APOSTOLULREVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editată de Sindicatul din Învăţământ şi Cercetare NeamţSERIE NOUĂ, ANUL XX, NR. 214http://apostolul.slineamt.ro

octombrie

2018

GianinaBURUIANĂ –Douăzecide anide învăţământsuperiormuzical laPiatra‐Neamţ

IoanAMIRONOAIE –Neamţ MusicFestivalUn evenimentde elită,singular înspaţiul culturalnemţean

Pag. 8Pag. 11, 12, 13

GianinaBURUIANĂ –Provocareaspectatorului –o ambiţiea Festivaluluide Teatru

Pag. 6‐7

Prezentul continuu…ituat în nord-estul României, la limitadintre Carpaţii Orientali şi PodişulMoldovei, judeţul Neamţ este cunoscutprin oamenii săi, gospodari tot unul şiunul, aşa cum avea să îi caracterizezeneîntrecutul povestitor de la Humuleşti.

Ţinutul Neamţului este punte delegătură între est şi vest, între sud şi

nord, înfrăţind, prin poziţia sa privilegiată, dă-ruită de bunul Dumnezeu, Moldova cu Ardea-lul şi cu celelalte provincii istorice româneşti.

Vestit şi pentru Masivul Ceahlău, acestţinut se aseamănă cu Olimpul zeilor din ve-chea Eladă. De altfel, legendele de prin partealocului povestesc despre zâna Dochia, fiică avestitului rege Decebal, cel de numele căruiase leagă însăşi fiinţa poporului român.

Azi…Printre instituţiile de învăţământ nem-

ţean, de jumătate de secol încoace, se nu-mără şi Inspectoratul Şcolar JudeţeanNeamţ.

Bătălia pentru anihilarea Ordinului 4884

Apostoli pentru patriotism

● Interviu cu dl. Gabriel PLOSCĂ,preşedintele Sindicatului

din Învăţământ şi Cercetare Neamţ

Să începem cu începutul. Cu ce ne doaremai tare…

– Încep prin a semnala faptul că, pânăîn momentul acesta, nimeni nu ne-a sesi-zat că în judeţul nostru ar fi fost problemeîn ceea ce priveşte plata salariilor pentruluna septembrie. E o veste care ne bucură.Dar aş vrea să precizez şi că, pentru a nu

avea emoţii în acest sens, ne-am interesat şi amurmărit, încă de la începutul lunii, această pro-blemă. Rezultatul este şi o consecinţă a faptuluică am monitorizat aplicarea legislaţiei, aşa încâtsă nu fie sincope.

– Şi chiar nu au mai rămas probleme nere-zolvate privind salarizarea?

– Da, au mai rămas şi ne ocupăm de găsireasoluţiilor de rezolvare. Au mai rămas probleme,în sensul că salariile sunt ceva mai mici în cazulpersonalului didactic auxiliar cu studii medii, darşi aici s-a găsit o soluţie care, sperăm să dea re-zultatele dorite. În final trebuie ca aceşti oamenisă aibă cel puţin aceleaşi salarii ca şi până în mo-mentul de faţă. În ceea ce priveşte salariile, noivom fi preocupaţi în continuare ca unităţile şco-lare să ceară sumele corecte de la InspectoratulŞcolar, Inspectoratul Şcolar să prezinte corectaceastă situaţie Ministerului Educaţiei, iar su-mele solicitate să ajungă înapoi la inspectorate,

la unităţile şcolare şi apoi pe cardurile colegilornoştri. Avem semnale că în mai multe şcoli, sa-lariile – practic sumele care ar urma să se dea pecostul standard – nu sunt suficiente pentru aco-perirea retribuţiilor. Dar, în acelaşi timp, din dis-cuţiile pe care Federaţia noastră le-a purtat lanivelul Ministerului Educaţiei, la nivelul Guver-nului chiar, se intenţionează o rectificare debuget în luna noiembrie, prin care, la nivelul Mi-nisterului Educaţiei, să ajungă toate sumele pen-tru a asigura salariile până la sfârşitul anului.

– Din discuţiile anterioare am înţeles că şinormarea este o problemă.

– Da, a rămas o problemă, şi la începutullunii octombrie am avut surpriza neplăcută de aconstata că domnul ministru demisionar a semnatOrdinul nr. 4884 prin care se preconiza tăierea aaproximativ 4600 de posturi din sistemul educa-ţional, fără îndoială un lucru care ar fi creat marineplăceri în buna funcţionalitate a acestui sistem.Ne-am întâlnit, la începutul lunii octombrie, în or-ganismele de conducere ale Federaţiei sindicatelorlibere din învăţământ. Şedinţa a avut loc pe datade 2 octombrie, în cadrul Biroului Operativ al Fe-deraţiei, iar a doua zi, pe data de 3 octombrie, ne-amîntâlnit în Colegiul Naţional al Liderilor. În cadrulBiroului am analizat situaţia creată prin apariţiaacestui Ordin care nu a fost discutat şi nu a primitavizul Comisiei de Dialog Social, de la nivelul Mi-nisterului Educaţiei, aşa cum ar fi fost normal.

u prilejul Zilei internaţio-nale a educaţiei, vineri 5octombrie 2018, Asocia-ţia Învăţătorilor Neamţ aorganizat conferinţa in-ternaţională „Apostolipentru patriotism. Con-tribuţia dascălilor la for-

marea şi cultivarea patrio tis -mului la elevi”.

Fiind la prima ediţie, mani-festarea a vizat cultivarea senti-mentului patriotic şi deidentitate naţională în mediul

educaţional, evidenţierea roluluidascălilor în formarea patriotis-mului în şcoală, stimularea inte-resului profesorilor pentruactivităţi educative care să pro-moveze valorile naţionale şi, nuîn ultimul rând sărbătorireaCentenarului Marii Uniri prinactivităţi care să evidenţiezesemnificaţia istorică şi spiritualăa acesteia.

Lucrările conferinţei s-audesfăşurat în sala de festivităţi aLiceului Economic-Administra-

tiv Piatra-Neamţ, fiind grupateîn mai multe secţiuni destinatecadrelor didactice (Patriotismulşi conştiinţa naţională promo-vate de către dascăli de seamăde-a lungul istoriei românilor;Procesul de învăţământ – cadrude formare pentru conştiinţa şiconduita patriotică; Valorifica-rea elementelor de istorie locală

S

–

C

Inspectoratul ŞcolarJudeţean Neamţ

a împlinito jumătate de secol!

Prof. Elena LAIUInspector şcolar general

(continuare în pag. 3)

Prof. dr.Mihai FLOROAIA

(continuare în pag. 3)

A consemnat Mircea ZAHARIA(continuare în pag. 2)

Viaţa sindicală, imperative

APOSTOLULPag. 2

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

Ziua Europeană a Limbilor la G.T.K.n perioada 25-27 septembrie 2018, Biblioteca Judeţeană „G.T. Kiri-leanu” Neamţ a marcat Ziua Europeană a Limbilor (26 septembrie)prin activităţi diverse, menite să atragă atenţia asupra bogăţiei lin-gvistice a Europei şi să puncteze faptul că învăţarea limbilor străineeste esenţială pentru comunicarea şi înţelegerea interculturală.

Cu acest prilej, la sediul Bibliotecii Judeţene şi la filialele aces-teia, au fost organi-zate, în colaborare cu

elevi şi cadre didactice de laşcoli şi licee nemţene, dez-bateri, informări, jocuri lin-gvistice interactive,vizionări, audiţii, expoziţiide desene, acţiuni de pro-movare a colecţiilor de do-cumente în limbi străine alebibliotecii.

Au participat elevi de la Liceul Tehnologic Economic-AdministrativPiatra-Neamţ, coordonator profesor Dana Humeni, elevi ai Liceului Teh-nologic „Dimitrie Leonida” Piatra-Neamţ, coordonaţi de prof. Ancuţa Acu-culiţei – consilier educativ, prof. Mihaela Zachman –director adjunct şi prof.Luciana Mihalache, în compania invitatului special Vasile Baghiu, scriitorşi psiholog. De asemenea, au luat parte elevi de la Şcoala Gimnazială „Du-mitru Almaş” Negreşti, Şcoala Gimnazială „Nicu Albu” Piatra-Neamţ, şiŞcoala Gimnazială Nr. 3 Piatra-Neamţ.

Totodată, Clubul de franceză din cadrul Filialei de carte străină a orga-nizat pe 26 septembrie 2018, o întâlnire specială dedicată modului în carecunoaşterea unei limbi străine deschide noi perspective în viaţă, moderatăde profesor Elena David.

Colocviu internaţional de literatură la RomanSub genericul „1918 – anul marilor uniri naţionale în literatura Europei

postbelice”, Consiliul Judeţean Neamţ, Centrul pentru Cultură şi Arte „Car-men Saeculare”, în parteneriat cu Primăria şi Consiliul Local Roman şi Aso-ciaţia Internaţională a Criticilor Literari au organizat în perioada 21 – 23

Î

tunci am hotărât ca membrii Biroului Federa-ţiei, la care s-au mai adăugat câţiva colegidin Colegiu, să cerem explicaţii de la Minis-terul Educaţiei. Miercuri, pe 3 octombrie, laora 8.30, am fost prezenţi la Minister, amavut o întâlnire cu domnul ministru secretarde stat Licsandru Paraschiv şi cu domnulMihai Păunică, director al Direcţiei de

Buget-Finanţe. În cadrul acestei întruniri am cerutexplicaţii privind emiterea ordinului respectiv. Dinpăcate, nu am primit nişte răspunsuri care să nemulţumească, interlocutori noştri dând din colţ încolţ şi pretinzând că nu deţin informaţii în acestsens, deşi domnul Păunică semnase acest ordin. Şiatunci, noi am spus că, dacă lucrurile nu se rezolvăşi apar disponibilizări de persoane în sistemul edu-caţional, e sigur că o să ieşim în stradă. ConducereaFederaţiei a continuat discuţiile, a fost informatădoamna prim-ministru, a fost informată şi doamnaministru interimar Rovana Plumb şi am reuşit, înurma presiunilor să obţinem modificarea acestuiordin: nu au mai fost reduse circa 4.600 de posturi,ci aproximativ jumătate, dar posturi care NU erauocupate. Ideal ar fi fost să salvăm toate posturile,dar numai atât a fost posibil, deocamdată. Sigur cărămânem în permanenţă conectaţi la ceea ce se în-tâmplă în privinţa oamenilor şi a posturilor. Dreptdovadă subliniez că pe aceste teme, de personal şisalarizare, am avut, în decurs de nici o lună, treicomisii paritare la Inspectoratul Şcolar JudeţeanNeamţ, în care am urmărit atenţi evoluţia eveni-mentelor. Ultima discuţie a avut loc chiar astăzi, 15octombrie, când am rezolvat şi ultimele situaţii încare apăreau şi reduceri de personal.

– În momentul de faţă se operează sau nu re-duceri de personal?

– Nu. În momentul de faţă, în Neamţ nu avemreducere de personal, de oameni din sistemul de în-văţământ.

– Vă frământă, însă, şi alte probleme ale sis-temului.

– Da, vorbim aici despre consecinţe ale Legii153, care ne-au produs şi produc destule probleme.Şi îmi pare rău că ne tocăm nervii pentru a corectagreşelile „minore” ale legii, în timp ce noi ar fi tre-buit să ne concentrăm pe a ridica grila de salarizare.Dar toate la vremea lor.

– În privinţa salarizării ce impedimente maitrebuie remediate?

– Ne preocupă în special problema acordăriitranşelor de vechime în învăţământ. Pe vechea legede salarizare, noi aveam tranşe de vechime în în-

văţământ de 30-35-40 şi peste 40 de ani. În noualege, ultima tranşă se opreşte la 25 de ani. Astfel,au rămas blocate salariile colegilor care trebuiau sătreacă la tranşa de vechime de la 30 la 35 spreexemplu. Evident, au fost frustraţi de mărirea desalariu. Din acest motiv, la nivel de Birou Operativ– şi aici trebuie să precizez că meritul cel mai mareîl are colegul nostru Ionel Hociung – am formulatun punct de vedere vizavi de acest aspect, punct devedere pe care l-am înaintat Federaţiei, care ur-mează să aibă o întâlnire cu reprezentanţii SI-VECO şi a celor care administrează programul desalarizare. (N. R. – Publicăm alăturat acest docu-ment.) Ne vom consulta cu avocatul nostru şi s-arputea să demarăm noi acţiuni în instanţă pe aceastătemă.

– Ce alte acţiuni în instanţă pregătiţi pentruperioada următoare?

– Pregătim o acţiune în instanţă IN REM cătreMinisterul Educaţiei. Vrem să vedem cine se facevinovat că dă dispoziţii de modificare a EDUSALfără ca la bază să fie un act normativ, ci numai dindorinţa personală a cuiva sau a altcuiva. Noi con-siderăm că s-au făcut mai multe modificări în Edu-SAL pe vorbe, fără să aibă la bază un act normativşi, probabil, numai din dorinţa de a se încadra înbuget.

– Aţi participat la jubileul organizat de Inspec-toratul Şcolar Neamţ?

– Da, am fost invitat şi am participat cu plă-cere la sărbătorirea a 50 de ani de la înfiinţarea In-spectoratului Şcolar Judeţean Neamţ, odată cusărbătorirea Zilei Mondiale a Educaţiei şi, cu acestprilej, am transmis gândurile noastre bune cătreInspectoratul Şcolar. Considerăm că această insti-tuţie are un rol deosebit în buna organizare şi func-ţionare a sistemului de învăţământ şi cred căaceastă formă de organizare trebuie să rămână şiîn continuare. Spun aceasta pentru că au fost unelevoci care au spus că inspectoratele ar trebui desfi-inţate. Noi, în general, am colaborat bine pe planlocal, relaţia de parteneriat bazându-se pe respec-tul reciproc. Nu aş vrea să amintesc acum perioa-dele puţin mai tulburi, când au fost şi uneleprobleme. Aş vrea să rămân numai la gândul bun,numai la acele lucruri pe care le-am rezolvat în in-teresul colegilor noştri. Precizez că în momentulde faţă noi avem o relaţie foarte bună cu Inspecto-ratul Şcolar: ne întâlnim, discutăm problemeleapărute în sistemul şcolar, ne informăm în intere-sul salariaţilor. Avem un dialog real şi nu unul for-mal, fapt care ne bucură.

– Nu pot decât să vă doresc gânduri bune şispor la treabă…

A

octombrie 2018

Bătălia pentru anihilarea Ordinului 4884(urmare din pag. 1)

Un punct de vedereunctul de vedere al Sindicatuluidin Învăţământ Neamţ referitor lacontroversa aplicării gradaţiilorcorespunzătoare tran şelor de ve-chime în muncă, cu gradaţia ma-ximă pentru o vechime în muncăpeste 20 de ani, prevăzută iniţial de

Legea 153/2017 sau aplicarea celor 10tranşe de vechime în învăţământ, cutranşa maximă peste 40 de ani, corobo-rat cu vechimea în muncă prevăzută deHG 38/2017, confuzie care planeazăasupra conducerilor unităţilor şcolare şia persoanelor cu atribuţii în calculareasalariilor personalului din învăţământ,alimentată fiind şi de numeroasele co-municări neoficiale ale reprezentanţilorSiveco, făcute direct sau cu ajutorulinspecto ratelor şcolare judeţene, careobligă prin intermediul aplicaţiei EDU-SAL la nerespectarea legii.

Astfel, apreciem că:Începând din 6 decembrie 2017,

Legea salarizării unitare 153/2017, a fostmodificată prin OUG 91/2017 care, laart. 39, alin. 6, prevede că: Prin excepţiede la prevederile alin. (1) şi (2), pentrupersonalul didactic din sistemul naţio-nal de învăţământ salarizarea se stabi-leşte în raport cu nivelul utilizat la datade 30 iunie 2017 potrivit Hotărârii Gu-vernului nr. 38/2017 pentru aplicareaprevederilor art. 3;4 alin. (3) din Ordo-nanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea personaluluiplătit din fonduri publice în anul 2016,prorogarea unor termene precum şi unelemăsuri fiscal-bugetare, cu aplicareacorespunzătoare a prevederilor art. 38alin. (3) şi (4).

Deci, începând cu data intrării în vi-goare a modificării Legii 153/2018(OUG 91 – 6 dec. 2017), şi până la o

P

Biroul Operativ al SLLICS Neamţ,Preşedinte, Gabriel PLOSCĂ

(continuare în pag. 16)

Eveniment

APOSTOLUL Pag. 3

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

eptembrie 2018, o nouă ediţie a Coloc-viului de Literatură. Lucrările colocviu-lui au fost susţinute în Sala „NicolaeManolescu Strunga” din cadrul Primărieimunicipiului Roman, deschiderea ofi-cială a manifestării având loc vineri, 21septembrie, ora 10:00.

Au participat scriitori şi oameni decultură din Japonia, Venezuela, Italia, Portuga-lia, Spania, Franţa, Albania şi România: IchiroSaito, Neria De Giovanni, Massimo Milza,Corrado Monaca, Grazia Dormiente, SilvanoTrevisani, Antonio Maria Masia, Antonio Men-doza, Sabino Caronia, Iosefa Contijoch, FinaSala, Rosa Elisa Giangoia, Jean Pierre Castellani, Angel Basanta, Arjan Kal-lco, Ştefan Damian, Cristian Livescu, Lucian Strochi, Radu Tudorel.

În fiecare după-amiază a colocviului, gazdele romaşcane le-au pregătitscriitorilor sosiţi din străinătate cele mai importante obiective culturale dinzona romaşcană.

Nocturna Bibliotecilor la Biblioteca JudeţeanăPe 28 septembrie, Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ a or-

ganizat Nocturna Bibliotecilor, ediţia 2018. În program: momente poeticeşi muzicale, dezbateri-dialog, conferinţă în cadrul Programului RomâniaCentenară, proiectul „Maluri de Prut – Basarabia necunoscută”, lansări decarte, ateliere educative şi creative, ateliere de învăţare a limbilor străine,club de lectură, audiţii muzicale, proiecţii cinematografice, întâlniri ale vo-luntarilor bibliotecii, teatru de umbre, jocuri de societate, prezentare de carteşi publicaţii periodice.

Iniţiativa manifestării Nocturna Bibliotecilor aparţine Asociaţiei Na-ţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR),conform căreia „în anul Centenarului Marii Uniri, campania de mobilizarenocturnă a bibliotecilor este dedicată valorilor şi simbolurilor culturale aleUnirii, reunind participanţii sub sloganul «Bibliotecile unesc»“.

„Campania Nocturna Bibliotecilor din acest an reprezintă o ediţie comună

Violeta MOŞU(continuare în pag. 4)

s

octombrie 2018

Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ a împlinit o jumătate de secol!ici, în cadrul procesului de învăţământ se promovează excelenţa.Excelenţa şi valoarea, munca şi talentul. Aici, arta cuvântului şicelelalte arte sunt la ele acasă. Şi nu de azi, şi nu de ieri, nici dealaltăieri; de multă vreme, de când s-a pus capăt bun de începutInspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ, adică de 50 ani…

De 50 de ani, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ îşi rosteşteclar şi răspicat intenţia, nostalgia, şi iubirile adolescentine, şi îşi

cântă speranţa, şi bucuria. De 50 de ani, Inspectoratul Şcolar JudeţeanNeamţ se-nveşmântă în haină de învăţătură, de lumină şi de sunet vrăjit.Şi tot de 50 ani, instituţia judeţeană adună suflete tinere întru învăţătură,performanţă şi creaţie.

E mult, e puţin?E şi mult, e şi puţin.E şi ieri, şi azi, şi mâine. Totul, la prezentul continuu…Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ este, şi în acest an, îmbrăcat în

haine de sărbătoare. Poate şi pentru că, se împlinesc 50 de ani de când,inimoşii amfitrioni (inspectorii şcolari generali împreună cu echipele ma-nageriale pe care le-au condus) au zămislit dragul de învăţătură, dragulde performanţă şi de frumos. Poate şi pentru că 2018 marchează cel de-al 50-lea an al existenţei sale...

Rând pe rând, în sălile de clasă din judeţul Neamţ au prins conturîntru realizare năzuinţe, proiecte, gânduri de viitor. Tot în sălile declasă s-au citit cu multă luare-aminte neuitatele Amintiri din copilă-rie.

Pe plaiurile unde, altădată, oştenii lui Ştefan cel Mare şi Sfânt scriau

o nepieritoare pagină de istorie prin lupta de la Valea Albă – Războieni,s-au zămislit imagini de o forţă impresionantă.

Momentul de acum, fireşte, vine să întărească ideea unei tradiţii carese configurează sub ochii noştri, tradiţie la naşterea căreia au contribuit,din plin, generaţii de elevi din şcolile şi liceele din România şi colectivedidactice reprezentative pentru şcoala românească contemporană.

Rezultatele pe care, an de an, le obţineţi, dragi elevi, sub îndrumareacompetentă a profesorilor voştri, confirmă eforturile şi strădania siste-matică depuse pentru conturarea unor personalităţi adolescentine, caresă ne reprezinte în ţară şi în lume. Ne exprimăm convingerea că acum,la ceas aniversar, adolescenţa şi dragul de şcoală pot conduce la creşterearomânismului în lume, întărind credinţa în prietenia dintre adolescenţiiEuropei şi nu numai!

Vă felicităm pentru performanţele obţinute în cadrul competiţiilorde până acum şi vă urăm noi succese în competiţiile viitoare!

Fie ca performanţele pe care vi le veţi adjudeca sub semnul semi-centenarului Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ, dragi elevi, să con-stituie temelia pentru succesele viitoare!

Mâine…Ne exprimăm convingerea că aceste zile de adevărată sărbătoare pri-

lejuită de marcarea unei jumătăţi de secol de existenţă vor deveni reperepentru ziua de mâine. Dând curs impulsului lăuntric, să creşteţi întru spi-ritul acestor meleaguri încărcate de legendă, de istorie şi de frumos. Iardacă, pe cărările vieţii, veţi avea o clipă de răgaz, păstraţi în suflet ima -ginea şcolilor prin care aţi trecut!...

