua,Si ne yin i alte noua.

Dar insä,La nenorociri saraculRabdarea ii este leacul.

CaRabdarea e totdeaunaLa or cine cea mai buna.

31. POVESTEA CANTECULLTI

P'a virtutilor livede trebue in capataiuPornul cel scump al rabdärii sa se afle mai intaiuSi daca din intamplare natura nu-1 va sad",Trebue or cum sa faca cineva a-I presadi,$i sa ingrijeasca bine ca sa prinza radacini,Nu cumva sa se usuce de ce-va'ncontra pricini;S'apoi varfurile 'nalte sa le taie ne'ncetat,

Ca

www.dacoromanica.ro

121

Ca sa se inramureze si sa fie mai, plecat,Cum si bine sa se'ntinza l'adancime in pamant,Ca nu cumva sà-1 doboare vr'o furtuna sau vr'un vant;Care si in timpul ernii sa. nu poata degera,De si toat' 4 lui verdeajä se v'atuncea scutura;1Mai vartos ca nici nu trebui rasa timp a se mandri,Ci'n frumoasa primAvara cand va'nfrunzi si 'nflori,Si in linistita vara vesel stand si ramurosIsi va da cu belsug rodul cel prea dulce i gustos.

1) Se eatuncea: 83 va cutura atuncea, 1 Iversiane tortatIl.

www.dacoromanica.ro

X V .

DESPRE LUCRARECelui cu meserii multeCasa ii este fard curte.

CaciDoi pepeni inteo mand nu pati tinea niciodata.

Ci .

Tine-te numai de una, nu sari din una intr'alta.

De cat multe si tot rele, mai bine una i buna.Multe stie, multe croesteSi nici una nu ispraveste.

TotdeaunaCroitorul umbla cu haina descusuta.

SiCismarul umblä cu cismele sparte.

Insa nu stie caPopa cu opinci incaltatDe putini e ascultat.

Zicand:De la un calic nu pfli nimic.

Ochii inteleptului vad mai departePentru cã totdeauna

Lurnanarea se aprinde pentru cei ce vad, ni pentru cei orbi.

CA

Ca

www.dacoromanica.ro

1 hU

Oniul se uitA in fanSi iti judeca viata.

Cum a zis oare-cine:Nu stie barbatul, pe cat she satul.

Nimenea nu intreaba de cass frumosuluiCi de casa vreduicului.

Vrednicia omului se cunoaste dupd port.Cd

Da (.<1 des sarbâtori faciNu o sä aibi ce sà 'mbraci

Deci darPAunca e blagoslovita,and te tii de ea, ai pita,

UmulCel intelept isi gatesteInca pn'nu flämanzeste.

Sa luam pilda caFurnica isi strange brandDe cu vara pentru iarna.

SiSoarecelui nu-i lips25teCa din vretne-si grarnadeste.

Iar,Greerele 'n vremea agoniselii c(uttaSi iarna cere sa se impritmute.

Asa si omul nevob.-4Vara intins la umbra doarmo5i iarna moare de foame.Cand fiertura In offlii,

Si cand marnaliga goalaSau

and florile rodului,Cand frunzele pomului,

A. Povectea vorbot" Vol. I

Ca,

www.dacoromanica.ro

tat)

Pentru cACine sade coada-i cade, eine mkca el tot pi5cA.

SiLa tinerete cine nu lucreaza, la batrancte raiaza.

De aceea zice un intelept:Arvuneaza din vreme pe fericita munca.

SiScoala-te de dimineatä. 5i te culca mai tarziu.

$iCine pleaca de dimineata departe ajunge.

PentrucaUn ceas al diminetii p1ate5te cat trei dupa pranz.

SiDe multe ori nu aduce anul ce aduce ceasul.

CaDe unde nu gande5ti, d'acolo sare epurele.Toate sant la vremea lor.

Iar nuLasa-ti lucrul ia mucul

PentrucaVorba lunga e saracia omului

SiCine vorbe5te, lucrul nu-i spore5te,Iar cine tace, mai multä treaba face.

Nu fiiBun de gurd i ran de lucru

CaNumai cu vorba nu se face ciorba

Da din maini, daca vrei sa e5i la liman.Mereu

Lucreaza pe mult i pe putin

Mai bine ceva, decat nimic.

.

Ca

www.dacoromanica.ro

131

32. PO VESTEA VORBEI

Doi tarani cand vrurd la lucru sa pleceNevestele 'n casä pana a-i petrece,I-au sfatuit .ce feI si cum sa urmeze,Cum sa se tocmeasca 5i cum s'a Iucreze.Una zise: Frate, vezi de tine minte$i unu-a muerii din zece cuvinte,Eu nu iti zic alta decat sa tii cum caDupd cum esti mare 5i vrednic de mune&Gaud te tocmesti, cere sa-ti dea plata buna,Nu Ida in grabd pe nimic arvuna,Sa-ti pierzi surda vremea zilele tale$i sä vii acasa fad de parale".Iar cealalta zise: Barbate asculta,Lucreaza pe plata putina i milt&Cum ti se intampla, nu dupa placere,Decat sa pierzi vremea degeaba'n sedere".

Deci dar ei plecara amandoi d'odata,Thud fiecare sfatuirea data.In oras intrara lucru sa gaseasca,Venira si'nda.th oarneni sa-i tocmeasca.Cel cu plata mare nu vru jos sd lase,Nevasta acasa cum il invatase.Astalalt se duse, lucra, lua plata,

doua zi iara la altif fu gata,treia zi Inca n'o pierdb degeaba,

In scurt totdeauna se afla cu treaba.Iar celalalt tovaras stand in asteptare,Ca sa se tocmeasca tot pe plata mare,Mai mult a-lui vreme era petrecutaFar'de nici un lucru §i'n de5ert pierduta.Ce lua'n trei zile dintr'o saptamana

f

A

www.dacoromanica.ro

132

Da pe d'ale gurii odihnind p'a rana...

Asculta din zece vorbe si una a rnuieriiDar

Sfatul muierii rnuierilor folose*ta.

Deci el cu *ederea din zi pana'n searaSe invata lene* prin munca cea rara.Inteaceste vine o vaduva'n piataSi vazandu-i trupul *i viteaza fataZise intru sine: Ce am voini2 mar2!Asta crez ca'n lucru cat trei puteri ar2".Si'n data cat cere ii da sa nit-1 scape,Il duce la vie *i-1 pune sa sape.Ea ca o femeie vaduva, saraca,Se dete d'o parte bucate sa-i faca,Cugetul zicandu-i ca plata ca plata,Pe om intarege la- rnunca bucata.De *i n'am tocmeala sa-i dau de mancare,Dar vazand sa'ndearnna mai rnult la lucrare'.Stand insa intr'acest'a ei gandire bunaPkscu1t i vede ca sapa nu suna,Alearga la dansul... Ce *ezi" ii intreaba,

Odihnesc, raspunse, nu *cz eu depaba".Se scoala 'nainte, incepe, lucreaza,Si ea iar se duce rnancarea sa vaza.Cum II lasa, insa, statiA tot'oddta.Sarmana femeie s'a 'ntors iar indata.Incepa sa-I certe, zicandu-i ce sade?Ca ea ii plateste dupa cum se cada.El iar inainte-i incepe sã sape,Ea pleaca la oala sa-i clued sa crape;Dar cand se intoarse CU strachina'n mana

gasi la umbra culcat pe o rana.Ce fact?" il intreaba. El: Stau dupa munca".

TI

www.dacoromanica.ro

133

Na scoal'de mananca, s'apoi iar te culca.Ca pe trupu-ti mare te-am ales pe tine,Gandind iau bine s'a fost vai de mine!"

Iata omul dara lenes cum se'nv.ata,Si de a sa minte si de rea povata.

Deci cand trece vara i lucru 'nceteazaPlec i ei acasa copiii sa-si vaza.Cel CLI plata scumpa duse punga goala,Trist, galben la fata si slab ca de boala.Iar celalt umpluse de sfanti chimirasul,Si se duse vesel ca trandafirasm.

De aceea zice un intelept:Foarnea se uita la poarta omului muncitor si nu indra,sneste

sa intre.Iar cel lenes

Palm se incalta, soarele se 'naltd, i !Dana se gateste, soarelesfinteste.

De aceeaIn casa trândavului e saracie lucie.and malaiu are, sare n'are, cand sare are, malaiu n'are.Ramane in sapa de lemn si in casa fara piemn.'Lenea face pe bogdb a i se uriSi pe sarac in nevoie a se tari.Intr'un papuc s'o opinca, lipa Jipa nea Stanica:Se incalzeste la fataIar spatele-i ingheata.Traeste viata carpita cu ata.Pica para pica, daca-i pica, eu te-oiu manch, iar de nu, acolo

ei sedea.Umbla cu capul intre urechi, casca gura, pierde-vara.

1) Piemn:

sa-mi

www.dacoromanica.ro

134

Rasare nude nu-1 sameni.Unde sant cu el trei.Incarduit cu terchea berchea, trei lei perechea.

'SiSaracia de el se tine ca pulberea dupa caine.Umbla pe drumuri taind cainilor frunza.Casa i e 'in trei pereti 5i cu 11.5a p'in pod.Saracia ii roade urechile.Umbla gol ca un pistol.Se 'mbraca numai pc dinauntru.

33. POVESTEA VORBEl

Unul avea o nevastaLene5e de tot 5i proastaAtat, in cat pan' la gu5eSe tavalea prin cenu5e,Haina nu avea, nici treanta,Decat o cama5a zdreata,Ruptä de tot, prapadita,In mii de locuri gaurita,Nu se mai tinea pe dansa,I se vedea tot printr'insa.Barbatul ei ca ea iaraUmbla capiu pana'n seara,

mult 5edeà pe o ranaDecat lucra'n saptamana.Cath tot munca u5oara

Numai pentr'o paini5oara.Nu-i placea trupul sa-5i frangitSa lucreze i sa stranga.Amandoi se potriviseSi la toate se unise,Cati Ii vedea'n asta st;

doi:

Mai

www.dacoromanica.ro

Zica de ei fiecare:

Si-a gAsit harbul capacul, tigva dopul, $1 relea barbatul.N'a spart Durnnezeu doua case.

Deci Ast barbat, biet, pe sineVedeä, nu se vedea bine,Dar vazand nevasta-$i goalaFara pres 2 si fara poalii,I se parea cu ru$ine,De si nu sirntia bine,Si cu 'ngrijirile saleStrangand un leu de parale,Zise ai sale neveste:3

Draga, o zicala este:Bogatul rnanAnca and voeste si saracul and gaseste.Pa$tile saracului -este and imbraca camasa norm, $i and are

pe masaSi tu azi dar te gate$te,Te spala, te curateste,Ca merg sa-ti cumpar camaseCa sä lepezi ale fa$e.Deci dar e$ind el din poaWCa sa se dua la bolta 4Intalni in drum pe na$ulSi-i ceru la el° sAla,u1.Finul acum ce sa zich,Punga-i era u$urica.De camase se liRse$teSi de masa thrgueste.Gase$te o gasca grasa,0 ia si plena' acasa.

) Prof : prt3) Ai sale nevesle im rsit!n iliUi peniru: _11 evestei sale,4) Bolhi; pral, rthe.

oua".

www.dacoromanica.ro

136

Cu nasii siii impreundSal-rand de parere bun'a.Copilul sau cum il vedeLa muma-sa se repecleSi de departe o chiamaStrigand vesel:Mama! mania!Tata aduce pe nasa!Tata cu nasu1 si nasa".Ei ii sufla'n urechi vantulSi ii se Orii cuvantul:Tata aduce camasa"Sau cum zice pruncul: masa.Si de bucurie marePierzandu-si cumpatul, sareNurnai decat, se despoaieDe treanta ei cea cu soaie,S'aruncAnd-o 'n foc ramaseMuma ei cum o fatase,Si asa ca o papuseEse indata la useSa-1 adaste sa soseascaCamasa sa-si priimeasca.Dar chnd in loc de camaseVede gasca, nas si nase,Alearga lipan s'adune,Rupe, imprejur i pune,Si tocma ca paparudaViind isi priimi ruda.Apuca gasca mai tareCa s'o faca vr'o mancare.Si pand ea sa gateascaNasu 'ncepir sa vorbeasca,Zicând:Rea a fost nevastà.Saracia'n lumea asta!"Despuiata cum aude

www.dacoromanica.ro

137

Intreabä indatä pe rude:Uncle ati väzut-o oare?Or astazi in tdrgul mare?!"

Cui fried sä se 'nsoareSa-si ia o nesimtitoare.Ca §i aceasta neroada,Si nu-i va mai eere moda.

i-e

www.dacoromanica.ro

xvI

DESPRE SARACUL MNDRUUmblà pe drum cu alaiuS'acasä n'are rnalaiu

Pared il scot banii afarà din caf

Pe ulifd ChiritaS'acasä chisalit6.

Dup`d ce are chelieMai are i fudulie.

S'a Arazut cu ni§te bale la guraSi le socote§te Ca sant untura.

Dupa ce nici n'are de cercei urechiUrnbla cumpere i doua perechi.

Se incearca la zborCa pvii de cocor.

Ca coco§ul se rotegeIntre gaini cand se privqte,

Se urnflä in spranceneCa curcanul in pene

sa-si

www.dacoromanica.ro

Se rasfata Iti haine lungiCa un bhn in cloud pungi.

N!are pe sine nadragiSi isi eurripard desagi

CapraDe rale coada ii picaSi ea tot sus o

Si sarac i ne supus,Unit) la cu nasul pe sus.

Dar saracia ii intreaba.Capra rthoasa, unde ai plecat? La oras. Poti merge $i

mai departe de te-oiu lasa.Nu te uita ca-i e camas-a alba, ca pante in credet este stapan

pe (Musa.Bund e marteca lungaDar panza nu va s'ajungd.

Mielul, dupa ce e slab, are si coada lata.

S'a infoiat ca varza $i s'a 'ngamfat ca barza.Si

Sare ca capra neagra din clotant in clotan sa rnearga.Saracul mandru

Se uita la ceilalti ca la niste mustePana Ii ia cineva musca dela nas.

II intfebi:De ce-ti curgDe iarna. Lasa ca te stilt $i d'asta vard.

Ca paunul se mandre$te

1) Cloran are aci inteles de rol( de stanca.

I al)

ridica.

limed?

www.dacoromanica.ro

110

SiTot Cu laude traeste.

DarLauda de sine puteCa vinul rau din !mite.

CaciMai credincioi ochii, decal urechile.

Pentrucd,Alta e a auzti §i alta e a vedea.

Cum a zis una:Nu crede barbate ce vezi cu ochii,Ci crede ce-ti spuiu eu.

Saracul mandru zice:Nu sant numai cu detul in gura, ci cu mana toata.

El este:Se iauda oala cA va sparge caldarea.

SiPotrive§te rhirosul trandafirului cu putoarea porculia.Corbule, cum iti sant puii? Frumc*, pe cat merge, inegresc.Gaina thid va ouaRude o mahala.Prepelita se tine ci e cu coada,Si ea ii e numai pan' la noacid.

e i seracul mandru:Plata da la om anumeCa sa-1 laude in lume.

34. POVESTEA VORBET

Un june 'ntr'o vreme ruga pe oare einePetitor sA meargA'n satele vecine,La o f eä care el tot o vazuseSi'n inimA draga cu foc ii cazuse.

