apostolul - slineamt.ro · toreşti, pentru acea tranşă finală de 35%, şi sunt în curs de...

APOSTOLULREVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editată de Sindicatul din Învăţământ şi Cercetare NeamţSERIE NOUĂ, ANUL XIX, NR. 203http://apostolul.slineamt.ro Oc

tombrie

2017

Ion şi Doina ALDEA TEODOROVICI(continuare în pag. 4)

A mai trecut o toamnă...l Interviu cu dl. Gabriel

Ploscă, preşedintele Sindica‐tului din Învăţământ Neamţ

Vrând-nevrând, interviul nostru lunartrebuie să informeze şi să dea samă des-pre cele petrecute sau proiectate în răs-timp. Până una alta, Apostolul e osursă oficială de informaţie a mişcăriisindicale din învăţământul nemţean. Şinu numai…

– Dacă ar trebui să mă refer la ultimeleluări de poziţie ale sindicatelor din învăţă-mânt, ar trebui să plec, normal, de la cele aleSindicatului din Învăţământ Neamţ, să vorbescdespre cele ale Federaţiei noastre şi să încheicu cele ale Confederaţiei Sindicatelor Demo-cratice din România, structuri la care suntemafiliaţi.

Pe plan local, trebuie reţinut că în data de2 octombrie Consiliul Judeţean al Sindicatelordin Învăţământ Neamţ a avut o întâlnire cuPrefectul judeţului Neamţ, dl. prof. Vasile Pa-naite, la care a participat şi Inspectorul Gene-ral al Inspectoratului Şcolar judeţean Neamţ,dl. prof. Viorel Stan. Cu această ocazie noi amprezentat revendicările FSLI în privinţa opti-mizării învăţământului românesc, revendicăripublicate deja în numărul trecut al revistei, aşacă o să revin doar asupra câtorva dintre ele.

Este vorba, mai întâi, despre aplicarea Legii153 care ne situează pe o grilă de salarizare jig-nitoare, despre recuperarea banilor ultimeitranşe a hotărârilor judecătoreşti până la sfâr-şitul acestui an, despre necesitatea unor actenormative care să regleze drumul banilor cătreunităţile de învăţământ: adică cheltuielile depersonal să se deconteze prin minister-inspec-torate şcolare, iar cheltuielile de întreţinere şireparaţii, prin consiliile locale. Mai mult, aminsistat în demersul nostru pe lucrurile care arputea fi rezolvate pe plan local: respectareaprevederilor legale în ceea ce priveşte numărulmaxim de copii din grupele de grădiniţă; res-pectarea în totalitate a prevederilor Contractu-lui Colectiv de Muncă Unic ÎnvăţământPreuniversitar Judeţul Neamţ; decontarea latimp a cheltuielilor de navetă pentru personaluldin învăţământ; respectarea de către toate uni-tăţile şcolare a tuturor hotărârilor Judecătoreşti.

În pledoaria noastră am subliniat faptul căabsolut toate revendicările solicitate au un certstatut legal şi rezolvarea lor ar duce la o îm-bunătăţire substanţială a actului educaţional.Ţin să apreciez aici totala deschidere a dom-nului Prefect către doleanţele slujitorilor şcoliinemţene şi încredinţarea Domniei-sale căaceste probleme vor ajunge pe masa Guvernu-lui.

„Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută”arţi, 17 octombrie, la Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu”, înSala Expo-Club „Victor Brauner”, a avut loc lansarea proiectului„Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută” cu o suită de dezbateri,dialoguri culturale, expoziţii de documente, de publicaţii şi fotogra-fii. Invitat special al acestui eveniment a fost Ion Iovcev, directorulLiceului „Lucian Blaga” din Tiraspol care a susţinut dezbaterea-dialog Şcolile româneşti din stânga Nistrului – identitate la limitasupravieţuirii.

De asemenea, au prezentat comunicări prof. Liviu Constantin Rusu,de la Liceul Tehnologic Economic Administrativ Piatra-Neamţ – Conse-cinţele Marii Uniri. Noul cadru constituţional şi instituţional al învăţămân-tului românesc; prof. dr. Livioara Todiresei, directorul Liceului TehnologicEconomic Administrativ din Piatra-Neamţ – Literatura, liant al românilorde pretutindeni; prof. dr. Gianina Buruiană, Liceul Tehnologic EconomicAdministrativ din Piatra-Neamţ – Grigore Vieru, vocea conştiinţei româ-neşti din Basarabia.

Moderator al dezbaterilor a fost prof. Mihaela Mereuţă, director-ma-nager al Bibliotecii Judeţene „G.T. Kirileanu” Neamţ. Întrunirea va fi re-flectată şi la Chişinău, în cadrul rubricii matinale „Maluri de Prut”, dela Radio România Chişinău, cât şi pe site-ul www.radiochisinau.md. Cuaceastă ocazie a fost lansată şi campania de colectare a cărţilor „O cartepentru Basarabia”. Totodată,, Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” ainvitat organizaţiile nonguvernamentale, instituţiile şi cetăţenii din stângaşi din dreapta Prutului să i se alăture în derularea acestui proiect.

În deschiderea activităţii, după ce a prezentat oaspeţii şi interlocutorii,doamna director Mihaela Mereuţă a precizat coordonatele şi direcţiile deacţiune ale proiectului. Redăm în continuare o sinteză a acestora, publicatăşi pe site-ul instituţiei:

Maluri de Pruturge Prutul între noi şi plânge,Că ni-i greu şi lui la fel i-i greu,La un val de apă, trei de sânge,Bietul Prut uitat de Dumnezeu.

Lumea se mai stinge, se mai naşte,E ghimpată sârma dintre fraţi,

Vom avea şi noi o zi de Paşte,Hai români, din moarte înviaţi!

Dar de peste Prut ridică frateOchii tăi de-a dreptu-n ochii mei,Le vom face rând pe rând pe toateDacă eu mai vreau şi tu mai vrei.

C

–

A consemnat Mircea ZAHARIA(continuare în pag. 2)

MÎn întâmpinarea

Centenarului UniriiÎn contextul marcării în 2018 a

Centenarului Unirii, Biblioteca Jude-ţeană „G.T. Kirileanu”, în parteneriatcu Radio România Chişinău şi având

ca invitat TVR Iaşi, va desfăşura, înperioada octombrie-decembrie 2017,proiectul cultural „Maluri de Prut –Basarabia Necunoscută”. Echipa deproiect din cadrul Radio RomâniaChişinău este formată din Valentin

Mircea ZAHARIA(continuare în pag. 3)

Eveniment

APOSTOLULPag. 2

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

octombrie 2017

OCTAV – O întoarcere nostalgică şi emoţionantăevansând Premiera de Gală de pe data de 4 octombrie, de la SalaPalatului din Bucureşti, pe 27 septembrie, la Cinema „Dacia”Piatra-Neamţ şi pe 28 septembrie, la Casa de Cultură Roman auavut loc două proiecţii ale filmului „Octav”, în prezenţa actoruluiprincipal, Marcel Iureş şi a regizorului Serge Ioan Celibidachi,care este şi co-scenaristul acestui film.

Filmul, o coproducţie România-Marea Britanie, a fost dejaselecţionat şi prezentat în cadrul prestigiosului Festival Internaţionalde Film de la Montreal, Canada, 2017, la secţiunea Focus on WorldCinema, un festival de tradiţie pentru cinematografia mondială, aflatla cea de-a 41 ediţie.

„Am fost mereu fascinat de timp, de cum trece şi cum nu mai aiacces la el. Filmul e o nostalgie, o invitaţie să ne întoarcem în timp, încopilărie”, a declarat regizorul Serge Ioan Celibidachi. O întoarcerenostalgică şi emoţionantă, susţin toţi cei care au vizionat pelicula.

Distribuţia are în frunte doimonştri sacri – Marcel Iureş şiVictor Rebengiuc, iar coloanasonoră îi aparţine renumituluicompozitor român VladimirCosma, unul dintre cei mai cu-noscuţi compozitori din Franţa,recompensat cu peste 20 dedistincţii internaţionale.

Serge Ioan Celibidachi,fiul regretatului dirijor şi com-pozitor romaşcan, Sergiu Celi-bidache, s-a născut şi a crescutîn Franţa, a absolvit Universi-tatea de Teatru şi Artă Drama-tică din Indiana (Blooming ton)şi a făcut master în film la

D

A mai trecut o toamnă...

Ce s-a mai întâmplat la nivel de Federaţie?La nivel de Federaţie au continuat întrevederile cu reprezen-

tanţii Guvernului, în încercarea de a rezolva revendicările pre-zentate mai sus. Dar nici aceste negocieri, nici ieşirile în stradănu ne-au adus mai mult decât promisiunea fermă (!?!) a Prim-ministrului că lucrurile se vor rezolva odată cu rectificarea bu-getară de la sfârşitul luni octombrie, începutul lunii noiembrie.

S-a spus că vor fi asigurate sumele necesare pentru hotărârile judecă-toreşti, pentru acea tranşă finală de 35%, şi sunt în curs de legiferareacele acte normative privind finanţarea hotărârilor judecătoreşti carese referă la plata dobânzilor legale din bugetul mare. Pentru că aşa estenormal şi corect. La urma urmei, nu comunităţile locale trebuie împo-vărate cu aceste sume, pentru că nu acolo au ajuns banii care ne-au fostfuraţi.

Deocamdată a rămas suspendată problema modului în care se calcu-lează plata sporurilor salariale, noi solicitând ca acestea să fie calculatela nivelul salariilor primite după 1 ianuarie 2017, şi ne pregătim pentruo nouă acţiune în instanţă, în cazul nerezolvării lucrurilor.

În privinţa aplicării Legii 153, care numai unitară nu este, avem încontinuare o problemă gravă şi anume cea a tranşelor de vechime. Înlege se prevede că salariul maxim pentru cei care lucrează în educaţiese poate realiza după 25 de ani, nu după 40, cum se prevedea până înacest moment. Aceasta înseamnă că cei care trec de la 30 la 35 de anivechime trebuie să bată pasul pe loc. Soluţia la care ne-am gândit esteaceea a acordării unor plăţi compensatorii, pentru că nu este corect caprin aplicarea legii să discriminăm o anumită categorie de personalcare lucrează în învăţământ. Dar cea mai mare problemă este lipsa nor-melor metodologice de aplicare a Legii 153, astfel încât, dacă legea nue unitară, măcar aplicarea ei să fie. Am cerut să se facă nişte instruiricu cei care aplică legea, dar deocamdată acest lucru s-a realizat doarla nivel central, în general lucrurile rămânând în continuare în ceaţăgroasă şi labil interpretabile.

Trebuie spus, în acelaşi timp, că noi încercăm să rezolvăm lucrurileatât pe calea dialogului, cât şi pe cea a hotărârilor judecătoreşti, pentrucă greva sau nişte acţiuni puternice de stradă sunt destul de greu de or-ganizat, în acest moment, mulţi dintre colegii noştri având o atitudineşovăielnică. Şi deşi nemulţumirile încep să se amplifice, nu am ajunsîncă la punctul critic. Iar eu mai subliniez încă o dată că acţiunile lide-rilor noştri nu au şanse de izbândă fără unitatea şi solidaritatea tuturormembrilor de sindicat.

– Noutăţi în legislaţie? – Transferarea taxelor şi impozitelor de la angajator la angajat este

încă una dintre problemele fierbinţi ale preocupărilor noastre de ultimăoră. Aceasta, deoarece acest transfer ar duce aproape la anularea creş-terilor salariale de la 1 ianuarie 2018, creştere anunţată a fi în cuantumde 25%. Dacă plata dărilor va trece către angajat, practic vom avea o

creştere reală de3-4%. Deocamdată sunt discuţii, se caută o cale demijloc şi, din nou, negocierile continuă...

– Ultima oră în activitatea Confederaţiei? – În ceea ce priveşte activitatea la nivel confederal, trebuie spus

că aceasta are ca direcţie prioritară modificarea unor prevederi ale Legii62, legea dialogului social, total nefuncţională în momentul actual. Maiprecizăm că Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social a pre-zentat un draft cu modificările iniţiate, minţind că acestea ar avea acor-dul Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR). Esteun neadevăr deoarece CSDR a constat că, practic, această lege ar trebuimodificată într-o proporţie de peste 30%. Prin urmare poziţia confe-deraţiei noastre (aşa după cum a fost adoptată în Consiliul Naţional) afost de abrogare a Legii 62/2011 şi adoptarea unui pachet legislatividentic cu cel în vigoare anterior apariţiei acestei legi şi anume: Legeasindicatelor, Legea patronatelor, Legea privind Contractul Colectiv deMuncă şi Legea soluţionării conflictelor de muncă. Prin urmare, ţinândcont că vechea legislaţie privind relaţiile de muncă a funcţionat foartebine, neexistând conflicte majore, iar în prezent simţindu-se lipsa unuicadru adecvat de negociere, având în vedere că Ministerul ConsultăriiPublice şi Dialogului Social şi-a depăşit atribuţiile şi a trimis în terito-riu spre consultare, cu parteneri sociali, modificări proprii la Legea62/2011, poziţia CSDR rămâne aceea de a se reveni la legislaţia ante-rioară menţionată mai sus.

– Ştiu că aţi fost invitat de curând pe la Cotroceni. Cu ce prilej?Cu ce rezultate?

– În data de 19 octombrie am participat la o întâlnire a unui grupde lucru la Palatul Cotroceni, grup de lucru care are ca tematică relan-sarea învăţământului profesional şi tehnic şi, de asemenea, extindereaînvăţământului dual în România. Din acest grup au făcut parte repre-zentanţi ai sindicatelor, ai patronatelor, ai unor ONG-uri, precum şi aiunor instituţii de învăţământ superior, ai Universităţii Politehnice dinBucureşti, în primul rând. Acolo s-au identificat în primul rând proble-mele cu care se confruntă învăţământul românesc profesional şi tehnic,în discuţii şi dezbateri moderate de doamna secretar de stat Ligia Deca,totodată şi consilier al Preşedintelui României pe probleme de educaţie.Din punctul meu de vedere, nu cred că munca noastră se va concretizaprea curând într-un document viabil, salvator. Deocamdată mi se pareesenţial să găsim – înaintea unor soluţii pe termen lung – soluţii rapidecare să împiedice această secţiune a învăţământului românesc să cadăsub un prag de la care se nu se va mai reanima vreodată. Menţionez căaceastă întâlnire a fost a treia dintr-o serie care a debutat în primăvară,şi care va continua, fiindcă în final se aşteaptă emiterea unui documentpragmatic privind soarta învăţământului profesional şi dual, până înanul 2030. Muncind şi sperând...

– Nu prea văd altă posibilitate. Vă aştept numai cu speranţe îm-plinite.

(urmare din pag. 1)

–

Eveniment

APOSTOLUL Pag. 3


octombrie 2017

coala Internaţională de Film din Londra. A scris mai multe sce-narii şi a regizat documentarul „Grădina lui Celibidache”, unportret de suflet al maestrului Sergiu Celibidache.

Ziua Europeană a Limbilor Şi în acest an, la Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ,

elevi şi cadre didactice din Neamţ au sărbătorit Ziua Europeană a Lim-bilor, prin activităţi menite să ilustreze evenimentul celebrat în lumeaîntreagă începând din 26 sept. 2001, din iniţiativa Consiliului Europei.

La activităţi au participat elevi de la Liceul Tehnologic Economic-Administrativ şi Liceul Tehnologic „Dimitrie Leonida” din Piatra-Neamţ, de la Şcoala Gimnazială „Nicu Albu” şi Şcoala GimnazialăNr. 11 Piatra-Neamţ precum şi de la Şcoala Gimnazială Negreşti.

Ș

Red.(Continuare în pag. 4)

„Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută”iculescu, Cornel Rusnac,Ina Guţu şi Mariana Vasila-che. Deşi trăim la doar câţivakilometri distanţă fizică uniide ceilalţi, între noi se înalţăadevăraţi munţi de necunos-cut. Un astfel de proiect, deschimb şi interacţiuni cultu-

rale, organizate la Piatra-Neamţ,oraş în curs de înfrăţire cu oraşulChişinău, ar urma să creeze o puntede legătură spirituală şi un interesreciproc mult mai mare. În acestsens, până la sfârşitul lunii decem-brie, urmează a fi organizate o seriede evenimente culturale cu invitaţidin stânga Prutului, dar şi din Româ-nia, dialoguri, expoziţii de docu-mente şi fotografie, lansări de carteşi alte acţiuni culturale, menite să in-formeze şi să atragă un număr câtmai mare de persoane interesate dinjudeţul Neamţ, inclusiv mass-mediaşi membri ai administraţiei locale, îndezbateri privind Unirea din 1918,viaţa socială şi culturală din Repu-blica Moldova. Situaţia şcolilor ro-mâneşti din Transnistria, presa şilibertatea de exprimare în RepublicaMoldova, deportările şi foametea or-ganizate de regimul sovietic, rela-ţiile cu România, rolul culturii lapăstrarea identităţii naţionale în

stânga Prutului, 100 de ani de laMarea Unire sunt doar câteva dintresubiectele care urmează să fie abor-date în cadrul dezbaterilor. Amintimcă în stânga Nistrului activează optinstituţii cu predare în limba ro-mână. Ca urmare a migraţiei, dar încea mai mare parte ca urmare a pre-

siunilor constante din partea admi-nistraţiei de la Tiraspol, în ultimii 10ani numărul elevilor la aceste insti-tuţii a scăzut de la aproximativ5.000 la mai puţin de 800.

Scopul şi obiectiveleproiectului

Scopul şi obiectivele acestuiproiect au în vedere dezvoltarea in-teresului tinerilor şi adulţilor pentruistorie şi cultură într-o manieră con-structivă şi responsabilă prin partici-parea la activităţile culturaleorganizate de Biblioteca Judeţeană;stimularea interesului personalităţi-lor contemporane de a se implica înprocesul de informare şi cunoaşterea istoriei românilor în cei 100 de anide la Marea Unire din 1918, prin or-ganizarea unor dezbateri, expoziţiide documente la biblioteca publică,în scopul dezvoltării spiritului cetă-ţenesc, dar şi a valorizării fonduluide documente aflat la dispoziţia uti-lizatorilor bibliotecii; dezvoltarea in-teresului pentru informare,documentare a membrilor comunită-ţii nemţene, utilizatori sau potenţialiutilizatori, prin organizarea unor ac-tivităţi în parteneriat cu diverse orga-nizaţii ce promovează cultura/istoriapoporului român; creşterea graduluide implicare a asociaţiilor/ instituţii-lor culturale şi cu rol de informare şidocumentare în promovarea valori-lor culturale locale şi naţionale; creş-terea gradului de implicare şieducare a consumatorului de infor-maţie şi cultură prin participareaconstantă la activităţile culturale lo-cale, cu participarea unor personali-tăţi contemporane; creşterea graduluide informare al comunităţii nemţeneprivind evoluţia istorică, social-poli-tică şi culturală a Republicii Mol-dova prin organizarea unordezbateri, lansări de carte, expoziţiide documente, vizionări materialedocumentare.

Spicuiridin intervenţiileparticipanţilorl Ina Guţu, ziarist, iniţiato-

rul proiectului

Această întâlnire de la Piatra-Neamţ este un vis împlinit. Ne aflămaici în prezenţa domnului Ion Iov-cev, un Hristos al românismului dinstânga Nistrului, un loc în care uti-lizarea limbii române poate să-ţiaducă o piatră în cap.

