apostolul - slineamt.ro 206.pdf · cazania lui varlaam, apărută în anul 1643, a fost...

APOSTOLULREVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editată de Sindicatul din Învăţământ şi Cercetare NeamţSERIE NOUĂ, ANUL XX, NR. 206http://apostolul.slineamt.ro

ianuarie2018

O ţară, un popor, o credinţă: UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNEhiar dacă în istoria poporului român nu aexistat o unitate politico-teritorială, putemobserva că a existat în permanenţă o unitatede limbă, cultură şi credinţă, ceea ce a con-stituit un catalizator în actele unirii din anii1859 şi 1918. Unitatea spirituală s-a mani-festat în cadrul schimburilor dintre ţăranii,negustorii, clericii, copiştii de manuscrise,

artişti trăitori între teritoriile de la sud, nord şi estde Carpaţi. Cu toţii au purtat în permanenţă ace-laşi grai şi aceeaşi credinţă. Mulţi domnitori mol-doveni şi munteni au ctitorit biserici şi mănăstiriîn Transilvania, iar ierarhi precum mitropolitulVarlaam al Moldovei (1632-1653) au apărat Or-todoxia din Transilvania în faţa prozelitismuluialtor culte.

Un factor important care a contribuit la for-marea conştiinţei de unitate românească şi orto-doxă l-a constituit cartea bisericească, difuzată întoate teritoriile locuite de români. De exemplu,Cazania lui Varlaam, apărută în anul 1643, a fost

distribuită în peste 400 de exemplare în Ardeal.Prefeţele vechilor cărţi bisericeşti au avut acelaşirol în afirmarea şi promovarea unităţii româneşti.Amintim doar „Cuvântul înainte” al lui VasileLupu la Cazania lui Varlaam, la predosloviileNoului Testament de la Bălgrad (Alba Iulia,1648), a Bibliei de la Bucureşti (1688), ale celor12 Mineie de la Râmnic apărute în perioada 1776-1780 şi reeditate la Buda, Sibiu şi MănăstireaNeamţ.

Nu trebuie neglijate nici lucrările unor cărtu-rari din cele trei ţări, precum: Grigore Ureche,Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Constantin Stol-nicul Cantacuzino, Inochentie Micu, SamuilMicu, Gheorghe Şincai, Petru Maior etc., în careapare conştiinţa unităţii de credinţă, limbă şineam.

Conştiinţa unităţii româneşti s-a accentuat întimpul Revoluţiei de la 1848, prin Nicolae Băl-cescu, Ion Heliade Rădulescu, C. A. Rosetti, Di-mitrie Bolintineanu, Mihail Kogălniceau,

Costache Negri, August Treboniu Laurian, AronPumnul, Aaron Florian şi alţii. După „RăzboiulCrimeii” din 1853-1856, se înregistrează noi per-spective care au condus spre unitatea politică.

Datorită prevederilor Tratatului de pace înche-iat la Paris (februarie-martie 1856), s-a accentuatproblema unirii celor două ţări: Moldova şi ŢaraRomânească. S-au format comitete unioniste laIaşi, Bucureşti şi alte oraşe, care urmăreau să asi-gure victoria unioniştilor în alegerile pentru Adu-nările Ad-hoc. Apar diverse ziare: „DaciaLiterară”, „Steaua Dunării”, „Naţionalul”, „Zim-brul” etc., care militau pentru unire. În agitaţiile şiluptele pentru Unire, clerul ortodox s-a alăturatpartidului unionist, sprijinindu-l în majoritatea ac-ţiunilor.

Printre cei mai de seamă susţinători ai Uniriis-a numărat însuşi mitropolitul Sofronie Miclescu

C

Ce‐ţi doresc eu ţie,dulce Românie

e-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?Braţele nervoase, arma de tărie,La trecutu-ţi mare, mare viitor!Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc;Căci rămâne stânca, deşi moare valul,Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Vis de răzbunare negru ca mormântulSpada ta de sânge duşman fumegând,Şi deasupra idrei fluture cu vântulVisul tău de glorii falnic triumfând,Spună lumii large steaguri tricoloare,Spună ce-i poporul mare, românesc,Când s-aprinde sacru candida-i vâlvoare,Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Îngerul iubirii, îngerul de pace,Pe altarul Vestei tainic surâzând,Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face,Când cu lampa-i zboară lumea luminând,El pe sânu-ţi vergin încă să coboare,Guste fericirea raiului ceresc,Tu îl strânge-n braţe, tu îi fă altare,Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,Tânără mireasă, mamă cu amor!Fiii tăi trăiască numai în frăţieCa a nopţii stele, ca a zilei zori,Viaţa în vecie, glorii, bucurie,Arme cu tărie, suflet românesc,Vis de vitejie, fală şi mândrie,Dulce Românie, asta ţi-o doresc!

Mihai EMINESCURevista „Familia”, 2 aprilie 1867

Ziua Culturii Naţionale Pag. 20

Prof. dr. Mihai FLOROAIA(continuare în pag. 2)

C

Gânduri de început…mai trecut un an. Un an greu pentru mişca-

rea sindicală, cu multe provocări, cu izbânzidar şi cu speranţe neîmplinite. Ne aşteaptăun an la fel de greu în care, prin încredere,unitate şi solidaritate, cu siguranţă putemreuşi mai mult, în ciuda faptului că deciden-ţii politici au aceeaşi atitudine de ignorare a

sistemului educaţional şi a celor care lucrează înacest sistem. Pentru aceasta avem nevoie să ne bu-curăm de sănătate, putere şi înţelepciune.

La mulţi ani!

Prof. Gabriel PLOSCĂPreşedinte SLLICS Neamţ

A

StrategiaSindicatului Liber

al Lucrătorilordin Învăţământ şi

Cercetare ŞtiinţificăNeamţ, pentru anul 2018

Raportasupra activităţii

desfăşuratede Sindicatul dinÎnvăţământ Neamţ

în anul 2017Pag. 4‐5

Pag. 3

Viaţa sindicală, imperative

APOSTOLULPag. 2

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

ianuarie 2018

Arcadie Răileanu,îndrăgostit perpetuu de natură

iblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu”Neamţ vă aşteaptă să-i treceţi pragul pen-tru a admira expoziţia de acuarelă a pic-torului basarabean Arcadie Răileanu.Lucrările se află expuse pe simezele SăliiCupola. Sub genericul „Te uită cumninge decembre…”, expoziţia, care aavut vernisajul pe 20 decembrie, reuneşte

28 de acuarele şi două lucrări de xilogravură,veritabile ferestre spre o lume a frumosului.

Arcadie Răileanu: „Am venit şi cu noutăţiîn sensul că, pentru prima oară, am făcut peisajede iarnă. Eu, de obicei, sunt omul toamnei, îmiplac culorile toamnei. Spre bătrâneţe, am prinscuraj şi începe să-mi placă şi iarna, adică îmi place să folosesc culori mai

puţine, mai mult alb, negru dar şi monocromia are frumuseţea ei. Am com-binat toam na, vara şi iarna, de fapt, într-o singură expoziţie”.

Lucian Strochi: „Decembrie e luna poveştilor. De obicei, când picteziagresezi albul, îl cucereşti, acum te laşi cucerit de alb. E o provocare extremde interesantă şi cred că Arcadie Răileanu a avut în vedere acest lucru. Unalt fapt care mi se pare interesant, în expoziţia de faţă, sunt tablourile în carefigurativul a dispărut şi altele în care realismul e necruţător. În mod cert neaflăm în faţa unui maestru al picturii şi i-aş propune să scoată un albumnumai cu acuarele”.

„Miniaturi” – expoziţie personală Elena ChiruGaleria de Artă „Gheorghe Vadana” a Casei de Ajutor Reciproc a Pen-

sionarilor Piatra-Neamţ găzduieşte, începând cu 13 decembrie (până la 31martie 2018), o nouă expoziţie a artistei plastice Elena Chiru. Intitulată „Mi-niaturi”, aceasta este a treia întâlnire a pictoriţei cu publicul pietrean, în 2017.Născută la 28 august 1952, Elena Chiru a absolvit cursu rile de pictură din cadrulCentrului de Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, clasa 2009-2012, cu prof.Arcadie Răileanu.

B

FSLI: Instituţiile statului încalcă legea prin careEducaţia trebuie să primească 6% din PIB

istemul de educaţie din România are nevoie de investiţii serioase, pen-tru a permite elevilor să facă performanţă şi, mai ales, pentru a ţinepasul cu schimbările acestui secol. Nu putem tolera la nesfârşit situaţiaîn care: încă avem multe şcoli care nu corespund standardelor euro-pene; mulţi profesori au salariile la nivelul angajaţilor necalificaţi dinalte domenii; bugetul educaţiei situează România la coada ţărilor eu-ropene. Cei care conduc această ţară încalcă grav legea care prevedealocarea a 6% din PIB pentru educaţie.

Sistemul de învăţământ din România va primi în anul 2018 un buget învaloare de 27 de miliarde de lei, fără a lua în calcul banii alocaţi pentru in-vestiţii, dar şi cu aceştia, este foarte probabil ca în anul 2018 procentul dinPIB alocat educaţiei să nu depăşească 3,5%. Adică aproape jumătate din câtprevede legea, potrivit căreia sistemul de învăţământ din România ar trebuisă aibă un buget de 6% din PIB.

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ atrage atenţia Guvernului, Par-lamentului, precum şi Preşedintelui României, asupra gravităţii acestei situaţii:AVEM O LEGE CARE NU SE APLICĂ! Este inadmisibil ce se întâmplă, atâtatimp cât media europeană a procentului din PIB alocat educaţiei este de 5,4%,iar media în Europa de Est este de 4,7%.

Lipsa banilor alocaţi acestui sistem se reflectă în sărăcia din şcoli. Iar acestlucru ne costă pe toţi: profesori, elevi şi părinţi. Cum să cerem performanţă unuisistem care nu e tratat ca o prioritate naţională, aşa cum se clamează?

În acelaşi timp, angajaţii din educaţie au printre cele mai mici salarii din

sistemul bugetar. Salariile cadrelor didactice sunt, după toate majorările din ul-timii ani, umilitoare, iar ceea ce este revoltător, acestea vor rămâne la fel şi dupăaplicarea Legii de salarizare Nr.153/2017. Acum, salariul unui profesor care areo vechime de 25 de ani la catedră, este comparabil cu acela al unui angajat custudii gimnaziale de la o primărie, asta graţie prevederilor legii mai sus menţio-nate. Dacă un profesor este plătit sub nivelul salariului unui muncitor necalificat,ce speranţă mai are această ţară?

„Educaţia este un domeniu care a fost neglijat în ultimii 27 de ani în ceeace priveşte finanţarea, iar acum «decontăm» cu toţii nepăsarea, amânarea saunerespectarea unei legi. Aşa am ajuns să fim unici în Uniunea Europeană:suntem singura ţară în care educaţia se face şi cu necalificaţi. Alocarea sub6% din PIB pentru educaţie este, din punctul meu de vedere, un atentat la si-guranţa României. Viitorul României este direct condiţionat de performanţasistemului educaţional, iar această performanţă depinde de finanţarea învă-ţământului. Este revoltător cum instituţiile statului au acordat învăţământului«resturi» din buget, iar ceea ce este de neînţeles, este faptul că PreşedinteleRomâniei, profesor fiind, a promulgat în ultimii trei ani legile bugetului destat, fără nicio tresărire, conştient fiind că se încalcă prevederile legale. Şiprobabil aşa va proceda şi cu bugetul pentru anul 2018. Aşa cum stau lucru-rile, este posibil să se ajungă la un protest de amploare, în care să fie implicaţipărinţii şi salariaţii din învăţământ, pentru a cere un lucru elementar: respec-tarea legii, în sensul de a se aloca pentru educaţie 6% din PIB”, a declaratpreşedintele FSLI, Simion Hancescu. (Comunicat de presă, 18.12.2017)

S

O ţară, un popor, o credinţă: UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNEl Moldovei (1851-1861). La cererea sa, arhimandritul Neofit Scriban,profesor la Seminarul de la Socola, a scris „Unirea şi neunirea Prin-cipatelor”, în care prezenta avantajele de ordin bisericesc, politic, ad-ministrativ şi economic pe care le-ar aduce Unirea: „neunirea loveşteşi naţionalitatea şi religia, naţionalitatea, căci naţia nu este altcevadecât o familie mare, şi desbinătorul familiei este pe jumătate ucigaşde părinţi şi religia creştină, prin neîmplinirea poruncii date de către

Mântuitorul Iisus Hristos „«toţi una să fie, precum Tu întru Mine şi Eu întruTine», de asemenea «şi ei Una să fie»” (Ioan XVII, 21). Fiind combătută deseparatişti, Neofit Scriban a scris a doua lucrare, intitulată „Foloasele UniriiPrincipatelor Române”. Rectorul Seminarului din Huşi, arhimandritul Mel-chisedec Ştefănescu, a rostit, în catedrala episcopală, o înflăcărată predicăîn sprijinul unirii, tipărită apoi sub titlul „Jertfă pentru Unirea Principate-lor”, în ziarul Steaua Dunării din Iaşi.

Între semnatarii Comitetului Unirii de la Iaşi, format din patrioţii timpuluidin diferite zone ale ţării, întâlnim şi numele multor slujitori ai Bisericii: ie-rarhi, egumeni, profesori de seminar, protopopi, preoţi de mir şi călugări.

Clerul din Ţara Românească a avut aceeaşi atitudine patriotică între anii1856-1859. Episcopii Calinic al Râmnicului şi Filotei al Buzăului au adresatcâte o circulară protopopilor, îndemnându-i să ceară preoţimii să înalţe ru-găciuni pentru unirea românilor. Arhimandritul Iosafat Snagoveanul, careparticipase la Revoluţia de la 1848, deşi se afla la Paris, ca slujitor al capelei

române de acolo, a adresat un cald îndemn preoţilor din ţară, pentru unire.În adunarea electivă, care a ales domn pe Alexandru Ioan Cuza, clerul

a fost reprezentat numai prin mitropolitul Sofronie, care era preşedinteleacesteia. Întrucât în şedinţa din 5/17 ianuarie 1859, urma să se aleagă nouldomnitor, s-a săvârşit slujba de Te-Deum la Biserica Sfântul Nicolae Dom-nesc din Iaşi, la care arhimandritul Neofit Scriban a rostit o predică. Mitro-politul Sofronie, care a prezidat şedinţa, a proclamat domn pe colonelulAlexandru Ioan Cuza.

Mitropolitul Nifon al Ungrovlahiei (1850-1865) şi cei trei sufragani aisăi (episcopii Calinic al Râmnicului, Filotei al Buzăului şi Climent al Arge-şului) au făcut parte din Adunarea electivă a Ţării Româneşti. Şedinţa din24 ianuarie 1859 a fost prezidată de către mitropolitul Nifon, care l-a pro-clamat domn pe Alexandru Ioan Cuza. O delegaţie a Adunării, în frunte cuepiscopul Climent, s-a deplasat la Iaşi, prezentând lui Alexandru Ioan Cuzaactul de alegere ca domn al Ţării Româneşti. La începutul lunii februarie1859, când Cuza a venit în Ţara Românească, a fost întâmpinat cu mare fastde populaţie, în frunte cu slujitorii altarelor.

Ierarhii şi clerul din Ţara Românească şi Moldova au avut o contribuţieimportantă la realizarea Unirii celor două Principate, ca deputaţi în Divanu-rile Ad-hoc şi în Adunările elective, ca autori ai pastoralelor tematice, ai ar-ticolelor în presa vremii, prin săvârşirea unor rugăciuni şi prin îndrumareacredincioşilor. Slujitorii Bisericii au manifestat aceeaşi atitudine patrioticăîn timpul Războiului de Indepen denţă din 1877-1878 şi în Primul RăzboiMondial, dar mai ales în actul memorabil al unirii tuturor românilor de la 1Decembrie 1918.

(urmare din pag. 1)

a


APOSTOLUL Pag. 3


ianuarie 2018

lena Chiru: „Un vernisaj este o bucurie şimă încântă să văd atâtea persoane care aurăspuns invitaţiei mele. Sper ca fiecare din-tre dvs. să se regăsească într-un petecuţde culoare. N-aş fi putut să-mi etalez trăi-rile pe simeze, dacă nu aş fi avut lângă minepersoane care au concurat la ideea de a ser e a l i z a

această expozi-ţie. Le aduc mul-ţumirile mele”.

Prof. dr. Lu-cian Strochi, cri-tic de artă:„Sigur, sunt mi-niaturi, dar uitaţi-vă cât de adâncăe perspectiva înfoarte multe pic-turi ale doamnei

Elena Chiru. Oricât de mică ar fi lucrarea, ea estesemnată. Autoarea nu vrea ca tablourile ei să fieanonime. Artista plastică şi-a propus să ne deaacele engrame, acele amprente ale unei realităţi”.

Sub cer străinPe 19 decembrie 2017, la Muzeul de Istorie

şi Arheologie Piatra-Neamţ a fost vernisată expo-ziţia „Sub cer străin. Locuitorii Lituaniei în lagă-rele şi locurile de exil din U.R.S.S. Anii1940-1958”, realizată de Centrul de Cercetare aGenocidului şi Rezistenţei Populaţiei Lituaniei şiMuzeul Victimelor Genocidului.

Prin realizarea acestei expoziţii, cetăţenii Eu-ropei, în special tânăra generaţie, află informaţiipreţioase legate de crimele pe care regimurile to-talitare, nazist şi sovietic, le-au comis pe teritoriulLituaniei.

Expoziţia a fost prezentată pentru prima datăla 21 iunie 2011, la o serată în Parlamentul Euro-pei, marcând trecerea a 70 de ani de la declanşareadeportărilor din Lituania. Ulterior, îmbogăţită subraport tematic, a fost itinerată în Polonia, Franţa,Marea Britanie, Lituania, Republica Moldova.

În cadrul manifestării a fost prezent şi conf.univ. dr. Virgiliu Bârlădeanu, cercetător ştiinţificcoordonator în cadrul Institutului de Istorie alAcademiei de Ştiinţe a Moldovei, secretarul Pro-gramului de cercetare „Recuperarea şi valorifica-rea istorică a memoriei victimelor regimuluitotalitar-comunist din RSS Moldovenească în pe-rioada anilor 1940-1941 şi 1944-1953”.

Expoziţia poate fi vizitată în perioada 19 de-cembrie 2017-31 ianuarie 2018.

E

Violeta MOŞU(Continuare în pag. 4)

trategia Sindicatului Liber al Lucrătorilor din Învăţământ şi CercetareŞtiinţifică Neamţ pentru anul 2018 face parte integrantă din StrategiaSindicatului Liber al Lucrătorilor din Învăţământ şi Cercetare Ştiin-ţifică Neamţ pentru anii 2013 – 2018, aprobată în cadrul ConferinţeiJudeţene a SLLICS Neamţ din 22.06.2013.

Obiective: 1. Implicarea în elaborarea, modificarea şi respectarea legislaţiei

pentru învăţământ precum şi a celei referitoare la relaţiile de muncă;2. Menţinerea locurilor de muncă prin respectarea numărului maxim de

elevi în clasă, prevăzut de lege şi prin respectarea normativelor de muncă dedinaintea apariţiei Legii nr. 1/2011;

3. Asigurarea unor condiţii decente de muncă;4. Păstrarea unităţii sindicale la nivel judeţean, federativ şi confedera-

tiv;5. Creşterea eficienţei managementului organizaţiei sindicale;6. Promovarea fermă în cadrul organizaţiei a principiului solidarităţii;7. Creşterea nivelului de profesionalizare a liderilor şi membrilor de sin-

dicat.