14a

www.dacoromanica.ro

141

Petitorul care era iar60, JuliePriimi sa faca acea repejune,Dar gandi in sine: De oiu vedea ca-mi place,Vorba pentru mine mai bine voiu face".Rcest roaga si face tocmealaCa-i cla ce va cere pentru osteneala,Numai or cum stie mijlociri sa facaPrin laude multe si el ei sa-i placa.Sa zica Ca, este june prea de treabaSi are de toate, de orice intreaba:Car, boi, vite multe, si holdele sale,Pe langa acestea are si parale.Dar ca sa se'ncreaza ce o sa-i raspunzaSe'nvoi sä mearga i sa se ascunzaLa spatele casei tocma'n ferastruie$'acolo s' asculte cele ce-o sa spuie.Deci ei impreuna mergand cam pe searaSi de casa fetii cand s'apropiara,Petitoru-'nthita in casa se duse,Iar junele rnerse 'n fereastra so pu:e.Aã petitorul incepa sa spuieLa parintii fetii, cereri sa propuie,Spuse pentru june ca este cu stare,Cu doua guri insa, si soptind si tare.Cand vorbia de bine striga sa auzaSi and spunea rele abia misch buza.

Tare:Hite e un june de treaba cu minte".

Incet:1E un neghiob mare si om lard cinste".

Tare:2El betiv nu este, yin, rachiu nu-i place."

1) De cate oi 1atid s'artItà pe sine biltAndu-si piepiul. (Nola aglopult0).2) CUnd defilina cu degetul &are fereastril. (Nota autopului).

www.dacoromanica.ro

142

Incet:Bea de se turteste si coca se face".

Tare:,Are boi, vaci, vite, batatura plina."

Incet:,Ba n'are sarmanul macar o gaina".

Tare:E chiabur, se scalda'n averile sale,"Incet:

Ba 1-a pazit sfantul, n'are cinci parale".Tare:

,In cat despre haine portu-i e dovada".Incet:

Ce este pe dansul aceea i 'n lada".Tare:

Ar fi pentru fata cea mai buna soarta".Incet:

Ba'n mormant de vie G bagati ca moarta".Tare:

Un ginere astfel nu-1 pierdeti din mann,"Incet:

,Mai bine'n fetie sa moara baträna".Tare:

Chiar sa nii vrea fata, sa o Idati cu sila".Incet:

,Va deschideti ochii nu 'necati copila".

Asa petitoru 'n loc sa mijloceascaIsi facii lui targul, pe el sa-1 voiasca.5i junele care cu plata' 11 puseAi pierdu dorinta prin relele spuse,Cand ese afara ,si se intalneste:Ai vazut, ii zise, ce fel se peteste?"

Da, el ii raspunse, farä indoiala,multämi foarte pentru osteneala.

www.dacoromanica.ro

143

Daca'n vorba-ti tare aratai spre mineSi daca in soapta aratai spre tine.Cunosc ea. petitul nu ti se va trece,C'a ai scos din gura c and cald i cand rece,C'acel care suflà sa se incalzeascaS'apoi iarasi said caldul sa raceasca.Imi pare rau, insa l'aceasta pricinaNu strici tu, ci singur chiar eu sant de vma.C'am trimis pe corbul ca Noe stramosul,Si am facut tocma cum facii C000suland mana, pe Vulpea in partea vecina,Mergand peteasca dorita Gaina,Si-i arata insui, fara ea sa stie,Uncle sa-si gaseasca de niancare sie.1Dar la asd treaba d'acum inaintePrin a ta urmare ma invatai minte.Lupul isi gäseste singur de mancareSi d'aceea ceafa mai groasa o are.

L-a laudat de I-a procopsit.facut si Visa gran din calcae pan la glezne.

L-a laudat de i-a pus coprne.L-a facut ca pe dracu.L-a facut cu mot.

stiut sa-1 potriveasca.L-a potrivit cum se cade.Ti taie iapa de la gard.I-a suflat in lumanare.L-a legat ca pe un dobitoc la gard.Ii lua turta depe spuza.

dat burduful cu branza cu tot pe seama cainelui.Si

Praful nu s'a ales de dansul.S'a luat cu amandouà mainile de par.

1) gie : ventru sine.

sa-i

A

A

A

www.dacoromanica.ro

S'a s8turat soacra de poaina aera.Si acum:

Da-ti, Mete, pintenii si-ti bate iapa cu calcaiu'Si zi:

Nici n'a avut Popa porci nici nu trebue sa aiba.Ca

Si coada securii face rau padurii.Limba fair, ca foarfecele.

IarBuzele cele nmte vorbesc pe tacuteUnul casca s'altul inghite.De omul ran sa fugi mâncancl pamantui.

CaPar'ca ii opteste dracu' la ureche

Si d'aceea zice:In soapta trebue sa fie i vr'o diao1ic.

Dar insaCine defaima pe altul inaintea ta, el si p2 tine o sa te defaime

inaintea

Din gura omului bun, vorba de ran nu ese niciodata.Ii pune lacat la gura.

Iar careIn fatä te cinsteste si in dos te vorbesteIsi ghseste moa sa. sa-1 moseasca.

. CA e o vorba:Nu face, sa nu ti se faca.

Si cand o parte incepe sa-i zica:Si 'asta e cercel la ureche

SanOin tinea-o s'asta rninte.Mi-a facut-o cat de !mina..A dat Nan de gavan.

S'a gasit cine sa-i taie din obricaritat.

Qbricarilia: poit,it 1e nAncarq.

altnia.Ca

144

I)

www.dacoromanica.ro

14,5

De aceeaNu face nici un lucru duph care sa fii dator a-ti cere ertaciune.

SiFii la orce in fereala,Nu da loc de banuiala

Daca-ti zice cineva:Uriul in dos te-a injurat. In lipsa mea putea sa ma si bata.

cat o vrea lumea sa-ti strige,Tu sa nu fii cum iti zice.

CaIn urma dijmarilor multe barfesc babele.

Si eiIsi cauta de treaba.

SiIi vede de saracie.

Stiind caCerul limpede trasnete nu aduce

SiNu-ti mai pune mintea cu nebunul.

CaE mai bine cu binele decat cu

Mai vartos caDe nebun si de muiere rea fie ce intelept fuge.

SiNu se inoada la cearta ca mojicul.

1. rann. , PON estea vorl/ei ' Vol. It 10

räul.

www.dacoromanica.ro

DESPRE 1NVATATURA

Poarta condeiu Ia urecheCa sa-i zicerr logofete.

Si cand II iei de sena zice:Sant logofat sa te'nvatCU cutit sa scrii pe bat.

CaEste tanar s'o mai creste,D'o trai se procopseste,

In adevarNu e nici o indoiala,/Are sernn de procopseala.

DarS'o procopsi cand mi-o crestePar in palma si 'ntre deste.

Caci ce folos?Rasur frumos infloritSi 'ntre spini a rasarit.

SiStie ce e in carte: stove negre pe hartie alba.

CaIti citeste ca in palmä,

SiNumai pe desteOrce-ti socote,te

XVII.

www.dacoromanica.ro

117

Indata zice.Una este una, cloud fac mai multe

SauLJn i cu una fac cloud

SauTu tii una, cloud, eu stiu panla noud.

Pe cat poate painea-si scoate.Insd

Tot invatam cat trdimSi neinvatati murim.

CaTraind, oniid cand si candAfla ce nu-i dä prin gaud.

ZicandDe multe in lume am daiSi tot nu m'arn invatat.

De aceeaCate cuvinte le zici, vinzi,Si crate le auzi, le prinzi.

Cum zice un filosof:Piciorele-ti sa roaza pragurile invatatilor.

CaScoala faC2 pe omul, omS'altoiul pe pomul, porn.

35. POVESTEA VOTIBET

Asculta, mama Marghioald, zise fata catre ea,Ce incepuse la scoala de curand letii sä ia.Ce sant aste borcanele s'acele clondire mari,Ce ai de vânzare'n ele, de stan ca la carciumari?"

Frumusete, rnaiculita, raspunse baba cu ha;

Si

www.dacoromanica.ro

De Care i tu, 'gurica, o sa-ti cumperi de ohraz.Vezi tu asta alifie i acel clondir luclosCeil mai urite stafie ii da aer dragastos".

Copilitd cea isteata de vorba babii razandCu un glas plin de dulceatA o'ntrebd iarasi zicand:

Daca dar poti chipul face din urit placut, frumos,Si din zmolit a-1 preface alb, rumen si luminos,Poti buze largi, destramate sa schimbi, vränd sa te apuciSi nasuri lungi, borcanate la masura sa aduci?Poti unui chip oarecare slut, de natura gresit,Sa-i dai o dreapta formare si sa-1 schimbi desavarsit?Poti un trup gros c'osebire, crescut trunchiu mai mutt in latSa-1 aduci la sernuire i sa-1 faci mai delicat?In sfarsit unui cap thare i lipsit, sec, vre un felPoti sa-i dai vreo schimbare, ori sa bagi creeri in el?"Zise baba: Copilita, vorbele ti le 'nteleg,Dar nici macar farandta sa fac d'astea nu ma leg.Eu stiu numai dela lete sbarciturile sa trag,Sa dau rumeneli, albete, si incolo nu ma bag".Ii zise copila iara: Dupa cele ce-mi spui dar,Drept iti zic, rau sa nu-ti para, ca toate-ti sant in zadar,Daca chiPul s'alte toate unui tartar sau batranCa sa le schimbi nu se poate, ci tot precum sant raman,Surda ostenesti, tu baba, cu ale tale albeli,In desert sant si de geaba foite si rumeneli!Ce folos cu maestrie im perete-1 vei spoi,Daca nu e din mistrie, neted cum va trebui?In zadar perde tamplarul lustru'n lemn nebarduit,Ca macar dea cu carul tot este neranduit,Asemenea i nevasta, or fata, nu va puteaCu mestesugirea asta intre frurnoase sa stea.Nu poate, zic, SA se placa numai cu chipul frumos,

1) Cei: celei, forma intrebuintata de multi autori in epoca lui A. Pann

sa-i

lid

www.dacoromanica.ro

149

Si pe cineka sa-1 'fad s'o iubeasca mai vartos,Ci daca ea din natura n'are de frumseti talentS'aibu 'ncai invatatura si laudat sentiment.Scoala, mama, pe om face sa se numeasca frumos,Ea pe urit il preface ca sa fie dragastos,Si asculta o poveste ce 'n scoala azi mi s'a spusCare si letia-mi este i s'o 'nvat de rost m'am pus...Ru fost trei fete pdata care pe rand s'au nascut,Si d'a lor mama si tata pe voia-le s'au crescut.Dona atat de frumoase ca ar fi fost se credea,In cat erau dragastoase la toti cat se vedea.Iar a treia prea urita: trup strarnb si chip slut avand,Necajita s'amarita traia in casa sezand,Caci la vr'un bal Gate trele parintii cand le scotea,Numai cele frumusele valsul, jocul invartia,Ele erau de minune, pe ele toti le iubia,Pe urita nici un lune n'o vedea, nici nu-i vorbiii;Ci sta 'n seama nebagata intr'un colt a se uita:Si cu simtirea 'ntristata intru sine a ofta;Dar unde e uraciune i chip slutit, neplacut,Mai multa intelepciune firea sa dea s'a vazut.A§a i aceasta fata, prea inteleapta fiindSi cu buna judecata, socotind Si chibzuind,

sa-i faca parintii partea ce i se cadeaSi impotriva vointii sa nu-i faca, ci sa-i dea,Zicand ca, cu a ei parte, are a se ritera,1Sa traiasca intr'o parte fara a-i mai supara.Ei stiind-o cu minte, bucuros s'a 'nduplecat,Si dup' ale ei cuvinte numarand partea i-a dat.Deci cu a sa zestrisoara profesori buni ea luandS'a tras la o mosioara, precum pusese in gaud.Si acolo, intr'o parte, indata s'a apucat

1) Riterd: (poate o eroare de Iipar peniru): retira neologism doformatintrebuintat i de Gr. Alexandrescu: (fr. retire!).

Cern

www.dacoromanica.ro

S5 mvete limbi .$1 carte, muzicet $1 once alt.La care ea cu siIinta urtnand toate le-a pa§it,Si avuta sa dorinta (in scurt timp liiä sfarsit.Apoi dupa ce se roade c'o gramada de §tiinti,Pe profesori si-i sloboade i se 'ntoarce.la parinti.Carii in ast fel vazand-o in bratul lor o au strans,Si pe grumazi sarutand-o de bucurie au plans.Auzind vecinii 'ndata si dorind a o vedeaSeara fusera toti gata pentru dansa bal sa dea.Mergand iara cate trele la casa ce le-a poftitToti läsand pe frumusele, la dansa s'au gramadit.Iar cand ii i auzira vorba si dulcele glasCu gurile in uimire, cascand la ea au ramas,A da toti laude sume, de ea nu se satura.Cea mai frumoasa din lume li se parea ca erh.Fistfel, mama, se preface chipul urit in frurnos,Scoala pe om, il face, si sa fie dragastos.Ca cl'ar ii fata 'nascuta cat de frumoasa macarSi n'o fi bine crescuta, toate-i sant intr'un zaclar.Degeaba va purta nume unuia chip laudat,Daca nu va sti in lume sa trateze un barbat.Ce folos ca 'ntaiu e draga cand se cununa s'o iaSi 'n urma in iad ii baga cu schrbele ce-i da ea.,,Cu incetul 11 raceste ca fierul ars chnd il scotSi dragostea ii descreste phn'o uraste de tot,

atunci acea frumoasa, (ce ca un soare-i parea,I se face 'ntunecoasa, urata si cea mai rea.Neputand sa se 'nteleaga, in veac nu se mai impac,Iljung judecati sa traga, de basnu'n lume se fac.

Acestea mica scolara zichndu-le catre eaSe duse la scoala iara, alta letie sa ia.

www.dacoromanica.ro

151

DESPRE iNVATATURA

Ce inveti la tinerete aceea stii la batranete.Omul in copilarie lesne'nvata or ce fie.tMestesugul la om e bratara de aur.Nici un mestesug nu e räu, ci oamlenii sant rai.Cine invata la tinerete, se odihneste la batranete.Calul batran 1111 se invata in buiestru.Cine stie carte are patru ochi.

DarOrice cu batae de cap se dobandeste,Pe drumuri nu se gaseste.Procopseala nu se cumpara cu bani, ci se castiga cu ani.Banii nu aduc procopseala, ci procopseala aduce bani.Ornul cat traeste invata si tot moare neinvatat.Nimenea tin po9te sa zica: ileum le $tiu toate".

De aceeaLa orce treaba pe Stan-patitul intreaba

CaCine intreaba nu greseste.Orbul cu intrebarea a nemerit

DarNu cere de la prost invat si de la batran bat

CaOrb pe orb povatuind, cad amandoi in groapa.Orbul ii cauta acul in aria cu paiele, i surdul 11 povatueste

unde suna.Nu cine traeste mull stie mnite, ci cine umbla mult stie multe.flult traesti, multe auzi; mult umbli, multe vezi.

/Ault traesti, multe patimesti; multe gresesti, multe inveti.Iar

Gaina care cloceste, mci odata nu e grasa.Dar si

Piatra care se rostogoleste din loc in loc nu prinde muschiu.Tonta musca riu face rnieu,

Braila.

www.dacoromanica.ro

5 2

Toate strachinile nu sant pentru ciorba.Procopseala rm e carpa sa o mototolesti i sa o bagi in san.

CaUncle nu e cap, vai de picioare.

lipsit de acasa noua ani i s'a intors cu doi bani.S'a dus bon i s'a intors magat.

CadOmul sfinteste locul, iar nu locul pe on].Toed lumea este scoala

StVremea invata pe aceia ce n'au dascal.

MicaNevoid invata pe om i nuiaua pe copil.Ursul nu joaca de voie ci de nevoie.

De aceea,Pisica razgaiata nu prinde soareci nici odata.

5iCopilul nepedepsit ramane neprocopsit.Copilul razgaiat ramane neinvatat.