Am venit în Piatra-Neamţ înurmă cu câteva luni şi m-am îndră-gostit iremediabil de acest loc.Acum scriu un reportaj despre cul-tura şi istoria acestui loc, un repor-taj care va fi transmis la RadioChişinău. E foarte important ca înaceste vremuri de restrişte să ţinemaproape, să menţinem cât maistrânse toate ideile şi simţămintelecare ne leagă, să ne cunoaştem câtmai bine şi să umplem cu speranţăgolul care încă ne desparte. Dinaceastă necesitate a apărut şi pro-iectul „Basarabia Necunoscută”…

l Prof. Ion Iovcev

Reprezint aici nu doar Liceul„Lucian Blaga” unde sunt director,ci şi cele opt şcoli cu predare înlimba română din stânga Nistrului.Situaţia noastră nu e de invidiat pen-tru că nu suntem acolo doar amba-sadori ai românismului, ci ne aflămchiar în tranşeele limbii şi spiritua-lităţii româneşti. Mă uit la voi în sală

şi văd copii frumoşi şi fericiţi. Cu si-guranţă, copii noştri, la fel de fru-moşi ca voi, ar da orice să fie înlocul vostru; la Tiraspol cuvântulromân este sinonim cu acela de rău-făcător, de bandit, de fascist… Iarcopiilor noştri le-au murit părinţiiîn războiul din Transnistria din1992, şcolile româneşti au fost de-vastate în mai multe rânduri, iarprotestele profesorilor sunt întâmpi-nate cu bastoane de cauciuc. Eu în-sumi am fost scuipat pe stradă denişte rusoaice şi arestat pentru cănu vreau să renunţ la limba strămo-şilor.

l Prof. Liviu Rusu

Ca profesor, ca om al şcolii ro-mâneşti, vă pot spune cu durere însuflet că, dacă dvs., domnule direc-tor Iovcev, luptaţi cu oficialităţilecare vor să vă închidă şcoala, noiavem probleme mult mai grele. Noine luptăm cu lipsa de transparenţă

a deciziei politice, cu MinisterulEducaţiei, cu reforma asta care nuse mai termină… Dacă acolo alţiiîncearcă să vă distrugă, aici ne au-todistrugem învăţământul românesc,

(urmare din pag. 1)

(continuare în pag. 4)

N

Prof

. Mih

aela

Mer

euţă

n primul rând prin lipsa noas-tră de implicare. Dvs. aţi ieşitîn stradă ca să vă apăraţişcoala, noi nu reuşim să ieşimîn stradă să ne apărăm drep-turile de frica de a nu pierde ozi din salariu, ceea ce ar fi unfoarte mare păcat… Ne asea-

mănă însă faptul că avem copii la felde buni şi de frumoşi, că încă avemcredinţa că şcoala poate apăra şicultiva românismul.

l Prof. dr. Livioara Todiresei

Literatura a fost întotdeauna unliant între ţinuturile româneşti şiprintre primii care au înţeles acestlucru a fost Mihail Kogălniceanu.De aceea revista sa, înfiinţată la Iaşiîn 1840, se numea „Dacia literară”

şi a adăpostit şi cultivat literaturatuturor românilor. Ţinuturile româ-neşti au fost unite de spiritele lorcele mai importante, iar literaturaare o forţă mai mare decât a pum-nului care loveşte în masă. În Basa-rabia, de pildă, după cum observaacademicianul Mihai Cimpoi, pro-cesul redobândirii românismuluicultural s-a desfăşurat sub semnulcălăuzitor al lui Eminescu. NumeleLuceafărului rămâne, de altfel, re-perul cel mai marcant pe care îlavem şi noi, şi moldovenii de din-

colo de Prut şi cei care astăzi tră-iesc într-o Bucovină lipsită deidentitate…

l Prof dr. Gianina Buruiană

În 1973 Grigore Vieru trecePrutul în cadrul unei delegaţii de

scriitori. Participă la întâlnirea cu re-dactorii revistei „Secolul 20”. Se în-toarce la Chişinău cu un sac de cărţişi mărturiseşte: „Dacă visul unora afost să ajungă în Cosmos, eu viaţa în-treagă am visat să trec Prutul.”

În 1994 neo-comuniştii dinPartidul Democrat Agrar, ajunşi laputere în Moldova, renunţă la Imnulde stat Deşteaptă-te, române şi lepropun poetului Grigore Vieru şicompozitorului Eugen Doga săcompună versurile şi, respectiv, mu-zica pentru un nou imn. Ambii re-fuză. Grigore Vieru scrie înLiteratura şi Arta următoarele:„Dreptatea istorică va blestema poe-ţii şi compozitorii care vor îndrăznisă ridice mâna asupra Imnului Na-ţional „Deşteaptă-te, române”, coco-ţându-se ei în locul strălucirii şinecesităţii lui istorice.”

N. R.: Ion Iovcev s-a născut pe12 iunie 1951, în localitatea Găvă-noasa din raionul Cahul, RepublicaMoldova. A absolvit Institutul Peda-gogic de Stat din Tiraspol. A făcutstudii în management la Universita-tea Pedagogică de Stat „IonCreangă” din Chişinău. Din 27 mai1992 este directorul Liceului „Lu-cian Blaga”, cu predare în limba ro-mână, din Tiraspol. Tot de atunciîncearcă să ţină piept presiunilor se-paratiştilor, deşi a fost arestat în re-petate rânduri de miliţiatransnis treană. A fost ameninţat şipersecutat, la fel ca şi ceilalţi direc-tori ai celor opt instituţii de învăţă-mânt cu predare în limba românădin stânga Nistrului, elevii şi părinţiilor a căror şcoli au fost devastate înanul 1994, dar şi în 2004. În anul2014 Ion Iovcev a fost decorat cucea mai înaltă distincţie oferită destatul român, Ordinul Naţional„Steaua României” în grad de Cava-ler, în semn de înaltă preţuire şi re-cunoştinţă pentru contribuţiaremarcabilă avută, de-a lungul tim-pului, la afirmarea şi apărarea iden-tităţii etnice şi culturale acomuni tăţilor româneşti din vecină-tatea României.

Eveniment

APOSTOLULPag. 4


a dezbaterile organizate de Centrul de Informare Comunitară subtematica „Ziua Europeană a Limbilor. Multilingvism şi diversi-tate culturală. Programul European ERASMUS+”, au participatelevi de la Liceul Tehnologic Economic Administrativ, coordo-naţi de profesorii Aurora Moscalu, Gianina Buruiană, MihaelaDobrea, Mihaela Apostoaei.

„Prin activităţile organizate de Biblioteca Judeţeană s-a urmă-rit creşterea gradului de difuzare a documentelor de bibliotecă într-o limbăstrăină, sensibilizarea publicului cu privire la importanţa învăţării limbilorstrăine cu scopul declarat de a încuraja promovarea diversităţii culturaleşi lingvistice a Europei, a conceptului învăţării pe tot parcursul vieţii, nunumai în contextul şcolar actual, ci şi în diverse medii culturale, contri-buind astfel la dobândirea unor competenţe lingvistice, absolut necesareprocesului de formare profesională, mobilităţii forţei de muncă, schim-bului de tineri prin proiecte ERASMUS+ şi, nu în ultimul rând, turismuluicultural”, a precizat directorul instituţiei, prof. Mihaela Mereuţă.

Lansarea cărţii „Covorul regal”În cadrul manifestării Nocturna

Bibliotecilor 2017, vineri, 29 septem-brie, în Sala Expo-Club „Victor Brau-ner”, a Bibliotecii „G.T. Kirileanu” aavut loc lansarea cărţii „Covorul regal”de Alexandrina Camelia Mancaş.

În prezenţa autoarei, a soţului săuprofesorul Mihai-Emilian Mancaş, şi aunui public numeros şi avizat, volumul– recent apărut la Editura „CetateaDoamnei” din Piatra-Neamţ – a fost pre-zentat de profesorul Gheorghe Bunghez,editorul Viorel Nicolau şi scriitorul Lu-cian Strochi, într-un adevărat colocviu,moderat de bibliotecarul Dan Iacob.

L

(urmare din pag. 3)

octombrie 2017

„Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută”(urmare din pag. 3)

î

aluri de Prut, apă înştreang...Maluri de Prut, apă înştreang...

Nu va fi nici urmă dintr-o apăCare ne-a durut şi ne-a rănit,Va rămâne alt pământ să-ncapăPrutul ca o muchie de cuţit.

Curge Prutul între ţări române,I se-aude plângerea-n Carpaţi,Olt şi Mureş sar ca să-l îngâne,Jiu şi Nistru, voi ce aşteptaţi?

Şi din cer întregul loc aratăCa un rai însângerat la brâuVino frate să legăm odatăMalurile tragicului râu.

Maluri de Prut, apă în ştreang...Maluri de Prut, apă în ştreang...

Maluri de Prut(urmare din pag. 1)

M

TOŢI DE LA RÂM NE TRAGEM...

Nihil sine Deo

APOSTOLUL Pag. 5


rofesoara Alexandrina Camelia Mancaşeste licenţiată a Institutului Naţional deEducaţie Fizică şi Sport (INEFS) Bucu-reşti şi a predat la Liceul „Carol I” dinBicaz, la Şcoala gimnazială „ElenaDoamna” şi la Colegiul Naţional „PetruRareş”, dobândind gradele II şi I în în-

văţământ.A colaborat la revista de profil a teoreti-

cienilor din sportul românesc, la presa cultu-rală, locală şi regională şi la Apostolul, revistacadrelor didactice din judeţul Neamţ.

A scris drama „Omenie” şi a pus-o înscenă în anul 1971. A publicat: 1993 – roma-nul psihologic „Eternitate de trei ani”; 1997 –volumul de versuri „Alb” şi, în colaborare cuMihai-Emilian Mancaş, volumul de schiţe şi

povestiri „Iepurii de la Iepureni”; 2004 – mo-nografia „Şerbeştii lui Talpă”. Un semnal edi-torial al cărţii poarte fi citit în numărul 201 alrevistei noastre.

Nocturna Bibliotecilor 2017La sfârşit de toamnă, în noaptea de 29 sep-

tembrie 2017, între orele 16.00-22.00, Biblio-teca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ şi-adeschis porţile pentru public într-o nouă ediţiea campaniei naţionale Nocturna Biblioteci-lor.

Pe agenda acţiunii s-au regăsit lansareacărţii „Covorul regal” de Alexandrina CameliaMancaş, vernisajul expoziţiei colective de pic-

tură, Ima -gine, sens şimesaj în artade inspiraţiepopu l a r ă” ,dezbateri, vi-zionări demateriale in-f o r m a t i v e ,ateliere delectură, demeşteşuguritradiţionale,de conversa-ţie în limbaengleză, de

P

(Continuare în pag. 6)

octombrie 2017

Educaţiadin perspectiva valorilor

n intervalul 28-30 septembrie 2017, a avut loc, la Chişinău, ceade-a IX-a ediţie a Conferinţei internaţionale cu tema Educaţia dinperspectiva valorilor. Organizat de Universitatea „1 Decembrie1918” din Alba Iulia în parteneriat cu Universitatea de Stat a Mol-dovei din Chişinău, evenimentul a adunat peste 125 de participanţi(cercetători, cadre didactice, masteranzi, doctoranzi) din maimulte centre universitare şi instituţii de învăţământ preuniversitardin România, Republica Moldova, Rusia, Franţa, Italia etc., apar-

ţinând diverselor domenii: filosofie, teologie, istorie, drept, litere, peda-gogie şi psihologie.

Tema abordată e legată de contextul în care ne întrebăm, retoric,dacă tinerii de astăzi mai au modele autentice de urmat, mai sunt preţuiteadevăratele valori autentice, mai raportăm comportamentul uman la vreolege morală, ce vom transmite viitoarelor generaţii etc.

Cele nouă secţiuni ale conferinţei: Educaţie şi valori în societateacontemporană, Formarea iniţială şi dezvoltarea profesională a cadrelordidactice, Metodologia didactică şi inovarea în învăţământ, Cercetăriprivind utilizarea TIC în educaţie, Modele privind învăţarea pe tot par-cursul vieţii, Repere în educaţia religioasă şi educaţia morală, Literaturaşi valorile morale în educaţie, Experienţe didactice în învăţământul pri-mar şi preşcolar, Aspecte etice în educaţie au vizat evidenţierea roluluiadevăratelor modele în promovarea valorilor morale în societatea con-temporană. Interesul participanţilor pentru fiecare secţiune a oferit po-sibilitatea formulării unor răspunsuri la întrebări ce preocupă societateade astăzi, aflată în căutarea de repere axiologice. Dintre zecile de titluriprezentate şi analizate de către participanţi menţionăm: Relaţia dintreBiserică şi Teologie din perspectiva misionară ortodoxă, Activitatea li-terară a Arhimandritului Andronic Popovici, între spiritul creştin – or-todox şi cel istoric, Impactul taberelor ortodoxe asupra formăriiduhovniceşti a copiilor şi tinerilor, Aspecte privind raportarea adoles-cenţilor la prezenţa icoanei în şcoală şi în spaţiul public, Covoarele mol-doveneşti – dialog între tradiţii şi modernitate, Idealul educaţieinaţionale – forţa motrice a Unirii, Ortodoxie şi toleranţă în Ţările Ro-mâne în secolul al XVII-lea, Aspecte ale limbajului pozitiv în textul re-ligios, Calvarul mănăstirilor basarabene în anii stăpânirii sovietice,Cuviosul Serghie de Radonej – teologul Sfintei Treimi, Constituirea va-lorilor religioase în lucrarea Religie si spirit a lui Lucian Blaga, Reco-mandări privind metodologia de organizare a predării disciplinei„Religie” în învăţământul preuniversitar din Republica Moldova, Tole-ranţa religioasă în şcoală, Acţiunea umană la limita discreţiei. Între teo-ria etică şi practica socială, Dimensiunea axiologică a tradiţiilornaţionale: potenţialul lor, Dimensiuni moral-creştine în Letopiseţul ŢăriiMoldovei, Elemente de teologie catafatică în opera lui Mihai Eminescu,Lăsaţi copiii să vină la Mine! etc. Toate aceste subiecte au demonstratcă doar cunoscând persoana umană în complexitatea ei (trup şi suflet),putem deschide domeniul pedagogic spre oferirea de modele şi perspec-tive ale dezvoltării.

Articolele şi studiile conferinţei urmează a fi publicate într-un volumcolectiv, care va fi tipărit în luna noiembrie a acestui an, la o editură deprestigiu. (Prof. dr. Mihai FLOROAIA)

Dascălului de Religie, cu drag...emnalăm apariţia lucrării...Citire! Predici şi meditaţiila Apostolul de peste an.Scrisori către Profesorii deReligie, a distinsului profe-sor şi teolog, pr. ConstantinNecula, publicată la Editura

Andreiana, Sibiu, 2017. Inedită în literatura de specia-

litate, cartea părintelui Necula con-ţine peste 80 de meditaţii, scrisori,comentarii la epistolele ce se citescîn cadrul Sfintei Liturghii dumi-nica, precum şi diverse teme de ac-tualitate: Limitele umanismuluieuropean, Să fii o făptură nouă,Îmbrăcaţi-vă întru iubire, Desprecucernicie şi prigonire, Iar nădej-dea nu ne face de ruşine, Sămânţauitată a iertării, Nevoia de since-ritate, Cum ne educăm să educăm,Cultivaţi curiozitatea şi creativita-tea, Învăţaţi copiii să cunoască peDumnezeu, Talentul este tragereade inimă etc. Apărute în presă (Re-publica, Telegraful Român, Capi-tal Cultural, Lumina, Citta deVita), majoritatea articolelor tră-dează stilul jurnalistic al autorului,înaintea celui de preot slujitor.

Modalitatea în care sunt expli-cate textele biblice (Apostolul),având mesajul ancorat în realitateacontemporană oferă cititorilor o vi-ziune actualizată a acestuia. Toto-dată lucrarea răspunde nevoilor deconcentraţie pastorală pe care otransmit tinerii de astăzi.

Nevoia de a reconstrui pasto-raţia pe principiile transparenţeiadministrative, a dialogului pasto-ral şi a competenţei duhovniceşticonstituie linia centrală a subiecte-lor abordate.

Mai mult ca oricând, astăzi,copiii au nevoie de părinţi şi deeducatori care să le fie alături, pen-tru a-i forma şi a-i creşte în since-ritate şi organizarea vieţii. Nu estenormal ca în numele copiilor să„vorbească” diverse organisme, or-ganizaţii şi instituţii implementate

prin derută, specializate în nimici-rea a ceea ce mai există pur în su-fletul copilului.

Marea dramă o constituie fap-tul că astăzi, nu mai există „oa-meni” în adevăratul sens altermenului, oameni întregi, cu su-flet, motivaţi de trăirea în Hristos,nu de bani, de interese materialepersonale sau de grup. Din păcate,în zilele noastre, confuziile princi-pale rezultă de la amestecul incon-gruent al lucrurilor pe care nu leştim dar le înlocuim cu diversescenarii, ceea ce duce la derutarepe toate planurile.

Nu se poate realiza un învăţă-mânt solid în adevăratul sens al cu-vântului doar pe baza unorsondaje, păreri personale ale unuiasau altuia care au anumite inte-rese, ci trebuie avută în vedereabordarea interdisciplinară care săofere o viziune de ansamblu asu-pra a ceea ce dorim să se transmităîn clasă.

Închei succinta prezentare cuîndemnul de a citi şi analiza ceeace scrie părintele profesor Con-stantin Necula în cele peste 330 depagini, cartea fiind de un real folosnu doar cadrelor didactice carepredau Religia ci tuturor celor in-teresaţi de abordarea axiologică alumii de azi. Spre meditaţie, asuprarolului nostru în această lume,citez un text al teologului americananglican N.T. Wright: „Făcuţi pen-tru spiritualitate, ne bălăcim în in-trospecţii. Făcuţi pentru bucurie,ne bălăcim în plăcere. Făcuţi pen-tru dreptate, strigăm după răzbu-nare. Făcuţi pentru relaţii cuceilalţi, stăruim în propriul nostrufel de a fi.... Creştini, suntem che-maţi, aici şi acum, să fim instru-mentele noii creaţii a luiDum nezeu, nu simpli beneficiari,ci şi agenţi activi pentru ÎmpărăţiaSa în această lume...”.

Prof. dr. Mihai FLOROAIA

S

Î

Arte şi meserii

APOSTOLULPag. 6


odelaj în lut, de acuarelă, teatru de umbre şi jocuri pentru copii,precum şi audiţii muzicale şi proiecţii cinematografice.

Nocturna Bibliotecilor este o iniţiativă a Asociaţiei Naţio-nale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România(ANBPR), care îşi propune să ofere publicului o alternativăagreabilă de petrecere a timpului liber, într-un cadru destins, încare utilizatorii să aibă ocazia să interacţioneze cu personalul bi-

bliotecar şi să experimenteze servicii moderne de bibliotecă, mai puţincunoscute audienţei largi.

Prin intermediul acestei activări nocturne a bibliotecilor, se în-cearcă o evadare din rutina cotidiană şi combaterea percepţiei con-servatoare asupra misiunii şi funcţiei bibliotecii publice în educareapermanentă a publicului. Totodată, această campanie este menităsă stimuleze creativitatea bibliotecarilor în realizarea de eveni-mente şi activităţi culturale de impact şi să atragă un număr cât maimare de vizitatori în spaţiile de bibliotecă, care, în viitor, să devină

utilizatori fideli şi consumatori avizaţi de produse şi servicii cultu-rale.

„Atelier de modelaj Frumuşica”Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ, în parteneriat cu

Active Travel Tour, a lansat proiectul „Atelier de modelaj Frumuşica”,luni, 25 septembrie 2017. În faţa copiilor prezenţi împreună cu părinţii,a celor interesaţi de manifestare, au oferit detalii iniţiatoarea şi coor-donatoarea proiectului, Ana Popa, precum şi invitaţii ei: kinetotera-peutul Bogdan Răcariu, psihologul Liliana Spătaru, ceramistul IulianGorea, restaurator în cadrul Muzeului de Istorie al Complexului Mu-zeal Judeţean Neamţ.

Mihaela Mereuţă, directorul-manager al Bibliotecii „G.T. Kiri-leanu: «Atelier de modelaj Frumuşica» este un proiect nou, inovator,prin care dorim să dezvoltăm competenţe şi abilităţi în domeniul arteimodelajului, a olăritului, al inovării artistice, al informării, comunicării

m

(urmare din pag. 5)

octombrie 2017

onstantin Ardeleanu s-a născut la Tazlău,Neamţ, pe frumoasa vale pe unde în urmăcu jumătate de mileniu şi-a aşezat ctitoriaŞtefan cel Mare, ca mărturie a treceriisale pe aceste locuri străbătute mai târziude unele personalităţi ale culturii noastre,Mihail Sadoveanu, Panait Istrati, şi nu în

ultimul rând, doctorul scriitor I. I. Mironescu,născut şi el în această localitate.

În intervalul 2014-2016, Constantin Arde-leanu a publicat trei volume masive (aproxima-tiv 1200 de pagini în total) ce alcătuiesc olucrare deosebit de valoroasă, atât prin bogăţiainformaţiei cât şi prin modul de prezentare ine-dit, intitulată „Obliteraţii”.

Pentru cititorii care vor fi contrariaţi de tit-lul acestei cărţi, având în vedere sensurile mul-tiple şi explicaţiile diverse ale celor trei termenide bază din dicţionare (oblitera; obliteraţie;obliterare) prezentăm succint conţinutul şi im-portanţa întreprinderii lui Constantin Arde-leanu, nu înainte de a atrage atenţia cititoruluice poate fi inhibat în faţa acestui termen că înprimele pagini ale volumului întâi, în textul ceare drept titlu cuvântul de pe coperta cărţii şi încel de-al doilea text – Argument –, va găsi ex-plicaţiile pe care autorul însuşi le-a consideratnecesare. Părerea noastră este că autorul dintr-unexces de modestie a ales acest titlu comparândîntreprinderea sa cu aceea a unui filatelist care,din lipsă de posibilităţi materiale, îşi alcătuieşteo colecţie de timbre obliterate.

Această impresionantă carte este un adevă-rat compendiu de istorie a literaturii române ceconţine cele mai strălucite nume care au contri-buit la formarea limbii noastre literare şi crearealiteraturii din perioada „începuturilor” într-o or-dine cronologică, autorul având în vedere anulde naştere a celor incluşi în paginile cărţii: dela Simion Ştefan şi Dosoftei (1624) la MariusChivu (1978).

Realizarea celor trei volume se bazează peo impresionantă zestre livrescă a autorului, rea-lizată prin lecturi atente, în timp, din care s-aunăscut cele aprox. 500 de fişe ce ilustrează ca-lităţile de analist ale autorului, deşi acesta nuprovine, ca formaţie, din mediul academic filo-logic, lucru ce i-ar putea fi imputat de anumite„personalităţi” din domeniul criticii şi istorieiliterare, dar cazul său nu este singular ca între-prindere fie şi numai dacă îl avem în vedere peOvid S. Crohmălniceanu, cel care, deşi absolvent

de Politehnică, ne-a lăsat o importantă istorie aliteraturii (v. Literatura română între cele douărăzboaie mondiale).