(urmare din pag. 1)

A

Apostoli pentru patriotism

n formarea conştiinţei şi conduitei patrio-tice; Dascălii nemţeni în vâltoarea MariiUniri; Samoilă Mârza – fotograful MariiUniri; Creaţii literare pe tematica Cente -narului Unirii; Proiecte educative care cul-tivă sentimentul patriotic şi de mândrienaţională) şi elevilor/studenţilor (Afişe te-matice; Colaje/ postere tematice; Creaţii li-

terare/desene pe tematica Centenarului MariiUniri).

Participanţii la eveniment, cadre didacticeşi elevi din judeţele Neamţ, Prahova, Arad, Mu-nicipiul Bucureşti şi din străinătate (Ucraina şiRepublica Moldova) au prezentat lucrări origi-nale evidenţiind aspectele esenţiale ale temati-cii propuse. Dintre lucrările susţinute amintim:Valorificarea valenţelor de cultură şi istorie lo-cală, Samoilă Mârza – fotograful Marii Uniri,

Preoţi şi militari în Primul Război Mondial,Preoţi şi învăţători – promotori ai Marii Uniri,Aportul cadrelor medicale la Marea Unire din1918, Unirea – leagăn al credinţei strămoşeşti,Formarea şi cultivarea sentimentului patrioticîn cadrul procesului de învăţământ, Modalităţiextracurriculare de educaţie patriotică – ex-cursia şcolară, Doina populară – o creaţieesenţială şi definitorie a românilor, Proiecteducativ „Noi suntem români” etc. Materialeleprezentate vor apărea într-un volum ce va fi ti-părit în perioada următoare.

Conferinţa a fost organizată în parteneriat cuInspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ, Casa Cor-pului Didactic Neamţ, Complexul MuzealNeamţ, Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu”Neamţ, Sindicatul Liber al Lucrătorilor din Învă-ţământ şi Cercetare Ştiinţifică Neamţ, AsociaţiaProfesorilor de Istorie Neamţ, Colegiul Naţional

„Gheorghe Asachi” Piatra-Neamţ, Colegiul Teh-nologic „Spiru Haret” Piatra-Neamţ, ŞcoalaGimnazială Nr. 3 Piatra-Neamţ, Şcoala Gimna-zială „Nicolae Apostol” Ruginoasa, Consiliul Ju-deţean Neamţ şi Consiliul Local Piatra-Neamţ.

Pornind de la faptul că actul de la 1 Decem-brie 1918 nu a reprezentat rezultatul anumitorconjuncturi interne sau externe, ci o etapă fi-rească, naturală, de maturitate social-istorică şipolitică, un moment culminant al conştiinţei na-ţionale a poporului român, considerăm că estedatoria fiecăruia dintre noi de a-şi cunoaşte tre-cutul şi apartenenţa la acest sfânt pământ. Săr-bătoarea Centenarului Marii Uniri constituie unprilej de a trezi la elevi sentimentele patriotice,astfel încât viitoarele generaţii să-şi aminteascăistoria poporului nostru şi să conştientizeze uni-tatea lingvistică şi naţională în timp şi spaţiulgeografic.

î

(urmare din pag. 1)

Paşi spre Europa

APOSTOLULPag. 4

entru bibliotecile din România şi Republica Moldova. Principalulobiectiv al acestei ediţii a Nocturnei Bibliotecilor ar trebui să fie cabibliotecile să fie receptate drept principalul liant al românilor iubitoride cultură, de frumos, de adevăr…” (Comunicat ANBPR)

Basarabia,văzută din perspectivă demografică

Pe 27 septembrie, la Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ s-adesfăşurat o nouă ediţie a Programului România Centenară, proiectul „Ma-luri de Prut – Basarabia necunoscută”, desfăşurat în parteneriat cu RadioRomânia Chişinău. Invitatul special al acestei ediţii a fost Valeriu Sainsus,demograf, conferenţiar universitar doctor la Academia de Studii Economicedin Moldova, iar tema dezbaterii: „Impactul şi particularităţile demograficeale genocidului sovietic”. Valeriu Sainsus s-a născut la 12 august 1967. Afinalizat studii la Universitatea Tiraspol (1991), Centrul Demografic Cairo

(2006), Institutul pentru Bătrâneţe Malta (2009), Institutul European Flo-renţa (2011).

Conferinţa a fost însoţită de lansarea cărţii „Formarea populaţiei R.Moldova. Studiu istorico-demografic” de Valeriu Sainsus, prezentare ur-mată de un moment muzical susţinut de elevi ai Liceului de Arte „VictorBrauner” Piatra-Neamţ. Moderatorul întâlnirii: prof. Mihaela Mereuţă, di-rector-manager al Bibliotecii Judeţene „G.T. Kirileanu” Neamţ.

Înainte de manifestarea de la Biblioteca Judeţeană, Valeriu Sainsusle-a vorbit elevilor şi cadrelor didactice de la Liceul Tehnologic EconomicAdministrativ, începând cu ora 12:00. Moderatori: prof. Liviu ConstantinRusu şi prof. Maria Tudor.

Basarabeanul bruiat de KGBProgramul „Maluri de Prut – Basarabia necunoscută”, în parteneriat cu

Radio România Chişinău, a continuat vineri, 5 octombrie 2018, cu confe-rinţa-dezbatere „Basarabeanul bruiat de KGB” susţinută de invitatul specialSergiu Musteaţă.

p

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

(urmare din pag. 3)

octombrie 2018

Experienţă europeană – cursul Empowerment in ICT Skills, St. Julian’s, Maltan momentul în care am aflat de proiectulErasmus + 2017-1-RO01-KA101-036080EcoTraining în care este implicată şcoalanoastră, am considerat oportun să mă înscriula selecţia organizată pentru participare. Mănumăr şi eu printre profesorii şi educatoriice se simt astăzi copleşiţi de tehnologie sauar dori să o folosească mai mult, dar nu ştiu

cum şi de unde să înceapă. De aceea, dintre cursu-rile oferite, am optat pentru Empowerment inICT Skills, curs organizat de către Executive Trai-ning Institute (ETI), St. Julian’s (Malta), în pe-rioada 21-25 mai 2018, cu profesori din România,Germania, Estonia şi Italia.

Activităţile de formare au constat în învă-ţarea de noi metode de integrare a digitalizării înprocesul de predare – învăţare, începând cu des-cifrarea limbajului calculatorului, care este con-ceput să fie uşor de învăţat pentru toate culturileşi limbile dar şi foarte uşor de utilizat prin acelesimboluri, iconiţe cu semnificaţie exactă, co-menzi şi scurtături. Activitatea noastră a conti-nuat cu publicarea unui blog pewww.blogger.com, unde am accesat pagina dedesign a temelor pentru a personaliza blogul,apoi am învăţat cum să creăm pagini, noi postări,să adăugăm imagini, video-uri, înregistrări. Pen-tru a putea utiliza tehnologia în pregătirea lecţii-lor se accesează site-urile www.edpuzzle.comsau www.learningapps.org, unde se lucrează peclase şi pot fi postate lecţii video sau audio. Aicielevii se înregistrează în clasa înscrisă de cătreprofesor şi pot rezolva teste sau răspunde laches tionare online. Pentru a realiza înregistrăriaudio-video şi a putea fi editate se pot utiliza site-urile www.spark.adobe.com sauhttps://123apps.com.

Apoi am aflat cum se concepe un website.

Pentru aceasta am accesat www.wix.com undeam creat mai multe pagini şi unde am postat şiblogul. Folosirea blog-ului şi a website-ului înprocesul de predare – învăţare este necesară de-oarece se pot realiza lecţii online precum şi exer-ciţii cum ar fi potrivirea perechilor, textelacunare, exerciţii cu răspunsuri multiple, itemide completare etc.

Organizatorii cursuluine-au oferit nu numai posi-bilitatea de a dobândi cu-noştinţe şi competenţe noiîn IT, dezvoltarea compe-tenţelor lingvistice într-unmediu intercultural, ci şiposibilitatea de a afla des-pre valorile culturale şi is-torice ale Maltei prinexcursiile cu ghid organi-zate după cursuri.

Astfel, am avut ocaziasă vizităm frumoasa capi-tală Valletta, care are înesenţă un caracter baroc, cu elemente de arhitec-tură manieristă neo-clasică şi modernă în anumitezone, deşi cel de Al Doilea Război Mondial alăsat cicatrici majore asupra oraşului. CapitalaValletta a fost oficial recunoscută de cătreUNESCO în 1980 drept sit al patrimoniului mon-dial. Oraşul a fost construit în 1488 la propunereaOrdinului Sfântului Ioan, pe Peninsula Sciberras,unde singura clădire era un mic turn de veghe de-dicat lui Erasmus of Formia (Saint Elmo). În1552, turnul de veghe a fost demolat şi s-a ridicatîn locul său un fort mai mare – Fort Saint Elmo.În Marele asediu din 1565, Fort Saint Elmo acăzut în mâna turcilor, dar Ordinul a câştigat încele din urmă războiul, cu ajutorul întăririlor si-

ciliene. Marele Maestru victorios, Jean de Valette,a pornit imediat să construiască un nou oraş for-tificat pe Peninsula Sciberras pentru a întări po-ziţia ordinului în Malta şi a lega Cavalerii deinsulă. Oraşul a fost numit La Valletta.

Am vizitat şi Mdina, vechea capitală a Mal-tei, oraş medieval cu ziduri de apărare, situat pevârful unui deal, chiar în centrul insulei. Mdina

este numit şi „Oraşul tăcerii” de către localnicişi vizitatori, fiind încă limitat în interiorul zidu-rilor sale.

Prin participarea la acest curs, am avut oca-zia să-mi îmbunătăţesc abilităţile în domeniulTIC, să-mi dezvolt fluenţa în limba engleză, sămă întâlnesc cu profesori din alte ţări, să-mi facprieteni noi. Am fost plăcut impresionată de ceeace am văzut, de ceea ce am învăţat şi sunt hotă-râtă să aplic la orele de curs măcar o parte dincunoştinţele dobândite.

Prof. Anişoara BIŢEANULiceul Tehnologic Economic Administrativ,

Piatra-Neamţ

Î

Paşi spre Europa

APOSTOLUL Pag. 5

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

onferinţa a fost prefaţată de un dialog al isto-ricului Sergiu Musteaţă cu elevi ai ColegiuluiNaţional de Informatică Piatra Neamţ, de laora 9:00, în cadrul manifestărilor dedicateZilei Educaţiei.

Sergiu Musteaţă este un istoric din Re-publica Moldova, profesor universitar şi con-ducător de doctorate în cadrul Facultăţii de

Istorie şi Geografie a Universităţii Pedagogice deStat „Ion Creangă” din Chişinău. Este doctor în is-torie al Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, abilitatîn ştiinţe istorice a Universităţii „Ovidius” din Con-stanţa şi conducător de doctorate la Universitatea „Valahia” din Târgovişte.A fost decan al Facultăţii de Istorie şi Geografie a Universităţii Pedagogicede Stat „Ion Creangă” din Chişinău (2012-2016). Autor a şapte monografiişi peste 300 articole în domeniile istoriei, arheologiei, protecţiei patrimo-niului cultural şi analizei manualelor şcolare, Sergiu Musteaţă este şi coor-donatorul mai multor volume, printre care seriile de monografii ANTIM şiDocumente şi Istorii Necunoscute. Anual susţine peste 20 de conferinţe in-

ternaţionale la diverse centre academice din lume. Astfel, în ultimii ani afost profesor şi cercetător invitat la un şir de universităţi din SUA, Suedia,Germania, România etc.

Ştefan Potop şi „Leagănul copilăriei”Sala Cupola a Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu” Neamţ a fost ne-

încăpătoare luni, 1 octombrie, la vernisajul expoziţiei personale şi lansareaalbumului „Neamţ – leagănul copilăriei” ale prof. Ştefan Potop, preşedinteleUniunii Artiştilor Plastici, Filiala Neamţ. Proiectul a fost finanţat de Con-siliul Judeţean Neamţ.

„În această seară îşi dau întâlnire aici, în Sala Cupola, trei instituţii debază ale judeţului – Biblioteca Judeţeană, Uniunea Artiştilor Plastici dinRomânia, Filiala Neamţ şi, nu în ultimul rând, Consiliul Judeţean – cu unpublic cald, numeros, dar mai ales de calitate” (…) Îl cunosc pe ŞtefanPotop de când era student şi aş putea afirma că i-am urmărit îndeaproapeevoluţia. Faptul că predă la Liceul de Arte „Victor Brauner” pictura monu-mentală şi-a pus amprenta pe portretul lui, însă în această expoziţie avem o

(continuare în pag. 6)

C

octombrie 2018

Andrei Nuţu prezintăproiectul „Metanoia”

omplexul Muzeal Judeţean Neamţ –Muzeul de Artă Piatra-Neamţ şi Asocia-ţia Culturală Arte.RO, au invitat publi-cul iubitor de artă să descopere unproiect artistic deja validat şi premiat încadrul competiţiei de anul acesta, ExpoMaraton – Cluj-Napoca.

Proiectul expoziţional „Metanoia”,semnat Andrei Nuţu, care a primit Premiul In-stiutului Polonez din Bucureşti, Premiul Insti-tutului Cultural Francez din Cluj şi PremiulPublicului, este o provocare spre introspecţieşi problematizează spiritualitatea în contextulactual.

„Pentru a putea să vezi ceea ce nu existăde fapt, trebuie să înveţi să foloseşti alţi ochi.Metanoia înseamnă o schimbare a percepţiei,a minţii”, spune autorul.

Andrei Nuţu a absolvit Liceul de Artă„Victor Brauner” din Piatra-Neamţ, sub îndru-marea profesorului Grigore Agache şi, în pa-ralel, a aprofundat artele plastice cu CristinaPetrariu, profesor în cadrul Asociaţiei Cultu-rale Arte.RO.

După ce a obţinut locul al II-lea la Olim-piada Naţională de Arte Vizuale, a ales să con-tinue studiul artei la Universitatea de Artă şiDesign din Cluj-Napoca. Masterand în cadrulacesteia, şi-a câştigat aprecierea şi recunoaşte-rea mediului universitar clujean care îl susţineşi îi prevede un viitor promiţător în arta con-temporană.

Portofoliul său artistic însumează nume-roase participări la expoziţii colective naţio-nale şi internaţionale.

A participat la stagii de documentare şiworkshopuri: Atelierul de iconografie, organi-zat de Muzeul Icoanei – „Museikon”- ediţia I,Alba-Iulia, Proiectul internaţional „Come-nius”, în cadrul Liceului de Arte „Victor Brau-ner” – Ungaria, 2014, Workshop de pictură –icoană pe lemn, Hong Kong, 2014.

În 2016 a obţinut Bursa „Tinere Talente”– Fundaţia Principesa Margareta a Românei,iar în 2017 a primit o Bursă de studiu „Eras-mus” – Accademia di Belle Arti di Roma.

Expoziţia a putut fi vizitată în perioada 8-17 octombrie.

Muzeograf Silvia TRĂISTARIU

C

Succese nemţene la Zagreb Youth Open 2018Învăţ de la ei ca să-i pot învăţa din nou pe ei*

n perioada 7-9 septembrie, la Zagreb, înCroaţia, s-a desfăşurat o nouă ediţie a con-cursului de badminton Zagreb Youth Open.Am fost reprezentaţi la această competiţiede elevul Dragoş Niţă, legitimat la A.C.S.Andriany Piatra-Neamţ (locul III naţional lacategoria U11/proba de simplu şi locul I na-ţional la proba de dublu băieţi), care a făcut

pereche la dublu cu David Şinculeţ (locul I naţio-nal la proba de simplu băieţi U11, sportiv legitimatla C.S.Ş. Bacău). În mod normal, partenerul luiDragoş la dublu ar fi trebuit să fie Victor Postola-che, vicecampionul nostru şi partenerul lui de an-trenament, dar acesta nu a putut realiza deplasareadin motive procedural-juridice. Oricum ne-a lipsitmult! Îţi mulţumesc Victor, că ne-ai ajutat în toateantrenamentele!

Anvergura concursului a fost dată, pe de oparte, de numărul mare de participanţi, cca. 400sportivi înscrişi la probele U9/11/13/15, reprezen-tând un concurs OPEN (cu cele 4 categorii de vâr-stă), pe de altă parte şi categoria U17, concursintitulat distinct Zagreb Youth Open U17. Loculconcursului: sala de baschet Dražen Petrović (7 te-renuri de joc); şi Badminton Center Max, sală cu20 de terenuri de joc!

Ca şi anul trecut, concursul a fost complex,dificil. Dar, începând cu drumul până la tot ce ţinede pregătirea şi finalizarea unui concurs, de mareajutor ne-a fost Bogdan Niţă, tatăl lui Dragoş, că-ruia îi aducem aici mulţumirile necesare. Alături dedoi capi de serie, situaţi astfel după punctele trans-mise de federaţiile din ţările lor, Dragoş Niţă urmasă joace în grupa F, grupele fiind alcătuite din patrusportivi. Şase grupe în total, adică 24 de sportivi laaceastă categorie. Primii doi mergeau mai departepe tablou în optimi, ultimii doi erau eliminaţi.

În primul meci, Dragoş joacă cu bulgarul An-drey Neshev şi pierde cu 2-1, în al doilea îl baterău pe croatul Danijel Radovic cu 2-0, iar în al trei-lea trece de sârbul Andrei Stolic, tot cu 2-0. Amieşit din grupe pe locul II! Bravo, Dragoş!

În optimi, sau runda întâi numită în badmin-ton, Dragoş avea să îl întâlnească pe ungurul PeterPalkovics. Meci extrem de disputat şi emoţional;după primul set pierdut, Dragoş a început să joacedincolo de graniţa epuizării omeneşti şi să dominepsihic setul doi. Dragoş trece în trei seturi: 11-21,21-15, 21-10. Orice va fi de aici înainte, a fost me-ciul care a demonstrat capacitatea lui de adaptare,capacitatea lui de învăţare, precum în acel citat fai-mos: „Dacă nu lupţi pentru ceea ce vrei, meriţiceea ce ai!”

Urmează sfertulde finală cu AndrejSuchy, meci în careslovenul s-a impuscategoric cu 21-8,21-14. Aici s-a înche-iat drumul nostru înproba de simplu. Fi-nala avea să fie ju-cată între câştigătorulde anul trecut, portu-ghezul Tiago Beren-guer şi Andrej Suchy,finală câştigată deportughez.

Urma proba dedublu, probă undeavem visuri mari, chiar la titlu! La dublu, Dragoşa făcut pereche cu David Şinculeţ. Primul meci afost câştigat cu oarecare lejeritate de ai noştri, de-păşind în sferturile de finală perechea de unguriBoldizsar Harmos / Peter Palkovics în 2 seturi cuscorul de 21-7 / 21-12.

În semifinală ne-am întâlnit cu Tiago Beren-guer, câştigătorul turneului la simplu, care făceapereche cu Daniel Cada. Meciul a fost câştigat deai noştri în 2 seturi cu scorul de 21-13 / 21-14. Unmeci care nu a fost dificil atâta timp cât portughe-zul nu a avut un partener de joc de calibrul lui.

În finala de duminică, 9 septembrie, ne-am în-tâlnit cu perechea bulgară Andrey Neshev / TeodorMitev. Ne-au sosit şi nouă „naşii” şi am pierdutmeciul în 2 seturi cu scorul de 21-15/, 21-15.Cumva Dragoş nu a putut trece nici de data astapeste complexul Neshev. David Siculeţ, din ceeace am observat atunci, a jucat foarte bine şi a plânsdestul de bine la final. El, David, ştia că s-ar fiputut. Din păcate nu a fost ziua lui Dragoş.

Rezultatele lor:Dragoş Niţă, loc III/SM (simplu masculin).Dragoş Niţă/David Şinculeţ, locul II/DB

(dublu băieţi);Bravo, băieţii noştri!

* Învăţ de la ei ca să-i pot învăţa din nou pe ei– se referă mai ales la observarea şi înţelegereacomportamentului atitudinal şi emoţional al spor-tivului înaintea, în timpul şi după jocuri/antrena-mente. În funcţie de aceşti stimuli se emitrăspunsurile. Relaţie de tipul cauză-efect.

Profesor Andrei URSACHEColegiul Tehnologic „Spiru Haret” Piatra-Neamţ

Î

APOSTOLUL

Eveniment

Pag. 6

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

ituaţie particulară, frumoasă, în care este prezentuniversul minunat al copilăriei, iar pictura se deba-rasează de orice constrângere a regulilor monumen-talului”, a spus Mihael Balint, redactorul bibliotecii.

„Dedic albumul fiicei mele, Mara, cu portretulcăreia se deschide, de altfel, şi expoziţia. Am înce-put să fac portrete în urmă cu 30 de ani şi vreau sătransmit elevilor Liceului de Artă că un astfel de

album nu se face peste noapte, ci presupune multă muncă.Albumul cuprinde 60 de portrete dintre care 22 se regă-sesc pe simeze. Este al patrulea album al meu”, a precizatprof. Ştefan Potop.

Colocviu omagialla Teatrul Tineretului

Teatrul Tineretului a celebrat pe 26 septembrie a.c.cele 30 de ediţii ale Festivalului de Teatru de la Piatra-

Neamţ prin desfăşurarea unui colocviu moderat de criticulde teatru Marina Constantinescu, gazda emisiunii „Noc-turne” de la TVR 1 şi director artistic şi selecţioner al Fes-tivalului Naţional de Teatru. Alături de domnia-sa, pescenă s-au aflat foşti directori ai teatrului nemţean, critici,actori, iubitori de teatru, mulţi dintre ei admiratori ai Fes-tivalului Spectacolelor de Teatru pentru Tineret şi Copii,care a debutat aici în 1969.

(urmare din pag. 5)

s

octombrie 2018

Provocarea spectatorului – o ambiţie a Festivalului de Teatru-a lăsat cortina peste ediţia din 2018 a Festivalului de Teatru din Pia-tra-Neamţ. De fapt, de data aceasta, este impropriu spus „din Piatra-Neamţ”, pentru că anul acesta festivalul s-a extins cu o serie demanifestări şi la Târgu Neamţ.