36. POVESTEA VORBET

Un imparat oare care ne avanci nici un feciorSi fiind la intristare ca n'are mostenitor,Prin rugaciuni si postire Dumnezeu 1-a ascultatSi dupa a lui dorire cu un prune 1-a mangaiat;Care cu dragoste mare din ceasul ce s'a nascutParintii in rasfatare si'n razgaieli 1-a crescut.Atat de mult iniparatul asupra lui tremura,Cat strajnici tot palatul nu cumva a-1 supara,Asa-1 lasa pan' la mare sa creasca tot in desfrau,Pentru orice rea purtare nirneni nu-1 tinea de rail.Si cand el era 'nteo parte si alta purtat pe sus,Ca sa invete si carte an dascal I s'au adus,

A

www.dacoromanica.ro

13

Poruncindu-i sa-1 intete cu infingaieri §i cu joc,vorbeasca cu bland*, sa nu-1 supere de loc,

Sä nu-1 sileascd veodata or sa-1 certe'n vre un fel,Or ia'ndrasneasca sa-1 bath, c'apoi va fi vai de el.Asa dar aceste toate urmate'ntocmai a lost,Din care un copil poate lesne a ran-Cann prost.Cati-va ani daca trecura imparatul a cerutSa vaza ce 'nvatatura copilul sau a trecut?Si aducandu-1 de fata incepU a-1 intreba,Cu mângaeri, cu dulceata, ca sa citeasca cev.El incepU: Alfa, vita, gama, delta, omicron.Capa, iota, sigma, tita, pi, mi, ni, csi, ipsilon..."

Bravo! zise imparatul, num'atat ai invatat?"Apoi, raspunse bdiatul, celelalte le-am uitat".

Imparatu 'ngrijat foarte de al sau iubit feciorCa-i ramane dupa moarte un prea prost mostenitor,Pe ministrii sai in graba Ii aduna pentru el,Cere sfat si ii intreaba sa-1 Inv* vre un fel,Ce sa faca, din ce parte s'aduca vr'un iscusit,Ca sa-1 poata 'nvata carte cu vr'un metod osebit.I-au zis ministrii f'mparate, e un filosof aici,Cu stiinti prea minunate la orice vei sta sa-i zici:El ne-a invatat la carte pe copiii nostri toti,

am vrea sa avem parte de el si pentru nepoti;Pe dansul de vei ii chiama sa-i vezi duhul cel inalt,Si da-i copilul in seama fdra sa mai cauti alt".Acest sfat dar ascultaticlu-1 imparatul a trimisSi pe filosof chemandu-1 de fata, asa i-a zis:

Am auzit pentru tine ca esti om prea iscusitSi toti te vorbesc 'de bine, toti zic Ca esti procopsit,D'aceea CU Myna mare te chem i te rog i euCu asemenea urmare sa 'nveti si pe fiul mieu:Si vazand ca-ti pui silinta mai curand a asbuti,Pe cat irni va fi cu putinta i eu iti voiu rasplati".

Prea slavite imparate, filosoful i-a raspuns,

Sa-i

Si

www.dacoromanica.ro

Toate sant adevarate eke de mule v'au spus,Dar acum sant batran toarte, nu mai sant tanar c'atunci,M'am apropiat de moarte, nu mai am gust sa'nvat prunci.Nt'am dat acum pe odihnä, voiu sa traescSa-mi petrec viata in tihna, Ca destul am obosit;Fug de sgomot, de nepace, singurätatea iubesc,Sluga chiar sa am nu-mi place, ca sa nu ma necajesc;Dar ca sa nu calc cuvantul i hataru 'mparatesc,Voesc, de va vrea i sfantul, pe cat pot sa Ira slujesc.Trimiteti-1 dar la mine, rog sa nu fiu stramutat,Ca precum v'am spus nu-mi vine sa vi-1 invat hi palat".Imparatul zise Bine, fie si asa cum zici,Sa urmeze si la tine daca nu te'mpaci aici;Dar insa iti dau de stire 1111 curnva sa-1 necajesti:Sa-1 bati, sa-i dai 'dojenire, ori la el sa te rastesti,Ci voiu cu economie invatatura sa-i dai,Toat'a ta filosofie cu bine sa i-o predai".Dupa ce 'inparatul zise catre filosof astfel,

doua zi Ii trimise i pe fiul sau la el.Cum veni ii dete carte, pe-un scauna ii cinsti,Si ii puse la o parte poruncindu-i a citi.Nu apuca sa-i arate si 'ndata s'a pomenitCa cati-va insi din cetate spre vederea-i au venit,Dupa ce ceva vorbira, filosoful a voitCa, cu ceia ce venira sa pue de gustarit(ca pe atunci cum se vede cafea nu obi§nuia,Dupa cum astazi se crede ca. n'ar putea fara ea).Si ne-avand sa-i slujeasca vreun fecior sau argatPuse ca sa-i posluseasca feciorul de imparat,Ii indrepta pe fereastra danclu-i in mana tin banZicandu-i: Ia, tine asta si mergi colea la bacanSa-ti dea mezelicuri, paine o carafa de yin,Cusurul mi-1 va da maine, du-te si mai curand yin".Deci dupa ce le aduse, masa tacamuri a piA,Stolnic, paharnic le fuse, !Ana mai catre apus.

linistit,

Ft

i

5

www.dacoromanica.ro

156

Ca ei daca se apucara de yorlart §i de lung stetDe sluga lor ii nitara ca slujeste nemancat.Si auzindu-1 ca plange la spatele lor de post,Ii zise: Vino de strange si 'nvata sa nu fii prost,Apoi mergi si tu acasa sa mananci i sa pranzegi,Dar sa nu spui ea la masa te-am pus sa ne pos1use5ti,$i dimineata te scoala ziva pan' nu s'o 'nalta,Sa vii mai curand Ia coala s'ave.a vreme a 'nvata".Plecand copilul se duce cu plansete, cu vaitat,$i pe rand muma-si spuse cum 1-a intrebuintat.Muma-sa mainile isi frange spusele lui ascultand,Merge la 'mparatul, plange, bocindu-se i strigand:

Vai, de mine, imparate, alt dascal n'ai mai gasit,De 1-ai dat sa 'nvete carte la un nebun si lipsit?"

Filosofu 'ngrab sa vie imparatul 1-a chemat,$i 1-a 'ntrebat cu manie, de ce astfel s'a purtat?

Idiparate stiut fie, raspunse cel invatat,Ca azi din filosofie o lectie i-am predat;De aceea fiti in pace lasati sa-I invat cum stiu,Daca voiti 5i va place sd aveti infelept fiu".Se dornoli imparatul 5i zise: Negresit,D'aceea-ti dadui baiatul ca sa-1 faci desavar5it".Se facir zahar amarul cu cele ce s'a mai zis,$i a doua zi scolarul la scoala .fu iar trimis.,Filosoful priimindu-1 iarasi a citi 1-a Pus$i in casa incuindu-1 la trebile lui s'a dus.Prea mare fiind ora5u1 abia s'a 'ntors pe 'nseratSi gasi pe coconasul plangand atasa 'ncuiat.

Ai, mergi de rtiananca paine, ii zise, 5i prost nu V'Si aibi in grija ca timing de dimineata sa vii".Se duse iarasi baiatul plangand ca 'ntaiu cum am ziAude i imparatul ca 1-ar fi tinut inchis,Se necajeste i chiama pe filosoful pe loc,II intreaba sa dea seama de ce-5i bate de el joc?El raspunse: Sa nu fie vreodata eu joc sa-mi bat,

www.dacoromanica.ro

Ci azi din filosofie iar o lectie i-am dat.Si imparatia voastra nu ma socotiti nerod,Ca filosofia noastra are osebit metod".Se gandeste irnparatul, ciudate lucruri ii par,Si zise catre baiatul sa mearga la scoala iar.A treia zi viind iara feciorul de imparatL-a luat i pana seara dupa sine 1-a purtat,Pe unde avea sa mearga sta iii loc intreba:

Stii tu asta ipiata larga cum se nurneste, au ba?"Cand ii tacea la 'ntrebare, zicea: Nu fri dobitoc,Asta e piata cutare, asta e cutare loc".Mai mergand intreba: Stii tu cum se chiama acest pod?"Cand raspundea ca nu stie, Ii zicea: Nu fii nerod,Asta e podul cutare, asta e cutare han,Colea sade un domn mare, iar dincoaci cutare Ban".Acestea zicand intrara intr'un loc unde i-a spusSi pe copilul la scara ca sa-1 astepte 1-a pus.Unde filosoful iara sa seaza a trebuit,Si tocmai cam catre seara ca sa plece a esit.Bietul scolar, vai de dansul, flamand in frig asteptandII gasi inganand plansul, tremurand i suspinand.Dupa ce merse acasa porunci catre scolar,Zicand: Mergi tsi tu la masa, dar vezi maine sa vii iar".Cum se duse iar baiatul plangand muma-si a spus,Auzind si ihrparatul a trimis si 1-a adus.Ii intreba ca sa-i spuie de ce 1-a purtat astfel?El raspunse: Asta nu e decat lectii pentru el".

Nu-ti pot luta pricepe, imparatul ii rosti,Eu stiu ca omul incepe intaiu de la a citi".

Si aceasta 0 sa fie, inte,leptul a raspuns,Dar la o filosofie cititul nu e deajuns.Am sa-i predau si moralul cand 1-oiu pune Ia cititSi in-Wu materialul adunam pentru vorbit".Se muie iar imparatul cu cate el i-le a zisSi a patra zi pe baiatul la scoala iar 1-a trimis.Deci cum sosi el la scoala dascAlul ia o nuia

si-I

Les

www.dacoromanica.ro

Si ii dth pe pielea goala vreo cate-va cu ea,Zicand: Mai spui altadata pe acasa Cate fac eu?Mai superi mama si tata i sä voesti raul mieu?"Aceste i alte dara zicand Cate i-au placutI-a dat drumul catre seara sa se clued si batut.Pan'aci toate ca toate, imparatul le-a iertat,Ileum sa vedem ce poate marckm unui invatat!Ca cum auzi imparatul, de cele ce s'au urmat,Ca i-a si batut baiatul cu tJtul s'a turburat,Si nici vru'n fata sa-i vie filosoful cel parit,Ci porunci'n puscarie sa-1 bage numai decat,Ca a doua zi sa-1 piarza judecandu-1 cu divan,Sa-1 spanzure si sa-1 piarza ca pe un vrajmas tiran.Asa a doua zi dara imparatul poruncindMinistrii se adunara ca sd-1 judece voind;Deci intrebä itnpäratul uitandu-se rau la el.Zicand: Spune, cacit baiatul nil 1-ai pedepsit astfel?"

Prea slavite imparate, astea filosofii sant,Si ca sant adevarate, ascultati al mieu cuvant.

Ce fel de filosofie, ca tu chiar cunt a venitL-ai pus paharnic sa-ti fie si stolnic la targuit?

Imparate, asa este, eu flU o tagaduesc,Dar i le-am f8cut aceste vrand ca sa-1 inteleptesc,Adica: cand va ajunge maine poimane 'mparat,Masa AEI nu indelunge sezand la chef ne'ngrijat,Iar supusii pe de-o parte flamanzi imprejur sa steaS'altii pe de alta parte imparatia sa-i ia".

Bine, bine, asa fie, impâratul iar a zis,A doua zi spune-mi mie de ce 1-ai tinut inchis?"

Si asta e filosofie, lectia proasta nu-mi e,Cand va fi iniparat sa stie i inchisoarea cum e,Iar nu pentru un fir de ata or d'alt ceva vinovatSa tie pe om toata viata in puscarie bagat".

Si aceasta asa sa fie, irnpäratul a urmat,De ce ca pe-o sluga tie a treia zi 1-ai purtat?"

e pent rn cc,I

www.dacoromanica.ro

1)8

S'asta e filosofie, cad prin ora; I-am purtatSi poduri i alte sa stie i-am spus i i-am .aratat,Iar nu dacä se va face maine, poimane 'mparatDe-or care cum ii place sä fie de nas purtat."

Bine, bine s'asta lasa, impkatul zise iar,Inteatat de mult nu-mi pasa, fie cum zici, n'am habar;In sfarsit dar spune-mi mie din ce pricina sa-I bati?"

S'asta e filosofie, ce trebue la 'mparati,Ca nu cum ii este vrerea pe vinovati a-i munci;Sa stie ce e durerea, putine a porunci,Iar nu ca la jucdrele sa strige: Dati si iar dati,Ca cinci sute de nuiele lesne in spate la alti."

Lasii s'asta la o parte, imparatul iar a zis,Dar n'o sä-1 inveti la carte, prin urmare si la scris?"

Anevoie impärate, Ca prea mult e razgaiat,El de vorbá nu se bate, tine ce a apucat;Dea cerul sa aveti parte de fiu-va cel iubit,Dar eu mai iute invat carte pe un urs nenaravit."Se turbura impAratul auzind acest, cuvantSi racni 'neat tot palatul s'a clätit pan' la pamant,Zicand:- Auziti necinste! Vedeti in ras cum ma ia?Se cade asa cuvinte sa zica inaintea mea?"Se 'ntoarce care el iarasi si ii da acest raspuns:

De vreme ce tu zici dara ca mai lesne.'nveti un urs,Sa inveti, iar de nu moarte, aceasta iti hotarasc!"Zise el: bucuros foarte, v'am spus ca eu priimesc,Dati-mi un urs, dar nu mare, e'r sa fie mititelSi'n trei luni cu 'ncredintare ca dan examen cu el."Dupd ce aceasta zise, irnparatul hotaritPentr'un ursulet trimise s'au adus numai deck;Cu soroc, CU legAturä adura pe dobitocLa a cartii invatatura si el il priimi pe loc.Acasä daca ii duse cumpara piei de cismarSi sä Med carte puse pentru noul s'au scolar.Facand aceasta aduce, baga fleici prin foi de rand,

www.dacoromanica.ro

109

$i-i dà ursului sã 'nibuce foae cu foae sntorcatid.Ursul cum e din natur6, fleica cand vrea sä o taCa cum ar citi din gurd cauta si mormäia.Mancarea lui totdeauua din acea carte fiind,Nici nu implinise luna si-1 vecieal mereu citincI,Or cand flarnanzia, de voe cartea in mana luand,Prefira foae cu foae i mormaia fleici catand.Asa dar viind sorocul ursu u. examen sa deaSe randui, ziva, locul, i toti adunati sedea.lath' si dascalul dara cu scolarul sau cel mic,Carui trei zile de vara nu ii dedese mertic.Si din acea adunare la nirneni nu se uitaDecat la orce miscare la dascalul sau cata.Imparatul cu mirare la ursulet tot privindAstepta cu nerabdare ca sa-1 vazd si citind,

pravila impärateasca avand pe masa aci,Ca sa-1 puie sa citeasca dascalului porunci.Ursul pravila cum vede, ca e cea cu field gandind,Ca un flarnand se repede, o ia'n maini nezabovind,0 deschide i apuca sa mormäiasca in loc.Negasind nimic de buca, intoarce foi intr'alt loc.Sta, mormaeste in carte, nu gaseste iar mertic,Intoarce alta parte si iar nimic, i nimic.liasuna de ras palatul d'acest scolar curiosSi ii zise imparatul: II vaz, citeste frumos,Dar nu putem intelege zisele lui nici de cum,In ce limba si'n ce lege ne citeste el acum?"

In limba lui, imparate, zise dascalul grand.Cum scrie aci curate le talrnaceste citind".Atunci zambind imparatul necazul risipit,Si iertand pe vinovatul cu daruri 1-a slobozit.

Care va sa zica.Milt mai lesne se invata un dobitoc simtitor,Decat sa ia de povata un neintelegator.

Dupa proverbial turcesc;

$i

si'n

si-a

www.dacoromanica.ro

1611

Annaiana bir sivri, smec sazdar,Annam.aiana daul, zurna azdar

Adica:Celuia ce intelege tantc,ru-i e trambitar,Iar celui ce nu'ntelege, tobe, surle-s in zadar.