Cartea lui Constantin Ardeleanu este şi nueste o istorie a literaturii române de la începu-turile ei menţionate şi în alte „istorii”, ci maimult o incitare la lectură şi cercetare a deveniriilimbii literare şi a literaturii române. Pe lângăunele date esenţiale referitoare la viaţa, dar maiales la opera autorilor incluşi în cele trei vo-lume, cititorul va avea surpriza să afle unele în-

tâmplări relatate cu harul şi umorul cunoscuteale lui Constantin Ardeleanu, precum şi uneleasocieri între autori care au trăit în epoci diferitedar au în comun anumite trăsături. Chiar dinprimele pagini surprinde alăturarea dintre Do-softei şi Nichita Stănescu: „Doi apostoli ai lim-bii române (primul a fost canonizat de BisericaOrtodoxă în 2005, al doilea s-a mulţumit cu asi-milarea ca înger), trăitori la o distanţă de treiveacuri: mitropolitul Sucevei întru Hristos, Do-softei (26.10.1624/13.12.1693) şi Nichita Hris-tea Stănescu (31.03.1933-13.12.1983) au trecutvămile văzduhului într-o zi, socotită îndeobştecu ghinion, 13 (de altfel bornele lor existenţialesunt doldora de 13, fie prin însumare cifrică, fieprin reprezentare grafică), sau: „La începutulsecolului al XVIII-lea, cărturarul iluminist Di-mitrie Cantemir a făurit o bijuterie literară,scrisă în latină (1714-1716), la cererea Acade-miei din Berlin: Descriptio Moldaviae. Dupăaceea, Eminescu, Creangă, Sadoveanu, fraţii Teo-doreanu, I. I. Mironescu, Grigore Vieru, AdrianAlui Gheorghe, Nicolae Sava s-au preocupat

de... scrierea Moldovei.”De altfel, cu excepţia câtorva articole de

mai mari dimensiuni despre „marii clasici”(Creangă, Caragiale, Eminescu, Slavici) saumarii interbelici (Arghezi, Sadoveanu, Barbu,Bacovia, Blaga, Rebreanu), fişele lui Constan-tin Ardeleanu sunt de mici dimensiuni, dar potfi socotite adevărate bijuterii ale speciei (tabletaliterară).

Cititorul va fi surprins, ca şi noi, când vadescoperi, în cel de al treilea volum, la final,subtitlul „Lumea oamenilor de literatură din ar-mată (Obliteraţii cu aliniaţii)” unde este prezen-tată o altă serie de autori, de la Laurenţiu Fulga(1916) şi Nicolae Tăutu (1919) până la HoriaMocanu (1979). Această listă putea fi inclusăîn volumele anterioare, dar autorul, probabil, nuştim din ce considerente, a vrut să scoată în evi-denţă această categorie de scriitori.

Adăugăm şi o observaţie care nu ştirbeştecu nimic valoarea acestei cărţi. În procesul detehnoredactare a materialului poate că ar fi fostbine să se acorde o atenţie mai mare elaborăriiunei bibliografii, cuprinzătoare de altfel, dar re-dactată după principii neacademice şi ar fi fostutilă realizarea unui cuprins comun al celor treivolume, aşezat în primele pagini ale volumuluiîntâi, pentru o orientare mai uşoară a cititoru-lui.

Şi încă o precizare, în mod deosebit pentrucăutătorii de „noduri în papură” în lucrările al-tora şi mai puţin în „creaţiile” proprii. Cartea lacare facem referiri nu este o istorie exhaustivăa literaturii române, cum, de altfel niciuna din-tre cărţile de acest fel publicate înainte şi dupămonumentala „Istorie a literaturii române de laorigini până în prezent” (1941) de George Că-linescu, inclusiv aceasta din urmă, nu a reuşitsă cuprindă întreaga creaţie literară din cele maivechi timpuri şi până azi. Mai mult, cele trei vo-lume sunt de fapt un jurnal de lectură realizatăîn timp, jurnal ce poate fi un exemplu de însu-şire a valorilor de patrimoniu, mai ales pentrutinerii care încă nu au descoperit valorile dinacest domeniu al cunoaşterii umane, adunate încâteva secole.

Având în vedere toate cele expuse anterior,se cuvine să apreciem la justa valoare cartea luiConstantin Ardeleanu şi să adresăm autorului,sincerele noastre felicitări.

Constantin TOMŞA

C

Un fabulos jurnalde lectură

Paşi spre Europa

APOSTOLUL Pag. 7


i promovării turistice a tot ceare mai frumos comunitateanemţeană, să cunoaştem maibine ceea ce înseamnă istorieşi patrimoniu cultural local,plecând de la străvechea cul-tură Cucuteni.

Ana Popa de la Activ TravelTour: Dorim să aducem comunităţiidin care facem parte un concept depromovare turistică, prin desfăşura-rea unor activităţi de educaţie non-formală pentru tineret şi copii,sloganul nostru fiind «Susţinem per-formanţa vocaţională prin educaţienonformală». Activităţile specificeatelierului se vor desfăşura şi în ca-

drul unor evenimente în aer liber, în program fiind cuprinse şi excursiitematice la muzee, case tradiţionale şi ateliere meşteşugăreşti. Ex -cursiile vor fi filmate şi vor constitui baza pentru conceperea unui do-cumentar de prezentare turistică a ţinutului nemţean ce va fi înscrisla concursuri cu tematică turistică sau documentară.

Conferinţa „România în primul războimondial – istorie şi geopolitică”

În organizarea Asociaţiei Profesorilor de Istorie Neamţ şi a Inspec-toratul Şcolar Judeţean Neamţ, pe 22 septembrie, în sala „CalistratHogaş” a Consiliului Judeţean Neamţ, în cadrul proiectului „Memoriaidentitară în judeţul Neamţ – cercetare istorică asupra războiului deîntregire” s-a desfăşurat conferinţa „România în primul război mondial– istorie şi geopolitică”.

[


octombrie 2017

O minunatăexperienţăîn Croaţia

ragostea noastră pentru badminton a în-ceput încă din anul 2013, când am ţinutprima dată în mână o rachetă şi un flutu-raş de badminton. Dar, încetul cu încetul,am evoluat şi, după participarea la diverseconcursuri naţionale desfăşurate laBacău, Iaşi, Bucureşti, Suceava, Fălti-ceni, Ploieşti, Oneşti, acest sport a devenit

pentru noi o adevărată pasiune. O pasiune carea rodit la cel mai recent concurs internaţionalcare a avut loc în Croaţia, în perioada 8-10 sep-tembrie a. c.

De la Piatra-Neamţ la Zagreb am făcutdouă zile, un drum lung şi obositor. Aşa că amintrat în sală cu mari emoţii. Am fost încurajateînsă de domnul profesor Andrei Ursache carene-a spus că am venit pentru a câştiga experienţăşi curaj şi că trebuie să avem încredere în noi,pentru că suntem bine pregătite. Aceasta, dar şiobservarea nivelului copiilor din alte ţări, ne-audat speranţe că am avea şi noi şanse de câştig.

Am susţinut două probe – de simplu şi dedublu. La simplu, am întâlnit cele mai bune ju-cătoare care practicau acest sport de la 6 ani. Ne-am străduit şi am dat tot ce am avut mai bun dinnoi. Chiar dacă am pierdut unul dintre meciuri,am câştigat două şi am reuşit să trecem pesteprima etapă.

A urmat proba de dublu, unde am intratfoarte tensionate deoarece ştiam că nivelul ace-lor fete e mult mai ridicat decât al nostru. Daram reuşit să ne învingem emoţiile şi să câştigăm;şi am plâns şi am tremurat de fericire. Aceleclipe au fost de neuitat. Ne-am mai bucurat şi deo mare galerie formată din membrii mai multorcluburi sportive române, care ne-au ajutat să tre-cem peste unele clipe grele ale meciului.

Am fost premiate, dar ne-au emoţionat şi fe-licitările unor profesori străini. Nădăjduim însă căcel mai mândru a fost profesorul nostru, fără acărui pasiune şi pricepere nu am fi putut ajungeacolo. Ne dorim să fie mulţumit de rezultatelenoastre. Nu ne aşteptam ca prima medalie laproba de dublu fete să fie chiar una internaţională.

Am trăit o experienţă minunată în Croaţia,pe care nu o vom uita niciodată!

Alecsia Maria TANASICIUC,Daria Andreea ALUNGULESEI

Colegiul Tehnologic „Spiru Haret”,performanţe sportive internaţionale!

n perioada 8-10 Septembrie 2017, la Za-greb, s-a desfăşurat cea de a V-a ediţie acompetiţiei Badminton Europe la care auparticipat, alături de România, concurenţidin Croaţia, Serbia, Polonia, Ungaria, Bul-garia, Austria, Germania, Italia, Portuga-lia, Israel, Cipru, Republica Moldova.

Aici, sportivele noastre Daria AndreeaAlungulesei şi Alecsia Maria Tanasiciuc dinclas a-VI-a A, eleve ale Colegiul Tehnologic„Spiru Haret” din Piatra-Neamţ, deşi aflate laprima confruntare internaţională, au reuşit să ob-ţină medalia de bronz la proba dublu fete (DBsau GD).

La proba de dublu cu Ungaria, respectiv cuperechea Nelli Dudas/Mira Koszo la categoriaU13, fetele noastre după ce au pierdut primul set(11-21), au restabilit egalitatea în setul II (23-21), pentru a câştiga setul III (21-19) şi meciul.Rezultatul a adus bucurie şi exuberanţă pe bancaRomâniei, mai ales după tensiunea ultimului set,decis greu în favoarea noastră. Am fost încurajaţidin public şi de sportivii de la Armanda Sud Bu-cureşti, iar sala a fost cu noi, au apărut steaguriletricolore şi s-a scandat îndelung: „ Ro-mâ-ni-a!Ro-mâ-ni-a! Pia-tra Neamţ! Pia-tra Neamţ!”.Bucuria a fost maximă: urma semifinala cu Aus-tria, dar Medalia de Bronz era asigurată!

În semifinala cu Austria, desfăşurată dumi-nică 10 septembrie 2017, pentru un loc în finală,fetele noastre au pierdut în faţa sportivelor LenaKrug şi Chiara Rudolf, într-un meci dramatic:primul set cu 18-21 şi al doilea, cu 9-21.

Felicitând fetele noastre pentru rezultatulobţinut la prima noastră participare la un concursinternaţional, trebuie să menţionăm că ele se an-trenează la CS Andriany Piatra-Neamţ, căruia îimulţumim şi pe această cale.

Eforturi? Bravo lor pentru atitudinea din jocşi comportamentul din afara terenului, pentruimplicarea şi efortul deosebit realizat în cei cinciani de antrenamente şi muncă asiduă... Mulţu-miri şi bravo părinţilor pentru efortul şi susţine-rea în continuare a acestui sport! Iar copiii maisunt şi premianţi la învăţătură!

Obiectivul participării la acest concurs a fostconstrucţia unei echipe puternice, câştigarea ex-perienţei competiţionale mai ales, pentru a neprezenta în formă sportivă atunci când vom evo-lua în faţa propriilor suporteri la Piatra-Neamţ,în sala Polivalentă, în perioada 1-3 decembrie2017, când vom organiza concursul „SupercupaRomâniei la Seniori Elite şi U13”, proiect reali-zat cu sprijinul Primăriei Piatra-Neamţ.

Mi-a părut foarte rău că, datorită unor con-juncturi nefavorabile, nu au putut fi prezenţi şi:Matei Munteanu din clasa a VI-a A, PostolacheAndra din clasa a VI-a C, Postolache Victor dinclasa a III-a C – Vicecampionul nostru Naţionalpe anul 2016 la categoria U9, sportivi foarte ta-lentaţi, toţi elevi ai şcolii noastre.

Da, suntem mândri de voi! Felicitări!!!

Profesor, Andrei URSACHEColegiul Tehnologic „,Spiru Haret”

Piatra-Neamţ

Î

D

Dubito, ergo cogito

APOSTOLULPag. 8


a eveniment au fost invitaţi profesorii de istorie din Neamţ, pro-fesori universitari, elevi şi oficialităţi judeţene. Volumul colectiv„Neamţul în războiul de întregire naţională – memorie şi istorie”,ce a fost lansat la manifestarea de vineri, reliefează efortul derăzboi al judeţului Neamţ şi rememorează fapte din vremea răz-boiului pentru reîntregire. Surpriza, mai mult decât plăcută, a re-prezentat-o elevii, care au publicat studii documentate, atent

elaborate. Trebuie amintiţi Corina-Oana Mazilu, Ioan Cristian Gheor-ghiu (ambii de la Colegiul „Calistrat Hogaş”), Radu Ştefan Tigran (Co-legiul Naţional „Petru Rareş”), Ilie Cleopa (Boboieşti). În acelaşicadru, prof. dr. Mihai Lostun şi-a lansat lucrarea „Jurnal de război1916-1919. Sergent Dumitru Platon”. La simpozion a fost prezentatăconferinţa cu tema „România în primul război mondial – istorie şi geo-politică” susţinută de prof. dr. Doru Dumitrescu, inspector general înMinisterul Educaţiei Naţionale.

Expoziţie Eduardo Diez – Marea, inima meae 12 octombrie 2017, dată care coincide cu Ziua Hispanităţii,la Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ, a avut loc vernisajul ex-poziţiei de pictură Marea, inima mea, în prezenţa autoruluicelor peste 30 de lucrări de pe simeze, spaniolul Eduardo Diez.Artistul îşi desfăşoară activitatea la Madrid, unde adminis-trează, ca şef al Departamentului Artă şi Cultură, Casa de ArtăCantabria, lăcaş în care a organizat expoziţii personale şi de

grup, împreună cu artişti din Spania, România şi alte ţări din Europa.În România, Eduardo Diez a expus la Muzeul „Nicolae Grigorescu”din Câmpina, Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi, Muzeul de Artă„Mircea Ionescu Quintus” din Ploieşti, Muzeul Brukenthal din Sibiu,Muzeul Marinei Române din Constanţa. Are, de asemenea, lucrăriîn galeriile şi muzeele din Bulgaria, Bosnia-Herţegovina, Germania,Italia, Lituania, Portugalia, Franţa, Anglia, Statele Unite ale Ameri-cii.

(urmare din pag. 7)

LP

octombrie 2017

Aniversări culturale– octombrie

1. ZIUA INTERNAŢIONALĂ AMUZICII

05. STANCU, ZAHARIA(1902-1974) scriitor, academician;115 ani de la naştere

05. ZIUA MONDIALĂ A PRO-FESORULUI

06. PAPAHAGI, TACHE (1892-1977)lingvist, etnograf şi folclorist; 125 ani de lanaştere

06. ŢUŢEA, PETRE (1902-1991)eseist, filosof, economist; 115 ani de la naş-tere

09. MAUROIS, ANDRÉ (1885-1967)scriitor, istoric francez; 50 ani de la moarte

10. DIMA, GHEORGHE (1847-1925)compozitor, dirijor, academician; 170 ani dela naştere

12. 525 ani de la descoperirea AME-RICII de către navigatorul Cristofor Co-lumb

13. ODOBLEJA, STEFAN (1902-1978) medic, scriitor, academician; 115 anide la naştere

14. CONACHI, COSTACHE (1777-1849) scriitor; 240 ani de la naştere

14. LECCA, CONSTANTIN (1807-1887) pictor; 130 ani de la moarte

14. NEGULESCU, PETRE P. (1872-1951) filosof, academician; 145 ani de lanaştere

18. SEBASTIAN, MIHAIL (1907-1945) dramaturg, eseist, romancier, traducă-tor; 110 ani de la naştere

22. ANDREESCU, IOAN (1850-1882)pictor, academician; 135 ani de la moarte

24. BHOSE, AMITA (1933-1992)prima traducătoare a lui Mihai Eminescu înbengali; 25 ani de la moarte

25. ZIUA ARMATEI ROMÂNE26. †) SF. M. MC. DIMITRIE, IZVO-

RÂTORUL DE MIR28. VULCĂNESCU, MIRCEA (1904-

1952) filosof, sociolog, economist, publicist;65 ani de la moarte. (Red.)

Calitatea umană, înainte de toate-am lămurit oarecum, după nişte expe-rienţe amărui din toţi anii trăiţi în ţări-şoara noastră şi după călătorii prin lume,că totul depinde de simpla calitate etic-morală a oamenilor, că România a rămasla coada Europei tocmai din cauza oame-nilor limitaţi nu numai intelectual şi pro-

fesional cât mai ales uman şi care au ajuns săaibă unele poziţii, oricât de neînsemnate, prininstituţii, prin şcoli, peste tot. Pentru că ei fac,de fapt, atmosfera de doi bani pe oriunde semişcă. Iar răutatea lor e uneori inimaginabilă,trebuie să o spunem. Bărbaţi sau femei, suntrăzbunători, meschini, plini de venin, iar preo-cuparea lor cea mai importantă este să fie atenţila viaţa şi activitatea celorlalţi, în special alecelor care încearcă să mişte cât de cât lu-crurile în direcţia lumii civilizate.

Nu cred, de exemplu, în ra-poarte şi hârtii în sistemul de în-văţământ, nici în severitateaafişată şi intimidantă la clasă aprofesorului, nici în obsesia pentruevaluare şi iar evaluare, nici în rele-vanţa notelor pentru capacităţile psiho-emoţionale şi intelectuale ale elevilor, nici în„competenţa în domeniu” a profesorului lipsitde orizont cultural şi intelectual sau de infinitde simpla bunătate sufletească, nici în spiritulde competiţie dus la extrem.

Cred în atitudinea prietenoasă, părintească,în disponibilitatea pentru dialog, în simţul umo-rului, în interesul pentru lectură şi în generalpentru carte, calităţi fără de care nicun super-mega-management educaţional din univers nureuşeşte să fie decât o schiţă seacă dezvoltatăpapagaliceşte în „jdemiile” de hârţoage care nufolosesc nimănui.

Din păcate, dincolo de excepţiile admira-bile, peisajul e colorat de „orgolii”, „pretenţii”,„infatuări”. „Eu sunt Profesorul, tu eşti elevulşi îmi datorezi ascultare necondiţionată!” estedeviza după care par să funcţioneze mulţi oa-meni ai învăţământului.

Chiar am fost întotdeauna mirat de încre-derea neclintită şi fără umbră de îndoială pecare unii o au aşa pur şi simplu în propriile pă-reri, în propriile puncte de vedere, în propriulmod de a se raporta la situaţii şi la oamenii dinjur. Îi recunoşti după felul neobosit în care îţi

vorbesc despre ei, despre întâmplările lor şi maiales despre certitudinile lor. Şi după graba cucare se supără atunci când îi contrazici sau nule ţii hangul, deşi susţin peste tot că nu sunt ran-chiunoşi, că nu pun la inimă nimic şi aşa maideparte.

Atitudinea suficientă (da, aceea care nu mailasă loc de nimic şi pentru nimeni pe lângă ea!)e şi amuzantă şi tristă. Amuzantă, pentru că e încontrast flagrant cu lumea mare şi diversă decare persoana în cauză nu pare mai deloc con-ştientă. Tristă, pentru că e întotdeauna băţoasă,arogantă, însoţită de o încordare permanentă carear merita cauze mai bune. Plus deranjul pe careîl produce printre oameni care îşi trăiesc împăcaţisentimentele propriilor limite încercând să se au-

todepăşească prin hărnicie, disciplină, per-severenţă.

Cum să spun? În principiu, estebine să fim încrezători în steauanoastră pe pământ şi să facem cedepinde de noi pentru ca lucrurile

să se plieze pe aceste proiecţii, darfără momentele de ezitare, fără replie-

rile prudente, fără dramul de modestietotul poate deveni o imensă iluzie care falsificăchiar viaţa aceea extraordinar de stăpână pe sine.

Şi chiar dacă ajungem, în timp, să învăţămdin mers despre oameni, e în natura noastrăcumva să nu reuşim să integrăm lecţia aceasta înpropriile situaţii de viaţă şi să fim mai mereuluaţi prin surprindere.

Răutatea gratuită, căci despre ea este vorba,este ceva ce nu voi înţelege probabil niciodată,oricâte instrumente de explorare aş folosi. Expli-caţii pentru pornirile ostile fără motiv sunt des-tule: istorice (anii de teroare comunistă şi firelede legătură încă puternice în societate), educa-ţionale (marginalizarea valorilor etic-morale şiculturale), sociale (manelizarea şi isterizarea oa-menilor prin mass-media), politice (proliferareatipului de lider „şmecher” şi „descurcăreţ”), psi-hologice (traume şi frustrări acumulate) etc. Cutoate acestea, ne trezim adesea luaţi pe nepregă-tite, învinşi, puşi la punct, fără replică, reduşi latăcere. Şi este nevoie de multe resurse sufleteştipentru a trece cât de cât cu bine prin astfel de în-cercări.

