SERIE NOU|, ANUL XI, NR. 121noiembrie 2009

RREEVV II SSTTAA CCAADDRREELLOORR DD IIDDAACCTT IICCEEEditat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

APOSTOLULineri, 20 noiembrie, cu`ncepere de la ora 9.00, lahotel Ceahl\u, a avut loc`ntrunirea Consiliului Na]io-nal al CSDR, una dintre celemai importante [i mai vechiforma]iuni sindicale dinRomânia. Pre[edintele Con-federa]iei Sindicatelor De-mocratice din România,Iacob Baciu, a vizitat [i anu-mite institu]ii `n care CSDR

are reprezentan]i `n consiliile de admi-nistra]ie. ~ntrunirea g\zduit\ de jude]ulnostru a fost una cu at`t mai special\, cuc`t `n 2009 se `mplinesc 15 ani de la`nfiin]area acestei organiza]ii. De altfel,lucr\rile au `nceput cu un moment fes-tiv, `n amintirea celor 15 ani de sindica-lism. Au fost [i cuvinte grele, [i acuza]iiaduse la adresa unor oameni care, lavremea respectiv\, se d\deau sindi-

cali[ti, dup\ care au tr\dat, devenindoameni politici. Oameni care urm\reaus\ foloseasc\ sindicatele doar pentru ascoate bani.

"Am dorit un parteneriat cuautorit\]ile, cu patronatele, dar unparteneriat real, bazat pe respect", aspus Iacob Baciu, care a explicat [i dece manifestarea s-a ]inut la PiatraNeam] [i nu la... Bucure[ti, spre exem-plu. "~n jude]ul Neam] am avut un sim-bol pentru Bucure[ti, unul al sindicalis-mului. {ti]i despre cine vorbesc... (n.r.Florin Florescu). Tot la Neam] s-a cons-tituit Confedera]ia din ~nv\]\m`nt.Mi[carea sindical\ nem]ean\ a avut ocontribu]ie deosebit\ la dezvoltareasindicalismului `n România. Acestea arfi doar c`teva din motivele pentru caream `nclinat spre Piatra Neam]". Ar mai fi[i alte motive: una dintre cele maiimportante federa]ii afiliate la CSDR

este Federa]ia Sindicatelor Liberedin ~nv\]\m`nt, din care face parte[i Sindicatul din ~nv\]\m`nt Neam].Mai mult dec`t at`t, pre[edintelesindicatului nem]ean, GabrielPlosc\, este vicepre[edinte al FSLI.

Oarecum umbrit de finalul cam-paniei pentru preziden]iale,Consiliul Na]ional al CSDR esteunul dintre evenimentele majore pecare le g\zduie[te, anul acesta,jude]ul Neam]. La manifestare eraua[tepta]i `n jur de 120 de invita]i.Numai c\ num\rul acestora esteceva mai mic, aproximativ 100,deoarece unii au anun]at c\ s`ntbolnavi [i nu pot participa. Mai graveste c\ o delega]ie ce venea spre`ntrunirea de la Piatra Neam] a avut unaccident `n jude]ul Hunedoara, membriidelega]iei anun]`nd din spital c\ vor lipside la eveniment.

Unul dintre subiectele asupra c\ruias-au aplecat at`t pre[edintele CSDR, c`t[i cel al sindicatului nem]ean din`nv\]\m`nt a fost m\sura de trimiterefor]at\ acas\ a profesorilor. Nemul-

]umirea este clar\: profesorilor li se ceres\ vin\ la [coal\, s\ predea, `ns\ tot li

15 ani de CSDR, s\rb\tori]i la Neam]

40 de ani de tradi]ie [colar\ s`nt aniversa]i anul aces-ta de c\tre Colegiul Na]ional "Petru Rare[". 140 de anipentru care elevii [i profesorii de la aceast\ unitate de`nv\]\m`nt au preg\tit o serie de manifest\ri,desf\[urate `n perioada 23 - 27 noiembrie. Normal,punctul culminant este 27 noiembrie, ziua `n care laColegiul Na]ional "Petru Rare[" a sunat, pentru primaoar\, clopo]elul. Mihai Obreja, directorul acestei [coli,retr\ie[te momentele de glorie ale Colegiului: "Ce tr\iri[i c`t\ responsabilitate la elevii [i profesorii anului1897 c`nd, al doilea gimnaziu real din ]ar\, la 1878,

devine Liceul real Piatra Neam], sau la cei ai anului 1969, cares\rb\toreau centenarul [i `n 2000, c`nd devine Colegiul Na]ional„Petru Rare[“!

~n aceste momente aniversare, bun\-cuviin]a, `n]elepciunea[i spiritul nobil al Rare[ului ne `ndeamn\ s\-i cinstim pe cei care,din pozi]ia de elevi, profesori, directori sau reprezentan]i ai comu-nit\]ii, au fost cu inima, cu g`ndul cel bun [i cu fapta aproape de[coal\. Nu exist\ bucurie [i satisfac]ie mai mari pentru truditorii

din sala de clas\, dec`t acelea de a preg\ti sufletele [i a luminamin]ile, `nc`t genera]iile de absolven]i s\ intre pe caleades\v`r[irii.

Urm`ndu-l pe profesorul Gr. Cap[a, exprim\m convingerea c\acest liceu a fost favorizat de soart\. Aflat `ntr-un ora[ cu cea maifrumoas\ pozi]ie natural\, sc\ldat de apa curat\ [i r\coritoare aBistri]ei, parfumat de aerul brazilor cu verdea]\ `n tot timpul anu-lui, liceul a atras profesori distin[i care i-au f\cut gloria.Absolven]ii Rare[ului, de ieri [i de azi, au f\cut s\ se vorbeasc\cu respect [i considera]ie `n universit\]ile din ]ar\ [i str\in\tate.Nu din Rare[ a plecat cel care avea s\ fie apreciat, la un momentdat, cel mai mare t`n\r matematician din lume? Daniel T\taru,c\ci despre el aducem vorbire, exprim\, poate, cel mai binecrezul nostru: Cultur\, Noutate, Performan]\, Realism.

La ceas aniversar s\ ne bucur\m `mpreun\, elevi, p\rin]i,profesori [i to]i cei care a]i fost, sunte]i, sau ve]i fi rare[i[ti,neuit`nd nici o clip\ vorba cronicarului: „Nasc [i la Moldovaoameni!“

M.G.

LLLLaaaa mmmmuuuullll ]]]] iiii aaaannnniiii CCCCoooolllleeeeggggiiiiuuuulllluuuuiiii NNNNaaaa]]]] iiiioooonnnnaaaallll """"PPPPeeeetttt rrrruuuu RRRRaaaarrrreeee[[[["""" !!!!

{coli `n s\rb\toare...n ultima lun\ de zile, o serie de unit\]i de `nv\]\m`ntdin Roman [i nu numai au fost `n s\rb\toare, marc`nd,astfel, momente deosebite din istoria evolu]iei acesto-ra. Tonul `n acest sens l-au dat, aproape de finele luniioctombrie, cei de la Grup {colar „Vasile Sav”, care aumarcat „Zilele [colii” printr-o serie de ac]iuni cultural-educative `n contextul c\rora s-au remarcat at`t elevi,c`t [i cadre didactice. Dup\ s\rb\toarea liceului dinBulevardul Republicii, manifest\rile s-a mutat pester`ul Moldova, `n chiar ultimele dou\ zile din luna tre-cut\ c`nd {coala din comuna Horia a `mplinit 118 ani

de la `nfiin]are. Agenda acestei de-acum tradi]ionale s\rb\tori afost, ca de obicei, foarte `nc\rcat\, protagoni[ti fiind elevii, de lacei mai mici, p`n\ la cei din ciclul gimnazial, care s-au `ntrecut cuaceast\ ocazie `n cadrul unor concursuri de perspicacitate la dis-

ciplina Matematica, la Religie, precum [i la un concurs defotografii, sau cel de desene destinat prichindeilor de la claseleI – IV. Cu ocazia acestor ample manifest\ri a fost lansat [i volu-mul intitulat „Juc\rii de vorbe”, acesta fiind practic produsul finalal unui proiect derulat `n anul [colar trecut, la ini]iativa institu]ieis\rb\torite, la care au participat [coli din toat\ ]ara. Titlul volu-mului, coordonat de Nelu Dumbrav\, cadru didactic [i consiliercultural la [coala din Horia, a fost inspirat de „Cartea cu juc\rii” alui Tudor Arghezi, un aport deosebit av`ndu-l la aceast\ realizare[i studen]ii de la Facultatea de Filologie din cadrul Universit\]ii„Bacovia” – Bac\u, care au asigurat sprijinul `n ceea ce prive[tejurizarea celor peste 120 de lucr\ri primite din ]ar\, de la elevi dinciclul gimnazial [i primar.

n noiembrie 1934, a ap\rut, laini]iativa unor dasc\li nem]eni,anima]i de C. Luchian, V.Gaboreanu... primul num\r alrevistei Apostolul, foaiedidactic\ [i literar\. ~n decem-brie 1943, `n marasmulr\zboiului, publica]ia [i-a`ncetat apari]ia.

~n martie 1999, revista a

ren\scut [i s-a reeditat, la ini]iativa profe-sorului Florin Florescu, sub patronajulSindicatului din ~nv\]\m`nt, `n colaborarecu Asocia]ia ~nv\]\torilor, Inspectoratul{colar [i Casa Corpului Didactic dinjude]ul Neam].

Fondatorii seriei noi au `ndr\zneala s\cread\ c\ nu au tr\dat idealurile celor careau aprins tor]a Apostolului, pentruluminarea norodului [i a lor `n[i[i. {i au

triste]ea de a constata c\, ast\zi, valorilemorale [i spirituale `n care au crezut, lao-lalt\ cu `nainta[ii, se pr\bu[esc, pe timpde pace, mai abitir dec`t `n vremuri der\zboi.

Oricum, cu speran]a c\ pas\reaPHOENIX exist\, ur\m Apostoluluicele necesare pentru iluminare [isupravie]uire.

Mircea ZZAHARIA

Modelulomului frumos

n r`ndurile ceurmeaz\ `ncercs\ v\ provoc la omedita]ie asupramesajului trans-mis de lucrarea luiDan Puric, Omulfrumos, ap\rut\ laEditura CompaniaDan Puric, 2009.

C a r t e areprezint\ o an-

tropologie cultural\ `n care

se contureaz\ un vis, `n carese portretizeaz\ un tip de oma[a cum ar trebui s\ fie.Astfel, visul lui Dan Puricapare ca o speran]\ lumi-noas\ pus\ `n fa]a uneina]iuni. Acest model esteunul afirmativ, pozitiv, nefiind`ndreptat `mpotriva unui altmodel [i nici impus, ci suge-rat `n mod c`t se poate deelegant, dorit, n\zuit. ActorulDan Puric modific\ structuraltiparul existent [i face acestgest `n virtutea unui tiparverificat `ndelung, tipar ce aservit drept un model de via]\acreditat `n decursul istoriei,o matrice ce se opunetendin]elor haotice actuale.Este o propunere de pers-pectiv\ asupra omului, lacare ar fi bine s\ ne g`ndim ,un posibil un reper pentruconduita [i comportamentulfiec\ruia dintre noi.

Drd. MMihaiFLOROAIA

(Continuaare `̀n ppaag. 33)

Marius GGHEGHICI(Continuaare `̀n ppaag. 33)

A. OOPRI{(Continuaare `̀n ppaag. 22)

75 de ani de la "na[terea" Apostolului

~

V

1

~

RROOMMAANN

~

PRIMIM DE LA ROMAN

PPaagg.. 22 APOSTOLUL

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

noiembrie 2009

u toate condi]iile dificile dinRepublica Moldova, [i anul acesta,Revista de Cultur\ [i Crea]ieLiterar\ a Tinerei Genera]ii, „Clipa”(sideral\), a organizat cea de-a XI-aedi]ie a Concursului Na]ional deCrea]ie Literar\ Iulia Hasdeu.

Competi]ia deschis\ elevilor degimnaziu [i liceu s-a desf\[urat pe4 sec]iuni: Poezie, Proz\, Eseu [iDebut sideral. Ca [i la edi]iile ante-rioare au fost invita]i s\ participetineri din Republica Moldova,

România [i din `ntreaga diaspor\ româneasc\.Dac\ la poezie [i proz\ tematica a fostliber\, la eseu, participan]ii de gimnaziu aufost invita]i s\ mediteze asupra uneia dinurm\toarele teme: „Suferin]a este mai nece-sar\ dec`t orice pl\cere `n formarea unui ca-racter”, „Sunt un dic]ionar de antonime” iarliceenilor li s-au propus temele: „C\derea estecolectiv\, salvarea este individual\” ,„Nonconformi[tii nu distrug” , „Te doare doaratunci c`nd dore[ti”.

Lucr\rile au fost jurizate de personalit\]i

ale culturii din Basarabia av`nd ca pre[edintepe doamna profesoar\ Iulia Iord\chescu, direc-tor al revistei [i coordonator de proiect,al\turi de care s-a aflat redactorul-[ef al Clipei

poeta Aurelia Borzin. Ambele au depus efor-turi considerabile pentru a p\stra anverguracompeti]iei, chiar dac\ nu au mai g\sit posi-bilit\]ile materiale pentru a „aduna” `n spa]iifamiliare [i familiale pe to]i laurea]ii, au f\cutdemersurile necesare pentru tip\rireadiplomelor [i publicarea unor texte semnatede laurea]i `n ultimul num\r al revistei, urm`ndca celelalte s\ vad\ lumina tiparului `nnumerele ulterioare.

{i la aceast\ edi]ie, au fost prezen]imembrii Cenaclului Literar „Eurocultin”, care auparticipat la sec]iunile concursului `n calitatede actuali sau fo[ti elevi ai [colii noastre,ast\zi liceeni la colegii na]ionale de prestigiu.