DESPRE iNVATATURA IARAST

Or ce fel de meserieNu e rau omul sä tie

SiMe§te§ugul vreme cere,Nu se'nvata din vedere.

Iar la alte,Pe tot omul in viataPatimile ii invata.

De aceea multi zic:De multe in lume am dat$i tot nu neam invatat.

DarCine a rnancat paparaStie dulce-i or amara.

Iar cel ceLapte fiert 1-a oparitSOlá cel covasit

CaCat sa-ti ascuti glasul guriiN'ai ce sa-i mai faci naturii.

Curry a zis una:Stiam sa cos eu odata

Cand eram la mama fata,Ca mama acu'npungea$i mana mea ii tragea.

Alt proA a zis iara:

Asta mis, Ion oPe el sa-1 chiemarn sa vie,C'a fost odata la moriSi in targ de cloud ori.

Dar nu trebue sa radern, cLDumnezeu cum i-a placutSi buni si rai a facut.

Olarii dintr'un pamantCe tat un fel il frarnant.Fac $i ulcior $i alt vasTot un fel pe roata tras.Sa flu razi de oameni sluti,De orbi, de ,5chiopi si de muti,Ci cand vezi aã calici,,Doarnne fereVe" sa zici.

In sfarit,La or ce invätaturaNu grabi peste masura.

Ca,Cu vreme §i cu incetulSe face tare otetul.

Precum e o vorba:Lucrul bun care iti placeNu'ntrebi in cat timp se face.

si'n

sfie,

www.dacoromanica.ro

POVESTRA VOBBET

Odata'n Constantinopol un tanar varstnic, voinic,Vrand un mestesug sa'nvete s'a si bagat ucenic,La un mester de liulele,' a pus soroc, s'a tacmitIn trei ani sa-1 scoata calfa invatat desavarsit.Deci puindu-1 sa lucreze, parnantul a framanta,Liulele'n tipar sa puie, si la cate-i arata,In doua trei luni de zile invatand, orice facea,De cat' nu ii aratase si in ce chip se cocea.Tanarul, 1/Aland ca poate intru toate a lucra,

sa se gande,asca, si'n cainta a intra,Si inselat sa se tje cà in trei ani s'a bagat,Ca el in prea scurta vreme mestesugul 1-Ei'nvatat;Dar ca sa se 'ncredinteze mai bine'n parerea saAr fi vrut si sa le coaca, dar stapanul nu-1 lasà.Asa pazi'ntr'o zi vreme, cand era stapanul dus,Si vr'o cate-va liulele sa coaca'n coptor a pus.Dar cand se uita si vede ca toate s'au fost crapat,Nestiind ce e pricina tot s'a gandit, s'a mirat,Se mai incerca sa coaca I,ncä vre o sapte, opt,$i cufioscii c'alt nu este, ci mestesugul in copt,Ce sa faca? Nestiind el, se impaca d'acest gand,$i cu munca, cu rabdarea, anul cel dintai trecancl,

pazit intr'o zi vreme s'a zis stapanului sau:Jupane, sa-ti spuiu o vorba, dar nu voiu sa-ti para rau,

Iaca s'a implinit anul de cand slujesc ucenic,Si inca sa coc liulele nu mi-ai aratat nimic".

Fatul mieu! stapanul zice, doi ani sant pan'la sorocSi cand va ramanea unul, arata cum se coc!"

Ucenicul iar incepe a lucra ca un supus,$i stapanul iar le coace p'ascuns, cum am zis mai sus.Al doilea an plineste, i ucenicul vazandCa gand n'are sa-i arate, ii vorbi iaräsi zicand:

)1 De cat = numai.A. Patin, ,,Povestea Vorbei" Vol, I ii

nccpii

ti-oiu

57.

A

www.dacoromanica.ro

162

Jupane, doi ani trecura, mai am un pan' la soroc,Arata-mi incai acuma cum trebue sa le coc!"

Fatul mieu! el ii raspunse, n'o sa ramai ne'nvatat,D'a mea purtare de grije sa fii bine incredintat.Când vor rämanea acuma ase luni pan' la soroc,Sa-mi aduci atunci aminte sa-ti arat si cum se coc".Sezand inca ucenicul, cele sase luni trecandSi gasind cu prilej vreme arninte i-au si adus,Zicdndu-i: Jupane, iaca sase luni mai am sa sez,Doi ani jurnatate tocma trecura de cand lucrez,Si nu stiu pana acuma liulelele cum se coc.Care precum mi se pare o sa ma Iasi dobitoc".

Fatul mieu! stapanul zise, lasa, grija o am eu,Nu ramai prost, cum IV pare, cand esti ucenic al mieu,Ci vezi, sa-mi aduci aminte la trei luni pan' la soroc,Si-ti voiu arata atuncea liulelele cum se coc".Bietul ucenic acuma sedea si se tot gandia,Ca in a5a scurta vreme ce stiinta o dea?Astfel slujind trei luni inca, Jupane, ii zise iar:Trei luni am pan' la calfie, invata-ma acum dar".

Fatul mieu! el ii raspuns2, crez ca t14 te incloesti,Si d'aceea tot intr'una ca sa-ti arat te grabesti,Dar pe cinstea mea te 'ncrede c'o sa te 'nvatCand va ramanea o lund pan' la sorocul numit".Slujind el doua luni Inca si o luna ramaindSi iar ca si pana' acuma yr2m2 cu prilej gasind,Ii zise: Jupane, iaca nu mai ai acum cuvant,Pan' la sorocul mieu numai o luna de zile sant".

Acuma, el ii raspuns2, tot mi ai sa te supui,Cand va fi o saptamana parra la soroc sa-mi spui".Peste trei saptamani iaräsi uceniiul sau veni,Si-i zise o saptamana are pan'i s'o 'mplini.Iar stapanul sau ii zise: Chiar in ziva de sorocSa vii sa-mi aduci aminte sa dam cuptorului thc,Si atunci sezand cu tine o sa-ti arat negresit,

negresil,

www.dacoromanica.ro

163

Ca'ntr'aceasta meserie sa te faci desavarsit.Raba ucenicul iaras, o zi pänd a ramas,Si-i zise: Jupane, iacd 'mi-e sorocu'ntr'acest ceas".

Prea bine, el ii raspunse, hai dar langa mine seziSi sa faci i tu intocmai dupa cum cu ochii vezi".

Astfel cu clansti'mpreuna la coptor cum se aflaIncepffn liulea 'nauntru pe cloud parr' a sufla,$i suflandu-o indata a baga si in coptor,Pe rand una dupa alta facand astM tutulor;Si le scotea sanatoase, fara a crapa cumva,Care vazand ucenicul incepü a-I intreba,Zicandu-i: Bine, jupane, numai pentru un suflatAm slujit eu trei ani tie si tot mereu ti-am lucrat?"

Asa fatul mieu! el zise, a sufla, puf! nu e greu;Dar astfel ma invatara, astfel e invat si eu;La orcare meserie e Cate un secret mic,Care, cine nu-1 invata lucrul.lui e de nimic;Multi numai vazand cu ochii la unmestesug lucrand,Nu se supun sa-1 invete in parerea lor zicand:Asth este lucru lesne, 'in scurt timp 1-am invatat.De ce sa slujesc cu anii, sa muncesc ca un argat?...Dar la asemenea oameni ce se fac singuri dibaci,Nu le dau nume de mesteri, ci le zic prosti i carpaci.Ca lucrul lor totdeauna este ca de ucenic,Si prin urmare i pretul e decal la toti mai mic".

www.dacoromanica.ro

DESPRE VIRTUTE (FAPTA DUNA)

FA bine si-1 arunca'n drum.Ca

A face bine e totd'auna mai bine decAt a face rau.Bine le, zic, nu se faceNumai la cine iti place,Ci binele este bineSA-I faci la fieste cine.

Chiar siLa ,cel ce te dusmaneste,Tu cu bine-i raspläteste.

Ca

De !te latra vre un caine,Astupd-i gura cu pine.

StiindOr ce la voile taleCu raul nu-1 scoti la cale.

IarBine le pe om ii seal:ACu vremea de foc si

Dar vei zice:SA ne ludm dui:A lume.

SiCe face lumea sä facem si noi.

InsA

X\1[1-.

ch

apt.

www.dacoromanica.ro

165

Ce avem cu lumea? Lumea ca lurnea, si noi ca noi.Altii daca si-o scoate ochii i noi nu o sa scoatem.Altii de-o da in grl i noi nu o sa ne innecarn.Fiecine ce face, pentru el este.Cum isi va asterne, asa va dormi.Cum i va gati asà va pranzi.Nu trebue sa imitam decat p'acei ce-i vedem facand bine.

CaSetosul bea apa din orce lac.

Multi zic caRaul cu rau se goneste

SiFa-i rau ca te pomeneste.

DarCat e cerul departe dela pamant,

Atata n'areAsemanare,

Pentruca,Omul la rau alearga cu armasarul si la bine merge cu carul.Raul lesne il face omul, dar binele anevoie.

SiCu vremea toate se fac bune.

Numai,Vremea ce a trecut nu se mai intoarce.

DarBine le ce-I faci la oare cineTi-1 intoarce vremea care vine.

Vei auzi numai,Vine binele ca albinele.

Si apoiVine bine peste bine,Cand vine e tot mai bine.

CaCine face bine, bine gaseste,

www.dacoromanica.ro

166

Cine face rau, räu'l-insoteste.Insa

Totd'auna fapta bundEste tuturor cununä.

CadFap la lama in viataLa norocire fnalta.

SiFdptele bone in lurneIti las nemuritor nume.

38. POVESTEA VORBEI

Bogatia, Desfaturea, Virtutea si SanatateaDisputandu-se'ntre ele cd cui a da'ntaietatea,Descriind i una s'alta bunul sau i fericireaCe din parte-si totd'auna varsd catre ornenirea,Si mandritä fiecare ii gasea siesi dreptateCa in adevar ea este, si cered intaietate.Inteaceasta a lor luptd in cuvinte nepatrunseArdicandu-se Virtutea catre dansele raspunse:

De voiti cu multamire dreptul sa se inteleagaAideti la zei i la oameni, lor sä cerem sa aleagaSi a cdruia problema li se va parea mai bunaEi sa-i dam ast mar de aur 5i a premiei cununa.Si alegerea aceasta mai perfecta a se faceVa fi timpul d'adunanta luptelor olimbiace"1.Sfdtuirea dar Virtutii s'a parut prea de minuneFie-care sperand marul, bunul cum ii va expune.

Deci cand fu'n Olimb multime de popoare adunateillergara fie-care ca sa ceara 'ntaietate.$i'ncepu'ntaiu Bogatia sa exprime intr'aceste

1) Lupta olimblace: Jocurile olimpice ale Grecilor.

www.dacoromanica.ro

16/

Ci nemarginitul bine numai ea in lume estePentru ca' e datatoare de or i ce fericire,Dezmierdarii si a Famei si or carei norocire;Fara dansa or si eine pre pamant se tiranesteTicalos viaza'n lume i cumplit se chinueste

Marul dar de aur mie (le zice) mi se cuvine,De se cauta rezonul i dreptatea de se tine".

Alearga 'n loc Desfatarea si raspunde 'ngrab cu stima:Ca-i nedrept ca Bogatia sa ie numele de prima.Cad pre dansa fie-care, dupa cum si tii prea bine,O trimite prin tot locul,sa ma caute pre mine;Eu dar in comunitate sant dorinta cea centralaSi ca-mi este ea servicea ni e nici o indoiala.Pre parnat vietuitorii ce bun simt numai cu tine?Alt decat amaraciune gust cand-va ei far' de mine?Fericirea omenirii nu stä in multa avere,Ci n ceea ce desmiarda sufletele in placere;De n'as mid eu in oarneni durerile cele rele-N'ar mai suferi cu anii a rabda necazuri grele.Uncle insa eu m'apropiiu izgonesc tichlosia,Departez durerea 'ndata si aduc voiosia;Eu sant dar tot bunu'n lume in deobste la ori-care,Eu sant dulcea mangaiere celui mic i celui mare;Prin urmare dar si marul alta sa-1 ia nu se poate,Caci eu covarsesc cu bunul pe acestelalte toate".

Cu asemened aivinte incepü i SanatateaCa prin ale lor probleme n'au drept sa la 'ntaietatea.Pentru ca nici Bogatia, nici D2sfatarea cum spuneNu pot cu nemarginire s'aiba toate cele bune.

de n'as fi eu in oarnebi ar fi tofi cu nepuinO,N'ar da folos bogatia nici ar fi de trebuinta,Si nici desfatarea poate sa stea pre pamant vr'odataDaca nu voiu fi cu dânsa impreuna totdeodata.

Cal

www.dacoromanica.ro

188

and pe pat cineva zace in dureri si chinuireCine va putea sa-i fie singura hii fericire?Bogatia o sa strige? Desfatarea o sa cheme?Or pe mine sanatatea ma cere in acea vreme?Cel bogat fara de mine nici o simticiune n'areNici la vre o desfatare poate s'aiba aplecare,Caci atuncea mintea, trupul sant in nelucrare toateSi sa aiba multamire fara mine nu se poate.Imparatii, generalii, c'o zicere si ostasiiFara mine-ar fi fiinte ce nu pot a-si misca pasii.Iar de as lipsi cu totul in natura si in nurneRtunci fara indoiala n'ar fi pe pamant nici lume.Eu imbarbatez pe omul, eu dau coraj, vitejie,Eu aduc puteri in suflet, eu dau trupului turie.Si cand sant in judecata celui ce ma pretuesteFar'avere desfatarea in natura o gaseste.Socotesc dar ca in lume eu intaiu sant trebuita,Batranimii, tinerimii fara tagat sant dorita.Eu sant bogatia lumii, eu sant Jot bunul vietii,Eu sant dulcea desfatare si cununa frumusetii.Bogatia numa 'n sine este moarta intru toate,Desfatarea inainte-nri nici cat fir de par nu poate.D'aceea ca una ce sant eu nemarginitul bineDarul si intaietate sa le am mi se cuvine".

Deci cu-o maniera sfanta stand Virtutea inainteIncepn sa-si spuie dreptul far'a se lungi 'n cuvinte.Zicand curn Ca: Bogatia, D2sfatarea, SanatateaDe si dup'a lor parere singure-si gasesc dreptateaSi desi fieste-care are si de baz2 cuvinte,Dar insa ale lor bunuri sant pamantesti, iar nu sfinte.

Nu ca nu sant si aceste de la Dumni2zeu tot date,Ci de n'oiu fi eu cu ele, sant de lume defaimate.

1) Tagei,= tagadd. 2) Baz = hazii.

www.dacoromanica.ro

169

4,Eu sant bunul provedintii, eu sacrificl p'oin in lume,Eu fac s'aiba muritorii pe pämant glorios nume,Eu sant linistea vietii, eu sant calea mantuintii,Eu sant pacea, eu sant bunul, eu sant carmaUncle nu ma au pe mine acolo amerint2 rele,Vin pieiri, stricaciuni, patimi s'alte marl greseli cu ele;Eu sant baz zeestii lege, dau bun nume omenirii,Eu sant povata in lume catra drumul fericirii;Bogatia, Desfatarea, Sanatatea, fara mineToate lume omenirii sant de sine-le rusine,Si nu numai sant rusine cand lipsesc eu dintre ele,Ci sant si supuse toate pe pamant la multe rele.Si d'aceed cati in lume au fericea astor. trele,Tremur, se turbur adesea daca nu sant eu cu ele.Rsa ddt marul de aur i titlul de 'ntaietatePilintea 'ntelepciunii voastre sa-1 dea cui are dreptate".