Psiholog, Vasile BAGHIU

0

M

NOTEDE

TRECERE

Cogito, ergo sum

APOSTOLUL Pag. 9


„Artistul spaniol are capacitatea de a descoperi în spatele ori-zonturilor aparent neutre dar totdeauna mişcătoare şi pline de o anu-mită poezie, pricini pentru nuanţe, rafinamente cromatice în aşamanieră încât lucrarea se transformă într-un univers fabulos al culo-rii.” (Doina Păuleanu, critic de artă, director al Muzeului de Artă dinConstanţa)

Simpozionul Naţional de pictură„Victor Brauner”

Organizat de Uniunea Artiştilor Plastici – Filiala Neamţ şi Com-plexul Muzeal Judeţean Neamţ vernisajul expoziţiei prilejuite de Sim-pozionul Naţional de pictură „Victor Brauner”, Ediţia a VI-a,Alexandru cel Bun 2017, a avut loc la Galeria „Lascăr Vorel”, luni 2octombrie 2017.

octombrie 2017


Aniversări culturale– noiembrie

2. COVALI, EDUARD (1930-2002)dramaturg, teatrolog, publicist, tradu-cător; 15 ani de la moarte

02. PAVELESCU, CINCINAT(1872-1934) poet, epigramist; 145 anide la naştere

07. CURIE, MARIE (1867-1934) fizician, chimist francez, laureatNobel; 150 ani de la naştere

08. CUZA, ALEXANDRU C. (1857-1947) om politic, academician; 160 ani de lanaştere

12. BOTTA, EMIL (1912-1977) poet,prozator, actor; 105 ani de la naştere

13. GOLDIŞ, VASILE (1862-1934)academician, publicist, om politic; 155 anide la naştere

17. RACOVIŢĂ, EMIL (1868-1947)explorator, speolog, biolog, academician; 70ani de la moarte

17. RODIN, AUGUSTE (1840-1917)sculptor, grafician şi pictor francez; 100 anide la moarte

19. PALADE, GEORGE EMIL(1912-2008) biolog şi medic, laureat Nobel;105 ani de la naştere

21. (†) INTRAREA ÎN BISERICĂ AMAICII DOMNULUI

24. BRĂTIANU, IONEL I. C. (1864-1927) om politic, academician; 90 ani de lamoarte

24. SWIFT, JONATHAN (1667-1745)scriitor irlandez; 350 ani de la naştere

25. COANDĂ, HENRI (1886-1972)inginer, pionier al aviaţiei, inventator, aca-demician; 45 ani de la moarte

27. EFTIMIU, VICTOR (1889-1972)scriitor, academician; 45 ani de la moarte

27. ISPIRESCU, PETRE (1830-1887)prozator, folclorist; 130 ani de la moarte

29. BĂLCESCU, NICOLAE (1819-1852) istoric, scriitor, revoluţionar, academi-cian; 165 ani de la moarte

30. (†) SF. APOSTOL ANDREI,Ocrotitorul României (zi nelucrătoare)

Red.

0

Pledoarie pentru învăţarea limbilor străine

um noi românii suntem fiinţe foarte spi-ritualizate, o pledoarie pentru învăţareauneia sau a mai multor limbi străine poateîncepe perfect cu aceste vorbe ale luiCharlemagne. În plus, cred că o limbăstrăină cunoscută înseamnă o nouă viaţă.Viaţă pe care ţi-o dă deplasarea cu mult

mai departe a orizontului tău, o deschideremult mai largă a minţii, un vocabular din ce înce mai bogat, o stimulare permanentă a inteli-genţei, un aport important la cultura generală,rezultat din relaţionarea strânsă cu modul de agândi, cultura şi cotidianul poporului în care ease vorbeşte. Şi, pentru accentuarea viziuniimele în legătură cu o nouă viaţă – reamintescproverbul francez care spune că un om care cu-noaşte două limbi străine valorează cât doi oa-meni.

Cred că a învăţa o nouă limbă străină esteun adevărat balsam pentru creier, având în ve-dere stimularea activităţii cerebrale, excelentulşi permanentul exerciţiu de memorare, îmbună-tăţirea atenţiei şi marea flexibilitate cognitivăpe care ne-o conferă, fapt ce ne ajută să ne des-curcăm mai bine în situaţii neprevăzute. Toateacestea ne dau şanse mai mici de a ne îmbolnăvide boala Alzheimer. Dacă teoretic, aceastăboală poate afecta pe oricine, totuşi, conformunui studiu făcut de Asociaţia Americană pen-tru Progres Ştiinţific, persoanele bilingve dez-voltă această boală cu patru sau cinci ani maitârziu decât celelalte sau chiar deloc.

Din moment ce o a două limbă ne atrageatenţia privind regulile abstracte şi structuralimbii materne, acest lucru ne poate ajuta să fimmai buni la limba nativă. Aşa cum afirmă Geof -frey Willans: „Niciodată nu poţi înţelege olimbă până ce nu înţelegi cel puţin două”. Şi înplus, vom simţi mereu şi mereu şi vom înţelegemai bine dulceaţa versului lui Alexei Mateevici– Limba noastră-i o comoară...

În aceste vremuri ale globalizării, cunoaş-terea unei limbi străine, nu mai reprezintă o do-vadă a inteligenţei, a poziţiei în societate, ci,mai degrabă o adaptare la prezent, iar, în anu-mite situaţii, o cerinţă obligatorie. Orice limbă

se poate învăţa, fie ca este germana, chineza saurusa. Important este, în primul rând să-ţi placăcum sună apoi să te apuci de lucru şi, cel maiimportant, să duci proiectul la capăt. Mijloacelepe care ni le pune la dispoziţie societatea suntmultiple şi eficiente: de la site-uri gratuite careîncep de la nivelul de începător (www.duo-lingo), la ghiduri, dicţionare, manuale procurateprin biblioteci sau librării, cursuri oferite prindiferite instituţii, plus posibilităţile infinite delectură oferite de internet.

Trebuie să spunem că, în special pentru ti-neri, a scrie şi a comunica fluent în mai multelimbi străine este o adevărată investiţie în viitor.În primul rând aceştia vor avea acces la învăţă-mântul superior în ţări cu tradiţie universitară,unde se deschide un drum performant celor carevor absolvi o facultate în Anglia, Germania,Franţa, Elveţia, Olanda. Vor putea obţine job-uri foarte bine plătite oriunde în Europa sau înlume! Afirm acestea fără a bagateliza calitateaînvăţământului românesc universitar...

Şi, nu în ultimul rând, o limbă străină tepoate ajuta sa avansezi în plan profesional, de-oarece ţi se vor deschide noi orizonturi şi... uşi.Cultura generală şi comunicarea interculturalăreprezintă un mare plus. Iar de cele mai multeori, jobul poate fi al tău daca ai avantajul uneilimbi străine în plus faţă de contracandidatultău.

Şi ce poate fi mai plăcut decât ca, atuncicând călătoreşti în ţări străine, să iei contact culimba ţării vizitate exact de la sursă, să te laşicuprins în mulţime de baia de limbă, să legiconversaţii cu localnicii, aproape să gândeşti înlimba lor...

Nu pot încheia această pledoarie pentru în-văţarea limbilor străine (la orice vârstă), fără aaduce un omagiu marilor creatori de limbă:Eminescu, Shakespeare, Cervantes... împreunăcu întreaga pleiadă de scriitori şi poeţi ai lumiilargi – care prin arta lor ca limbaj universal –au legat culturi, ţări şi continente şi au adus oa-menii mai aproape unii de alţii.

Gianina BURUIANĂ

C

Să cunoşti o limbă străină este ca şi cum ai avea un al doilea suflet. Charlemagne – Carol cel Mare

u expus, de la Ştefan DIACONU – cel mai tânăr participant,la Gheorghe VADANA – decanul de vârstă al pictorilor nem-ţeni, colegii lor: Dumitru BEZEM, Dumitru BOSTAN Jr.,Ovidiu BUZEC, Mircea CIACÂRU, Mihai GAVRIL, NeculaiMOROŞAN, Ştefan POTOP, Valeriu ŞUŞNEA.

În prezenţa unui public avizat, profesorul Ştefan Potop,preşedintele Filialei Neamţ a U.A.P., organizatorul simpozio-

nului şi al expoziţiei, a adus mulţumiri gazdelor, pentru ospitalitate,Consiliului Judeţean Neamţ pentru finanţare, a vorbit despre tradi-ţia taberelor de pictură în Neamţ, a prezentat personalitatea artişti-lor expozanţi şi activitatea din tabără: „combatanţii aici de faţă, aulucrat, au schimbat impresii, au avut seri de vizionat filme docu-mentare şi seri de simpozion”. Vicepreşedinte C.J., Laurenţiu Du-lamă, a subliniat necesitatea evenimentelor culturale în spaţiulnemţean şi deschiderea Conducerii C.J în concretizarea unor astfel

de parteneriate; iar „decanul”Gheorghe Vadana – a carac-terizat tabără ca fiind una deprofesionişti, de cunoaştereşi recunoaştere a valorilor.Au existat însă şi intervenţiicare au reclamat lipsa unuicatalog al vernisajului saunecesitatea unui spaţiu expo-ziţional mai mare. Punctul pei l-a pus însă pictorul Dumi-tru Bezem: „Atâta timp câtduhul locului şi-a regăsitlocul pe simeze, înseamnă căartiştii şi-au făcut treababine”.

Eveniment

APOSTOLULPag. 10octombrie 2017


A

(urmare din pag. 9)

Festivalul Haiducilor, Grinţieş 2017a poalele muntelui Grinţieşu-lui, în satul Grinţieşu Mare,într-un loc cu nume de le-gendă – „Poiana lui Vasile celMare” a avut loc în zilele de8-9 septembrie „FestivalulHaiducilor”, o primă ediţie aunei manifestări inedite. A

fost punctul culminant al unui pro-iect iniţiat de Asociaţia Pro Grin-ţieş, sprijinit de Consiliul Judeţeanavând ca parteneri organizatori Pri-măria şi Consiliul Local Grinţieş şiCentrul de Cultură şi Arte „CarmenSaeculare. De asemenea, impor-tantă a fost şi prezenţa echipei defilmare a TVR condusă de CristianTabără şi Daniel Georgescu, care aurevenit după un an pe meleagurigrinţieşene pentru acelaşi subiect:haiducii de la Grinţieş.

Tradiţia teatrului haiducesc laGrinţieş este veche, s-au păstrat fo-tografii încă din perioada interbelicăşi cunoscând un apogeu al popula-rităţii în anii ’80, mai ales prin„Banda lui Bujor” din satul Bradu.Tot atunci erau în comuna Grinţieşmai multe bande organizate de ele-

vii şcolii. În anii ’90, teatrul a fostuitat... Dar, în 2009, gospodarii s-auadunat din nou, chiar dacă uniiajunseră la vârste venerabile. Şi avenit şi 1 TV ca să prezinte vechea

tradiţie şi a fost un succes. În aniiurmători „banda” a participat la fes-tivalurile de iarnă şi a fost vizitatăde Est TV şi 1 TV, iar în 2013, lalansarea cărţii „Haiduci şi tâlhari”s-a prezentat în faţa TVR 3. În2016, teatrul haiducesc s-a aflat înatenţia TVR 1 şi astfel s-a născut osuperbă emisiune „Exclusiv în Ro-mânia” cu Cristian Tabără. De aicipână la festival a mai fost doar unpas...

Cu meşteri populari s-a făcut oscenă impozantă din lemn cu speci-fic local, din buşteni rotunzi, acope-rită cu draniţă, cu alura unei casemunteneşti.

S-au prezentat pe scena ridicatăîn mijlocul poienii, dar şi pe tăpşa-nul din faţa ei, mai întâi formaţiilereprezentative ale Grinţieşului:Corul bărbătesc „Ceata lui Vasilecel Mare”, cu un repertoriu alcătuitdin cântece haiduceşti, doine şi ba-lade, nelipsind, bineînţeles, „Cânte-cul lui Vasile cel Mare” .

Au urmat apoi elevii şcoliiGrinţieş, prin corul de copii „Mugu-raşi de brad” condus de Loredana

Zaharia şi Ansamblul de dansuripopulare „Grinţieş, munte rotat”, cumare succes la public.

Concursul de muzică folk pen-tru tinere talente a adus la rampă

elevi de la Borca, Broşteni – Su-ceava, Tulgheş – Harghita, Grinţieş,Ceahlău, Bicazul Ardelean, Taşca,primul loc fiind adjudecat de Anas-tasia Cotârgăşanu.

La concursul de muzică popu-lară pentru copii cea mai bună a fostRaluca Antoche din Broşteni, ur-mată de Antonia Răşchitor dinGrinţieş şi Ana Maria Luca dinCeahlău, ambele cu locul al II-lea.

Ansamblul „Plaiuri tulgheşene”din Tulgheş, judeţul Harghita, a im-presionat prin doinele şi baladele cu-lese de rapsodul popularLăcrămioara Pop, dar şi prin tarafulce-i însoţea pe tinerii artişti, cu in-strumente cu vechime considerabilă.

Invitată în recital, AsociaţiaCulturală „Muntenii Neamţului”Broşteni (judeţul Suceava) condusăde Paula Bondar a oferit muzică şidansuri populare şi un fragmentdintr-o nuntă tradiţională.

Recitalul serii a fost cel al soţi-lor Ilea, Traian şi Valeria, cu melodiifoarte potrivite locului şi specificu-lui festivalului, care au coborât înmijlocul mulţimi. N-au lipsit nicifocurile de artificii care au luminatcerul sub muntele Grinţieşului.

A doua zi de festival a cuprinsAnsamblul „Florile Ceahlăului”,

comuna Ceahlău, muzică şi danspopular, având în prim plan pe so-lista Ana Maria Luca.

N-au lipsit nici recitalurile mi-cilor soliste de la Grinţieş, Anastasia

Cotârgăşanu şi Antonia Răşchitor. Punctul principal de atracţie a

zilei a fost reprezentat de Con -cursuri haiduceşti şi ciobăneşti: Că-lărie, Tragerea buşteanului cucalul, Aruncarea baltagului, Tăiatulbuşteanului cu beschia sau securea,Cel mai frumos animal de la munte.

Ansamblul „Floricică de laMunte” al Centrului de Cultură şiArte „Carmen Saeculare” a oferit unspectacol superb, începând pescenă, apoi continuând pe iarbă,într-o suită de dansuri populare pre-cum şi dansuri ţigăneşti, în jurul fo-cului înalt, sub privirile admirativeale asistenţei.

Proiectul a fost iniţiat de Aso-ciaţia Pro Grinţieş şi a a avut dreptartizani pe Daniel Dieaconu, Lore-dana Zaharia, Cristina Vatamanu,Cristian Vatamanu, Luţu Gabor,Viluţ Tanasă, Mihai Panţiru, IlieAlexandru şi mulţi alţii. Cu toţiisperă la o nouă ediţie, cu o maimare implicare a autorităţilor jude-ţene şi locale.

Prof. Daniel DIEACONU

L

Arte şi Meserii

APOSTOLUL Pag. 11octombrie 2017

e când este şcoala şcoală, dar şi ÎN FOR-MULA ACTUALĂ, am promovat, ampremiat, am elogiat, am avansat, am lău-dat copii sau adulţi, după examene în caream urmărit CÂT ŞTIE şi, uneori, CEPOATE candidatul/elevul, dar niciodatănu ne-a interesat sau nu am reuşit să

aflăm DE CE ştie, PE CE CĂI ştie, CÂT TIMPi-a fost necesar să înţeleagă şi să ştie, CÂT şiCUM înţelege o situaţie nouă, DE CE POATEce poate, CE anume nu poate şi DE CE nupoate, în cât timp învaţă SĂ ŞTIE şi, dacă nupoate învăţa şi face, de ce nu poate învăţa şiface ş.c.l.

Şcoala democratică, cea care pune în fie-care ghiozdan de copil uniforma de membru alacademiei, este o cucerire formidabilă, cu ob-servaţia că acea uniformă supremă este iluzorie,fiindcă din cauza pădurii nu vedem aproape ni-ciodată copacii! După lege şi regulamente, fie-care copil are drumul deschis către nivelul degeniu şi asta ne îmbată de fericire. În sfârşit!!!Şi pe urmă ne mirăm că obţinem finalmente omajoritate mediocră, necreativă şi înceată.Exact pe dos! Păi de ce, lume didactică???

Citiţi mai sus primul paragraf. Uite de-aceea! Fiindcă în şcoală, formatorul (dacă esteformator, dar deocamdată nu este) are în faţătotdeauna un grup eterogen de copii/adolescenţice trebuie trecut printr-o programă (Iertare! Amvoit să scriu curriculă, că e mai cool!) obliga-torie.

Dacă Ionică, să zicem, din grup, pricepeIMEDIAT ce i se spune de la catedră, din ma-nual ori din tabletă, şi dacă alt copil, Costică,nu pricepe nimic sau aproape nimic, ne aflămîn cumplit impas. Ce să fie, ce să fie? O fi Io-nică genial şi Costică imbecil? Asta să fie? Cumsă afli adevărul, pentru a introduce soluţii salu-tare, când trebuie să te ocupi simultan de minteaa zeci de copii, asta în cazul fericit că-ţi pui ase-menea întrebări?

Exemplum docet!1.Examen de admitere la Liceul „Carol I”

din Bicaz, acum mai bine de jumătate de veac.Candidatul, copil de ţărani dintr-o fundătură demunte, ia nota 2 (doi) în teza de română.

La examinarea orală în faţa a doi profesori,al doilea fiind eu, nemaipomenitul Victor Savinde la „Rareş”, din Piatra-Neamţ, fostul meudascăl, vede nota din teză şi porneşte o conver-saţie cu candidatul, din care eu bag de seamă căse profilează acelaşi doi, ca la teză. Concluziaprofesorului Savin mă loveşte în piscul logiciimele de fost premiant: „Eu îi pun zece, fiindcănota din teză nu o pot modifica!” În dauna stu-pefacţiei mele, de stagiar, primesc o replică lacare m-am gândit apoi în toată cariera mea dedascăl: „Nu te-ai uitat în ochii lui. Este foarteinteligent şi extrem de sensibil. Va ajunge de-parte!” … Şi fostul semi analfabet a ajuns pro-fesor universitar şi chimist celebru în lumea luiştiinţifică. Doar că venea de la o şcoală undenu-l învăţaseră nimic şi devenise premiant laBicaz.

Ce se întâmpla dacă Victor Savin nu îipunea acel zece salutar? Las deoparte delictulnostru, pentru care azi, cu procurorul la uşa şco-lii, am face ani grei de puşcărie, nu-i aşa?

Păi acum, doar cu examinarea scrisă, subvegherea procurorului şi a poliţaiului, ce şanse

ar avea acel copil superinteligent??? Ar fi ocrimă sau o simplă întâmplare statistică???

2.La „Rareş” se adună o promoţie, dupăzece ani de la absolvire. Au, cu toţii, 28 sau 29de ani. Unul dintre ei este doctor în ştiinţe, con-ferenţiar universitar, om de ştiinţă recunoscutşi peste hotare.

Sunt de puţin timp director al acestui liceu,nu cunosc promoţia şi cer de le secretariat ca-talogul, să mă conving că am în faţă un pre-miant de excepţie. Şi ce văd mă pune în mareîncurcătură. El primise, în ultimul an de liceu,media 5,95 (cinci şi nouăzeci şi cinci de su-timi?!). M-am întrebat cum s-a întâmplat unaca asta şi din ce cauză. Chiar aşa: din cecauză???

Dialogul cu tânărul savant nu m-a lămuritprea mult. Nici el nu se întrebase vreodată ce ecu notele din catalog şi a crezut, în anii de liceu,că este un copil mediocru. Ajuns student, din

fericire, a simţit că pasiunea lui pentru fizicăare un debuşeu bun de încercat. Uite-aşa!

Dar dacă nureuşea la exame-nul de admitereîn politehnică?

3.Iulian nuera în stare, cât afost licean, săscrie mai multde o pagină decaiet într-o oră.Era de o exi-genţă cu sine ve-cină cu frica şiasta îl bloca înfaţa hârtiei.

Încălcând grosolan legea, care nici atuncinu era excesiv de permisivă, i-am dat acasă su-biectul primei teze din clasa a noua, cerându-isă mi-o aducă după ce o redactează în între-gime.

INTUIAM CĂ NU VA COPIA! A fost o re-velaţie! Băiatul acela timid ştia multe şi gândeaprofund! În toţi anii de liceu şi de facultate, afost premiat pentru lucrările sale cu caracter şti-inţific şi a devenit cadru didactic universitar.

4. Mircea A. Diaconu, acum profesor uni-versitar doctor, rector al unei universităţi dinRomânia, fost elev la „Hogaş”, În Piatra-Neamţ, îşi aminteşte într-un interviu că, într-oteză trimestrială, nu a scris nimic din ceea ceera prevăzut în manualul de literatură ori din cese discutase în clasă, ci doar ce gândea el, totaldiferit de ce se înşira în manual. Asta, după obogată lectură condusă de profesorul său. A pri-mit notă mare şi o bună apreciere, inserată dedascăl pe marginea tezei.

La o evaluare cu barem, cum se practicăacum, ar fi primit zero puncte! Îl mai vedeamuniversitar???

Dar să revenim.O primă concluzie a muncii mele de tainică

cercetare, de-a lungul a peste patru decenii, a

fost gravă: şcoala, aşa cum este organizatăacum, lasă totul sau aproape totul în seama co-pilului şi a hazardului.