Bilanţul manifestării desfăşurată între 20 sept. – 1 oct. este im-presionant: 31 de spectacole, 36 de reprezentaţii, 5 concerte, 3 ate-liere, lansări de publicaţii, spectacole lectură, colocvii şi discuţii cu

publicul... Peste tot a planat o dorinţă de reinventare a evenimentelor şi deracordare a lor la realitatea imediată.

Gianina Cărbunariu, care se recunoaşte drept „un produs al experien-ţelor teatrale relevante de pe scena Teatrului Tineretului” a plasat festivalulsub însemnul „Arhivele Insecurităţii”, justificând că este „...o temă care sădeschidă direcţii de dialog... o imagine care să celebreze spiritul critic şi

nu festivismul elitist... o implicare în promovarea nonconformismului, aexperimentului în artă şi a dialogului constant cu publicul.”

Repertoriul festivalului nu a contrazis intenţiile selecţionerului; pe deo parte n-am avut decât un dramaturg clasic şi nici o şcoală de teatru, pede altă parte am avut parte de experimente peste experimente, multe cuprea puţină legătură cu ceea ce numim arta teatrului, în mod tradiţional.Dar dialogul a fost mereu deschis şi incitant, pentru că spectacolele au gli-sat de pe emoţia artistică pe dezbaterea de idei.

Pe data de 26 septembrie, într-o dimineaţă frumoasă şi rece de toamnă,s-a celebrat prin intermediul unui colocviu, o dublă aniversare: 60 de anide existenţă a Teatrului Tineretului şi 30 de ediţii ale Festivalului. Am avutbucuria de a fi în apropierea unor personalităţi importante ale teatrului ro-mânesc, de a ne infuza cu informaţiile, reflecţiile, amintirile domniilor lor:Marina Constantinescu – director artistic al Festivalului Naţional de Teatruşi realizator TV; Nicolae Scarlat – director al Teatrului Tineretului în pe-rioada 1991-1996, când festivalul a căpătat şi o dimensiune internaţională(reluată anul acesta prin participarea unor spectacole din Franţa, Italia şiPortugalia); Gheorghe Bunghez – director al Teatrului Tineretului într-operioadă foarte dificilă şi anume 1981-1986; Marian Popescu – profesoruniversitar, curator şi specialist în arta spectacolului, căruia teatrul româ-nesc îi datorează foarte mult, atât la nivel de pedagogie cât şi la nivel deconcept.

Şi dacă tot suntem la categoria „greilor” în materie de artă teatrală tre-buie să remarcăm şi prezenţa în cadrul festivalului a doamnei FloricaIchim, cunoscut editor şi critic de teatru, care a lansat pe data de 30 sep-tembrie o lucrare de mare însemnătate pentru lumea culturală din România:„Radu Penciulescu şi teatrul la înălţimea omului” – o antologie teatrologicăsemnată şi de scenarista Ada-Maria Ichim, fiica autoarei.

Festivalul şi-a propus şi a invitat spectatorii la o confruntare cu preju-decăţile şi fricile lor, la o „arhivare” a ceea ce nu vor să uite: artişti care i-auimpresionat foarte mult, imagini şi replici care i-au mişcat, bucurii, deza-măgiri, descoperiri, întrebări şi mirări stârnite de reprezentaţii. Pe aceastătemă s-a înscris şi Premiul Juriului de Adolescenţi, care a fost acordat spec-tacolului „Înaintea erei noastre”, în care, după cum spun liceenii „tragiculeste acoperit de un hohot de râs, umorul a fost un catalizator al energiilorspectacolului iar dinamismul a menţinut atenţia spectatorului vie pe tot par-cursul reprezentaţiei”.

Dar să dăm Cezarului ce-i al Cezarului şi spectatorului ce-i al lui şi săvedem câteva opinii culese din foaier...

– Cum aţi aprecia reacţia publicului faţă de oferta repertorială a fes-tivalului? Care consideraţi că este nivelul receptării acestei oferte?

Au fost două direcţii puternice în acest festival care este dedicat ti-nerilor, şi acest lucru mi se pare foarte bun, pentru că legătura cu tineriitrebuie să fie constantă. Temele pieselor sunt bune şi generează demer-sul de a le atrage atenţia, de a le produce reflectarea după spectacol,dobândind nişte subiecte consistente şi foarte actuale de discuţie. Re-venind la cele două direcţii din festival, există teatrul documentar (deexemplu spectacolele „Miracolul de la Cluj” – regia David Schwartz şi„Work in progress” – regia Gianina Cărbunariu) în care se încearcă săse elimine cu bună ştiinţă mijloacele teatrale tocmai ca să transparămesajul cu mai mare claritate şi a doua direcţie, în care se folosescfoarte bine mijloacele teatrale, se construiesc bine personajele, se uti-lizează comic, muzică, se apelează şi la sensibilitate, nu numai la minteşi reflecţie.

Fiecare spectator are dreptul de a alege ceea ce i se potriveşte maibine şi i se pare mai interesant. În legătură cu nivelul de receptare, tineriisunt mult mai atraşi de al doilea gen de spectacol, în care se foloseşte şiapelul la sensibilitate şi puţin comic şi în care totul se îmbracă în voalulteatrului pe care îl ştim noi.

Cristina Rusiecki – critic de teatru, Bucureşti

Mergând la fiecare spectacol vedem pe viu reacţia publicului şi astaspune tot. Simt că o reprezentaţie bună are parte de aplauze generoasedeşi aplauzele nu sunt neapărat un barometru al valorii. În plus, a devenitun învăţ ca după fiecare spectacol publicul să se ridice în picioare şi săaplaude. Acesta este un snobism de provincie... iertată-mi fie vorba, dareu aşa percep. Însă dincolo de această obişnuinţă care este mai mult înrândul tinerilor şi a oamenilor care merg des la teatru, reacţia autenticăse simte sub forma unor vibraţii la sfârşitul spectacolului şi arată când ac-torii au ajuns la mintea şi la sufletul omului din sală. Iar oferta repertorialăa acestui festival este un exemplu elocvent în acest sens.

Maria Hibovski – actriţă, Teatrul Tineretului Piatra Neamţ

S

Eveniment

APOSTOLUL Pag. 7

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

Un festival este un mecanism complicat. Este un mecanism care are ne-voie de susţinere, are nevoie de un creier care să-l structureze, să-i deaesenţă, consistenţă, are nevoie de o echipă care să ducă această cons -trucţie, s-o realizeze, s-o pună în practică, dar are nevoie şi de bani. Bu-getul face ca visul să devină realitate”, a spus Marina Constantinescu.

„Pentru mine, publicul a fost întotdeauna coautor la actul artistic.Din fericire, n-am picat aici pe gol, generaţii şi generaţii dinainteamea au construit acest public. Ce-mi doresc este să păstrez publicul

pe care l-am moştenit şi să aduc „publicuri” noi în Teatrul Tineretului”, aprecizat Gianina Cărbunariu, actualul manager-general al instituţiei.

Concert aniversaral Facultăţii de Muzică Piatra‐Neamţ

Joi, 11 octombrie 2018, a fost o zi importantă pentru Facultatea de Mu-zică din Piatra-Neamţ. În prezent, extensie a Academiei de Muzică „Gheor -ghe Dima” Cluj-Napoca, instituţia de învăţământ superior muzical pietreanăa aniversat douăzeci de ani de la înfiinţare.

Cu acest prilej, au avut loc o serie demanifestări, care s-au dorit a fi o întoarcereîn timp, la vremea când, în octombrie 1998,debutau primele cursuri teoretice ale Cole-giului Universitar de Muzică, prima denu-mire sub care a funcţionat actuala Facultate.

Evenimentul a fost marcat, la Sala„Sergiu Celibidache” a Facultăţii, de o con-ferinţă de presă, urmată de lansarea cărţiianiversare „Douăzeci de ani de învăţământsuperior muzical la Piatra-Neamţ”. A urmatapoi, la sala „Calistrat Hogaş” a ConsiliuluiJudeţean Neamţ, un concert aniversar, care,în fapt, a constituit deschiderea oficială aStagiunii artistice 2018-2019, evenimentmuzical complex organizat de câţiva ani,încolaborare, de Academia de Muzică„Gheor ghe Dima”, Extensia Piatra-Neamţ

şi Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ.

„

octombrie 2018

Provocarea spectatorului – o ambiţie a Festivalului de Teatruin ce am văzut eu şi din discuţiile de după spectacole am observatcă publicul din Piatra Neamţ este foarte receptiv. Oferta repertorialăa festivalului nu este formată din spectacole convenţionale, obişnuiteşi cred că trebuie un public foarte deschis pentru aşa ceva. Estevorba de foarte mulţi tineri, care doresc să vadă lucruri noi şi separe că aici va începe un nou dialog cu teatrul. Mi-au plăcut foartemult discuţiile de după spectacol, unde spectatorii pot să-şi exprime

părerea, să pună întrebări, să interacţioneze cu creatorii. Este foarte des-chis publicul din Piatra Neamţ!

Maria Albert – profesoară, Universitatea de Arte din Târgu Mureş

Reacţia publicului o vezi după spectacol... La toate reprezentaţiile lacare am participat, fără excepţie, reacţia a fost extraordinară. Şi am simţitasta şi în timpul spectacolelor. Chiar astăzi cineva a spus: „Da!”...„Nu!”– la spectacolul „Familia Fără Zahăr”. Deci publicul a participat foartemult, fiind şi teme care provoacă.

Medana Weident – redactor Deutsche Welle, Bonn

Mă bucur să văd că publicul este dornic să vină la teatru, să vadăpiese bune şi foarte bune, este dornic de cultură, primeşte cu inima des-chisă pe actori, îi aplaudă, îi solicită să vină de mai multe ori la scenă.Cred că publicul din Piatra-Neamţ are nevoie de cât mai multe astfel deevenimente şi e posibil să se schimbe ceva în mentalitatea nemţenilor sprebine, datorită acestor momente efectiv speciale, de elevaţie spirituală. Cese întâmplă aici, la Teatrul Tineretului, într-adevăr reprezintă cu nobleţeşi cultura, dar ne reprezintă şi pe noi.

Gabriela Baba – profesoară de limba şi literatura română,Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu”

Am văzut o bună parte din festival şi sălile au fost pline de fiecare datăiar reacţia de apreciere a fost vizibilă. În acelaşi timp, pe mine m-a interesatşi celălalt tip de reacţie, a spectatorilor care nu au fost neapărat de acord,dar au rămas să reflecteze asupra unor teme puse în scenă şi şi-au pus în-

trebări asupra lor înşişi. Cumva publicul a fost provocat, nefiind vorba dea oferi ceva pe gustul lui, ci ceva care îl solicită să gândească, să întrevadănoi perspective, să identifice noi probleme. O bună parte din selecţia dinfestival a fost constituită din spectacole care au vorbit de aspectele de zi cuzi, şi astfel au fost foarte aproape de ceea ce preocupă oamenii.

Oana Stoica – critic de teatru, Bucureşti

Evident că este vorba, pe de o parte, despre un public care are niştenostalgii... ce a fost Teatrul Tineretului cândva... ce alte spectacole am maivăzut aici – fiind format pe un anumit stil de montare tradiţional şi cu textecunoscute, clasice. Dar nu trebuie să omitem că publicul acesta e în miş-care, cum e şi teatrul. Avem pe de altă parte şi un public nou acum şi unmanagement nou la festival. Aceste două categorii de public trebuiau îm-păcate, aşa că, iată, am avut un „Tartuffe”, dar făcut într-o manieră nouăşi cu trimitere în actualitatea românească, după cum am avut alte specta-cole inspirate ca text din viaţa cotidiană dar bine rezolvate artistic. Trebuiesă ne lăsăm provocaţi de noutate, dar fără a pierde din vedere că suntem lateatru, care este o artă şi fiecare spectacol trebuie să aibă ca o coloană ver-tebrală un element artistic. În jurul acestui ax artistic se poate face orice,indiferent dacă ne place sau nu. Cred că teatrul se mişcă mai repede decâtpublicul în general, teatrul zilelor noastre este mai flexibil decât publicul.

Emil Nicolae – critic de artă, scriitor

Am avut fericirea de a sta de vorbă şi cu doamna Florica Ichim, căreiai-am adresat o întrebare care mă frământă şi pe mine.

– Ce şansă de longevitate acordaţi teatrului aşa zis „comunitar”?– Tot felul de formule teatrale vin, se consumă, şi teatrul merge mai

departe, fără să aibă nici o şansă, nici una din ele, decât în momentul încare are valoare. Dacă un spectacol din categoria teatru comunitar este devaloare, va rămâne menţionat măcar. Acesta este un model temporar. Neputem bucura de el dacă ne interesează. Nu cred că este ceva cu totul nău-citor. Pentru ca teatrul să fie de valoare este nevoie de un text de calitate,de actori de calitate, de un mentor de calitate. Şi atunci rezistă. Măcar înmemoria spectatorilor.

Teatrul este o chestie de mâncat cu inteligenţă şi de făcut cu inteligenţă.Nu poţi să faci teatru oricum, nu poţi să te duci la teatru oricum. Trebuieca atunci când mergi la teatru să simţi că e o zi de sărbătoare.

A consemnat Gianina BURUIANĂ

D

Eveniment

APOSTOLULPag. 8octombrie 2018

Douăzeci de ani de învăţământ superior muzical la Piatra‐Neamţuna octombrie a marcat în oraşul nostru şidouăzeci de ani de învăţământ superior mu-zical, vârstă aniversată de Extensia Piatra-Neamţ a Academiei de Muzică „GheorgheDima” – Cluj Napoca.

Manifestările prilejuite de evenimentau început cu o conferinţă de presă desfă-şurată joi, 11 octombrie, la sala „Sergiu Ce-

libidache” a numitei instituţii, moment frumos şiemoţionant dorit a fi o întâlnire colegială pentrua depăna amintiri care ne-au însoţit şi însufleţitpe tot acest parcurs – a declarat conf. univ. dr.Constantin Andrei, actualul director al instituţiei.Într-adevăr totul s-a desfăşurat într-o atmosferăcaldă, lipsită de festivism şi pigmentată de amintirianecdotice.

Faza incipientă a acestei minunate şi elevateaventuri muzicale a fost evocată de soprana şiconf. univ. dr. Anastasia Buruian: Perioada deînceput a fost plină de greutăţi dar noi eram plinide entuziasm, de tinereţe, şi aveam o tragere deinimă să lucrăm şi să facem lucruri frumoase,care ne dădea forţă, ne făcea să ne bucurăm derezultatele noastre. Aş vrea să se simtă acea plă-cere de a munci şi la generaţia tânără, aşa cumeram noi, ca într-o familie”.

Aflându-se printre iniţiatorii Facultăţii deMuzică din Piatra-Neamţ, doamna conf. univ. dr.Mihaela Spiridon mărturiseşte: Fiecare încercasă fie creativ... oare ce să mai facem?... cum săfacem să fie ceva nou, să nu ne cantonăm într-oactivitate care poate deveni rutină? Aşa a luat fi-inţă stagiunea permanentă de la Piatra-Neamţ, dela Oneşti şi Roman... Cred că atunci chiar nu apă-ruse acest aspect al individualismului. Nu sunt cu-vinte mari dar într-adevăr atunci noi eram oechipă. Toţi ne-am găsit aici prieteni foarte bunişi peste ani dăinuieşte acea prietenie. Este adevă-rat că ne-au unit greutăţile dar şi momentelefoarte frumoase.

Un discurs rezonant şi plin de conţinut a avutşi cel care a înfiinţat instituţia, prin obţinerea unuigrant – domnul profesor universitar dr. Cristian

Misievici: Dincolo de amintirile cu caracter anec-dotic, aici a planat mereu un spirit academic.Aceasta înseamnă că atunci când a fost vorba deprofesie, de meserie, decalitatea lucrului binefăcut, nu au prea încă-put compromisuri. Şi lu-crul acesta îi priveşte petoţi colegii mei, care auconsfinţit că încă de laînceput trebuie făcut dinaceastă instituţie unuldin reperele importanteale locului. Şi cred călucrul acesta s-a văzuttimp de douăzeci de ani,prin promoţiile care auieşit de pe băncile aces-tei şcoli... Iar ceea ce nupreget eu niciodată, estesă le spun noilor gene-raţii despre acel spirit elitist pe care această micăstructură a încercat – şi cred eu că a şi reuşit – săîl imprime locului, spirit de care la un moment datchiar este nevoie. Iar Facultatea de Muzică dinPiatra-Neamţ, apoi Colegiu, actuală Extensie –deschide o fereastră care ţine de calitatea umană,de performanţă, de bine, de frumos, lucruri pecare, dacă ne uităm cu atenţie în jurul nostru, nuprea le mai vedem. Asta îmi aminteşte nu de puţineori de cuvintele lui Winston Churchill, care spuneala un moment istoric dat că niciodată un număratât de mare de oameni nu vor ajunge să fie datoriunui număr atât de mic de oameni...

Nelipsit la fiecare manifestare culturală, dis-tinsul profesor Gheorghe Bunghez, de fiecaredată alături de instituţie, la toate recitalurile, con-certele, lansările de carte, a rostit cuvinte pline denostalgie: Pentru mine personal istoria dvs. nu aînceput acum douăzeci de ani. Pentru mine a în-ceput cu încă 30 de ani înainte, când studenţi devârsta domnului Misievici veneau la primelecursuri la Vacanţele Muzicale din Piatra-Neamţ.

Şi eu am avut chiar oteorie care susţine căstagiunea permanentăcu Ion Baciu a fost înce-putul, după care au ur -mat Vacanţele Muzicalecu Ion Baciu, MihaiCosmei şi cei care eraualături de ei şi din Va-canţele Muzicale prac-tic, a urmat naştereafacultăţii de muzică. Amfost şi alături şi îm-preună cu dvs. tot tim-pul. Indiferent de ce sepoate spune despre tre-cut, eu mă gândesc laviitor. Sunt convins deacest viitor al trecutului,pentru că dacă anali-zăm ce s-a făcut la Pia-tra-Neamţ, autenticafacultate care s-a creatîn acest oraş este facul-tatea de muzică. Şi ori-când se va scrie despreistoria acestui colţ deţară nu se va puteaomite facultatea dvs.Vivat, crescat, floreat!

Finalul conferinţeide presă a fost punctatprin lansarea cărţii „Do-

uăzeci de ani de învăţământ superior muzicalla Piatra-Neamţ (1998-2018)”, o monografie lacare doamna Mihaela Spiridon a muncit cu multă

intensitate (ajutată de Adrian Mihăeş – copertăşi fotografie, Ioana Munteanu – documentarestagiuni, Elena Manoliu – informaţii secretariat,Anastasia Buruian, Ildiko Kallo – consultanţădate, Simona Spiridon – corectură), şi desprenaşterea căreia relatează: Am găsit de cuviinţă săapelez la colegii mei pentru a mărturisi orice legatde prezenţa lor în această instituţie şi au reuşit s-ofacă în cuvinte emoţionante şi sincere. Lucrareamai cuprinde toţi studenţii admişi (nu neapăratcei care au dat licenţa), o antologie a recitalurilorşi concertelor, simpozioanele, cursurile de măies-trie pe care le-au ţinut aici mari nume interpreta-tive şi acele ateliere de creaţie, unde au fostprezenţi compozitori tineri sau mai puţin tineri.Am însăilat totul ca pe o poveste, dorindu-mi ocarte de suflet, o carte şi cu date concrete dar şicu puţină poezie şi puţin romantism. Am mulţumi-rea că rămâne ceva pentru cei care vor veni, pen-tru a putea înţelege ce s-a întâmplat în aceastăinstituţie. Mulţumesc colegilor care au ajutat,mulţumesc foarte mult domnului director Con-stantin Andrei şi mulţumesc în mod special dom-nului prof. univ. dr. Vasile Jucan, rectorulAcademiei de Muzică, pentru că, prin bunăvoinţadumnealui, cartea a apărut la editura Academiei.

Concertul universitar de la ora 18 a aceleiaşizile, desfăşurat la Sala „Calistrat Hogaş” a Consi-liului Judeţean Neamţ şi precedat de acordareaunor diplome de excelenţă mai multor colabora-tori de-a lungul timpului, a fost un nou momentde glorie pentru instituţie. Şi-au dat măsura valoriifoşti absolvenţi ai facultăţii, profesorii lor, coruri,ansambluri. Evantaiul de piese performate şi în-delung apreciate de public s-a întins de la compo-ziţii de George Enescu, Vasile Spătărelu şiGheorghe Dima până la Gounod, Piazzolla, Lehar,Schubert, Cherubini, Mozart, Rossini. Cel maifrumos au strălucit pe scenă cele trei stele ale aces-tei şcoli recunoscute de muzică – pianista MihaelaSpiridon şi sopranele Anastasia Buruian şi Ga-briela Pipelea – care, cu multă măiestrie, cu rafi-nament, umor, trăire artistică şi scenică auinterpretat minunata „Regata veneţiană” a compo-zitorului Gioachino Rossini.

Închei cu un citat al lui Antoine de Saint Exu-pery, extras din cartea lansată, care sintetizeazăfoarte bine atât crezul meu muzical cât şi, cred, alcelor care au fost aniversaţi şi merită toate felici-tările şi urările de mulţi, mulţi ani de aici încolo:„Cum să-ţi explic ce este muzica, dacă nu-ţi estede ajuns că o auzi, dacă nu eşti pregătit să te laşicopleşit de ea?”

Gianina BURUIANĂ

L

Arte şi meserii

APOSTOLUL Pag. 9octombrie 2018

impozionul Naţional de Arte Plastice „Tazlău – izvor de inspiraţie”,ediţia a III-a, s-a finalizat cu vernisajul expoziţiei joi, 4 octombrie,la Galeriile de Artă „Lascăr Vorel” din Piatra-Neamţ. Evenimentula fost organizat de Uniunea Artiştilor Plastici, Filiala Neamţ, Pri-măria şi Consiliul Local Tazlău şi Complexul Muzeal JudeţeanNeamţ.

Grigore Agache, Mihai Agape, Petru Bacalu, Dumitru Bostan,Ovidiu Buzec, Dumitru Bogdan Enache, Lucian Gogu-Craiu, Dinu

Huminiuc, Niculai Moroşan, Ştefan Potop şi Lucian Tudorache sunt pic-torii care înfrumuseţează cu lucrărilor lor, până la mijlocul acestei luni,spaţiul expoziţional din centrul oraşului.