Premiile ob]inute de elevii de la cenaclulamintit au fost `n num\r de 12. Num\rul pre-miilor ob]inute de nem]eni a `nsemnat, dup\cum aprecia pre[edinta juriului, o „lovitur\” , `n

cel mai „generos” sens al cuv`ntului.Iat\ [i rezultatele: sec]iunea POEZIE –

elevi de gimnaziu: premiul I - Pantazi CristianaBerenice – clasa a VI- a B, premiul II- Irina Nu]u,clasa a VII -a E, premiul III - Ionescu TheodoraIlinca – clasa a VI- a A, men]iune - MocanuAndra – clasa a VI- a B [i - Ro[u Mihnea Flavianclasa a VIII -a ; sec]iunea POEZIE – liceeni:premiul II - Ilca Drago[ – clasa a IX- a; sec]iuneaPROZ| – elevi de gimnaziu: men]iune - ClaudiuNohai – clasa a VI- a A; sec]iunea PROZ| –liceeni: men]iune - Ilca Drago[ – clasa a IX- a;sec]iunea ESEU– elevi de gimnaziu: Premiul II -Irina Nu]u, clasa a VII- a E; premiul III - IonescuTheodora Ilinca- clasa a VI- a A [i Claudiu Nohai

– clasa a VI- a A; sec]iunea ESEU – liceeni:men]iune- Oana Ojic\ – clasa a IX- a.

Juriul a acordat o diplom\ de excelen]\[i „ temerarei profesoare de Limba [i LiteraturaRomân\, Monica Marilena Cristea, pentrudeschiderea [i larghe]ea spiritual\ de care adat dovad\ pe parcursul celor 11 edi]ii ale con-cursului [i... care, `mpreun\ cu discipoliiDomniei Sale, a `nmul]it clipele siderale...”

~n ultimul num\r al revistei, care a benefi-ciat de o prezentare impecabil\, au fost tip\ritelucr\ri semnate de c`]iva dintre elevii laurea]i.Astfel, dintre premian]ii no[tri au fost publicatepoezii semnate de Cristina Berenice Pantazi [iTheodora Ilinca Ionescu, eseul „Suferin]a – mainecesar\ dec`t orice pl\cere” de Irina Nu]u [i unalt eseu „C\derea este colectiv\, salvareaeste individual\” de Oana Ojic\. 4 pagini dinnum\rul laurea]ilor au fost rezervate celor de laEurocultin. ~n num\rul 6 al „Clipei”, care o s\apar\ peste dou\ luni, vor vedea lumina tiparu-lui [i crea]iile altor premian]i de dincolo [i dedincoace de Prut. (Red.)

CCenaclul literar EUROCULTIN: Ultima or\, dar nu ultima oar\...

{COLI ~N S|RB|TOARE...(urmaare ddin ppaag. 11)

n sf`r[it, cortina peste „balul”[colilor roma[cane a c\zut la`nceput de noiembrie c`ndColegiul Tehnic „Danubiana”Roman a `mplinit 35 de ani deexisten]\, fiind, `n prezent, insti-tu]ia cea mai reprezentativ\pentru profilul alimentar dinzona Moldovei. Cum se [icuvenea pentru o astfel deaniversare, calendarul acesteia

a fost plin cu activit\]i care de care mai...apetisante. Astfel, fiecare elev [i profesora `ncercat s\ fac\ ceva `n contul acestei

s\rb\tori, `ntre alte ini]iative deosebiteremarc`ndu-se `ncercarea de a crea un arcpeste timp, respectiv fo[ti elevi ai [colii,actuali profesori, `n vreme ce la atelierelede instruire practic\ s-au conceput pro-dusele care au f\cut deliciul expozi]iilororganizate cu acest prilej. Cea mai „paste-lat\” dintre acestea, o miniexpozi]ie intitu-lat\ sugestiv „Culorile toamnei” a fostorganizat\ de Cercul ecologic din [coal\,la care s-au ad\ugat o expozi]ie acl\titelor precum [i expozi]ia culinar\organizat\ de atelierul de tehica servirii,exclusiv cu produse specific moldovene[ti,din care n-au lipsit p`inea de cas\, dar nicip`rjoalele sau binecunoscuta alivanc\. Iar

pentru c\ a b\tut ceas aniversar pester\ceala toamnei de-afar\, cu aceast\ocazie se cuvine s\ fie rostite numele a doimari dasc\li care au f\cut ca [colile unde[i-au l\sat amprenta profesional\ s\creasc\ dup\ 1989 precum F\t-Frumosdin poveste. Este vorba despre prof.Leonard Vacaru, de la „Danubiana”, dar [idespre prof. Dan Zaharia, de la „VasileSav”, oamenii care, prin tot ceea ce auf\cut `n anii ce au urmat revolu]iei, au scrisistorie `n institu]iile recent s\rb\torite,l\s`nd, astfel, pild\ celor care, ast\zi, leurmeaz\ `n aceast\ perpetu\ `ntrecere,marcat\ mai ales de un sim] al datoriei [ide o `nalt\ r\spundere profesional\...

~

Felicit\ri pentru toate ocaziile, via e-mail...avigând zilele aces-tea pe internet(ocazie cu care ammai intrat prin ni[teconturi mai vechi)m-am... `mpiedicatde câteva aplica]iionline numai bunede z\bovit prin eleacum, `n prag des\rb\tori. Desigur,ve]i spune, dar noi

mai scriem `nc\ felicit\ri la plic,a[a ca pe vremea bunicii... Nimicr\u `n asta, mai ales c\ obiceiuleste pe cale de dispari]ie, `ns\solu]ia cu expedierea unei ilus-trate via online prezint\ infinitmai multe avantaje.

Ca s\ nu z\bovesc preamult asupra acestui aspect(deoarece e ceva de vorbit laacest capitol) a[ remarca doarfaptul c\, optând pentru internet,numai multitudinea modelelorpuse la dispozi]ie, care de caremai deosebite, deci numai dup\asta dac\ ar fi s\ ne lu\m [i tot

merit\ `ncercat. Despre abilit\]i,ce s\ mai zicem, vede]i [i dum-neavoastr\ (m\ refer la cei care`nc\ se mai... sperie s\ pun\mâna pe mouse), scotoci]i-v\ deceva m\run]i[, din bugetul aces-ta ciuntit din toate p\r]ile, [inepotul sau copilul va fi bucuross\ v\ sar\ `n ajutor deoarece,subliniez `nc\ o dat\, merit\ dinplin. Eeeeiiiiiiiiiiii, ve]i mai spune,de parc\ noi n-am fi [tiut c\putem trimite felicit\ri la diverseocazii, via e-mail. Doamnefere[te, cine a spus c\ amdescoperit eu roata, `ns\ `mispune inima c\ nu [tiu câ]i dintredumneavoastr\ a]i accesat vreo-dat\ saitul hhttttpp::////ffeelliicciittaarrii..ttffmm..rroo//ffeelliicciittaarrii// care, pe lâng\ osec]iune de [tiri [i una de wall-papere, ne propune o bogat\colec]ie de felicit\ri virtualegra]ie unui proiect 100 % româ-nesc. De aici ave]i de undealege dintre nu mai pu]in de 22de categorii, de la felicit\ri „zil-nice”, la cele dedicate marilors\rb\tori cre[tine ale anului, sau

alte categorii interesante precum„onomastice”, „s\n\tate”, „dias-pora” [i chiar carduri specificepentru situa]iile `n care trebuies\ aducem condolean]ele noas-tre. Colec]iile sunt realizate `ntr-ografic\ excep]ional\, iarilustra]iile, cel pu]in celeprezente `n colec]ia dedicat\s\rb\torilor de iarn\, sunt, f\r\

excep]ie, ca-n basme, deci v\pute]i asigura de un efect 100 %pozitiv la destina]ie. Alte solu]iivalabile `n preajma s\rb\torilormai propun, de regul\, marilesaituri cum ar fi wwwwww..yyoouuttuubbee..ccoomm sau wwwwww..ttrriilluulliilluu..rroo careofer\ op]iuni de sezon `n acestsens, astfel c\ sta]i cu ochii peele.

intre toate op]iunile deosebite,una mi-a atras aten]ia `n modexcep]ional, prin complexitateaei [i utilitatea ce decurge din fap-tul c\ putem s\ trimitem felicit\ripersonalizate, foarte bine „gar-nisite” cu fel de fel de efecte,`ncepând de la imagini clipart [ipân\ la clipuri/filme preluate depe youtube. V\ spun drept c\ amajuns la aceast\ superb\aplica]ie, pe care o pute]i accesa

la adresa http://www.postalz.com, datorit\unei semnal\ri de care am avut noroc s\ dau

pe saitul www.cnet.ro pe care abia vi l-amprezentat `n „Apostolul” trecut. Practic, estevorba despre o aplica]ie gratuit\, care ceredrept... pre] crearea unui cont, fapt care pre-supune s\ v\ `nregistra]i cu o adres\ de e-mail valid\ (la care ve]i primi, dup\ `nscriere,un link de confirmare) [i cu o parol\. Chiar [if\r\ `nscriere, dup\ ce a]i accesat paginaprincipal\, iar, de acolo, a]i dat click pe „cre-ate postcard”, `n fereastra urm\toare care sedeschide (pentru `nregistrare) da]i click, dinnou, la pozi]ia „1” unde scrie „As an anony-mous user (No signup required)“ [igataaaaaaa…

De aici, v\… distra]i la butoanele afi[ate,iar dac\ socoti]i c\ e prea greu, nu uita]i debac[i[ul pentru copil sau nepot, dup\ caz…De meritat, merit\ din plin. V\ ve]i puteaconvinge de asta imediat ce compozi]iile ast-fel create vor fi recep]ionate de c\tre desti-natari. Mai vorbim, iar dac\ nu s\ nu-mi maizice]i mieeee… Nicoleta !!! Apropo: s\ nuuita]i de Necula[, abia v-am dat ni[te ponturicooollllll… Hai, la butoane, c\ Mo[ul e pedrum. S\rb\tori cu tihn\ [i s-auzim numai debine !

PPrrooff.. DDrrdd.. NNiiccoolleettaa DDAANNCCIILiceul Teoretic “Vasile Alecsandri” – S\b\oani

Ceva [i mai... cooolllllll !

„Prietenii naturii”,mereu de veghe...

ncepând din aceast\toamn\, drumul co-munal de pe razalocalit\]ii S\b\oani aprins via]\, fiind de-acum `nsufle]it cu100 de puie]i de tei,gra]ie proiectuluieducativ intitulat“Prietenii naturii”ini]iat de c\tre prof.Mihaela Munteanu,la nivelul gimnazial

al Liceului Teoretic „VasileAlecsandri” din localitatea aflat\la circa 15 kilometri de municipiulRoman. „Este vorba despre unproiect care a demarat `nc\ dinluna octombrie 2009, când amstabilit echipele pentru fiecareactivitate, participan]ii fiind eleviiclaselor V - VIII din [coala noas-tr\, sub coordonarea dirigin]ilor.Ini]ial, am organizat `ntâlniri princare au fost `nsu[ite detaliilenecesare privind tehnica s\diriipuie]ilor, dup\ care am trecut lamunca efectiv\ `n teren unde ambeneficiat de sprijinul partenerilorno[tri. Toat\ lumea a participatcu un entuziasm deosebit, unel-tele, precum [i locul destinats\dirii puie]ilor, fiind puse la dis-pozi]ie de c\tre Prim\riaS\b\oani, `n vreme ce materialuls\ditor ne-a fost asigurat deOcolul Silvic Roman. Scopulacestui proiect, care se va finali-za la sfâr[itul anului 2010 esteunul educativ, `n mod deosebit,cu consecin]e directe legate deprotec]ia mediului `nconjur\tor.Pe parcursul derul\rii proiectului„Prietenii naturii” mai suntcuprinse o serie de activit\]ididactice [i artistice, ocazie cucare vom marca evenimentedeosebite cum ar fi apropiateles\rb\tori de iarn\, „Ziua P\mân-tului”, „Ziua p\s\rilor [i arborilor”,

precum [i „Ziua Mediului”, ne-adeclarat prof. Mihaela Munteanu,ini]iatoarea acestui proiect.

Angela Totu, Vasile C\runtu,Angela Vacaru, Irina Pal, MihaelaCiobanu, Ana C\t\lina Gavril\,Steriana P\duraru, IulianP\duraru, Anisoara Scirlat,L\cr\mioara Gherasim, MariaRobu, Aurora Ostafe, GabrielaCiocoiu, Olga Ciobanu sau MariaAsiei, adic\ dirigin]ii elevilor par-ticipan]i la activit\]ile dejadesf\[urate, al\turi de elevii dinciclul gimnazial [i de conducereaLiceului Teoretic „VasileAlecsandri”, cu to]ii sunt sem-natarii unui act civic ale c\ruiroade se vor sim]i `n timp, gene-ra]ii bune de-acum `nainte. {i,cine [tie, poate c\ dintre ace[tia,sau, mai târziu, copiii [i nepo]iicelor care au `mpodobit drumulcomunal 52 A S\b\oani - E 85,spre Roman [i spre Mirce[ti, to]icei [tiu]i sau cei care vor veni,vor poposi la umbra teilor `nflori]i,loc de reculegere sufleteasc\ [i,de ce nu, [i de poezie, având `nvedere faptul c\, nu departe, untei celebru d\inuie `nc\ `n Istorialiteraturii române...

Iar ca totul s\ fie pe deplinconturat `ntr-un lucru bine f\cut,spre pilda genera]iilor ce vorurma, `n cadrul proiectului `ndiscu]ie se au `n vedere ac]iunirepetate de urm\rire a evolu]ieimaterialului s\ditor [i de`nlocuire a puie]ilor, acolo undeva fi nevoie, activit\]i prev\zuteatât `n prim\vara cât [i `n toamnaanului viitor, protagoni[ti fiind to]icei care [i-au pus [i pân\ acumamprenta pe acest proiect parc\menit s\ marcheze `nceputulunui veac ce are nevoie cât maides de astfel de ini]iative...