Acţiuni:

1. Elaborarea unor propuneri pentru o nouă Lege a Educaţiei Naţionaleşi pentru Statutul personalului didactic;2. Propuneri pentru modificarea unor articole din Legea 153/2017;3. Aplicarea corectă şi unitară în toate unităţile de învăţământ prin deciziiale Comisiei paritare ISJ Neamţ – Sindicat, a conţinuturilor documen-telor normative elaborate pentru învăţământ;4. Intervenţii directe pe lângă ordonatorii de credite pentru a se preveniabuzurile în aplicarea actelor normative elaborate pentru învăţământ.5. Acţiuni în instanţă:– Promovarea de acţiuni în instanţă pentru recuperarea sumelor provenite

din dobânda legală cuvenită pentru drepturile salariale câştigate în instanţă;– Iniţierea de acţiuni în instanţă pentru o salarizare corectă a personalului,

dacă este cazul.6. Implicarea în executarea hotărârilor judecătoreşti deja pronunţate,prin:– Elaborarea de cereri de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti,

adresate angajatorilor;– Discuţii directe cu ordonatorii de credite;– Plângeri penale;– Executări silite.7. Intervenţii pe lângă ordonatorii de credite pentru plata la timp a sala-riilor.8. Implicarea în promovarea unui dialog social real prin participarea ac-

tivă în structurile de dialog bipartit şi tripartit al unor instituţii ca ITM,AJOFM, CAS, Comisia paritară de la nivelul ISJ Neamţ, Comisiile paritaredin unităţile şcolare, Comisia de dialog social de pe lângă Prefectura Neamţ,

Comisia de autorizare a furnizorilor de formare profesională pentru adulţi,Comisia pentru egalitate de şanse precum şi prin participarea ca observatoriîn Consiliul de administraţie al ISJ Neamţ, Consiliile de administraţie aleunităţilor şcolare, Comisiile de disciplină din unităţile şcolare, Colegiul dedisciplină de pe lângă ISJ Neamţ, Comisiile pentru acordarea gradaţiilor demerit şi cea pentru mobilitatea personalului didactic.

9. Promovarea unui dialog permanent cu alte organizaţii sindicale, cuorganizaţiile de elevi, studenţi şi părinţi precum şi cu ONG –urile care se im-plică în proiecte ce vizează educaţia.

10. Punerea în dezbaterea Comisiei de dialog social de pe lângă Prefec-tura Neamţ a unor teme fundamentale pentru sistemul de învăţământ (struc-tură, finanţare, normare, salarizare, condiţii de muncă, protecţie socială).

11. Informarea permanentă a membrilor de sindicat despre acţiunile or-ganizate de către sindicatul judeţean, federaţie şi confederaţie prin interme-diul mass-media, a revistei Apostolul, a site-ului sindicatului, comunicate şimateriale trimise prin poşta electronică în unităţile şcolare şi liderilor de sin-dicat sau prin întâlniri directe cu membrii de sindicat.

12. Consultarea membrilor de sindicat la luarea deciziilor care vizeazădeclanşarea unor eventuale mişcări revendicative.

13. Implicarea în mişcarea sindicală naţională şi internaţională prin par-ticiparea la acţiunile organizate de federaţie şi confederaţie.

14. Demersuri pe lângă ISJ Neamţ, Ministerul Educaţiei şi alte instituţiipentru rezolvarea unor probleme punctuale ale membrilor de sindicat.

15. Consolidarea grupelor sindicale din şcoli prin reorganizarea lor încazul restructurării reţelei de învăţământ şi prin acordarea de asistenţă în ve-derea organizării alegerilor de noi birouri sindicale, acolo unde este cazul.

16. Consilierea membrilor de sindicat cu privire la drepturile lor, ce de-curg din legi şi alte acte normative.

17. Medierea unor eventuale stări conflictuale între membrii de sindicatşi conducerile unităţilor şcolare.

18. Solidarizarea cu membrii de sindicat aflaţi în dificultate prin derula-rea programului de ajutoare sociale.

19. Identificarea unor surse de finanţare naţionale şi europene pentruproiecte educative şi sindicale.

20. Organizarea şi derularea unor activităţi de formare profesională şisindicală (cursuri, simpozioane, dezbateri, ateliere de lucru).

21. Identificarea posibilităţilor de a realiza parteneriate sociale avanta-joase pentru membrii de sindicat.

22. Schimburi de bune practici naţionale şi internaţionale.23. Asigurarea de bilete de odihnă şi tratament pentru membrii de sin-

dicat la preţuri avantajoase.24. Participarea la activităţi culturale şi sportive.25. Implicarea în organizarea unor activităţi legate de împlinirea a 100

de ani de la Marea Unire.26. Recenzarea anuală a membrilor de sindicat.

Biroul Operativ al SLLICS Neamţ,Prof. Gabriel PLOSCĂ

StrategiaSindicatului Liber al Lucrătorilor din Învăţământşi Cercetare Ştiinţifică Neamţ, pentru anul 2018

S


APOSTOLULPag. 4


Festivalul de Datini şi Obiceiuri„Steaua sus răsare”

entrul pentru Cultură şiArte „Carmen Saeculare”Neamţ a organizat mier-curi, 27, şi joi, 28 decem-brie, pe Platoul CurţiiDomneşti, cea de-aXLIX-a ediţie a Festivalu-lui de Datini şi Obiceiuri

„Steaua sus răsare”, o manifes-tare încadrată în programul Târ-gului de Crăciun la Neamţ.

Ca în fiecare an, la Piatra-Neamţ, s-au reunit oaspeţi de peste hotare, dar şi unele dintre cele mai spec-

taculoase formaţii de datini şi obiceiuri, din judeţ şi din ţară, cetele de colin-dători, urători şi mascaţi întâmpinând publicul cu frumuseţea colindelor, apluguşorului şi a sorcovei, dar şi cu jocul arhaic al caprei, ursului, cerbului…

Au urcat pe scena Festivalului, după tradiţionala paradă prin centrul ora-şului: „Căiuţii de la Mihoreni” (Cernăuţi, Ucraina); ansamblul folcloric„Chişcărenii şi moştenitorii” (Republica Moldova); ansamblul „Cununa So-meşană” (Maieru, Bistriţa Năsăud), ansamblul folcloric aromân „Dor” (Sa-righiol, Tulcea), ansamblul folcloric „Cerbul” (Heleşteni, Iaşi), Urşii de laAsău (judeţul Bacău) ş. a.

Din Neamţ au fost prezente formaţii şi alaiuri de datini şi obiceiuri dinFarcaşa, Pânceşti, Agapia, Trifeşti, Bălţăteşti, Roznov, Mărgineni, Urecheni,Gârcina şi, desigur, tradiţionalul ansamblu „Floricică de la munte”.

UAP Neamţ propune 20 de expoziţiiîn 2018

Uniunea Artiştilor Plastici (UAP) din România, Filiala Neamţ, a făcutcunoscut programul manifestărilor din acest an. Seria celor 20 de evenimente

C

(urmare din pag. 3)

ianuarie 2018

Raportasupra activităţii desfăşurate de Sindicatul din

Învăţământ Neamţ în anul 2017Acţiuni sindicale

nul 2017 a fost unul cu multe evenimente nefericite – formarea cuîntârziere a guvernului, aprobarea bugetului de stat de asemenea,cu întârziere, căderea Guvernului şi formarea unuia nou, multe eroride guvernare, apariţia unor acte normative nerealiste şi promisiunineonorate. Toate acestea au afectat statutul social al celor care lu-crează în învăţământ şi au creat o stare de nesiguranţă şi de lipsăde perspectivă. În aceste condiţii Sindicatul din Învăţământ Neamţ

s-a găsit în faţa multor provocări dificile. În ciuda eforturilor organizaţiilorsindicale judeţene şi naţionale, multe dintre problemele membrilor de sin-dicat nu au putut fi rezolvate pe măsura aşteptărilor lor şi de aici a apăruto stare de nemulţumire şi indiferenţă faţă de acţiunile sindicale.

Deşi la 1 ianuarie 2017 s-a obţinut o creştere salarială de 15 %, încontinuare aşteptările ne-au fost înşelate deoarece s-a renunţat la majo-rarea de 20% promisă a se aplica de la 1 iulie 2017, Legea 153/2017 –Legea salarizării unitare nu a adus nimic bun în îmbunătăţirea salarizăriicelor care lucrează în învăţământ, iar în bugetul naţional nu se regăseausumele pentru plata hotărârilor judecătoreşti.

Sindicatul din Învăţământ Neamţ, alături de celelalte sindicate dinţară au încercat să organizeze acţiuni revendicative, dar colegii noştrimembri de sindicat nu au aderat în număr suficient la blocarea anuluişcolar 2016-2017. În aceste condiţii, conducerea Sindicatului a încercatrezolvarea problemelor prin dialog social şi negocieri şi în acest contextse înscriu mai multe întâlniri cu prefectul judeţului Neamţ sau cu repre-zentanţi ai Guvernului. Spre sfârşitul anului s-a reuşit ca prin rectificăribugetare să fie aduşi banii pentru salarii şi în bună parte şi pentru hotă-rârile judecătoreşti. De asemenea s-a reuşit corectarea unor prevederi aleLegii 153/2017 şi finanţarea şcolilor pe filiera Ministerul Educaţiei, ins -pectorate şcolare, unităţi de învăţământ.

În concordanţă cu Statutul său, în perioada raportată, Sindicatul dinÎnvăţământ Neamţ a acţionat pentru reprezentarea şi asigurarea funcţio-nării structurilor de dialog social.

Astfel, pe plan local S.L.L.I.C.S. Neamţ a fost reprezentat în struc-turile bi şi tripartite ale unor instituţii ca: ITM, AJOFM, CAS, precum şiîn Comisia Paritară de la nivelul ISJ Neamţ, Comisia de autorizare a fur-nizorilor de formare profesională pentru adulţi, Comisia pentru egalitatede şanse. Relaţiile de parteneriat social între sindicatul nostru şi acesteinstituţii ne-au asigurat intervenţia promptă a autorităţilor în rezolvareaunor probleme existente în teritoriu privind executarea hotărârilor jude-cătoreşti, decontul navetei cadrelor didactice aplicarea unitară şi corectăa unor acte normative, salarizarea personalului din învăţământ şi a în-lesnit comunicarea între reprezentanţii şcolilor şi ai autorităţii publicelocale.

De asemenea, sindicatul a fost reprezentat prin observatori(membri ai B.O. şi /sau ai Consiliului Judeţean ori lideri de sindicatdin unităţile şcolare) în Consiliul de Administraţie al ISJ Neamţ, în Co-misia pentru mobilitatea personalului didactic, în Colegiul de disciplinăde pe lângă ISJ Neamţ sau Comisiile de disciplină din unităţile şcolare.La lucrările acestor comisii, rolul de observator nu s-a redus la acelade spectator ci, de fiecare dată, atunci când au apărut probleme ce pu-teau afecta interesele membrilor noştri de sindicat, am luat atitudine,ne-am exprimat punctul de vedere cu argumente, asigurându-ne de res-pectarea legii.

În rezolvarea problemelor cu caracter general un rol esenţial l-a avutcolaborarea cu Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Confe-deraţia Sindicatelor Democratice din România.

Activitatea juridică

În anul 2017, Biroul Operativ al S.L.L.I.C.S. Neamţ a continuat ac-tivitatea din anii anteriori, având ca obiectiv central apărarea drepturilormembrilor de sindicat şi garantarea unor condiţii de muncă decente.

Astfel, pe lângă activităţile curente de informare, consiliere şi me-diere, Sindicatul din Învăţământ Neamţ a continuat acţiunile în justiţiepentru:

- Calculul şi plata diferenţelor de drepturi salariale care se cuvin per-sonalului didactic auxiliar, încadrat pe funcţia de contabil şef (adminis-trator financiari) şi secretar şef care, începând cu data de 1 august 2016a fost reîncadrat pe funcţii de execuţie, înregistrând astfel diminuări alesalariilor în perioada 01.08.2016 – 01.12.2016 – 35 dosare /70 benefi-ciari.

- Calculul şi plata dobânzii legale aferentă sumelor reprezentândcreşteri salariale câştigate prin hotărâri judecătoreşti, conform Legii285/2010 pentru perioada 01.01.2011 – 13.05.2011 – 113 dosare (per-sonal didactic şi didactic auxiliar).

- Calculul şi plata dobânzii legale aferentă sumelor câştigate prinhotărâri judecătoreşti, reprezentând nediminuarea cu 25% a salariilorpersonalului nedidactic (73 dosare – 678 beneficiari).

Am înaintat pe rolul instanţelor şi alte dosare individuale pentru:- Anularea unor hotărâri nelegale ale Consiliului de administraţie de

la Şcoală gimnazială „Daniela Cuciuc” Piatra-Neamţ;- Anularea unor acţiuni de executare silită declanşate împotriva unor

angajaţi disponibilizaţi de la Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu” Pia-tra-Neamţ.

La solicitarea grupelor sindicale din unităţile de învăţământ am re-curs la învestirea cu formulă „definitiv” a hotărârilor judecătoreşti princare am obţinut dobânzile legale aferente sumelor câştigate conform

A


APOSTOLUL Pag. 5


xpoziţionale va fi des-chisă de pictorulGheor ghe Cuciureanuşi va fi continuată deprof. Gheorghe Va-dana, decanul de vâr-stă al artiştilor plastici

nemţeni. Iată programulcomplet:

Gheorghe Cuciureanu(15-31 ianuarie); GheorgheVadana (1-14 februarie); Mihai Coţovanu (15-28 februarie); Petru Dia-conu (1-14 martie); Mihai Agape (15-31 martie); Lucian Gogu-Craiu (1-14 aprilie); Ştefan Potop (15-30 aprilie); Mariana Papară (1-14 mai);Bogdan Enache (15-31 mai); Florin Zaharescu (1-14 iunie); Zilele Ora-şului (15-30 iunie); Eric Matei (1-14 iulie); Romeo Ionescu (15-31 iulie);Dumitru Mosor (1-14 septembrie); Tabere de creaţie (15-30 septembrie/1-14 octombrie); Dumitru Bezem (15-31octombrie); Cristinel Prisăcaru (1-14 noiembrie); Damian Popa (15-30 noiembrie); Salonul de iarnă (1-31decembrie).

Eternul EminescuDuminică, 14 ianuarie 2018, la sala „Calistrat Hogaş” a Consiliului Ju-

deţean Neamţ, în cadrul proiectului Eternul Eminescu, Centrul pentru Culturăşi Arte „Carmen Saeculare”, în parteneriat cu Asociaţia „Pro Valores”, a orga-nizat un deosebit spectacol de poezie şi muzică, în care versurile Poetului Na-ţional s-au împletit cu armonii imaginate de George Enescu şi Dinu Lipatti.

Eternul Eminescu se înscrie, în acest an, într-un dublu eveniment na-ţional: Ziua Culturii Naţionale şi Centenarul Marii Uniri şi a avut ca invitaţidoi artişti de primă valoare: actorul Adrian Titieni şi pianistul Horia Maxim.Spectacolul a fost prezentat de Sebastian Crăciun, realizator de emisiuni laRadio România Cultural.

Actorul Adrian Titieni are o filmografie de invidiat, este profesor şi a fosto vreme rector la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică„I. L. Caragiale”, deţinând mai multe premii de interpretare, dintre care, celmai recent, Premiul „Silver Hugo”, l-a obţinut la Festivalul Naţional de Filmde la Chicago pentru rolul din filmul lui Cristian Mungiu, „Bacalaureat”.

e

(Continuare în pag. 6)

ianuarie 2018

Raportasupra activităţii desfăşurate de Sindicatul din

Învăţământ Neamţ în anul 2017egii 221/2008 şi a Legii 330/2009 şi le-am transmis în unităţileşcolare (prin liderii de sindicat) cu cererile de punere în executare– 146 dosare dobândă Legea 221 şi 143 dosare dobândă Legea330.

Am monitorizat permanent modul în care s-au pus în exe-cutare sentinţele civile definitive, mai ales datorită faptului că înLegea Bugetului de Stat pe anul 2017 nu au fost prevăzute su-

mele necesare pentru plata restanţelor stabilite prin hotărâri judecăto-reşti. Prin intermediul federaţiei am făcut demersuri către M.E.N.,Ministerul Finanţelor Publice, Primul-Ministru, astfel încât, la finalulanului am primit, prin rectificare bugetară, sumele solicitate cu aceastădestinaţie.

În acest an s-a semnat C.C.M.U.N.S.A.I.P. între M.E.N. şi federa-ţiile sindicale reprezentative din învăţământ, contract înregistrat la Mi-nisterul Muncii şi Justiţiei Sociale sub nr. 78/22.02.2017 şi publicat înMonitorul Oficial, Partea V, nr. 1/28.02.2017. Prin acest contract s-a sta-bilit modalitatea concretă de negociere a C.C.M. la nivel de grup de uni-tăţi, ceea ce a permis ca în judeţul Neamţ să fie negociat şi semnatC.C.M.U.I.P. între Inspectoratul Şcolar judeţean Neamţ şi SindicatulLiber al Lucrătorilor din Învăţământ şi Cercetare Ştiinţifică Neamţ, con-tract înregistrat la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale – D.D.S. sub nr.309/11.05.2017.

De remarcat că prin acest contract s-a prevăzut:* nerespectarea hotărârilor Comisiei Paritare atrage răspunderea dis-

ciplinară sau, după caz, penală, a persoanei sau persoanelor vinovate;* dreptul personalului din învăţământ de a beneficia de 5 zile libere

plătite /an şcolar, pe baza de învoire colegială;* perioadele în care personalul din învăţământ s-a aflat în concediu

fără plata pentru formare profesională, reprezintă vechime în muncă/în-văţământ.

Implicarea sindicatului nostru, ca parte a societăţii civile, în luareadeciziilor şi implementarea politicilor publice, s-a realizat prin:

* transmiterea către F.S.L.I. a propunerilor /amendamentelor în ve-derea elaborării actelor normative ce vizează sistemul de învăţământ şiangajaţii acestuia (Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea con-cursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct, Meto-dologia cadru privind organizarea şi funcţionarea consiliilor deadministraţie din unităţile şcolare, ROFUIP, Proiectul Legii Salarizării,Modificări la Legea Dialogului Social.

* înaintarea unor adrese, scrisori, petiţii către autorităţile publice lo-cale şi centrale, şi chiar solicitarea de întâlniri informale în vederea re-zolvării unor situaţii concrete semnalate de către membrii de sindicat dinteritoriu (decont navetă, executarea hotărârilor judecătoreşti, întârzierisalarii, reduceri norme, abuzuri).

Formare şi proiecte

În anul 2017, majoritatea liderilor de sindicat au fost cuprinşi într-unprogram de formare sindicală, desfăşurat în mai multe sesiuni cu tema„Dialogul social şi leadership în educaţie” purtător de 15 credite profe-sionale.

De asemenea a continuat parteneriatul cu Crucea Roşie filialaNeamţ, pentru implementarea programului de formare „Acordarea pri-mului ajutor”.

În luna martie 2017, Sindicatul din Învăţământ Neamţ a organizatla Piatra-Neamţ un program de formare pentru contabilii organizaţiilorsindicale şi pentru membrii comisiilor de cenzori.

Din decembrie 2017, Sindicatul din Învăţământ Neamţ s-a acreditatca „Centru de testare autorizat CERTIPORT” pentru certificarea inter-naţională IC3-GS4 (Internet and Computing Core Certification – GlobalStandard 4).

În ideea participării membrilor noştri de sindicat la mobilităţi şi for-mări internaţionale, s-a propus spre finanţare un proiect Erasmus + şi s-a încheiat un parteneriat cu Asociaţia pentru Calitate şi Competenţe înEducaţie (ACCES) din Republica Moldova

Alte activităţi

În perioada 8-10 septembrie 2017, Sindicatul din ÎnvăţământNeamţ a participat la a V-a ediţie a „Spartachiadei profesorilor”, ma-nifestare sportivă organizată de Alianţa Sindicatelor din ÎnvăţământSuceava, cu o delegaţie formată din 18 persoane care au concurat lacâteva ramuri şi discipline sportive, dintre care: volei, fotbal, nataţieşi badminton.

Împreună cu reprezentanţii Federaţiei Sindicale din Educaţie şi Şti-inţă, din Republica Moldova s-a încheiat un parteneriat în vederea orga-nizării aniversării a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, careva avea loc pe 24 martie 2018 la Seminarul Teologic „Veniamin Costa-che” Vânători Neamţ.