„Mulţumim tuturor celor care ne-au ajutat la buna desfăşurare a aces-tui eveniment: Primăria şi Consiliul Local Tazlău şi Ocolul Silvic Tazlău.20 dintre lucrările realizate vor face parte din patrimoniul pinacotecii Pri-

măriei Tazlău”, a spus Ştefan Potop, preşedintele UAP Neamţ.Şi viceprimarul comunei Tazlău, Vasile Florea, a fost prezent la ver-

nisaj: „Dovadă că Tazlăul este izvor de inspiraţie pentru pictori o repre-zintă faptul că aţi fost prezenţi şi în această vară la noi. Vă felicit pentrulucrările realizate şi vă aşteptăm cu drag, în fiecare an, la Tazlău”.

Albumul „Tazlău – Izvor de inspiraţie” a fost prefaţat de Mihael Ba-lint, redactorul Bibliotecii Judeţene „G.T. Kirileanu” Neamţ.

„Încă o dată, la Tazlău, a avut loc un fapt memorabil, o nouă ediţie ataberei de pictură, iniţiată şi continuată cu perseverenţă de Ştefan Potop,fiu al locului, din care au ieşit beneficii pentru ambele părţi implicate: ar-tiştii au conlucrat în condiţiile de excepţie ale locului, iar administraţialocală – Consiliul Local şi Primăria – susţinătoarea cheltuielilor materiale,şi-a îmbogăţit colecţia de artă”.

Violeta MOŞU

Întâlnire cu participanţii Simpozionului Naţional „Tazlău – izvor de inspiraţie”S

umitru Bacrău este profesor de fizicădupă tot ce înseamnă studii de specialitate,diplomă şi examene. A profesat cu maresucces, activitatea sa didactică fiindu-iapreciată de colegi şi de forurile supe-rioare. Mai mult, aplecarea sa spre creati-vitate, i-a adus faimă la nivel naţional prinale sale cărţi de specialitate, patru la

număr, după cum urmează: 300 de probleme defizică pentru clasele VI-VIII, editura PorţileOrientului, Iaşi, 2002; Fizică – lucrări de labo-rator şi teste sumative pentru elevii claselorVI-VIII, editura Alfa, Piatra–Neamţ, 2003; Fi-zică – 400 de probleme şi 40 de teste grilă pen-tru elevii claselor VI – VIII, editura Corint,Bucureşti, 2005; Fizică – 600 de probleme, 38de teste grilă şi 35 de lucrări practice pentruelevii claselor VI- VIII, editura Corint, Bucu-reşti, 2006. Dacă adăugăm ideea că toate celepatru cărţi au fost reeditate, motivul fiind epui-zarea stocurilor, se poate afirma că atât elevii câtşi profesorii le-au apreciat în mod deosebit.

Fire enciclopedică, cu un apetit deosebitpentru tot ce înseamnă noutate, indiferent de do-meniu, Dumitru Bacrău a adunat ca zestre in-telectuală lecturi şi studii de specialitate cu totulşi cu totul deosebite. Biblioteca personală a pro-fesorului, prin calitatea volumelor de care dis-pune, reprezintă un martor fidel al numeroaselorparticipări ale omului Dumitru Bacrău la târgu-rile de carte bucureştene, destul de costisitoare,de altfel, dacă ne referim la achiziţiile de carte,dar şi la notele de plată ale hotelurilor în care seadăpostea peste noapte.

Cu profesorul Dumitru Bacrău se pot dis-cuta subiecte variate care ţin de ştiinţă, literatură,sociologie, lingvistică, istorie, religie, antropo-logie, geografie şi nu numai. Prezenţa domnieisale la o întâlnire sub forma unei cine prieteneştieste prilej de bucurie şi de stimulare creativăpentru amfitrioni.

Cu o dorinţă aprinsă de noi împliniri, curio-zitatea l-a determinat să cunoască lumea nunumai din cărţi. Astfel, s-a născut ideea călăto-riilor prin lume, dirijate spre locuri încărcate deadânci semnificaţii. Impresiile, observaţiile di-recte, cercetările pe cont propriu s-au concretizatîn două volume de impresii şi imagini din călă-torii, autorul zidind cu ochii minţii propria cu-noaştere.

Prima carte, apărută în anul 2012, Impresiişi imagini din călătorii, tipărită în condiţii gra-fice deosebite, cu toate că numărul de volumeeditate este destul de redus, autorul exprimându-şi intenţia de a fi folosită doar cu circuit închis,aduce în cele cinci capitole opinii şi imagini sur-prinse în călătoriile din Egipt, Turcia, China,Israel, Iordania, Peninsula Sinai, India şiNepal. După cum se observă din această înşi-

ruire, spaţiile geografice prin care s-a trecut suntdestul de bătătorite de paşii turiştilor, pelerinilor,organizaţi în grupuri ori veniţi pe cont propriu.Puţini însă reuşesc, din variate pricini, să con-frunte idei şi să emită impresii trecute prin filtrulpropriu.

Al doilea volum, publicat în anul 2013,numit Călătorii europene – imagini şi impresii,cuprinde 368 de pagini şi are un conţinut împărţitpe şapte capitole după cum urmează: Grecia;Franţa, Ungaria, Germania, Austria şi Lu-xemburg; Spania, Ungaria, Austria, Liechten-stein, Elveţia, Franţa, Andorra, Italia şiSlovenia; Italia şi San Marino; Anglia Germa-nia, Luxembourg şi Belgia; Croaţia, Serbia,Muntenegru şi Slovenia; Finlanda, Suedia,Norvegia şi Danemarca.

Ambele volume oferă autenticitate, respirătrăiri personale, datorate unui ochi bine formatîn a observa cu atenţie tot ce întâlneşte în cale.După umila mea părere, cele două cărţi sunt mai

importante decât orice construcţie materială încare profesorul Dumitru Bacrău ar fi investitbani şi energie, fiind un veritabil bun spiritual decare pot beneficia toţi cei interesaţi de jurnalulde călătorie.

Cine deschide cărţile observă că informaţiatransmisă are un impact imediat asupra cititoru-lui, mai ales prin fotografiile ataşate, clare, ex-presive, cu valoare de document, dar şi printehnica de integrare a acestora între rânduri, fa-cilitând înţelegerea. Frazele curg uşor, plăcut şiau uneori, cum e şi firesc, încărcătura stilisticăcare oferă gust estetic. Pentru cei mai grăbiţi, au-torul a oferit la sfârşitul fiecărui capitol şi câtevaconcluzii, aşa cum se procedează în lucrările şti-inţifice.

Citind paginile privitoare la un anumit obiec-tiv turistic, urmărind în acelaşi timp fotografiileataşate, ai impresia că asişti la un permanent dia-log al autorului cu propria lui persoană, cu eul săucreator burduşit cu multă informaţie sedimentatăanterior călătoriei. E un bonus al autenticului careoferă şi mai multă valoare scriiturii.

Dotaţi cu aparatură tehnică specifică uneiasemenea deplasări (aparat de fotografiat, de fil-mat, cu bloc-notes), atenţi la tot şi la toate, ceidoi călători, profesorii Viorica şi Dumitru Ba-crău, nu au uitat menirea unui astfel de jurnal:de a fi folositor şi altor generaţii. Cele expusesunt variate şi se developează succesiv şi crono-logic, în funcţie de traseul străbătut, oferind un

aparent amestec de vechi şi nou, de antic şi con-temporan, de civilizaţie străveche, dar şi de exo-tism provocator, actual, diversificat.

Cititorul va găsi suficientă informaţie, cre-dibilă, maniera de exprimare facilitând impresiacă ai în faţă un ghid competent, agreabil şi atentla detalii. În atari condiţii, cărţile pot fi studiatepe capitole, după interesul fiecăruia. În ceea cemă priveşte, am măturat pagină după pagină, fărăgrabă, cu o plăcere deosebită. Dintre toate câteau fost mai aproape de mine, voi reţine, pentrucititorii acestei însemnări doar informaţii, idei,legate de religiile lumii şi de aspecte ale civili-zaţiei actuale. Ceea ce iese în evidenţă, în primulrând, este faptul că Europa are o cultură hibridă,cu identitate proprie. Însă simboluri, semne cucaracter religios ori laic, autorul le descoperă şiîn colţuri ale lumii, aflate la mare distanţă unelede altele, după cum reiese şi din următorul frag-ment: În rândul turiştilor au apărut nedumeririreferitoare la zvastica de pe pieptul lui Buddha.Am înţeles prezenţa simbolului. În Muzeul Civi-lizaţiei Hitite din Ankara sunt expuse zvasticiconfecţionate din aur, din vremea hitiţilor. Sem-nul simboliza puterea. Naziştii au împrumutat„crucea încârligată” de la popoarele antice. Deaceea nu mă îngrijorează!(volumul I, p. 112)

Conexiunile absolut necesare se află la totpasul: Plecăm spre Goreme, locul cu cele maimulte biserici rupestre. În pereţii văii au fost să-pate biserici creştine. Aici a fost centrul creşti-nismului cappadocian în frunte cu Sfântul Vasilecel Mare. Intrăm în Biserica „Sfântul Vasile”.Mergem pe sub pământ până la trapeză. În jurulunui bloc din tuf vulcanic a stat Sfântul Vasile lamasă împreună cu învăţăceii. Hrana era ceea cele oferea natura. Ne-am aşezat în jurul acesteimese şi am intrat în „Tunelul Timpului”. Bise-rica „Mărului”, numită după blazonul reprezen-tat la intrare, a fost restaurată de curând pentrua fi introdusă în circuitul turistic. Cupola estesprijinită pe coloane săpate în tuful vulcanic. Amadmirat „Cina cea de Taină”, realizată în altăviziune decât cea a lui Leonardo da Vinci. Cape-tele apostolilor sunt acoperite cu o pânză pe careeste reprezentată crucea cavalerilor ioaniţi, ac-tuala cruce malteză cu cele opt virtuţi. (volumulI, p. 57).

Nu ştim dacă fragmentele alese pentruexemplificare sunt cele mai nimerite, dar intenţianoastră este de oferi o motivaţie serioasă în a de-termina citirea acestor pagini de jurnal.

Cărţile profesorului Dumitru Bacrău me-rită luate în seamă, mai bine zis studiate cu aten-ţie, de orice persoană interesată de spectacolullumii, de civilizaţia ei, oferindu-şi în acelaşi timpprilejul unei călătorii virtuale extrem de plăcutăşi confortabilă.

Profesor Leonard ROTARU

Dumitru Bacrăuşi cărţile sale

D

Panoramic romaşcan

APOSTOLULPag. 10octombrie 2018

Ziua europeană a limbilor, laLiceul Tehnologic „Vasile Sav”

● Proiectul „Să cunoşti o altă limbă esteca şi cum ai avea încă un suflet”

e 26 septembrie, la Biblioteca Municipală„George Radu Melidon” din Roman aavut loc lansarea proiectului „Să cunoştio altă limbă este ca şi cum ai avea încăun suflet”, iniţiat de Liceul Tehnologic„Vasile Sav”, activitate la care au partici-pat elevi din clasele a XI-a şi a XII-a, ală-turi de colegii lor mai mici de la Şcoala

„Alexandru Ioan Cuza” din Roman. Proiectuleducativ va fi implementat în cursul anului şco-lar 2018-2019, dar lansarea lui a fost fixată,simbolic, pentru data de 26 septembrie, ZiuaEuropeană a Limbilor.

Proiectul este coordonat de profesorii Ma-relena Ungureanu, Cătălina Mărdărescu, Da-niela Dăscăliţa, Claudia Otea şi Daniel Curpăn,având ca parteneri Biblioteca Municipală„Geor ge Radu Melidon” din Roman, Şcoala„Alexandru Ioan Cuza” Roman, Şcoala LeteaVeche – Bacău, Colegiul Tehnologic din Chişi-nău şi Thameside Primary School, Reading,Marea Britanie. În cadrul acestui proiect se varealiza o reţea internaţională de şcoli (România,Republica Moldova, Marea Britanie) pentru adesfăşura activităţi specifice scopului proiectu-lui, cu rolul de a conştientiza beneficiarii direcţişi indirecţi ai proiectului (elevi, părinţi, profe-sori, comunitatea locală) asupra faptului că di-versitatea lingvistică şi culturală a Europeiconstituie un patrimoniu bogat.

În activitatea de la Biblioteca Municipală,elevii, îndrumaţi de profesor Cătălina Mărdă-

rescu, au citit din poeziile marilor noştri poeţiatât în limba română, cât şi în engleză, franceză,spaniolă, italiană.

Apoi, elevii şi-au prezentat materialele depromovare a patrimoniului cultural şi turistic alţării noastre, pe care le-au realizat în limbi decirculaţie europeană.

„Ziua Europeană a Limbilor a fost marcatăîntr-un mod special, organizatorii activităţii ale-gând să prezinte un film documentar realizat deun colectiv de elevi şi profesori ai liceului –Parcursul European al unui principe moldav.Este vorba despre Dimitrie Cantemir, care tra-dus în principalele limbi europene, membru alAcademiei din Berlin, apreciat de Voltaire, esteconsiderat primul român care a împlinit un des-tin european. Colectivul bibliotecii a expus oserie de volume în limbi de circulaţie europeanăşi i-a invitat pe copii la lectură. La final, eleviiau vizitat depozitul de cărţi al bibliotecii şi au

admirat oraşul din turnul acesteia”, a afirmat di-rectorul Bibliotecii Municipale „George RaduMelidon” din Roman, Cristina Panaite.

Oaspeţi din străinătatela LPS Roman

● Proiectul „Viaţă sănătoasă şi oportu-nităţi egale prin sport”

În perioada 2016 – 2019, Liceul cu Pro-gram Sportiv din Roman desfăşoară proiectul„Viaţă sănătoasă şi oportunităţi egale prinsport”, proiect finanţat de către Comisia Euro-peană prin Programul Erasmus+, parteneriatestrategice KA2 între şcoli – parte a componen-tei mobilităţi pentru elevi şi profesori. Liceul cuProgram Sportiv Roman are ca partenere, în ca-drul proiectului, unităţi de învăţământ din Por-tugalia, Italia, Grecia, Spania, Polonia şiLetonia.

Scopul proiectului îl reprezintă evitareacomportamentelor riscante printre tineri, pro-movarea dialogului intercultural, toleranţei, in-tegrării, acceptării, implicarea elevilor

dezavantajaţi în activităţi non-formale, stimu-larea simţului civic şi dezvoltare culturală,adaptarea la tradiţiile internaţionale, precum şiîmbunătăţirea comunicării între şcolile partici-

pante şi comunităţi.În perioada 7 – 11 oc-

tombrie, Liceul cu ProgramSportiv din Roman a fostgazda celei de-a treia reu-niuni transnaţionale pentruprofesori din cadrul proiec-tului, primind vizita uneidelegaţii formate din 16profesori din Spania, Italia,Grecia, Portugalia, Letoniaşi Polonia.

„Ne aflăm în cel de-altreilea an de proiect, iartema acestui an este «Sportîmpotriva rasismului şi xe-nofobiei ca mijloc de inte-grare socială», o temă

foarte interesantă, de actualitate, o temă pentrucare elevii nu studiază la diferite discipline cumsă combatem rasismul şi xenofobia. Dar, prinaceste activităţi ale proiectului, putem educa ti-nerii în spiritul acesta”, a afirmat coordonatorulproiectului în cadrul liceului romaşcan, profe-sor Irina Pătrăuceanu, în debutul întâlnirii deluni, 8 octombrie, de la LPS Roman, cu dele-gaţii din străinătate.

De asemenea, delegaţii din străinătate şiprofesorii liceului gazdă s-au întâlnit, la sediulprimăriei, cu conducerea municipiului. Prima-rul Lucian Micu le-a vorbit celor prezenţi des-pre oportunităţile pe care oraşul Roman le areîn domeniul sportiv, subliniind, încă o dată, in-teresul administraţiei locale de a se implica îna asigura romaşcanilor un stil de viaţă cât maisănătos. Invitaţii au primit din partea Primărieimunicipiului Roman şi câteva din simbolurileoraşului, precum şi o broşură în care vor găsi

mai multe informaţii despre obiectivele şi per-sonalităţile Romanului.

Programul „Eco‐FotografiaAnului 2018” şi‐a premiatmaeştrii în arta fotografică

Centrul Carpato-Danubian de Geoecologie(CCDG) a organizat pe 29 septembrie, la Bu-

cureşti, cea de-a XX-a ediţie a Seminarului Na-ţional „Parteneriat în educaţia pentru mediulînconjurător”. Cu acest prilej, au fost eviden-ţiate rezultatele cele mai impresionante obţinuteîn cadrul diferitelor programe educaţionale carepromovează relaţii durabile între copii, tineri şiadulţi şi mediul înconjurător, derulate sub egidaCCDG. Unul dintre aceste programe, denumitsugestiv „Eco-Fotografia Anului”, aflat în acestan la a X-a ediţie, reprezintă o competiţie careîncurajează participanţii să observe mediul în-conjurător şi să reliefeze valenţele pozitive aleacestuia, prin imagini. La concursul din acestan, elevii de la „Vasile Sav” au participat cu 214fotografii realizate cu măiestrie.

Concursul s-a desfăşurat online, între 1 fe-bruarie şi 1 iunie 2018, fiecare vizitator al site-ului CCDG având posibilitatea să-şi exprimeprin vot aprecierea faţă de imaginile prezentate.Selecţia fotografiilor a fost făcută de către unjuriu alcătuit din reprezentanţi ai Agenţiei Na-ţionale pentru Protecţia Mediului, cadre didac-tice, fotografi profesionişti, jurnalişti,reprezentanţi ai Centrul Carpato-Danubian deGeoecologie şi ai Editurii Decesfera Media.

„Pentru elevii Liceului Tehnologic «VasileSav» a devenit o tradiţie înscrierea în concursa unui număr mare de fotografii. În anii trecuţi,priceperea lor în domeniul artei fotografice amai fost răsplătită de două ori, cu Menţiune, decătre exigentul juriu al competiţiei. Anul acesta,rezultatele elevilor noştri au fost demne de re-marcat. În cadrul Seminarului CCDG, elevuluiFelix Gherghelaş, de la clasa a XII-a F, i s-aacordat Premiul II, elevei Denisa Diac, de laclasa a XI-a B, o Menţiune, iar întregii echipeparticipante a liceului i-a fost acordat PremiulSpecial. Reprezentând şcoala la acest seminar,am preluat eu premiile membrilor echipei. Ceidoi tineri au fost felicitaţi în cadrul şcolii, undeli s-au înmânat diplomele şi premiile oferite deCCDG şi Editura Decesfera: o imprimantă şirespectiv un pachet de materiale promoţionale”,a declarat profesor Adriana Drăghici, coordo-natoarea echipei participante la competiţie.(Sursa: Ziarul de Roman)

Red.

Panoramicromaşcan

P

Eveniment

Pag. 11APOSTOLULoctombrie 2018

Un eveniment de elită,singular în spaţiul cultural nemţean

Ochiul de sticlă. Deschis.

e dilată, oarecum dureros, retina flămândăîncearcă să se concentreze pe unghiul esen-ţial, imaginea e prea mică şi simţi perpetuutentaţia de neoprit de a te apropia, uneoripericulos de mult, de mâinile ce se agităasupra claviaturii într-un travaliu freneticşi agil vegheat de mimica incomparabilă acelui care, sub ochii privitorilor, alcătuieşte

privelişti sonore inedite. Da, aşa am văzut şi am auzit eu, în cea mai

mare parte, ofrandele sonore ale „Neamţ MusicFestival”. Într-un fel artificios şi împovărat de ri-goarea tehnicităţii; ca printr-o fereastră aburită cese mlădia onctuos asupra protagoniştilor, careuneori păreau departe, alteori se apropiau înfri-coşător, în gros-plan.

Trei zile ale începutului de septembrie mar-cate într-un fel distinct, personal şi inedit în spa-ţiul, mai puţin convenţional, al unui lăcaş de cult.

Privite din faţă, coloanele avântate către ce-ruri ale Catedralei Romano-Catolice „Sf. Iosif”din Piatra-Neamţ sugerează, în modul cel maielocvent, aspiraţia către ceruri.

Văzută dintr-o latură, biserica seamănă cu uncaşalot. Sau cu o balenă în pântecele căreia se to-pesc în linişte întrebările şi nedumeririle lui Iona.Arcadele de lemn, prelung şi frumos arcuite, su-meţite către înalturi, dau un aer măreţ alcătuiriice a găzduit o ofrandă sonoră de cea mai înaltăcalitate.

Avocatul lui Tarzan

Maya Brandenberger, director fondator alFundaţiei Johanna Stiftung pentru tinerii muzi-cieni şi Robert Hodes – CEO Edgar Rice Bur-roughs, locuiesc la Appenzell. Ei sunt cei mai înmăsură, zic eu, să descrie convingător traseul des-tinului artistic al pianistului Daniel Petrică Cio-banu, iniţiatorul şi directorul manifestăriipietrene. Când l-am cunoscut şi am stat de vorbăprima oară – în martie 2007 – Robert Hodes aveaşaptezeci şi şase de ani. Ca şi anul trecut, cei dois-au aflat şi anul acesta, din nou, în România.Solid, impunător şi stăpân pe sine, cu un spiritsportiv disciplinat de reguli asumate, RobertHodes vorbeşte rar, clar şi coerent, conştient depropria sa libertate de gândire şi acţiune. Consi-deră spiritul american ca vieţuind în New York şinu oriunde, ci în Brooklyn, cartierul celebru deunde-şi trage rădăcinile. A fost avocat în NewYork şi al vedetelor hollywood-iene, a condus

vreme de un deceniu şi jumătate Compania „Tar-zan”, apărând drepturile de autor ale celebruluinostru conaţional şi a dezvoltat o enormă afacerecu seria de filme despre omul junglei. În cele dinurmă s-a retras în Elveţia unde, alături de soţia sa,Maria Brandenberger, prin intermediul Fundaţiei„Johanna”, se ocupă cu activităţi de ajutorare acopiilor.

Aflat în România pentru a augmenta legătu-rile de suflet cu protejaţii săi, Robert Hodes cola-borează întru oferirea unei şanse copiilor deaici. Şansă de care s-a bucurat şi pianistul DanielPetrică Ciobanu.