AA.. OOPPRRII{{

~ N

D

CUVINTE CU ARIPI DE PAS|RE

noiembrie 2009PPaagg.. 33APOSTOLUL

{COALA NEM}EAN|, LA ZI

Cum se va desf\[uraanul acesta Bac-ul?

valu\rile din timpul anului, pentru examenul deBacalaureat, ar putea deveni foarte impotante `n ve-derea `ncadr\rii `n munc\, de[i nu se primesc notepentru acestea. Bacalaureatul 2010 reprezint\ o nou\premier\ `n `nv\]\m`nt. Nu vor mai exista probe orale`n timpul Bac-ului, `ns\ vor exista 3 evalu\ri, la limbaromân\, limb\ str\in\ [i competen]e digitale (concret -cum se descurc\ elevul la calculator). Pentru cele 3evalu\ri vor fi puse niveluri de competen]\, `n loculnotelor sau a calificativelor. Spre exemplu, `ncep\tor,avansat [i experimentat. "Elevii vor fi evalua]i f\r\ghilotina notelor. Nu vor fi elevi admi[i sau respin[i. Amprimit semnale c\ `n unele [coli s`nt colegi profesori

care spun elevilor: "Vei da cu mine aceste examen [i nu vei pro-mova". Acest tip de agresiune pe care unii colegi `l au fa]\ deelevi nu `[i are justificare. Este o amenin]are care nu se poatereg\si `n realitate", a subliniat Lumini]a V`rlan, inspector [colargeneral. ~n schimb, trebuie subliniat c\ elevii care au absolvitliceul `n anii preceden]i, `ns\ nu au dat BAC-ul, vor fi nevoi]i s\participe, anul acesta, la cele 3 evalu\ri, dup\ cum a precizatinspectorul [colar general adjunct, Liliana Georgescu: "To]i candi-

da]ii trebuie s\ se supun\ metodologiei din acest an. ~ns\ to]i tre-buie s\ `n]eleag\ c\ la aceast\ prob\ nimeni nu pic\, ci ob]ine unanumit nivel de competen]\. {i cei din anii preceden]i vor trebuis\ dea aceste probe de evaluare". Liliana Georgescu subliniaz\totu[i importan]a celor trei evalu\ri: "Angajatorii nu mai s`nt,acum, at`t de interesa]i de nivelul de cuno[tin]e. S`nt unii tineri

care, dup\ Bacalaureat, doresc s\ se angajeze, nu s\ `[i continuestudiile. Pentru ace[tia, competen]ele lingvistice [i digitale voravea o importan]\ mai mare dec`t notele la matematic\ ob]inutela Bacalaureat. Aceste niveluri de competen]\ vor fi trecute pediploma de bacalaureat".

~n ce constau cele 3 probede evaluare?

La proba de limba [i literatura român\, oral, se vor urm\ricompeten]ele de `n]elegere [i comunicare ale elevului. Proba seva da `n perioada 15 - 17 februarie. Se va evalua capacitatea dereceptare a unui mesaj transmis `n form\ scris\, [i reproducerea

acestuia oral, sub form\ de discurs. Textul trebuie s\ fie citit c`tmai expresiv, dup\ care s\ se scoat\ [i ideile principale. Nivelurilede competen]\ vor fi mediu, avansat [i experimentat. Evaluareacompeten]elor lingvistice la limba str\in\ va avea loc `n perioada31 mai - 4 iunie. Elevul are voie s\ opteze pentru oricare din lim-bile str\ine pe care le-a studiat `n liceu. De asemenea, poate cereechivalarea competen]elor, dac\ a ob]inut certificat [i diplom\ `nurma sus]inerii unui examen na]ional de recunoa[tere sau evalu-are. La aceast\ evaluare vor fi 3 probe. Prima, de 10 - 15 minuteva fi oral. Va urma o prob\ scris\, de 90 de minute [i una de 20de minute, de `n]elegere a unui text audiat.

Proba de evaluare a competen]elor digitale se va desf\[ura`n perioada 19 - 29 aprilie. La aceast\ prob\ vor fi analizateabilit\]ile copilului `n a folosi sistemul de operare, modul `n carelucreaz\ cu fi[ierele, cu editoarele text. La aceast\ prob\ se voracorda puncte. Astfel, `ntre 0 [i 25 de puncte este vorba de nivelul`ncep\tor, 26 - 50 puncte nivel mediu, 51 - 74 puncte pentru nivelavansat [i 75 - 100 puncte pentru nivelul experimentat.

Comisii de evaluare vor fi `nfiin]ate la nivelul fiec\rei unit\]i de`nv\]\m`nt, pre[edintele comisiei urm`nd a fi directorul sau direc-torul adjunct. Probele se sus]in `n prezen]a profesorului de laclas\ [i a `nc\ unui profesor din [coal\, care are aceea[i spe-cializare. ~n cazul `n care `n [coal\ nu exist\ doi profesori cuaceea[i specializare, va fi adus un cadru didactic din alt\ unitatede `nv\]\m`nt. (Marius GGHEGHICI)

BACALAUREAT 2010E

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

Modelul omului frumos(urmaare ddin ppaag. 11)

onfigurarea „Omului frumos” de c\tre artistul Dan Puric areimplicit un urcu[ spre stadiul moral [i religios, pres\rat [i`nso]it de smerenie, fiindc\ are de `nvins vr\[ma[i redutabiliprecum uitarea, oportunismul, la[itatea, ipocrizia, slug\rni-cia, indiferen]a, ignoran]a, sfidarea valorilor autentice, aro-gan]a, zeflemeaua, b\[c\lia [i, mai ales, ateismul. A[adar,suntem chema]i cu to]ii spre rea[ezarea virtu]ilor [iaspira]iilor curate, fapt ce presupune cultivarea unei atitudiniferme [i curajoase, plin\ de responsabilitate [i spirit dejertf\. Omul frumos este acela care z`mbe[te `n mod natural[i firesc, iar nu crispat sau pref\cut, care va vorbi limbacurat\ româneasc\ [i nu cea murd\rit\ de mitocani, ana-lfabe]i, incul]i etc.

Problema identita]ii este abordat\ `n mod analitic [i dinmai multe puncte de vedere, insist`nd asupra tensiunii: mutilare, deterio-rare, degradare versus d\inuire [i eternizare ori permanentizare [i`nve[nicire, apoi exterminare [i excludere versus t\ria [i icluziuneacredin]ei cre[tine. Na]iunea [i neamul ori poporul `n cuprinsul acestui dis-curs sunt una [i, `mpreun\, constituie o valoare suprem\ pentru noi, darcare poate fi, cum sugereaz\ el, f\r\ orgoliu, o pild\ pentru al]ii, demn\ deluat `n seam\.

C

evenit\ tradi]ional\,activitatea organi-zat\ de ComplexulMuzeal Jude]eanNeam], `n colabo-rare cu Asocia]ia~nv\]\torilor Neam][i Funda]ia {tiin]ific\"Constantin M\-tase", a avut loc laCasa ~nv\]\torilor,din strada Mihail

Sadoveanu, `n ziua de vineri,20 noiembrie, orele 11 a.m.

Au participat peste 50 decadre didactice de v`rstediferite, de la viitoarele `nv\-]\toare (eleve ale LiceuluiPedagogic Piatra Neam]), lat`mplele c\runte ale nonage-narului dr. Costache Andone,prof. univ. Victor T\n\sescu(Bucure[ti), prof. GheorgheAmaicei, prof. Jean Cr\ciun(fost inspector general), prof.Maria U]\ (fost inspector ge-neral) [i oameni ai [colii deast\zi, prof. Dan Mih\ilescu(muzeograf), prof. ElenaPreda, inspector [colar.

~n prima parte, s-auprezentat [apte lucr\ri:1. Prof. Mihaela Gherghe-lescu, Carmen Florea, PiatraNeam]- Un pedagog derenume, prof. Ioan Dr\gan;2. Prof. Elena Cojocariu, prof.

Gheorghe Amaicei, PiatraNeam]- Un om al [colii- profe-sorul Grigore Cap[a;3. ~nv\]\tor Pompilia P\tr\[-canu, `nv. Rodica Ciurea,Piatra Neam]- Un dasc\lpasionat- `nv\]\tor ConstantinTutoveanu;4. Prof. Maria Apetrei, Lucre]iaCiurea- Piatra Neam]- Un`mp\timit al [colii- `nv\]\torulIoan Luca;5. Prof. univ. Victor T\n\sescu,Ludovica T\n\sescu, Bucu-re[ti - Titlu rezervat;6. Prof. Constantin Antonovici,Gheorghe }ig\u, Piatra Neam]- Din via]a [i activitatea`nv\]\torului Grigore Ungu-reanu;7. Ing. Viorel Nicolau, PiatraNeam]- Liceul Petru Rare[ `ncartofilie.

A doua parte a fost rezer-vat\ dezbaterilor [i discu]iilorlibere, `ntr-o atmosfer\ des-tins\. Ne propunem s\ publi-c\m `n revista noastr\, num\rde num\r, cele mai valoroase[i interesante comunic\ri [i,dac\ va fi posibil, s\ edit\m [io culegere antologic\ culucr\rile prezentate `n edi]iileanterioare.

prof. {{tefanCORNEANU

Dasc\li nem]enide alt\dat\

(a XXXI-aa eedi]ie)

D

(urmare ddin ppag. 11)

e taie 15,5% dinsalariu, pentru a seface economie labugetul de stat."Dac\ mai mult de50% plus 1 vor spunec\ doresc s\ fac\grev\ general\, vomrelua protestele sus-pendate dup\ grevade pe 5 octombrie.Nu va fi o grev\ peperioad\ nelimitat\.

Am stabilit ca perioada de grev\s\ fie exact cea `n care ni sepropune s\ pred\m f\r\ a fipl\ti]i, mai exact 7 zile: 26-28noiembrie, apoi este week-end,apoi s\ fim `n grev\ p`n\ pe 7decembrie. Situa]ia este unaextrem de delicat\. Exist\ risculs\ ni se opreasc\ [i banii pegrev\ [i pe cei 15,5%", a sublini-at Gabriel Plosc\.

Culmea este c\ nu faptul c\se opresc cei 15,5% din salariudetermin\ aceast\ grev\ imi-nent\, ci decizia guvernan]ilorde a-i chema la munc\ pe profe-

sori, f\r\ s\ `i pl\teasc\: "Poatec\ alta ar fi fost situa]ia dac\ nespuneau, cinstit, corect, c\ tre-buie s\ venim la munc\, f\r\ s\fim pl\ti]i. A[a este o aiureal\.Poate c\ erau unii colegi care nuaveau nici o problem\ major\dac\ st\teau acas\ [i li se luauace[ti bani. Dar s\ fii chemat lamunc\ [i s\ nu fii pl\tit, este oaiureal\", a mai spus GabrielPlosc\. Pre[edintele CSDR,Iacob Baciu, a punctat: "S\ vin\omul la lucru [i s\ nu primeasc\bani este o abera]ie. Nu s-a maipomenit a[a ceva `n ultimii 20 deani. Se creeaz\ un precedentpericulos. Ne `ntreb\m [i noi,munc\ pentru cine? Pentru cese munce[te `n ]ara asta?".

Iar aceast\ `ntrebare a fostcompletat\ de Gabriel Plosc\,acesta subliniind un alt aspecttrist al `nv\]\m`ntului nem]ean:"La Neam] au avut loc reduceride personal, tocmai pentru a seface economii. Au fost blocateposturile libere, au fostcomasate clase, [coli. Darnimeni nu vorbe[te de acesteeconomii, care s-au realizat. S\

ni se spun\: e nevoie de oreducere a cheltuielilor cu at`t.Voi a]i realizat at`t [i mai trebuies\ economisi]i at`t".

~n orice caz, trimiterea `nconcediu for]at f\r\ plat\ abugetarilor este stabilit prin lege."A devenit lege, deci trebuie apli-cat\. Indiferent la ce m\suri deprotest ne g`ndim noi", a spusGabriel Plosc\. De altfel, [i lide-rul CSDR a subliniat: "Nu po]iface grev\ pentru modificareaunei legi, ci pentru a solicita anu-mite drepturi". ~ns\ tot GabrielPlosc\ a amintit de o `ntrebarepe care a primit-o de la uniimembri de sindicat: "Corect,este lege, deci trebuie s\ orespect\m. dar legea 221,privind major\rile salariale alecadrelor didactice de ce nu afost respectat\, aplicat\?". "S\dai o lege [i s\ nu o aplici, tuGuvern, putere, este o c\lcare`n picioare a statului de drept", asubliniat [i Iacob Baciu.

Liderii de sindicat au amintit[i de o adres\ considerat\ abe-rant\ a Ministerului Educa]iei,conform c\reia profesorii ar tre-

bui s\ aib\ zilele nepl\tite `nvacan]a de iarn\ a elevilor. "Se`mping zilele acestea `n perioa-da noastr\ de concediu, ceea cecontravine legii. De asemenea,adresa MECI contravine legii [ipentru c\ se spune ca toate cele7 zile s\ fie luate `n decembrie,c`t timp `n lege se spune clar c\nu pot fi trimi[i bugetarii acas\mai mult de 4 zile pe lun\. Mul]icolegi aveau planificat concediulde odihn\ `n acea perioad\. Iarplanific\rile pentru concediu sefac, conform contractului colec-tiv de munc\, la `nceputul anuluicalendaristic. Nu `i po]i lua unuiom dreptul la concediu,trimi]`ndu-l acas\ f\r\ plat\", amai spus Gabriel Plosc\.