În luna noiembrie 2017, reprezentanţii, Sindicatului din ÎnvăţământNeamţ au participat la lucrările Congresului Confederaţiei Sindicatelordin România şi la lucrările Conferinţei Naţionale a Federaţiei Sindicate-lor Libere din Învăţământ. De subliniat că şi reprezentanţi ai sindicatuluinostru au fost aleşi în organismele de conducere ale acestor structuri sin-dicale.

Biroul Operativ al Sindicatului Liberal Lucrătorilor din Învăţământ şi Cercetare Ştiinţifică Neamţ

L

Lecţia de istorie

APOSTOLULPag. 6


onsiderat a fi unul dintre cei mai buni pianişti ai generaţiei sale, HoriaMaxim este invitat să participe, frecvent, la importante festivaluri naţio-nale şi internaţionale: „Europäische Wochen Festspiele” (Passau, Germa-nia), Festivalul Internaţional „George Enescu” (Bucureşti), „IsraelFestival” (Ierusalim, Israel), „Nuova Consonanza” (Roma, Italia).

„Călătorie în imaginar”cu Petru Diaconu şi Bogdan Enache

Sestri Art Gallery (str. Borzogheanu nr. 4) a găzduit, în ianuarie, expo-ziţia îndrăgiţilor artişti plastici Petru Diaconu şi Bogdan Enache. Intitulată„Călătorie în imaginar”, aceasta ne recomandă să-i descoperim, o dată înplus, din perspectiva calităţii lor de creatori de frumos. De talentul şi sensi-bilitatea artiştilor s-a bucurat 22 de zile şi publicul romaşcan, între 23 no-iembrie şi 14 decembrie.

Emil Nicolae, critic de artă: „Revederea unei expoziţii, în capul meu,

ar fi precum reci-tirea unei cărţi.Am citit-o laRoman şi o maicitim şi aici. Săştiţi că şi o expo-ziţie se poate citi.Este chiar reco-mandabil. La re-citire, nu o mai ieide la capăt, filă cufilă, o iei pe să-rite. Cauţi pagi-nile în care airămas legat de o

poveste sau în care l-ai identificat stilistic pe autor. Să închidem cartea şi săne oprim la nişte file. Fiind doi autori, caut câte o filă pentru fiecare. Văleagă meşteşugul, un fel de aplicaţie pe artefact. Ies lucruri diferite, pentrucă imaginarul fiecăruia dintre voi are alte particularităţi”.

C

(urmare din pag. 5)

ianuarie 2018

În aşteptarea Simbolurilor Regale ale Marii Uniri iprian-Dorin Nicola (n. 19.04. 1976) a ab-solvit Liceul Calistrat Hogaş din Piatra-Neamţ (1994), este licenţiat în istorie alUniversităţii Al. I. Cuza, Iaşi (1998), afăcut studii aprofundate în Franţa, unde afost bursier SOCRATES la universităţiledin Tours, Angers şi Orleans (1999) şi are

un doctorat în istorie la Universitatea Al. I.Cuza, Iaşi (2006).

Scurt timp, profesor de istorie (1998-2001),apoi, în cadrul Complexului Muzeal judeţeanNeamţ, muzeograf-arheolog la Muzeul de Isto-rie şi Arheologie (2001-2004) şi cercetător şti-inţific la Centrul Internaţional de Cercetare aCulturii Cucuteni (din anul 2004).

Este atestat ca Expert în bunuri arheologiceşi istorico-documentare, are calitatea de Arheo-log-expert şi este membru în Comisia Naţionalăa Muzeelor şi Colecţiilor din România.

În cadrul Complexului Muzeal judeţeanNeamţ, a îndeplinit funcţia de director adjunct(mai 2007- aprilie 2016), şi director-manager in-terimar (aprilie-august 2016; mai-decembrie2017). În urma câştigării concursului pentruocuparea postului de director-manager, cu omedie finală aproape de maxim – 9,88, Ciprian-Dorin Nicola este instalat ca director plin, în ia-nuarie 2018.

● Domnule director, nu vreau să discutămdespre drumul pe care, în România, un om po-trivit ajunge la locul potrivit. Mi se pare undrum încă plin de năbădăi, prin urmare vom li-mita discuţia la chestiuni tehnice. Sunteţi de maimultă vreme o autoritate în specialitatea dvs.,aşa că vă rog să punctaţi liniile directoare aleactivităţii Complexului Muzeal Neamţ, în anulcare tocmai s-a încheiat.

– Anul trecut Complexul Muzeal JudeţeanNeamţ a făcut ceea ce face bine de mai multăvreme. Adică a desfăşurat activităţi culturale,ştiinţifice şi de cercetare, a asigurat îndrumareavizitatorilor la toate unităţile muzeale deschisepentru public, şi a încercat să răspundă cât maieficient normelor academice, obiectivelor stra-tegice trasate la nivel naţional de viziunea dedezvoltare durabilă în domeniul cultural, subor-donându-se, normal, legislaţiei în vigoare.

Principalele direcţii au vizat actualizareaexpoziţiilor permanente, organizarea de expozi-

ţii temporare, sesiuni, simpozioane, colocvii,desfăşurarea cercetării ştiinţifice prin săpăturiarheologice sistematice, supravegheri arheolo-gice la proiecte de investiţii, cercetări arheolo-gice cu caracter preventiv, prelucrareamaterialului arheologic, colectarea de materialegeologice, paleontologice şi biologice, studiu înarhive şi biblioteci, realizarea şi editarea unorvolume de specialitate, derularea unor activităţicu caracter promoţional, asigurarea protecţiei

patrimoniului, gestiunea şi evidenţa patrimoniu-lui, realizarea planului de venituri extrabugetareşi asigurarea pregătirii profesionale a angajaţi-lor.

● Ca să zic aşa v-aţi îndeplinit fişa postului.Ce loc a avut relaţia cu şcoala în acest noian deactivităţi?

– S-a acordat o atenţie mult mai mare deru-lării proiectelor de Educaţie muzeală, prin Ate-liere pedagogice cu tema „Evul mediurecompus”, prin iniţiativa de implementareaproiectului „Museum SC(h)OOL” (evaluarea şistudierea colecţiilor muzeale şcolare), prin con-tinuarea şi extinderea ariei de aplicare a proiec-telor de educaţie muzeală de tipul atelierepedagogice cu tema „Muzee şi Şcoli” „Voluntari

în muzee” derulate de specialiştii instituţieinoastre la unităţi de învăţământ şi muzee(Neamţ, Bacău, Galaţi, Iaşi), în paralel cu de-mersurile de a deschide punţi între muzee şişcoli (prin organizarea de concursuri şcolare şiateliere experimentale) spre a facilita cunoaşte-rea patrimoniului cultural naţional, mai ales prinintermediul atelierelor de arheologie experimen-tală.

● Aceasta priveşte alfabetizarea celor mici.Cu adulţii cum v-aţi descurcat?

– S-au organizat şi întâlniri şi discuţii cufactorii de decizie la nivelul instituţiilor de cul-tură din judeţ, aşa cum a fost Masa rotundă Pro-tecţia patrimoniului cultural – Aspectelegislative, în colaborare cu Direcţia Judeţeanăpentru Cultură Neamţ şi Inspectoratul Judeţeande Poliţie Neamţ – Poliţia de Patrimoniu. În ace-laşi context s-a desfăşurat Masa rotundă Ten-dinţe actuale în managementul muzeal.Probleme de sistem şi perspective, care a reunitla Piatra-Neamţ manageri de instituţii muzealeşi promotori culturali din întreaga ţară sau Masarotundă – Vocaţia libertăţii. Forme de disidenţăîn România anilor 1970-1980, care i-a avutdrept invitaţi pe Ana-Maria Cătănuş, cercetătorîn cadrul Institutului Naţional pentru Studiul To-talitarismului, Academia Română şi Igor Caşu,director (fondator) al Centrului pentru StudiereaTotalitarismului de la Facultatea de Istorie şi Fi-losofie a Universităţii de Stat din Moldova.

● Ştiu că aţi lucrat singuri în punctareaunui calendar local şi naţional, dar aţi avut şinumeroase colaborări. V-aş ruga să nuanţaţipuţin…

– Momentele aniversare de peste an s-auconcretizat în manifestări precum Aniversarea:Ion Creangă – 180 de ani de la naştere (1 martie2017); Simpozionul: Ziua Oraşului Roman (30martie – 625 de ani de la prima atestare docu-mentară); Simpozionul – Zilele „CalistratHogaş” – 170 de ani de la naştere. Călătoria catemă literară (19 aprilie 2017); Expoziţia tem-porară – 140 de ani de la proclamarea Indepen-denţei de Stat a României (mai-iunie 2017);Simpozionul – Evocarea unor personalităţinemţene (24 iunie 2017); Expoziţia temporară:Muzeul de Istorie Roman – 60 de ani. Şantierearheologice în obiecte şi imagini, (septembrie2017); Simpozionul – Zilele „Calistrat Hogaş”

C

● Interviu cu dr. Dorin Ciprian Nicola,directorul Complexului Muzeal Neamţ

cum 168 de ani, pe data de 15 ianuarie 1850, venea pe lume Mihai Emi-nescu, „cel mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pă-mântul românesc”. Fără Eminescu, am fi fost mai săraci, mai goi, maipuţin români. Şi-a închinat viaţa slujirii neamului său, pe care l-a iubitca nimeni altul, arzând ca o flacără pentru idealul libertăţii şi unităţii na-ţionale.

În întunericul ateismului comunist, când orice manifestare de pa-triotism şi credinţă era pe loc înfierată de securitate, versurile poetului

naţional erau ca o gură de oxigen, ca o oază de lumină şi speranţă. Fosta deţi-nută politic, nemţeanca Aspazia Oţel Petrescu, îşi aminteşte cum a fost salvată,în închisoarea de la Mislea, de versurile „Rugăciunii” eminesciene:

„Zăceam într-o disperare neagră, izolată în închisoarea de la Mislea, bla-goslovită cu patru ani de detenţie peste cei zece executaţi deja. Singură, într-un pustiu absolut, în total regim de exterminare. De nicăieri niciun ajutor,nicio lumină, nicio speranţă. În negura totală, brusc mi s-a iscat în minte «Ru-găciunea» eminesciană. Mi-au tot revenit cu obstinaţie versurile «Înalţă-ne,ne mântuie / Din valul ce ne bântuie». A fost începutul recuperării mele. Amrealizat cu luciditate că eram în vâltoarea unui val ce mă bântuia şi din carenu eram capabilă să mă ridic. Am realizat apoi că doar Sfânta Fecioară Mariamă putea înălţa pe aripa rugăciunii şi m-am rugat Ei. Am scris despre acest

moment apocaliptic din viaţa mea de întemniţată, dar nevrednica de mine amomis să detaliez acest moment pe care azi îl numesc «clipa mea Mihai Emi-nescu». Prin versurile sale, el mă luase în experienţa sa de credincios, m-aajutat să-mi aflu diagnosticul şi mi-a îndreptat speranţa către Crăiasa îngerilorpe aripa rugăciunii sale.” (www.mihai-eminescu.ro)

O mărturie din 1886, din ultima parte a vieţii poetului, confirmă legăturaacestuia cu Divinitatea. În acea perioadă, Eminescu se afla la MănăstireaNeamţ, unde a cerut să fie spovedit şi împărtăşit. Evenimentul a fost consemnatde un duhovnic al mănăstirii pe un Ceaslov, în data de 8 noiembrie 1886, chiarde ziua Sfinţilor Voievozi Mihail şi Gavriil. Potrivit cercetătorului Nae Geor-gescu, după ce a primit Sfânta Împărtăşanie, Eminescu a sărutat mâna preotului,spunându-i că ar vrea să fie îngropat la ţărmul mării, lângă o mănăstire demaici, şi să asculte în fiecare seară cântarea „Lumină lină”.

Iată şi consemnarea din anul 1886: „Pe ziua de Sfinţii Voievozi în anul1886 m-au chemat la M-rea Neamţu, la bolniţă, şi l-am spovedit şi l-am îm-părtăşit pe poetul M. Eminescu. Şi au fost acolo Ion Gheorghiţă, din Crăcăoani,care acum este primar. Iar Mihai Eminescu era limpede la minte, numai tareposac şi trist. Şi mi-au sărutat mâna şi mi-au spus: «Părinte, Să mă îngropaţi laţărmurile mării şi să fie într-o mănăstire de maici, şi să ascult în fiecare searăca la Agafton cum cântă Lumina lină…»” (I. N.)

Lecţia de istorie

APOSTOLUL Pag. 7

Minunea „Rugăciunii” eminesciene

A

ianuarie 2018

În aşteptarea Simbolurilor Regale ale Marii Uniri 100 de ani de la moarte – Amintirea pro-fesorului şi scriitorului Calistrat Hogaş(septembrie 2017); Simpozionul: 55 deani de la înfiinţarea Muzeului de Ştiin-ţele Naturii Roman (15 octombrie2017).

Dar, de un real interes s-au bucuratexpoziţiile temporare realizate cu importanţiparteneri culturali din ţară şi străinătate. Astfel,am colaborat cu Muzeul Naţional de Istorie aRomâniei (Portrete în istorie); cu Muzeul Na-ţional al Unirii Alba Iulia (Ciocnirea Civilizaţii-lor. Războaiele daco-romane ilustrate înmachete); cu Muzeul Naţional Peleş (ComorilePeleşului); cu Consiliul Naţional pentru Studie-rea Arhivelor Securităţii (40 de ani de la grevaminerilor din Valea Jiului); cu Muzeul din Sol-nhofen, Germania, (Peşti fosili oligoceni dinPiatra-Neamţ, România) în cadrul expoziţiei in-ternaţionale „First Solnhofen Exbition of scien-tific fossils”.

● Să revenim la cele curente…– Pentru promovarea tradiţiilor şi portului

popular am organizat la Muzeul de Etnografiedin Piatra-Neamţ, la Muzeul Memorial IonCreangă Humuleşti, la Muzeul de Istorie şi Et-nografie Tg. Neamţ, şi Muzeul de Istorie Romanexpoziţii, festivaluri, simpozioane, şezători cumare impact la public, după cum ne-am implicatsubstanţial în sărbătorirea Zilelor Oraşului Pia-tra-Neamţ, Zilelor Cetăţii Neamţ şi a Festivalu-lui medieval MedievArtFest.

Trebuie spus că şi în domeniul artelor fru-moase au avut loc o serie de manifestări expo-ziţionale importante, credem noi: RetrospectivaIulia Hălăucescu, expoziţia de grup Tabăra ar-tiştilor plastici nemţeni, expoziţia de picturăEduardo Diez, Bienala Naţională de Artă Plas-tică „Lascăr Vorel”, ediţia a XIV-a, la care auparticipat peste 170 de artişti plastici care auexpus lucrări de pictură, sculptură şi grafică.

● Şi sfârşitul de an?– Proiectele culturale de la finalul lui 2017

au vizat manifestări legate de Obiceiuri din Pos-tul Crăciunului, dar şi Simpozionul – 1 Decem-brie 1918 – Ziua Naţională a României,Expoziţia temporară – Regele Ferdinand I – Su-veranul României Mari, Zilele „Ion Creangă”,ediţia XLVIII, Expoziţia temporară – Sub cerstrăin. Locuitorii Lituaniei în locurile şi lagărele

de exil din URSS. Anii 1940-1958 – expoziţieorganizată în colaborare cu Ambasada Repu-blicii Lituania (14 dec. 2017-15 ian. 2018) ş.a.

Altminteri, şi în acest an au fost sărbătoritecum se cuvine Ziua Internaţională a Muzeelor– prin simpozioane, prezentări de carte, pro-grame artistice (17-18 mai) şi Noaptea Muzee-lor (20 mai).

● Un muzeu fără vizitatori e ca o partiturănecântată. Adică o cunosc doar profesioniştii.Cum faceţi să democratizaţi oferta dvs. speci-fică?

– Pentru ca managerul şi oferta sa să se si-tueze în plaja de consum a vizitatorului actualtrebuie să se apeleze la acele teme care nu ţinnumai de conţinutul exclusiv al colecţiei mu-zeale specifice unei unităţi, dar şi de evenimen-tele, ideile şi tendinţele culturale careanimă/preocupă societatea contemporană.Odată stabilită tematica şi alese mijloacele deexpunere pentru punerea cât mai atractivă înscenă a mesajului expoziţional, trebuie să ştimcărui tip de public ne adresăm şi cum îi satisfa-cem nivelul de aşteptări.

S-a dovedit, mai ales în ultimul deceniu, căo expoziţie adresată exclusiv unui anumit tip depublic beneficiază de un număr redus de vizita-tori, receptori ai mesajului intenţionat, motivpentru care abordarea noastră trebuie să fie unainterdisciplinară, prin intermediul căreia săgăsim puncte de interes comun cu o gamă multmai largă de vizitatori, cu pregătire, motivaţie şiniveluri de aşteptări din cele mai diverse.

Complexul Muzeal Judeţean Neamţ urmă-reşte prin acţiunile sale să includă atât muzeelesubordonate, cât şi colecţiile muzeale adminis -trate în ansambluri culturale vaste care să per-mită constituirea unor poli de atracţie pentruvizitatorii de pe plan local şi pentru turişti, caresă beneficieze nu doar de serviciile culturaleoferite în sensul punerii în valoare a patrimoniu-lui cultural ci şi de creaţia culturală curentă.

● Anul acesta este un an deosebit şi e depresupus că şi proiectele dvs. au o amprentăspecială…

– Proiectele propuse de Complexul MuzealJudeţean Neamţ în vederea marcării Centenaru-lui Primului Război Mondial şi al Marii Uniri auca obiectiv realizarea unui volum care să atragă

atenţia asupra participării judeţului Neamţ laprimul război mondial şi contribuţiei ţinutuluinostru la realizarea Marii Uniri. Volumul vareuni studii legate de participarea ţinutuluiNeamţ la Primul Război Mondial, descrierea si-tuaţiei oraşului Piatra-Neamţ şi a principalelorlocalităţi în perioada 1916-1918, reacţia popu-laţiei şi a autorităţilor locale şi judeţene la marileevenimente ale războiului, contribuţia nemţeni-lor la realizarea Marii Uniri, prezentarea monu-mentelor din judeţul Neamţ închinate eroilor dinPrimul Război Mondial.

Valorificând trecutul istoric, intenţionăm săpunctăm totodată şi rolul pe care Bicazul, do-meniu al Coroanei, l-a avut în vara anului 1918,atunci când familia regală a României, refugiatăla Iaşi începând cu luna decembrie 1916, a lo-cuit la Palatul regal de pe Valea Bistriţei, prin ri-dicarea unui monument comemorativ (troiţă) încinstea reginei Maria, Suverana României Mari,cu atât mai mult cu cât marele istoric NicolaeIorga, în calitate de preşedinte al Comisiei Mo-numentelor Istorice, a pus la 14 septembrie1939, în Poiana Crivaia – Tarcău, piatra funda-mentală pentru Mănăstirea Maica Domnului atuturor Mângâierilor, monument care urma săfie închinat Reginei Maria. Împlinirea a 80 deani de la moartea Reginei Maria, la 18 iulie2018, oferă prilejul unei reparaţii istorice, ştiutfiind faptul că dispariţia lui Nicolae Iorga şi in-staurarea regimului de factură totalitară au sto-pat aceste lăudabile şi obligatorii iniţiative alecontemporanilor Suveranei României Mari.

În acelaşi context ne propunem organizareaunei expoziţii temporare Simboluri regale aleMarii Uniri, în colaborare cu Muzeul Naţionalde Istorie a României şi Muzeul National Peleş.Expoziţia va aduce în faţa publicului nemţeancoroana purtată de regina Maria la Încoronareasa ca Suverană a României Mari, buzduganulRegelui Ferdinand I şi mantiile regale de la În-coronare.

● Vă doresc succes în materializarea aces-tor gânduri şi, pentru că spaţiul nostru este li-mitat, vom reveni pentru a discuta şi despreactivitatea ştiinţifică şi editorială a ComplexuluiMuzeal.

Cu mult drag.