Dacă se întâlnesc ochii elevului DOTAT cucei ai dascălului CU VOCAŢIE ŞI PREGĂ-TIRE EXCELENTĂ PSIHO-PEDAGOGICĂ?Gata! Se aprinde scânteia.

Are mijloace profesorul să afle ACUM răs-punsuri la întrebările de mai sus, în relaţia saapropiată cu elevul care pare sau chiar este me-diocru? Nu are.

Dascălul are doar doi ochi, şi de obicei nueste expert în psihologia copilului, iar în faţa luisunt simultan zeci de perechi de ochi, unii cu-rioşi, alţii adormiţi, alţii impertinenţi, alţii în-drăgostiţi fără de nădejde, alţii …

Colac peste pupăză! Nu ai mijloace, nu aioameni bine pregătiţi şi gafezi cu dezinvoltură!Când am descoperit că panaceul universal alevaluării şcolare a devenit în România lucrareascrisă, am simţit că trebuie să chem în faţa di-vinităţii, că altă cale nu am, conducerea su-premă a şcolii româneşti, fiindcă ceva maidistructiv pentru copii şi adolescenţi nu se poateinventa.

M-am adresat în zadar, în ultima vreme,câtorva miniştri, universitari pe matematică sauchimie. Doar o doamnă politicoasă mi-a trimisun „mersi”, de care nu aveam nevoie.

Am presupus că dumnealor, ca universitari,sunt tobă de carte în specialitate, dar pregătireapsiho-pedagogică în universităţile noastre esteegală cu zero barat, predată anost şi plicticos decătre universitari obosiţi.

Aşa că, profitând de viaţa mea de acum,într-o ţară cu foarte mari probleme în învăţă-mânt, Franţa, mi-am zis că trebuie să caut o calede salvare, de care, fireşte, nu va ţine seama Mi-nisterul Educaţiei, ca şi acum vreo cinci dece-nii, când creasem, pentru prima oară înRomânia, la „Rareş”, în Piatra Neamţ, liceulfără „clasicele” săli de clasă, existente şi azi,cele cu bănci, tablă, cretă şi cu profesorul care„ascultă” sau „verifică” pune note, turuie, „fi-xează” dacă mai are timp şi cu elevi despre carenu se ştie mai nimic, şcoală cu cabinete specia-lizate pe obiecte şi cu laboratoare ale profeso-rilor. Incomodam şi am fost „eliberat” de şefiimei ceauşişti. Era de aşteptat.

Acum, pot fi ignorat, pot fi combătut, potfi ... dar, la anii mei, nu pot fi „eliberat” din pen-sie!

Prin urmare, să ne întoarcem de unde ampurces. Afirmam indirect, la începutul acestuiexcurs, că şcoala naţională este vinovată depierderea a milioane de posibile cariere bunesau excepţionale.

În modelul clasic sau contemporan al şco-lii naţionale, NU PUTEM INDIVIDUALIZAîn fapt PROCESUL EVOLUTIV AL COPILU-LUI ŞI AL ADOLESCENTULUI, pornind dela cunoaşterea profundă a potenţelor fiecăruia,suma abilităţilor individuale, timpii de reacţie,capacitatea la efort susţinut, dar mai ales inven-tivitatea, chiar şi vocaţia. Nu e timp, nu ni secere asta şi nu ştim s-o facem!!!

Suntem în IMPAS, Domnule Ministru.

Mihai-Emilian MANCAŞProfesor pensionar, Nevers, Franţa

D

Suntem în IMPAS,Domnule Ministru!

Arte şi meserii

APOSTOLULPag. 12

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

1/octombrie 1996 – d. Mihai Zămoştean,la Piatra-Neamţ (n. 1931, Budachi, Basara-bia), profesor, arheolog, publicist. Şcoalaprimară în sat, Liceul „Unirea” din Focşani,Facultatea de Istorie a Universităţii din Iaşi.A lucrat la Muzeul de Istorie, la: Şcoala dinVăleni, liceele „Calistrat Hogaş” (şi direc-tor) şi „Petru Rareş”, Piatra-Neamţ. inspec-

tor la Inspectoratul Şcolar Neamţ, preşedinte alFilialei Neamţ a Societăţii de Ştiinţe Istorice. Aefectuat cercetări de teren şi săpături arheologice,a publicat lucrări în publicaţii de specialitate (V.„Materiale şi cercetări arheologice”, revista Insti-tutului de Arheologie al Academiei.

■ 1/1927 – n. Nestor Vornicescu, la Lozova,Lăpuşna, Basarabia (d. 17. 05. 2000, Craiova),ecumenist, istoric, doctor (1983). După şapteclase, a intrat novice la Schitul Nechit, Neamţ(1943); la Mănăstirea Neamţ, a urmat Seminarulde Muzică Bisericească şi Seminarul Monahal Su-

perior (1946-1951); a absolvit Institutul Teologic,Bucureşti (1955). Preot la Catedrala Episcopalădin Iaşi şi bibliotecar al Mitropoliei Moldovei şiBucovinei, stareţ la: Mănăstirea „Sfântul Ioan celNou”, Suceava, la Mănăstirea Neamţ (1966-

1970); cursuri postuniver-sitare la Bossey şi Geneva(1969-1970), mitropolit alOlteniei (1978). Membrude onoare al AcademieiRomâne (1992). A scrisnumeroase cărţi, articoleşi studii pe teme patristice,istorice şi ecumenice, pu-blicate în ţară şi străină-tate, prezentate la întruniri

internaţionale. Distins cu ordine ale PatriarhiilorOrtodoxe.

■ 2/1892 – n. IlieCreţulescu, la Piatra-Neamţ (d. 30. 11. 1971),militar de carieră, politi-cian. Studii: Şcoala Pri-mară de Băieţi Nr. 1, dinurbea natală, Liceul „PetruRareş”, de unde se vatransfera la Ploieşti (24.09. 1905), Şcoala Militarăde Infanterie, Bucureşti.Participă la diverse cam-panii în Primul Război Mondial. În 1921, trimisla Şcoala Superioară de Război, după care va lucraîn Marele Stat Major, apoi ca ataşat militar la am-basadele din Belgrad şi Paris. În 1939, prefect alJudeţului Neamţ. Ajunge la gradul de general debrigadă şi, după 1944, preia comanda Diviziei 13

Rememorări nemţene

n

ici că putea exista o temă mai potrivitădecât cea din titlul însemnărilor de faţă,pentru cel de al 61-lea Congres al UniuniiMondiale a Medicilor-Scriitori, derulat înperioada 13-17 septembrie la Plovdiv, înBulgaria. Şi asta pentru că străbatem o pe-rioadă deosebit de învolburată, învrăjbităşi agitată, dominată de nesiguranţă şi

multă suferinţă, în care necesităţile existenţeizilnice sunt tot mai greu de acoperit pentru toţi,în timp ce discrepanţa dintre bogaţi şi săraci acreat o falie, o prăpastie greu de acoperit, iarameninţarea unui război nimicitor este tot maiperceptibilă.

Participanţii la congres, aparţinând celoropt societăţi naţionale ale UMEM (Bulgaria,Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Por-tugalia şi România), şi-au prezentat fragmentedin propriile producţii literare, fie în limba na-ţională, fie în franceză sau engleză şi şi-au de-

monstrat nu numai solidaritatea profesională, cişi calitatea de mesageri ai cuvântului, dorinţade a asigura tuturor semenilor noştri o viaţă câtmai uşoară şi mai frumoasă, ca şi necesitatea dea ne apropia şi a ne înţelege, de a milita pentruo soartă mai bună pentru toţi.

Materialele prezentate au pus în evidenţătalentul şi măiestria literară a autorilor, concre-tizate într-o largă paletă de genuri şi specii lite-rare, respectiv poezie, poeme, proză scurtă,pagini de roman, publicistică, diaporame, pos-tere şi film, ilustrând implicarea medicului înactul de cultură şi progres social, dar şi ca ele-ment de defulare de neajunsurile cotidiene.

Într-o organizare de zile mari, datorată pro-fesorului Zlatimir Kolarov, distins reprezentantal Universităţii de Medicină din Plovdiv, cât şi

al echipei sale, congresul a consemnat o splen-didă pagină de comunicare interumană, dar şide cunoaştere şi apreciere a peisajului, istorieişi culturii ţării vecine, de la sud de Dunăre.

Cele câteva obiective vizitate ne-au creatimpresii cu totul şi cu totul deosebite, pe careîncercăm să le împărtăşim şi cititorilor.

Agapa de bun venit, la care s-au rostit me-saje de prietenie, a prilejuit şi un spectacol dedansuri şi muzică populară; a doua zi am fostinvitaţi „la o cafea cu rectorii” Universităţii de

Medicină din Plovdiv, instituţie de tradiţie, în-temeiată în anul 1945, care a pregătit mai binede 30.000 de medici din 43 de ţări din toatălumea. Vizita ansamblului universitar ne-a ofe-rit prilejul de a aprecia stilul modern al învăţă-mântului, dotările complexe, amfiteatrele,laboratoarele, confortul asigurat studenţilor.

Am vizitat apoi vechiul oraş Plovdiv, aşe-zat pe o colină, cu străduţe în pantă şi casevechi, bine întreţinut, în respectul pentru înain-taşi, şi care păstrează aerul patriarhal şi evocătrecutul. Am luat parte la un grandios şi reuşitspectacol cu cele mai vestite opere ale lui Verdi,derulat în vechile Arene Romane ale oraşului,spectacol omagial, dedicat lui Borislav Ivanov,unul dintre marii dirijori şi muzicieni ai Bulga-riei, susţinut de o echipă de artişti şi voci deprimă mărime.

Am vizitat ruinele fostei cetăţi tracice Per-perikon, din munţii Rodopi, situată pe o înălţimeapreciabilă, cu un urcuş dificil dar care răsplă-teşte efortul prin evocarea unui trecut şi a uneiistorii foarte asemănătoare nouă, ca supuşi aiImperiilor Otoman şi Roman. În fine, am fostoaspeţii complexului mănăstiresc Bachovo, aldoilea ca valoare, după vestita mănăstire de laRyla, posesoare a unei icoane a Sfintei Fecioare,făcătoare de minuni. Complexul, cu vechimedeosebită, este întreţinut cu sfinţenie şi este vi-zitat de numeroşi oaspeţi din ţară şi din afara ei.

Plovdivul, aşezat pe malurile râului Mariţa,al doilea oraş ca mărime şi importanţă dupăSofia, atestat documentar din secolul VI înaintede Hristos, şi-a scris istoria cu sacrificii şi su-ferinţe, ca supus al celor două imperii amintite

şi nu mai puţin regimului comunist, cu largi im-plicaţii în viaţa oamenilor şi a societăţii. Amputut constata că, în cele din urmă, oraşul şi-agăsit identitatea, şi-a luat soarta în propriilemâini, şi-a creat propriul drum de aşezare mo-dernă, extrem de animată, cu viaţă culturală şieconomică remarcabile, în plin progres. Am în-cercat senzaţia că sunt mai înţelepţi decât noi şică încearcă şi reuşesc să-şi asigure o viaţă maiuşoară, mai demnă şi mai puţin zguduită deseismele distructive de la noi.

Societatea Medicilor Scriitori şi Publiciştidin România a fost reprezentată de Dr. PopescuCezar Mihai şi de semnatarul acestor rânduri.Ne-am bucurat de prietenie şi de înţelegere, bachiar şi de aprecierea colegială a celorlalţi, dom-nul dr. Popescu fiind cooptat ca membru al nou-lui Comitet de Conducere, al cărui preşedinte adevenit doctorul Roland Noel, din Franţa, iar se-cretar doctorul Simone Randirali, din Italia.

S-a stabilit ca următorul congres, al 62-lea,să se deruleze în Germania şi cochetăm cuideea organizării congresului cu numărul 63,undeva în zona Neamţ, la poalele munteluiCeahlău.

În final, trebuie să ne exprimăm satisfacţiaşi bucuria participării la acest ultim congres, pecare îl socotim o reuşită deplină şi memorabilă,stimulativă şi de importanţă particulară pentruviaţa noastră.

Virgil RĂZEŞU

octombrie 2017

N

Medicina şi paceaAl 61‐lea Congres al Uniunii

Mondiale a Medicilor‐Scriitori

„APOSTOLUL”,la alt popas tiparnic

cestui „Hronic dăscălesc” – „Aposto-lul” – la zăbovirea sa într-o răscrucenouă, acea de două sute apariţii care,în miezul lor, înseamnă şi două secolede străduinţe, din partea celor ce-l tru-desc, precum şi două piscuri milenarede înţelepciune, spre a îndrumeţi pe

Dascălii fiinţei noastre, pe acei ce, an de an,se-ntorc la „începuturi”, spre a lua de-acolocohorta de candoare şi îi aduc la „azi”, pen-tru a-i pregăti să lupte într-un „mâine”, maicomplex – aleasă preţuire şi-un apostolatcarpatic.

Gheorghe A. M. CIOBANU,odinioară dascăl, şi-o viaţă, mioritic

A

Arte şi meserii

APOSTOLUL Pag. 13


ânători de Munte, cu care contribuie la eli-berarea Transilvaniei, Ungariei, Cehoslova-ciei şi Austriei. Decorat de: români,sovietici, iugoslavi şi cehi. Face parte dinguvernul C. Rădulescu (subsecretar de stat).Trecut în rezervă în 1948.

■ 4/1922 – n. Simion Purice, la Pia-tra-Neamţ (d. 20. 08. 1996, Piatra-Neamţ),

medic, profesor universitar, doctor (1949), absol-vent al Liceului Petru Rareş” din oraşul natal, alFacultăţii de Medicină, Bucureşti. Director al In-stitutului Naţional de Medicină Internă (1980).Participant la întruniri ştiinţifice şi colaborator lapublicaţii de specialitate din străinătate. Membrual Academiei de Ştiinţe Medicale din România,membru al Academiei Germane de Medicină, Lu-crări: „Clinica medicală”, 2 vol.; în colaborare:„Tratat de medicină internă”; „Medicină internă”;„Tratat de alergologie” ş. a.

■ 5/1953 – n. Theodore Ciurdea (Coresi,după numele familie al mamei), în comuna Do-chia, Neamţ. Cântăreţ de operă de renume mon-dial. Studii: Conservatorul de Muzică „CiprianPorumbescu”, Facultatea de Instrumente şi Canto– secţia Canto (1983). Facultatea de Teologie –

secţia Pastorală, din cadrulUniversităţii de Vest, Ti-mişoara (2003). Solist alOperei Române din Bucu-reşti (1983). Câştigă laViena concursul Belvedere– Internationaler Oper-nsăngerwettbewerb şi sestabileşte în capitala Aus-triei (1986). A fost parte-

nerul unor staruri mondiale cum ar fi RenataScotto, Ghena Dimitrova, Maria Chiara, MariaGuleaghina, Viorica Cortez, Nicolae Herlea ş. a.A avut onoarea de a cânta în prezenţa SanctităţiiSale, Papa Ioan Paul al II-lea, la reşedinţa estivalăa acestuia, Castel Gandolfo.

■ 10/1955 – n. Dinu Huminiuc, la Strunga,Iaşi. Absolvent al Institu-tului de Arte Plastice dinCluj (1979), după care s-astabilit la Piatra-Neamţ.Expoziţii: Cluj, Bucureşti,Târgu-Mureş Piatra-Neamţ, Baia Mare, Bacău,Suceava, Iaşi, Satu Mare,Franţa, Ungaria. Colaborări:„Antiteze”, „Poesis”, „Pan-teon”; coperte, cataloage,


V

Constantin TOMŞA(continuare în pag. 14)

Semnele lui Enescu la Piatra-Neamţ ine a frecventat cursurile Liceului „PetruRareş” din Piatra-Neamţ în anii „obse-dantului deceniu”, a făcut Istoria fărăvoia lui, cu celebrul profesor Aurel Ro-tundu, sau mai tânărul său coleg, DumitruBostan. Ambii dascăli de prestigiu, demare calibru. Din întâmplare, am picat pe

mâinile primului dascăl, un om al catedrei carefăcea din lecţie un adevărat act de cultură. Cul-mea, folosind doar creta, tabla şi harta. Peatunci, nu se ştia de învăţământul programat, nuse auzise nimic despre formatori. La orele d-luiRotundu, noi, liceeni, eram numai ochi şiurechi, nu vorbeam la telefon şi învăţam lecţiadin clasă. La istorie nu existau corigenţi, iar re-petenţii lipseau cu desăvârşire. Deşi au trecutpeste şase decenii de la terminarea liceului şiastăzi îmi amintesc fragmente din lecţiile ilus-trului profesor. De pildă, despre legionari vor-bea cu aproximaţie cam aşa: „...au fost niştepuşlamale cu cămăşi verzi, care mergeau peStrada Mare, din paşnicul nostru târg şi spăr-geau geamurile la evrei. Într-o vară a venit dela Iaşi un mahăr de al lor, prof. A. C. Cuza, s-auîmbătat Peste Vale, loc de odihnă pentru orăşenişi au făcut scandal ca birjarii.”

Pentru vederile lui libertine, dl profesor aavut necazuri, a ajuns la mititica. Noi însă, în-văţăceii dumnealui, îl respectam şi îl iubeam.Subsemnatul, de exemplu, din admiraţie pentrumaestru, după terminarea liceului m-am dus laIstorie, la cea mai veche Universitate din Ro-mânia, „Al. I. Cuza” din Iaşi. Am învăţat istoriecinci ani, cum se făcea în ’57-’62. Tot timpulam sperat să ajung ca fostul meu dascăl. N-amajuns, pentru că domnul prof Rotundu nu puteafi depăşit. Punct! De ce? E greu de explicat.

Dar a avut şi domnul profesor o decepţie.Avea un fecior înalt şi frumos ca bradul munţi-lor noştri. Amicii, mai ales fetele îi spuneau cudragoste Ţuţu. Domnul Rotundu voia să-l facătot profesor de istorie. Motivul? Un profesorbun, nu poate muri de foame. Numai că Ţuţu,pe numele lui întreg Emil Rotundu, l-a văzut şiaudiat pe George Enescu când a fost la Piatra-Neamţ şi a concertat cu draga lui vioară. L-aadmirat în sala de festivităţi a Liceului „PetruRareş” din urbea de sub Cozla. Că aşa era obi-ceiul pe atunci, oamenii înstăriţi din târg invitaumarile personalităţi în mijlocul poporenilor. Aşaa făcut şi afaceristul Lalu în casele căruia au

fost invitaţi: George Enescu, Nicolae Iorga,Constantin Stere, C. I. Parhon, Alexandru Ave-rescu, I. C. Duca, I. C. Brătianu. Că politicieniide astăzi nu iubesc cultura şi o privesc cu spa-tele, asta deja e altă poveste, tristă. De ce l-ampomenit pe nemuritorul Enescu? S-a încheiatde curând în capitală Festivalul George Enescurăsplătit cu îndelungi aplauze de melomani. Unadevărat triumf.

Vrăjit de muzica lui Enescu, Ţuţu cel neas-cultător, şi-a dedicat viaţa Conservatorului deMuzică şi Artă Dramatică din Bucureşti. L-aterminat şi a ajuns tenor, atenţie, un tenor foartetalentat. A cântat la Opera de Stat din Timi-şoara, în Rigoletto, Bărbierul din Sevillia,Lucia, Bal Mascat. Vara venea acasă, la Piatra,şi organiza concerte mai „uşoare” cu colegii destudenţie: sopranele de coloratură Elena Botez,

Lucia Roic şi artistul Benedict Dabija de la tea-tru. Făceau mici reprezentări la Bicaz, Broşteni,Buhuşi şi în alte localităţi. Ceata marilor artiştiera condusă de profesorul Dumitru Almaş şistudentul de la medicină, Mircea Butnaru. Baniistrânşi erau pentru studenţii săraci.

Şi a venit pensionarea falnicului şi frumo-sului tenor Emil Rotundu. În noua conjunctură,tenorul ajunge profesor, aşa cum l-a rugat tatacândva. Dar nu profesor de istorie, ci profesordescoperitor de voci, de glasuri deosebite. A lu-crat în domeniu până când s-a dus la Domnul.Moartea l-a surprins vorbind la telefon cu niştefoşti elevi care tocmai reuşiseră la Conservator.Frumosul tenor, Emil Rotundu, a închis ochiifericit, elevii lui au fost „fruncea”. De excepţie.Ca şi el.

Dumitru RUSU

C

octombrie 2017

cademia regală suedeză a anunţat căscriitorul britanic de origine japonezăKazuo Ishiguro este laureatul Nobelu-lui pentru literatură, în 2017. Conformformulării lui Alfred Nobel, premiulacordat anual de către Academia sue-deză trebuie să ajungă la un autor carea produs cea mai remarcabilă lucrare

într-o tendinţă idealistă. Iar în momentulanunţului făcut, ca de obicei, în sala Burseidin Stockholm, se argumentează: Kazuo Ishi-guro a scos în evidenţă, în romane cu o mareforţă emoţională, prăpastia care există subiluzia pe care o avem despre relaţia noastrăcu lumea.