~n orice caz, aceste m\suriale guvernan]ilor vor atrage [inumeroase ac]iuni `n instan]\din partea celor care s`nt vic-timele "economiilor la buget". "Osolu]ie ar fi ca toate persoaneleafectate de aceast\ m\sur\ s\dea, `n nume personal, `n jude-cat\ Guvernul. ~ns\, astfel, seblocheaz\ Justi]ia", a conchisIacob Baciu.

15 ani de CSDR, s\rb\tori]i la Neam]

s

emnitatea e o tr\s\tur\ de caracter specific\ românu-lui, ce ne-a fost insuflat\ din fraged\ pruncie. Am fost`nv\]a]i c\ orice ni se `nt`mpl\ `n via]\, trebuie s\primim cu demnitate. Cu demnitate [i bun sim] amprimit tot ceea ce ni s-a dat `n ultimii ani, adic\ nimic;sau, ca s\ privim `ntr-un mod realist, ni s-a dat unultim loc `n toate. Un ultim loc `n grila de salarizare amprimit [i acum.

Am crezut cu adev\rat [i am a[teptat apari]ia legiide majorare a salariilor [i am tr\it cu to]iidezam\girea neaplic\rii ei. Am `n]eles c\ trecem cuto]ii printr-o perioad\ de criz\ [i am a[teptat apari]ia

legii unice de salarizare. Rezultatul a fost un ultim loc `n gril\ [ideci un nou sacrificiu pentru noi.

Dar ne `ntreb\m: De ce numai noi trebuie s\ facem sacri-ficii? {i c`te sacrificii mai putem face? De ce trebuie s\ fimamenin]a]i de disponibiliz\ri, de concedii f\r\ plat\, de dimi-nuarea veniturilor salariale?

De ce numai noi trebuie s\ r\spundem elevilor [i p\rin]ilor

despre toate schimb\rile care apar [i care creeaz\ un adev\rathaos?

De ce trebuie s\ lucr\m `n [coli care nu au autoriza]ie defunc]ionare pentru c\ nu `ntrunesc condi]iile igienico- sanitareminime?

De ce trebuie s\ lucr\m cu num\r at`t de mare de elevi `ntr-oclas\ pentru c\ se dore[te comasarea [colilor, comasare care `nfinal va duce la disponibiliz\ri `n r`ndul cadrelor didactice?

De ce? De ce? De ce? {i ar mai fi multe `ntreb\ri la care,din p\cate, nu ne r\spunde nimeni. {i dac\ cineva simuleaz\ c\ar r\spunde, `n realitate nu d\ niciun r\spuns exact.

{i atunci, revenind la demnitate, v\ rog, cu demnitate s\cerem, s\ fim auzi]i, s\ fim consulta]i `n deciziile care se iaupentru noi, s\ fim respecta]i, pentru c\ nu dorim dec`t s\ tr\imdecent [i s\ ne d\ruim profesiilor noastre de dasc\li [i educa-tori, profesii pe care le exercit\m cu drag [i pe care nu le-amales din considerente financiare.

Daniela UUNGUREANUInstitutor {coala Gher\ie[ti

Despre Demnitate...

xcursiile [colare s`nt afectatede virusul AH1N1.Conducerea inspectoratului[colar cere directorilor de [colis\ fie foarte pruden]i atuncic`nd aprob\ astfel de excursii.De asemenea, se solicit\am`narea sau chiar anularea

unor excursii deja programate: "~n con-textul `n care `n unele jude]e [i zone din]ar\ se confrunt\ cu apari]ia unor cazuride grip\ cu virusul AH1N1, Inspectoratul{colar al Jude]ului Neam] recomand\directorilor de [coli [i cadrelor didacticemodificarea programului excursiilor[colare [i pre[colare, `n sensul „evit\rii

traseelor [i zonelor cu risc victimal pen-tru copiii [i cadrele didactice, am`nareasau chiar suspendarea unor excursiiplanificate", se arat\ `ntr-un comunicatsemnat de inspectorul [colar general,Lumini]a V`rlan.

M.G.

Excursiile [colare [i gripa nou\

D

E

{COALA DE L~NG| {COAL|

PPaagg.. 44 APOSTOLUL

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

noiembrie 2009

PALATUL COPIILOR PIATRA NEAM}(Fragmente)

alatul Copiilor, `ntr-o zi de s`mb\t\...Este s`mb\ta care `ncheieS\pt\m`na Educa]iei Globale.Ac]iunea, ajuns\ la a 13-a edi]ie, estelansat\ de Uniunea European\ [i seorganizeaz\, an de an, `n cea de atreia s\pt\m`n\ a lunii noiembrie. TotUniunea European\ dicteaz\ [itema. Anul acesta, subiectul mani-fest\rilor a fost "Hran\ pentru to]i".Iar Palatul Copiilor a punctat prin

expozi]ii de fotografii [i art\ plastic\ (prof.Cristina Sp`nache, Lucian Gogu Craiu, IoanGafi]a; au participat 60 de elevi de la cercurilede pictur\ [i fotocineclub), com-peti]ii sportive (prof. AdrianaVernica, Andreea Gu[\,Constantin Vernica- au participatelevi de la cercurile de tenis demas\, orientare- turism montan,ecoturism), drume]ii (prof.Adriana Vernica, VasileDumitreasa; au participat elevi aicercurilor de orientare [i ecotur-ism), expozi]ia "Miciicolec]ionari" (prof. Adriana Gu]u;au participat elevi ai cercului deconstruc]ii electronice), un con-curs gen "Cine [tie c`[tig\", dindomeniul civic [i drepturile copilului (prof.Daniela Dr\ghiceanu; au participat elevi ai cer-curilor ecologie, karting, crea]ii- confec]ii,fotocineclub, automodele, construc]ii electron-ice), o mas\ rotund\ cu tema Parteneriatuleducativ- factor de cre[tere a dezvolt\rii comu-nitare prin educa]ie, precum [i un stagiu de for-mare animatori de timp liber (prof. ConstantinVernica; au participat 16 cadre didactice alPalatului [i 20 de parteneri educa]ionali, elevi ai[colii "Alexandru Ro[ca" [i Palatului Copiilor).

Afi[ul ac]iunii a fost realizat de cercul de pictur\-fotocineclub (prof. Cristina Sp`nache), iarforma]iile cultural- artistice ale Palatului (prof.Anda Coroi, Zoe {ram, Lucian Darie) au sus]inutspectacolul "Culorile Toamnei".

~n aceea[i s\pt\m`n\ a Educa]iei Globale,copiii [i profesorii lor s-au `nt`lnit cu un nutri]io-nist, pentru a r\spunde la `ntrebarea "Ce [timdespre s\n\tatea echilibrat\?" Ac]iunea, coor-donat\ de prof. Daniela Dr\ghiceanu (au parti-cipat elevi de la cercurile de ecologie, crea]ii-confec]ii, construc]ii electronice, automodele,karting) a fost urmat\ de o expozi]ie de produseculinare s\n\toase.

Luna noiembrie nu a `nsemnat doar

S\pt\m`na Educa]iei Globale la Palatul Copiilor.Institu]ia a fost implicat\ [i `n ProgramulMulticulturalitate prin tradi]ii [i ecoturism, ini]iatde {coala "Elena Cuza", cu care are un vechiparteneriat. Ac]iunea a constat `n vizita unorelevi [i profesori din Italia [i Bulgaria la PiatraNeam]. Ace[tia au participat la mai multe acti-vit\]i ale Palatului [i s-au declarat `nc`nta]i de`nv\]\m`ntul extra[colar pietrean. Gazdele lorle-au oferit un minispectacol cu dansuri mo-derne [i populare, o proiec]ie video cu cele mai

importante aspecte din activi-tatea ecoturistic\, iar la final,jocuri de caban\ [i distractive, lacare nu au mai fost doar specta-tori [i care i-au distrat copios.

Perioada urm\toare, p`n\la sf`r[itul anului, va fi a specta-colelor. Dup\ o reprezenta]ie deHalloween, micii arti[ti se vor`ntoarce la Mall Galeria, pe 16decembrie, c`nd vor urca pescen\ forma]iile de dansuri,muzic\ vocal- instrumental\ [iteatru de p\pu[i. ~n parteneriatcu Teatrul Tineretului [i {coalaPopular\ de Art\, pe 10 decem-brie, Palatul Copiilor va sus]ineun spectacol cu protagoni[ti de

toate v`rstele, de lapre[colari [i p`n\ la v`rst-nici.

Se preg\tesc, deasemenea, manifest\rilededicate Zilei Na]ionale [is\rb\torilor de iarn\.

Palatul Copiilor nua fost ocolit de criz\. Valulrestr`ngerilor l-a l\sat f\r\o norm\ didactic\, dars-au g\sit solu]ii s\ nu sereduc\ num\rul de acti-vit\]i. Acestea au fostconcentrate `n 16 cercuri, pe care vi leprezent\m mai jos:

Pictur\- prof. Lucian Gogu Craiu, prof.Cristina Sp`nache;

Crea]ii cconfec]ii, aatelierul ffanteziei, mmode-lling- prof. Iuliana Costan;

Redac]ie pres\- tv, majorete- prof. Zoica{ram;

Dans mmodern- prof. Lucia Cojocaru, Zoica{ram;

Clubul CCurio[ilor- prof. Lucia Cojocaru;Informatic\- prof. Maria Rusu;Muzic\ vvocal- iinstrumental\- prof. Lucian

Darie;Automodele, ttehnoredactare ccalculator-

prof. Mihai Grosaru;Foto- ccineclub- prof. Cristina Sp`nache, Ioan

Gafi]a;Construc]ii eelectronice, MMicii ccolec]ionari-

prof. Adriana Gu]u;

Ecologie, SSanitarii ppricepu]i- prof. DanielaDr\ghiceanu;

Orientare tturistic\- prof. Constantin Vernica,Vasile Dumitreasa;

Turism mmontan, {{coal\ aanimatori dde tturism-prof. Constantin Vernica;

Dansuri ppopulare, ssoli[ti mmuzic\ ppopular\-prof. Anda Maria Coroi;

Teatru dde pp\pu[i, tteatru- prof. IulianaDiaconescu;

Karting, eeduca]ie rrutier\- prof. MihaiBocancea;

Tenis dde mmas\- prof. Andreea MihalceaGu[\.

De c`]iva ani, Palatul Copiilor trebuie s\fac\ fa]\ concuren]ei mai multor cluburi private.Aceasta nu poate dec`t s\-i motiveze [i mai multpe profesorii celei mai mari unit\]i de `nv\]\m`ntextra[colar din jude].

"Nu ne temem de concuren]\", confirm\directorul Palatului Copiilor, prof. ConstantinVernica. "Cu c`t mai multe activit\]i pentru copii,cu at`t mai bine. Astfel, scad riscurile ca ace[tias\ ajung\ `n anturaje [i situa]ii care le potd\una. Palatul Copiilor are avantajul c\ acti-vit\]ile s`nt gratuite [i are un sediu propriu".

Palatul are [i un parteneriat cu un club,Artis, [i nu s-ar spune nu altoroferte. Cea mai veche [i bun\colaborare este `ns\ cea cu[colile din Piatra Neam] [i maimulte comune, dar [i cu majori-tatea institu]iilor din mediuleduca]ional.

Dintr-un parteneriat, celcu Centrul de Prevenire,Evaluare [i Consiliere Antidrogal jude]ului Neam], s-a con-cretizat un proiect finan]at deDirec]ia pentru Tineret. Denumit"Tineri pentru comunitate",acesta a constat `ntr-un curs de`nv\]are a acces\rii de fonduri.30 de tineri au `nv\]at cum s\realizeze proiecte cu [anse de

reu[it\ la finan]are, pentru tineret `n general [ianti-drog `n special.

Proiectul s-a `ncheiat cu un dublu schimb deexperien]\ `ntre tineri din Neam] [i Boto[ani.

Mihaela DDR|GOIFoto: CCercul FFOTO CCINECLUB

P

n cur`nd, se vor `mplinidou\zeci de ani de la eveni-mentele din decembrie 1989,c`nd speran]ele românilor,spulberate `n prezent, aveau `nvedere... Dar acesta este altsubiect.

~n acest interval de dou\decenii, `n care s-a n\scut onou\ genera]ie, s-au scris [is-au publicat multe c\r]i ce auca autori pe unii dintresupravie]uitorii „holocaustului

ro[u” (despre care, `n treac\t fie spus, nuse prea comenteaz\??!!) sau al c\rorsubiect este via]a unora dintre ace[tiadev\ra]i martiri ai neamului.

O asemenea carte a ap\rut recent, subemblema de-acum cunoscutei Edituri„Cetatea Doamnei” din Piatra-Neam] (direc-tor ing. Viorel Nicolau) [i poart\ semn\turaprofesorului de limba [i literatura român\,publicistul Dorel I. Rusu. Eseul distinsuluiprofesor din Poiana Teiului, „C`ntecul spe-ran]ei [i al libert\]ii sau Via]a lui GrigoreCaraza”, are ca personaj pe t`n\rul`mb\tr`nit `n `nchisorile comuniste, `n cei 21de ani de temni]\ grea [i 2 ani de domiciliuobligatoriu, perioad\ prezentat\ `n cartea

sa „Aiud `ns`ngerat”, ajuns\, `n acest an, laa treia edi]ie, `n toat\ hido[enia torturilor`ndurate, dar [i cu extraordinara demnitatede care a dat dovad\ acest „simbol alromânismului `n fa]a c\ruia – cum spuneprof. Dorel Rusu – este firesc s\ ne`nclin\m.”