Atunci Zeii s'adunanta oamenilor se intrearnäSi cuvintele Virtutii le iau in bagari de seama,Vazand i cu osebire manierele ei toate,

r Cu sfat de obste 'mpreuna se inalta glasuri gloate,Strig d'odata ca Virtutii se cuvine cu dreptate,Sa ia darul i cununa i titlul de 'ntaietate,S'asa cu sfatul de obste, dupa hotararea data,Dandu-i marul cel de aur, fu Virtutea intronata.

*Nimica th,ra pe omul nu-I poate 'nalta in treapta,De cat singura Virtutea, prin alegerea cea dreapta;Ca ea de comunitate se sacrifica in lume,Ea si dupa moarte lasa memorabilul sa.0 nume.Fence d'acela care stie sa o 'mbratiseze,Si va putea dupa dansa pasii sa si-i indrepteze.Ca este ca diamantul, care si 'n gunoin de cadeTot ii zice piatra scumpa i pretu-i de loc nu scade.

1 Sacrl i ii lac sacra, 11 sfiMpbc. 2) Amenii4 amcnuifr.=

constiintii,

'n

1

*

www.dacoromanica.ro

DESPRE VITIUR1 SAU FAFTE RELEFIOTH

Piatra care nu e NinaRau macina totcl'auna.

SiOmul cel naravit rau,Tot la rau e gandul sau.

InsaCine face tot la rele,El nu scapa de belele.

Zisa tiganului:Tot la noi in satra.Bate vant i pintra.

Ca.Pe muieri cunosti dinSi pe hotii dupa ochi.

Povestea aluia:Vulpe d ce-ti sant ochii rosii?Dar coada de ce-ti zvacneste?

abia scapai nesmulsa.Vulpea cazand in cursä, ca sa-si scape pielea si-adintii, zicand: asa e la moada sa umble fara coada.

CaOmul rau, ca toti sa-1 vazaDumnezeu ii insemneaza.

rochi

Unde ma uit tot la soare.Ca rja, colea dintr'o cursa

ros coada cu

XIX.

Si

www.dacoromanica.ro

111

Care le a furat stupulDe si si-a scuturat trupul,Dar albina din caciuldE de dovada destula.

HotulLa intrat lesne pasi,Dar nu stiu cum va esi.

CaCine nu caut8 gäseste pe dracu, dar cauth!...

Dacä elUmbra dupa seceratPe unde n'a semanat.

SiAduna unde n'a risipit,Dar nu se sfinteste.

CaIi scurteaz8 ghiarele lungi.

SiII baga la umbral

PentrucaOi le wamacla merg,Iar caprele se aleg

SiMa lura din grau s'alege

SiCei ce multe garduri sar0 sa dea cu... 'n par.

Vine vremea zica:Tot boul mi 1-a b2litSi la coada a ostenit

SiTot boul mi 1-a mancatSi la coada s'a 'necat.

Si

1) La umbra = n temniP (Nota A. Pann).

cine-1

la rau.

sa-i

ui

www.dacoromanica.ro

197

I s'a dus pe gat cu noduri.Ca

Cand cu gandul nu gandeste .II prinde si-1 ciornageste.

SiDupa ce-1 face cam scapat din mana,Par'ca e cotoiul batut la smantana.

Strigand:Da-i mai bune! da-i de-1 lasa! da-i i pentru mine

mie mi-a mancat o oala cu unt.$i dupa ce-1 bat mai zic:

scapat scurt de coada.scaprt ca din gura lupului.scdpat ca cainele de lant.

L-a tuns bine, cum se cuvine.De aceea

Mai bine sa mori de foame de cat sa iei painea saracului$i

Mai bine putin cu dreptateDe cat mult cu strambatate.

De esti saracBate si ti se va deschide, cere §i ti se va da, cauta si vei afla.2

De esti neputinciosMai bine sa czri decat sa furi,Ca cersetorii se miluesc,Ia hotii se pedepsesc.

S'apoiHotul.este numai cu un pacatSi pagubasul c'o mie 'ncarcat.

CaciPima ce nu apuci pe cel drept, cel stramb nu ese.

Unul face si altul trage.Insa

2) Aci antorn1 adaoga in notii Feanghelis.

Ca si

Sf.

Pt

Pt

www.dacoromanica.ro

17'4

Dreptul de auzul rau nu se teme.3Ca

Dreptatea totdauna ca untdelemnul pluteste deasupra apeiDe si

Acel cu pricina sade 'n odihna,Si cel Vara vinä plange si suspina.

larHotul fura si jura.

CaE drept ca lurnanarea.

DarE drept ca funia in traista.

Cd tiganul cand jurd:Sa-i sard iapa cui a vazut ochii.

SiMinciuna o are ca in palmd.Este procopsit la rele,Ca carpaciul cu cureaua de gat,Ii pune pingeaua nurnai decat.

SiCa olarul oalele cand facePune manusa uncle ii place.

PentrucaMuma celui omorat doarme, iar ucigasul privegheazii.

De aceea zice:Prinde pe hotul cand Ili vinePan'nu te prinde el pe tine.

CaPrilejul face pe totiCa Isa fie hotii hoti.

ElPirdica lucrul in sus,Care ,nu e de el pus.

SiHotul Azice c'a glumit

3) Aci autorul adaoga: Pal,ul ii David.

www.dacoromanica.ro

171

and vede ca 1-a zarit.Dar

Vremea descopere toateSi pe hot de fata scoate.

CaNu se poate nici decurnand frigi sa nu iasa furn.

InsaCine e cu mana lungaPierde si ce are'n punga.

aciHotul de tnul se prindeSi de o mie se'ntinde.

S'apoiPlateste cu pielea caIi pune'n saramura trupul.

CaAltuia pana nu face,Nici lui altul nu-i o fac\-2,

Intrebare si raspuns:De ce-I tranteste de chid'?L-a prins CLI ocau3 mica.

CaNu se parasià de rele,Dar 1-a cam strans in curele.

SiDu Ice i-a fost la mancareDar acru la scarpinare.

Facatorul de rele,and cu gandul nu viseazaEl in curia o sa caza,Si atuncea ii piseaza,$i potecile-i scurteaza.

Pentru-caDracul care il invataIi da faptele pe fatä.

lupul.

www.dacoromanica.ro

:39. POVESTEA VORBET

Spun batranii de cand vaculCa trei lucruri poarta dracul.Su la, ipingea i toaba,Cu care el da de gloaba;Cu sula ii imboldesteSi: Fa! fa! ii porunceste.Ca eu, sa nu pati beleauaTe'nvelesc cu ipingeaua".

S'asa daca-I savarwsteSi el daca-1 inveleste,Incepe atunci indataToaba in sobor s'o bataCum cu 'nalta strigare,Zice: Veniti Mic §i mare,Si vedeti ce statu draculSa'nvete p'acest, saracul",

175

gi

www.dacoromanica.ro

XX.

DESPRE STAPAN SI SUPUS

Pe rel cu putere multaTe supune i asculta;lar pe micuti stapanesteLegea cum iti porunceste.

Palm cand esti nicovalaRabda, sufere loveala,Iar cat esti ciocan, loveste.

Fii tata celor buni, si biciu celor rai.Laptele pana nu-1 bati,Zmantana" nu poti sa scoti.

CadNu se poate cu bureteSa bati oiron in parete.

De aceeaSa fii bun si bland 1a toate,Dar pana uncle e poate.

De cat toata vara cioaraMai bine-o zi soim in vara.Vulturul stä'n 1oc, vegheaza,Dar el rnuste nu vaneaza.

Ca

www.dacoromanica.ro

177

Alti ochi are vulturulS'alti ochi are fluturul.

SiOr cand pestele cel marePe cel mic in burta-1 are.Toata jigania si-arePe lupul ei (spre mancare).Cum are nas copilasulAsa are nas. si nasul

SiCum .are sluga jupanulIsi are si el stapanul.Pe ciobanul lard chine,Lupi-1 lasa Fara" paine.Uncle nu e cap (sau Voda),Acolo e vai de coada!Unde nu este pisica,Soarecii vataf ardica.Moartea pisicilor,Bucuria soarecilor.Schimbarea DomnilorBucuria nebunilor.

40. POVESTEA VORBEI

Spun ca'n vremea paganiei ar fi fost un imparatDe carele toti crestinii se plangeau neincetat,Ca pe langa celelalte rele i cumptite munci,Dedese si'n tot titutul foarte strasnice porunci,Cum ca cand vor vrea sã 'ngroape crestinii pie al lor morti

-Peste gard tot sa-i porneasca si sa nu-i scoata pe porti:Pentru care toti cu totul inaltand glasuri. striga,Durimezeu sa le dea altul totdeauna se ruga.Imparatul dar accla cu intimiplare murindA Palm ,,Puyntca Vorbel" Vol I .12

www.dacoromanica.ro

178

Se bucura fiecare, lui Dumnezeu multamind.Prin urmare s'a pus altul, dar el fuse si mai rau,Ca a pus la toti crestinii prin porunca lui alt frauCa pe mortii lor de obste cand ii vor duce la gropiTot peste gard iar sa-i scoata dar sa nu-i duca cu popi.Incepura iar cu totii la rugaciune mereuCa sa se 'ndure sa-i scape i d'acesta Dumnezeu.Peste cati-va ani, ca omul, =rind s'acest imparatSi ca au scapat de dansul mari si mici s'au bucurat;Cum se puse altu'n locu-i porni si el a-i munciSi pentru ingropaciunea mortilor iar porunciCa pe langa celelalte ce pan'aci s'au urmatSa se faca si aceasta, care s'a i publicat,Ca, adica: ei pe morti sa nu-i scoata nici pe usiCi sa-i traga pe ferestre, iar nu ca pana acusi.Astfel urmand ei o vreme li se pared prea cu greu,Asupra-i strigd blesteme si ruga pe Dumnezeu

sa se milostiveasca i d'acesta a-i scapa,Si dupa cum se cuvine pe morti a si-i ingropd.Dup'o suferinta lunga murind s'acest imparatToti salta de bucurie, cä i de el a scapat;Dar indata cum se puse in locul lui fiul säuIncepura sa se vaite i sä planga si mai rail,Vazand ca legi si mai aspre pentru raposati a pus:SA nu-i scoata pe ferestri, ci pe cos sa-i traga'n sus.Cum si la mormant sa-i duca cu picioarele 'napoiSi cu capul inainte; iar de nu, cad in nevoi.0 asemenea porunca cand acum au auzitS'au spaimantat toti cu totul si prea mult s'au ingrozit.Vdzand ca mereu le vine dintr'un rdu altul mi greu,Cunoscurd cä aceasta le e dela Dumnezeu,Pentru ale lor pacate viand a-i pedepsi astfel,Si'ncepura c'umilinta sa se roage pentru el:

Doamne tine pe 'mparatul ani mai multi a vietui!Nu ne mai da altul, sfinte, s'alt rau a orandui,

Ga

www.dacoromanica.ro

1'79

Ci &ph faptele noastre cu astea platiti sa fim,Dad n'am stiut stapane, cu ceilalti sa-ti multämim!"

Prin urmare:Au facut ochi oat boul, dar tarziu,N'a stiut ca sa multameasca lui Dumnezeu.Totdeauna trebue omul sa zica:

Multumim lui DumnezeuSi de bine si de rau.Or ce ne da Durnnezeu, toate sant bune.

CaTaina lui Dumnezeu nimenea nu o stie

NoiNu stim ce cerem dela Dumnezeu.

CaciBolnavul multe zice, dar doftorul ce stie face.

PentrucaRugaciunea rau facutaNiciodata nu ajuta,Ci cuvinte mai putine si zise CUM se cuvine

Cum a zis TiganulDoamne, stii tu ce gandesc

Si nu ma mai tigänescNu e zisa bine, caci

Omul gandeste si rele si bune.Gandul omului e iadSi in adanc fara vad.

$i asaN'are nici coada, nici capatain.

Ci la orice rauOmul sa zica in gandulDoamne fereste de mai rau!"

sau:

www.dacoromanica.ro

18u

41. POVESTEA VOPBET

Doi insi, fäcatori de releCazand subt judecati greleSi dandu-i din inchisoareSa-i puie'n spanzurMoare,Cand mergeau cu paza bunaIn acel drum impreuna,Unu'ncepn sa oftezeSi moartea sa-si obideze,Zicand: Of! of! ce placate!Ce soarta am avut, Irate!"Celalt zise catre dansul;Nici un folos nu da plansulCi cerului multamesteSi stand zi: Doamne feresteDe alt rau dintr'ast mai mare.Iar acum, Irate, rabdare".El oftand ii zise iara:

Frate, vezi moartea amara,Ti s'a citit hotaritu-ti,Vezi i funia de gatu-ti,

In sfarsit, cum

S'apoi nu stiu cum iti pareDe zici de alt rau mai mare!"Abia savarsi cuvantul,Si.iata unul ca vantulVenia dupa ei calareSi striga in gura mare:Stati, \nu grabiti omorirea;Ca s'a schimbat hotarirea:Acum s'a gasit cu caleDe la Pasa si Aga leSpanzurati sa nu-i rapuneti,Ci de vii in tepi sa-i puneti".Atunci vinovatul careNu gandia l'alt rau mai mare,Auzind aceasta vesteZise: Adevarat esteCa la cate pate omulSa nu manic pe Domnul,Ci sa zica in gandul sau:Doamne fereste de mai rau.

zic un intelept:

Omul este pilda slabiciunii, jefuirea vremii, jucaria norocului,icoana nestatorniciei, cumpana zavistiei si a primejdiilor.

www.dacoromanica.ro

DESPRE STAPANXXI.

SI SUPUS LA NEGOTCopaciul cancl infrunzestePe mai multi supt el umbreste.

Asemenea siUn stapan avut cand areLa mai multi da demancare.

Precum vedem eaTatal zeee fii hraneste$i le implineste toate,Dar pe el (de saraceste),Un fiu a-I hrani nu poate.

CaciCopaciul cand se sfaramaSi p'alti mici cu el därama.Multi copaci de mare vantSe vad trantiti la pamant.Anevoie s'a inaltat,$i prea lesne a picat.Vulturul de aripi smulsNu mai poate sbura'n sus.Puterea la om sant anii$i aripile lui banii.

Copaciul voesteSa tot odrasleascalDar 'nu contenesteBruma sa-I parleasea.In loc sa mai creas:a, scadePana vezi ea de tot cade.

Asa i la negot,Unul umbla si strabate$i pe alt fericea bate.

De aceeaSingur cine ii gatesteEl: mai cu pofta pranzeste.Lupul \are eeafa groasa, .

Ca-si gateste singur masa.Si

LUpul sluga de-ar manaEl de fbame-ar

CaIn nadejdea slugitDai de fundul pungii.

42. POVESTEA VORBETUn stapan avand oi multeS'argati destui asculte,Dintr'insii unul alege,

1) &I. infrunzeascii (Nota aut.)

Ii dä invataturi ilegeCurn el 5d le pasunezeSi de ele sa vegheze;

sa-I

leaina.

www.dacoromanica.ro

1s2

Iar el cu nepas in sine,Ca pe riite oi streine,Le rasa pe deal, pe valeSa man voile sale,Umbland prin lOcuri sterpoase.Cand, flamande, cand setoase,Laptele, cw1 mancandu-ISi prisosul l'alti vanzandu-l.