A întrebat Mircea ZAHARIA

–

Lecţia de istorie

APOSTOLULPag. 8ianuarie 2018

Maluri de Prut – Basarabia necunoscutăMaluri de Prut – Basarabia Necunoscută”este un proiect cultural desfăşurat de Bi-blioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Pia-tra-Neamţ şi Radio România Chişinău,un proiect care a debutat la sfârşitul anu-lui trecut, dar care are acţiuni planificatepe tot parcursul Anului Centenarului,

Proiectul presupune organizareaunor activităţi cultural-educative,precum şi de documentare şi infor-mare în cadrul unor întruniri de tipdezbatere, cu invitaţi speciali dinstânga Prutului şi are, aşa cum dez-văluie şi titlul, menirea de a aducela lumină aspecte necunoscute sauuitate ale istoriei noastre recente.

Au fost deja parcurse teme pre-cum Marea Unire din 1918. Învă-ţământul în limba română dinTransnistria (17 octombrie 2017)– invitat special Ion Iovcev, direc-torul Liceului „Lucian Blaga” dinTiraspol); Pe urmele deportaţilordin Basarabia (1 noiembrie 2017)– invitaţi speciali istoricul Octavian Ţâcu, rea-lizatoarea TV Lucia Tăut, regizoarea VioletaGorgos. Despre acestea am vorbit pe larg latimpul potrivit (Apostolul nr 203 şi 204), astăziîncercăm doar să punctăm şi celelalte ediţii des-făşurate până în prezent.

● Cea de a treia ediţie a manifestării a avutca temă Presa şi libertatea de exprimare înRepublica Moldova, s-a desfăşurat pe 14 no-iembrie 2017 şi l-a avut ca invitat special peVlad Ţurcanu, jurnalist, comentator politic.

Paginând discuţiile, dra. Ina Guţu a subli-niat că: Există încă multe prejudecăţi saupuncte de vedere formate la prima mână în pri-vinţa orientării politice din Republica Moldovaşi a libertăţii presei basarabene. Faptele sepa-rate ar trebui puse într-un context mai larg, mo-dificând perspectivele asupra istoriei noastrerecente prin „curăţirea” adevărului-adevărat

de toată năclă-iala propagan-dei străine. E,de fapt, un apella cunoaştereaoamenilor, arealităţilor, şi larenunţarea laetichetele glo-bale, pentru căar trebui să neprivim mai multca indivizi cupersonal i tatedistinctă, decâtca o masă

amorfă. Preluând ştafeta, dl Vlad Ţurcanu a afir-

mat: Este limpede că opţiunile electorale alecetăţeanului sunt încă puternic influenţate dece vede acesta la tv. Sau de ce ascultă la radio.Adevărul este că spaţiul audiovizual din Repu-blica Moldova nu s-a modificat substanţial dela data declarării independenţei, de pe 7 august1991. Audiovizualul n-a urmat forma fireascăîntr-o ţară declarată independentă.

Intervenţia domniei sale a subliniat faptul

că problema libertăţii presei în Republica Mol-dova este strâns legată de problema propagan-dei ruseşti în estul Europei, fapt care, din anul2014 a devenit chiar un subiect abordat în Par-lamentul european. Acapararea principalelorcanale tv. de către limba rusă, cu propagandavădită sau mascată, politica incoerentă a Româ-

niei în relaţiile cu Basarabia nu pot trasa liniicerte ale evoluţiei acestor relaţii.

O oază de lumină şi speranţă în desfăşura-rea colocvială au adus-o un grup de elevi basa-rabeni de la Colegiul Naţional „GheorgheAsachi” din Piatra-Neamţ (Carolina Dadâm,Alina Ilii, Vlada Palanciuc, Tudor Sârbu şi Sa-bina Humă), care în intervenţiile lor au încercatsă puncteze aspiraţiile către un viitor liber, într-olume necenzurată. Sunt copii frumoşi, deţină-tori ai unui autentic sentiment patriotic, curaţişi talentaţi.(Cităm din Dorde casă deTudor Sârbu: Şicum stăteam lamargine dedrum,/Şi cumvedeam că nou-rii se lasă/ Cândmi-a venit înfaţă-un fum/ Eradorul, dorul meude casă.)

Vlad Ţur-canu s-a născutla 5 iunie 1972în Răzeni, raionul Ialoveni. A studiat la Univer-sitatea de Stat din Moldova, facultatea de Jur-nalism. Gazetar din anul 1992, la emisiuneaModern-club 805, la Radio Moldova, apoi di-rector de marketing la Radio Contact. Între2001 şi 2004 a lucrat la Radio Europa Liberă.Între anii 2004-2006 a fost expert în comuni-care la două proiecte medicale ale Comisiei Eu-ropene, iar între 2006–2008 a fost membru alConsiliului Coordonator al Audiovizualului.Director dezvoltare la programul mass-mediaal Institutului american IREX, USAID, directoradjunct al reprezentantei Mir TV în RepublicaMoldova, purtător de cuvânt şi consilier pentrucomunicare al preşedintelui Republicii Mol-dova. În anii 90, Vlad Ţurcanu a fost desemnatde două ori cel mai bun prezentator al postuluipublic de radio. În 2011 a fost declarat de Cen-trul pentru Jurnalism Independent cel mai bun

prezentator de radio din Republica Moldova. ● Desfăşurată pe 29 noiembrie 2017, în

Sala Atelier „Veronica Micle”, cea de a patradezbatere-dialog din cadrul proiectului cultural„Maluri de Prut-Basarabia Necunoscută”, aavut-o ca invitată pe Mariana Ţăranu, istoricce a adus în atenţia publicului Foametea orga-nizată de regimul sovietic în anii 1946-1947în Republica Moldova.

„Alături de deportări, colectivizare, dezna-ţionalizare, chimizare, strămutările în FederaţiaRusă şi în alte republici ale Uniunii Sovietice,foametea organizată este doar una dintre pagi-nile triste din istoria naţională a românilor ba-sarabeni din perioada sovietică. Toate acestepolitici au fost, potrivit istoricilor, nişte formeale terorii promovate pe toate teritoriile ocu-pate, cu precădere în stânga Prutului, şi au avutdrept scop distrugerea coloanei vertebrale apopu laţiei şi distrugerea oricărei forme de re-zistenţă a românilor basarabeni.

Chiar din primele zile ale celei de a douaocupaţii sovietice s-a început o politică la nivelde stat de sărăcire a populaţiei. Anul 1946-1947a fost un an cumplit, marcat de secetă, însă vo-lumul impozitelor colectate de la populaţie nus-a micşorat. Ceea ce a culminat cu foametea.Istoriografia sovietică a speculat mult pe seamasecetei din vara anului 1946, invocând-o camotiv de bază, ceea ce nu este adevărat. Înpresa timpului s-a vorbit puţin despre fenome-nul foametei organizate, în documentele timpu-lui noţiunea de foamete nu s-a folosit,punându-se accent doar pe condiţiile climate-rice nefavorabile. În prezent, subiectul foameteiorganizate continuă să fie într-un fel trecut cuvederea.

Deocamdată, cercetătorii din RepublicaMoldova nu au acces la arhive ca să determinecu exactitate numărul celor morţi prin înfome-tare. Oamenii au murit de foame începând cuprimăvara anului 1946, când s-au atestat pri-mele cazuri de canibalism, până în anii 1948-1949, când populaţia a murit din cauzaanumitor boli ca urmare a înfometării. Este re-gretabil faptul că, deocamdată, nu avem posi-bilitatea de a cunoaşte numărul celor care aumurit de foame. Un lucru este cert, că în pe-rioada înfometării artificiale, care a culminat cufoametea organizată din Basarabia, a muritaproximativ otreime din popu-laţie”, susţine,într-o interven-ţie pentru RadioChişinău, istori-cul Mariana Ţă-ranu.

M a r i a n aŢăranu s-a năs-cut în localitateaCimişeni, raio-nul Criuleni,Republica Mol-dova şi estedoctor în istorie,autoare a trei monografii – „V. Lenin fără ma-chiaj: teroarea intelectualităţii sovietice”,„Moldova de la Est de Prut în timpul primeiocupaţii sovietice (1940-1941)”, „Cimişeni –

„

Lecţia de istorie

APOSTOLUL Pag. 9ianuarie 2018

Maluri de Prut – Basarabia necunoscutăile de istorie (1660-2014)” – şi a peste 50de articole ştiinţifice.

Cercetătorul este şi editorul volumu-lui „Scrisori către Stalin sau spovedaniilecelor ocupaţi (1947-1953)” – o lucrareinedită în peisajul cercetărilor istorice ac-tuale care se bazează exclusiv pe docu-

mente din fondurile Arhivei Naţionale aRepublicii Moldova. Prin intermediul celor 280de scrisori incluse în carte este surprinsă dina-mica transformărilor din societatea moldove-nească, modalităţile de constrângere alelocalnicilor de a se adapta la noul mod de viaţă,impus de politica sovietică de teroare prin inter-mediul deportărilor, foametei, colectivizării.

● Cea de-a cincea ediţie a proiectului „Ma-luri de Prut – Basarabia Necunoscută” desfăşu-rată sub genericul România centenară, pe 5decembrie 2017, în Sala Atelier „VeronicaMicle” la Biblioteca Judeţeană „G.T. Kiri-leanu” l-a avut ca invitat pe istoricul basarabeanIon Negrei, cercetător ştiinţific în cadrul Insti-tutului de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Mol-dovei, vicepreşedinte al Asociaţiei Istoricilordin Republica Moldova.

Într-o întrunire moderată cu aplomb dedna. Mihaela Mereuţă, domnia sa a susţinut oconferinţă cu titlul „Un secol de la MareaUnire. Basarabia în căutarea identităţii na-ţionale.” Cea mai mare parte a studiilor şi căr-

ţilor semnate de istoricul Ion Negrei suntdedicate evenimentelor de la 1917-1918, UniriiBasarabiei cu România şi marilor personalităţidin această perioadă. Semnează, în colaborarecu Gheorghe Negru şi Ion Constantin, studiulmonografic „Ion Pelivan – părinte al mişcăriinaţionale din Basarabia”, face cercetări în do-meniul istoriei, politicii, diplomaţiei, relaţiilorinternaţionale, culturii noastre româneşti.

Centenarul Unirii este un prilej de a evaluaparcursul nostru, al românilor, în veacul XX,este o ocazie de a pune în evidenţă principaleleevenimente istorice pe care le-am trăit, cu ur-cuşurile şi coborâşurile noastre naţionale şi cucele ale omenirii, în general. Am început vea-cul, la 1918, prin frăţie, democraţie şi unitatenaţională, valori pe care, din păcate, am foststăpâni doar puţin peste două decenii. Cel de-Al Doilea Război Mondial, iarăşi, ne-a despăr-ţit, aruncându-ne în dictatură şi totalitarism,peste trupul ţării şi neamului nostru trecândCortina de fier. Totalitarismul sovietic instauratprin forţa armelor, pe lângă alte multe nenoro-ciri – război, foamete, deportări etc., – a defor-mat demnitatea umană şi a alterat conştiinţanaţională, creând adânci fisuri în profilul nos-tru naţional. După 1990, după căderea comu-

nismului, parcurgem drumul apropierii, înfră-ţirii şi regăsirii. Marea noastră dorinţă este caacest traseu să fie cât mai scurt, iar la capătullui să ne întâlnim în staţia Reunirii, a declaratIon Negrei.

Ion Negrei s-a născut la 12 martie 1958, încomuna Budeştidin MunicipiulChişinău. Ur-mează Facultateade Istorie şi Pe-dagogie aUniver sităţii Pe -da go gice de Stat„Ion Creangă”din Chişinău(1980), este pro-fesor de istorie şiştiinţe socio-umane, laborantsuperior şi cola-borator ştiinţificla Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe aMoldovei. Din 1991 şi până în 2007 este redac-tor-şef al Revistei de Istorie şi Cultură „Cuge-tul”. Din 1998 şi până în 2008 este şef alredacţiei istorie la Editura „Prut Internaţional”.

Autor al manualelor „Istoria Românilor”pentru învăţământul preuniversitar, se pronunţăîmpotriva introducerii cursului de „istorie inte-grată”, o încercare a conducerii comuniste desuprimare a cursului de istorie a românilor. Înanii 2009-2011 deţine funcţia de viceprim-mi-nistru în Guvernul Republicii Moldova. Din2011 şi până în prezent activează în calitate decercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Is-torie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Din2000 deţine funcţia de vicepreşedinte al Aso-ciaţiei Istoricilor din Republica Moldova.

● Dezbaterea „Eminescu şi Basarabia”susţinută luni, 15 ianuarie 2018, de invitatulspecial Vlad Pohilă a fost a şasea dezbatere-dia-log din cadrul proiectului cultural „RomâniaCentenară. Maluri de Prut – Basarabia Necunos-cută”, desfăşurat în parteneriat cu Radio Româ-nia Chişinău. Prin această manifestare au fostmarcaţi atât cei168 de ani de lanaşterea poetu-lui Mihai Emi-nescu, cât şiZiua CulturiiNaţionale, săr-bătorită pe am-bele maluri alePrutului.

„Eminescunu a fost doar unpoet ci şi un sa-vant, un gândi-tor, un om cu oviziune extremde largă. Cum a diagnosticat Eminescu uneleprobleme, inclusiv pe cea a Basarabiei, nu amai făcut-o nimeni. Cel mai mult în problemaBasarabiei polemiza cu presa rusească. Sigur căîi punea la punct pentru că ruşii şi atunci ca şiacum operau cu minciuni, cu falsuri, cu propa-gandă şi vorbe goale. Articolele sale demons-

trează românitatea Basarabiei. Este intransigentşi motivat. Zice Eminescu: «Rusia voieşte să iaBasarabia cu orice preţ, noi nu punem niciunpreţ. Primind un preţ, am vinde şi noi nu vin-dem nimic. Românii care ar cuteza să atingăacest principiu ar fi un vânzător». Mai mult,Eminescu a înţeles importanţa Basarabiei atâtpentru statul român în devenire, modernizare,cât şi importanţa Basarabiei pentru cele douăcivilizaţii – răsăriteană şi apuseană”, apreciaîntr-un interviu pentru Radio Chişinău, publi-cistul şi scriitorul Vlad Pohilă. Iar intervenţiasa de la Piatra-Neamţ a fost fără echivoc: Amavut norocul să cresc într-o casă românească dinBasarabia. Eu sunt fericit pentru că mi-amgăsit rostul. Am făcut ce mi-a plăcut. N-am fostîn slujba nimănui, ci numai a românismului.Eminescu este mult mai mult decât un poet,mult mai mult decât un simbol. El ne-a ajutatsă rezistăm în Basarabia.

Vlad Pohilă s-a născut pe 6 aprilie 1953,în satul Putineşti, raionul Floreşti. A absolvitUniversitatea de Stat din Moldova, specialitateaziaristică (1975), cursuri de muzeistică şi stu-diul artelor la Moscova (1976), are un doctorat

în lingvistică la Institutul de Limbă şi Literaturăal Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1983-1987).

A participat, în 1989, la tipărirea primelornumere, în condiţii de clandestinitate, a revisteiGlasul (la Riga, Letonia, şi la Vilnius, Lituania)– primul ziar în limba română apărut în stângaPrutului la sfârşitul anilor ʹ80. În prima ediţie a„Glasului” a fost publicată „Doina” lui MihaiEminescu, considerată în RSSM, la acel mo-ment, o creaţie antistatală. Tot aici, pentruprima dată s-a scris despre deportări şi crimeleregimului totalitar comunist.

A editat mai multe lucrări legate de corec-titudinea şi promovarea limbii române. La sfâr-şitul anilor ʹ80, majoritatea elevilor, profesorilorşi părinţilor din Basarabia învăţau a scrie înlimba română cu grafie latină după cartea luiVlad Pohilă „Să citim şi să scriem cu litere la-tine”, editată la Chişinău în 1989.

Precizăm că toate întâlnirile menţionatemai sus au fost moderate de dna. Mihaela Me-reuţă, director-manager al bibliotecii judeţene„G. T. Kirileanu”, secondată cu succes de dra.Ina Guţu, jurnalist la Radio România Chişinău.Sponsor al proiectului este Centrul ComercialUnic SA Piatra-Neamţ condus de omul de afa-ceri Vasile Ouatu. (Sursa: Comunicatele Bi-bliotecii GTK. Text prelucrat.)

Red.

f

Arte şi meserii


Lecţia de istorie r Lecţia de istorie r Lecţia de istorie r Lecţia de istorie r Lecţia de istorie

IANUARIE 2018

1/1432 – d. Alexandru cel Bun, voievod,înmormântat la Mănăstirea Bistriţa.

■ 1/1558 – n. Macarie, episcopul cro-nicar, cel care a deprins activitatea cărtu-rărească la Mănăstirea Neamţ. În cronicasa, evenimentele sunt prezentate până la1551. Aceasta va fi continuată de Azarie.

Opera sa, cunoscută sub titlul „Cronica lui Ma-carie”, va fi publicată de Ioan Bogdan în „Vechilecronice moldoveneşti până la Ureche” (1891);apoi în „Letopiseţul lui Azarie” (1908-1909); în„Cronicile slavo-române din secolele XV-XVI”,publicate de Ion Bogdan, ediţie îngrijită de P. P.Panaitescu, 1959, în LRV.

■ 2/1848 – n. Dimitrie Vulpian, la Români,Neamţ (d. 22. 09. 1923, Sinaia), compozitor, mu-

zicolog, folclorist. A absolvit şcoala primară laRoman, Gimnaziul Central, frecventează Con-servatorul de Muzică şi Declamaţie din Iaşi; stu-dii în Italia. Cutreieră aproape toată ţara şialcătuieşte lucrarea „Muzica populară” 3 volume,

balade, colinde, doine, idile, pastorale, hore, ro-manţe, jocuri de brâu. Apreciată de Vasile Alec-sandri („comoară naţională”), culegerea va fiprezentată Academiei Române („Poezia popularăpusă în muzică”) şi va fi premiată (1886). Volu-mul al treilea, în manuscris, împreună cu cele-lalte, premiat cu Medalia de Aur „hors concours”la Montpellier (1891). Autorul a fost membru co-respondent al Societăţii „Le Felibrige Latin”. Cu-legeri: „Muzica populară. Balade, colinde, doine,

idyle”; „Poezia populară pusă în muzică”; „Mu-zica populară”, vol. II: „Horele noastre”, Leipzig,f. a.; „Poezia populară pusă în muzică”, vol. III,„Romanţe”.

■ 2/1890, Ion Creangă a fost înmormântatîn Cimitirul „Eternitatea” din Iaşi.

■ 4/1943 – n. Doina Daşchievici, la Bacău,profesoară, artist plastic. Absolventă a Institu-

tului de Arte Plastice dinIaşi. Debut artistic: o ex-poziţie la Galeria „Victo-ria”, Iaşi (1963). Membrăa U. A. P. A expus (1981-2007) la: Piatra-Neamţ,Bucureşti, Târgu-Mureş,Bacău, Iaşi, Salonul Repu-blican Bucureşti, U. A. P.Suceava, Saloanele Mol-dovei Bacău - Chişinău,

Rememorări nemţene

n

Biblioteca Judeţeană G. T. Kirileanu – principalul pol cultural al comunităţiiezultatul final al concursului de proiecte demanagement pentru ocuparea funcţiei dedirector-manager al Bibliotecii JudeţeneG.T. Kirileanu, a relevat-o drept câştigă-toare pentru mandatul actual, cu media9,82, pe Mihaela Mereuţă. După ce în pe-rioada 2012 – mai 2017 a fost Şef ServiciuRelaţii cu publicul, informare bibliografică

şi comunitară, iar în perioada mai 2017 – 15ianu arie 2018 director-manager interimar, iat-oacum pe ambiţioasa Mihaela Mereuţă pe cea maiînaltă poziţie managerială a Bibliotecii JudeţeneG.T. Kirileanu. Şi-a început cariera ca bibliografal aceleiaşi biblioteci în perioada 1994-1997 con-tinuând, de-a lungul timpului şi cu diferite funcţiididactice, ca profesor în specialitatea istorie, laLiceul Tehnologic Economic Administrativ Pia-tra-Neamţ, Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş”,Şcoala Particulară Nr. 1 Piatra-Neamţ, ColegiulTehnic de Transporturi Auto Piatra-Neamţ. În pe-rioada 2000-2002 a fost şi profesor asociat laUniversitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, Facultatea deEconomia şi Administrarea Afacerilor, FilialaPia tra-Neamţ.