,,Începând cu 15 ani în urmă, am început co-laborarea şi acordarea de sprijin financiar pro-fesorului Iulian Trofin din Budeşti, care adunaseun mic grup de pianişti foarte talentaţi şi foartetineri cărora le-a oferit cursuri de master.

Am creat o fundaţie cu scopul de a susţineaceşti tineri pentru a studia în şcolile din Europa,şi a le oferi şansa unei cariere muzicale.

Călătoria lor a început la Edinburgh şi apoila Conservatorul regal scoţian din Glasgow, undeau obţinut burse complete.

Primul care a absolvit Conservatorul, cucele mai înalte onoruri, este Daniel Petrică Cio-banu. Cu o creativitate imensă, talent şi dăruireel a pus în operă primul festival de pian dinNeamţ”.

Lămuriri şi desluşiri

Pentru că unele lucruri nu păreau a fi înţelesecorect, ne-am întâlnit undeva la marginea apei,pe un ponton de care se spărgeau mici valuri tul-burate şi de unde priveliştea oraşului natal se dez-văluia miraculos în splendoarea amurgului.

– Daniel, atunci când aşteptam ediţia a douaa ceea ce s-a numit anul trecut „Neamţ Piano Fes-tival”, ai venit, inopinat, cu o noutate. Este o aug-mentare, bănuiesc, a primei manifestări, sub unalt generic.

– „Neamţ Music Festival” s-a născut anulacesta ca un răspuns al succesului răsunător alediţiei inaugurale „Neamţ Piano Festival” dinluna septembrie 2017.

Ediţia OPUS, care debutează anul acesta, şi-apropus a fi o ediţie paralelă Festivalului dePian, alternând astfel două festivaluri de muzică

clasică, coordonate artistic de mine, dar cu in-grediente muzicale diverse.

– O schimbare oarecum radicală de concep-ţie.

– Această ediţie „OPUS” intermediară edi-ţiei bienale de Pian, are ca scop de viitor lărgireaorizonturilor „clasice” îndeosebi a concertelorstereotipice ca structură şi aranjament, anulacesta având ca temă conceptul de Crescendo in-strumental în care vom face o ascensiune a maimultor tipuri de ansambluri muzicale; în sine, uncrescendo de la un pian singuratic la forţe sim-fonice. Ediţia din acest an a Festivalului de mu-

zică Neamţ Opus 1 demons -trează felul în care se amplificămuzica, cum se dezvoltă şi sefertilizează ideile, corelarea în-crucişată a influenţelor şi aro-mei.

Arome sonore

Interesant este faptul că,vorbind despre muzică, Danielfoloseşte cuvântul aromă. Esteun semn că, uneori, cuvântularticulat se căzneşte a căuta noisensuri pentru ceea ce mulţi aunumit inefabilul muzicii. Şi, to-todată, este un semn că priveştemuzica ca pe un deliciu izvorâtdin trudă; care, pe podiumul deconcert poate nu se percepe laadevărata lui dimensiune. Des-

pre calitatea aromei ne-a vorbit în prima seară.Un program sub genericul dur „Rugăciuni deoţel” sortit să marcheze cei 100 ani de la sfârşitulprimului război mondial. Un concert care a co-memorat momentele tragice din istoria umanită-ţii, culminând cu războaiele mondiale şi, nu depuţine ori, cu urâţenia care înconjoară comporta-mentul uman. Şi care, nu o singură dată în istoriaomenirii, a dus la astfel de atrocităţi.

Lamentaţie şi ferocitate

De la prima mişcare din Sonata opus 27. No. 2„Moonlight Sonata”, poate cea mai cunoscută lu-crare de gen a lui Beethoven, trecând prin acea

NeamţMusic Festival

S

Ioan AMIRONOAIE(continuare în pag. 12)

Maya Brandenberger şi Robert Hodes

Eveniment

APOSTOLULPag. 12

Lecţia de istorie r Lecţia de istorie r Lecţia de istorie r Lecţia de istorie r Lecţia de istorie

Octombrie 2018

8/1858 – n. Petru Th. Missir, la Roman(d. 10. 06. 1929, Bucureşti), a absolvit Li-ceul Naţional din Iaşi, Facultatea de Dreptdin Viena. A fost membru, secretar al So-cietăţii „România jună”; continuă studiilela Berlin. Doctor (1879), membru al „Juni-mii” (1890), profesor la universităţile dinIaşi şi Bucureşti. Redactează Revista „Era

nouă” (1889-1990), în comitetul de redacţie al„Revistei române”, membru onorific al AcademieiRomâne (1926). A polemizat cu C. Dobrogeanu-Gherea, combătând ideile socialiste. Scrieri: „Şti-inţe şi arte. România viitoare”; „Foarte puţinecuvinte d-lui Al. A. Macedonski”; „Din literaturaperiodică”; „Fenomenul social. Omagiul lui TituMaiorescu”, „Coarde sparte”, versuri de T. G.Djuvara;

■ 10/1937 – n. Gheorghe Blaga, la Borleşti,Neamţ (d. 30. 04. 2006). Profesor de limba fran-ceză şi inspector şcolar, publicist. A pus bazeleFundaţiei „I. I. Mironescu”, a iniţiat şi conduspeste un deceniu Revista „La Tazlău”, ce a apărut,

sub auspiciile acestei Fundaţii, în satul lui I. I. Mi-ronescu, în 45 de numere, şi în jurul căreia, ini-mosul dascăl a adunat numeroşi colaboratori dinjudeţ şi din ţară. A colaborat la publicaţii dinNeamţ („Ceahlăul”, „Apostolul”, „Asachi”, „Mo-nitorul de Neamţ” „Realitatea”) şi din ţară.

■ 10/1955 – n. Dinu Huminiuc, la Strunga,Iaşi. Absolvent al Institutului de Arte Plastice„Ioan Andreescu” din Cluj (1979), după care s-astabilit la Piatra-Neamţ. Expoziţii de grup şi per-sonale (1977-2009): Cluj, Alba Iulia, Piatra-

Neamţ; colective (1986-2010): Galeria Municipiu-lui Bucureşti, Târgu-Mureş Piatra-Neamţ, BaiaMare, Bacău, Suceava(„Voroneţeana”), Moi-neşti, Iaşi, Satu Mare,Franţa, Budapesta. A par-ticipat la tabere de creaţie(1987-2007): Viişoara,Brateş, Dumbrava, Izvorul

Muntelui, Văratic - toate în Neamţ; Botoşani. Co-laborări: „Antiteze”, „Poesis”, „Panteon”; coperte,cataloage, grafică de carte (Trilogia „Omul de hâr-tie”, versuri, de Emil Nicolae). Pictură biseri-cească în Neamţ. Premii: „Voroneţeana”,„Saloanele Moldovei”, Bienala „Lascăr Vorel” ş.a.

■ 13/1843 – n. Ştefan Vârgolici, la Borleşti,Neamţ (d. 29. 07. 1843, Iaşi), poet, critic literar şi

Rememorări nemţene

n

octombrie 2018

Un eveniment de elită,singular în spaţiul cultural nemţean

NeamţMusic Festival

zbucnire de furie de neoprit şi turbulenţeale mişcării a 3-a, percepută de CharlesRosen ca fiind „cea mai nestăpânită în re-prezentarea emoţiei, de o ferocitate uimi-toare”, de la „Andante Spianatto & GrandePoloneza Brillante”, ale lui Frederic Cho-pin la armistiţiul muzical şi conivenţa so-noră dintre preludiile acestuia şi

Aleksander Scriabin, de la traumele pe careaceste evenimente le produc în spaţiul interior şi,implicit, emoţional al fiinţelor umane, prin Sonatanr. 2 a lui Prokofiev şi până la trezirea spiritualădin celebra „Firebird” a lui Igor Stravinsky, (într-un aranjament inedit pentru piano solo alcătuit deGuido Agosti), pianistul Daniel Petrică Ciobanuse prezintă ca un artist de excep-ţie, reprezentativ pentru nouageneraţie de interpreţi pregătiţiîn spirit european şi, nu exage-răm deloc, mondial.

Ceea ce surprinde în primulrând este rigoarea expresiei şipersonalizarea interpretării, ba-zate pe o tehnică fără cusur, demare virtuoz. Tuşeul de mare fi-neţe, coerenţa construcţiei şi fra-zării, aplombul şi siguranţaabordării, sunt atu-uri ce nu potfi contestate.

Cunoscând apetenţa lui de-osebită pentru etalarea tehnici-tăţii am fost surprins să constatcă, de astă dată, în finalul sona-tei op. 27, Daniel a fost multmai reticent, respiraţia dintrefraze mult mai profundă şi legăturile mult maigândite, abandonând spectaculozitatea, careunora le poate părea ieftină, în favoarea unui dis-curs mai echilibrat şi mai matur.

Iar conceperea finalului celebrei „Păsări defoc” a celebrat reconstrucţia acelei joie devivre umane, o acumulare triumfătoare şi strălu-citoare spre un punct culminant al oţelului solid,care aduce credinţa şi echilibrul înapoi în auranoastră turbulentă, o festivitate de realizare şi îm-plinire.

Crescendo

Concertul din cea de a doua seară a fost con-figurat prin prestaţia de înaltă calitate a opt artiştide talie internaţională ce au încercat să motivezeconceptul muzical de dinamică graduală numit,atât de elocvent, Crescendo.

Aflat în plină maturitate artistică, pianistulscoţian Graeme McNaught a abordat cunoscuteleKinderszenen op. 15 ale lui Schumann, cu unechilibru conferit de vasta sa experienţă artisticăşi de viaţă, neîngăduindu-şi nici un derapaj de laspiritul şi echilibrul emoţional al lucrării, atitu-dine riguros conservată şi în compania violonis-tei Kristine Balanas în Scherzo-ul brahmsian îndo minor.

În cele cinci calupuri expresive ale uniceimişcări din Trio elegiaque op. 1 în sol minor deSergey Rachmaninoff li s-a alăturat şi violonce-listul Alberto Casadei, într-o fericită formulă in-terpretativă ce a reacţionat corect, coerent şiarmonios.

La ce mai foloseşte laptopul

Formula cvartetului a fost, neîndoios, celmai controversat moment al serii, chiar dacă, în

pofida unei îndatoritoare reacţii a publicului, re-ticenţa şi rezerva unora nu a putut trece cu totulneobservată.

Muzica lui Pierre Audiger, pianist, compo-zitor şi actor, este apreciată şi descrisă ca fiindo muzică inflamabilă şi plină de vitalitate, cu opersonalitate şi un caracter aparte. În ediţia deanul acesta, Pierre Audiger a propus, în pre-mieră, ineditul său Cvartet pentru pian, violon-cel, percuţie şi laptop, interpretat împreună cuPietro Bonfilio, Bogdan Ciobanu şi Aberto Ca-sadei.

În confreria artiştilor invitaţi, Pierre s-a evi-denţiat perpetuu prin temperamentul histrionic,ce a culminat, surprinzător şi oarecum abrupt, cuapariţia acestuia în postura de inorog. Chiar dacămomentul a rupt cumva structura întemeiată pelegile clasice ale repertoriului, chiar dacă apariţiasurprinzătoare a creat oarece contrarieri, trebuiesă recunoaştem că, în definitiv, fenomenul mu-zical evoluează odată cu vremurile şi, vrând-ne-vrând, trebuie să acceptăm şi formulele deexpresie ale contemporaneităţii noastre atât decontroversate, lăsând pe seama timpului menireade a discerne.

Simţ enorm şi văz monstruos

Cum Scherzo-ul lui Brahms a luat naştere lainiţiativa lui Schumann, iar personalitatea luiCeaikovski a fost imboldul pentru apariţia Trio-ului lui Rachmaninoff, compozitorul şi organis-tul Saint-Saens a fost cel care a jucat un rol încreaţia lucrării din finalul Crescendo-ului, trium-falul Quintet pentru pian, două violine, violă şivioloncel în fa minor al maestrului belgian CesarFranck, terminat în anul 1879.

O lucrare de maturitate care, culmea, a stâr-nit la rându-i, la vremea ei, animozităţi şi comen-tarii nu întrutotul măgulitoare, în ciuda faptuluică rămâne o capodoperă a muzicii de cameră dintoate timpurile. Cei cinci interpreţi – GraemeMcNaught, Kristine Balanas, Michelle Dierx, Că-tălina Toma şi Alberto Casadei – nu au avut deloco sarcină uşoară. Cu atât mai mult cu cât pianis-tul, de pildă, a trebuit să anime o partitură faţă decare marele Saint-Saens şi-a demonstrat dispreţul

(urmare din pag. 11)

i

Daniel Ciobanu

Eveniment

APOSTOLUL Pag. 13

Lecţia de istorie r Lecţia de istorie r Lecţia de istorie r Lecţia de istorie r Lecţia de istorie

raducător. A frec-ventat Şcoala Dom-nească din Piatra-Neamţ, la Iaşi, gim-naziul, liceul şi Fa-cultatea de Litere şiFilozofie; va studia,la Madrid, Paris şi

Berlin. A predat la Bârladşi la Universitatea ieşeană(1875-1897), inspector ge-neral al învăţământului secundar. A alcătuit ma-nuale şcolare şi o gramatică a limbii latine.Membru al Societăţii „Junimea”, membru cores-pondent al Academiei. Debut cu „Din Moldova”.Primul care face cunoscut folclorul iberic la noi;traduce „Don Quijote de la Mancha”, de Cervan-tes prima parte, şi scrie studii despre Lope deVega, Calderon de la Barca. Traduceri din:Molière, Lamartine, Musset, Schiller şi Byron,

Anacreon, Vergiliu, Properţiu, Tibul, Fedru, Ovi-diu ş. a. Colaborări: „Curierul de Iaşi”, „Luminailustrată”, „Trompeta Carpaţilor”.

■ 15/1908 – n. Dragoş Vitencu, la Cernăuţi(d. Bucureşti,1984), avocat, scriitor, a făcut parte

din Societatea Academică„Junimea”, continuatoarea„Arboroasei”. Debut(1926) în „Junimea lite-rară”. Colaborări: „Făt-Frumos”, „FloareaSoarelui”. Se refugiază laPiatra-Neamţ (1939), sereîntoarce la Cernăuţi(1942), unde va fi membrual Asociaţiei Scriitorilor

din Bucovina şi secretar de redacţie al Revistei„Bucovina”, secretar al Societăţii pentru Cultură,până în 1944, când se stabileşte definitiv la Pia-tra-Neamţ, cu soţia sa, Oltea Vitencu (n. Iliuţ, ori-ginară din Vatra Dornei), profesoară de geografiela Liceul „Petru Rareş”. A fost condamnat şi aexecutat 5 ani de închisoare (1953-1958), acuzatcă „a ajutat familiile legionarilor”. La Piatra-Neamţ a scris „Viaţa pasionată a lui Ciprian Po-rumbescu” (1974). Alte cărţi: „Cernăuţiul meu”;„Permanenţe româneşti, la Miazănoapte şi la Ră-sărit”.

■ 15/1928 – n. Simona Chintilă-Vasiliu, laPiatra-Neamţ (d. 05. 05. 2009, Bucureşti). A ab-solvit Institutul de Artă Plastică „Nicolae Grigo-rescu, apoi a devenit cadru didactic. Membru alU.A.P. A participat la numeroase expoziţii anuale,

Rememorări nemţene

Constantin TOMŞA(continuare în pag. 14)

octombrie 2018

t

Un eveniment de elită,singular în spaţiul cultural nemţean

NeamţMusic Festival

rin abandonarea copiei sale personalizatepe pian când reprezentaţia primei audiţiia luat sfârşit. Unii cred că de vină a fostîndrăzneala tonală a lucrării ori, aşa cumau susţinut alţii „o lipsă de subtilitate înceea ce priveşte partea de pian”. Pe careunii au avut curajul să o considere a fi

drept… monstruoasă!

Apogeul simfonic

Ultimul concert constituie, de fapt, o ilus-trare a resurselor expresive a trei şcoli naţio-nale, integrate organic, plenar şi definitiv înspaţiul generos al muzicii universale. Cu mij-loace de expresie şi sensibilităţi diferite, cu so-norităţi particularizante, cu mijloace de tratarediverse şi influenţate covârşitor de teritoriulcultural specific, cele trei lucrări convieţuiescideal în cadrul unui concert ce duce la apogeuconceptul asumat al amplificării sonore.

Unul dintre cei mai în vogă reprezentanţi aitinerei generaţii de şefi de orchestră din Româ-nia, Gabriel Bebeşelea, s-a aflat la pupitrul Or-chestrei simfonice a Filarmonicii Moldova dinIaşi în ultima seară, ce a încununat fulminanttraseul crescendo-ului propus de Daniel Cio-banu. Câştigătorul Premiului I la Concursul In-ternaţional Regina Elisabeta, din Bruxelles,violonistul Andrey Baranov a interpretat o ca-podoperă a repertoriului clasic, Concertul în reminor, Op. 47 de Jean Sibelius, una dintre celemai dificile, dar şi dintre cele mai frumoase pa-gini ale literaturii violonistice universale.

Despre calitatea interpretării lui Andrey Ba-ranov ar fi superfluu să ne pronunţăm, cunoscândvaloarea şcolii ruseşti de vioară şi biografia con-certistică impresionantă. Poate că, de aceastădată, mai convingătoare pot fi cuvintele maestru-lui Gabriel Bebeşelea ce a caracterizat succintsenzaţia resimţită de la pupitrul dirijoral: „Înconcertul de vioară al lui Jean Sibelius, glacialulfiordurilor scandinave e transformat de AndreyBaranov în dansuri norvegiene sprinţare şi plinede viaţă, lucrarea fiind o sinteză a tot ceea ce re-prezintă Peninsula Scandinavă, cu întreaga ei pa-letă de trăiri”.

Acesta este sufletul meu

Este titlul unui cântec al lui Dvorak, ce faceparte din ciclul dedicat în tinereţe soţiei sale şi

a cărui temă, asemenea unei mărturisiri pasio-nate, se regăseşte în secţiunea mediană – Adagioma non troppo – a Concertului pentru violoncelşi orchestră în si minor, op. 104 de Antonin Dvo-rak.

De altfel, Dvorak însuşi era conştient decalităţile extraordinare ale lucrării, fapt men-ţionat în mod diferit în corespondenţa ră-masă.

De pildă, la 11 martie 1895, el îi scria luiJosef Bohuslav Foerster: „Mi-am terminat noulconcert pentru violoncel şi vă spun cu certitudinecă acest concert depăşeşte cu mult concertelemele, atât de vioară, cât şi de pian. Nu fiţi sur-prins că vă scriu acest lucru; autolauda nu este,în general, de încredere, dar trebuie să vă spuncă această lucrare îmi aduce bucurie curată şicred că nu mă înşel”.

Un an mai târziu, concertul a răsunat înprimă audiţie la Londra, sub bagheta compozito-rului, solist fiind Leo Stern. De această dată, laPiatra-Neamţ, concertul a fost interpretat cumultă fineţe, pasiune şi, mai ales, simţire de vio-loncelista Margarita Balanas, pe un instrumentCharles Adolphe Gand din 1849, împrumutat cu

generozitate de către Little Butterfly Foundation.O interpretare pătimaşă, însuşită cu ardoarea şipasiunea unei exacerbate feminităţi.

Unora le placejazz‐ul

„Concertul de jazz”,aşa cum a fost anunţat înHerald Tribune, a avutde la început calităţi dis-tinctive ale americanis-mului, Gershwindecizând să o numeascămai degrabă rapsodiedecât concert. Deşi folo-seşte un pian solo carealternează cu un ansam-blu, aidoma structuriiconcertistice, Rhapsodyin Blue are trăsăturileunei rapsodii cu o sin-gură mişcare, într-o con-strucţie liberă.

„Rapsodia în albastru” a lui George Ger-shwin a fost un succes imens după prima sa au-diţie din 1924. În România a fost interpretatăîntâia oară de către Dan Mizrahi, prin 1968. Amascultat-o de zeci de ori pe un disc „Electrecord”şi acum, în premieră pietreană, pe viu, cu DanielCiobanu. Nu credeam că o partitură pe care oştiu aproape pe dinafară să capete aspecte atâtde noi fără să se schimbe nici măcar o singurănotă. Daniel a exersat aici toată fineţea persona-lităţii sale şi a transformat lucrarea într-un exem-plu convingător de remodelare a trăirilor şisentimentelor.

Ochiul de sticlă. Închis.

La final caut rapid un prim plan cu o faţădin public. Pe trăsăturile căreia să găsesc înti-părite vag urmele muzicii. O găsesc repede.Brunetă, tunsă scurt, cu un uşor aer retro, fără afi desuet, aplaudă cu vervă controlată, neriscânda-şi afecta în vreun fel imaginea construită cuminuţie. Un lung disolve şi genericul final.Mda!

p

Arte şi meserii

APOSTOLULPag. 14

Lecţia de istorie r Lecţia de istorie r Lecţia de istorie r Lecţia de istorie r Lecţia de istorie

ienale, municipale, republicane din ţară şila expoziţii româneşti organizate peste ho-tare (1958-1997): Moscova, Atena, Sofia,Beijing, Washington şi Chicago, Milano,Praga, Köln, Mexic, Alexandria, Leipzig,Paris, Torino, Roma, Helsinki, Varşovia,Belgrad, Tokio, Lagos, Manila, Rabat,Plovdiv, Bratislava ş. a. A participat cu lu-

crări în expoziţii internaţionale (1957-1966):Moscova, bienala de la Paris, Sao Paulo, la tri-enala de la Delhi ş. a. Premiul I. U. A. P. pentruartă decorativă, Premiul II la Festivalul Tineretu-lui de la Moscova. Premiul special al Juriului laBienala de la Sao Paulo, Premiul „Lascăr Vorel”.