Viind vremea intru careStapanul prin cercetareCera dea socoteala,Precum cerea randuiala,Argatul care de sinePurtase grija mai bine,Cu nepas i mojicesteAcest raspuns ii tranteVe:

Stapane, oile taleFiind h stare de jale,Slabe, cum le vezi, mArsaveAu fost mai mult tot bolnave,Si mi-a fost de ele milaS'apuc sä le mulg in sila,Si crez ca nu-ti puteam strangeIn loc de lapte nici sange,Ca n'avea mieii sa sugaNecum omul sa le mulga"Stapanal atunci indataCu rnanie 'nflacarataGoneste din oi argatulSi-orandueste pe altul;Ii (la 'n socoteala surna,Poruncind ca pan' acuiliaDe ele sa ingrijeasca,Sa umble i sa le pasca,

Si strangandu-le la stanaSa ia lapte, unt, smariffriä,Sa faca ca§, sa le tunzaSi lui sal i le raspunzä.

Argatul 'acesta fuseTot ca si eel ce se duse,Van& laptele, smantana,Casu-1 faca bani, i Ulna,Umple punga unde0 ingroapa s'o ascunde.

Stapanul iar daca vineSa vaza de e mai bineSi sa-i ceara socoteala,Dupa cum i-a fost tocnieala,La cercetare raspunseCa nici o oaie nu tunse,Ci'n Baragan pe cam*,Nu ar fi mai fost sa fie,Pascand le-a srnuls-oMai cu searna maracinii;Nici lapte n'a putut scolteC'a fost anul sterp h toate,$i sa crezi ca e minuneCum nu Mara" nici une!

Stapanul vazand p'argatiia se port rau, blestematii,Si din turma sa cea mareNici un folos nu mai are,Pe argat ii oropsesteSi pe fiiu-si randueste,Judecand, adica, 'n sineCa el va 'ngriji mai bine,

66-i

si-oare

ciulinii,

www.dacoromanica.ro

Dupa ce in fiu se 'ncrcde,Si el, stapan cum se vede,Nu mai scoase lapte, branza,Ci incepit s Ic vanza.Astazi una bani o face,Maine alta ca s'o toace;Taie, in frigare 'nfige,La mielusei grasi tot frige,Nu-i mai pasa lui de turmaNici se gandeste de urtna,Nu vrea de nimeni sa stie,Numai lui bine sa-i fie.

Inteacestea tatal vine$i cand in loc de mai bine,Vede turma 'mputinataSi-1 intreaba ca un tata:

Fiul mieu, unde e turma,Ca nu-i pociu vedea nici urma?"

183

far el zise: Scumpe tata,Am pap ca niciodata,Lupii oil2'mi mancaraFastea numai imi lasara,Inc& ce am muls din eleFu spre hrana vietii mele;Ca atatia lupi multi furäca ochi'mi nu mai vazura,Carii si pe mine MilPutin de nu ma mancara".

Tatal sau in ochi catandu-iSi vorbele ascultandu-i1i zise cu necaz mare:

Of I fiul mieu, ràu imi pareDar mi-ar fi parut mai bineDe te manca si pe tine,SA nu mai umbli cu cafe$i amärästi viata".

Prin urmare dar:Cine tine painea in sanul altuia, de multe ori rabda de foame

SiCine bea apa din pumni streini, nu se satura niciodata.

CiPune-ti nadejdea in Domnul,De cat s'atarni la tot omul.

SiCauta-ti de saracie.

Ca in alt chipViata iti petreci cu nadajdile seci.

1) Cafd: ciomag pasto)esc.

sa'mi

www.dacoromanica.ro

XXII.

DESPRE SUPUS SAU SLUGAOmul Om nu slujeste, stapan nu ajunge.Copilul stapanului pana e mic nu se osibeste de slugilNimenea deodata nu sare ca cocosu'n pridvor, ci se sue pe trepte.

Si daca esti slugaCand te trimite la treabaMergi si te'ntoarce ingrabd.

AdicaDescaleca. iute,Incalica, du-te, sat nu face.Nada nu face'n prietesug,Ca nada e buna numai la plug.

Ca

Cine lucreaza si taceEl mai multa treaba face.

IarCare tot mereu vorbesteEl treaba si-o zaboveste.

De aceeaTreaba fa-o cum se cadeSi sezi atunci cand se sade.Cand te apuci la vr'o treabaN'o lasa lam isprava.

Pentruc4

1) Apost[olull (Nota, autorului)

www.dacoromanica.ro

185

La$i vre un lucru de maine,II vezi ca a$L ramane.Rrgat vrednic cine are,Se cunoa$te pe mancare.

Ca

Cand manancä ii trosnesc falcile.Dar sant si multi de aceia

La mancare leu si la treabaCare

Nu e vrednic codru sa-si plateascaSi care

II blesteamä phinea care o mananca.Unul ca acela

Sluga va fi cat trae$te,Sluga l'alti imbatraneste,Si sluga se prapadeste,De loc nu se procopse$te.Umbla gonind vanturile$i masurand campurile.

Se bate ca pestele pe uscat.Ca

Unde nu e socotinta, socoteala merge rau.Ii sporege ca la raci,De$i sant cu mai multi craci.Pi$teaptä ca porcul muchea la cap.

Sa nu te blesteme cinevaSA umbli ca banul din mana in mana.

InsaOmul vrednic se face munte $i punte.

Nu-i mai zice stapanul:Ochi avand ai fast ca orbul,Te-ai dus, m'ai slujit ca corbu1 2

2) Cel din aorabia titi Noe (Nota lui Pann).

bpu

www.dacoromanica.ro

18(1

SauVrednicia-ti mi-e oglinda,Ci rn'ai slujit pAna'n tinda.Sluga nevrednica stapanii des isi schimba.Ca pupAza isi umple cuibul.

43. POV ESTEA VORB EI

Pupaza motata i frumoasa'n peneGunoindu-si cuibul din narav i lene,H rasa i merse iar in alta parte,S'apuca sa faca alt cuib mai departe;Dar väzand-o cucul ii factintrebare:

Ce faci iar aicca, soru-mea cutare?"Cuib imi fäc, raspunse". S'o'ntreba el hint:Dar facusesi par'ca altul asta vara?"Mi-arri facut, ea zise, dupa dansul,

Dar mai mult nu este d'a sedea intr'insul,Ca dupa cum, poate, e stiut si tieL-am umplut cu totul de necuratie".Cucul auzind-o zise iar: Ei bine,Dar iti 1ai naravul, or ii iei cu tine?"

Cum, ea ii raspunse, un narav din firePoate vre-odata sa aiba lecuire?"-- De vreme ce, draga, ii zise ei cucul,Nu iti 1ai naravul, geaba-ti este lucrul,Caci si de acesta nu o sa ai parte,0 sa-1 umpli iarasi ca ,pe celelalte;Ci intaiu naravu-ti las& de se poate,S'atunci o sa-ti fie cuibul ca la toate".

* *

Astfel e i sluga cu naravuri rele,Clare nu se poate parasi de ele,

--

inTUiT

*

www.dacoromanica.ro

187

Or pe unde umbra, loc nu-si mai gäsege,Tot schimband stapanii nu se procopse§te,Si apoi stapanii zice ca-s de vina,Ei la toate strica, ei sant de pricina,Ear näravuli care groaznic ii apasaTot cu poarta 'n fiece gasa.

DESPR,E SLUGA i STAPAN IARAS]

Cand stapanul nu'ngrijeste,Starea-i se priinejdue§te.

CaAlagura cea gurginataN'o doboara vant vre-odatii,Doar soarecii o scobescPe dedesubt gauresc.

SiCand vor vrea .ciobani'n strungdSi pe tapii pot sa-i mulga,Dar in loc de lapte, sangeDe la &fish ei vor strange.

Dar insaNici o fapta fara rasplata.

CaNelegiuitului ii rdsplateste necredinciosul.Cin'va manca multa miereEl o sa verse si fiere.Cum gätit, asa a pranzit.Cum a semanat, asa" a mancat.Capra face stricaciune scumpieil-Si scumpia isi razbur4 cu pielea ei.

'nghitit un ac i o sa scoata un fier de plug.

1) Scumpie: un arbust.

5'o

si-a

sine-I

A

www.dacoromanica.ro

188

Cum e sluga i stapanul,Sa-1 fi tot cautat nu 1-ar fi aflat.Si-a gasit coasa gresia.I§i nimeri schiopul coboräsul.La asa barba, asa rasatura.La asa cap, asa chiulaf.1A cautat cat a cautatDar soacra buna si-a capatat.La tabaci eine slujestePie lea i se tabaceste.

SiVai cancl ajunge lupul sames la oi!Ii tunde lana cu pielea cu tot.

Pentruca$oarecii cand au pace cu pisica, se primejduesc bucatele.

Sa nu te blesteme cinevaS'ajungi sluga la cai albi$i stapan femee s'aibi.

Dar insaCapul plecat sabia nu-1 taie.

Trestia care se pleaca vantului, niciodata nu se frange.

44. POVESTEA V(JRBEI

Lin copaciu batran cazuseDe un mare, groaznic \rant,$i precum se asternuseCu 'ntregimea-i la pamant,

S'afundase intr'o baltaDin vecinatatea sa,Unde trestia cea 'naltaE'n proprietatea sa;

1) Chiulaf: un fel de oaciula.

www.dacoromanica.ro

189

Vede trestia intreagaLeganandu-se de vant,Si-i vorbi: Vecina draga!Eu la prea mirare sant,

Cum, fiind tu subtirica,Si fara puteri in trup,Vant, furtuna, nu te strica,Vijelii mari nu te rup?

Iar eu care din vechimeAm crescut puternic gros,Vantul cu a sa iutimeChiar din radacini m'a cos?"

Trestia raspunse'ndata:Pentru ce eu nu ma stric?..."

Ca'n viata sant plecataSi la vantul cel mai mic;

Cat de mult de-a cr4te 'naltaEu de loc nu ma mandresc,Si d'o parte i de alta,La orcare ma smeresc".

Pistfel e §i omul careNu e mandru, ingamfat,Ci'n viata la orcareE supus i e plecat.

Prin urmare:Dela copaciul cazutToti alerg lemne sa stranga,Ramuri, cräci, din el sa franga.

www.dacoromanica.ro

190

Precum zice:Pomul dupa ce-1 bate grindinaII mai bat si cu prajina

Tu insaNu-ti sumuta caineleCui ai mancat painele.

Pe omCand II vezi la vr'o nevoieNu-i mai da branci in noroae.

CaNu stii cum se'ntoarce roata,fizi la mine, maine la tine.kl4 71 De aceeaCu mai marele tau calul nu-ti alerga,Nici vre-odata cu el ceva in plug [nu] baga.

PentrucaVai de cainele care latra pe stapanul sau.

SiVai de vitelul care'mpunge vaca (pe muma sa),

SiVai de boul care-I injuga i umbla ea sa 'mpunga.Vai de casa unde cotcorogesc gainile i cocosul tace!

Si iarasiVai cand ajunge coada cap!

Ci, cum a zis o fernee:Fie kin bat descojat, tot se numeste barbat,

CaTu mare, eu mare, cine sa traga cismele!

45= POVESTEA VORBEI

Un taran viind odata cu treaba la Bucuresti,Si trecand pe dinaintea boltilor bogaseresti,Baietii ce stau la usa i urtii pe altii se 'ntreo,

www.dacoromanica.ro

101

Ca sa cherne i sa 'ndemne pe cati pe ulita tree,Incephra totdeodata a-1 striga mai multi din ei

Domnule ce vei sa cumperi? Domnule ce vei sa iei?"Unit ii tragea de spate, altii ii tragea de maini,Die i se parea saracul cä intrase intre caini.Unul: Domnule, poftester Dornnule, aici!"

ltul: Domnule, la mine, ca am or ce-i vrea sa zici".In sfarsit silit el fuse intr'o boltd a intra,Ca domnule", astd vorba prea mult ii indatora.Luandu-se la tocmeala, din domnule" nu-1 scotea,Domnule la toata vorba, dornnule ii repetea.Care pe el inteatata de mult I-a indatoratIn cat vazu ca boltasul punga i-a cam usurat.Deci scapand d'aci sateanul, patind ce n'a mai patit,Plecd i merse acasd, de domnule" ametit,Zicand pe drum intru sine: Zau frumos ludru a fost

sti omul sa vorbeasca si a nu fi asa prost,Ca uite c'o vorba numai te pupa cineva'n bot,Pima cand singur de voe imi dedei din punga tot.Cum ma voiu duce acasd o sa'nvat copii rnieiAstfel frumos sd vorbeasca catre or cine i ei,Ca nu se poate mai bine a vorbi la cinevasi,Alai vartos cand se va duce de cella la arendas".

/Vlergand el si invat.andu-si copiii (precum am zis),Odata la arendasul pe unul 1-a i trimisSa ceara imprumute-o banita macinis,Zicandu-i: Vezi de vorbeste dupd cum ma auzisi".Baiatul dupd ce merse, caciula din cap luand,Ii Mai inchindciune si'n urmd-i cerh, zicand:

MUM mieu, domnia sa, m'a trimis la dumneataPe mine, domnia mea, sa cer a-I imprumutaC'o banitd de faind, or de malaiu, ce-i avea,Si cum va macina 'ndata inapoi o rti-o dea".Arendasul auzindu-1 vorbindu-i in zisul fel,

Altul:

sa-i

sa

A

www.dacoromanica.ro

192

Cu o seriozitale stand, raspunse catre el:Greu la deal, mare copile, tata-tau, domnia sa,

Eu, cum zici, domnia mea iar, tu iarasi domnia ta...Cine o sa tie sacul? Cine o sa toarne'n el?Si cine o sa-1 ardice?... Ca nu-i unul mititel".

Si asa s'a'ntors baiatul si cu sacul gol s'a dusDac'a vrut toti domni sa He si nici unul mic, supus".

DESRE STAPAN I SIAT6A

Mai bine e sa fii stapan mic decat sluga mare.Cad poate sa zica:

Sluga veche, mascara batrana.Nu fii:

Am plecat sa-mi caut stapan, da, Doamne, sa nu gasesc.Bate fierul pãna e cald.

Dar siFierul fau cat sa-1 bati, e de geaba.Cine de cuvant nu 'ntelege, nici de ciomege.

InsaMilueste cainele, de vrei sa-ti fatale coada.

SiNetezeste mata, de vrei sa-ti ridice coada.

CadOchii stapanului ingrasa calul.Nu-ti sumuta cainele cui ai mancat painele.Klielul bland suge la doua mumi.Cel bagat fara tocmealaEse fara socotealä,Dar si drept eine slujesteDumnezeu ii noroceste.

TARA1

www.dacoromanica.ro

198

16. POVESTE VOR,I3E{

Mai de mutt, din vremea veche, bAtranii ne povestescCA dobitoacele toate cate astazi se gäsescDomesnicite i blande cu care se joc $i prurriNu era 'n flue tara cunoscute pe aturri,Ci in urma tärziu foarte s'au rAspfinclit pe paniIntPiina cand acani aceste Iii Wale partite sant.P'atunci un negustor mare, bogat, in luni2 vestit,Umblrind prin tari departate, cum era obisnuit,Si tot gazduind adese la un Oran prinCare era sarac foarte $i c'o spuza de coph,Ii cera sa-i dea pe copilul maricel,Ca angrijeasca de &amid si sA1 procopseasca el.maranul cu bucurie propunerea-i ascultandLua copilul de mAna si'ml_ita I-a dat

Tu, falut mieu, pan'acunia ai lost hi parintesc san,Dar de astazi o sa-ti fie d-sta Litä i stap7m.Sa-i fii supus, cu dreptate, sA slujesti si sd-1 asculti,Ca $i tim negustor mare s'ajungi dupa an i mai mill i. .."

Deci pe copilul luandu-1 ace! boot negustor,11 duse intr'a sa tarn si-I cresci:i ca p'un fecior,Invatandu-1 intru toate, dupa cum lui Ii placea,Si istet foarte va7andu-1, adese on ii ziceA:

Fatul mieu, tu cum vezi bine, eu alt pe nimenea n'am,Ruda, strein $i d'aproape numai pe tine te am.D'aceea de 1AngA mine nu vain a te depArta,Ca toat'a mea bogatie prin urmare e $'a ta.Dupe moartea mea, tu singur, ca un copil ce imi esti,0 sa las cu intarire s'o iei, sa o mostenegi.Ci sa ne sarguim numai sA o 'nmultim cat putem,SA nu sedem farà treabA $i mancand sA o scAdem".