Are dublă licenţă: Facultatea de Istorie aUniversităţii Bucureşti, specializarea Istorie(1989-1994) şi Facultatea de Drept, specializareaDrept (2001-2006). De asemenea CV- ul esteîmbogăţit cu un master în Studii Europene laCentrul de Studii Europene al Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi (2003-2005) şi studii postuni-versitare de Managementul instituţiilor publice –Academia de Studii Economice Bucureşti (2001-2002) şi Biblioteconomie şi ştiinţa informării,domeniul Ştiinţe ale comunicării – UniversitateaBabeş Bolyai din Cluj Napoca (2013-2014). Laacestea se adaugă nenumărate cursuri de spe-cializare şi formare profesională realizate lainstituţii din ţară şi străinătate.

Pentru probitatea profesională de care dă do-vadă şi pentru eforturile pe care le face pentrucreşterea vizibilităţii şi importanţei instituţiei pecare o conduce, mi-am propus să ofer cititorilornoştri, la început de an, un interviu cu MihaelaMereuţă...

● Cum aţi perceput trecerea de la funcţia deşef serviciu relaţii cu publicul, informare biblio-grafică şi comunitară la cea de director-manageral Bibliotecii Judeţene G.T. Kirileanu?

– A fost o încercare, într-un context în carebiblioteca îşi diversifica şi moderniza serviciile,care mi-a dat posibilitatea să regândesc din punct

de vedere managerial întreaga activitate a biblio-tecii, şi pot spune că am resimţit această încer-care ca pe o responsabilitate faţă de întreagacomunitate dar şi faţă de colegii bibliotecari, ceau depus eforturi majore pentru a putea îndeplinişi activitatea curentă dar şi noile sarcini care auintervenit. Tot acest an 2017 a fost unul al efor-

turilor deosebite pe care colectivul bibliotecii aîncercat să le surmonteze prin entuziasm, prinfaptul că au dovedit că sunt profesionişti, că facceea ce li se potriveşte iar tot ceea ce au învăţatîn decursul timpului prin cursuri de formare şiperfecţionare, într-un mediu al schimbărilor per-manente, este o dovadă că pot face din bibliotecăun reper al întregii comunităţi. Întotdeauna în-cercăm să identificăm nevoile şi aşteptările co-munităţii noastre, pentru a înţelege care estedirecţia în care trebuie să dezvoltăm serviciilenoastre.

● Cu ce gânduri începeţi noul an şi noulmandat?

– Toate gândurile se focalizează în jurul unuiproiect managerial care va cuprinde un mandatde trei ani, 2018-2021, timp în care mi-am pro-pus ca tot ceea ce înseamnă comunitate şi biblio-tecă să se resimtă ca un tot unitar. Biblioteca estepractic o instituţie cu o anumită efervescenţă –

alături de celelalte existente la nivelul judeţului– care este păstrătoare a tot ceea ce înseamnă cul-tură şi civilizaţie, care prin colecţii şi servicii debibliotecă, prin programe şi proiecte reuşeşte săvină în mijlocul comunităţii, să coalizeze toateeforturile creatoare şi să fie alături de toţi cei carevor să facă un pas spre cunoaştere, spre dezvol-tare personală şi educaţie permanentă.

Ideile mele provin din experienţa căpătată înactivităţile pe care le-am derulat atât la Biblio-teca Judeţeană cât şi din parteneriatele cu cola-boratorii bibliotecii, în diferite proiecte şiprograme. Îmi doresc ca biblioteca să devinăprincipalul pol cultural al comunităţii. Vreau să-iapropii şi pe cei care nu ne-au călcat prea despragul şi, mai ales, doresc să readucem în atenţiacomunităţii memoria acestor locuri, să valorifi-căm mai eficient patrimoniul cultural local, co-lecţiile de bibliotecă, oamenii de valoare, istoriaţinutului nostru.

● Să ne familiarizăm şi noi, publicul nem-ţean, în legătură cu viziunea şi misiunea Biblio-tecii Judeţene G. T. Kirileanu în actualulmandat...

– În primul rând Biblioteca Judeţeană con-tribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilordin judeţul Neamţ printr-un acces gratuit şi ne-discriminatoriu la colecţii, servicii, baze de datespecializate, oferte culturale dar şi la formareaunor deprinderi de studiu, cercetare, lectură şidocumentare. Să nu uităm rolul socializării şi re-creării, astfel încât se poate spune că bibliotecaeste un spaţiu deschis al comunicării.

În al doilea rând, ne-am structurat câtevaidei de bază care să faciliteze accesul la informa-ţie al cetăţenilor, toate având ca principal punctde plecare serviciile oferite de bibliotecă şi pa-trimoniul bibliotecii, şi aici mă refer în principalla colecţii... nu trebuie să uităm că avem colecţiispeciale şi reprezentativ este Fondul Documentar„Kirileanu”, care dă identitatea acestei bibliotecişi care reuşeşte să pună pe harta ţării – prin cărţilede patrimoniu care există aici – istoria neamuluiromânesc.

Totul este construit în jurul interesului pen-tru cetăţean, pentru că vom încerca să găsim so-luţii adecvate nevoilor de informare şidocumentare ale publicului, de formare profesio-nală şi de dezvoltare personală. Ne propunem săfacem din bibliotecă un lider al comunităţii, unorganism viu, într-o continuă mişcare, transfor-mare şi adaptare atât la piaţa informaţiei cât şi la

R

● Interviu cu Mihaela Mereuţă –noul director-manager al bibliotecii

Arte şi meserii



oineşti, Budapesta, Oradea şi Satu Mare(1999), Expoziţia Taberei Durău, Bienala„Lascăr Vorel” Piatra-Neamţ; alte expoziţiila: Radio Bucureşti, RIFIL Grup, Veneţia,Galeria „Artis”, Galeria „Apollo” şi Salo-nul de Artă, Bucureşti, „Artimundo”, Bru-xelles. Distinsă cu Premiul „Aurel Băeşu”,Diploma de recunoştinţă şi Marele Premiu

al Ministerului Culturii2005.

■ 17/1977 – n. Lau-renţiu Dimişcă, la Piatra-Neamţ, artist plastic,absolvent al Liceului deArtă „Victor Brauner”(1995) şi al Universităţiide Artă din Cluj-Napoca(2000), master în pictură,la aceeaşi Universitate

(2002). Este membru al Asociaţiei InternaţionaleArt en Marche, Paris (2003). Expoziţii personale(2003-2007): Bacău, Bârlad, Bucureşti, Galaţi,Palatul Parlamentului din Bucureşti, Galeria„Apollo”. Roanne, Franţa, Castelul Bealieu,

Franţa, Eidhoven, Lyon, Lapalisse, Franţa, ClubConti, Milano, Galeria „Aripa”, Torino, I. C. R.din Budapesta, Praga, Galeria „Cozia”, Belgia.Lucrări de artă monumentală în tehnica sgraffito:Cluj-Napoca, Dealul Mare, Piatra-Neamţ. Pre-miul U. A. P. la Bienala „Lascăr Vorel”, Piatra-Neamţ.

■ 18/1878 (alte surse: 20; 22) – n. Constan-tin Matasă, la Răpciuni, Hangu, Neamţ, preotprofesor, arheolog, publicist, memorialist (d. 03.

11. 1971), întemeietor alMuzeului de Istorie dinPiatra-Neamţ şi director(1934-1971). A absolvitFacultatea de TeologieBucureşti. Paroh la: Mă-năstirea Bistriţa, Mănăsti-rea Pângăraţi; Biserica„Precista” din Piatra-Neamţ, protopop al Jude-ţului Neamţ; director alŞcolii de Cântăreţi din Piatra-Neamţ. A efectuatsăpături arheologice. Distins cu numeroase or-dine şi medalii. O stradă, o fundaţie şi o editurădin Piatra-Neamţ îi poartă numele; cetăţean deonoare al Municipiului Piatra-Neamţ. A înfiinţatşi condus revistele: „Îndrumarea”, „Propăşirea”,


M

Constantin TOMŞA(continuare în pag. 12)

Antologia revistei Apostolul

Educaţia e cultura caracterului,cultura e educaţia minţii

Ar fi de prisos a discuta teza că omul e în esenţa lui o fiinţă emina-mente ideală. Ceea ce face un om de bună voie, sub impulsul naturiisale morale, nu seamănă nicicând cu ceea ce face silit, numai pentruplată sau numai pentru câştig. Se vede dar câtă importanţă are educa-ţia care tocmai îl deprinde a face de bună voie, fără speranţă de platăsau teamă de pedeapsă, ceea ce e bun, drept, adevărat. Învăţăturanumai ca atare nu are a face cu creşterea. Învăţând pe de rost numiriletuturor oraşelor de pe pământ şi toate formulele chimice, toate numele

speciilor de plante şi de animale, această masă de cunoştinţe, oricât de nouăar fi pentru o inteligenţă, n-o fac nici mai iubitoare de adevăr, nici îndemâ-natică de a judeca şi de a distinge drept de strâmb. Învăţătura consistă în mul-ţimea celor ştiute, cultura în multilateralitatea cunoştinţelor, creşterea nuconsistă nici într-una, nici într-alta. Ea consistă în influenţa continuă pe careo au lucrurile învăţate asupra caracterului şi în disciplinarea inteligenţei.Când aceste două lipsesc, oricât de multe şi-ar fi apropriat capul în mod me-canic, omul simte în sine un gol moral, care din toate e cel mai insuportabilşi care conduce mintea nedisciplinată la cele mai triste abateri. (Opere, vol.XI, p. 307)

E multă diferenţă între educaţiune şi cultură. Educaţiunea străină implicăspirit străin, cultura străină ba. Educaţiunea e cultura caracterului, culturae educaţiunea minţii. Educaţiunea are a cultiva inima şi moravurile, culturaare a educa mintea. De aceea, un om bine educat, cu inimă, caracter şi mo-ravuri bune, poate să fie c-un cerc restrâns de cunoştinţe, pe când, din contra,cultura, cunoştinţele cele mai vaste pot fi cuprinse de un om fără caracter,imoral, fără inimă. Astfel fiind, cultura străină ca atare nu poate strica pe ompentru că trece prin prisma unui caracter, a unei inimi deja formate; educa-ţiunea, creşterea, cade, însă, în pericolul acela al vieţii omeneşti când inimaîncă neformată a omului seamănă unei bucăţi de ceară în care poţi imprimace vrei, iar când inima, cu vârsta, se-mpietreşte, n-o mai poţi îndrepta, o poţinumai rupe. (Opere, vol. IX, p. 446);

Am spus-o într-un rând că ceea ce ne inspiră durerea cea mai mare şi oadevărată teamă de viitorul acestei ţări nu sunt pe atâta oamenii generaţieiactuale pe cât tinerii noştri, care vor stăpâni în viitor soarta naţiei lor. Lu-crarea continuă a instituţiilor prea liberale a consistat la spiritele tinere îndărâmarea oricărei autorităţi dumnezeieşti şi omeneşti, într-o încredere oarbăîn propria persoană neînsemnată, în nerespectarea oricărui superior. Uşurinţacu care tinerii la noi discută oameni şi lucruri, expresiile de care se servesc,suficienta şi lipsa de naivitate e un semn că avem a face cu oameni îmbătrâniţiînainte de vreme, cărora le-am putea prezice de pe acuma lipsa de statornicieşi impotenţa morală. Aceasta-i pedeapsa ce ne-o dă Dumnezeu pentru c-amfăcut din şcoli numai unelte în care se îngrămădeşte învăţarea unei mulţimide cunoştinţe, fără să fi îngrijit deloc pentru creşterea inimei şi caracterului,căci niciodată tăria unui popor n-a stat în instrucţie şi numai în instrucţie, citotdeauna în creştere. O cunoştinţă, mai ales în şcoalele secundare, care nuare rol educativ, e o cunoştinţă stearpă şi nefolositoare. (Curierul de Iaşi, 5iunie 1877)

Mihai EMINESCU

...

Biblioteca JudeţeanăG. T. Kirileanu – principalulpol cultural al comunităţii

xpectanţele utilizatorilor fiind şi într-un echilibru deplin cu socie-tatea informaţională.

Foarte importantă este direcţia legată de perfecţionarea resur-sei umane şi vom reuşi acest lucru atât prin cursurile speciale or-ganizate pentru bibliotecari cât şi prin programe care au ca scopimplementarea unor proiecte moderne de bibliotecă.

Să nu uităm şi de respectul pentru tradiţie şi actualitate, pentrucă biblioteca este instituţia unde vechea moştenire culturală se îm-

pleteşte armonios cu poveştile oamenilor de astăzi şi de aceea manifes-tările de reconstituire a destinelor valoroase se află printre preferinţelenoastre.

Închei aici cu sintagma „confort şi accesibilitate” deoarece sunt cu-vinte cheie care vor caracteriza toate serviciile oferite de Biblioteca Ju-deţeană.

● Desigur nici o instituţie, şi cu atât mai puţin o bibliotecă, nu îşipoate desfăşura activitatea fără parteneri. Care sunt principalii dvs. co-laboratori?

– Aria colaboratorilor bibliotecii este foarte diversă. Aş începe cuinstituţiile de învăţământ din judeţul Neamţ, dar în special din municipiulPiatra-Neamţ, care de ani de zile au fost partenerii bibliotecii în acest de-mers al învăţării, cunoaşterii, informării, în acela al formării unor abilităţişi deprinderi, prin activităţi extraşcolare, prin cursuri de formare pe di-ferite teme (drepturile omului, drepturile copilului, antreprenoriat, edu-caţie pentru mediu, informare europeană, povestiri digitale, cetăţenieactivă, voluntariat etc). Am să-i menţionez doar pe cei care, într-un modexcepţional, s-au remarcat în colaborarea noastră şi au găsit răgazul şidisponibilitatea necesare pentru a fi alături de noi. Încep cu Liceul Teh-nologic Economic Administrativ Piatra-Neamţ, de care mă leagă amintiriplăcute referitoare la experienţa mea didactică. Continui cu Colegiul Na-ţional de Informatică, titular al unor activităţi şi proiecte derulate în par-teneriat: voluntariat, proiecte pentru comunitate, ateliere de lectură,Proiectul „Raftul cu Iniţiativă”, Proiectul „Piatra Neamţ Citeşte”, ş. a.De asemenea se mai evidenţiază: Colegiul Naţional „Gheorghe Asachi”,Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş”, Colegiul Naţional „Petru Rareş”,Grupul Şcolar nr. 9, Colegiul Tehnic de Transporturi, Şcolile generale nr.1, 2, 3, 4, 5, Şcolile Speciale, instituţiile publice care au compartimentecu rol de informare, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Neamţ, Inspec-toratul pentru Situaţii de Urgenţă, Prefectura Judeţului (care ne este ală-turi în tot ceea ce înseamnă activităţi de informare europeană), Centrulpentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”...

● Sunteţi o persoană idealistă?– Cred că da... deşi de multe ori m-am întrebat dacă sunt destul de

raţională atunci când îmi formulez şi pun în aplicare ideile. Am câtevaprincipii de la care nu am abdicat şi nu voi abdica niciodată. Respect totceea ce este în jur şi cred că fiecare om are idealul lui. Idealul nostru, acelor din bibliotecă este de a dărui.

A consemnat Gianina BURUIANĂ

e

Nihil sine Deo



Floarea darurilor”, „Petrodava”, „Memoriaantiquitatis”. Cărţi: „Călăuza JudeţuluiNeamţ”, „Palatul Cnejilor” (premiul Aca-demiei), „Movila Haiducului”, „Comoricare se risipesc”, „Câmpul lui Dragoş”,„Frumuşica. Village préhistorique a céra-mique peinte dans la Moldavie du Nord”,„Prin Moldova de sub Munte”.

■ 18/1898 – n. F. Brunea-Fox (pseud. FilipBrauner), la Roman (d. 12. 06. 1977, Bucureşti),gazetar, traducător, supranumit „prinţul reporta-jului”. Cursuri primare, în oraşul natal, LiceulNaţional din Iaşi, când semna în revista „Zări se-nine” şi traduce din Baudelaire, împreună cuBeno Wechsler (B. Fundoianu). Debut cu poezii,sub semnătura Pan, în „Versuri şi proză” (1915),iar în gazetărie, la „Arena” (1918). După Război,

se mută la Bucureşti şi urmează un an la „Uni-versitatea Liberă”. Colaborări: „75 H. P.”,„Punct”, „Puntea de Fildeş”, „unu”, „Integral”,„Contimporanul”. Profesionist recunoscut în re-dacţiile: „Dimineaţa” şi „Adevărul”. Volume:

„Cinci zile printre le-proşi”, „Oraşul măcelu-lui”, „Hârca piratului”,„Reportajele mele”, „Me-moria reportajului”. Tra-duceri din: LionFeuchtwanger, R. L. Ste-venson, Paul-Louis Co-urier, Pablo de laTorriente-Brau, O. J. Car-

dosa, Gabriel Chevalier, Gaston Berger, ■ 23/1885 – n. Grigore Capşa, la Cândeşti,

Neamţ (d. 1971, la Piatra-Neamţ), profesor dematematică. A urmat cursurile Liceului „Roman-Vodă” din Roman şi ale Liceului „Petru-Rareş”,din Piatra-Neamţ, apoi Facultatea de Ştiinţe, Sec-ţia Matematică, la Universitatea din Iaşi (1910).Licenţiat în drept (1914). Profesor la mai multeşcoli din ţară: Târgu-Jiu, Roman, Craiova, Cara-cal, Piatra-Neamţ (la Liceul „Petru-Rareş” şi laŞcoala Normală de Băieţi „Gheorghe Asachi”,fiind şi director). Articole în revistele de specia-litate. Contribuţii la dezvoltarea „teoriei curbe-lor”. Autor al lucrării „Surmenajul şcolar”(1939).

■ 25/1851 – n. Lascăr A. Vorel, la Piatra-Neamţ (d. 20. 06. 1902. Piatra-Neamţ), farmacist,finul lui Lascăr Catargiu, ispravnic de Neamţ,


(urmare din pag. 11)

„

m intitulat prezentul articolcu titlul de mai sus în contex-tul în care anul acesta sărbă-torim Centenarul RomânieiMari, an declarat drept „Anulomagial al unităţii de cre-dinţă şi de neam” şi „Anulcomemorativ al făuritorilor

Marii Uniri din 1918”, făcând refe-rire la cartea lui Adrian Ignat, Apor-tul Bisericii la Marea Unire de la 1Decembrie 1918, apărută la EdituraUniversitară, Bucureşti, în anul2011.

Subiect de cercetare doctoralăpentru autor, tema abordată, dedi-cată contribuţiei factorului biseri-cesc la realizarea Marii Uniri, sejustifică cu prisosinţă în ceea ce areprezentat anul 1918 pentru istorianoastră ca naţiune şi pentru viitorulnostru ca stat. Lucrarea clarificăanumite aspecte privind rolul jucatde Biserica Ortodoxă Română şi Bi-serica Greco-Catolică la marele actnaţional din 1 Decembrie 1918.

Trebuie să fim conştienţi defaptul că nu putem separa istoria po-porului român de cea a Bisericii Or-todoxe Române. Sub oblăduireaBisericii cultura şi spiritualitatea ro-mânească au putut creşte, aducândroade la vremea cuvenită (în cadrulBisericii s-a dezvoltat şcoala româ-nească; patrioţii români şi-au expri-mat ideile în spaţiul eclesial; curugăciunea şi binecuvântarea Bise-ricii, soldaţii români şi luptătoriipentru unitate au reuşit să-şi ducă laîndeplinire idealurile etc.).