Cartea pe care o

prezent\m acum beneficiaz\ de un „cuv`nt`nainte” semnat de arhimandritul IustinP`rvu, stare] al M\n\stirii „Sfin]ii ArhangheliMihail [i Gavril” de la Petru Vod\, cel care l-acunoscut pe Grigore Caraza `nc\ din anii„c`nd pe Valea Muntelui `ncepuse mi[careade rezisten]\ anticomunist\ coordonat\ deelita satelor de munte din anii 1948-1950”,pe care, apoi, la `nt`lnit „`n celulele Aiudului,unde – spune p\rintele – am cunoscut maibine bucuria suferin]ei”, [i care i-a fost

al\turi la „`ntemeierea Schitului «~n\l]areaSfintei Cruci» [i a «Mausoleului MartirilorAiudului» de la R`pa Robilor”.

Tot un omagiu adus celor care s-aujertfit, precum Grigore Caraza, este [i scur-ta postfa]\ semnat\ de prof. dr. Daniel

Dieaconu, t`n\r c\rturar, `ntors de la studii,`n mijlocul muntenilor de pe meleagurilenatale despre care afirm\ c\ „au fost pestetot `n lume oameni aprigi [i aspri, c\li]i detraiul greu [i primejdiile locurilor” [i c\ print-re ei se num\r\ [i Grigore Caraza, „un om,un cre[tin, un român”, unul dintre cei „pecare comuni[tii nu i-a `ngenunchiat”.

Eseul monografic semnat de Dorel I.Rusu, bine elaborat [i structurat `n patrucapitole („Copil\ria [i tinere]ea”, Pe drumul

Golgotei”, „Din nou `n libertate”, „Din nouacas\”), completat\ cu o bogat\ anex\documentar\ (30 de pagini), cu o bibli-ografie, un index de nume, o hart\ alocalit\]ii Poiana Teiului [i a `mprejurimilor[i cu arborele genealogic al familiei

Caraza, la care se adaug\

o colec]ie iconografic\ r\sp`ndit\ `n celepeste [aizeci de pagini de text, eseul,a[adar, este important din mai multe punctede vedere.

~n primul r`nd pentru c\ autorul aremeritul de a fi abordat, f\r\ re]inere [i f\r\prejudec\]i, un segment din istoria noastr\na]ional\ – mi[carea legionar\ de rezis-ten]\ `n fa]a „holocaustului ro[u”, subiectdespre care pu]ini sunt cei care se`ncumet\ s\ se pronun]e. ~i avem `n vedere

chiar [i pe cei considera]i nume de rezo-nan]\ `n cercetarea [i scrierea istoriei.

Apoi, ]in`nd seama de documentelecercetate de autor `n arhive (avem `nvedere calitatea sa de „cercet\tor autorizat`n arhivele C. N. S. A. S.”), de parcurgereaunor publica]ii, din ]ar\ [i din str\in\tate,cercetate (pentru perioada 1990-2009), dar[i a unor lucr\ri publicate dup\ 1989, apre-ciem reu[ita lui Dorel I. Rusu `n prezentareaavatarurilor vie]ii de de]inut politic a luiGrigore Caraza – considerat „de]inut foarte,foarte periculos” –, a odiseei celui care s-anum\rat printre „cei 56 de de]inu]i politicicare au rezistat reeduc\rii comuniste [i nu[i-au tr\dat neamul românesc”, dar [imodul `n care portretul acestui martir estecompletat cu `nsu[irile deosebite ale omuluicare anul acesta a `mplinit venerabila v`rst\de 80 de ani.

Cartea lui Dorel I. Rusu, scris\, pealocuri, [i cu har literar, este, `n acela[itimp, o lec]ie veritabil\ de patriotism pentrugenera]iile prezente, dar, mai ales, pentrucele ce vor veni, care nu au cunoscutperioada dictaturii comuniste `n toat\ mons-truozitatea ei.

Constantin TTOM{A

~

„„CCÂÂNNTTEECCUULL SSPPEERRAANN}}EEII {{II AALL LLIIBBEERRTT||}}IIII SSAAUU VVIIAA}}AA LLUUII GGRRIIGGOORREE CCAARRAAZZAA””

de DDorel II. RRUSU

Note de lector:

NIHIL SINE DEO

noiembrie 2009PPaagg.. 55 APOSTOLUL

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

xist\ la M\n\stireaNeam] o tradi]ie ao s p i t a l i t \ ] i ic\rtur\re[ti. Aici aucercetat `n trecuttezaure de c\r]i [id o c u m e n t e ,orient`ndu-se `nstudiile lor, Al.Odobescu, N. Iorga,Ghenadie En\ceanude la R`mnicu V`lcea

[i al]i oameni ai c\r]ii.Vechi a[ez\m`nt monahal,

cu bogat\ via]\ cultural\ `n tre-cut, M\n\stirea Neam] este [iast\zi de]in\toarea unei valo-roase biblioteci documentare.Peste 15000 de volume legate`n piele de culoarea castaneicoapte ofer\ posibilitatea unorstudii laborioase nu numai `ndomeniul literaturii biserice[ti, ci[i `n alte sectoare de activitatespiritual\, lucr\ri dogmatice [ide ritual, tratate de economiepolitic\, medicin\, astronomie,arte, geografie. Tot aici seg\sesc colec]ii complete saupar]iale de periodice rare, lexi-coane, dic]ionare [i albume. Sepoate aprecia c\ bibliotecaM\n\stirii Neam] ilustreaz\`ntreaga evolu]ie a scrisuluinostru, `ncep`nd cu secolul alXIV-lea [i p`n\ `n zilele noastre.

Existen]a bibliotecii estemen]ionat\ pentru prima dat\`ntr-o hot\r`re a mitropolituluiIosif Mu[at al Moldovei referi-toare la unificarea m\n\stirilorNeam] [i Bistri]a. Cu aceast\ocazie, documentul de pe vre-mea domnitorului Alexandru celBun, din 1407, pomene[te [i dedarea `n primire a unor c\r]i.Scrise de m`n\, acestea certi-fic\ arta me[terilor caligrafi [iminiaturi[ti ai vremurilor respec-tive, `n r`ndul c\rora un loc defrunte `l de]inea Gavril Uric. Dela el ne-au r\mas at`tEEvvaanngghheelliiaarruull ddee llaa 11442299,p\strat ast\zi `n muzeul dinOxford, c`t [i EEvvaanngghheelliiaarruull ddiinn11443366 ferecat `n argint [i suflat `naur de p`rc\labul La]cu C`ndeade Ha]eg. Tot aici, la M\n\stireaNeam], a muncit la transcriereaunei pravili Ilarion, ucenicul lui

Gavril Uric. Volumul umiluluic\lug\r odihne[te l`ng\ unLiturghier din 1502 scris pepergament de un necunoscut.

~n a doua jum\tate a seco-lului al XVIII-lea, num\rulmanuscriselor cre[te sim]itor.Un catalog publicat `n 1862 detipografia m\n\stirii arat\ c\existau 4430 de manuscrise.Ast\zi se mai p\streaz\ dinacestea aproximativ 500.

Dar fondul de baz\ nu-lconstituie colec]ia de manus-crise, ci cartea imprimat\.Biblioteca posed\ tip\rituri dinsecolul al XV-lea, dintre caremerit\ amintite AtthhaannaassiiiiEEppiissccooppiiii AAlleexxaannddrriinnii OOppeerraa ddiinn11552222, prefa]at\ de Erasmus deRotterdam, SSaaccrraa BBiibblliiaa a luiSebastianis de Castillia din1564. Lucr\rile aflate aici s`ntredactate `n latin\, ebraic\,greac\, slav\, german\,francez\.

Cartea româneasc\ vecheeste bogat reprezentat\ `n bib-lioteca m\n\stirii Neam]. Printredocumentele de aici pot fi enu-merate PPrraavviillaa ddee llaa TT`̀rrggoovvii[[tteeddiinn 11665522,, CChheeiiaa `̀nn]]eelleessuulluuii ddee llaaBBuuccuurree[[ttii,, BBiibblliiaa lluuii {{eerrbbaannCCaannttaaccuuzziinnoo, prima traducere `nromâne[te a MM\\rrttuurriissiirriiii ddeeccrreeddiinn]]\\ aa lluuii PPeettrruu MMoovviill\\,diverse tip\rituri ale lui AntimIvireanu ap\rute la Snagov,prima traducere a DDeessccrriieerriiiiMMoollddoovveeii aa lluuii DDiimmiittrriieeCCaanntteemmiirr, publicat\ `n tipografiam\n\stirii `n 1825, sub titlulSSccrriissooaarreeaa MMoollddoovveeii etc.

Titlurile citate nu epuizeaz\nici pe departe lista operelor devaloare din aceast\ bibliotec\.Lor li se adaug\ periodiculFFooaaiiaa dduummiinniicciiii din Bra[ov,GGaazzeettaa TTrraannssiillvvaanniieeii dintre anii1842-1844, IIccooaannaa lluummiiii din Ia[i[i multe altele. Ele demons-treaz\ grija permanent\ [i acti-vitatea neobosit\ a oamenilorde aici pentru p\strarea acestuiavut na]ional, pentrumen]inerea `n bune condi]iuni acelei mai vechi biblioteci din]ar\.

PPrrooff.. GGhh.. RRAADDUU

BibliotecaM\n\stirii Neam]

E

fin]ii Trei Ierarhi (Sf`ntul Vasilecel Mare, Sf`ntul Grigorie deNazians [i Sf`ntul Ioan Gur\de Aur), pe l`ng\ bogata [irodnica activitate pastoral –misionar\ au avut [i un rolimportant `n pedagogia [i psi-hologia [colar\, contribuindsemnificativ la educa]iatinerelor genera]ii.

Sf`ntul VVasile ccel MMare(330 – 379) arhiereu, liturgist,

`ntemeietor de a[ez\minte sociale [imonahale a fost un mare pedagog [i omde [tiin]\.

~n ceea ce prive[te „educa]ia”,reprezentative sunt urm\toarele opere:Regulile morale, Etica, Cuv`nt c\tretineri, Constitu]iile ascetice [i Regulilemari, Regulile mici, acestea din urm\ordon`nd via]a c\lug\rilor.

Recomand\ arta [i cultura profan\,laic\, filosofia greac\ etc. Pentru a sepurifica, omul are nevoie de rug\ciune,activitate [i post. („ora et labora”). Citirealiteraturii laice constituie o preg\tire pen-tru `n]elegerea celor sfinte. „Dup\ cumvopsitorii [i-au preg\tit mai `nt`i prinoarecare lucr\ri p`nza ce va trebui s\primeasc\ vopseaua [i numai apoi o pun`n purpur\ … tot a[a [i noi, dac\ dorimca icoana virtu]ii s\ r\m`n\ ne[tears\ tottimpul, dup\ `nv\]area acestorcuno[tin]e pe din afar\ va asculta decele sfinte [i pline de taine … .”Recomand\ cultura general\ a tineretu-lui: „tot omul inteligent `[i d\ seama c\cel mai mare bun pe care `l purt\m noi,[tiin]a, este principalul. {i nu spun numaiaceast\ [tiin]\ mai nobil\, care este anoastr\ … dar [i pe cea dinafar\, pecare mul]i cre[tini r\u informa]i o detest\ca perfid\, periculoas\ [i propice s\`ndep\rteze de Dumnezeu … .”

Idealul educa]iei religioase, dup\Sf`ntul Vasile, este realizarea unei per-sonalit\]i moral - religioase, cultura iubiriipentru Dumnezeu [i pentru semeni.Pentru aceasta este necesar\cunoa[terea Vechiului [i NouluiTestament. Sf`ntul Vasile se dovede[te afi un foarte bun psiholog c`nd analizeaz\influen]ele [i determinantele educativeale vie]ii `n comun, ale grupurilor. Copiiisunt influen]a]i foarte u[or de modeleledin jur, `n mod special de modelul edu-catorului. Trebuie educat\ [i voin]a careare un rol major `n comportament.

Avanseaz\ o serie de m\suri cuprivire la somn, priveghere, calitatea,cantitatea [i peridiocitatea hranei, cuprivire la `ngrijirea trupului, f\c`nd o com-

para]ie `ntre arta pedagogului [ime[te[ugul medicului. Patimile apar pre-cum valurile, iar dac\ omul st\ deasupralor este c`rmaciul sigur al vie]ii.

Sf`ntul GGrigorie dde NNazianz (329 -390), personalitate cu o vast\ g`ndire [ipreg\tire teologic\, a pus bazele uneipedagogii, un adev\rat `nceput al peda-gogiei profesionale. A fost un om cudragoste [i c\ldur\ pentru credincio[i,milit`nd pentru ajutorarea s\racilor, mani-fest`nd mil\ [i iertare. Avea darul de asim]i inima fiilor duhovnice[ti [i ]ineaseama de fr\m`nt\rile suflete[ti alefiec\ruia. Cu alte cuvinte, era un bun psi-holog [i pedagog.

~n ceea ce prive[te preg\tirea teo-logului (a celui ce va propov\dui cuv`ntul

lui Dumnezeu), Sf`ntul Grigorie consi-der\ c\ acesta trebuie s\ fie un buncunosc\tor [i p\str\tor al valorilor, s\dispun\ de o cultur\ bogat\ [i s\ fie unexemplu pentru ceilal]i. Ca [i Sf`ntulVasile cel Mare, prescrie [i cunoa[tereaculturii p\g`ne, care o completeaz\ pecea teologic\. Sf`ntul Grigorie sus]ine c\nu putem vorbi despre Dumnezeu, `norice vreme [i oricui. Trebuie s\ ]inemcont de particularit\]ile ascult\torilor, degradul de dificultate al cuno[tin]elor, decontinuitatea `nv\]\turii etc.

Familia [i [coala au un rol hot\r`tor`n formarea omului. ~n familie se `nva]\primele precepte religioase aliment`n-du-se conduitele sociale.

Cultura are un rol purificator. Ea ne`nva]\ [i ne `nnobileaz\ conduc`ndu-ne

spre drumul autoperfec]iunii. Culturapoate fi dob`ndit\ prin contactul cu[coala, cu c\r]ile [i cu cei `nv\]a]i.