■ 18/1944 – n. Gheorghe V. Ţigău, la Rucăr,Argeş, profesor, publicist. A absolvit Facultateade Filologie a Universităţii Bucureşti (1967), Ca-riera didactică la: Borca, Neamţ (şi director ad-

junct), inspector şcolar în Neamţ. Debut în „Ate-neu” (1985); editorial: „Noţiuni fundamentale deteorie literară” (2000), urmată de un manual, omonografie a Liceului din Borca şi de două cărţi,în care a valorificat folclor din Judeţul Neamţ: „La

pârâul dorului. Literaturăpopulară de pe Valea Bis-triţei şi din împrejurimi” şi„La fântână, la izvor”. Co-laborări: la toate publica-ţiile din Neamţ; „Tribunaînvăţământului”; „Şcoalamodernă” ş. a.

■ 18/1952, n. DănuţDumitru Ursache, Piatra-Neamţ (d. 27. 03. 2010,

Băile Felix, Oradea), pro-fesor, publicist şi prozator.A absolvit Liceul „PetruRareş” din localitatea na-tală (1971), Facultatea deFilozofie a Universităţiidin Iaşi (1975), doctor(1993). Cariera didactică:în Piatra-Neamţ (Casa deCopii-Băieţi, Liceul Indus-trial Nr. 5 azi, Liceul/Gru-pul Şcolar Economic, Liceul „Petru Rareş”).Distins cu Diploma de onoare – locul I pe ţară – încompetiţia „Eficienţă şi creativitate în învăţământ”(1994). Membru în colectivul de redacţie al publi-caţiei „Apostolul”; colaborări: „Asachi”, şi „Ceah-lăul” din Piatra-Neamţ; „Tribuna învăţământului”.Cărţi: „Introducere in filosofia lui Lucian Blaga”;romanele: „Paradisul papagalilor”, „Pentagramasau Ironia sorţii”, „Casă în Cer”, proză.

Rememorări nemţene

(urmare din pag. 13)

b

octombrie 2018

CALENDAR– octombrie 2018

2. DUCHAMP, MARCEL (1887 -1968), pictor francez; 50 ani de lamoarte;

04. ŢIŢEICA, GHEORGHE(1873 - 1939) matematician, academi-cian; 145 ani de la naştere;

05. ZIUA MONDIALĂ A PRO-FESORULUI;

05. STĂNILOAE, DUMITRU (1903 -1993) teolog, preot ortodox, academician;25 ani de la moarte;

07. JEBELEANU, ALEXANDRU(1923 - 1996) poet; 95 ani de la naştere;

12. MUREŞANU, ANDREI (1816 -1863) poet, publicist, traducător, revoluţio-nar; 150 ani de la moarte;

14. PORUMBESCU, CIPRIAN (1853- 1883) compozitor, violonist, dirijor; 165ani de la naştere;

15. CAROL AL II - LEA (1893 - 1953)Rege al României, academician; 125 ani dela naştere;

20. ALMAŞ, DUMITRU (1908 -1995) scriitor, istoric; 110 ani de la naştere;

20. GIURESCU, CONSTANTIN(1875 - 1918) istoric, academician; 100 anide la moarte;

20. MOISIL, CONSTANTIN I. (1876- 1958) istoric, academician; 60 ani de lamoarte;

24. OLTEANU MATEI, DRAGA ac-triţă; 85 ani de la naştere;

24. GUSTI, DIMITRIE (1818 - 1887)scriitor, actor, om politic; 200 ani de la naş-tere;

26. CANTEMIR, DIMITRIE (1673 -1723) Domn al Moldovei, cărturar; 345 anide la naştere;

30. ZAMFIRESCU, DUILIU (1858 -1922) scriitor, academician; 160 ani de lanaştere;

31. FELLINI, FEDERICO (1920 -1993) regizor, scenarist italian; 25 ani de lamoarte;

31. O'NEILL, EUGENE (1888 - 1953)dramaturg american, laureat Nobel; 130 anide la naştere.

Red.

0

Ardeleanu – Umor de pe... Valea Tazlăuluiu certitudine titlul de mai sus şi afirmaţiilenoastre din textul ce urmează vor da naş-tere unor discuţii diverse din partea unor„specialişti” în teoria literaturii. Şi... totuşi.

E un fapt arhicunoscut că opera lui IonCreangă a produs numeroase tomuri exe-getice, aproape din fiecare desprinzându-se ideea potrivit căreia umorul Marelui

Humuleştean este chintesenţa vorbirii populareridicate la cel mai înalt nivel estetic. Aici se cu-vine şi o precizare: limbajul scriitorului s-a născutdin vorbirea oamenilor de pe Valea Ozanei, râulnemuritoarelor „Amintiri din copilărie”.

Aceste idei ne-au preocupat de mai multtimp, dar ne-am hotărât să le aşternem pe hârtiedupă ce am citit aproape toate cărţile publicate deConstantin Ardeleanu, cea mai recentă fiind„Fruntaş Cătare, strategul buclucaş”.

Înainte de a ne întreba: „Ce legătură existăîntre clasicul Ion Creangă şi – pentru unii poatenecunoscutul – Constantin Ardeleanu” facem câ-teva precizări lămuritoare. Acesta din urmă s-anăscut, a copilărit şi a învăţat până la terminareaşcolii gimnaziale în satul natal Tazlău, aşezare de-osebit de pitorească, pe Valea care a împrumutatşi numele localităţii, un loc devenit celebru fie şinumai prin faptul că marele voievod Ştefan celMare l-a ales pentru una din ctitoriile sale – Mă-năstirea Tazlău. Şi încă ceva, de loc de neglijat:nu de puţine ori Valea Tazlăului a fost locul des-cinderilor pentru vânătoare şi tihnă a multormembri ai cercului de la revista ieşeană Viaţa Ro-mânească, în frunte cu Mihail Sadoveanu. Ace-ştia au descoperit frumuseţea locurilor şi aoamenilor de pe această vale, fiind invitaţi şi în-soţiţi de scriitorul doctor I. I. Mironescu, fiul în-văţătorului din acest sat.

Ca unul care a cunoscut diferite zone ale Ţi-nutului Neamţ pot afirma că Valea Tazlăului cuoamenii săi este un loc la fel de frumos şi impor-tant aşa cum sunt Valea Ozanei, Valea Bistriţei ş.a. – toate acestea deosebindu-se şi asemuindu-seîn acelaşi timp prin frumuseţile naturii, ale oame-nilor, ale portului şi ale vorbirii acestora, dar fie-care păstrându-şi specificul.

În acest sens susţinem ideea că umorul de peValea Tazlăului are trăsături speciale şi cel puţinoperele celor doi fii ai satului – I. I. Mironescu şiConstantin Ardeleanu oferă argumentele nece-sare. Facem trimitere, în acest sens la opera celuidintâi „Tulie Radu Teacă”.

Cât priveşte opera lui Constantin Ardeleanu,

scriitorul stabilit în Bucureşti dar care nu a plecatniciodată definitiv de pe Valea Tazlăului, sunteminvadaţi aici de un umor debordant, indiferent căautorul scrie în versuri sau în proză, că abordeazăo tematică ce vizează lumea sportului, viaţa mili-tară, viaţa haiducească sau alte teme. Este vorbadespre un umor născut din cunoaşterea vorbiriioamenilor de pe Valea Tazlăului, un umor alcătuitdin toate categoriile în care s-au străduit teoreti-cienii literari să împartă această nestemată caredă valoare estetică oricărei opere literare.

Nu vom face o analiză a tuturor cărţilor pu-blicate de Constantin Ardeleanu deoarece în alteintervenţii anterioare am făcut aprecierile cuve-nite. Amintim doar trilogia „Hâtrii Tazlăului” şivolumul citat mai sus care, la prima vedere, poatefi socotit un volum eterogen, mai ales cei născuţidupă 1989 care au cunoscut viaţa militară doaraşa cum se prezintă ea la paradele festive. Dar lu-crurile nu stau de loc aşa. Cartea îl aşează pe Con-stantin Ardeleanu în rândul autorilor care au scrisliteratură inspirată din viaţa cazonă (vezi „MoşTeacă” de Anton Bacalbaşa, „Vine doamna şidomnul general” de Gheorghe Brăescu ş. a.).

După un scurt text ce prefaţează cartea pro-priu-zisă sunt ordonate câteva părţi: texte în prozăcare îl prezintă pe „cătare” în diferite ipostaze co-respunzătoare armelor; urmează câteva texte des-pre Winston Churchill cel care a avut oîndelungată carieră militară ajungând în final şiprim-ministru al Marii Britanii; „nota explica-tivă”, un fel de relatare a unor aspecte din viaţacivilă care seamănă izbitor cu unele din viaţa ca-zonă; ultima parte intitulată „Câteva schije” estealcătuită din texte în versuri şi proză care ţin deaşa zisa literatură ocazională; iar în încheiere ci-titorul va avea satisfacţia să citească un pamfletcum nu multe s-au scris, mai ales în ultima vremela noi.

Citită cu atenţie cartea va permite cititoruluisă înţeleagă intenţia autorului de a completa şirulcărţilor publicate de el până acum (2017) cu onouă suită de imagini desprinse din viaţă şi pre-zentate cu umorul ce îi caracterizează întreagacreaţie literară.

Nu ştim cum va considera posteritatea con-tribuţia lui Constantin Ardeleanu la istoria litera-turii române (lucrul de care autorul nu crede căva avea parte), dar cu siguranţă el şi-a câştigat unloc bine meritat prin umorul inconfundabil reali-zat în cărţile sale.

Constantin TOMŞA

C

20/1938 – n. Cornel Nicoară, la CâmpiaTurzii, Cluj, actor, prozator. A absolvit I. A.T. C. „I. L. Caragiale” din Bucureşti (1965).Actor la T. T. (8. 07. 1965, până la pensio-nare), a deţinut funcţiile: director adjunct şidirector, consilier-şef al Inspectoratuluipentru Cultură Neamţ, conferenţiar univer-sitar şi a interpretat peste 100 de roluri.

Amintim spectacole: „Fe-meia Mării”, „Arden dinKent”, „Răzvan şi Vidra”,„Act veneţian”, „Britanni-cus”, „Matca”, „Muntele”,„Mihai Viteazul”, „Apusde Soare”, „Bădăranii” ş.a., precum şi câteva filme:„Pintea”, „Buzduganul cutrei peceţi”, „Fiul munţi-lor”, „Dumbrava Minu-nată”, „Adevărata

poveste” (ultimul, în Germania). S-a implicat înmarile manifestări desfăşurate la Neamţ: Festiva-lul de Teatru, „Antologia Scriitorilor RomâniContemporani”, „Sadoveniana”, „Stagiunile deMuzică Simfonică, „Vacanţe Muzicale” ş. a.).

Cărţi: „Memoria măştilor”, „Album de suflet”.■ 20/1958 – Constantin Dram, la Războ-

ieni, Neamţ, profesor universitar, prozator, criticliterar, editor. A absolvit Liceul „Petru Rareş”,Piatra-Neamţ, Facultatea de Filologie din Iaşi.Profesor la Paşcani, redactor, redactor-şef, direc-tor la Ed. „Junimea”, doctor în filologie. Debut în„Cronica” (1981), a publicat în „Opinia studen-ţească” şi „Dialog”. Ţine rubrica „critica prozei”la „Convorbiri literare”. Ca editor („UniversitasXXI”), a semnat diverse prefeţe şi postfeţe ale di-

feriţilor autori. Colaborări: „Contrapunct”, „Con-trafort”, „Luceafărul”, „Timpul”. Debut editorial:„Fuga Marelui Regizor”, proză scurtă. (1992),Cărţi: „Milionar la marginea imperiului”; „Luminarative”; „Vieţile şi suferinţele sfinţilor”; „Po-vestiri din istoria neamului românesc”; „MihailSadoveanu. Modelul istorisirii de dragoste”; „De-venirea romanului. Înce-puturi”; „Omul miloşian.11 metamorfoze urmate decăderea în oglindă”.

■ 23/1947 – n. Dumi-tru Bezem, la Tarcău,Neamţ, artist plastic. Fa-cultatea de Arte Plastice,Iaşi (1972). A debutat într-o expoziţie de grup, pecând era student, în Sala

Rememorări nemţene

Arte şi meserii

Pag. 15

Lecţia de istorie r Lecţia de istorie r Lecţia de istorie r Lecţia de istorie r Lecţia de istorie

n

(continuare în pag. 16)

APOSTOLULoctombrie 2018

CALENDAR– noiembrie 2018

1. ZIUA RADIODIFUZIUNII RO-MÂNE;

03. BERINDEI, DAN istoric, aca-demician; 95 ani de la naştere;

06. PIRU, ALEXANDRU (1917-1993) istoric şi critic literar, academi-cian; 25 ani de la moarte;

07. JALEA, ION (1887-1983)sculptor, academician; 35 ani de la moarte;

08. MICU, DUMITRU istoric şi critic li-terar, profesor universitar; 90 ani de la naştere;

09. PINTILIE, LUCIAN regizor de tea-tru şi film; 85 ani de la naştere;

10. BIBLIA – prima traducere integralăîn limba română; 330 ani de la apariţie;

10. LITURGHIER – prima carte tipărităîn Ţara Românească (în slavonă); 510 de laapariţie;

13. ROSSINI, GIOACCHINO (1792-1868) compozitor italian; 150 ani de la moarte/13 nov;

15. UNIREA BUCOVINEI CU RO-MÂNIA; 100 ani de la înfăptuirea ei – 15/28nov;

16. ZIUA PATRIMONIULUI MON-DIAL UNESCO DIN ROMÂNIA;

19. LOVINESCU, MONICA (1923-2008) scriitoare, jurnalistă; 95 ani de la naş-tere;

21. (†) INTRAREA ÎN BISERICĂ AMAICII DOMNULUI;

25. CANTACUZINO, IOAN (1863-1934) medic, academician; 155 ani de la naş-tere;

27. PUMNUL, ARON (1818-1866) filo-log, lingvist, revoluţionar; 200 ani de la naş-tere;

27. RACOVIŢĂ, EMIL (1868-1947)biolog; 150 ani de la naştere (aniversareUNESCO);

28. GRIGORESCU, EREMIA TEO-FIL (1863-1919) general, erou naţional; 155ani de la naştere;

29. MONTEVERDI, CLAUDIO(1567-1643) compozitor italian; 375 ani de lamoarte;

30. (†) SF. APOSTOL ANDREI, Ocro-titorul României (zi nelucrătoare). (Red.)

0

Cei şapte ani de acasăad miniştrii de la Educaţie ca Mig-urileruseşti în timp de pace. O confirmă cei 23de miniştri care au lustruit jilţul dâmbo-viţean în cele aproape trei decenii de de-mocraţie. Acum, când Guvernul a rămas„ştirb” prin plecarea ex. ministrului Va-lentin Popa, cârcotaşii şoptesc cu emoţienumele Viorica Dăncilă, Ecaterina An-

dronescu şi Rovana Plumb, ca interimari. Cumtimpul le rezolvă pe toate, vom trăi şi vom vedeacum se va termina şi aventura aceasta.

Un lucru e cert, şcoala românească mergecu frâna de mână trasă şi scrâşneşte în mod ne-plăcut. Şcoala de astăzi nu mai este ce a fost, iarautoritatea omului de la catedră are mult de su-ferit din cauza răsturnării valorilor consacrate, amodelelor false şi a comparaţiilor neavenite. Etrist să intrăm în amănunte. S-a dat în ultimii aniîn şcoală ca într-un sac de box. Cadrele didactices-au trezit vinovate de toate relele pământului:şi de bătăile din pauză, dar şi de ce visează copiinoaptea. Oare chiar aşa să fie? Dar familia, pă-rinţii nu au nimic de zis? Întreb pentru că exe-geţii din domeniu au altă părere. Ei zic căprincipalii vinovaţi de situaţia actuală a şcoliisunt părinţii. Există şi aici – unde nu există? –argumente pro şi contra. Părinţii sunt oameni şiei, împovăraţi de sărăcie şi nevoi, depăşiţi de cu-noştinţele copiilor, ocupaţi să alerge după o bu-cată de pâine. Numai că, sunt destui părinţicare-şi bat odraslele, le înfometează, beau baniide alocaţie sau de însoţitor sau îi trimit la cerşit.Am citit într-un ziar de Bucovina despre un tatăcare îşi viola fiica oligofrenă şi mama îşi hrănearestul plozilor cu ce aduceau cei mici de la cer-şit. Dacă un adult nu-şi poate educa urmaşiidecât prin violenţă, mai bine să renunţe la cali-tatea de părinte. Părinţilor trebuie să le fie teamăatunci când ridică mâna asupra celora cărorale-au dat viaţă. Trebuie să dea dovadă de înţe-lepciune, minte lucidă, calm şi tact. Nimeni nupoate fi absolvit de datoria de părinte, cea asu-mată de bună voie si nesilită de nimeni.

Copilul nu-ţi cere să fie adus pe lume. Maiales în această lume nesigură, violentă, bizară,plină de contradicţii şi destul de mizeră. Mai zi-lele trecute pe pagina de gardă a ziarului „Ceah-lăul” scria cu majuscule: „În Neamţ sunt 7000de şomeri care mor de foame”. Alarmantă stare.Cum le poţi spune „mamă” şi „tată” fiinţelorcare îşi lasă plozii cu vecinii sau bunicii bolnavişi ei pleacă în Italia să se „îmbogăţească” mun-

cind, cerşind sau furând. Şi asta se întâmplă as-tăzi când în fiecare oră 23 de români părăsescdefinitiv ţara, ceea ce înseamnă în decursul în-tregului an un total de peste 200000 de persoane.Ni se goleşte ţara domnilor guvernanţi. E depri-mant. De bine au plecat şi pleacă pe capete ro-mânii din propria ţară, în pribegie? Evident cănu.

Dacă tot ţi-ai asumat calitatea de părinte eştiobligat, inclusiv prin lege, să fii părinte în ade-văratul sens al cuvântului. Nu numai fizic sau prinasigurarea condiţiilor materiale. Pe scurt, părin-tele – tata, mama – poate să închidă televizorulsau să schimbe şcoala atunci când copilul nu seachită de sarcinile sale. Îi poate goni şi amicii dingaşcă dacă mănâncă droguri şi au boala suptului.Ca părinte trebuie să te dăruieşti celui ce i-ai datviaţă. Aşa cum şi alţii au făcut-o pentru tine. Ca-zurile extreme, de copii abandonaţi, de părinţiviolenţi, de părinţi alcoolici etc. nu fac altcevadecât să întărească regula. Meseria de părinte nueste nici uşoară, nici comodă, dar dacă te-ai apu-cat de ea nu mai ai scăpare. Abia aici poate fiacuzată mass-media că nu avertizează suficientde des părinţii asupra pericolelor care le pândesccopiii sau şcoala că nu îi conştientizează asupraevoluţiei pruncilor, pentru a le putea ţine piept.Dacă aţi observat, cazurile extreme apar demulte ori în familiile care îşi permit televizor,reviste colorate, calculatoare sau jucării sofisti-cate. La televizor, românul de rând, părinte decopil, vede cum Cristi Borcea este eliberat dinpuşcărie şi cum se însoară a treia oară cu aleasainimii lui. Şi de ce nu, altă nuntă a Prinţului Ni-colae cu... este vorba de lipsa de interes sau decomunicare despre suficienţă şi prostie. Nu te-leviziunea, nu şcoala, nu antrenorul de la şcoalăne creşte şi ne educă pruncul făcut de noi. Du-minică, 30 septembrie, televiziunea n-a rostit ovorbă toată ziua despre începerea noului an uni-versitar de la Bucureşti, Iaşi sau Cluj. S-au spusnumai baliverne politice fără nicio semnificaţie.Nu s-a pomenit nici despre vizita „istorică” apreşedintelui Iohannis proiectată la Iaşi. Şi aicie vorba de cei şapte ani de acasă? La ColegiulNaţional „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ sepoate citi, pe hol, lozinca: „Educăm elevii în spi-ritul Uniunii Europene”. Frumos spus! Asta în-seamnă că „lumina vine de la Bruxelles?” numai vine de la Răsărit!

Dumitru RUSU

C

Pag. 16

Şcoala românească, la zi

APOSTOLUL

aşilor Pierduţi, Iaşi (1970). Membru al U.A. P. A organizat peste 40 de expoziţii per-sonale, din care peste 35 la Piatra-Neamţ.A participat permanent la expoziţiile jude-ţene şi de grup organizate de Filiala Neamţa U. A. P. A expus la Strasbourg, Martely –Ungaria. Participări la expoziţii: Japonia,Germania, Italia, S.

U. A., Anglia, Canada,Franţa, Spania, Israel,unde are şi lucrări în co-lecţii de stat şi particulare.Cicluri: „Arlechini”,„Porţi”, „Schituri”.

■ 23/1950 – n. Nico-lae Sava, la Vânători-Neamţ, scriitor, ziarist.După absolvirea liceului

în Târgu-Neamţ, a lucrat în diverse meserii, pânăîn februarie 1990, când începe să lucreze ca re-dactor, la Ziarul „Ceahlăul” din Piatra-Neamţ,unde publică ştiri, note, tablete, semnale edito-riale, recenzii, cronici literare şi interviuri, mai

ales din viaţa culturală. A debutat cu versuri, înRevista „Tomis” (1969). Anii ’80 ai secolului XXsunt anii de consacrare definitivă a scriitorului. Car-tea de poeme „Fericit precum mirele” a fost primităfavorabil de critica literară. Alte volume: „Despreprietenie”; „Privighetoarea”; „Viaţă publică”;„Proză, domnilor, proză”; „Insolenţa nopţilor”.

■ 26/1936 – n. Gheor ghe Bunghez, la Po-iana-Sărată, Bacău. A absolvit Facultatea de Isto-rie-Filologie-Filozofie a Universităţii ieşene.