Structurată în cinci capitole: Bi-serica Ortodoxă şi români -tatea. Consideraţii generale;Contribuţia Bisericii din provin-ciile istorice româneşti aflate substăpânire străină la promovareaideii naţionale (până la 1914); Bi-serica în slujba ideii unităţii naţio-nale în anii primului război mondial(1914-1918); Biserica şi MareaUnire din 1918; Unificarea biseri-cească factor de întărire a unităţii

politice a statului român, lucrareatratează subiecte precum: Rolul Bi-sericii Ortodoxe în istoria poporu-lui român, Contribuţia ŞcoliiArdelene la promovarea ideii naţio-nale, Supplex Libellus Valachorum,Preoţi, slujitori ai Bisericii, prezenţiîn serviciile sanitare ale Armatei ro-mâne, Preoţi, slujitori ai Bisericiidin teritoriul ocupat ucişi, depor-taţi, arestaţi, închişi, maltrataţi, re-

fugiaţi, Contribuţia BisericiiOrtodoxe la unirea Basarabieicu România, Contribuţia Bisericiila unirea Bucovinei cu România,Contribuţia Bisericii la unireaTransilvaniei cu România etc.

În cuprinsul cărţii sunt eviden-ţiate diverse opinii privind raportuldintre Biserica Ortodoxă şi poporulromân (o adevărată simfonie dupămodelul bizantin), lupta Bisericilorromâneşti din Transilvania (Orto-doxă şi Greco-Catolică), a BisericiiOrtodoxe din Basarabia şi Bucovinapentru drepturile credincioşilor ro-mâni, contribuţia Bisericii şi a slu-jitorilor ei din Vechiul Regat pecâmpul de luptă şi în serviciul sani-tar al armatei române, suferinţele în-durate de preoţi şi slujitori aiBisericii pe teritoriul vremelnicocupat etc. Sunt prezentate contri-buţiile unor oameni ai Bisericii, or-todocşi (Andrei Şaguna, DimitrieComşa, Daniil Popovici-Barcianu, Miron Romanul, IoanMeţianul, Miron Cristea etc.) saugreco-catolici (Inochentie MicuKlein, Grigore Maior, Iuliu Hossu,Ioan Bob, Ioan Para, Dimitrie Radu,Vasile Hossu, Victor Mihali etc.) laapărarea drepturilor românilor şi lapromovarea ideii naţionale prin Bi-serică şi şcoală. Autorul descrie

condiţiile interne din fiecare provin-cie istorică românească în care s-auluat hotărârile de unire, rolul Bise-ricii şi al clerului în unire, implica-rea lui în evenimentele din martie1918 din Basarabia, din noiembriedin Bucovina şi din decembrie dinTransilvania. De asemenea este ana-lizat cadrul internaţional complex încare s-au luat hotărârile de unire dela Chişinău, Cernăuţi şi Alba-Iulia.

În timpul primului război mon-dial, peste 250 de preoţi ortodocşiromâni au însoţit trupele armatei ro-mâne pe câmpurile de luptă în cali-tate de confesori militari. Unii dintreei au murit pe front, alţii au fost luaţiprizonieri şi deportaţi. În teritoriileocupate vremelnic (Oltenia, Munte-nia, Dobrogea), aproximativ 20 depreoţi şi-au pierdut viaţa, fie împuş-caţi de soldaţi din armata germană,fie morţi în urma bătăilor îndurate,fie luaţi prizonieri în lagărele dinGermania şi Bulgaria. Peste 200 de

călugări şi călugăriţe au activat cainfirmieri în diferite spitale de cam-panie sau pe front, unii murind la da-torie, din cauza tifosuluiexantematic. Sute de preoţi au fostanchetaţi, jefuiţi sau alungaţi din pa-rohiile lor de către inamic, alţii aumurit împuşcaţi în teritoriile ocupatede trupele germane.

Mulţi slujitori ai Bisericii aufost implicaţi în evenimentul MariiUniri de la Alba Iulia din 1 Decem-brie 1918. Cele două Biserici româ-neşti din Transilvania (Ortodoxă şiGreco-Catolică) au fost reprezentatela Alba Iulia prin cinci episcopi,patru vicari, zece delegaţi ai consis-toriilor (consiliilor eparhiale) orto-doxe şi ai capitulilor greco-catolice,129 de protopopi, câte un reprezen-tant al institutelor teologico-peda-gogice şi câte doi reprezentanţi aistudenţilor teologi, la care se adaugănumeroşi alţi preoţi sosiţi în frunteapăstoriţilor lor, veniţi să pecetlu-iască dorinţa de veacuri a strămoşi-lor români de a trăi neasupriţi, într-osingură ţară.

Studiul se bazează pe o bogatăbibliografie de specialitate, pe do-cumente aflate în Arhiva Cancela-riei Sfântului Sinod din Bucureşti,Arhiva Mitropoliei greco-catolicede la Blaj, Arhiva Episcopiei orto-doxe române din Arad, Arhiva Mi-tropoliei Banatului, FondulInspecto ratului Clerului Militaraflat în Arhivele Militare Românedin Piteşti, periodice (Albina, Cul-tura Creştină, Gazeta Transil vaniei,Telegraful Român şi altele).

În speranţa că elementele pre-zentate v-au stârnit curiozitateaaprofundării temei, vă recomandcartea domnului Adrian Ignat, în cu-prinsul căreia veţi afla răspunsuri lanumeroase întrebări privind contex-tul realizării actului de la 1 Decem-brie 1918 şi implicarea Bisericii înacest eveniment.

Prof. dr. Mihai FLOROAIA

Biserica şi Marea Unire din 1918

„România Mare nu este creaţia partidelor politice sau a arma-tei, ci a evoluţiei istorice, ce nu poate fi oprită de nici o forţăumană.”

Vasile GOLDIŞ

A

Arte şi meserii



iitorul prim-minis-tru. A absolvit Fa-cultatea deFarmacie (1874). Aluat în primire far-macia din Piatra-Neamţ în 1878.Este membru fon-

dator al Societăţii Ştiinţi-fice Literare „Asachi”(decembrie 1880). Cola-borator cu articole despre medicina populară înpublicaţiile „Corespondenţia provincială” şi„Asachi”.

■ 25/1888 – n. Avram Leiba Zissu, la Pia-tra-Neamţ (d. 16. 09. 1956, la Tel-Aviv, Israel),prozator şi eseist, autodidact. Debutează în re-vista „Egalitatea” (1904); lucrează într-o exploa-tare forestieră din Neamţ. Editează, în

colaborare la Iaşi, apoi la Piatra-Neamţ (1909)„Chazon Lamoed”, revista de limbă ebraică.Fondează şi ziarul „Mântuirea”. Dintr-un memoriudin 1949, adresat „Domniei Sale DomnuluiGheor ghe Gheor ghiu-Dej”, prin care solicită au-

dienţă, aflăm: este „scriitor şi publicist”, că a fost,„animator şi educator spiritual al evreimii dinRomânia şi directorul conştiinţei naţionale evre-ieşti” (35 de ani), a fost internat în lagărul de laTârgu-Jiu (1941); mandatar al «Instanţei Su-preme din Ierusalim» pentru emigrarea evreilor(1944-1946), Preşedinte al Organizaţiei Sionisteşi al Organizaţiei de Emigrare, Preşedinte al:Congresului Mondial Evreiesc, secţiunea Româ-nia; al Partidului Evreiesc din R. P. R.”. Condam-

nat la închisoare pe viaţă (1950), eliberat (1956),emigrează în Israel, unde moare după câteva luni.

■ 25/1925 – n. Traian Cicoare, la Vâgiu-leşti, Mehedinţi, (d. 2.07.2007, la Piatra-Neamţ),profesor, publicist. Trimis cu domiciliul forţat înRegiunea Bacău (1953),va fi profesor la maimulte şcoli din JudeţulNeamţ (Dragomireşti,Ivaneş, Hlăpeşti). În1969, pentru scurt timp,inspector la Comitetul deCultură şi Artă al Judeţu-lui Neamţ, iar din 1970,revine în învăţământ (Li-ceul Pedagogic, ŞcoalaNr. 9, Liceul „Calistrat Hogaş”, Liceul Industrial


(continuare în pag. 14)

v

Cum s-a încheiat pentrudvs. anul de graţie 2017? Cenotă i-aţi acorda profesoru-lui Grigore Agache?

– Anul 2017 a fost unan bun dar... am speranţe căse poate şi mai bine. E greu

să fii obiectiv ... Între 8-9 ar fi notape care mi-o acord la catedră.

● Apropo de nota pe care v-oacordaţi, cât de importante suntpentru dvs. calificativele pe care vile atribuie elevii? Aveţi o poreclă?

– Elevii sunt un bun barome-tru în cazul unui învăţământ nor-mal, când relaţia dintre statutulprofesorului şi cel al elevului suntbine definite şi echilibrate. Consi-der că sunt multe disproporţii întreîndatoririle profesorului şi obliga-ţiile elevului. Ca în toate sectoa-rele, prea multa libertate creeazăanarhie.

● Sunteţi o persoană emotivă?S-a întâmplat să aveţi de suferitconsecinţe grave ale emoţiilordvs.?

– Da, sunt o fire emotivă, daracest lucru nu-mi afectează activi-tatea educaţională. În meserianoastră trebuie să vorbim mai

puţin şi să lucrăm mai mult!● Ce v-a determinat să alegeţi

şcoala? Tradiţie, vocaţie sau în-tâmplare?

– N-am avut tradiţie în fami-lie, dar cred că am avut ceva detransmis elevilor. Înfiinţarea Li-ceului de Artă din Piatra-Neamţ afost şi este un câştig pentru eleviitalentaţi din judeţ.

● Care credeţi că sunt slăbi-ciunile fundamentale ale şcolii ro-mâneşti? Dar punctele ei cele maitari? Puteţi argumenta aplicat pespecialitatea pe care o predaţi?

– Slăbiciunile şcolii româneştiactuale, după părerea mea ar fi: in-stabilitatea, lipsa unei viziuni uni-tare, prea mult experiment peprofesori şi elevi, accent prea marepe cantitatea de informaţii în detri-mentul aprofundării şi sintetizăriiacestora. În specialitatea mea semerge prea mult pe experiment şidivertisment în loc de studiu dupănatură şi învăţarea meseriei – ceeace consider că este baza acumulă-rilor de durată. Se pune accentul pecompetiţie şi concursuri înainte deînvăţarea limbajului de bază al me-seriei. Punctele tari: – o tradiţie a

unui învăţământ românesc de cali-tate, care a dat multe valori şi per-sonalităţi; (şi profesori foartepregătiţi).

● Care ar fi primele trei deci-zii pe care le-aţi lua dacă, Doamnepăzeşte, aţi fi pentru o zi ministrulînvăţământului?

– Într-o zi nu poţi face marelucru, ca ministru al învăţământu-lui, dar aş pune bazele următoare-lor relaţii: Elevul să fie elev,Profesorul să fie profesor şi Şcoalasă fie şcoală!

● Vrând-nevrând, indiferentde timp sau de tipul şcolii, desfă-şurarea procesului de învăţământpresupune un anumit tipic, ca sănu zic anumite clişee. Reuşiţi să lebiruiţi? Cum vă reîmprospătaţiforţele?

– Mă tem că pierderea repere-lor este problema principală. Cli-şeele sunt mai greu de evitat,uneori sunt chiar necesare în pro-cesul de învăţământ pentru apro-

fundarea cunoştinţelor. Continuaschimbare a metodelor de lucru cuelevii, în ideea depăşirii clişeelorpoate stimula elevul dar nu trebuiesă renunţăm la metodele tradiţio-

nale, care sunt baza în procesulacumulării cunoştinţelor, al educă-rii răbdării în asimilarea lor, al in-trospecţiei. Se impune un echilibruîntre acumulare prin studiu şi crea-tivitate, unde se folosesc metodeactive, dinamice. Îmbinarea celordouă metode duce la un învăţă-mânt productiv şi de perspectivă.Îmi reîmprospătez forţele asemenipăsării Phoenix...

● Dincolo de cantitatea de in-formaţie pe care sunteţi obligat săo transmiteţi prin programa şco-lară, încercaţi să lucraţi şi asupracaracterului elevilor dvs.? Cu cerezultate? Sunteţi temut sau iubit?

– Activitatea instructivă cuelevii se suprapune, câteodată şi cueducarea acestora. Lucrând, eleviiînvaţă să fie competitivi, creativi,muncitori şi dornici de cunoaştere,consecvenţi. Câteodată trebuie fer-mitate în cerinţe pentru a contra-cara tentaţiile tehnologiei moderne(telefoane performante, mass-media etc.) care îi ademenesc îndetrimentul lucrului efectiv. Nucred că sunt de temut... poate maiexigent.

● În ce relaţie sunteţi cu mo-delul dvs. de dascăl?

– Ca peste tot, idealul estegreu de atins. Din păcate, în con-diţiile de azi, în continuă schim-bare şi instabilitate, în carepoliticul bulversează calitatea în-văţământului este tot mai greu săapelezi la modelele clasice. Trăimîntr-o lume cameleonică…

● Aţi vrea să adăugaţi o între-bare la care aţi fi dorit să răspun-deţi?

– Cine suntem... de undevenim... unde ne ducem? (parafra-zându-l pe celebrul pictor Gau-guin...).

A întrebat Mircea ZAHARIA

INTERVIURILEREVISTEI APOSTOLUL

Îmi reîmprospătez forţele asemeni păsării Phoenix...● Interviu cu prof. Grigore Agache

Născut pe 22 iulie 1955, Gherăeşti‐Neamţ. Absolvent al Liceului de Artă, OctavBăncilă, Iaşi‐1974. Absolvent al Academieide Artă, I. Andreescu, Cluj‐Napoca, secţiaPictură, promoţia 1981. Din 1990, profesorla Liceul de Artă Victor Brauner, Piatra‐Neamţ – secţia Pictură.

Membru al Uniunii Artiştilor Plastici dinRomania, din 1990.

Din 1983 – participări la expoziţii degrup, expoziţii naţionale, internaţionale şibienale. Expoziţie personală la Muzeul deArtă Piatra‐Neamţ, 2017.

Diploma ARTISTUL PLASTIC al ANULUI 2017, decernată în cadrul„Salonului de Iarnă” a Uniunii Artiştilor Plastici din România, FilialaNeamţ, decembrie 2017.

l

Lecţia de istorie

APOSTOLULPag. 14

CALENDAR– ianuarie 2018

1. MURNU, GEORGE (1868-1957)traducător, istoric, academician; 150ani de la naştere;

01. ZIUA ADERĂRII ROMÂ-NIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ;

02. BĂIEŞU, ION (1933-1982)scriitor; 85 ani de la naştere;

02. OLAH, TIBERIU (1928-2002) muzicolog, compozitor, profesor; 90ani de la naştere;

06. (†) BOTEZUL DOMNULUI (Bo-boteaza);

07. DINICU, SILE (1919-1993) compo-zitor, dirijor şi pianist; 25 ani de la moarte;

07. TESLA, NIKOLA (1856-1943) in-ventator, inginer, fizician american; 75 ani dela moarte;

08. MANIU, IULIU (1873-1953) ompolitic, academician; 145 ani de la naştere;

10. KOYO, OZAKI (1868-1903) ro-mancier japonez; 150 ani de la naştere;

12. REVOLUŢIA DE LA 1848; 170 anide la izbucnirea ei;

15. EMINESCU, MIHAI (1850-1889)scriitor, jurnalist, academician; 168 ani de lanaştere;

15. ZIUA CULTURII NAŢIONALE;18. SLAVICI, IOAN (1848-1925) pro-

zator, academician; 170 ani de la naştere; 20. ŢICHINDEAL, DIMITRIE (1775-

1818) preot, cărturar, traducător, 200 ani dela moarte;

22. ABE, KOBO (1924-1993) scriitorjaponez, fotograf, inventator; 25 ani de lamoarte;

23. BÂRSAN, ZAHARIA (1878-1948)dramaturg, actor, regizor; 140 ani de la naş-tere;

24. ZIUA UNIRII PRINCIPATELORROMÂNE – Sărbătoare naţională (zi nelu-crătoare);

26. GUARDI, FRANCESCO (1712-1793) pictor italian; 225 ani de la moarte;

26. PÂRVAN, VASILE (1882-1927) is-toric, arheolog, filosof, academician; 91 anide la moarte;

31. MIRCEA cel BĂTRÂN (1355-1418) Domn al Ţării Româneşti; 600 ani dela moarte.

Red.

0

ianuarie 2018


r. 3, azi, Colegiul Tehnic „Gheorghe Car-tianu”). A publicat numeroase articole înziarele „Acţiunea”, „Ceahlăul”, „Monito-rul de Neamţ”, „Realitatea” şi în revistelede cultură din Neamţ: „Asachi”, „Anti-teze”, „Apostolul”, „Ţara Hangului”, „LaTazlău”. Prin grija lui Constantin Bostan,

în 2012, i s-a publicat postum volumul „Oameni,locuri şi comori spirituale din Ţinutul Neamţ”,o selecţie din articolele răspândite în presă de-alungul anilor.

■ 28/1932 – n. Ermil Bucureşteanu, la Slo-bozia, Roznov, Neamţ, profesor, poet, prozator,publicist, a absolvit cursul inferior la Liceul„Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, a întrerupt stu-diile (1947-1951), apoi, a continuat la ŞcoalaSpecială din Brăila şi a absolvit Facultatea de Fi-

losofie a Universităţii Bucureşti (1958). Redac-tor la ziarul „Flacăra” din Piatra-Neamţ, profe-sor la Liceul „Petru Rareş”, la Colegiu Naţionalde Informatică din Piatra-Neamţ. Colaborări:„Ceahlăul”; „Steagul roşu”, „Preocupări didac-

tice”, „Tribuna şcolii”;„Magazin”; „Flacăra”.Debut editorial: „Studentîn filosofie – Pagini dedragoste”, roman (2006).Alte cărţi: „Naiana şi Ra -şela”, „Ani de şcoală”,„Muntencele”, „Iubiri vi-novate”, „Poemele iubiri”,„Povestiri”, „Cronici,

eseuri”, „Proprietatea e sfântă”, „Drumuri între-rupte” (colab.), antologia: „Poeţi nemţeni” ş. a.

■ 28/1943 – n. Florina Cercel, la Piatra-Neamţ, absolventă a I. A.T. C. Bucureşti (1964), ajucat pe scenele TeatruluiDramatic de Stat din Ga-laţi, Teatrului Naţional dinTimişoara, Teatrului Naţio-nal din Bucureşti. Roluri:în piesele de teatru: „Des-pot Vodă”; „Troienele;„Danton”; „O scrisoarepierdută”; „Peripeţiile bra-vului soldat Svejk”; „Tinereţea lui Moromete”;„Electra – O trilogie antică”; „Casa BernardeiAlba”; „Azilul de noapte”; „Inimă de câine”; înfilme: „Fraţii”, „Filip cel Bun”, „Dincolo de



N

Dascăli de altădată, comemoraţi la Bicazctualii şi foştii dascăli din Bicaz s-au adu-nat în urmă cu câteva luni, mai precis lafinele lui octombrie 2017, în cadrul am-plei manifestări Zilele Bicazului, la LiceulCarol I pentru a trăi câteva ore bune înlumea prezentului şi a amintirilor din tre-cutul pedagogic al oraşului. Întâlnirea afost prilejuită de organizarea colocviului

„Dascăli nemţeni de altădată”, ediţia a XLIII-a,iniţiat şi condus de către profesorul Dan Mihăi-lescu, care a avut ca invitaţi reprezentanţi ai ad-ministraţiei locale şi ai corpului didactic dinşcolile urbei de sub baraj. Programul a debutatcu vorbele adresate publicului de către liderulmanifestării, profesorul Mihăilescu, de către di-rectorul Liceului Carol, Rodica Iorga şi de cătreprimarul Nicolae Sălăgean, în calitate de gazdă,continuând cu expunerea profesorului GheorgheRadu despre învăţământul bicăjean şi evoluţiaacestuia de-a lungul timpului.

Şcoala primară din Bicaz a fost întemeiatăîn 1858, fiind printre primele instituţii de învă-ţământ din judeţul Neamţ, când un oarecare Va-sile Zaharia Cluceru, arendaş al moşiei, aduce undascăl, Ion Matei, şi-l pune cu cheltuiala lui săînveţe copiii din Bicaz şi împrejurimi. Dupăacesta au figurat ca educatori preotul Vasile Măr-culescu, 1870, C. Istrate, 1880, C. Popescu,1884, Gheorghe Teofănescu, 1890, TeofănescuGribincea, 1891-1912, Pantelimon Hurjui,1912-1916, Aristotel Teofănescu, 1916-1922 şi lista arputea continua. În 1934-1935 şcoala avea 130 deelevi înscrişi, din care frecventau 112.