Laureatul, un om foarte discret, s-a decla-rat extrem de flatat de acest premiu. Ca scrii-tor, sunt mai interesat de ce-şi spun oameniică s-a întâmplat, decât de ce s-a întâmplat defapt. Este o onoare magnifică, în primul rândpentru că asta înseamnă că merg pe urmelecelor mai mari scriitori din toate timpurile.Este o recunoaştere fantastică, a mai spus Is-higuro la microfonul BBC.

Kazuo Ishiguro s-a născut pe 8 noiembrie1954 în Nagasaki, Japonia, însă familia sa aemigrat în Marea Britanie pe când autorulavea cinci ani. La sfârşitul anului 1970, Ishi-guro devenea absolvent al Universităţii din

Kent, după care a urmatcursurile de scriere crea-tivă la University of East,Anglia.

O serie de romane alelui Kazuo Ishiguro au fostpublicate şi în România,în special la Editura Poli-rom. Pe când eram orfan,Să nu mă părăseşti, Ră-

măşiţele zilei sau Un artist al lumii trecătoaresunt doar câteva din titlurile traduse în ro-mână.

Rămăşiţele zilei, cel mai cunoscut romanal său, scris în 1989, a fost calificat de Acade-mia suedeză drept o capodoperă. În 1993 ro-manul a fost ecranizat cu succes de JamesIvory, în rolurile principale jucând AnthonyHopkins şi Emma Thomson.

Cu acest premiu pe 2017, se confirmăzdrobitoarea dominaţie anglofonă în palmare-sul acestor premii pentru literatură: 29 de lau-reaţi contra a doar 14 francofoni. Deasemenea se confirmă dominaţia bărbaţilor„în zonă”, pe lista celor 125 de laureaţi figu-rând doar 14 femei. Nici tinereţea nu este ocaracteristică a laureaţilor pentru literatură:media de vârstă a premiaţilor este de 65 deani. (Red.)

A

Kazuo Ishiguro, laureat al premiului Nobel

Arte şi meserii

APOSTOLULPag. 14


rafică de carte (Trilogia „Omul de hârtie”,versuri, de Emil Nicolae). Pictură biseri-cească: în Neamţ. Premii: „Voroneţeana”;„Saloanele Moldovei”, Bienala „LascărVorel” ş. a.

■ 18/1944 – n. Gheorghe V. Ţigău, laRucăr, Argeş, profesor, publicist. A absolvitFacultatea de Filologie a Universităţii Bu-

cureşti (1967), Cariera di-dactică la: Borca, Neamţ(şi director adjunct), in-spector şcolar în Neamţ.Debut în „Ateneu” (1985);editorial: „Noţiuni funda-mentale de teorie literară”(2000), urmată de un ma-nual, o monografie a Li-ceului din Borca şi dedouă cărţi, în care a valo-

rificat folclor din Judeţul Neamţ: „La pârâul do-rului. Literatură populară de pe Valea Bistriţei şidin împrejurimi” şi „La fântână, la izvor”. Cola-borări: la toate publicaţiile din Neamţ; „Tribunaînvăţământului”; „Şcoala modernă” ş. a.

■ 18/1952, n. DănuţDumitru Ursache, Piatra-Neamţ (d. 27. 03. 2010,Băile Felix, Oradea), pro-fesor, publicist şi prozator.A absolvit Liceul „PetruRareş” din localitatea na-tală (1971), Facultatea deFilozofie a Universităţiidin Iaşi (1975), doctor(1993). Distins cu Di-

ploma de onoare – locul I pe ţară – în competiţia„Eficienţă şi creativitate în învăţământ” (1994).Membru în colectivul de redacţie al publicaţiei„Apostolul”; colaborări: „Asachi”, şi „Ceahlăul”din Piatra-Neamţ; „Tribuna învăţământului”.Cărţi: „Introducere în filosofia lui Lucian Blaga”;romanele: „Paradisul papagalilor”, „Pentagramasau Ironia sortii”, „Casă în Cer”, proză.

■ 20/1938 – n. Cornel Nicoară, la CâmpiaTurzii, Cluj, actor, prozator.A absolvit I. A. T. C. „I. L.Caragiale” din Bucureşti(1965). Actor la T. T. (8. 07.1965, până la pensionare),a deţinut funcţiile: directoradjunct şi director, consi-lier-şef al Inspectoratuluipentru Cultură Neamţ,conferenţiar universitar şia interpretat peste 100 de


g

(urmare din pag. 13)

octombrie 2017

Shopârla lunii octombrie

Frunză verde de mohor...Nicio Şcoală Fără Cor!ntr-o după amiază călduroasă de octombrie a lu’ 2017, dupăce am venit acasă de la piaţă cu nişte gogoşari şi ghebe depus la borcan, mă împinge drăcuşorul să arunc o privirepeste site-ul ISJ Neamţ. Am un reflex deja format: în fiecaretoamnă, cum mă apuc de murături, cum deschid site-ul ISJ.Şi.... Nu mică mi-a fost mirarea când, la secţiunea Comuni-cări, citesc ultima noutate adăugată: Adresa nr. 12.377 dindata de 16.10.2017: „Către toate unităţile de învăţământ

preuniversitar”, semnată şi avizată de mai marele din fruntea aces-tei instituţii, o adresă care m-a lăsat pur şi simplu stupefiat. Pentruo fracţiune de secundă m-am gândit la ce-o poate aştepta pe nepoţicamea preuniversitară, şcoler în clasa pregătitoare la o unitate de pres-tigiu din oraş (altfel, nici nu aş fi îndrăznit să scriu aici!!!) şi la ceicare conduc destinele învăţământului românesc... (No Comment!).

M-am întrebat: cui îi este adresată, concret, adresa?! Căror in-stituţii „de învăţământ preuniversitar”?, mai exact, de unde? DinRomânia? Din Europa? Din Zanzibar? Aducându-mi aminte de aniiîn care am mai profesat şi eu în sistem, mi-am răspuns: celor din ju-deţul nostru, doar pe site-ul inspectoratului nostru a fost postat, nu?Aşa ar fi normal, dar ce mai e normal în ţara asta? Întocmiţi dvs. olistă cu zece lucruri normale, şi noi o publicăm...

Până una alta, fără a fi cârcotaş, vă invit să citiţi mesajul adreseide pe http://www.isjneamt.ro/site/wp-content/uploads/2017/10/Nr.-12377-16.10.2017.pdf, mai ales textul de pe pagina a doua. Dacăvă este complicat să vă conectaţi la internet, vă pot reda esenţialul:până spre seara lui 5 noiembrie 2017 se pot face înscrieri la concursul„Nicio Şcoală Fără Cor” organizat de Primăria Municipiului Bucu-reşti, cu avizul MEN. O competiţie dedicată corurilor neprofesio-niste! Super!

Nu deranjează pe nimeni că nu avem manuale pentru clasa aV-a, că nu sunt încă definitivate planurile cadrul şi programele şco-lare pentru ciclul liceal, că improvizăm ceea ce se numeşte învăţă-mânt dual, că sunt atâtea şcoli în ţară fără canalizare, fără apăcurentă, cu WC-ul în fundul curţii, că sunt sute de copii care nu-şipermit să meargă la şcoală etc. Să mai spun că avem un ministrugrav sancţionat de vânătorii de perle şi că, la nivel de inspectorateşcolare şi unităţi de învăţământ, în prea multe cazuri, bântuie o mul-ţime de neaveniţi specializaţi doar – că veni vorba de cor – în osa-nale de partid? Acum, dacă azi-mâine se schimbă generaţiile, nu-ipăcat să nu-i învăţăm şi pe ăia mici să cânte, chiar la „neprofesio-nişti”? Că, în România, numai de repertoriu de cântat în strună nuducem lipsă...

Deci, fraţilor, mai lăsaţi chestiunile astea cu proiectarea didac-tică, rapoartele de anul trecut, munca şi rezultatele la clasă şi puneţimâna pe portative. O să găsiţi acolo nişte bobiţe mici care seamănăcu nişte cireşe cu cozi îmbârligate… Dumnealor vă pot ajuta în viaţămai mult decât toate masteratele şi doctoratele.

Coristu’ APHON

S-a deschis stagiunea muzicală2017-2018

iercuri, 18 octombrie 2017, publi-cul meloman din Piatra-Neamţ aavut ocazia de a savura un exce-lent concert de cântece de lumedin colecţia lui Anton Pann, sus-ţinut de Ansamblul vocal-instru-mental „Floralia” al Universităţiide Arte „George Enescu” din

Iaşi.Evenimentul a marcat şi deschide-

rea stagiunii artistice 2017-2018, organi-zată de Academia de Muzică „GheorgheDima” din Cluj Napoca, Extensia Pia-tra-Neamţ, în parteneriat cu ConsiliulJudeţean Neamţ şi Centrul pentru Cul-tură şi Arte „Carmen Saeculare”.

Ansamblul „Floralia” a fost înfiin-ţat în anul 2007, iniţial ca un cor psaltic,sub îndrumarea preotului conf. dr. FlorinBucescu, cunoscut folclorist şi dascăl ie-şean de muzică psaltică şi reputat bizan-tinolog. În prezent formaţia esteîndrumată şi dirijată de Irina ZamfiraDănilă, care a venit cu ideea îndrăzneaţăşi originală de a deschide această sta-giune în acordurile de muzică popularăromânească, dar şi orientală şi grecească,pusă pe versuri de Anton Pann. Reperto-riul concertului s-a compus dintr-un bu-chet de cântece de lume din colecţiaSpitalul amorului sau Cântatul doruluidespre care compozitorul spunea în moddeosebit de sugestiv: „Socotesc că nufără cuviinţă am intitulat această ediţieSpitalul Amorului, căci în coprinderea-inu veţi vedea decât plângeri de inimi ră-nite, suspinuri de piepturi săgetate, tân-guiri de dureri cumplite, oftări şi tot felul

de văitări din pricina amorului: întocmaica într-un spital în care se află mulţimede ostaşi loviţi în bătaie şi răniţi de totfelul de arme, care-şi arată rănile şi îşispun durerile, cerând ajutorul doftori-lor...” Şi să exemplificăm cele spuse cutitlurile câtorva piese interpretate cu multpatos, spirit tineresc şi aprindere de gru-pul „Floralia”: „Leliţă Săftiţă”, „Borde-iaşul”, „Până când nu te iubeam”, „Ah,a mea iubită floare”, „Nu mă pedepsistăpână”, „De-ai şti, sufleţelul meu”,„Uită-te cu milă, puică” etc.

Să nu uităm când vorbim de AntonPann (1796 – 1854) că a fost o persona-litate deosebit de complexă a culturii ro-mâneşti, supranumit de Mihai Eminescu„finul Pepelei, cel isteţ ca un proverb”,renumit profesor şi interpret de muzicăpsaltică şi laică, scriitor şi publicist darşi un nemaipomenit compozitor. În con-textul Centenarului Unirii, căruia An-samblul vocal-instrumental „Floralia”i-a dedicat concertul, trebuie să amintimşi faptul că Anton Pann a compus şi mu-zica imnului naţional „Deşteaptă-te ro-mâne”.

Reacţia publicului la programul pre-zentat a fost deosebit de vie, aplauzelenu s-au lăsat aşteptate, publicul a ovaţio-nat în picioare iar Irina Zamfira Dănilă,în spiritul patriotismului cu care ne obiş-nuise deja (membrii grupului au fost îm-brăcaţi în costum naţional, cu tricolorulla brâu) a ales pentru unul din cele treibis-uri marşul „Drum bun” compus peversurile lui Vasile Alecsandri. Un înce-put glorios pentru o stagiune pe care o

aşteptăm plină desurprize plăcute,cu artişti de marcăai muzicii mari ro-mâneşti (şi nunumai) care să neaducă momente dedeplină împliniresufletească.

GianinaBURUIANĂ

Î

M

Arte şi meserii

APOSTOLUL Pag. 15


oluri. Amintim câteva spectacole: „FemeiaMării”, „Arden din Kent”, „Răzvan şiVidra”, „Act veneţian”, „Britannicus”,„Matca”, „Muntele”, „Mihai Viteazul”,„Muştele”, „Apus de Soare”, „Bădăranii” ş.a., precum şi câteva filme: „Pintea”, „Buz-duganul cu trei peceţi”, „Fiul munţilor”,„Dumbrava Minunată”, „Adevărata po-

veste” (ultimul, în Germania). Cărţi: „Memoriamăştilor”, „Album de su-flet”.

■ 23/1947 – n. Dumi-tru Bezem, la Tarcău,Neamţ, artist plastic. Fa-cultatea de Arte Plastice,Iaşi (1972). A debutat într-o expoziţie de grup, pecând era student, în SalaPaşilor Pierduţi, Iaşi(1970). Membru al U. A.

P. A organizat peste 40 de expoziţii personale, dincare peste 35 la Piatra-Neamţ. A participat perma-nent la expoziţiile judeţene şi de grup organizatede Filiala Neamţ a U. A. P. A expus la Strasbourg,Martely – Ungaria. Participări la expoziţii: Japo-nia, Germania, Italia, S. U. A., Anglia, Canada,

Franţa, Spania, Israel, unde are şi lucrări în colec-ţii de stat şi particulare. Cicluri: „Arlechini”,„Porţi”, „Schituri”.

■ 23/1950 – n. Nicolae Sava, la Vânători-Neamţ, scriitor, ziarist. După absolvirea liceuluiîn Târgu-Neamţ, a lucrat în diverse meserii, pânăîn februarie 1990, când începe să lucreze ca re-dactor, la Ziarul „Ceahlăul” din Piatra-Neamţ,unde publică ştiri, note, tablete, semnale edito-riale, recenzii, cronici literare şi interviuri, mai

ales din viaţa culturală. Adebutat cu versuri, în Re-vista „Tomis” (1969). Anii’80 ai secolului XX suntanii de consacrare defini-tivă a scriitorului. Carteade poeme „Fericit precummirele” a fost primită fa-vorabil de critica literară.Alte volume: „Despreprietenie”; „Privighetoa-rea”; „Viaţă publică”;

„Proză, domnilor, proză”; „Insolenţa nopţilor”.■ 26/1882 – n. Olimpia-Oltea Teodoru, la

Roman (d. martie 1961, Mănăstirea Văratic), in-stitutoare, poetă, publicist. A absolvit Facultateade Litere şi Filozofie, Bucureşti. Specializare înFranţa. Institutor (Piatra-Neamţ), profesor şi di-rector la Şcoala Medie de Gospodărie, Bucureşti,


(continuare în pag. 16)

r

Ziua Mondialăa Educaţiei,

la Liceul Tehnologic„Dimitrie Leonida”

iua Mondială a Educaţiei, sărbăto-rită în tot sistemul de învăţământromânesc, pe data de 5 octombrie2017, a prilejuit organizarea unoractivităţi specifice şi la Liceul Teh-nologic „Dimitrie Leonida” Piatra-Neamţ.

Astfel, în cadrul „Proiectuluieducaţional pentru activităţi de preveni-rea abandonului şcolar şi reducerea ab-senteismului, integrare în comunitateaşcolară a copiilor care provin din familiidefavorizate”, s-a desfăşurat activitateacu tema: Educaţie pentru sănătatea co-piilor proveniţi din medii defavorizate.

În acest sens, conducerea unităţiişcolare, director prof. Micşunica Popa şidirector adjunct prof. Mihaela Zachman,a contactat o serie de O.N.G.-uri, asocia-ţii umanitare, medici de la Direcţia de Să-nătate Publică, farmacişti pe care i-auinvitat să le explice tuturor elevilor dinciclul primar despre importanţa spălatuluipe dinţi de la vârstă fragedă. Din parteaDirecţiei de Sănătate Publică Neamţ aparticipat doamna doctor Daniela Mar-coci, iar reprezentantul Asociaţiei Uma-nitare Ocrotiţi Copiii Care Vor RămâneMereu Copii, doamna Monica Sofron s-apreocupat de atragerea de donaţii şi a ofe-rit tuturor elevilor din clasele ciclului pri-mar, periuţe şi pastă de dinţi de lafarmacia „Ardealul”.

Obiectivul acestor manifestări estereducerea absenteismului, oferirea decondiţii nediscriminatorii, de siguranţă şiun mediu şcolar sănătos pentru copiii careînvaţă în această instituţie de învăţământ.

Activităţile au continuat cu o infor-mare şi dialoguri interactive între eleviiclaselor de liceu şi reprezentanţi aiAJOFM Neamţ şi ai Agenţiei NaţionaleÎmpotriva Traficului de Persoane despre„mirajul” muncii în străinătate şi dezamă-girea realităţii de acolo.

Prof. Mihaela ZACHMAN

Z

Doamnei profesoare Natalia Rusu,cu dragoste

rofesoara Natalia Rusu din Roman împlineşteîn luna noiembrie, în a şaisprezecea zi, opt-zeci şi şase de ani. 2017, ca şi anul trecut, nui-a fost prea bun. Necazurile s-au ţinut scai deea. Mă refer la cele ale sănătăţii fizice: ope-raţie de artroză, fracturi la un picior, la carese adăugă slăbiciunile bătrâneţii.

Nu de mult am reîntâlnit-o la Bibliotecadin Roman la lansarea cărţilor, trei la număr, ale

domnului Mihai Andone, ro-maşcan prin adopţie şi homi-cenean (Satul Homiceni,comuna Bârgăoani) prin naş-tere. Mai este o mână de om,se sprijină în baston, dar vioaieşi comunicativă ca în tot-deauna. În compania ei, timpulstă pe loc, vârsta nu mai con-tează. Senectutea pentru ea nuse reduce doar la a trăi, ci cu-prinde şi deviza de a trăi fru-mos şi cu folos, pentru familie,cunoştinţe şi pentru societate.

Alături de Mihai Ciobanu, Cecilia Bănică şi alţi ro-maşcani, se remarcă printr-o activitate literară aparte.

Natalia Rusu este o basarabeancă de la Tighina.A fost nevoită să-şi părăsească de două ori locurilenatale, în 1940 şi 1944. După ce a pribegit prin toatăţara, s-a stabilit la Roman şi acolo trăieşte şi azi. Ba-sarabia, cu Tighina ei, nu i-a părăsit niciodată sufle-tul. Dovadă sunt zecile de poezii destinate locurilornatale, trăirilor din timpul războiului şi după aceea.Spicuim din cărţile dumneaei câteva titluri cu versuripline de un autentic patriotism: Basarabia, raza meade soare, apărută în 2002 la Editura „Studion”,Bacău, Poiana cu flori târzii, 2004, Editura „Meta-noia”, Roman. Alte cărţi care poartă semnăturadoamnei Natalia Rusu sunt trei volume de poeziipentru copii, cu ilustraţii color adecvate, scrise cumultă sensibilitate, un volum de memorialistică încare ne sunt prezentate originea familiei sale, dramarefugiaţilor din Basarabia, frumuseţea şi răspundereace o incubă calitatea de dascăl, unele avataruri aleacestei profesii în comunism. Mai semnalez un micvolum de poezii pline de sensibilitate intitulat Iubi-rea mea cea mare.

Ultima creaţie a doamnei Natalia Rusu poartătitlul Altfel de amintiri. Cuprinde câteva schiţe des-pre viaţa şcolară, ne sunt prezentate condiţiile în carese învăţa nu de mult în România, care mai de caremai interesantă, mai instructivă din punct de vederepedagogic. În Omagiu sunt amintiri despre profeso-

rul Dimitrie Lambrino, pe care l-a cunoscut în con-diţiile grele ale refugiului, de la care a învăţat ce esteun adevărat dascăl, deşi nu i-a fost profesor, ci doar,în împrejurări grele, prieten de familie. Un biografal scriitorilor ieşeni mai puţin amintiţi ar avea ce aflade la doamna Natalia Rusu despre scriitorul DimitrieLambrino. În Bestia şi în Lecţia de pedagogie avemîn faţă profesori de tipul lui Domnul Vucea. În Fo-sila, este prezentat pedagogul depăşit de vreme. În-tâmplări interesante, pline de tact pedagogic, dar şide umor, întâlnim în A fost odată la Gâdinţi, Preţulautorităţii, Crăticioara.

Toate povestirile dedicate şcolii o developeazăpe doamna Natalia Rusu ca pe un dascăl aparte, cu-noscător profund al secretelor învăţământului. Piesade rezistenţă a cărţii este însă Fata Morgana, o po-veste de dragoste. Titlul ne sugerează ceva amar, du-reros. Dragostea o vedem, alergăm după ea, darniciodată n-o ajungem, este doar o aparenţă înşelă-toare.

În Fata Morgana doi tineri, abia trecuţi de pra-gul adolescenţei, Marina, de nouăsprezece ani, şi Va-lentin, de douăzeci, îşi întâlnesc privirile pentruprima dată la o slujbă de înviere în biserica SfinţiiArhangheli Mihail şi Gavril din Bălţăteşti, Neamţ.Este aici ceva din Francesco Petrarca şi Laura deNoves. Cupidon va trimite concomitent două săgeţişi va isca o dragoste pentru toată viaţa. Povestea careurmează, o poveste despre o dragoste plină de pa-siune, de declaraţii, de speranţe într-un viitor comun,rotund, cu un cer albastru nu a fost să fie. Amiazacea mare nu a venit şi după un an prietenia lor se vaîntrerupe fără explicaţii. E drept, au intervenit discretşi familiile tinerilor, dar nu a fost război, ca în Sha-kespeare. Dar arma cuvintelor poate fi cel puţin totatât de ascuţită, dacă nu mai mult, decât cea făcutădin oţel. Apoi, ne aflăm în plin ev modern şi nu încel medieval, şi nici Bălţăteştii nu sunt Verona. Ma-rina şi Valentin nu puteau să urmeze drumul parcursde Romeo şi Julieta. Iubirea lor, din felul cum ne-odescrie autoarea nu a fost însă cu nimic mai prejos.Dar deznodământul povestirii, o mică nuvelă, va fialtul destul de dureros. Interesându-se de viaţa luiValentin, va afla că a murit într-un accident. Soţia luiîi va spune Marinei că poza ei se află într-un albumşi că Valentin îi vorbea adesea despre ea. Marina încămai este în viaţă, cu dragostea ei pentru Valentin, cuamintirile acelor zile de dragoste.