Profesor şi director la Stă-niţa şi Săbăoani, inspectorşcolar, secretar al Comite-tului Regional de Culturăşi Artă (Bacău), preşedinteal Comitetului de Culturăşi Artă al Judeţului Neamţ,şeful Secţiei de Propa-gandă a Comitetului Jude-ţean Neamţ al P. C. R.,director al T. T. Piatra-Neamţ şi director al Centrului de Librării al Jude-ţului Neamţ. A iniţiat, condus şi colaborat lamanifestări cultural-artistice locale, zonale sau na-ţionale: Festivalul Spectacolelor de Teatru pentruTineret şi Copii, Stagiunea simfonică a Filarmo-nicii „Moldova” din Iaşi, Festivalul „Vacanţe Mu-zicale”, Bienala de Artă Plastică „Lascăr Vorel”,„Petrodava – 2000”, cicluri de emisiuni la Tele MPlus Piatra-Neamţ. Cărţi: „Monumente istorice

Rememorări nemţene

(urmare din pag. 15)

Lecţia de istorie r Lecţia de istorie r Lecţia de istorie r Lecţia de istorie r Lecţia de istorie

P

octombrie 2018

ventuală modificare acadrului legal, persona-lului didactic (personaldidactic de predare şipersonal didactic auxi-liar, conf. art. 88, alin 2,din Legea 1/2011) i sestabileşte salarizarea

conform dispoziţiilor HG38/2017, pentru aplicarea pre-vederilor art. 3/4 alin. (3) dinOrdonanţa de urgenţă a Gu-vernului nr. 57/2015 privindsalarizarea personalului plătitdin fonduri publice în anul2016, care cuprinde şi grilelede salarizare cu tranşele devechime în învăţământ, cutranşa maximă peste 40 deani, raportat şi la vechimea înmuncă.

Faptul că aplicaţia EDU-SAL, în acest moment, per-mite accesul la aceste tranşede vechime în învăţământ apersonalului didactic, doarpână la tranşa 25-30 ani, fărăa avea un cadru legal în acestsens, constituie un abuz şi oîncălcare a prevederilor le-gale, din partea MinisteruluiEducaţiei şi a reprezentanţilorSiveco.

Preconizăm că această si-tuaţie care produce nemulţu-miri şi frustrări întemeiate,din cauza nerespectării cadru-lui legal privitor la salarizareapersonalului didactic de cătreMinisterul Educaţiei Naţio-nale, va fi dezbătută şi rezol-vată în cadrul întâlnirilor pecare reprezentanţii FSLI levor avea cu reprezentanţiiMinisterului Educaţiei Naţio-nale şi cei ai Siveco.

e

SINDICATUL LIBER AL LUCRĂTORILORDIN ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ NEAMŢ

http://www.slineamt.ro/

LISTA PARTENERILOR CARE OFERĂ REDUCERI LA SERVICIIŞI PRODUSE, PENTRU MEMBRII DE SINDICAT

1. Reţeaua farmaciilor ARDEALUL – Piatra-Neamţ – reducere de 8 % la toate produsele, mai puţin la me-dicamentele de pe reţetele compensate.

2. Centrul medical Micromedica– 15 % reducere la preţul analizelor, consultaţiilor şi a altor investigaţii, maipuţin cele prescrise de medici prin biletul de trimitere CNASS şi investigaţia RMN.

3. Teatrul Tineretului– reducere de 20% la preţul biletelor, cu excepţia premierelor, avanpremierelor şi aspectacolelor cedate unor terţi.

4. Magazinul Cosmos– Piatra-Neamţ – 4,5 % reducere, mai puţin la ţigări şi cartele telefonice.5. Benzinăriile Lukoil– reducere 15 bani/l de combustibil, cu posibilitatea unor reduceri mai mari în week-

end şi acumulare de puncte.6. S.C. Maxx Computers S.R.L.– reduceri după cum urmează:

- laptopuri, tablete, telefoane, monitoare, televizoare, consumabile originale – 2%;- calculatoare, consumabile compatibile, hârtie copiator, accesorii – 5%;- produse birotică – 8%;- reîncărcări cartuşe – 10%;- service calculatoare şi imprimante 15%.

7. S.C. Automoldova S.A.– reducere de 5% la:- piesele şi accesoriile achiziţionate din depozitul firmei;- manoperă la lucrări de tinichigerie şi mecanice;- piesele şi accesoriile achiziţionate din magazinul CAR FRANCE – zona Moldocor.

8. Florăria Elegance – Piatra-Neamţ, Bd. Mihai Eminescu reducere de 10%, cu posibilitatea unor reducerimai mari în funcţie de valoarea comenzii.

9. Florăria Edenia – Piatra-Neamţ, zona Laguna, reducere de 10%, cu posibilitatea unor reduceri mai mariîn funcţie de valoarea comenzii.

10. Cristal Vision–Piatra-Neamţ, optică medicală, zona Muzeul de istorie, cu următoarele reduceri:- 15% preţul lentilelor;- 30 % preţul consultaţiei oftalmologice;- 10% investigaţii, tratamente, tratament chirurgical oftalmologic.

11. S.C. Floredana Farm – Tg. Neamţ – reducere de 8 % la toate produsele, între 5 – 15% la medicamentelede pe reţetele compensate.

12. S.C. Mapi S.R.L.-Tg Neamţ- reducere de 5% la:- piesele şi accesoriile achiziţionate din depozitul firmei;- manoperă la lucrări de tinichigerie şi mecanice;- se oferă o reducere de 5 % la preţul inspecţiei tehnice periodice.

Notă: pentru a putea beneficia de aceste reduceri, trebuie prezentată legitimaţia de membru de sindi-cat, respectiv cardul Lukoil.

Un punctde vedere

(urmare din pag. 2)

Pag. 17

Arte şi meserii

APOSTOLUL

Lecţia de istorie r Lecţia de istorie r Lecţia de istorie r Lecţia de istorie r Lecţia de istorie

in Judeţul Neamţ”, „Judeţul Neamţ –Ghid”, „Petrodava – 2000”; „Între «Drago-nul» şi «Piaţeta» (1981-1986)”, „...Demni-tatea supravieţuirii prin cultură”.

■ 26/1945 – n. Constantin Mun-teanu, la Fedeleşeni, Strunga, Iaşi, scriitor.A absolvit Facultatea de Fizică din Bucu-reşti. Fizician la C. F. S. S. şi S. C. Fibrex.

Director al Bibliotecii Judeţene Neamţ, preşedinteCPUN al MunicipiuluiPiatra-Neamţ, consilierşef la Inspectoratul pentruCultură Neamţ. Debut în„Amfiteatru”, 1969; edi-torial, cu „Zaruri de cretă”(1976). Membru al U. S.(1976), membru al U. C.(1993). Cărţi: „Zaruri decretă”; „Ziua magnoliilorviscolite”; „Cursa rapidă”;

„Vremea brânduşelor”; „Teona”; „Sfârşitul înse-rării”; „Maria, prinţesă de Place Pigalle”; „Zodiabâlciului”; „A fluierat în timpul Evangheliei”,„Lacrimile tăcerii”. Teatru: „Valea râsului”, la T.T.; „Nimic despre Sânziene”, Teatrul Dramatic

Braşov. Teatru TV: „Iubirea mea cu zurgălăi”;„Scrisori apocrife”; „Dincolo de munte”; „Voca-ţie”; „Cu zâmbetul pe buze”; „Vremea sânziene-lor”; „Florile amintirilor noastre”. Film: „Sezonulpescăruşilor”.

■ 28/1880 – n. Aetiu Hogaş, Piatra-Neamţ(d. 26. 10. 1941, Bucureşti), profesor, publicist,fiul scriitorului Calistrat Hogaş. Absolvent al Li-ceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi licenţiat(1904) al Facultăţii de Litere şi Filozofie a Uni-versităţii Bucureşti. Profesor de limba şi literatura

română la licee din Roman, Bacău şi Galaţi. Autorde studii lingvistice şi literare. Colaborări la:„Convorbiri literare”, „Lauri”, „Orizonturi”,„Adevărul literar”.

■ 31/1938 – n. Radu Dănăilă, la Podeni-Bosanci, Suceava, poet. A absolvit Şcoala MedieNr. 1 de Băieţi din Piatra-Neamţ, a fost secretaral Şcolii din Tazlău şi bibliotecar la BibliotecaComunală din Tazlău. Membru în colegiul de re-dacţiei al Revistei „La Tazlău”. A citit la Cena-clul „Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ. Distinscu premii la diferite concursuri de creaţie lite-rară. Membru al Societăţii Scriitorilor dinNeamţ. Volume: „Leagănul de vise”; „Umbreleluminii”; „Valenţe ancestrale”; „Spiritualitate şidivin”; „Stropi de cristal”; „Florile inimii”;„Poezii cu formă fixă”; „Omul între pământ şicer”; „Rondeluri, sonete, glosse”; „Pasărea depradă”; „Printre raze diafane”; „Printre stele şiluceferi” ş. a.

Rememorări nemţene

d

octombrie 2018

extul care se postează de obi-cei înaintea textului propriu-zis al unei cărţi, fie că esterealizat de autorul volumuluirespectiv sau de altcineva, tre-buie să convingă pe cel care,întâmplător sau nu, deschidecartea respectivă.

Un astfel de text trebuie să con-ţină răspunsuri la cel puţin două în-trebări ale cititorului: cine este/suntautorul/autorii şi care este conţinutultematic al volumului respectiv.

În puţine cuvinte formulăm răs-punsurile noastre referitoare la auto-rii albumului intitulat „Ghidulmonumentelor istorice comemora-tive”, realizat de Elena şi Viorel Ni-colau.

Cei doi autori din Piatra-Neamţsunt de profesie ingineri şi au predatla un colegiu tehnic din această lo-calitate. De mai bine de două deceniipăstoresc o librărie şi o editură, am-bele purtând numele de „CetateaDoamnei”, trimitere poetică la ve-chea cetate dacică „Petrodava” de peBâtca Doamnei, din apropierea mu-nicipiului al cărui nume a fost înscrisde anticul Ptolemeu în Geographica.Ei sunt deţinătorii unei bogate bi-blioteci de familie, a unor importantecolecţii de filatelie, cartofilie şi nu-mismatică. De altfel Viorel Nicolaueste şi preşedinte al Filialei Neamţ afilateliştilor din România, el fiindcunoscut ca publicist colaborator laziarele locale: „Ceahlăul”, „Realita-tea”, „Monitorul de Neamţ” şi la re-vista „Apostolul”. A publicat nume -roase cărţi ca autor colaborator (17coautor, peste 40 colaborator cu texteşi imagini) şi în nume propriu (3).

Albumul la care facem referireconţine un text preliminar în care ci-titorul va găsi informaţii importantecu privire la iniţiative anterioare ceşi-au propus cinstirea eroilor neamu-lui, ostaşi căzuţi cu arma în mână pecâmpurile de luptă care au contribuitprin sacrificiul lor la întregirea Ro-mâniei Mari, după Primul Război

Mondial şi la reîntregirea parţială,după Al Doilea Război Mondial.

Iniţiativa celor doi autori mate-rializează documentări în toate loca-lităţile judeţului Neamţ, precum şicercetări întreprinse în Arhivele Sta-tului din filialele Neamţ, Iaşi şiBacău, soldate cu un număr impre-sionant de copii după documente şiimagini foto color şi alb-negru. Pa-ginile albumului includ peste 550 defotografii ale monumentelor, troiţe-lor, crucilor şi plăcilor comemora-tive, la care s-au adăugat cărţipoştale ilustrate realizate între celedouă războaie mondiale, ilustratecare au ca obiect monumente isto-rice. Imaginile din album sunt înso-ţite de explicaţii desprinse dindocumentele consultate sau din măr-turiile unor urmaşi ai celor căzuţi pecâmpul de luptă.

Întregul material iconograficeste structurat în funcţie de locul deamplasare al monumentelor pe co-mune, oraşe şi municipii.

În finalul albumului cititoruluiinteresat de o documentare maiamplă i se oferă o bibliografie cu …repere.

Concluzionând, apreciem iniţia-tiva autorilor Elena Nicolau şi ViorelNicolau ca o cinstire deosebită aeroilor, o adevărată lecţie de patrio-tism, o realizare demnă de invidiat,mai ales de către „slujbaşii” din in-stituţiile de cultură care prin fişa pos-tului au obligaţia de a se preocupa deinventarierea, îngrijirea şi punerea învaloare a patrimoniului cultural na-ţional.

Nu putem încheia fără a men-ţiona faptul că cei doi autori s-au bu-curat de sprijinul financiar alConsiliului Judeţean Neamţ fără decare nu ar fi fost posibilă editareaacestui album, un veritabil instru-ment de lucru ce poate fi folosit înorganizarea activităţilor şcolare.

Constantin TOMŞA

T

Un secol de traduceriîn limba română ‐

Conferinţă internaţionalădedicată Centenarului Marii Uniri

n zilele de 11 şi 12 octombrie 2018, Universitatea „Ştefan cel Mare”din Suceava a găzduit Conferinţa internaţională „O sută de ani detraduceri în limba română (1918-2018)”, organizată de către Facul-tatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării din cadrul acestei instituţii,în parteneriat cu Centrul de cercetări „Inter Litteras”, Centrul deCercetări „Analiza discursului” şi Biblioteca Universităţii.

Organizat în cadrul evenimentelor de celebrare a CentenaruluiMarii Uniri, evenimentul a realizat bilanţul unui secol de traduceri

în limba română. Au participat cercetători de la Universităţile din ţară,precum şi din Republica Moldova, Ucraina, Spania şi Franţa, care au pre-zentat următoarele comunicări: Versiunile româneşti ale Scripturii la te-melia unui secol de traduceri; Rolul traducerii în migraţiile şi mutaţiileliteraturii gotice; Fidelitate şi creativitate în traducerea poeziei lui EmilyDickinson; Despre scriitorii-traducători de ieri si de azi; Traducerea ca îm-bogăţire filosofică şi culturală a limbii; Le livre de ma mère şi Belle duSeigneur de Albert Cohen traduse în limba română de Irina Mavrodin; Con-textul receptării şi critica traducerii; Imaginarul lingvistic al traducătoruluiîntre constrângeri şi libertăţi; Rolul presei româneşti din Bucovina în pro-movarea traducerii ca formă de perfecţionare a limbii române; Traducereaşi tipărirea cărţilor de cult în limba română, elemente ale unităţii naţional;Probleme ale traducerii din perspectiva integralismului lingvistic etc.

În cea de a doua zi a conferinţei a fost organizată şi o masă rotundă cutema „De la un secol de traduceri la o istorie a traducerilor în limba ro-mână”, care a asigurat manifestării deschiderea spre o cercetare de mareanvergură în istoria traducerilor, esenţială pentru cultura poporului nostru.

Expoziţia de carte intitulată „O sută de traducători pentru o sută detraduceri”, organizată cu sprijinul Bibliotecii Universităţii, a oferit parti-cipanţilor prilejul de a descoperi cărţi rare, ediţii bibliofile şi lucrări re-cente, care ilustrează un secol de traduceri, respectiv de evoluţie a limbiişi literaturii române.

Au fost lansate două volume de traduceri: Teoria şi practica traducerii(prezentat de Sanda Maria Ardeleanu) şi un volum bilingv de poezie (pre-zentat de Elena Brânuşa Steiciuc), lansat în prezenţa traducătorului şipoetului francez Jean Poncet.

Istoria a o sută de ani de traduceri, reprezintă istoria contextului (so-cial, politic, cultural, diplomatic etc.) în care acestea au fost elaborate, atraducătorilor, istoria genurilor şi sub-genurilor prin care literatura a evo-luat de la o epocă la alta, istoria evoluţiei limbii literare, a limbii ştiinţi-fice, a culturii şi civilizaţiei din spaţiul românesc, a mentalităţilor încontinuă evoluţie prin contribuţia semnificativă a traducerilor.

Prin originalitatea materialelor prezentate, prin modul în care s-auimplicat participanţii din ţară şi din străinătate, prin responsabilitateaorganizatorilor, manifestarea constituie un moment important prin caretraducerile îşi capătă locul legitim în patrimoniul limbii şi culturii ro-mâne.

Prof. dr. Mihai FLOROAIA

Î

CINSTIREA EROILOR,O lecţie autentică de patriotism

APOSTOLULPag. 18

Lecţia de istorie

octombrie 2018

(Continuare din numărul trecut)n comparaţie cu cel primar şisecundar, învăţământul supe-rior a cunoscut în Basarabia unprogres mai lent. Aici au func-ţionat două facultăţi ale Uni-versităţii din Iaşi: Facultatea deTeologie, înfiinţată în 1926, înfrunte cu decanul Popescu-

Prahova, şi Facultatea de ŞtiinţeAgricole deschisă în 1933, înfiinţatădatorită străduinţelor lui Anton Cri-han, fost subsecretar de stat. Laaceste facultăţi, cu o bază materialăbună, îşi făceau studiile peste 2000 de

studenţi. Învăţământul superior înBasarabia făcea abia primii paşi. Unnumăr considerabil de studenţi basa-rabeni îşi făceau studiile la universi-tăţile din Cernăuţi, Iaşi, Bucureşti,Cluj, la instituţiile de învăţământ su-perior din Franţa, Germania, Ceho-slovacia, Belgia. În aceste condiţii,Gala Galaction propunea să fie des-chisă în Basarabia o universitate, daraceastă idee frumoasă n-a fost reali-zată, deoarece Basarabia a fost rea-nexată de URSS în 1940.

Vorbind despre succesele şcoliibasarabene, nu putem trece cu vede-rea şi greutăţile prin care a trecut în-văţământul public din Basarabia.Deşi numărul elevilor era în creşterenu toţi copiii au fost şcolarizaţi(cauza – situaţia materială precară în-deosebi în familiile din mediul rural),insuficienţa numărului de şcoli şicadre didactice, lipsa de cabinete do-tate specializate, baza materială eraîncă destul de modestă, frecvenţaşcolară redusă.

Concluzie.În general, învăţământul primar,

secundar, profesional şi superior auconstituit un puternic instrument depromovare şi dezvoltare a culturii ro-mâneşti, de răspândire a ştiinţei decarte şi culturii de care au profitattoate clasele sociale basarabene. Dela Hotin până la Reni şi Ismail, şcoalaromânească din Basarabia a crescut

mulţi intelectuali. Ea a format multepersonalităţi care au activat şi în pe-rioada postbelică. Sute de mii decopii au absolvit şcoala românească,încadrându-se pregnant în viaţa spi-rituală a României reîntregite. Gradulde alfabetizare a populaţiei din Basa-rabia a înregistrat o creştere conside-rabilă.

Dotarea material-didactică aşcolilor basarabene s-a realizat para-lel cu extinderea reţelei instituţiilor deînvăţământ. În anii 1918 – 1940 aufost construite 1760 localuri noi pen-tru şcoli. Şcolile au fost asigurate cu

cadre bine pregătite, cu programeşcolare, hărţi, manuale şi literaturanecesară etc. De asemenea, este im-portant să menţionăm că sistemul deînvăţământ a fost adecvat specificuluinaţional românesc, în general, şi con-diţiilor specifice ale Basarabiei, înparticular, şi a valorificat atât tradiţiapedagogiei naţionale, cât şi tradiţia şiideile moderne din spaţiul culturaleuropean.

Biserica a avut şi ea un rol im-portant în cultivarea valorilor moraleşi spirituale. După unire, Biserica or-todoxă din Basarabia a întrerupt le-găturile cu Patriarhia Rusă şi în 1927s-a înfiinţat Mitropolia Basarabiei. Înperioada interbelică în Basarabia aufost construite peste 100 de noi bise-rici, cu deosebire în satele basara-bene, dar şi în unele oraşe, cele maiimpunătoare, prin dimensiuni şi stilarhitectonic, fiind catedralele dinBălţi şi din Tighina.

În acest context s-a remarcat Mi-tropolitul Gurie (Gheorghe Grosu) unom extrem de evlavios şi unul dinpromotorii valorilor naţionale în Ba-sarabia, militant al românismului, încalitatea sa de ministru adjunct al Jus-tiţiei în Guvernul provizoriu de laChişinău, din 1920 – arhiepiscop alChişinăului şi Hotinului, iar din 1928– mitropolit al Basarabiei (până în1936). Opera scrisă a MitropolituluiGurie Grosu (1877-1943) include ne-

mijlocit lucrări care poartă semnăturacărturarului ierarh, pentru care istori-cul Nicolae Iorga aprecia „Pe umeriipopii Gurie a stat întreaga luptă pen-tru limba română în Basarabia”. Os-tenelile cărturăreşti au avut impactcolosal în formarea învăţătorilor, teo-logilor, dar, în deosebi, în zidirea spi-ritualităţii româneşti în acest colţ deŢară. Pe bune pedagogul OnisiforGhibu i-a dat o mare apreciere, spu-nând: „Mitropolitul Gurie a doveditdragoste şi râvnă pentru cultură, îngeneral, şi pentru cultura biseri-cească, în special, şi în calitatea sa depropovăduitor şi răspânditor de carteşi de suflet românesc.”

În Basarabia au existat maimulte instituţii de cultură, care se bu-curau de o largă influenţă în rândulcetăţenilor. Între acestea se numărăSocietatea de Belle Arte, înfiinţată în1921 la Chişinău, care avea trei sec-ţii: teatru, muzică şi arte plastice. So-cietatea a constituit în ChişinăuMuzeul de Arte Plastice. Din iniţia-tiva sculptorului Alexandru Plămă-deală a fost înfiinţată la Chişinău oPinacotecă municipală, inaugurată la26 noiembrie 1939, având un fondiniţial de 161 de lucrări. Aşadar, înbaza celor menţionate mai sus, avemdreptul să considerăm colecţiile Pina-cotecii Municipale drept punct depornire sau nucleul fondării actualu-lui Muzeu Naţional de Arte Plasticeal Republicii Moldova. În 1919 a fostinaugurat primul Conservator din Ba-sarabia, având numele semnificativ„Unirea”.

De un mare succes se bucurauartiştii Alexandru Cristea, autorulmelodiei „Limba noastră”, pe versu-rile lui Alexei Mateevici şi Maria Ce-

botari cântăreaţă de operă română,una dintre cele mai mari soprane dinlume în anii '30 – '40 ai secolului tre-cut. Marea cântăreaţă a evoluat nunumai pe scenele româneşti, dar şi laBerlin, Roma, Londra, ulterior a fostangajată ca solistă permanentă a ope-rei de stat din Viena, unde a rămas

până la moarte (1949), a cântat subbagheta unor mari dirijori ca FritzBush, Arturo Toscanini, ClemensKrauss, Karl Böhm, Wilhelm Fur-twängler. Adevărate evenimente cul-turale au fost turneele în oraşelebasarabene ale marelui compozitor,interpret şi dirijor român GeorgeEnescu.