La Bicaz a funcţionat multă vreme şi oşcoală de meserii, care a dat mulţi meseriaşi atât

pentru localitate cât şi pentru localităţile vecine,şi expozeul a continuat cu amănunte privind în-văţământul din perioada interbelică, introducereaprofesorului Gheorghe Radu creând asistenţei obună atmosferă de rememorare şi omagiere afoştilor dascăli, de cinstire a activităţii actualuluicorp didactic bicăjean.

Expuneri au mai prezentat prof. GheorgheAmaicei – Am fost repartizat la liceul din Bicazacum 60 de ani; prof. Cornelia Rusu – Un geo-graf de talent, profesorul Dan Ştirbulov; prof.Aspazia Sandu – Un matematician de excepţie,profesorul Vasile Ţifui; prof. Violeta Dinu – Unplastician sensibil, pictorul Ştefan Iaută şi prof.Dan Mihăilescu – Un patriot-profesor VsevolodRuga. Publicul a mai participat şi la vernisajulunei expoziţii de pictură semnată de regretatulpictor Ştefan Iaută, de obârşie din Bicaz. Aceeaşiactivitate dedicată dascălilor de altădată a presu-pus înmânarea unor Diplome de Recunoştinţătuturor celor prezenţi, pentru activitatea de pro-movare a învăţământului de calitate în urbea desub baraj şi promovarea imaginii acestui dome-niu în societatea românească. De remarcat că ac-ţiunea, ce a fost cuprinsă în programulactivităţilor Zilelor Bicazului, 2017, a fost patro-nată de către primarul oraşului, Nicolae Sălă-gean, în dubla sa calitate de prim gospodar alurbei şi de fost elev al liceului. Nu întâmplător,în cuvântul său primarul avea să reaminteascăpublicului atmosfera învăţământului anilor ꞌ70,când era elev la cursurile serale ale instituţiei, cei-au asigurat pregătirea pentru calitatea de viitorstudent în chimie industrială.

Ion ASAVEI

A

Lecţia de istorie

APOSTOLUL Pag. 15

CALENDAR– februarie 2018

1. DJUVARA, ALEXANDRU(1858-1913) scriitor, politician; 105ani de la moarte;

01. LUCHIAN, ŞTEFAN (1868-1916) pictor, academician; 150 ani dela naştere;

02. (†) ÎNTÂMPINAREADOMNULUI;

02. BILETE DE PAPAGAL, cotidian,dir. Tudor Arghezi; 90 ani de la apariţie;

03. GUTENBERG, JOHANNES(1398-1468) tipograf, german; 550 ani de lamoarte;

06. BOGZA, GEO (1908-1993) scrii-tor, academician; 110 ani de la naştere;

06. GOLDONI, CARLO (1707-1793)dramaturg italian; 225 ani de la moarte;

06. KLIMT, GUSTAV (1862-1918)pictor austriac; 100 ani de la moarte;

07. CUCLIN, DIMITRIE (1885-1978)compozitor, filosof, scriitor; 40 ani de lamoarte;

14. ATENEUL ROMÂN (Bucureşti);130 ani de la inaugurare;

15. SAVA, IOSIF (1933-1998) muzico-log; 85 ani de la naştere;

15. ŞTEFĂNESCU, MELCHISE-DEC (1823-1892) episcop, istoric; 195 anide la naştere;

17. BURADA, TEODOR (1839-1923)etnograf, muzicolog, academician; 95 ani dela moarte;

18. DĂRĂSCU, NICOLAE (1883-1959) pictor; 135 ani de la naştere;

19. ZIUA BRÂNCUŞI; 22. MUŞATESCU, TUDOR (1903-

1970) scriitor; 115 ani de la naştere; 23. CORVIN, MATEI (1443-1490)

rege al Ungariei de origine română; 575 anide la naştere;

26. HAŞDEU, BOGDAN PETRI-CEICU (1838-1907) filolog, scriitor,istoric,180 ani de la naştere;

27. IRIMESCU, ION (1903-2005)sculptor, academician; 115 ani de la naştere;

27. MUNTEANU, NICODIM (1864-1948) patriarh al BOR, academician; 70 anide la moarte.

Red.

0

e câte ori fulguieşte molcom peste cetateamea de baştină, Piatra-Neamţ, mă ducegândul la răvaşul lui bădia Creangă pentrufratele Mihai. Citez! „La Ieşi ninge fru-mos, de ast-noapte, încât s-a făcut drumde sanie. Ciricul, parcă-i mai frumosacum. Vino, frate Mihai, căci fără tinesunt străin”. Sfâşietor nu? Singurătatea e

tristă. Numai că timpul e ireversibil şi frateleMihai n-a mai venit în mahalaua din faţa Şoro-garilor, din Ţicău. Niciodată.

Se spune că popoarele fericite nu au istorie,trăiesc permanent în fericire şi huzur. Noi, româ-nii, nu ne-am lipit de această aserţiune. N-amfost fericiţi prea de multe ori, am avut o istoriegreu de digerat. Unii zic, blestemată. Ascultaţi oastfel de poveste tristă dar adevărată. Cu ceva aniîn urmă, prof. univ. Zoe Dumitrescu Buşulenga,o mare autoritate în domeniul literaturii, a hotărâtsă viziteze „dulcele târg”, să treacă pe sub Teiullui Eminescu din Copou şi pe la bojdeuca luiCreangă. Se împlineau nişte ani de la naştereamarelui povestitor. Ascultaţi ce ne povesteştechiar Nică a lui... „sunt născut la 1 martie 1837în satul Humuleşti, judeţul Neamţ, clasa de sus,din părinţi români...!” Mai are rost să conti-nuăm? Însoţită de directorul muzeului, Paras-canu, universitara a pătruns curioasă şi sfioasăîn bojdeucă. A mângâiat cu mâna tremurândătocul uşii de la bucătărie şi a rămas ca la neneadentistul, când a văzut lutul de pe jos, stropitproaspăt cu apă de izvor, ca să nu facă praf.Prima afirmaţie? „Uite dragul de el, cum a trăitbunul şi minunatul Creangă!” Apoi a scormonitfiecare ungher din bojdeucă, cu atenţie şi răb-dare. La finalul vizitei d-na profesoară a pus oîntrebare bombă: „Dar portretul marelui poves-titor unde e? Nu l-am văzut nicăieri. E posibil caîntr-o casă memorială să nu troneze la loc de cin-ste, stăpânul, jupânul?” La interogaţia pusă deprofă, asistenţa a muţit. În astfel de situaţii ex-plicaţiile sună cam aşa: „că-i câr, că-i mâr, că săvedeţi, noi ne-am gândit” şi tot aşa. Universitarai-a înmărmurit pe toţi cu vorbele: „portretul luiCreangă e pe birou la mine, la Bucureşti. L-ammoştenit de la criticul literar G. Călinescu, odatăcu plecarea dumnealui şi venirea mea. Punct.”Concluzia a tras-o tot vizitatoarea. Amical.„Cum locul lui Creangă e la bojdeuca din Ţicău,vă rog să faceţi formele pentru transfer. Voisemna tot, tot, tot! Aţi înţeles? Executarea!” Şi aînceput marele război cu birocraţia timpului,

aprobările de la Ministerul Culturii, MinisterulEducaţiei, Ministerul... că şi pe atunci exista bi-rocraţie ca şi astăzi.

Ce se mai poate adăuga? Multe. Tablouldespre care facem vorbire a fost realizat de unadmirator şi prieten al humuleşteanului, picto-rul-iconar Vasile Muşneţeanu. Acesta, după cel-a isprăvit l-a dăruit amicului Creangă cu senti-mente prieteneşti. N-a avut de unde şti că se varătăci. După moartea lui Creangă, soţia fără acte,Tinca Vartic, i-a cam înstrăinat lucrurile răposa-

tului: ceasul, ochelarii, cărţile... Tabloul din po-veste l-a vândut unui fost elev normalist, MirceaLupescu. Acesta, om cinstit şi corect, l-a dăruitAcademiei Române. Aşa a ajuns Nică de laŢicău... la Bucureşti. Când ieşenii se străduiausă-l aducă pe povestitor la Iaşi, umblau dupăaprobări, au descoperit şi o Gramatică francezăce aparţinea lui Creangă. Atunci se afla în pro-prietatea unui popă din Humuleşti stabilit în ca-pitală. Popa n-a vrut să cedeze muzeului cartea,a păstrat-o până a închis ochii, după care a ajunstot la bojdeucă. Acolo, unde Eminescu şiCreangă au trăit împreună vreo 8 luni, devenindbuni amici. Acolo, unde poetul nepereche i-a cititlui Creanga „Doina”, făcând-o pe Tinca Varticsă lăcrimeze câteva zile în şir.

Ce a urmat? După realizarea acestei „repa-raţii” istorice d-na Zoe Dumitrescu Buşulengas-a pensionat şi s-a stabilit la mănăstirile din nor-dul Moldovei: Văratic – l-a început şi Agapiamai târziu, unde a devenit Maica Benedicta. Afost înmormântată la Putna (2 mai 2006). Nem-ţenii îi păstrează o frumoasă amintire. Cumlumea se schimbă într-un ritm ameţitor şi boj-deuca din Ţicău s-a modit. I s-au montat termo-pane, zic cârcotaşii răi. Noi suntem panicaţi dealtceva. Din 2014 n-a mai nins gospodăreştepeste dealul Şorogarilor, iar titlul articolului defaţă apare într-o iarnă uscată. Ce-i de făcut?

Dumitru RUSU

D

ianuarie 2018


od”, „Prin cenuşa imperiului”, „Marelesinguratic”, „Roşcovanul”, „Iarna boboci-lor”, „Dincolo de orizont”, „Dumbravaminunată”, „Crucea de Piatră”; „Pre-miera”; „Lumini şi umbre”, „Femeia dinUrsa Mare”; „Căruţa cu mere”; „Ambasa-dori caută patrie”; „Inimă de ţigan”. Ordi-

nul Naţional Serviciu Credincios, în grad deCavaler. Premiul Ministe-rului Culturii pentru ceamai bună actriţă a anului2002.

■ 30/1944 – n. Va-sile-Doru Ulian, la Fră-tăuţii Noi, Suceava, artistplastic, absolvent al Fa-cultăţii de Arte Plasticedin Bucureşti (1965), pro-fesor la Liceul „Mihail

Sadoveanu” din Borca şi în Piatra-Neamţ, preşe-dinte al Filialei Neamţ a U. A. P. (1990-1992).Expoziţii personale la Iaşi, Bacău, Bucureşti.Prezent în expoziţii judeţene, bienale, saloane na-ţionale, de grup. Lucrări în colecţii de stat şi par-

ticulare în ţară şi în străinătate. Premiul U. A. P.la Saloanele Moldovei (Bacău-Chişinău, 1991),la Bienala de Arte Plastice „Lascăr Vorel” dinPiatra-Neamţ (2005). A participat la 12 tabere depictură.

■ 31/1882 – n. Sidonia Hogaş, la Piatra-Neamţ (d. 19. 04. 1976, la Piatra-Neamţ), profe-soară, compozitoare, dirijoare, memorialistă.Este fiica lui Calistrat Hogaş. Studii: la Piatra-Neamţ, cu dascăli străluciţi, Conservatorul din

Iaşi, având-o profesoară pe Florica Mezincescu.A profesat la Ploieşti, iar după Război, la Pia-tra-Neamţ (Şcoala Particulară de Fete „EugeniaPopovici şi Valentina Focşa” ce va deveni Li-ceul de Fete, în prezent, Colegiul „CalistratHogaş”, şi la Şcoala Normală de Băieţi „Gheor -ghe Asachi”).

În casa părintească, a organizat o cameră,pentru vizitare, dedicatămemoriei tatălui (sep-tembrie 1939).

În 1940, publică„Tataia – Amintiri dinviaţa scriitorului Calis-trat Hogaş”.

A donat statului casapărintească, pentru a firestaurată şi organizată camuzeu memorial (1967).


p

„La Ieşi ninge frumos”

Pag. 16

Sumarul anului 2017

ianuarie 2018

Apostolul nr. 195, ianuarie 2017

● Vasile BAGHIU – NOTE DE TRE-CERE: Copy-paste, print şi… gata „re-feratul”! (pag. 20)

● Elena DIDOIU – IN MEMORIAMprof. Eugen Mocanu - Domnule Mo-canu, salvaţi-ne! (pag. 12 - 13)● Mihai FLOROAIA – Contribuţiapreoţimii române din Ardeal la întregi-rea neamului * Maxime şi cugetări fi-localice (pag. 15)● Gabriela GRIGORE – Raport pri-vind activitatea desfăşurată de Sindica-tul Liber al Lucrătorilor dinÎnvăţământ şi Cercetare ŞtiinţificăNeamţ, în anul 2016 (pag. 2 - 3)● Irina NASTASIU – Creştinul MihaiEminescu: Cine combate Biserica,numai român nu e! (pag. 5) * INFO-CULT (pag. 10, 11, 12, 13, 14, 15) * Inmemoriam Grigore Vieru (pag. 11) * LaMuzeul de Istorie şi Arheologie, „Po-vestea peştilor de piatră din Piatra-Neamţ. Expediţii National Geographic”(pag. 14)● Elena-Carmen OLTEANU – For-marea spiritului de investigaţie ştiinţi-fică la şcolarul mic (pag. 19)● Gabriel PLOSCĂ – Strategia Sindi-catului Liber al Lucrătorilor din Învă-ţământ şi Cercetare Ştiinţifică Neamţ,pentru anul 2017 (pag. 4)● Red. – Statuia lui Eminescu de laParis (pag. 1) * Aniversări culturale -ianuarie 2017 (pag. 8) * Aniversări cul-turale - februarie 2017 (pag. 9) * Pano-ramic romaşcan (pag. 10) * La ColegiulNaţional „Petru Rareş” Piatra Neamţ,Sesiune de examene DELF pentru elevi(pag. 13) * Calendarul simulărilor labacalaureat și evaluare (pag. 13) * Li-ceul „Gh. Ruset Roznovanu”, încă unpremiu naţional (pag. 14) * 600 de cal-culatoare pentru şcolile din mediulrural de la „Let's Do It, Romania!” şiGarda Naţională de Mediu (pag. 19)● Dumitru RUSU – De ce îl iubim pebădia Creangă? (pag. 11) * Eminescuşi Ţuţea (pag. 20)● Constantin TOMŞA – Rememorărinemţene (pag. 2, 3, 4, 5) * Un modestomagiu (pag. 20)● Mircea ZAHARIA – Mircea Cărtă-rescu şi-a adjudecat Premiul Naţionalde Poezie Mihai Eminescu (pag. 1) * Nucred să existe vreo operă mai de preţdecât o viaţă de om (pag. 6, 7, 8, 9) *Sumarul anului 2016 (pag. 16, 17, 18)

Apostolul nr. 196, februarie 2017

● Adrian ALUI GHEORGHE – Cul-tura, biblioteca şi noi (pag. 1)

● Vasile BAGHIU – Ordinea, disci-plina şi firea omenească (pag. 20)● Coralia-Letiţia BUNGHEZ – Ocarte care merită a fi citită: Am alesRomânia. Povestea mea, de ClotildeArmand (Pag. 4)● Gianina BURUIANĂ – Unirea,Naţiunea a făcut-o! (pag. 20)● Colegiul Naţional al Liderilor –OBIECTIVELE FEDERAŢIEI SINDI-CATELOR LIBERE DIN ÎNVĂŢĂ-MÂNT ÎN ANUL 2017 (pag. 2)● Moş CHIORPEC – * Ramona, fă-te că lucrezi! * Următorul laureatNobel: Dumnezeu (pag. 20)● Mihai FLOROAIA – SuperlativeleCulturale ale anului 2016 (pag. 1-3) *Istoria Transilvaniei sub o viziune uni-tară (pag. 5)● Constantin GRASU – Oferta luiConstantin Brâncuşi (pag. 15)● Mihai-Emilian MANCAŞ –Doamna Mărioara (pag. 12-13) * Aşamor inovaţiile necesare (pag. 13)● Crina MICLĂUŞ, Sorin BACIU,● Mihail APĂVĂLOAE – Un tăr-căoan octogenar: Prof. dr. ConstantinGrasu (pag. 10-11)● Dan C. MIHĂILESCU – Ce rost/rosturi mai are înţelepciunea? (pag. 6)● Irina NASTASIU – INFOCULT(pag. 2, 3, 4, 5, 6, 7) * Măreţia dinadâncuri: Ruinele Catedralei dinHangu au răsărit de sub apele LaculuiBicaz (pag. 9) * Remember Marin So-rescu, „scriitorul total” (pag. 15)● Dorin NICOLA – Complexul Mu-zeal Judeţean Neamţ – impact majorîn viaţa cetăţii (pag. 7) * Proiect de in-cludere în Lista Patrimoniului MondialUNESCO a Complexului Cultural Pre-cucuteni -Ariuşd- Cucuteni- Trypillia(pag. 7)● Red. – Nominalizările la PremiileGopo 2017 (pag. 8) * Paşi spre învăţă-mântul profesional dual * Solicitărileultimului Consiliu Naţional al Elevilor* ANIVERSĂRI CULTURALE – fe-bruarie 2017 * ANIVERSĂRI CULTU-RALE – martie 2017 (pag. 14)Panoramic nemţean (pag. 16) * Pano-ramic romaşcan (pag. 17)● Dumitru RUSU – Opriţi timpul!(pag. 11)● Constantin TOMŞA – Semnal edi-torial: Leonard Rotaru: Amprente(pag. 5) * Aniversare 85. La mulţi ani,domnule doctor! (pag. 8) * Rememo-rări nemţene - februarie 2017 (pag. 12,13, 14, 15, 16, 17)● Mircea ZAHARIA – Moştenireatehnocraţilor: MINCIUNĂ şiHARABABURĂ! (pag. 1-2) *Constantin Grasu – istori siri între dorşi umor (pag. 11) * „Să fii tu însuţi şisă fii talentat, aşa cum ştii doar tu”(pag. 18-19)

Apostolul nr. 197, martie 2017

● Constantin ANTONOVICI – Dela Geometria Ornamentală la Geo-metria Numerică (pag. 11)● Vasile BAGHIU – NOTE DETRECERE - O şansă pe filiera lectu-rii (pag. 20)● Gianina BURUIANĂ – 21 martie,Ziua Mondială a Poeziei - VizitaDoamnei Ana Blandiana la Piatra-Neamţ (pag. 3) * Fascinaţia spiraleide aur (pag. 11) * Pe urmele lui Can-

temir în oraşul minaretelor (pag. 18-19)● Moş CHIORPEC – Din ciclul Ra-mona se întoarce - Ruşinică, domnuleLiiceanu! (pag. 20)● Gheorghe A. M. CIOBANU – Alt„Dascăl”, „măr de lângă drum” (pag.20)● Mihai FLOROAIA – Cuvânt, Cre-dinţă, Viaţă – cugetări spre... Înviere *Poetul şi procuratura – Procesul luiBaudelaire (pag. 15)● Isabelle HUPPERT – 27 martie –Ziua Mondială a Teatrului (pag. 5)● Mihai-Emilian MANCAŞ – Cabi-netele de la „Rareş” (pag. 16-17)● Irina NASTASIU – INFOCULT(pag. 2, 3, 4, 5, 6, 7)● Red. – Trăiască Unirea cu România!(pag. 1) * PANORAMIC ROMAŞCAN(pag. 6) * PANORAMIC NEMŢEAN(pag. 7) * Expoziţie Brâncuşi la Guggen-heim Museum (pag. 14) * Aniversări cul-turale, martie 2017 * Aniversăriculturale, aprilie 2017 (pag. 17)● Cecilia ROTĂRESCU – Înfrăţire peteme medicale între Piatra-Neamţ şiGranada (pag. 14)● Dumitru RUSU – Astăzi e ziua ta...(pag. 19)● Liviu RUSU – BULETINUL ASO-CIAŢIEI ÎNVĂŢĂTORILOR DIN JU-DEŢUL NEAMŢ (pag. 10) * Inmemoriam Dănuţ Dumitru Ursache(pag. 12)● Constantin TOMŞA – Preţuirea luiIon Creangă şi a operei sale în judeţulNeamţ (pag. 1-4) * Rememorări nem-ţene - martie 2017 (pag. 12, 13, 14, 15,16, 17)● Dănuţ Dumitru URSACHE – Olecţie (pag. 12)● Mircea ZAHARIA – Intrarea înmuncile din primăvară... - Interviu cudomnul Gabriel Ploscă, preşedinteleSindicatului din Învăţământ Neamţ(pag. 1-2) * Schimb de experienţă laPiatra-Neamţ - Interviu cu domnulIosif Covasan, director economic al