Astfel zicand negustorul i gatindu-se s'acumCa s'alte dati cu bani suma, a piece iara$i la drum.

A. Pann. PoveHtea Vol V. 1. 18

dinteinsii

bpi".

causpii,

ziennd:

www.dacoromanica.ro

Si'mpreuna cu copilnl mergancl inr markt Sd illDin alte tari departate, dup.] cum obisnuia,Ii esira inainte a haita de hoti tirani,II jefuira de toate si-I lasara fara bani.Neavand acurn ce face, a fast silit d'acoleaLa lara lui sa se 'ntaarca, s ia alti bani ce-i avea.Dar cand a ajkilis ce vede?... Alt mai mare nenoroc!Gaseste casa topita de venirea unui foc,$i neramanandu-i stare de vr'nn negot Sd se ia,Inchirie a cascioara i traia cu mila 'n ea.Feciorul care-1 crescuse de si in varsta eraSi de si in saracia cea mare se stramtora,Dar mild ii era foarte pe staparml a-si lasaTocrnai la acea rea stare si la batranetoa sa.Ciii slujia cu iubire ca i bogat cand era,Pentru dansu'n toata vremea drumurile treera.Fara a carti vr'odata i fara a-i veni greu,Nadajduia'n *torni si mila lui Dumne..eu.Asa'n cele depre urma negustorul s apatat,Batran fiind, dintr'o boala caz0 la zacere'n pat,Si vazand ca o sa moara, sfarsitul sau cuniscand,Chema pe fiul de suflet si-i vorbi astfel, zicand:

Fatul mien, $tii ca-ti zisesem pc cCind cram borjat ea,Ca o sa-mi las toata starea tie prin legatul mien,Dar acuma, cum vezi bine, singur, fara sa-ti mai tic,Ca decat asta pisica alt nu mai av2m nimic,Ea dar numai ti-a fost partea, pe dansa chiar ti-o si lasCa sa o iei drept simbrie si drept un bogat ramas.Ia-o supt a ta 'nyrijire, n'o lash, n'o parasiSa umble, sa rataceasca si rau a se p,chpsi.Mai vartos de pomenire s'o tii dup'al mien sfarsit,Sa-ti aduci aminte cumca pentru damia ai slujit.Si Dumnezeu care'n lume ingrijeste de saraciSa se'ndure si spre tine, sa te'nvcte ce sa faci".

Rceasta dar el diata clironomului lasand

tui

www.dacoromanica.ro

195

contenit din viata si s'a dus la al sari rand.Deci fiul sau cel de suflet, dupd cz 1-a ingropat,Bagand pisica'ntr'o traista la tara lui a plecat,Ca sa se dad sa-si vaza parintii, d'o fi traind,Si sa'ngrijeasca de dansii iaras ca intaiu muncind.Mergand dar el lunga cale, trecand tari, loc departat,Ajunse'n rnarginea marii si gazdui la un sat.Ad, de buna 'ntamplare, ei pisici n'au fost avand,Nici n'au fost stiut de ele, nici flU le-au fost cunoscand.Ci de rnultimea de soared ce in case se'rnbulzia,Ca de niste hiare crude cu ciomege se pazia.Asa, fiind el la gazda care 1-a fast priimit

vazut ca puincl masa ell Cate au trebuit,Pusera pe lânga dansii si cate un ciomagel.Fiind si el l'acea masa, pusera si langa el.El necunoscand pricina si ciomagelul vazand,Gandi ca in acea tara obiceiu o fi avandSa se bata unii p'altii dupa ce s'or satura$i asa 'ncepir de frica inima a-i tremura.Dar indata mic si mare la masa'n rand cum s'au pusSi au inceput sa manance bucate ca au adus,Pe loc multime de soared de prin gduri au esitSi din strachini sa rapeasca mancarea au navalit.Mesenii atunci in graba luand ciomegele 'n mainiSa se apere 'ncepura tocrnai de niste caini.Oaspetele tocina' atuncea cufscut gandul prostVazand acele ciomege pentruce puse au fost.Si sculandu-se indata la traista lui alerga,Si cu cea mai mare graba apucand o deslega,Scoase pisica dintr'insa s'aci cum o slobozi,Tranti o surna de soared pe loc, cand se repezi.$i intr'o clipa nici unul cu viata n'a lasatNumai aceia scapara cati in gauri au intrat.Ei, vazand acea minune, care n'au mai fost vazut,Cum si ramaind in pace la masa cat au sezut,

A

si-a

A

www.dacoromanica.ro

196

Ii rugara sa le spilie si stand a le talmaci,Ca ce jiganie este ce a adus el aci?Oaspetele, prosti vazandu-i, intr'acest chip le-a vorbit:

E! nu stiti voi ce e asta, e lucru nepretuit:Eu am shijit pentru dansa peste cincisprezece ani,Cad s'o cumpere nestine trebue sa dea multi barn".

Dar cum se chiama aceasta," ii intreba un voinic.Ciuma soarecilor, zise, pe la na1 asa ii zic".Ce ceri sa-ti dam pentru dansa, un altul a intrebat,

Ca sa ne o lasi aicea, sä o avem noi in sat?"El luand din cap caciula si tiind-o ca an vas,

S'o umpleti, zise cu galbeni, de vreti ca sa va2 o las".Alai jos ceva nu se ppate? Ii intrebara ei iar,

Vei cu argint sa o umplem, ca e mult si asa chiar?"Nu pociu, zise, scump ma tine, si nici sa o'vanz n'as vrea.

Sa dau si cu galbeni destul rau imi va parea,Dar pentruca ma rugarati, hatarul sa nu va stric,Puneti-mi atatia galbeni si atunci nu zic nimic."Zicand astfel baga iarasi pisica in traista sa,Pricepand el ca cu dansa sa plece nu-I vor lasa;S'asa se face ca pleaca cu grabnic si iute pasCa sa se duca la mare sa se puie'n vreun vas.Ei sfatuindu-se in lipsa-i dupa el aa alergatCu un saculet de galbeni si ca sa stea 1-au strigat.El iaras scotand caciula le-a raspuns: Daca irni dati,Cum am zis, atatia galbeni, iacata-o, o luati".Ei vazand ea mai la vale s'o scoata deloc nu pot,Ii umplu caciula'ndata si-o iau cu traist8 cu tot.Deci daca o duc acasa si din traista o slobod,Cum se uita ea indata la atat strein norodSe sperie i prin casa incepe a alergaSi, miau! miau! cu Ufl glas groaznic a VIDA si a striga.Ei de spaima fug din cash, inchis aci o las,

2 l'ann sevie : vi pentru va.

vi-01

www.dacoromanica.ro

197

Si la oaspete alearga pan'a nu se pune 'n vas,Ca sa'ntrebe ce mananca soareci cand nu va gäsi,Nu cumva vr'un räu sä pata, in loc de-a se folosi.Dar ajungand ii vazura ea s'a si lost pus in vasSi in adancimea marii ca sa piece s'a fost tras.Ei incep toti de pe tärmuri cu glas mare a strigaPutintel sa se opreasca ea" au cella a-I ruga.El cu gramada vazandu-i viind ca turma de oiGandi cd si-au luat seama i vor o dea'napoi,Dar fiind de tärm departe nu s'a prea infricosatTiindu-se foarte sigur ca de dansii a scapat.Ei insa stand de departe incepura a striga;

Jigania ce mananca, soareci cand nu va eta?"El le zise cam in gluma: Mu lt santeti prosti vai de voi!Cand n'are soareci, mananca carne de puici si de oi".Ei fiind foarte departe si neauzind curat,Cuprinsi fiind si de frica, Ii s'a parut c'a strigat:Cand n'are soareci mananca carne de prunci si de voi"Si d'ar fi fost cu putinta, i-ar ii dat-o inapoi,Dar neavänd ce sa faca se pun pe fuga, alerg,Rjung in sat si indata in casa lor daca merg,Cum era pisica 'nchisa ii dau din patru parti foc,5i-o pazesc nu cumva sa scape, gasind pe undeva loc.Pisica insa, cum vede focul, rniuind urit,Esi pe cos si indata'n alta casa s'a varit.Ei de graba-si scot copiii, trag usa si ii dau foc.D'aci iar fugind pisica si intrand si in alt loc,Ei iar alerg dupa ddnsa, aprind casa si aci,Pana cand n'a ramas casä si tot satul saraci.Iar pisica 'n cea din urrna vazand prin tot satul foc,$i ne mai avand acuma s'a se vare in alt locIAA de-a lungul campia, spre crangul ce vaza ea.Ei cum o vad, dupa dansa deznadajduiti se ia,Cu ciomege, cu topoare, cu vatraie si frigariAlerg, o gonesc cu totii dand chiote si strigari.

sa-i

www.dacoromanica.ro

198

Cum o vad ca in crang intrd II ian irnprejlir ocolSi apucandu-se'ndata pun foc si ii clan parjol.Arzand crangul se intinde focul si prin araturiSi se'ntoarsera veseli trecand tot prin parlituri,Zicand: Slava tie, Doamne! ca d2si am nadusit

alerga dupa hiara, dar am scapat in sfarsit!"

SLUGA. 1 STAPAN 1APJ1

Cand vei sa te bagi la stapan,Nu te razima p stalp putred.

CaOne se razima de umbra da'ndata peste cap iumbd.

Sa stii insa cäSita pana e nona se pune in cuiti.Alatura veche ajunge la grajd.Ajunge din cal magar.Armasarul cand imbatraneste ajunge la rasuita.

IarCalul bun se vinde din grajd.

CaciM8i bine CL1 un vrednic la paguba cu un nevo;as la castig

Dar,Incarca-ti dobitocul pana unde e sorocul!Nu urnbla sa-i iei pielea de viu.

47. POVESMA VONBEI

Unul totdeauna nevasta-si certa0 facea lenoasa si ii imputaCaci nu gasia seara gata de cinat,Ci ii punea masa cat de amanat,Ea se'ndrepta iara, zicand: Bine, vezi

A

DESPRE

decii

www.dacoromanica.ro

199

Ce treburi sant multe si trebui sa crezi.Pan'aduc acasa vitelul din crang,Oaral, rate, gaste din drum pana strang,Pana-ti spal obiele, vaca pand mulg,Si zece maini inca sa ant, nu-mi ajung".

Ba esti nevoiase, Ii raspunse el,Ca de-ai fi barbata ar fi mai altfel.Treburile tale, eu ma raimisescCa intr'un ceas toate ti le ispravesc".Ii tale ea vorba zicand: Prea frumos,Daca intr'atata esti tu inimos,Ramai dar acasa, si'ntaiu maine chiar,

eu merg in locu-ti cu plugul sa ar,Si de le vei face toate precum zici,Atunci zi-mi ce-ti place, ca eu sant aid".

Asa dar l'aceasta arnandoi voind,Ea mergand cu plugul si el ramaind,

gandi ce fel sa le ia pe rand,Sa le ispraveasca toate mai curand,Ca viind ea seara sa-I gäseasca sfant,Pentru cel mic lucru sa ,n'aiba cuvant.Deci avand o gasca ce de malt clocia,Ii garata 'n use, strigare facea,El ca s'o impace merge cu grab pas,Ia un codfu rece din seara ramas,Ii faramiteaza s'arunca sa-i dea,Si ce sa mai faca mereu se gandia.Cand iaca purceaua vecinului, zi,

La merticul gastii 'n grab se repezi.El ca s'o goneasca cu un lemn arunca

Si'n locul purcelii pe gasca [a] culca,Foc se necaleste, si ia 'ntr'acel ceas

1) Ourei fire: pa,;ihri.

$i

Stath,

www.dacoromanica.ro

200

Inchide purceaua sd-i faca ispas.Acurn vrand sa-si spele obiala la rhu,Ia si putineiul, II leagd c'un brau,

athrna 'n umär cu o mhnii (land,Si'n cealalth codru se ducea 'mbnchnd,Cate-si trei odatd vrand a ispravi,Altfel aveh fricA cä s'o zabovi.La rhu dacA inerse obiala 'nmuia,0 scapdidin mAnd, apa ii o ia,Se pleacS la &Ansa, ea se duse 'n not.Varsa putineiul si se umple tot.Se desbracd 'ndatd si ramane gol,Hainele ii spald de lapte, nomol,Apoi le intinde la soare de rand,De necaz si ciudd mereu injurand.Astepthnd acuma pan'a se usch,Caldura ii trase de a se culch,Si prinzandu-1 somnul, un altul viindI le furs toate si-1 lasa dormind,El, daca se scoala nurna'n piele gol,Se uitd cu ochii imprejur, ocol,Si vázhnd sarmanul ca i-a mers tot rau,Zise intru sine: Eu shut natarau!Ce-mi trebuia mie singur sa ma bagLa ce nu mi-e treaba s'aste sa le trag!"Vorbind el aceste la cer s'a uitat$i soarele vede cd a scapatat.Asa ce sã faca?... Indata s'a dus,$i la cuibul ghstii peste oau s'a pus,Socotind acuma el a le clod$1 sh nu le lase de a se raci.

IacA si nevasta de la camp sosiSi vazhnd cä gata nimic nu gasi,Inceph sä zicd: Vezi, bärbatul mieu,

II

www.dacoromanica.ro

201

Le läsa pe toate sa le fac iar eu,Si el eine stie cu eine din satLa carciuma suge i sa-mi vie beat".Apoi se apuca, ca i pan'acum,Vaca, oara, toate strange de pe drum,Alearga la apa, acluce pe loc$i de mamaliga pune vas la foc,Merge n magazie sa cearna malaiu.Cand deschide usa: aoleo si vai!Ca purceaua care o 'nchisese elAilalaiu nu läsase nici un pumnicel,Vase rasturnase, varsand si mancand,Cepuri destupase, ti upu-sf scarpinand,Cu un cuvant toate stricate gasindEsi ca sa vaza ce-o fi mai lipsindSi prin intuneric pe cand ea treceaPe langa bärbatu-si unde el clocea,0 ciupi de haina, destul leganandSi si-i, la dansa ca gasca facand.Ea de o cam-data seama n'a luat,Dar ciupind-o jara la el s'a uitat,$i striga: Dar asta ce lucru dracesc!"El iar: Si-i! zise, fu-ugi Ca clocesc!"Auzind ea zise: Barbate, tu esti?Si cine te puse aici sa cloczsti?

Taci, sa tac, nevasta, nu-mi mai zi nimic,Ca m'arn prins cl tine, tu nu, ci eu stric.

Daca n'ai putere, nu intarata galceava.

www.dacoromanica.ro

DESPRE NEGOT

Cine maneca de dimineataIzbuteste mai mult in piata.

Nu-i mai zice cineva:Pt ajuns la spartul targului.

SauAu ajuns si ei saraciiDupa ce-a 'rnpartit colacii.

SauDe si biet n'a dormitat,Dar tarziu s'a desteptat.

Ci Ii zice:I-a cantat cucul astazi.Ii umbla plugul bine.I-a venit apa la moara.I-a batut ceasul norocului

Vitelul nici nu 1-a taiat i musterii partru piele au venit.Vinde pielea ursului in targ si ursul in padure.Cumpara cate doua si vinde cate noua.

Ca asa e targul:Uneori curge si alteori pica.

Si rar omulTraeste ca in san de raiu.

Dar candII tine norocul de par

Rtunci

XXIII.

www.dacoromanica.ro

I-a ouat gaina 'n caciula.Da' c'o mana, ia cu alta.

PentrucaTdrgul se face cu bani, si nunta cu lautari.