Sf`ntul IIoan GGur\ dde AAur (344 - 407)este personalitatea cre[tin\ care nuintereseaz\ numai Biserica ci [i [coalacu a[ez\mintele ei educative trat`ndproblema educa]iei `n toat\ complexi-tatea ei. {i-a `nscris `ntreaga via]\chem\rii M`ntuitorului ajung`nd un mareierarh, un mare p\stor de suflete. Aexplicat aproape `ntreaga Sf`nt\Scriptur\.

Opinii cu privire la educa]ie afl\m din`ntreaga sa oper\, dar mai cu seam\ `[iexplic\ concep]iile `n „Despre gloriade[art\ [i cum trebuie s\ creasc\ p\rin]iipe copii”, adev\rat tratat de pedagogie.Educa]ia este esen]ial\ pentru omenirec\ci „or`nduirea `ntregii lumi at`rn\ deeduca]ie” afirma el, iar a educa`nseamn\ a avea grij\ de copii `n ceeace prive[te cur\]enia sufleteasc\, a-icre[te morali, drep]i [i a-i forma pentruHristos.

~n via]a omului, Sf`ntul Ioan distingepatru etape: copil\ria, adolescen]a,maturitatea [i b\tr`ne]ea. A fost preocu-pat [i de psihologie, disting`nd v`rstaeducabilit\]ii de restul v`rstei omuluimatur [i b\tr`n. Pleda pentru o educa]iereligioas\ `nc\ din v`rsta copil\riei,educa]ia copiilor fiind ac]iunea cea mainobil\ deoarece face r`nduial\ `n suflete,formeaz\ caractere, cu alte cuvinte estemai necesar\ dec`t orice bun al vie]iiomene[ti. Recomand\ p\rin]ilor s\ lepermit\ copiilor s\ se preg\teasc\ pen-tru o anumit\ profesie.

Motiva]ia educa]iei deriv\ [i dintr-ora]iune dictat\ de psihologia v`rstei,`ntruc`t copilul „e lipsit de experien]\, dejudecat\: „un copil f\r\ educa]ie estedu[man [i vr\jma[ comun al tuturor [i allui Dumnezeu [i al naturii [i al legilor [i avie]ii de ob[te a noastr\ a tuturor”.

~ntre educa]ie [i suflet trebuie s\existe o str`ns\ leg\tur\. Educa]ia prinbl`nde]e, laude [i alint\ri are efectelecele mai benefice. Unul dintre mijloaceleputernice ale educa]iei copiilor esteSf`nta Scriptur\. De aceea el sf\tuie[tepe educator s\-i obi[nuiasc\ pe elevi cucitirea Bibliei. Cere totodat\ ca peda-gogul s\ fie virtuos, vrednic [i destoinic.Dasc\lul s\ dispre]uiasc\ m`ndria [iinvidia, s\ fie un exemplu de des\v`r[iremoral\. „Nimic nu-i mai r\u dec`t undasc\l care este filosof numai `n cuvinte,iar nu [i `n fapte; acesta nu-i dec`t unf\]arnic … .”

Drd. MMihai FFLOROAIA

Educa]ia, `n concep]ia Sfin]ilor Trei Ierarhi

S

MEMORIA DOCUMENTELOR

roiectul „HRAN| PPENTRU TTO}I” reprezint\ un pascurajos spre deschiderea [i democratizarea lumii [colii[i se situeaz\, din punct de vedere al domeniului, la con-fluen]a mai multor tipuri de educa]ie. Astfel, proiectulreune[te creativ [i ofer\ premise sus]inute pentrupunerea `n fapt a mai multor deziderate ale universului[colar, cum ar fi: domeniul [tiin]\-comunicare [iEduca]ia pentru dezvoltare personal\, domeniul civic [iEduca]ia pentru drepturile omului (`n special ale copilu-lui), domeniul dezvolt\rii comunitare [i Educa]ia pentrudezvoltare comunitar\.

Proiectul „HRAN| PPENTRU TTO}I” apare dreptstructur\ logic\ `n condi]ia actualului an, declarat ca An

al Libert\]ii de alegere `ntre autohton [i cel importat. ViziuneaReprezentan]ei UNICEF `n România asupra PROIECTULUI PEN-TRU „S|PT|MÂNA EEDUCA}IEI GGLOBALE”, av`nd ca tem\ gener-al\ „HRAN| PPENTRU TTO}I”, este aceea a unei platforme care, din-colo de a asigura o participare efectiv\ a elevilor `n proceseledecizionale ale [colii, ofer\ posibilitatea elevilor de a se implica`ntr-un exerci]iu de solidaritate, de ac]iune civic\, pentru pro-movarea [i protejarea comun\ a drepturilor lor, inclusiv ale colegilorlor din cele mai vulnerabile [i s\race comunit\]i, urm`nd principiileConven]iei pentru Drepturile Copilului: principiul interesului superioral copilului, principiul nediscrimin\rii, principiul particip\rii [i princi-piul supravie]uirii [i dezvolt\rii copiilor.

Nutri]ia corespunz\toare [i sportul sunt ingredientele de baz\

pentru o via]\ s\n\toas\.~n perioada 14-22 noiembrie 2009,la {coala cu clasele I-VIII

Ruginoasa s-au desf\[urat `n cadrul acestui proiect activit\]i educa-tive astfel:

„S\ m`nc\m s\n\tos”-(prezentare power point);

„M`ncarea natural\”-s\n\tate pentru organism (`nt`lnire cumedicul de familie)

„Minte s\n\toas\ `n corp s\n\tos”-concursuri sportive;„Cum ne hr\nim pentru a fi s\n\to[i ”-concurs de realizare a

unor desene;„Hai s\ d\m m`n\ cu m`n\”-concurs de realizare a unor afi[e,

postere, cu scopul de a populariza o alimenta]ie s\n\toas\ global\.~n cadrul acestor activit\]i s-au urm\rit ca obiective: formarea

deprinderilor de alimenta]ie s\n\toas\,asumarea de roluri [iresponsabilit\]i `n via]a social\ de c\tre elevi [i cadre didactice,realizarea dreptului la o alimenta]ie ca o realitate tangibil\ pentru

to]i,con[tientizarea importan]ei nutri]iei corespunz\toare [i sportuluipentru un stil de via]\ s\n\tos, cunoa[terea de c\tre elevi a culturii[i alimenta]iei altor popoare [i con[tientizarea provoc\rii globalereferitoare la s\n\tate.

Pentru realizarea activit\]ilor [i-au adus aportul elevii claselorI-VIII [i cadrele didactice din `nv\]\m`ntul primar [i gimnazial.

Activit\]ile au fost coordonate de consilierul educativ, doamnainstitutor Mar]olea Maria Daniela, [i directorul [colii, prof.BajuraCarmen.S|PT|MÂNA EDUCA}IEI

GLOBALE LA {COALARUGINOASA

P

PARTE DE CARTE

PPaagg.. 66 APOSTOLUL

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

noiembrie 2009

cademicianul SolomonMarcus a conferen]iat,pe 10 noiembrie, laPiatra Neam], o tem\care a st`rnit numeroasecontroverse de-a lungultimpului: Cultura [imatematica. Cum erade a[teptat, el [i-asus]inut propriul punctde vedere, respectiv c\am fi avut o cultur\ multmai s\rac\ f\r\ matem-atic\, aceast\ [tiin]\

fiind parte component\ a culturii. Maimult, academicianul a m\rturisit c\pentru el nu este un simplu punct devedere, ci cel mai important pariu pecare l-a pus `n via]\: s\ conving\oamenii de importan]a matematicii.Solomon Marcus a fost invitat laPiatra Neam] de prof. univ. dr. VasilePostolic\, pentru a deschide o seriede manifest\ri pe care Inspectoratul{colar dore[te s\ le organizeze,`nt`lniri `ntre personalit\]ile culturale[i [tiin]ifice ale ]\rii, cu cadre didac-

tice din Neam]. "Ne afl\m `ntr-unmoment important - spunea Lumini]aV`rlan, inspector [colar general.Inspectoratul {colar `ncearc\ s\ofere cu generozitate, unui publicavizat, o prezen]\ excep]ional\, dom-nul academician Solomon Marcus.Domnia sa se afl\ aici, la PiatraNeam], datorit\ diligen]elor f\cute dedomnul prof. univ. dr. VasilePostolic\, [i domnia sa o personali-tate [tiin]ific\ extrem de cunoscut\ `nmediile academice din ]ar\ [istr\in\tate. Inspectoratul {colar`ncepe seria manifest\rilor culturaleexcep]ionale `ncerc`nd s\dovedeasc\ faptul c\ aceast\ insti-tu]ie nu este una doar administrativ\,ci [i cultural\. Ne face o deosebit\onoare ca ast\zi, la Piatra Neam], s\`ncepem s\ decern\m o medalie deexcelen]\ `n cultur\ [i educa]ie. Vomdecerna aceast\ medalie distinsuluinostru invitat. De asemenea, odiplom\ de excelen]\, pentru activi-tatea pe care a depus-o de-a lungultimpului. Domnia sa a acceptat s\

deschid\ [i Cartea de onoare aInspectoratului {colar al Jude]uluiNeam]".

De[i matematica este parte dinvia]a sa, c`nd a venit la Piatra Neam],primul g`nd al academicianului a fostspre literatur\: "M\rturisesc c\ primulmeu g`nd c`nd vin spre Piatra Neam]este amintirea faptului c\ scriitorul

care a marcat cel mai puterniccopil\ria mea este tocmai acel marescriitor care provine de pe acestemeleaguri - Ion Creang\. Acest scri-itor m-a fascinat. Pentru mine, toat\aceast\ zon\ a Neam]ului e marcat\de personalitatea lui Ion Creang\.De-a lungul anilor am descoperitnumeroase alte valori ale acestei

zone. De la Neam] au venit unii dintrecei mai buni profesori de matematic\pe care `i avem `n România. Acum,simpaticul meu prieten, VasilePostolic\, m-a "corupt" [i nu am pututs\ nu r\spund invita]iei sale. ~mi parebine c\ am venit s\ ]in conferin]a petema propus\ de domnul Postolic\,la care am aderat imediat: Cultur\ [imatematic\. Este o tem\ foarte con-troversat\. Mul]i cred c\ `ntre cultur\[i matematic\ nu este nici o leg\tur\[i c\ nu are rost s\ le amestec\m.Pariul meu de o via]\ `ntreag\ estes\ ar\t c\ matematica este o parteintegrant\ a culturii [i c\ f\r\ matema-tic\ am avea o cultur\ mult mais\rac\". Academicianul a fost vizibil`nc`ntat [i de medalia [i diplomaoferite de ISJ Neam]: "V\ m\rturisescc\ aceste distinc]ii m\ bucur\ maimult dec`t cele academice de rangsuperior, deoarece ele s`nt orecunoa[tere a unui proiect pe care `lurm\resc de vreo 50 de ani, anumes\ schimb ideea societ\]ii desprematematic\. O imagine departe decea real\. Matematica este privit\

chiar [i de oamenii de cultur\ cur\ceal\, uneori cu spaim\ r\mas\ dinperioada [colariz\rii. Trebuie s\facem tot ce e posibil pentru a schim-ba acestei situa]ii care nu relev\adev\rul despre matematic\. Tineriitrebuie s\ descopere, stimula]i denoi, dar prin propriile lor for]e, de ceeste palpitant\ matematica [i de cee[u`nd `n `nv\]area matematicii telipse[ti de una dintre marile bucuriipe care ]i le poate oferi via]a".

Vasile Postolic\ a dezv\luitmodalitatea `n care l-a convins peacademician s\ vin\ la Piatra Neam]:"Dorin]a organiz\rii unei astfel de`nt`lnire, pentru o vizit\ a domnuluiacademician la Piatra Neam]! Acumam avut [ansa unei excelente cola-bor\ri cu doamna Lumini]a V`rlan.C`nd am v\zut c\ domnul academi-cian este extrem de ocupat, i-am spusc\ "Piatra Neam] merit\ s\ `i oferi]i 24de ore din timpul dumneavoastr\". {idomnul academician mi-a oferitocazia s\ `i spun Bine a]i venit!"

Marius GGHEGHICI

CCuull ttuurraa [[ ii mmaatteemmaatt iiccaa - Academicianul Solomon Marcus la Piatra Neam]

~NV|}|TORULUIaaii ssuunntt aappoossttoollii ppee-aaccoolloo ppee uunnddee~~[[ii ssppuunn uurrssiittaa ]]\\rriiii:: rr`̀uull,, rraammuull..MMaaii ssuunntt `̀nnvv\\]]\\ttoorrii `̀nn RRoommâânniiaa,,PPrriinn [[ccoollii,, sspprree vviiiittoorr mmaaii ttrreeccee nneeaammuull..

MMaaii vviinn pprriivviirrii ccuurraattee ss\\ ttee `̀nnvvee]]ee ~~nntt`̀iiaa lluupptt\\ ddiinn aabbeecceeddaarreeDDee oobboosseeaall\\ [[ii ddee bb\\ttrr`̀nnee]]ee,,CCaa ffoosstt `̀nnvv\\]]\\ttoorr,, ssee mmaaii [[ii mmooaarree..

SSee mmaaii ccuullttiivv\\ ppllaannttee ccuurriiooaassee~~nn ssuufflleettee mmiiccii [[ii ff\\rr\\ ppaatt\\..{{ii ssee mmaaii iinnttrr\\ lluummiinnooss pprriinn ccaasseeSS\\ ffiiee ]]aarraa-]]aarr\\ `̀nnvv\\]]aatt\\..

SSee mmaaii `̀nnvvaa]]\\ ddeemmnniittaatteeaa-nn [[ccooaall\\,,SSee mmaaii `̀nnvvaa]]\\ bbuunnuull ssiimm]],, ssaalluuttuull..NNuu ppeettee ddee cceerrnneeaall\\ ssee mmaaii ssppaall\\,,CCii aallttee ppeettee:: rr\\uull [[ii uurr`̀ttuull..