Iubirea nu omoară, ci îţi dă puteri să trăieşti, sătrăieşti şi să suferi, e suferinţa fericirii.

Emil BUCUREŞTEANU

P

octombrie 2017

APOSTOLULPag. 16

Paşi spre Europa


oră de caritate (1916-1918, Bucureşti şiRoman), profesor şi director la Liceul „IuliaHaşdeu” şi la Şcoala Normală de Fete(Lugoj). Apreciere şi prietenie din partea luiGeorge Coşbuc, O. Goga, N. Iorga, Al. Vla-huţă ş. a. Scrieri: „Tapae. Câmpii bănă-ţene”, poezii; „Cununa tinereţii”; „Supremajertfă”. Colaborări la numeroase ziare şi re-

viste.■ 26/1936 – n. Gheorghe Bunghez, la Po-

iana-Sărată, Bacău. A absolvit Facultatea de Isto-rie-Filologie-Filozofie a Universităţii ieşene.Profesor şi director la Stăniţa şi Săbăoani, inspec-tor şcolar, secretar al Comitetului Regional deCultură şi Artă (Bacău), preşedinte al Comitetuluide Cultură şi Artă al Judeţului Neamţ, şeful Secţieide Propagandă a Comitetului Judeţean Neamţ alP. C. R., director al T. T. Piatra-Neamţ şi directoral Centrului de Librării al Judeţului Neamţ. A ini-

ţiat, condus şi colaborat la manifestări cultural-ar-tistice locale, zonale sau naţionale: SărbătoareaEroilor de la Războieni, Sărbătoarea MunteluiCeahlău, Festivalul Spectacolelor de Teatru pentruTineret şi Copii, Stagiunea simfonică a Filarmo-

nicii „Moldova” din Iaşi,Festivalul „Vacanţe Muzi-cale”, saloane de carte,„Sadoveniana”, Bienalade Artă Plastică „LascărVorel”, „Petrodava –2000”, cicluri de emisiunila Tele M Plus Piatra-Neamţ. Cărţi: „Monu-mente istorice din JudeţulNeamţ”, „Judeţul Neamţ –

Ghid”, „Petrodava – 2000”; „Între «Dragonul» şi«Piaţeta» (1981-1986)”; „Demnitatea supravieţui-rii prin cultură”.

■ 26/1945 – n. Constantin Munteanu, la Fe-deleşeni, Strunga, Iaşi,scriitor. A absolvit Facul-tatea de Fizică din Bucu-reşti. Fizician la C. F. S. S.şi S. C. Fibrex, director alBibliotecii JudeţeneNeamţ, preşedinte CPUNal Municipiului Piatra-Neamţ, consilier şef la In-spectoratul pentru CulturăNeamţ. Debut în „Amfi-teatru”, 1969; editorial, cu„Zaruri de cretă” (1976). Membru al U. S. (1976),membru al U. C. (1993). Cărţi: „Zaruri de cretă”;„Ziua magnoliilor viscolite”; „Cursa rapidă”; „Vre-mea brânduşelor”; „Teona”; „Sfârşitul înserării”;


(urmare din pag. 15)

s

octombrie 2017

Omul sau calculatorul?ând s-a demonstrat că salicilatul poate fi folosit în medicină, toată lumeaa înghiţit aspirină, cu sau fără de efect.

După apariţia miraculoasei peniciline, ce părea a fi panaceu univer-sal, ne-am aruncat asupra antibioticelor, observând (prea târziu) că mi-croorganismele dăunătoare au devenit rezistente la medicamente.

Când au apărut, în diferite chipuri, învăţătorii (mentori, pedagogi,guvernante ş. c. l.), lumea a crezut că spinoasa problemă a educaţiei s-arezolvat.

Nici şcoala clasică, cea cu clase de elevi, cu sală de clasă, cretă şi tablă ne-agră, n-a scăpat de speranţa că este panaceu. Şi nu era …

Luptătorii pentru progres, după ce nu au mai fost arşi pe rug (Altă invenţiea cărturarilor europeni, nu?), se străduiesc de câteva secole în căutarea leaculuimiraculos ce vindecă toate bolile cronice ale educaţiei. Nume multe, conţinuturide la interesant la hazliu: şcoala activă, învăţarea prin descoperiri, ritmul per-sonal, scuola aperta etc. etc.

Apariţia informaticii, mai limpede, a calculatorului personal, apoi a tele-fonului care ştie a face de toate, chiar şi musaca, pasiunea copiilor şi tinerilor

care au părăsit cartea tipărită în favoarea maşinilor fono-video, toate acestea auîncurcat atât de mult iţele ce păreau eterne, ale vechii şcoli solide în felul ei,încât nu prea mai ştim cum să inovăm în materie de formare, nu de informare.

Dezarmaţi de viteza cu care informatica cucereşte lumea şi minţile încăneconsolidate ale copiilor şi adolescenţilor, teoreticienii caută cu disperare lea-curi noi, căci dincolo de informaţia bogată şi instantanee, informatica a devenitun cancer în formarea omului de mâine, mai cu seamă fiindcă nu ştim cam cumva fi acel om, devenit rob al unei maşini care, la o pană de curent electric, poatefi transformat în NIMIC!

Până nu este prea târziu (Deşi eu cred că se apropie vertiginos ceasul al doi-sprezecelea.), trebuie găsite soluţii. Şi, ca totdeauna, să sperăm că le vom găsi.

Dar mai întâi vă rog să-mi răspundeţi la întrebarea: omul sau calculatorul?Răspunsul cu „şi şi” îl ştiu. Este total nesatisfăcător, simplist şi imoral. Ast-

fel noi, cei chemaţi să formăm, ne derobăm de uriaşa răspundere ce singuri ne-amales-o.

Deci …???Mihai-Emilian MANCAŞ

C

De la Piatra-Neamţ la Strasbourg sau Portret de voluntara 12 ianuarie 1957, la Strasbourg, se deschi-dea, sub preşedinţia lui Jacques Chaban –Delmas (Franţa), prima sesiune a Conferin-ţei Autorităţilor Locale, precursoare a Con-gresului Autorităţilor Locale şi Regionale aConsiliului Europei. De atunci, Congresul adevenit un actor cheie în construirea demo-craţiei în Europa.

Luna trecută, pe 22 septembrie, – în calitatede profesoară curioasă – am participat la RubikHub din Ştrandul Tineretului la o întâlnire a tine-rilor voluntari din Piatra-Neamţ, tineri aflaţi încăutarea unor oportunităţi pe care le pot accesapentru a se dezvolta şi pentru a îmbunătăţi comu-nitatea în care trăiesc.

Şi totuşi care este legătura cu Congresulamintit? Am reuşit şi eu să mă dumiresc încetul cuîncetul...

Totul a început cu Anamaria Holotă (foto),

personajul principal al serii, organizatoarea şi mo-deratoarea acestui eveniment, o tânără dezinvoltă,entuziastă, volubilă, inteligentă şi frumoasă. Ea afost numită delegatul de tineret al României laConsiliul Europei pentru ediţiile 32 (26-30 martie2017) şi 33 (16-20 octombrie) ale CongresuluiAutorităţilor Locale şi Regionale de la Stras-bourg.

Iată ce ne povesteşte Anamaria despre aceastăexperienţă: „La Strasbourg am ajuns printr-o apli-caţie pe care am depus-o la Consiliul Europei. Dinfiecare ţară a fost selectat câte un singur delegat,urmând ca acesta să reprezinte interesele tinerilordin cadrul Congresului Autorităţilor Locale şi Re-gionale. În cadrul dezbaterilor am avut o interven-ţie oficială în hemiciclu, în cadrul căreia amanalizat câteva noi propuneri de politici de tineret,am prezentat punctul meu de vedere în calitate delucrător de tineret şi am făcut câteva recomandăritot din aceeaşi calitate. În urma experienţei de laStrasbourg a trebuit să elaborăm proiecte prin caresă implicăm şi să ajutăm tinerii din comunităţilenoastre. Aşa s-a născut Youth Us, un proiect deru-lat în Grecia, Armenia, România, Bulgaria şiCipru. Proiectul are nişte ţinte precise, informareatinerilor şi implicarea lor directă în acţiuni cu im-pact. Conferinţe, ateliere şi campanii de informareau loc prin intermediul acestui proiect în toată Eu-ropa.”

Şi totuşi să o cunoaştem mai bine pe Anama-ria... Ea este absolventă, promoţia 2017, a ColegiuluiNaţional „Calistrat Hogaş” şi a fost admisă la Fa-cultatea de Relaţii Economice Internaţionale din ca-drul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

În tot timpul liceului a desfăşurat o activitate re-marcabilă de voluntar fiind şi: Ambasador al Dia-logului Structurat cu tinerii în judeţul Neamţ(2016-2017); Vicepreşedinte al Consiliului Jude-ţean al Elevilor în judeţul Neamţ (2015-2016);Preşedinte al Consiliului Şcolar al Elevilor – Co-legiul Naţional „Calistrat Hogaş” (2015-2016);Coordonator de Voluntari – Asociaţia Sens Civic(2014-2017); Coordonator naţional de proiect – LaObiect şi Do Your Thing, ultimul desfăşurat în Pia-tra-Neamţ, Cluj-Napoca şi Târgu Mureş ... şi multealte proiecte şi premii naţionale, regionale şi lo-cale.

Revenind la activitatea noastră de la RubikHub, ea a fost desfăşurată în cadrul proiectuluiYouth Us, dar s-a vrut şi o etapă de pregătire pen-tru următoarea participare a Anei la Congresul dinoctombrie.

Ideea este că vocile tinerilor din comunităţilelocale trebuie să fie reprezentate şi auzite, prin aso-cierea acestora structurilor şi proceselor democra-tice. Astfel Anamaria Holotă şi echipa ei devoluntari ne-au împărţit pe cinci grupe şi ne-au so-licitat să găsim soluţii la cinci probleme conside-rate dificile pentru tineri la nivelul comunităţiinoastre: lipsa de informare adecvată, orientarea deviitor, petrecerea timpului liber, prejudecăţile, lipsaoportunităţilor de dezvoltare personală.

Succes Anamaria Holotă la următoarea ediţiea Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale aConsiliului Europei!

Prof. Gianina BURUIANĂ

L

APOSTOLUL Pag. 17

Lecţia de istorie


Maria, prinţesă de Place Pigalle”; „Zodiabâlciului”; „A fluierat în timpul Evanghe-liei”, „Lacrimile tăcerii”; Teatru radiofo-nic: „Trenul din zori”; „Cursa de Braşov”;„Magnolii pentru un măgar”; „Dosarul cusânziene”; „Oameni la cumpănă de ani”;„Urgenţa”; „Vântul de februarie”; „Vinaflorilor” ş.a. Teatru: „Valea râsului”, la T.

T.; „Nimic despre Sânziene”, Teatrul DramaticBraşov. Teatru TV: „Iubirea mea cu zurgălăi”;„Scrisori apocrife”; „Dincolo de munte”; „Voca-ţie”; „Cu zâmbetul pe buze”; „Vremea sânziene-lor”; „Florile amintirilor noastre”. Film: „Sezonulpescăruşilor”.

■ 28/1880 – n. Aetiu Hogaş, Piatra-Neamţ(d. 26. 10. 1941, Bucureşti), profesor, publicist,fiul scriitorului Calistrat Hogaş. Absolvent al Li-ceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi licenţiat(1904) al Facultăţii de Litere şi Filozofie a Uni-versităţii Bucureşti. Profesor de limba şi literatura

română la licee din Roman, Bacău şi Galaţi. Autorde studii lingvistice şi literare. Colaborări la:„Convorbiri literare”, „Lauri”, „Orizonturi”,„Adevărul literar”.

■ 28/1937 – n. Virgiliu Gh. Bârliba, laRoman, profesor universitar, cercetător, fiul pro-

fesorului Har. Mihăilescu. A absolvit Liceul„Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, Facultatea de Is-torie a Universităţii Bucureşti. Profesor la Sărmă-şag (Sălaj), Borca (Neamţ), muzeograf şi directorla Muzeul de Arheologie, Piatra-Neamţ. Cercetă-tor ştiinţific la Institutul „A. D. Xenopol” Iaşi.Specializat în arhivistică, arheologie. Doctor în is-torie (1975). Săpături arheologice în Neamţ. A în-fiinţat şi a condus Revista „Memoria antiquitatis”.Redactor responsabil al Revistei „ArheologiaMoldovei”. Lucrări: „Tezaurul de la Măgura”

(colab.); „La monnaie romaine chez les DacesOrientaux”; „Dacia răsăriteană în secolele VI-I î.e. n. Economie şi monedă” (Premiul „Vasile Pâr-van” al Academiei).

■ 31/1938 – n. Radu Dănăilă, la Podeni-Bo-sanci, Suceava, poet. A absolvit Şcoala Medie Nr.1 de Băieţi din Piatra-Neamţ, a fost secretar alŞcolii din Tazlău şi bibliotecar la Biblioteca Co-munală din Tazlău. Membru în colegiul de redac-ţiei al Revistei „La Tazlău”. A citit la Cenaclul„Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ. Distins cupremii la diferite concursuri de creaţie literară.Membru al Societăţii Scriitorilor din Neamţ. Vo-lume: „Leagănul de vise”; „Umbrele luminii”;„Valenţe ancestrale”; „Spiritualitate şi divin”;„Stropi de cristal”; „Florile inimii”; „Poezii cuformă fixă”; „Omul între pământ şi cer”; „Ronde-luri, sonete, glosse”; „Pasărea de pradă”; „Printreraze diafane”; „Printre stele şi luceferi” ş. a.


„

octombrie 2017

ProfesorLAZĂR EMANOIL

-a născut la 10 iunie 1937 în satul Plu-ton, comuna Pipirig unde a învăţat cla-sele primare şi gimnaziale. La 1septembrie 1960 după absolvirea Liceu-lui Ştefan cel Mare din Târgu Neamţ afost numit profesor suplinitor la şcoaladin satul natal unde a funcţionat până în

septembrie 1966. Între1966-1969 a urmat, la zi,cursurile Institutului Peda-gogic de trei ani din Bacău,Facultatea de Biologie.

La 14 iulie 1969 s-acăsătorit cu învăţătoareaEleonora Munteanu.

La 1 septembrie 1969a fost numit profesor titu-

lar la Şcoala Pluton. A promovat examenulpentru definitivare în 1972 şi gradul doi în1979.

La 1 septembrie 1975 a fost numit profesorde biologie la Şcoala Nemţişor, iar între 1978– 1989 a fost şi director al şcolii. La 26 mai1986 a promovat cu media 10,00 (zece) exame-nul pentru gradul întâi. Comisia motiva astfelnota acordată: Prin activitatea didactică, cultu-rală şi de cercetare ştiinţifică efectuată în ultimiiani profesorul Emanoil Lazăr a dovedit că esteun cadru didactic bine pregătit, cu înalte calităţiprofesionale, că este un om de o bunătate şi mo-destie proverbiale...

La 1 iulie 1989, invocând motive de sănă-tate a cerut să fie schimbat din funcţia de di-rector al Şcolii Nemţişor, continuând să predeaca profesor. Începând cu 1 septembrie 1990 aobţinut transferul la Şcoala Nr. 3 din Humu-leşti, localitate unde avea locuinţa. La Şcoaladin Humuleşti a primit şi funcţia de director şiva lucra până la pensionare, în 1999. Harnic şiconştiincios, dovedind o bună pregătire profe-sională şi pedagogică, cu o comportare plinăde bun simţ şi omenie a lăsat un nume bun printoate şcolile în care a funcţionat în cei peste 40de ani de rodnică activitate. Păcat că un astfelde om s-a stins prea devreme din viaţă, la 18martie 2003. A fost înmormântat în cimitiruldin Humuleşti.

Neculai FLORIAN

Centenarul Marii Uniri la Editura Humanitasditura Humanitas ne propune să descoperim în seria Centenar 2018 mărturii şi studii esen-ţiale despre România în Primul Război Mondial, despre Marea Unire din 1918. Au apărutdeocamdată în această serie douăsprezece cărţi şi multe altele sunt în curs de apariţie,până la sfârşitul anului viitor. Vă propunem astăzi trei titluri însoţite de scurte prezentărisemnate de editorul lor, profesorul Lucian Boia.

„14/27 august 1916: ziua intrării României în Primul Război Mon-dial. Este şi ziua când regina Maria începe să-şi ţină jurnalul, pe deplinconştientă că trăieşte un moment de maximă semnificaţie, atât pentruţară, cât şi pentru propriul său destin. Titlul Jurnal de război ne aparţineşi necesită, poate, o precizare. Uniforma albă de infirmieră în care a apă-rut în toţi aceşti ani ar putea lăsa impresia unui efort, desigur demn deelogii, dar de ordin aproape exclusiv «sanitar» şi umanitar. În fapt, reginaintervine în toate resorturile războiului. Chiar dacă nu avea nici o calitateoficială în dirijarea treburilor publice (nu era regina domnitoare, ci doarsoţie de rege), a jucat un rol deloc neglijabil în orientarea generală a Ro-mâniei în preajma şi în timpul războiului. Într-un anume sens, a fost răz-boiul ei. Volumul prim al Jurnalului de război se încheie în preajmamarilor bătălii din vara anului 1917. Vor urma încă două volume. Pe re-gină o aşteaptă momente de triumf, dar şi noi şi teribile încercări.”

„Partea a doua a jurnalului reginei Maria este cea mai încărcată cudesfăşurări dramatice. Situaţia e atât de nesigură şi de schimbătoare,încât momentele alternative de bucurie şi de disperare se ţin lanţ, punândnervii şi judecata tuturor la grea încercare. România se simte trădată: deruşi, în primul rând, dar şi de partenerii occidentali care par să nu înţe-leagă situaţia disperată în care a ajuns, fără să aibă vreo vină. Româniinu mai au de ales decât între un sfârşit eroic şi o pace înjositoare. Câr-muitorii ţării aleg pacea, în cele din urmă. Cu alte cuvinte, capitularea.În ciuda apelurilor reginei la rezistenţă. Jocurile erau făcute. Probabil căpână la urmă a fost mai bine aşa: o decizie raţională, care a salvat pemoment ce se mai putea salva, şi nu una eroică, extrem de riscantă. Dartrebuia să apere cineva nu numai interesele imediate ale ţării, ci şi onoa-rea românească. A făcut-o, cu nestăvilită pasiune, regina Maria.”

„În primăvara anului 1918, România e prăbuşită. Pacea separată, pecare fusese nevoită să o accepte în urma defecţiunii ruseşti, a mutilat-oteritorial, înrobind-o totodată economic şi anulându-i independenţa po-litică. Cine ar fi putut să întrevadă răsturnarea care avea să se petreacăpe frontul de Vest în partea a doua a anului? La doi paşi de ceea ce ar fiputut fi pentru ea victoria definitivă, Germania cedează şi pierde completpartida. România înfrântă, aproape nimicită, se află acum în tabăra în-vingătorilor. Austro-Ungaria dispare de pe harta Europei. Bucovina şiTransilvania se unesc, la rândul lor, cu ţara. Din ideal, România Maredevine realitate.

Înfrângerea Puterilor Centrale o propulsează din nou pe regină înprim-plan. Istoria i-a dat dreptate! Tot mai multe voci o aclamă, nu-mind-o „împărăteasa tuturor românilor”. La 1 decembrie 1918 îşi vaface intrarea triumfală în Bucureşti, călare şi în uniformă militară... Arămas în istorie, la loc de frunte, printre marii făuritori ai RomânieiMari.” (Red.)

E

S

APOSTOLULPag. 18

Paşi spre Europa

octombrie 2017

ntroducerea proiectelor în curriculum nureprezintă o idee nouă sau revoluţionarăîn domeniul educaţiei. În cursul deceniu-lui trecut, practicile au evoluat totuşi spreo strategie de predare mai formalizată. În-văţarea prin metoda proiectului şi-a câş-tigat un loc mai sigur în practicile şcolare

pe măsură ce experţii au început să documen-teze ceea ce cadrele didactice au înţeles de multtimp: elevii devin mai implicaţi în procesul deînvăţare atunci când au posibilitatea de a ana-liza, de a cerceta probleme complexe, provoca-toare, uneori neplăcute, care se aseamănă cucele din viaţa reală.

Metoda proiectelor a fost iniţiată de JohnDewey, care, la sfârşitul sec. al XIX-lea, a ela-borat o programă fundamentală bazată pe ne-cesităţile şi posibilităţile copilului.