SiCand Ii da Dumnezeu, nici dracu n'are ce-i face.

DarNu vinde ce nu-i al tau,Sa nu-ti vie 'n urma

CaE lesne de vandut i anevoe de cumparat.

Ci mai bineUnde n'am trebuinta, nici nu vanz nici nu cumpar.

Deal sa-ti zica:Vinde via si cumpara stafide

SauVinde mosia i cumpara sanie.

48. POVESTEA VORBEI

Urnl avand o mos'e,Tot, tot nutnai o fasie,Se apuca si o vinde,Prinde pe dansa ce prinde,Si ii cumpara indata0 sanie minunata.Cop Thal sau cum oVe'el la ea se repede,

203

Se urea, intra intr'insaSi se bucura de dansa,Zicand cu vorba zirnboasä:Of, ce sanie frumoasa!Tata! dar vom puted oaraSa umblam cu ea la vara?"El tacand nirnic nu zise,Ca l'aceasta nu gandise.

Lesne e a zice:Fie si un lup mancat de oaie.

Doar n'o fi capul lui craiu.Si,

rau.

Sau,

www.dacoromanica.ro

204

Cu o fasie tot n'aveam mosie.Dar pe urma ramai

In mana punga turceaseaSi in ea serrneal nemteasca.Daa-si incurca itele, ii pierde i mintile.

Si incepe a zice:Ntinte am si bani n'am.

Siand aveam cu ce, n'aveam in ce, i and am in ce, n'am cu ce.

CiRsculta cucul pana iti canta,

CaPana nu vine primavarä, nu se face vara.

SiPam nu ploua, nu se fac ciupercile.

SiCucul pana nu vede mugur, nu canta

CaVremea vinde paiele si nevoid le cumpara.Cine cumpara mai scump? SaracuI.

SiCand n'ai, camila de un ban e scumpa.

40. POVESTEA VORBFITatat zise un baiat,

Uite striga la mezat0 camila de un ban..."

E prea scumpa, fatul mieu,Ii zise el oftand greu,$i poate striga un an".

Tata! iar veni zicand:0 Camila ill taro vand

1) Set tnea = capital (Nota aut.)

www.dacoromanica.ro

206

Si cer o mie de lei".Ii raspunse el zicand:

Du-te fatul mieu curandNa, da banii sa o iei".

Flu! sau privind la elIi zise: Apoi ce fel,Intr'un ban n'ai vrut sã iei,S'acum scurnpa intr'atatFusi gata numai de catSA dai o mie de lei?"

Zise el: Nu te mira;Ca eftina cand eraN'aveam banul sa oDar acum mia de lei0 scosei i o dedeiC'avui de unde s'o ian".

Child cumperi I sa,Deschide ochii in patru.

CaCine cnntpara oau ' dela cocos, ii gaseste Tara galbenare.

SiPanza si nevasta noaptea sa alegi.

Ca sa nu-ti zica cineva:Ai rupt inirna targului.

SiTine-te panza, nu te rupe.

SiOchii an vazut, ochii sara.

Si cand curnperiPlateste ca popa, tocma pe tocma.

Ca atunci nu-ti mai zice nimenea:Haina asta streina a ta este?

1) Ouu pentru ou (durA pinr. oaaa)

ian,

sa-i

nA-ti

www.dacoromanica.ro

206

$ i mai varlosHaina imprumulata nu tine de cald.

SiSchimbul nu traeste.

CiPe cat ti-e patura, atat te inLinde.

La balciuLurnea viermueste, si se gramadeste

CaUnde este stärvul, acolo se aduna ciorile.

SiAu tabarit ca furnicile la stejar.

DarCali merg in targ, toti nu cump3ra.

CaUnii nurnai intreaba

casca guri de geaha,Curg musterii, bolta geme,Unii tarziu s'altii de vreme.

Seara insaUnul vine sa cumpere,Altul sa ceara indator,Altul bani sa-i aduca,S'altu'n tain'ascunzator.

11.13317AMMAMaiii.101100

1) Calpi f«4i.

S'altii

calpit

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL VOLUMULUI I

Pagina

Introducere III

Via(a Anton Palm xl

PROVERBE SAU POVESTEA VORBEI

I. DESPRE CUSURURI J URICIUNI

Proverbe ......... . ........ -

1. t U se poati trandafir /lira spin (Primiivara Iiitia oarä rozele)2. Omul nu se pante cunoaste pe sine (Spun c'a lost odata un crai

olrecare) ..... . - .....34

0

DESPRE PEDANTI SAU COPILAROSI

Pros erbe . . . ........... . - 83. One se aseamana se arlutut (Doi precupeti tineii se intovarasira) . 9

DESPRE VORBIRE

Proverbe .......... 13

4. Ast cake Intl place (Intr'un oras oarecare) . . ..... 14Proverbe (Despre vorbire iaräsi) . . ..... 23

6. Vorbirea iscusita (Doi calatori Inteo vreme) 24

Proverbe . . . . . . . . ....... 266. Adepar dar en masura (0 sluga flecara pe unde slujise) 27

IV. DFSPRE MINCIUNI SI FLECARII

Proverbe . . . . 29

7. Doi mincinosi (Un mincinos stand odata, zise altui) . 308. Alineiuttiie ghicitorilor (Un imparat mare catre rasarit) 30

lui

. .

.

. . . . . .

. . .

.

. . . .

www.dacoromanica.ro

208

Pa Firm

Proverbe (Despre minchmi iartisi) . . . ...... 489. Tiganal hot de gtiqte (Un figan furase doug ggste grase) 49

10. Tiganul la ceapa (Alt figan odatà a intrat sg fure) 19

Proverbe . . . ...... . ....... 50

11. Dracul baba (A fost o 'nso(ire cc traia 'n inhire) 50

V. DESPRE NARAVURI REIT

Provetbe12. Cei Irei pungaV (Povestese vi eine, dar nit cc stie in ce ani). 57

Proverbe (Despre Miravuri rele . . . . .

13. Vulpea i lupul (0 vulpe ran stricatoare) . . . . 03

VI. DVSPRE FRI(1A I Ul

Pro \ erbe ..... . 6.5

14. Tiganul pocad daca aud cuvinte din ct jnut t i alte cal ti) . 08Proverbe (Despre frica lui Dumnezeu iarasi) . . . ..... . . 71

15. In Inc de dobanda, ft pnmene#i cc o tin la (Doi en picio ire oloagemerOnd si ajung;ind un dell) . . . . . . . .

VII. DFSPRE PROSIIE

Proverbe16. ird neghiobi (Trei neghiobi mergind p'o \ ale)Proverbe (Despre prostie iarasi)17 In toe de surcele adan &nicely negbiob cc tutu in \ ['en e.

7:3

711

77

mai de mult) . . . . . . . . . . . . 78

VIII. DESPRE NIFRO/IE

Proverbe . . . ...... 8018. Magarul sburator (Un nerod odinioara) . . ..... 81

Proverbe (Iarki despre nerozie) 8310. Dulaul i jayra (Lupul flarMind lesinat) 85Pro\ erbe (Despre nerone iarasi) . . . . 8520. Eu iliac i el se rade (Un chirighin cu I tcmeala) 80Proverbe (Despre nerorie iaras) 8821. Cuscatul umbla thu mn in am (lin nerod sa ric san prost) 89

56cä inti'oiar5$i) 62

IHIN-1\11-/Li

.

(Multi

79

(On

. . . . .

.

.

. .

gi

. . . . . . . . . . .

. . ....

www.dacoromanica.ro

209

IX. DESPRE NEVOIA1 Pagina

Proverbe 9022. Nt voiapl Ia toate zice ca iui poate (Puind pe sateni la claca

oarecare arendas) 92

X. DESPRE LENE*I

Proverbe 0323. lig.anal lene (Caldura dupa ce trece i incepe vântul rece) . .

24. Cri mai hut* din lame (Se zice ca oare unde Un Imparat) . . 95

Xl. DESPRE BETIE

Proverbe 0625. ( ologul, orbitl qi golaul 99Proverbe (Despre betic 10026. Ilagartanal Ia 'ic (Un ungurcan oarecare) 100Pros erbe 10227. Betirul matrul (Un grec oat ecare) 10326. Osmulirta strugurtlai (Ciind a lost odata pe painiint aleasa) . 104Pros erbe . . . 111

XII. DESPRE MANCARE

Proverbe 112.29. I /anal din arigrad (In Tarigrad este un hart) 113

XIII. DESPRE SARACIE

Pros crbe 115

30. Adtrarata ouirnicie (0 lemeic sarScuta cu rochia pe ea capot) . 118

XIV. DESPRE NENOROCIRE

Proverbe . ................ . . 12431. ealnlarta (Pe a \ irtutilor livede) 126

XV. DESPRE LUCRAR

Proverbe . 12832. 1 acre aza pt malt qi pe pa/in (Doi fgrani ctInd vrura la luau sa plece). 131

A. Pann. Povestea vorbei". vol I. 14

. 94

.

. . .i

.

...... . . .......... . ......

. . . .

om.rcrl,iarg§i)

....... . . . . .

. .........

www.dacoromanica.ro

210

PkrinaProverbe 13333. Nevasta lenrsa .(Untzl avea o nevasta) 131

XVI. DESPRE SARACUL MANDRU

Proverbe 13S

34. Onzul su-s1 Arra singurtrtaba (Un june 'ntr'o,vreme ruga pc oarecinc). lA

Pro verbe 143

XVIII DESPRE INVATA FUR A

Proverbe35. Inva(atura preIntsk mai mull (heat trumusiVa (Ak,culta, mama

141;

Marghioalo) 117Proverbe (Despre inva(atura) . . . . ......... . 15136. Educatia ficioralui de imparat (Un imparat mrecare neavand nici

un fecior) 152Proverbe (Despre invalatura iarasi)

111(;(1)37. Cum sr tor lultlt (Odata'n Constantinopol un tfinat .

DESPRE VIRTUTE

Proverbe 161

38. Triumfid virtu(ii (Roga(ia, desfatarea, virtutca) . . . . 161;

XIX. DESPRE VMURI SAU FAP RELE

Proverbe 17))

39. Ct inrafa drarul (Spun batrfinii de cand vacul) . . . 175

XX. DESPRE STAPAN I SUPUS

Proverbe 17640. Dintr'un ran altul mai gnu (Spun ca'n vremea pagiiniei) 177Proverbe 17941. Doamne Icreste dr Mal ran (Doi flicatori de rele)

XXI. DESPRE STAPAN SI SUPUS LA NEGO1

Proverbe 18142. In midi jilta sIngii, dal dr lundul (Un staplin a \ find oi multe 1'41

Proverbe 183

. .

-

.

Orctnic)

XVIII.

.

imi 1R0

pungii. ...

www.dacoromanica.ro

211

XXII. DESPRE SUPUS SAU SLUGA.' Paguia

Proverbe 18413, Naravul din fire n'are lecture (Pupaza motata si frumoasa'n pene) 18E1

Proverbe (Despre supus si slugA . . 18744 Nu fit milndru! (Un copaciu batrtTh cazuse) 188Prcx erbe 189

Eu mart tu mare, rine a sa traga cismele. (Un taran viind odatAcu treaba la Bucuresti) 190

Pros erbe (Despre s4aphn si slug5 iarasi) 19210. Pisica nas.dravana (Mai de mult din vremea veche, h3trãnii ne

pov estesc) . ....... . . . . 193Pro\ erhe (Despre slugil i stipin iaras) 198

naca n'ai puurt, nu intfirata galceara. (Unul totdeatma nevasta-sicerta) 198

XXIII. DESPRE NEGOT

Proxerbe ..... . . . ........ . ....... 202IS. Vindt iilOii 41 cumpa 0 sanie (Unul aviind o mosie) 203

Proverbe 20319. Scamp el-tin (Tata, iice un baiat) . 204Pro\ erbe . . . . ........... 205

. . .

.......17.

iarh0)

V.

www.dacoromanica.ro

Demetrescu Traian, Nuvele $i Poezii, editiede lux 40

Dulfu P., Isprävile lui PAcalA, cu ilustratii, pre-miatA de Academia RomanA . .

)7 Povestea lui Fat-frumos, cu ilust. 25.Gruia lui Novae, cu ilustratii 38.50Visuri implinite . . . . . . . 17.-Ion SAracul, ilustratá 15 _OdinioarA, ilustratA 18.

1/ Durnnezeu si Oamenii. (Vechiul Tes-tament) in versuri, ilustrat . . . 24.

lisus Mantuitorul, dupà Sfânta Scrip-./

tura', cu numeroase ilustratii . . .

PAcala argat, comedie poporana cucantece 20

Razbunarea Lenufei 15.Durlea Dela-Bran M., Cantarea Romaniei din

secolul al XIX-lea . 5.Eftimiu Victor, Poemele singui MAO. Candele

stinse. Lebedele sacre . . . . . 35.Eminescu M.. Poezii. Introd. de G. Adamescu 30.Flachs Albert Dr., Anthologie Romänischer

Lyrik 1710-190() ...... . . . 40.Gârdea Dr., Banatu-i fruncea 18.losif 0. St., A fost odatà, poveste in versuri . 15.La Fontaine, Fabule in versuri, trad. de Anghel

$i 1osif,cu ilustratii (brosat) . 20.11

Idem (cartonat) . . . . . . . 28--Maniu Adrian, Me$terul, teatru in versuri . . 10.Maro Virgilius P., Aeneis Tradneere in for-

mele originale de G. Cosbuc, prerni-atade Academia Romana (s p.) .

Negruzzi, Opere complecte vol. 11: Poezii .Idem editie de lux 40.

/1 )9 vol. III: Teatru .editie de lux . . 40.11

Negruzzi I., Poezii $i TeatruNenitescu I., Poezii . . ... 30

Idem editie de lux 40.1/

Nenitescu Stefan, Denii 10

.

30.

. .. .

. . . . .

. . . . .

. . . .

.

.

. . . 30.. . .

. . ..

www.dacoromanica.ro

Lel. B.

NIenitova Bojena, Bunica, trad. de Dr. UrbanIarnik . . . 30,--

51 Idem cartonata 85.Palm Anton, Povestea vorbei, Vol. II (so,L, ,Partenie P., Boerul Dragusinpremiata de

aCartea Româneascá» . . . 18,.f., Idem, pe hartie velina si cartonata 50,

Pop Vasile, Ce pateste omul bun 13,50,, Ruga unei mame 10,

Popesen-Biljenaru I., Povestea neamului ro-mânesc . . . . . 48,

Pora N., Inteo noapte pe Bäragan 40,Povestiri din 1001 de nopti ilustr. si cartonata. 50,liiiidulescu-Codin C., Din treoutul nostru (Le-

gende traditii si amin-tiri istorice) . . . . 28,

Rebreann LivIu., Golanii 40,Reli S., Amintiri dintr'un caste! la Nistru . 25,Rodica, Zile de sbuciumImpresii din tirnpul

razboiului 12,1 Rontanesen Vasile, In pribegie 10,Rosetti R., Razna 15,

ff Idem, pe hartie velina st legatit cufarm& la cotor 60,

Sadoveanu M., Cântecul amintirii (s. p.) . . ,I, Frunze 'n furtuna 35,.9.9 MormAntul unui copil (s. p.).9, Oameni si locuri (s. p.) .

.9, 0 isterie de demuIt (a. p.) . .

Cdrtile indicate pe coperte, sunt de van-

zare la toate librdriile din tara, se poateexpedia si dela Cartea Romaneascd" B-dulAcademiei 3, Bucuresti, trimitandu-se costulprin mandat postal.

Pretul Lei 45.

-

,,

,

. . . . . . .

..

9732

1 1

.....

--,--. -----f

---,

. . . . .

. . . . . ...... . . . .

www.dacoromanica.ro