La Chişinău s-a înfiinţat, în1920, Teatrul Popular şi Teatrul Na-ţional, unde se prezentau spectacoleîn limba română. Tot la Chişinăufuncţiona, din 1928, ConservatorulNaţional, precum şi ConservatorulMunicipal. S-au ridicat monumente,care au împodobit oraşele basara-bene: la Chişinău monumentele luiŞtefan cel Mare, sculptor Al. Plămă-deală, a Regelui Ferdinand I, la Orheimonumentul lui Vasile Lupu, sculp -tor Oscar Han.

Încă din 1889, s-au pus bazeleunui Muzeu de Istorie Naturală, caredupă 1918 şi-a extins activitatea, atâtîn privinţa expoziţiilor de populari-zare a lumii vegetale şi animale, câtşi în domeniul cercetării ştiinţifice.Este cel mai vechi Muzeu din R.Moldova, fondat ca Muzeu Agricol,iar pe parcursul existenţei sale şi-alărgit treptat domeniul de activitate,creând colecţii ce reflectă istoria na-turală, natura contemporană, flora,fauna, evoluţia socială şi cultura tra-diţională de pe teritoriul Basarabiei.

Unirea Basarabiei cu România afost consolidată şi prin activitateacluburilor, caselor de cultură, cămi-nelor culturale, teatrelor care au de-venit adevărate focare de cultură şispiritualitate românească. Toate aces-tea au contribuit la reconsolidareatreptată a românismului în Basarabia,la renaşterea demnităţii naţionale,care au fost supuse anihilării în tim-pul regimului ţarist.

Bibliotecile au cunoscut o creş-

tere numerică, dar şi în privinţa fon-dului de carte. În 1920 s-a înfiinţat, laChişinău, Biblioteca Centrală a Ba-sarabiei, care beneficia de dreptul dedepozit legal şi gratuit, a câte douăexemplare din toate publicaţiile dinRomânia. În perioada interbelicăpresa a fost extrem de numeroasă şi

Importanţa şi consecinţele unirii Basarabiei cu România (II)Unirea şi unimea naţională sunt bunuri mari, importante şi însufleţitoare, care nu cer mai mult

decât voinţa tare de a fi şi a rămâne un singur popor.Gheorghe Bariţiu

Î

Liceul „Maria Doamna” din Orhei

APOSTOLUL Pag. 19

Lecţia de istorie

octombrie 2018

Mircea Cărtărescua câştigat premiul„Thomas Mann”

ircea Cărtărescu a câştigat premiul„Thomas Mann” pentru Literatură pe2018, unul dintre cele mai prestigioasepremii literare germane. Acordat deAcademia Bavareză de Arte Frumoaseşi de orasul Lübeck, premiul va fi de-cernat scriitorului român în cadrul uneiceremonii organizate la Teatrul Lü-

beck, pe 17 noiembrie. „În ultimele patru decenii, Mircea Cărtă-

rescu a devenit cea mai importantă voce dinliteratura română, la început prin poemelesale, apoi prin romanele, povestirile şi eseurilesale. Cu «Orbitor», această fascinată trilogiepolifonică, Mircea Cărtărescu s-a înscris în li-teratura universală”, a fost motivaţia juriului.

Laudatio va fi susţinută de scriitorul ger-man Uwe Tellkamp.

Mircea Cărtărescu a semnat peste 25 devolume personale şi este prezent în nume-roase volume colective şi antologii. Dintrescrierile sale mai importante fac parte „Nos-talgia”, „Levantul”, trilogia „Orbitor” şi ro-manul „Solenoid”.

Cărţile lui Mircea Cărtărescu au fost tra-duse, până în prezent, în 24 de limbi şi au pri-mit importante premii internaţionale: Premiulliterar Giuseppe Acerbi, Italia (2005); Premiulinternaţional pentru literatură de la Vilenica,Slovenia (2011); Premiul internaţional pentruliteratură al oraşului Berlin (2012); Premiulinternaţional pentru poezie Novi Sad, Serbia(2013); Premiul internaţional Spycher-Leuk,Elveţia (2013); Premiul La tormenta en unvaso, Spania (2014); Premiul Euskadi dePlata, San Sebastián (2014); Premiul oraşuluiLeipzig pentru înţelegere europeană (2015);Premiul de stat al Austriei pentru literatură eu-ropeană (2015); Premiul „Gregor von Rez-zori”, Florenţa (2016), Premiul Leteo, Spania(2017); Premiul „Thomas Mann” pentru lite-ratură (2018), Premio Formentor de las Letras(2018).

Red.

M

Sumaroan AMIRONOAIE – Neamţ Music Festival - Un eveniment de elită,singular în spaţiul cultural nemţean (pag. 11, 12, 13)Vasile BAGHIU – NOTE DE TRECERE -Acasă, în ţara noastră (pag.20) Anişoara BIŢEANU – Experienţă europeană – cursul Empowermentin ICT Skills, St. Julian’s, Malta (pag. 4)Gianina BURUIANĂ – Provocarea spectatorului – o ambiţie a Fes-

tivalului de Teatru (pag. 6-7) * Douăzeci de ani de învăţământ superior mu-zical la Piatra-Neamţ (pag. 8)Varvara CHIPERI – Importanţa şi consecinţele unirii Basarabiei cu Ro-mânia (II) (pag. 18-19)Mihai FLOROAIA – Apostoli pentru patriotism (pag. 1-3) * Un secol detraduceri în limba română - Conferinţă internaţională dedicată CentenaruluiMarii Uniri (pag. 17)Elena LAIU – Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ a împlinit o jumătatede secol! (pag. 1-3)Violeta MOŞU – INFOCULT (pag. 2, 3, 4, 5, 6, 7) * Întâlnire cu participanţii

Simpozionului Naţional „Tazlău – izvor de inspiraţie” (pag. 9)Red. – PANORAMIC ROMAŞCAN (pag. 10) * CALENDAR – octombrie2018 (pag. 14) * CALENDAR – noiembrie 2018 (pag. 15) * Mircea Cărtă-rescu a câştigat premiul „Thomas Mann” (pag. 19)Leonard ROTARU – Dumitru Bacrău şi cărţile sale (pag. 9)Dumitru RUSU – Cei şapte ani de acasă (pag. 15)B. O. al SLLICS Neamţ – Un punct de vedere (pag. 1-16)SLLICS Neamţ – LISTA PARTENERILOR CARE OFERĂ REDUCERILA SERVICII ŞI PRODUSE, PENTRU MEMBRII DE SINDICAT (pag. 16)Constantin TOMŞA – Rememorări nemţene - octombrie 2018 (pag. 12, 13,14, 15, 16, 17) * Ardeleanu – Umor de pe... Valea Tazlăului (pag. 14) * CINS -TIREA EROILOR, O lecţie autentică de patriotism (pag. 17)Silvia TRĂISTARIU – Andrei Nuţu prezintă proiectul „Metanoia” (pag. 5)Andrei URSACHE – Succese nemţene la Zagreb Youth Open 2018 (pag. 5)Mircea ZAHARIA – Bătălia pentru anihilarea Ordinului 4884 ● Interviucu dl. Gabriel PLOSCĂ, preşedintele Sindicatului din Învăţământ şi CercetareNeamţ (pag. 1-2) * ULTIMA ORĂ: Formare sindicală şi schimb de bunepractici, la Chişinău (pag. 20) * Gala Ambasadorilor Nemţeni, ediţia a II-a(pag. 20)

I

Importanţa şi consecinţeleunirii Basarabiei cu România (II)

ariată. Cele mai citite ziare româneşti erau„Viaţa Basarabiei”, „Cuvântul Basarabiei”,„Cuvânt Moldovenesc” şi „Basarabia noas-tră”. Deşi presa în limba română a cunoscuto importantă creştere (ca număr de titluri şitiraj), totuşi ea nu a putut ajunge din urmăpresa tipărită în limbile minorităţilor naţio-nale, mai ales în limba rusă, la care erau abo-

naţi nu numai ruşi, ci şi români, evrei, germani,ucraineni etc.

De remarcat, că şi literatura română a cunos-cut o adevărată înflorire în perioada interbelică. Ba-sarabenii şi-au adus propria contribuţie ladezvoltarea prozei, poeziei, dramaturgiei, criticiiliterare din România. Printre membrii AsociaţieiLiterare şi Ştiinţifice „Viaţa Românească” s-auaflat Constantin Stere, Ştefan Ciobanu, Pan Ha-lippa, Paul Gore, Ion Buzdugan, Olga Vrabie. Deun real succes se bucurau cărţile publicate de Ni-colai Costenco, Magda Isanos, Sergiu Cujbă, Du-mitru Iov, George Meniuc şi alţi basarabeni. Un roldeosebit l-a avut în perioada interbelică PantelimonHalippa, fondatorul Universităţii Populare din Chi-şinău (1917), a Conservatorului Moldovenesc şi aSocietatăţii Scriitorilor şi Publiciştilor Basarabeni.

Perioada interbelică s-a caracterizat prin for-marea şi dezvoltarea unor importante şcoli ştiinţi-fice, prin afirmarea unor adevăraţi savanţi, nunumai la scară naţională, dar şi internaţională. Re-marcabile sunt şi contribuţiile basarabenilor EugenBădărău (chimie), Anatolie Coţovschi (medicină),Nicolae Donici (astronomie), Nicolae Moroşan (ar-heologie), Teodor Văscăuţeanu (geologie), Gheor-

ghe I. Năstase (geografie), Nicolae Dimo (agrono-mie), Petre Ştefănucă (etnografie), Ion Savin (filo-zofie) etc. Unele personalităţi basarabene au fostalese în cele mai înalte foruri ştiinţifice şi culturale,au devenit membri ai Academiei Române. Amin-tim, în acest context, că printre cei 21 de membrifondatori ai Academiei Române, trei au fost origi-nari din Basarabia: scriitorul Alexandru Hâjdău,agronomul şi omul politic Ştefan Gonata, scriitorulşi traducătorul Constantin Stamati. Din rândulmembrilor Academiei Române a ajuns să facăparte, dar post-mortem, din 2010, şi cea mai im-portantă personalitate basarabeană, ConstantinStere, care a fost profesor şi rector al Universităţiidin Iaşi, reputat jurist, având contribuţii recunos-cute în domeniul dreptului constituţional. De men-ţionat adeziunea sa pentru Unire şi rolul deosebit alui C. Stere la şedinţa istorică a Sfatului Ţării de la27 martie 1918. Cuvântarea sa, bine chibzuită şirostită cu haru-i oratoric caracteristic, autoritateade luptător convins împotriva ţarismului, au jucatun rol hotărâtor în momentul votării. ConstantinStere a ţinut un discurs care a produs o vie emoţie,arătând că „…astăzi trebuie să hotărâm ceea ce vaavea o importanţă extraordinară asupra soartei vii-toare a poporului nostru. Mersul de fier al istorieipune asupra umerilor noştri o răspundere pe carenoi n-o putem ignora cu nici un fel de sofisme”.

Privită în ansamblu, în perioada interbelică,constatăm că Basarabia a făcut un pas important îndezvoltarea învăţământului, literaturii, artelor, pre-sei, ştiinţei. Deşi a avut de înfruntat mai multegreutăţi ea a păstrat şi multiplicat continuitatea spi-ritului românesc, unitatea, entitatea şi sublimul va-lorilor autentice născute de poporul acestui multpătimit pământ.

Toate aceste date concrete indică faptul că Ba-sarabia şi-a găsit locul firesc în cadrul statului na-ţional unitar român, a participat activ la viaţaculturală, ştiinţifică şi spirituală a României din pe-rioada interbelică, reuşind să parcurgă multe treptepe drumul civilizaţiei moderne şi să se apropie denivelul de dezvoltare al celorlalte provincii istorice.Acest drum ascendent avea să fie întrerupt brutaldin nou în iunie 1940, când Basarabia, Nordul Bu-covinei şi Ţinutul Herţa au fost ocupate de armatasovietică.

Prof. Varvara CHIPERI

v

Liceul de fete „Regina Maria” din Chișinău

Zig-Zag

APOSTOLUL – revistă a cadrelor didactice din judeţul Neamţ, serie nouă, apare prin colaborarea SindicatuluiÎnvăţământ Neamţ şi Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Neamţ (martie 1999).

FONDATORI l noiembrie, 1934: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Avădaneil martie, 1999: Florin Florescu, Ştefan Corneanu, Gheorghe Amaicei, Dumitriţa Vasilca

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE: Gabriel PLOSCĂ – director general, Iosif COVASAN – director economic,Gheorghe AMAICEI, Liviu RUSU, Gabriela GRIGORE.

CONSILIUL DE REDACŢIE: Mircea ZAHARIA – redactor-şef, Constantin TOMŞA – redactor-şef adjunct, Mihai FLOROAIA, Gianina BURUIANĂ, Dorel NEMŢEANU – DTP;

Dorin DAVIDEANU – editor online.

ISSN - 1582-3121

Redacţiaşi administraţia:

str. Petru Rareş nr. 24,Piatra Neamţ.

Tel/fax:0233.22.53.32

revista_apostolul@yahoo.com

NOTE DE TRECERE

Acasă,în ţara noastrăxpunerea răului este prima acţiune împotrivalui. Cum să spun? Cauzele îndeobşte consi-derate mari – precum antitotalitarismul, pa-triotismul, justiţia, dreptatea socială,adevărul, democraţia – sunt importante. Întimp, în toţi aceşti ani postdecembrişti, nu depuţine ori m-am agitat şi eu, ca să spun aşa,pe seama lor. Cred însă tot mai mult că la fel

de importante sunt situaţiile strâmbe de la nivelulzero al vieţii. Pentru că de aici porneşte totul, iarlipsa noastră de reacţie şi abandonul le înmulţeşte.

De aceea, mi se pare că este bine să vorbimdespre ele şi să nu le considerăm mărunte, iar dacăne referim la învăţământ, de exemplu, profesorii artrebui să dea la o parte frica de directori şi să vor-bească, elevii să dea la o parte frica de profesori şisă vorbească. Şi tot aşa.

Nu e uşor, fireşte, pentru că nedreptatea, favo-ritismele şi lipsa de fair-play în relaţiile profesio-nale aici („în ţara noastră”, vorba unei politiciene)sunt la tot pasul, chiar în viaţa aceasta de zi cu zi.Meritocraţia e o poveste despre care am citit încărţi sau pe care am văzut-o adesea în ţările vesticeprin care am avut şansa să trăiesc câteva perioademai scurte sau mai lungi, ţări, locuri, oameni şi at-mosferă de care recunosc că mi se face tot mai dor.

Capacitatea de adaptare aici presupune, defapt, în multe situaţii, renunţare, pentru că trebuiesă ai energie cât pentru şapte vieţi ca să te lupţi cutoate comportamentele anapoda care fac să numeargă mai nimic cum trebuie de vreo trei decenii,după alte şi alte decenii de asuprire în toateformele. Şi mai înseamnă boală. Boală care seinfiltrează cu fiecare amărăciune trăită, cu fiecarecuvânt tăios, cu fiecare gest nepotrivit, cu fiecareurzeală de răutăţi, cu fiecare oră de muncă fără ori -zont.

Şi nu este vorba neapărat despre ce aş puteasimţi eu pe acest subiect, ci despre atâtea şi atâteacazuri de tăiere a aripilor pe care le văd, denenumăratele situaţii în care tupeul învinge, de fap-tul că nu bunul-simţ, nu competenţa şi onestitateamai înseamnă ceva, atunci când nepriceperea şiambiţia se lăfăie în voia cea bună.

Să trăieşti o viaţă în demnitate aici la noi înRomânia este o aventură. Lipsă de caracter epide-mică, abuzuri, inechităţi, impostură care se urcă sus„în răchită”, tupeu fără limite, prefăcătorie, dema-gogie, laşitate, frică de propria umbră, muncă delocomeneşte plătită, stres profesional, oboseală exis-tenţială, sfârşit imprevizibil de pe urma unei inter-nări banale, scârbă, multă scârbă.

Te consolezi că eşti acasă, dar ce preţ are acest„acasă”? Doar un pic de poezie în viaţa personalămai salvează ceva. Şi uneori asta e totul.

Prof. psih. Vasile BAGHIU

E

xcelenţa în domenii cevizează viaţa culturalăşi socială a judeţuluiNeamţ va fi sărbătoritădin nou printr-un eveni-ment notabil, care vaavea loc către sfârşitullunii noiembrie.

Iniţiativa aparţine Consi-liului Judeţean Neamţ care,prin Centrul pentru Cultură şiArte „Carmen Saeculare”, or-ganizează a doua ediţie a„Galei Ambasadorilor Nem-ţeni”, o ocazie de recunoaşterepublică a personalităţilor nem-ţene care s-au făcut remarcatepe parcursul ultimului an,iunie 2017 – iunie 2018.

Evenimentul este dedicatcelor care au contribuit deci-siv la dezvoltarea culturală şiinstituţională a spaţiului româ-nesc, extins şi peste graniţeleţării. Categoriile de nominali-zări au fost: Artă vizuală, Artă

plastică, Literatură, Educaţieşi cercetare, Tinere valori, Să-nătate, Voluntariat, Antrepre-noriat, Asistenţă socială,Sport, Seniori remarcabili,Mecenat.

Până la data de 1 octom-brie, orice nemţean a putut tri-mite o propune pentrupremiere în cadrul galei, iardupă etapa de prejurizare, ur-mează votul electronic în pe-rioada 11 octombrie – 10noiembrie şi jurizarea finală,ale cărei rezultate vor fi cu-noscute pe 23 noiembrie, cândva avea loc şi festivitatea sedecernare a premiilor în ca-drul Galei AmbasadorilorNemţeni.

La categoria EDUCA-ŢIE, sunt nominalizaţi: Cris-tina S. PETRARIU, profesorla Palatul Copiilor din Piatra-Neamţ, catedra Istoria Artelor,Pictură, Foto/ Cine Club; Da-

niel DIEACONU, profesor deistorie şi geografie la şcoliledin Grinşieş şi Ceahlău; Ci-prian ONOFREI, profesorpentru înv. primar la ŞcoalaGimnazială nr. 3, Piatra-Neamţ; Mariana COZMA, di-rector la Centrul Şcolar deEducaţie incluzivă Tg. Neamţ;Mirela-Cristina GRIGORI,prof. limba franceză la Cole-giul Naţional Petru Rareş dinPiatra-Neamţ.

Noi vom vota cu CristinaPETRARIU, pentru că este unprofesionist, membru al Uni-unii Artiştilor Plastici filialaNeamţ şi al ArtElit Chişinău,pentru că are o carte de vizitărecunoscută internaţional, şipentru că Revista Apostolul i-a acordat deja un premiu, înurmă cu doi ani. Şi nu ar fi co-rect să se dezică de aceasta.

M. Z.

Gala Ambasadorilor Nemţeni, ediţia a II‐aE

Formare sindicalăşi schimb de bune practici, la Chişinău

n virtutea bunelor relaţii statornicite întresindicatele din învăţământ de pe celedouă maluri ale Prutului, în perioada 18-19 octombrie 2108, la Chişinău a avutloc un curs de formare sindicală desfă-şurat sub genericul „Metodele educaţieinon-formale, eficiente şi în educaţia sin-dicală. Manipularea pozitivă”.

Manifestarea a fost organizată de ConsiliulGeneral al Federaţiei Sindicale a Educaţiei şiŞtiinţei (FSEŞ), a fost susţinută de formatoridin cadrul Confederaţiei Sindicatelor Demo-cratice din România (CSDR) şi SindicatuluiLiber din Învăţământ şi Cercetare ŞtiinţificăNeamţ (SLLICS) şi s-a adresat liderilor sindi-cali din cadrul Federaţiei Sindicale a Educaţieişi Ştiinţei din Republica Moldova.

După mesajul de salut rostit în plen dedomnul Ghenadie Donos preşedintele FSEŞ,domnul Iacob Baciu, preşedintele CSDR, pre-şedintele Consiliului Economic şi Social dinRomânia (CES), preşedintele Asociaţiei Inter-naţionale a Consiliilor Economice şi Sociale(AICESIS) a vorbit despre importanţa şi rolulmişcării sindicale, despre necesitatea implicăriilor în viaţa socială. Au mai luat cuvântul dom-nul Ploscă Gabriel, preşedintele SLLICSNeamţ, care a evocat naşterea unei istorii co-mune a mişcării sindicale de pe cele două ma-luri ale Prutului şi perceptele care ar trebui s-oguverneze: unitate şi solidaritate, iar doamnaVioleta Amariei, preşedintele Alianţei Sindicale„Gh. Asachi” din Iaşi (AS-IS) a trasat liniile de

forţă pe care ar trebui să se impună aceastămişcare.

A urmat expunerea „Educaţia nonformală– educaţia pentru viaţă” (Metodele educaţieinonformale, eficiente în activitatea sindicală:Flashmob, Animaţia socio-educativă, Photo-voice, Biblioteca vie) având ca lector/modera-tor pe doamna Niculina Niţă şi o prezentare atemei „Manipularea pozitivă” (Tehnici de ma-nipulare. Ateliere de lucru) susţinută în calitatede lector/moderator de către domnul Ioan LeonNaroşi.

În a doua zi a întâlnirii, sub conducereadomnului Ghenadie Donos, preşedinte şi adoamnei Nadejda Lavric, vicepreşedinte alFSEŞ, au avut loc un panel de discuţii, schimbde experienţe şi practici din activitatea sindi-cală, în care oaspeţii – Gabriel Ploscă şi VioletaAmariei au prezentat organizarea şi activitateaSLLICS Neamţ şi AS-IS, răspunzând întrebă-rilor cursanţilor şi informându-se, la rândul lor,în privinţa problemelor cărora trebuie să le facăfaţă sindicalişti de peste Prut.

Pe data de 20 octombrie, delegaţia din Ro-mânia a vizitat grădiniţa „Romaniţa” din satulTodireşti, comuna Chetrosu, unitate renovatăcu fonduri româneşti, Liceul Teoretic „Con-stantin Stere” din Soroca, precum şi alte obiec-tive istorice din oraşul de pe malul Nistrului:Biserica Sfinţii Martiri Brâncoveni, LumânareaRecunoştinţei, Cetatea lui Ştefan cel Mare şiSfânt. Vom reveni.

M. Z.

Î

Ultima oră