DD\\,, [[ccooaall\\,, mm`̀nngg`̀iieerreeaa ttaa cceeaa bbll`̀nndd\\{{ii aasspprraa ttaa,, ffiirreeaassccaa ttaa rriiggooaarree..CCooppiiiilloorr,, ssuuffllaarree ttrreemmuurr`̀nndd\\~~nnvvaa]]\\-ii mmiiccii ccee eessttee oommuull mmaarree!!

~~nnvvaa]]\\-ii ss\\ rr\\mm`̀nn\\,, ttoottddeeaauunnaaCCooppiiii aaii uunneeii [[ccoollii ff\\rr\\ ffiinnaalluurrii,,CCuu ccoonn[[ttiiiinn]]aa lloorr ss\\ ffiiee uunnaaNNeeccoommpprroommii[[ii ddee ppaassiiuunnii [[ii vvaalluurrii!!

SS\\ nnuu uuiitt\\mm,, aaffll`̀nndduu-nnee oorriiuunnddee,,~~nntt`̀iiaa rraazz\\ [[ii `̀nntt`̀iiaa ccaarrttee!!SS\\ dd\\mm,, ppiiooss,, oommaaggiiuull ffiirriiii nnooaassttrree~~nnvv\\]]\\ttoorruulluuii ff\\rr\\ ddee mmooaarrttee!!

Adrian PP|UNESCU

perele literare sunt grupate pegenuri, dup\ structur\ [itr\s\turi, literatura de specialitatepreciz`nd trei genuri literare fun-damentale: liric, epic [i dramatic.

Teoria modern\ a genurilorare caracter orientativ [i descrip-tiv. Nu exist\ genuri pure, iarinterferen]ele, uneori, sunt destulde frecvente. Apreciem c\evolu]ia genurilor depinde deforma nou\ a unor opere literare,

`n expresie, desigur. Se g\sesc `ns\ tr\s\turievidente care pot particulariza un gen literar,chiar la prima vedere.

Elementele de teorie literar\ care se stu-diaz\ `n [coal\ `nlesnesc interpretareacorect\ [i temeinic\ a unei opere literare.

Arta literar\ este o form\ de cunoa[tere.Prin intermediul operelor literare se poatecunoa[te universul spiritual al omului, se potdescifra taine „ce nu pot fi rostite `n vorbeobi[nuite” (Lev Tolstoi).

Temperamental diferi]i, arti[tii au fa]\ delumea `nconjur\toare atitudini [i sentimentediferite. Ca atare, apar variate mijloace deexpresie utilizate `n transfigurarea artistic\.

~n ansamblul literaturii, genul liric ocup\un domeniu artistic numit poezie.

Lirica este domeniul confesiunii. Poetulse comunic\ pe sine iar rostul poeziei estede a trezi emo]ii estetice. Compozi]iaurm\re[te desf\[urarea g`ndurilor [i senti-mentelor exprimate de artist. Se succed st\ride spirit ce sporesc treptat `n intensitate,

provoc`nd emo]ii.Opera liric\, prin natura ei, `nt`mpin\ `n

[coal\ dificult\]i de `n]elegere. Textul parecifrat, limbajul poetic fiind construit prin inter-mediul figurilor de stil. Imaginile poetice au labaz\ cuv`ntul, dar opera uime[te prin expre-sia poetic\ atipic\. Cuv`ntul se `nal]\, se[lefuie[te, se nuan]eaz\ [i devine, prin trud\[i talent bijuterie artistic\, adic\ metafor\.

De multe ori `n]elegerea este dincolo devers, de cuv`nt; inefabilul nu este `n vers, cideasupra versului.

~n biseric\, duminica, la slujba liturgic\,preotul cite[te un text evanghelic, apoiexplic\ semnifica]ia celor rostite, aflate din-colo de povestea `n sine (conotativ / denota-tiv). Similar acestuia, profesorul caut\modalit\]i de atragere a elevului spre citirea[i `n]elegerea operei lirice. ~i `nva]\ pe elevis\ g\seasc\ cheia mesajului cifrat [i s-ofoloseasc\ spre binele sufletului lor. Deaceea, metodic, sunt necesari pa[i obliga-torii f\r\ de care nu se poate p\trunde `nesen]a [i frumuse]ea celor comunicate descriitori. Se impune, mai `nt`i, o acomodare aelevului cu textul liric solicit`nd s\ seciteasc\ poezia, apoi s\ noteze ce prezint\textul, ce sentimente transmite .Se va solici-ta, de asemenea, s\ se observe dac\ este(u[or) accesibil sau nu, s\ `n]eleag\ sem-nifica]ia titlului. Este ceea ce un francez arnumi „écremage”, adic\ „sm`nt`nirea” textu-lui.

Dup\ aceste informa]ii c\p\tate, elevulva citi din nou textul [i va c\uta s\ ajung\ la

rostirea nuan]at\ care s\ concorde cumesajul [i st\rile suflete[ti ale eului liric.

Un al doilea pas ar urma firesc, prin pre-cizarea speciei [i prin identificareatr\s\turilor specifice ale acesteia, raportatela text. Se vor observa [i motiva afirma]ii cuprivire la existen]a descrierii ca mod deexpunere, la apari]ia eului liric .

Pe baza celor observate, elevul va treceu[or la al treilea pas alc\tuind enun]uriprivind tema, ideea poetic\ central\, semnifi-ca]ia titlului .

Profesorul poate determina elevul s\`n]eleag\ c\ `ntre aceste trei elementeexist\ `ntotdeauna o leg\tur\ [i ele constitu-ie „funda]ia” construc]iei operei literare.

~n al patrulea pas, urmeaz\ analizastructurii compozi]ionale prin prezentareaaspectelor relevante. Argumentele vor fi`nso]ite de versuri.

~n continuare, elevul poate urm\ri ele-mente de versifica]ie, aspecte legate delexic, morfologie [i sintaxa poetic\ stabilind`n acest moment [i forma poetic\ (clasic\sau modern\).

~n final, se poate emite o concluzie evi-den]iind, `n acela[i timp, aspectele care auimpresionat.

Cu tact [i metode de lucru adecvate, `ntimp, profesorul poate ob]ine satisfac]ii, con-stat`nd c\ mare parte din elevii cu carelucreaz\ [i-au `nsu[it competen]e lingvisticede comunicare cu privire la aprecierea unuitext poetic.

pprrooffeessoorr LLeeoonnaarrdd RROOTTAARRUU

e leg\tur\ arepedagogia cu medi-cina? ~ntrebare alc\rei r\spuns `lg\sim `n cartearecent ap\rut\"Elemente de peda-gogie medical\", deG h e o r g h eScripcaru [i colabo-ratorii, Editura

Junimea, Ia[i. Cartea este unghid [tiin]ific, se adreseaz\elevilor, studen]ilor, dar [icadrelor didactice din`nv\]\m`ntul preuniversitar [iuniversitar. Elevul, studentul`nva]\. Activitatea de `nv\]areeste dirijat\ de principii peda-gogice.

Personalitatea uman\ esteo ma[in\ cibernetic\ vie,extrem de complex\. Seimpune cu necesitatecunoa[terea principiilor funda-mentale ale pedagogiei,mijloacele didactice audio-vizuale, docimologia general\.Cartea se adreseaz\ `n modgeneral la vectorii `nv\]\rii,`nv\]at [i `nv\]\tor, [i `n modspecial la specificul pedagogieimedicale.

Ideile ilu[trilor psihopeda-gogi români [i de peste hotareconstituie fundamentul [tiin]ifical lucr\rii.

Elevul, studentul `[i`nsu[e[te un bagaj de infor-ma]ii, dar [i tr\s\turi specifice

personalit\]ii, aptitudini, tem-perament, caracter. Profesoruleste un model pentru elev [istudent nu numai prin volumulde informa]ii, dar mai ales printehnologia pred\rii, prin com-portamentul pedagogic. Medi-cina vindec\ durerea fizic\, dar[i cea psihic\. Omul are nevoiede `ngrijire medical\, dar [i detratament psihic. Pedagogiamedical\ implic\ ata[ament,`n]elegere, `ncredere, speran-]\. Profesorul are nevoie depreg\tire pedagogic\, pe l`ng\cea de specialitate. Omul esteun membru al societ\]ii, el seintegreaz\ `n mod inteligent `nvia]a social\. Calit\]ile peda-gogice s`nt prioritare, au rol

formativ `n pedagogia medi-cal\. Medicamentul vindec\suferin]a fizic\, cuv`ntul, ges-tul, atitudinea `nnobileaz\ psi-hicul.

Sofia BBURCULE}

Pedagogia [i medicina

PARTICULARIT|}I ALE RECEPT|RIITEXTULUI LIRIC ~N GIMNAZIU

C

OM

A

Antologia "Apostolul"

\ `nv\]\m`ntul româ-nesc a ajuns unpoligon de `ncerc\ri,nu mai este unsecret pentru nimeni.Dup\ dou\ decenii`n care aerul tare allibert\]ii ne-a z\p\citcomplet, constat\mc\ `nv\]\m`ntul afost forfecat `n fel [ichip, `nc`t confuzia

pare s\ fie starea sa de perma-nen]\. Sub consemnul deja arhi-cunoscut, acela de „aliniere lastandardele europene", [coal\noastr\ care `[i crease un pres-tigiu `n Europa, actualmente `ibulverseaz\ pe copii, pe educa-tori, pe p\rin]i, pe mini[tri. Dece? {coala produce t`mpi]i,spunea nu de mult „cinevamare", nu-i spun numele. S\ nuuit\m c\ [i noi am terminataceea[i scoal\. Adev\rul estec\ nu exist\ an [colar s\ nu semodifice schimbarea. S\ nu fieintrodus „ceva” nou, care facevaluri. Exemple? Fie un exa-men, fie structura de preg\tire,fie con]inutul programelor[colare, fie num\rul anilor destudiu. A[a `nc`t deruta estemaxim\.

D\sc\limea care [i-a datsufletul la catedr\ a trecut prinmulte provoc\ri. A pus noteruse[ti - de la 4 la 5, calificative

la ]`ncii de la primar\, note nor-male – la „restul lumii”. A accep-tat `mp\r]irea anului [colar `np\trare, trimestre, semestre. Aasistat la metamorfoza exame-nului terminal numit c`nd „dematuritate”, c`nd „bac” cu grile.Cea mai nou\ g\selni]\ este„bac”-ul digital, inventat [i apro-bat de eternul ministru EcaterinaAndronescu (Abramburica).B\[c\lio[ii l-au botezat a[a,dup\ proba practic\ pe carecandida]ii o vor da cu calcula-torul. De fapt este o evaluare acompeten]elor digitale. Larespectiva prob\ nu exist\reu[i]i [i tr`nti]i. Nu se pun note,nici calificative. Este o simpl\„`nc\lzire” `naintea „bac”-uluipropriu-zis. Liceanul care treceprin proba practic\ a calcula-torului prime[te o h`rtie, oatestare a dexterit\]ii sale digi-tale. Spusele unora cu privire laangajarea liceenilor pe bazaatest\rilor primite sunt simplefabula]ii. Alte informa]ii corecte,`n litera legii, g\si]i pe site-ulwww.subiecte2010.edu.ro. Totaici afla]i ce este PermisulEuropean de Conducere aCalculatorului [i `n ce condi]ii seob]ine. Abia acesta esterecunoscut pe plan interna]ional.Se ob]ine cu mare trud\.

DDuummiittrruu RRUUSSUU

luat sf`r[it, la coadalunii trecute, cea de-aXXIV-a edi]ie aFestivalului de Teatrude la Piatra Neam]. Unjuriu (Iulia Popovici,critic de teatru-pre[edinte; {tefanPeca, dramaturg [iLaszlo Beres, regizor)[i-a data cu p\rereaasupra valorii specta-colelor din sec]iunea

"Pledez pentru tine(ri)"-selec]ioneri- Mihaela Michailovpentru "{coli de teatru" [i Olti]aC`ntec, pentru profesioni[ti(Am publicat `n num\rultrecut repertoriul integral alfestivalului). Anul acesta,sec]iunea "Regal teatral"nu a avut oxigen; au fost `nschimb invitate c`tevaghidu[ii de la Chi[in\u [iuna de la "Hyperion" pecare nu le lu\m `n seam\.

Pentru cine n-a ciuliturechile, preciz\m c\repertoriul festivalului epropus de doi selec]ioneri(dou\ f\tuci?) care n-au,cu Teatrul Tineretului, dec`tleg\turi de stim\ [i priete-nie- asumarea r\spunderiiinstitu]iei care organizeaz\festivalul duc`ndu-sebini[or la vale, spre zero [i sub. N-a[ putea paria c\ nu exist\selec]ioneri mai buni sau maipro[ti. Oricum vor fi fiind ei, TT artrebui, dac\ tot m\tur\ prin curte,s\-[i ]in\ de coad\ propriul instru-ment.

A lipsit din acest festivalatmosfera de s\rb\toare, morg\,

eveniment. Lucrurile au fost cam`nghesuite, reprezenta]iile lagr\mad\, c`te dou\, trei pe zi.Toat\ vara, teatrul a fost `n fiecaresear\, chiar [i c`nd nu erau specta-cole, feeric iluminat; `n festival tre-buia s\-l depistezi cu harta `n m`n\,iar programul spectacolelor c\utatcu lum`narea. ~n]eleg c\ nu s`ntbani, dar de o rochie de sear\, deun frac, de o prezentare elegant\ aspectacolului se poate face rost peorice criz\- `n afara celei deblazare.