Ideea învăţării bazate pe proiect a fost lan-sată de William H Kilpatrick, prin lucrarea„The project method” (1918). Proiectul este ometodă interactivă de predare-învăţare, carepresupune o micro-cercetare sau o investigaresistematică a unui subiect care prezintă interespentru elevi.

Metoda proiect este fundamentată pe prin-cipiul învăţării prin acţiune practică, cu finali-tate reală („learning by doing”), ceea ce îiconferă şi motivaţia necesară. Opusă instrucţieiverbaliste şi livreşti, învăţarea prin realizareade proiecte reprezintă un mod mai cuprinzătorde organizare a procesului de învăţământ princare pot fi satisfăcute cerinţele unei educaţiipragmatice, în spiritul acţiunii şi independenţeiîn gândire.

„A învăţa făcând” – devine din ce în ce maimult unul dintre principiile de bază ale învăţă-mântului contemporan. Aristotel spunea că

„ceea ce urmează să facem după ce am învăţat,învăţăm numai făcând”.

Metoda proiectelor este o strategie didac-tică bazată pe interese, necesitate şi posibilităţide dezvoltare. Ea presupune lucrul în echipă,interacţiunea directă, dar şi brainstorming-ul,care devin mijloace de bază ale procesului edu-cativ. Prin metoda proiectului se lasă elevuluimai multă libertate de exprimare şi acţiune şise oferă ocazii reale de a lua decizii şi de a-şiasuma responsabilităţi. Toate acestea duc, im-plicit, la crearea unei motivaţii puternice şi la oimplicare deopotrivă efectivă şi afectivă a ele-vilor. Simplul fapt, că sunt consultaţi în alege-rea temelor şi se ţine cont de părerea lor, îi facepe elevi să aibă mai multă încredere în forţeleproprii.

O temă este o idee, dar şi o posibilitate dea-i ajuta pe elevi să înveţeprin acţiune practică, cu fi-nalitate reală, în care eiîmbină acţiunile de cule-gere a informaţiilor cu celede participare la o alta,concretă, aplicativă pe otemă.

Elaborarea proiectelortematice ne impune o largăvarietate a surselor de in-formare, dar şi un dialogcu elevii în care, ascul-tându-i, punându-le între-bări despre ceea ce ştiu sauce ar dori să ştie, descope-rim ce îi interesează şiputem să organizăm conţi-nuturile într-un plan logic

de învăţare.Importantă în derularea acestei metode a

proiectelor este implicarea mai mare a părinţi-lor în activitatea propriilor copii („persoane-re-sursă”), ducând la o mai bună cunoaştere aactivităţii din şcoală, dar şi la cunoaşterea maiprofundă, mai realistă a copiilor lor, consoli-dându-se punţile afective şi de comunicare întreaceştia.

Învăţătorul încetează să mai fie un trans-miţător de cunoştinţe, devenind un facilitator,un sfătuitor (consilier) al învăţării. Învăţătorulprovoacă, organizează şi stimulează situaţiilede învăţare. Elevii sunt conduşi către autoînvă-ţare şi sunt motivaţi să planifice independent şicolectiv, să implementeze şi să evalueze proce-sul de învăţare.

Proiectul este un demers didactic în grup,într-o interacţiune continuă, prin care se urmă-reşte integrarea noilor informaţii în structuri

cognitive proprii şi transferarea lor în conţinu-turi noi, aplicabile în practic, o comunitate deînvăţare în care fiecare contribuie atât la propriaînvăţare, cât şi la procesul de învăţare colectiv,o acţiune de cercetare şi acţiune practică în ace-laşi timp.

Ideea realizării unui proiect izvorăşte dinsetea elevilor de a acumula tot mai multe infor-maţii referitoare la un anumit subiect sau de arealiza legături între cunoştinţele asimilate prinintermediul diferitelor discipline de învăţământîntr-o anumită perioadă şcolară.

Activităţile integrate care se desfăşoară peparcursul unui proiect tematic asigură o învă-ţare activă, reflectând interesele şi experienţaelevilor şi au finalităţi reale. Pentru ca scopulpropus să aibă finalitate trebuie respectate anu-mite principii democratice: „Cooperare, co-par-ticipare/Co-influenţă, negociere/ Luareadeciziilor în comun/ Coresponsabilitate/ Liber-tate, iniţiativă/ Respect şi toleranţă.”

Lucrul pe baza proiectelor tematice are uncaracter interdisciplinar şi permite abordareasubiectelor propuse din mai multe unghiuri,dezvoltând multilateral personalitatea copilu-lui.

Această metodă modernă cuprinde trei faze(etape), după cum urmează:

– FAZA I SAU DEBUTUL PROIECTU-LUI (preparatorie, de iniţiere atât pentru învă-ţător cât şi pentru elevi) care constă în alegereatemei de investigat, stabilirea scopului, a com-petenţelor specifice predării integrate specificetemei alese, analiza resurselor materiale, umaneşi de timp necesare derulării proiectului tema-tic, conceperea hărţii proiectului tematic decătre învăţătoare în colaborare cu elevii, alcă-tuirea inventarului de probleme (ceea ce ştiuelevii deja şi ceea ce nu ştiu şi ar trebui să afledespre această temă), amenajarea spaţiului te-matic, discuţii cu persoanele implicate.

Sursa alegerii temei poate fi: Elevii – când sunt familiarizaţi cu rutina

derulării unui proiect;Învăţătoarea – în perioada iniţială a fami-

liarizării elevilor cu metoda proiectelor;Învăţătoarea şi elevii;Părinţii şi învăţătoarea;Părinţii, învăţătoarea şi elevii.

– FAZA A II-A SAU CONŢINUTULPROIECTULUI, care constă în activităţilepractice ale elevilor (documentare, investigare),stabilirea de roluri şi responsabilităţi, aranjareaspaţiului tematic, strategiile didactice utilizateîn derularea proiectului (resurse materiale,umane şi de timp, metode tradiţionale) – reali-zarea propriu-zisă a proiectului.

– FAZA A III-A SAU EVALUAREATEMEI, care constă în evaluarea propriu-zisăa temei abordate pe o perioada de timp bine de-limitată. Evaluarea poate fi făcută sub diferiteforme: convorbiri, dramatizări, portofolii cu lu-crările elevilor, machete, lucrări colective, al-bume şi CD-uri cu poze, probe orale, probepractice, probe scrise etc.

Proiectul tematic – rol determinant în procesul de învăţarepentru formarea elevilor de azi, oamenii de mâine

Să nu-i educăm pe copii pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fimari. Şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.(Maria Montessori)

Educatorul trebuie să aibă mereu în vedere că datoria lui nu este atât să înveţe pe tânăr totce se poate învăţa, ci să îi deştepte iubirea şi respectul faţă de ştiinţă şi să-i arate căile adevăratedin care poate câştiga cunoştinţele şi prin care se poate perfecţiona, dacă are de gând aceasta.(John Locke)

Nu există deloc lucruri mari, nici lucruri mărunte. Există altceva. Altceva înseamnă ceea ce-miplace şi ceea ce fac (Jacques Prevert)

I

APOSTOLUL Pag. 19

Paşi spre Europa

Sumaron şi Doina ALDEA TEODOROVICI – Maluri de Prut (pag. 1-4)Coristu’ APHON – Shopârla lunii octombrie: Frunză verde demohor... Nicio Şcoală Fără Cor! (pag. 14)Vasile BAGHIU – NOTE DE TRECERE - Calitatea umană, în-ainte de toate (pag. 8)

Emil BUCUREŞTEANU – Doamnei profesoare Natalia Rusu, cu dra-goste (pag. 15)Gianina BURUIANĂ – Pledoarie pentru învăţarea limbilor străine(pag. 9) * S-a deschis stagiunea muzicală 2017-2018 (pag. 14) * De laPiatra-Neamţ la Strasbourg sau Portret de voluntar (pag. 16)A. M. CIOBANU – „APOSTOLUL”, la alt popas tiparnic (pag. 12)Maria DÂRLEA – Proiectul tematic – rol determinant în procesul deînvăţare pentru formarea elevilor de azi, oamenii de mâine (pag. 18-19)Daniel DIEACONU – Festivalul Haiducilor, Grinţieş 2017 (pag. 10)Neculai FLORIAN – Profesor LAZĂR EMANOIL (pag. 17)Mihai FLOROAIA – Dascălului de Religie, cu drag... * Educaţia dinperspectiva valorilor (pag. 5)

Mihai-Emilian MANCAŞ – Suntem în IMPAS, Domnule Ministru(pag. 11) * Omul sau calculatorul? (pag. 16)Virgil RĂZEŞU – Medicina şi pacea (pag. 12)Red. – INFOCULT (pag. 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10) * Aniversări culturale- octombrie (pag. 9) * Aniversări culturale - noiembrie (pag. 10) * KazuoIshiguro, laureat al premiului Nobel (pag. 13) * Centenarul Marii Unirila Editura Humanitas (pag. 17)Dumitru RUSU – Semnele lui Enescu la Piatra-Neamţ (pag. 13)Alecsia Maria TANASICIUC, Daria Andreea ALUNGULESEI – Ominunată experienţa în Croaţia (pag. 7)Constantin TOMŞA – Un fabulos jurnal de lectură (pag. 6) * Reme-morări nemţene (pag. 12, 13, 14, 15, 16, 17)Andrei URSACHE – Colegiul Tehnologic „Spiru Haret”, performanţesportive internaţionale! (pag. 7)Mihaela ZACHMAN – Ziua Mondială a Educaţiei, la Liceul Tehnolo-gic „Dimitrie Leonida” (pag. 15)Mircea ZAHARIA – A mai trecut o toamnă...l Interviu cu dl. GabrielPloscă, preşedintele Sindicatului din Învăţământ Neamţ (pag. 1-2)*„Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută” (pag. 1, 3, 4)*** – REPERTORIUL Festivalului de Teatru Piatra-Neamţ PLEDEZPENTRU TINE(RI) (pag. 20)

I

octombrie 2017

Indiferent de ce tip de învăţare promo-vează un proiect elevii au de rezolvat problemeşi situaţii diferite. Ei formulează judecăţi de va-loare în urma prelucrării datelor cunoscute aleproblemei, combină ideile, îşi atribuie respon-sabilităţi, relaţionează, îşi respectă limita capa-cităţilor individuale în cadrul grupului, facanalogii între diferite situaţii, activităţi desfăşu-rate, participă cu interes la proiectarea secven-ţelor de lecţie, fac transfer de cunoştinţe de laun proiect la altul, de la o lecţie la alta.

Această metodă nouă are o viziune maiamplă asupra dezvoltării armonioase a perso-nalităţii copilului, pune un accent deosebit pecolaborarea dintre elevi – învăţătoare şi părinţi.Printr-un proiect tematic, părintele se trans-formă într-un adevărat partener de lucru al pro-priului copil, având posibilitatea de a participaactiv cu acesta la lecţiile ce se desfăşoară laclasă. Părintele nu mai este un simplu spectatorla lecţiile demonstrative susţinute de învăţă-toare, ci un „membru” al clasei din care faceparte copilul lui.

Ce evaluează cadrul didactic în timpul de-rulării proiectului şi la sfârşitul proiectului:

– Stilul de învăţare al elevilor, cât şi cumse implică;

– Performanţele individuale;– Strategiile individuale şi de grup în rezol-

varea unor situaţii problemă;– Cuvinte şi expresii noi însuşite; – Respectarea regulilor şi principiilor;– Implicarea directă în realizarea condiţii-

lor materiale necesare proiectului;– Strategia de soluţionare a cazurilor apă-

rute;– Capacitatea de a adresa întrebări; – Corectitudinea, progresul răspunsurilor

la întrebări;– Impactul aplicaţiilor

practice asupra copiilor;– Capacitatea de înţe-

legere a noilor concepte,idei, noţiuni.

– Modul de prezentarea produselor realizate;

– Experienţa de viaţăa elevilor legată de su-biect;

– Cauza dificultăţilorîntâmpinate;

– Limitele şi avanta-jele proiectului;

– Soluţiile originalegăsite de elevi, care aucondus la reuşita proiectu-lui.

– Capacitatea copiilorde a formula ipoteze, de a propune noi proiectela „proiectul mamă”;

– Calitatea surselor de informare.Fiecare proiect generează noi idei pentru

proiectul următor, convinge elevii că misteruleste unul nou, necunoscuta proiectului lecreează situaţii concrete de investigare, dezba-tere, prelucrare a informaţiilor, valorizare a ap-titudinilor.

Lucrul la proiect nu este o activitate indi-viduală a cadrului didactic, ci un demers careantrenează o sumă de parteneri şi colaboratoricare contribuie realmente la atingerea ţintelorpropuse.

Putem afirma că metoda proiectelor tema-tice este una dintre cele mai eficiente metodeatât pentru elevi, cât şi cadrul didactic, chiar

dacă implică un studiu individual susţinut, opregătire meticuloasă şi serioasă în privinţa do-cumentării, o multitudine de materiale didac-tice, o imensă muncă de căutare a modalităţilorcelor mai potrivite în stabilirea inventarului deactivităţi. Satisfacţiile sunt pe măsura efortuluidepus, căci ce poate fi mai mare prilej de mul-ţumire pentru învăţător decât bucuria de a-şivedea închegat colectivul clasei, de a-i înţelegemai bine pe elevi prin prisma relaţiilor lor cupărinţii, de a constata că activitatea clasei a de-venit mai interesantă şi mai stimulativă.

O clasă la care se aplică metoda proiectuluieste o clasă „diferită” din punct de vederepsiho-social faţă de celelalte. Cuvântul „dife-rită” nu înseamnă ceva mai bun sau mai rău înacest context ci înseamnă mai bine pregătit pen-tru viaţă, ceea ce pentru şcoala românească artrebui sa fie o finalitate importantă.

Bibliografie:V. Preda, – Metoda proiectelor la vârstele

timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2005.S. Breben, E. Gongea, – Metode interactive

de grup – ghid metodic –, Editura Arves, 2002.

L. Ciolan, – Învăţarea integrată, EdituraPolirom, Iaşi, 2008.

I. Cerghit, I. Neacşu,– Prelegeri pedago-gice, Ed. Polirom, Iaşi, 2001.

I. Cerghit, Sisteme de instruire alternativeşi complementare. Structuri, stiluri, strategii,Editura Aramis, Bucureşti, 2001.

V. Preda, M. Pletea, F. Grama, A. Cocoş,D. Oprea, M. Călin, – Ghid pentru proiecte te-matice, Ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti,2005.

M. Ciobotaru, Şt. Antonovici, M. Popescu,D. Fenichiu, Aplicaţii ale metodei proiectelor,Ed. CD PRESS, Bucureşti, 2008.

A. Ana, S.M Cioflica, – Proiecte tematiceorientative, Ed. Tehno-Art, 2004.

Programa şcolară pentru clasa pregăti-toare, clasa I şi clasa a II-a, aprobată prin ordinal ministrului Nr. 3418/19.03.2013.

Prof. Maria DÂRLEA, Şcoala Gimnazială Borleşti, Judeţul Neamţ

Zig-Zag

APOSTOLUL – revistă a cadrelor didactice din judeţul Neamţ, serie nouă, apare prin colaborarea SindicatuluiÎnvăţământ Neamţ şi Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Neamţ (martie 1999).

FONDATORI l noiembrie, 1934: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Avădaneil martie, 1999: Florin Florescu, Ştefan Corneanu, Gheorghe Amaicei, Dumitriţa Vasilca

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE: Gabriel PLOSCĂ – director general, Iosif COVASAN – director economic,Gheorghe AMAICEI, Liviu RUSU, Gabriela GRIGORE.

CONSILIUL DE REDACŢIE: Mircea ZAHARIA – redactor-şef, Constantin TOMŞA – redactor-şef adjunct, Mihai FLOROAIA, Irina NASTASIU, Gianina BURUIANĂ, Dorel NEMŢEANU – DTP;

Dorin DAVIDEANU – editor online.

ISSN - 1582-3121

Redacţiaşi administraţia:

str. Petru Rareş nr. 24,Piatra Neamţ.

Tel/fax:0233.22.53.32

[email protected]

REPERTORIUL Festivalului de Teatru Piatra‐Neamţ PLEDEZ PENTRU TINE(RI)

Vineri, 10 noiembrieora 17.00 // Sala Studio „Corneliu-Dan Borcia” // Teatrul pentru

Copii şi Tineret ARIEL, Târgu MureşRESPIRAŢII

de Duncan Macmillan, regia Radu-Alexandru Nica

– ora 20.00 // Sala Mare // Teatrul Tineretului Piatra-NeamţWOLFGANG

după Yannis Mavritsakis, regia Radu AfrimSâmbătă, 11 noiembrie– ora 11.00 // Sala Mare // Teatrul Odeon Bucureşti şi Asociaţia „Clasice fantastic”BELA BARTOK ŞI POVESTEA PRINŢULUI CIOPLIT ÎN LEMN

de Cristina Sârbu, regia Monica Ciută– ora 17.00 // Sala Studio „Corneliu-Dan Borcia” // Recul, Bucureşti

FAMILIA OUcreaţie colectiva, regia Bogdan Untilă

– ora 20.00 // Sala Mare // Teatrul Excelsior BucureştiFLUTURII SUNT LIBERI

de Leonard Gershe, regia Erwin ŞimşensohnDuminică, 12 noiembrie

– ora 11.00 // Sala Mare // Teatrul Tineretului Piatra-NeamţVISĂTORUL

după Ian McEwan, un spectacol de Ada Milea

– ora 20.00 // Sala Mare // Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” BucureştiDRAGOSTE ŞI INFORMAŢIE

de Caryl Churchill, regia Irina Crăiţă-MândrăLuni, 13 noiembrie

– ora 14.00 // Sala Mare, publicul pe scenă // Păun/Manolache/Miron/Ni-colau

CALUL ALB. Scurtă istorie a uriide Smaranda Nicolau, regia Ioana Păun

– ora 17.00 // Sala Studio „Corneliu-Dan Borcia” // Teatrul de Foc, Bu-cureşti

PE JUMĂTATE CÂNTECun spectacol de Crista Bilciu

– ora 20.00 // Sala Mare // Teatrul Naţional „Radu Stanca” SibiuFAMILII

de Eugen Jebeleanu, regia Eugen JebeleanuMarţi, 14 noiembrie

– ora 14.00 // Sala Studio „Corneliu-Dan Borcia” // Teatrul Artedell’Anima Bucureşti

COPII RĂIde Mihaela Michailov, regia Geanina Hergheligiu

– ora 18.00 // Sala Studio „Corneliu-Dan Borcia” // Create.Act.EnjoyCluj-Napoca

PENAde Adina Lazăr, Ştefan Mako, Ruth Smythers, regia Adina Lazăr

– ora 20.00 // Sala Mare // Teatrul Nottara BucureştiSOMNAMBULISM

de Iaroslava Pulinovici, regia Alexandru MâzgăreanuMiercuri, 15 noiembrie

– ora 20.00 // Sala Mare, publicul pe scenă // ARENA şi Centrul de Tea-tru Educaţional Replika, Bucureşti

ROVEGANde Catinca Drăgănescu, regia Catinca DrăgănescuJoi, 16 noiembrie– ora 14.00 // Sala Mare, publicul pe scenă // REACTOR de creaţie şiexperiment, Cluj-Napoca

ALL OVER YOUR FACEscenariu colectiv, regia Botond Nagy

– „ora 20.00 // Sala Mare, publicul pe scenă // Asociaţia O2G & MACAZTeatru Coop, Bucureşti

'90de Alex Fifea, Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu, Alexandru Po-tocean, Andrei Şerban, regia David SchwartzVineri, 17 noiembrie– ora 14.00 // Sala Mare, publicul pe scenă // REACTOR de creaţie şiexperiment, Cluj-Napoca

REFUGII de Petro Ionescu, regia Raul Coldea

– ora 17.00 // Sala Studio „Corneliu-Dan Borcia” // Teatrul Naţional „Va-sile Alecsandri” Iaşi

POVESTEA PĂSĂRII FĂRĂ CUIBde Ada Lupu, regia Iris Spiridon

– ora 20.00 // Sala Mare, publicul pe scenă // Teatrul UNTEATRU Bu-cureşti

FRIGde Lars Norén, regia Alexandru BogdanSâmbătă, 18 noiembrie– ora 14.00 // Sala Mare, publicul pe scenă // Teatrul „Andrei Mureşanu”Sfântu Gheorghe

JURNAL DE ROMÂNIA. SFÂNTU GHEORGHEscenariul şi regia Carmen Lidia Vidu

– ora 20.00 // Sala Mare // Teatrul Naţional „Marin Sorescu” CraiovaEXPLOZIV

de Elise Wilk, regia Andrei MăjeriDuminică, 19 noiembrie

– ora 17.00 // Sala Mare // Trupa Artwist din Baia Mare APROAPE

de John Cariani, regia Alexandra Sabrina Vanci şi Eduard BândiuIntrarea liberă

– ora 20.00 // Sala Mare // Trupa TeenAct a Colegiul Naţional „PetruRareş” Piatra-Neamţ

ATENŢIE, AGLOMERAŢIE LA SOL!de Marc Camoletti, regia Claudiu LadanIntrarea liberă.

–

apostolul - slineamt.ro · toreşti, pentru acea tranşă finală de 35%, şi sunt în curs de...

Documents