Din ce a ar\tat acest maratonteatral, re]inem ca puncte de real

interes ultimele trei premiere aleTT-ului: "Cu dragostea nu-i de glu-mit" de Alfred de Musset (regiaAlexandru Dabija), "Solda]ii" deZalan Tibor (regia Szabo K. Istvan)[i "Herr Paul" de Tankred Dorst(regia Radu Afrim).

Dincolo de valoarea dra-maturgiei [i personalitatea viziu-

nilor regizorale, cele trei spectacoleau demonstrat o performan]\demn\ de invidiat- TT are, din nou,o valoroas\ trup\ t`n\r\ careaminte[te de cele mai bune vre-muri ale sale. Nu pot cita integraldar, l`ng\ vechea gard\ din care sedeta[eaz\ Cezar Antal, TudorT\b\caru, Daniel Be[leag\ [iVictor Giurescu, se afirm\ `n for]\[i f\r\ t\gad\ Andreea Gavriliu,Isabela Neam]u, C\t\lina Ie[anu,Drago[ Ionescu, Horia Suru...Aceste fiind zise, premiul de exce-len]\ oferit pentru `ntreaga trup\ dec\tre BCR la sf`r[itul festivalului mi

se pare un gest sensibil [imotivat.

Un festival de oasemenea amploaremi[c\ o ma[in\rie uria[\de profesioni[ti care tre-buie s\ dea la cheie spec-tacolul `n fiecare sear\. Eis`nt organizatori, ma[i-ni[ti, ilumini[ti, sonoriza-tori, recuziteri, t`mplari,croitori, feroneri[ti etc,oameni care n-au voie s\gre[easc\, oameni dinspatele scenei.

Mult mai pasionant,mai riscant [i mai pericu-los este `ns\ s\stai `n fa]a scenei,s-o aperi, s-o pro-

tejezi [i s-o pui `n valoare...Este sarcina secretarului li-terar. Un om despre a c\ruiexisten]\ cei mai mul]i din-tre spectatori nici nu auhabar. La secretariatul liter-ar se adun\ aisbergul infor-ma]iilor despre repertoriulfestivalului, invita]i, critici,

dramaturgi, ziari[ti, protocol, veniri,plec\ri, renun]\ri, reveniri, `nlocuiri,juriu, oficialit\]i, sponsori, core-sponden]\, telefoane etc. Parteavizibil\ a aisbergului este repertori-ul teatrului, programele care `l`nso]esc [i toate vorbele bune pecare Gen]iana Ionescu, secretar lit-erar al TT, le risipe[te pentru apune `n lumin\ teatrul de care e`ndr\gostit\. E at`ta risip\ deinteligen]\, talent, inventivitate,poezie [i cultur\ `n ultimele tip\ri-turi ale TT, `nc`t ar fi de a[teptat cafenomenul s\ devin\ molipsitor.Chiar [i `n teatru.

MMiirrcceeaa ZZAAHHAARRIIAA

Zig - Zag Zig - Zag Zig - Zag

noiembrie 2009Pag. 8 APOSTOLUL

PPrree]]uull :: 11 LLEEUU

AAAAPPPPOOOOSSSSTTTTOOOOLLLLUUUULLLL - rreevviisstt\\ aa ccaaddrreelloorr ddiiddaaccttiiccee ddiinn jjuuddee]]uull NNeeaamm]],, sseerriiee nnoouu\\,, aappaarree pprriinn ccoollaabboorraarreeaaSSiinnddiiccaattuulluuii ~~nnvv\\]]\\mm`̀nntt NNeeaamm]] [[ii AAssoocciiaa]]iieeii ~~nnvv\\]]\\ttoorriilloorr ddiinn jjuuddee]]uull NNeeaamm]] ((mmaarrttiiee 11999999))..

FFOONNDDAATTOORRII:: C. LLuchian, VV. GGaboreanu, VV. SScripcaru, MM. SStamate, II. RRafail, MM. AAv\danei ((noiembrie, 11934)CCOONNSSIILLIIUULL DDEE AADDMMIINNIISSTTRRAA}}IIEE:: Gabriel PPLOSC| - ddirector ggeneral; FFlorin FFLORESCU - dirreecctorr ffonndatorr,

Iosif CCOVASAN - dirreecctorr eecconnommicc, Constantin TTOM{A - dirreecctorr eexeeccutiv, GGheorghe AAMAICEI, GGabriela GGRIGORE.CCOONNSSIILLIIUULL DDEE RREEDDAACC}}IIEE:: Mircea ZZAHARIA - rredactor [[ef, {tefan CCORNEANU - redactor [[ef aadjunnct, Dumitri]a VVASILCA,

prof. ddr. DD. DD. UURSACHE, AA OOPRI{ ((apostolul_musatin@yahoo.com) - subredac]ia RRomannCarmen DDASC|LU (secretar), DDoriann RRADDU - ttehnnoredactare, ffoto.

APOSTOLULREVIST| EEDITAT| DDESSIINNDDIICCAATTUULL~~NNVV||}}||MM~~NNTT

NNEEAAMM}}ISSN - 11582-33121

Redac]ia [[i aadministra]ia:str. PPetru RRare[ nnr. 224,tel/fax: 222.53.32, PPiatra

Neam]

Textele se pot trimite [i pe adresarevista_apostolul@yahoo.com

TTTT:: FFEESSTTIIVVAALLUULL DDEE(( ~~NN)) CCRRIIZZ||??

e valea larg\ aCrac\ului [i la„r\scruce” de dru-muri, este a[ezat\una dintre fru-moasele comuneale jude]ului Neam],comuna Girov.

~n aceast\comun\ binecu-v`ntat\ de Dumne-zeu, se p\streaz\

bine credin]a, obiceiurile [itradi]iile. Starea cultural\ este la`n\l]ime, iar mijloacele massme-dia sunt la ele acas\.

{coala din Girov are ovechime destul de mare, `nc\din 1865.

Localul actual al [colii dinGirov a fost ridicat prin muncavoluntar\ a tuturor locuitorilor`ntre anii 1949-1951.

{coala satului a devenit omare familie a performan]elor.Putem vorbi acum de„ fii ai satu-lui ”[coli]i la licee [i facult\]i,realiz`nd cariere intelectuale, dar[i `nv\]\tori [i speciali[ti, ce s-auridicat la `n\l]ime [i ofer\ motivede m`ndrie s\tenilor din r`ndulc\rora provin.

Ei, to]i, sunt Biruin]e ale[colii din Girov,unde au `nv\]ats\ scrie, s\ socoteasc\ [i s\ secomporte frumos.

~n data de 5 noiembrie 2009,doamna director,prof. GeorgetaFlorentina Molc\lu], a deschisfestivitatea, ur`nd oaspe]ilor unc\lduros „Bun venit!” [i aprezentat un scurt istoric al [co-lilor de pe raza comunei Girov,argumentat de un frumos fil-mule] reprezent`nd, `n paralel,[coala de ieri [i de azi la ceasaniversar.

Au urmat prezent\rileprimului num\r al revistei [colii,„Z`mbetul {colii”,al revistei peteme ecologice, „Genera]iaEco”, al unui alt fel de calendar-„Calendarul religios al Naturii” [inu `n ultimul r`nd, primul num\ral revistei de matematic\,„Epsilon”.

La deschiderea acestormanifest\ri au participat doamnainspector, prof. Ioana MogaTudoran, directori de la altec`teva unit\]i [colare din jude],primarul comunei Girov, domnulVasile Olaru, viceprimarul, dom-nul Vasile Guriuc, doamneledoctor Beatrice Corfu [iDumitri]a Andronache, preo]iiGheorghe Lupa[cu [i {tefanZaharia, [eful postului de poli]ie,Mihai Rotaru, comitetulreprezentativ al p\rin]ilor.

~ntr-o ambian]\ pl\cut\, des\rb\toare, elevii de ast\zi ai[colii [i-au etalat artistic, plastic,literar [i muzical, aptitudinile [italentele.

Atmosfera clipelor petrecute`mpreun\ a fost una de maretr\ire emo]ional\.

~n a doua zi, protagoni[tiimanifest\rilor au fost elevii,`ndruma]i de `nv\]\torii [i profe-sorii lor. Astfel, s-au desf\[uratdiferite activit\]i, cum ar fi[ez\tori literare, `ntrecerisportive `n parcul de distrac]ii,„Cine [tie c`[tig\”, „Noi [ip\durea”, activitate de parteneri-at, „Spiritele Toamnei”, „CrosulToamnei ”pentru elevii de 10-14ani.

Elevii care s-au remarcat `n`ntrecerile sportive sau alte con-cursuri au fost r\spl\ti]i cudiplome.

~n a treia zi, zi de toamn\t`rzie, fiii satului au revenit la[coal\, chema]i de dorulcopil\riei [i la invita]ia doamneidirector, profesor FlorentinaMolc\lu]. {coala i-a a[teptat`mbr\cat\ `n straie des\rb\toare - asemeni unei caseromâne[ti primitoare.

~nt`lnirea dintre genera]ii afost deschis\ cu un Te-Deum ofi-ciat de c\tre preo]ii GheorgheLupa[cu [i {tefan Zaharia,urmat de o slujb\ de pomenire atuturor celor trecu]i `n celeve[nice dintre cadrele didacticecare au func]ionat la [colile dinGirov.

A urmat prezentarea [colilordin comun\, scurtul lor istoric,dar `n acela[i timp [i realiz\rileob]inute de-a lungul anilor.

S-au adus mul]umiri tuturordasc\lilor pensionari pentru`ntreaga lor activitate. Le-au fostoferite diplome de onoare [i flo-rile recuno[tin]ei `nm`nate chiarde fo[tii lor elevi-ast\zi cadredidactice sau speciali[ti lalocurile lor de munc\.

S-au dep\nat amintiri, s-autransmis g`nduri [i ur\ri, s-a tr\itintens emo]ia clipei.

Elevii de ast\zi ai [colilor dinGirov au prezentat c`teva dintrecele mai frumoase momenteartistice: scenete, dansuri popu-lare, coruri, dansuri moderne. ~naceste momente de adev\rat\tr\ire, parc\ [i timpul ar fi vrut s\stea pe loc, pentru ca, mari [imici, `nl\n]ui]i `ntr-un spectacolde zile mari, s\ poat\ exclama:„Clip\, mai stai, e[ti at`ta de fru-moas\!”

Dar cum toate `nceputurileau [i un sf`r[it, noi, cei prezen]ila prima edi]ie a „Zilelor {colii”-Girov, ne-am luat r\mas bun dela [coala noastr\ drag\ [i `nur\ri de s\n\tate, via]\ lung\,bucurii [i `mpliniri personale,ne-am dat `nt`lnire pentru anulviitor, la edi]ia a doua a acelea[imanifest\ri.

Doamne ajut\!

~nv\]\tor,Ana LLUPA{CU

{coala GIROV, jude]ul Neam]

A

P

S-a modificat schimbarea„Zilele [colii”- Girov,5-7 noiembrie 2009

FFost-aau tto]i, ccu mmicc, ccu mmarree,La aa [[ccolii aanniveerrsarree...

DDee rr`̀ssuull ccuurrcciilloorr::}u]urel [i Bimbiric\

up\ modelul murphysmului:"Dac\ nu-i po]i l\muri,atunci...z\p\ce[te-i", dep\n\m aceast\ povestire SF,spre lauda celor care-o citesc `n rezumat.

Era odat\ o ]ar\ bogat\, care avea aur [i grâne,petrol [i p\duri, lacuri [i mare, ce-i drept cam Neagr\,ba chiar [i o insul\, ce-i drept a {erpilor, dar mai avea[i copii olimpici [i bunici `n]elep]i.

Aceast\ patrie era invadat\ din 4 `n 5 ani de ni[teprimejdii de ne`nchipuit. Pe lâng\ cele vechi- frica,foamea, minciuna, s\r\cia, nedreptatea, care-i bântu-iau pe oameni de vreo 60 de ani-, au ap\rut [i cele noi:prostitu]ia, consumul de droguri u[oare, traficul dearmament, aviara, canina, AH1N1. Cât despre primej-

dia `nc\lzirii globale, nici nu mai poate fi vorba, pentru c\ ei nu s-aumai v\zut calzi, niciodat\.

Ce le-ar mai fi lipsit?~n timp ce b\[tina[ii se c\lcau `n picioare la moa[te, sau mureau

t\cu]i `n silozurile lor `ntunecate de griji, din cutiu]e muzicale,prev\zute cu antene, aterizau invadatorii, extratere[trii! Ei erau`mbr\ca]i `n costume multicolore: ro[ii cu cocori albi sau galbene cus\ge]i albastre sau portocalii cu fluturi vernil. Erau cam agita]i: vor-beau to]i odat\, ]ipau [i se acuzau zilnic, reciproc: de fraud\, furt,mit\...

Acum ar fi trebuit s\ v\ spun c\ doar unii vor tr\i ferici]i pân\ laadânci b\trâne]i, dar nu mai [tiu care, a[a cum nu-mi amintesc nicicum `i cheam\, dar nu-i grav... c\ nici ei `n[i[i nu mai [tiu, de vremece `[i zic ]u]urei [i bimbirici.

Ce co[mar, ce dezam\gire, strig\ bie]ii locuitori dezarma]i [ideruta]i! S\ ne ap\r\m, s\ rezist\m, s\ fugim sau s\ lupt\m? S\vot\m, strig\ invadatorii din to]i bojogii, c\ suntem cu to]ii vinova]i [icu to]ii vom fi victorio[i. Ateriza]i pe scene luminate, cu voci r\gu[ite[i obosi]i de propriile inep]ii, url\ cu ultimele sfor]\ri: "Dragii no[tri, fi]imândri - AM ~NFRÂNT!"

Cititorii sunt invita]i ca `n num\rul viitor al revistei s\-i identifice,pentru c\ doar a[a `i vom putea trimite acolo de unde au c\zut. Nudin cer???

VViieessppeeaa DDiiddaa

CD