Sindicatului din Învăţământ Neamţ(pag. 1-3) * Et in Arcadia ego... - In-terviu cu actorul Ţâcă Cojocaru (pag.8-9) * Revista „Convorbiri literare” –150 de ani în slujba culturii române(pag. 13)

Apostolul nr. 198, aprilie 2017

● AINT – Anunţ (pag.1) * Raport asu-pra activităţii desfăşurate de AsociaţiaÎnvăţătorilor din Judeţul Neamţ (AINT)

în perioada 2013-2017 (pag. 10-11) *STRATEGIA ASOCIAŢIEI ÎNVĂŢĂTO-RILOR DIN JUDEŢUL NEAMŢ (AINT)PENTRU PERIOADA 2017-2021 (pag.11)● Trăsnea ALU CATINCA – Sărmanalimbă stâlcită (pag. 19)● Vasile BAGHIU – NOTE DE TRE-CERE: Prea multe cărţi în librării? (pag.20)● Gianina BURUIANĂ – Despre con-diţia literaturii în absenţa libertăţii de ex-presie ▪ Liliana Corobca şi devoalareacenzurii comuniste (pag. 8) * Recital ex-traordinar al pianistului Horia Mihail(pag. 12)● Condiţionalul Cârcotaş – Vrei şcoalăcu fitzi, treci pe la condiţii! (pag. 20)● Mihai FLOROAIA – Sfinţi martiriromâni ai secolului XX (pag. 9)● Petre IVAN – Salonul Cărţii de laParis, 2017 (pag. 20)● Mihai-Emilian MANCAŞ – Cabine-tele de la „Rareş” (II) (pag. 16-17)● Horia MIHAIL – Pianul călător (pag.12)● Lucica MOISĂ – Stimularea intere-sului pentru lectură (pag. 18)● Irina NASTASIU – INFOCULT (pag.2, 3, 4, 5, 6, 7) * Nichita Stănescu ar fiîmplinit 84 de ani ▪ De Eminescu ţi sepoate face dor şi foame… (pag. 5 ) * Pro-bleme ale managementului muzeal, dez-bătute la Piatra-Neamţ (pag. 9)● Gianina NICORESCU – O premieră:Schimb de experienţă adresat contabili-lor şi cenzorilor sindicatelor din învăţă-mânt. „Logica matematică nu se înscrieîntotdeauna pe logica legislaţiei” (pag.2-3) * „Ne dorim ca activitatea tuturorcomisiilor de cenzori din filiale să se des-făşoare într-un mod unitar” ▪ GabrielPloscă, preşedintele Sindicatului Liberdin Învăţământ Neamţ (pag. 3) * „Credcă în perioada următoare şi ONG-urilevor fi verificate de ANAF” ▪ Ion Năstasă,auditor financiar şi manager general alSC Expert Cont SRL Piatra-Neamţ (pag.4) * „Dorim să ne apărăm de eventualegreşeli din necunoaştere” ▪ Iosif Cova-san, director economic SLLICS Neamţ şipreşedintele Comisiei de cenzori a FSLI(pag. 4)● Vasile OLARIU – Sadoveanu, întreprovocările lumii şi valorile Ortodoxiei(pag. 13)● Red. – Simularea Evaluării Naţionale şiBacalaureatului (pag. 8) * Structura anuluişcolar 2017-2018 (pag. 13) * Panoramic ro-maşcan (pag. 14) * Panoramic nemţean(pag. 15) * Aniversări culturale, aprilie 2017(pag. 17) * Aniversări culturale, mai 2017(pag. 17)● Dumitru RUSU – Cu dragoste, despredomnul învăţător (pag. 19)● Sabina STĂNESCU – Dascăli nem-ţeni de altădată (pag. 6)● Constantin TOMŞA – Centenar Ca-listrat Hogaş. Un mare călător „În MunţiiNeam ţului” (pag. 1-6) * Rememorărinemţene, aprilie 2017 (pag. 12, 13, 14, 15,16, 17)● Mircea ZAHARIA – Învăţământul pro-fesional dual LA MÂNA PREŞEDINTELUI!▪ Interviu cu dl. Gabriel Ploscă, preşedin-tele Sindicatului din Învăţământ Neamţ(pag. 1-5)*** – SCRISOARE DESCHISĂ adresatădomnului prim-ministru Sorin Grindeanuşi, spre ştiinţă, domnului Ioan Vulpescu,ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale(pag. 9)

APOSTOLUL

Pag. 17

Sumarul anului 2017

ianuarie 2018

Apostolul nr. 199, mai 2017

● Gheorghe AMAICEI – ÎNĂLŢAREADOMNULUI – ZIUA EROILOR (pag.3)● Vasile BAGHIU – Note de trecere -Lumi paralele? (pag. 20)● Gianina BURUIANĂ – Constelaţiade la Cernăuţi (pag. 1-8)● Gheorghe A. M. CIOBANU – CAR-MEN sau ODĂ GÂNDIRII UMANE(pag. 20)● Neculai FLORIAN – Profesorul Con-stantin V. Papuc, un ctitor al Şcolii dinVânători (pag. 19)● Mihai FLOROAIA – Evoluţionismulare dovezi ştiinţifice? (pag. 17)● Viorel DOLHA – Asociaţia Generalăa Învăţătorilor din România, REMEMO-RĂRILE ANULUI 2017 (pag. 7)● Titu MAIORESCU – Cugetări * Afo-risme * Vorbe celebre… (pag. 4)● Georgiana-Cosmina MACOVEI –Importanţa activităţilor extraşcolare înprocesul de formare a elevilor (pag. 10)● Mihai-Emilian MANCAŞ – Domnu

Trandafir sau Domnul Vucea? (pag. 10)* Cabinetele de la „Rareş” (III) (pag. 14)● Irina NASTASIU – INFOCULT (pag.2, 3, 4, 5, 6, 7) * Semnal editorial – „Poe-mul iubirii veşnice”, de Sergiu Ciocârlan(pag. 3) * Ansamblul folcloric „Şezătoa-rea” duce tradiţia mai departe (pag. 11)● M. NEAMŢU – Rezultate meritorii laolimpiadele naţionale (pag. 18)● Geanina NICORESCU – * „Info”Piatra Neamţ va organiza finala Olim-piadei Internaţionale de Informaticăpe echipe 2018 (pag. 2) * „Mi-am doritsă devin cercetător, dar acum chiar simtcă fac cercetare, alături de copii” (pag.12) * „Trebuie să îţi asumi performanţaşi învăţarea pentru performanţă” (pag.13)● Elena-Carmen OLTEANU – Aduna-rea Generală a Învăţătorilor din judeţulNeamţ (pag. 1-6)● Red. – Centenar Titu Maiorescu(pag.1-4) * Aniversări, luna mai (pag. 7)* Aniversări, luna iunie (pag. 9)● Dumitru RUSU – Spiritul de gaşcă(pag. 5)● Sabina STĂNESCU – Doamna MA-RIANA BAROI, educatoare şi pictoriţă(pag. 16-17)● Livioara TODIRESEI – Călătorie întimp (pag. 9)● Constantin TOMŞA – Rememorărinemţene (pag. 12, 13, 14, 15, 16, 17)● Mircea ZAHARIA – Spre un viitormai bun pentru tinerii români (pag. 1-2) * Autori nemţeni la Târgul de carte Li-brex 2017 (pag. 5) * O carieră didacticăeste un drum greu, dar plin de satisfacţii

(pag. 15) * ULTIMA ORĂ – Premiilerevistei APOSTOLUL (pag. 20)

Apostolul nr. 200, iunie 2017

● Dan AGRIGOROAE – Să ne(re)câştigăm stima de sine (pag. 14)● Adrian ALUI GHEORGHE – Cul-tura politicii (pag. 14)● Gheorghe AMAICEI – Revista„Apostolul”, la ceas aniversar (pag. 3)* ZIUA EROILOR în memoria „APOS-TOLULUI” (pag. 15)● Tatiana ANTONOVICI – Omagiuprimei mele învăţătoare (pag. 5)● Vasile BAGHIU – NOTE DE TRE-CERE – O şansă pe filiera lecturii (pag.15)● Constantin BOSTAN – „Scrisoareade învăţătură” a unui apostol haretist(pag. 6)● Emil BUCUREŞTEANU – ANI deŞCOALĂ (pag. 12) * Mama Nata (pag.16)● Coralia-Letiţia BUNGHEZ – O sin-ceră urare (pag. 3) * Un nou liceu cen-tenar în Piatra-Neamţ: ColegiulNaţional Gheorghe Asachi (pag. 16)● Sofia BURCULEŢ – Tranziţia peda-gogiei (pag. 16-17)● Gianina BURUIANĂ – AlexandruTomescu şi vioara fermecată (pag. 11)* Recital extraordinar al pianistuluiHoria Mihail (pag. 17)● Traian CICOARE – Mircea Eliade– conexiuni nemţene (pag. 17-18)● Gheorghe A. M. CIOBANU – AL-BASTRU DE… IPOTEŞTI (pag. 18)● Valentin CIUCĂ – Singurătăţi lao-laltă. Umbra lui Tonitza la Durău (pag.18-19)● Aurel CORNEA – Un inepuizabilizvor de resurse educaţionale... (pag. 1-2)● Ştefan CORNEANU – Ucidereapruncilor (De la Irod la Năstase) (pag.19)● Eduard COVALI – De ce citim?(pag. 19-20)● Monica M. CRISTEA – Domnuluimeu, în Eternitate (pag. 5) * Remember:ERMILIA CHIRUŢĂ (noiembrie 1955-iunie 2017) (pag. 13) * Cromatică ado-lescentină (pag. 20)● Steluţa CRĂCIUN – Pentru a faceportretul unui profesor (pag. 20)● Constantin CUCU – „Revista Apos-tolul. Bibliografie” (pag. 20-21)● Daniel DIEACONU – Valea Munte-lui – proiecte culturale (pag. 10) * Po-teci ale cunoaşterii – un proiect pentruprotecţia parcurilor naturale nemţene(pag. 21)● Vasile DANCI – Romaşcanii, pe po-dium la „Gala Culturii” (pag. 22)● Paul FINDRIHAN – Arta, un jocdivin (pag. 22)● Mihai FLOROAIA – Elemente deteologie catafatică în opera lui MihaiEminescu (pag. 9) * Pe cine deranjeazăsimbolurile religioase din şcoli? (pag.22-23)● Mihaela GHERGHELESCU – Olecţie de demnitate (pag. 23)● Constantin GHERGHELESCU –Obsesia istoriei la Cioran (pag. 23-24)● Mihail-Sorin GAIDĂU – Elevi şiprofesori la „Victor Brauner” (pag. 24)● Constantin GRASU – O tarcăuancăla Oxford (pag. 24-25)● Gabriela GRIGORE – Noi provo-cări pentru sindicatele din învăţământ(pag. 25)● George GRIGORICĂ – Corul Cor-pului Didactic (pag. 25-26)

● Simion HANCESCU – Tot respectulşi toate aprecierile... (pag. 1-2)● Elena-Roxana IRINA – ThesaurulEladei (pag. 26)● Minodora LEMNARU – Promisiu-nea – instrument electoral (pag 26)● Mihai-Emilian MANCAŞ – Ctitorişi destine (pag. 7) * Spiritul Rareşului(pag. 26-27)● Alexandrina MANCAŞ – Preţuiţi şidragi truditori la „Apostolul”, * Scri-soare din Franţa (pag. 27)● Luminiţa MOSCALU – MirceaELIADE – Întoarcerea în timp (pag. 27-28)● Veronica MIHĂILESCU – Aposto-lul redivivus (pag. 28)● Constantin MUNTEANU – În nu-mele tatălui (pag. 28)● Raluca NACLAD – Cu dragostedespre Zburătorul TT (pag. 29)● Dorin NICOLA – Valori neolitice ro-mâneşti expuse în Elveţia (pag. 29)● Irina NASTASIU – Gheorghe Lazăr,întemeietorul învăţământului modernromânesc (pag. 29-30)● Emil NICOLAE – Revista „Asachi”revine la cititorii ei (pag. 30)● Viorel NICOLAU – Constantin Vir-gil Gheorghiu – Casa de la Petrodava(pag. 30-31)● Niculina NIŢĂ – Dar de timp bicen-tenar, cu iz breton (pag. 2) * „NOI” şi„EI” (pag. 31)● Draga OLTEANU-MATEI – Gân-duri pentru Yorick (pag. 31)● Alina PAMFIL – Şcoala nemţeană înmileniul III (pag. 31-32) * Sărbătorirebinemeritată! (pag. 40)● Valerian PERCĂ – Dinspre monologspre dialog (pag. 32)● Cristina S. PETRARIU – Celor cemişcă stelele şi sorii... (pag. 4) * Re-member Doctor SORIN CIOBANU(pag. 13)● Gabriel PLOSCĂ – Bucurie împli-nită! (pag. 1-2) * CENUŞĂREASA (pag.32-33)● Vasile POSTOLICĂ – Civilizaţie,matematică şi reformă (pag. 33)● Daniela PREPELIŢĂ – Portret desindicalist (pag. 34)● Red. – Aniversări culturale – lunaiunie (pag. 10) * Aniversări culturale –luna iulie (pag. 11)● Adrian ROMILA – Cenaclul de joi:Cultură la liber şi numai din plăcere(pag. 34) * La aniversară (pag. 40)● Leonard ROTARU – Preotul profe-sor Ioan Gherasim şi „turnul său de fil-

deş” (pag. 8) * Domnule Învăţător,(pag. 34-35)● Dumitru RUSU – De ce îl iubim pebădia Creangă? (pag. 35)

● Liviu Constantin RUSU – ZIUA MĂ-RIEI SALE, ÎNVĂŢĂTORUL (pag. 1-4)* 25 de ani de la reînfiinţarea AsociaţieiÎnvăţătorilor din judeţul Neamţ – o săr-bătoare a şcolii nemţene (pag. 35)● Nicolae SAVA – Locul unu în topulrevistelor şcolare (pag. 35-36)● Sabina STĂNESCU – La mulţi ani dra-gii mei, colegi, dascăli! (pag. 3) * Dascăliromaşcani de altădată (pag. 7)● Lucian STROCHI – O întâlnire desuflet sau scurt tratat despre culori(pag. 36)● George ŢIGĂU – Dirigintele – Admi-nistrator sau lider al şcolarilor? (pag.36-37)● Constantin TOMŞA – Rememorărinemţene (pag. 8, 9, 10, 11, 12, 13) * Pu-terea ascunsă a cuvântului poateschimba lumea: ZĂPADĂ ŞI FUM deCătălin Stupcanu (pag. 37)● Dumitru Dănuţ URSACHE – Simi-litudini, armonie şi ordine cosmică(pag. 37-38)● Dumitriţa VASILCA – Sfântul nos-tru învăţător (pag. 38)● Elena VULCĂNESCU – Apostolidin Apostol (pag. 4)● Mircea ZAHARIA – Sărmana limbăromână (pag. 38) * A doua faţă a me-daliei (pag. 40)

Apostolul nr. 201, iulie‐august 2017

● Mihai ANDONE – Natură eternă,oamenii efemeri, taine aparent deslu-şite (pag. 19)● Mădălina ANDRONIC – O amin-tire, un destin (pag. 15)● Emil BUCUREŞTEANU – Aposto-lul 200 (pag. 3)● Gianina BURUIANĂ – MUZICA -Sub semnul performanţei (pag. 3) *Festivalul Internaţional VacanţeMuzicale – ediţia a 44-a * O mare desunet şi armonie (pag. 10, 11, 12)● Elena DIDOIU – Arc peste timp(pag. 7)● Neculai FLORIAN – CHIRIACPLATON - Învăţător (pag. 14)● Mihai FLOROAIA – Moş Gheor-ghe Lazăr, pelerinul desculţ * Poate fitrimis Dumnezeu în exil? (pag. 17)● Mihai-Emilian MANCAŞ – Cabi-netele de la „Rareş” (IV) (pag. 13)● Irina NASTASIU – Semnal editorial:Urbea Piatra în oglinda vremii (pag. 9)● Cristina S. PETRARIU – „Atelie-rul de Arte”, laureat în Macedonia(pag. 16)● Dorin PLOSCARU – Poezii (pag. 8)● Gabriel PLOSCĂ – Tehnica firimi-turilor bugetare (pag. 1-7)● Red. – Sărbătoarea Zilei Învăţătoru-lui (pag. 1, 2, 3) * Premiile revisteiApostolul (pag. 1, 4, 5, 6) * Aniversăriculturale - iulie (pag. 15) * Aniversăriculturale - august * Aniversări cultu-rale - septembrie (pag. 16) * Panora-mic nemţean (pag. 18) * In MemoriamAUGUSTIN BUZURA * EvaluareaNaţională în judeţul Neamţ * Bacalau-reat 2017 (pag. 20)● Dumitru RUSU – Piţu (pag. 14)● Constantin TOMŞA – Rememorărinemţene: iulie, august (pag. 12, 13, 14,15, 16, 17, 18)● Mircea ZAHARIA – Semnal edito-rial: Alexandrina Camelia Mancaş –Covorul Regal (pag. 9)

APOSTOLUL

M. Z.(continuare în pag. 18)

APOSTOLULPag. 18

Sumarul anului 2017

ianuarie 2018

Apostolul nr. 202, septembrie 2017

● Gheorghe AMAICEI – Congresulaniversar AGIRo al Cadrelor Didacticedin România, Republica Moldova şi alCadrelor Didactice Române de peste

hotare (pag. 1, 4, 5)● Vasile BAGHIU – NOTE DE TRE-CERE - Cititul este sănătos (pag. 14)● Gianina BURUIANĂ – Tablouridintr-un festival (pag. 11)● Gianina CĂRBUNARIU – Festiva-lul de Teatru Piatra-Neamţ - Pledez pen-tru tine(ri) - Ediţia a XXIX-a, 10-18noiembrie 2017 (pag. 20) ● Moş Chiorpec – Cum să eviţi trei gre-şeli de top (pag. 17)● Mariana COSTRAŞ – IN MEMO-RIAM - Prof. Sofia Burculeţ (pag. 19)● Maria DARLEA – Doamna Tranda-fir, doamna mea învățătoare… (pag. 7)● Elena DIDOIU – 1947-2017 Arcpeste timp (pag. 6)● Neculai FLORIAN – Dascăli de al-tădată - Învăţător ANTON GRIGORIU(pag. 16)● Simion HANCESCU – MESAJULPreşedintelui Federaţiei Sindicatelor Li-bere din Învăţământ cu ocazia începutu-lui de an şcolar 2017-2018 (pag. 1-2)● Anca-Mihaela FLOROAIA – Punteculturală între Piatra-Neamţ şi Chişinău(pag. 8)● Mihai FLOROAIA – Primele rezul-tate ale proiectului Erasmus+ „TopNursing Skills” 2016-1-RO01-KA102-024350 (pag. 13)● MENCS – Programul „Şcoală dupăşcoală” * Compendiu introductiv pentrugimnaziu (pag. 3)● Mariana NEGREAN – ParteneriatAsociaţia Culturală STUDIA – Centrulde excelenţă în medicină şi farmacie„Raisa Pacalo” (pag. 9)● Dumitru PETRU – Procedee ce vinîn sprijinul creativităţii elevilor (pag. 18)● Gabriel PLOSCĂ – Blestemele învă-ţământului românesc (pag. 1-2)● Ştefan POTOP – Simpozionul Naţio-nal de arte plastice „Tazlău-izvor de in-spiraţie” 2017 (pag. 13)● Red. – INFOCULT (pag. 2, 3, 4, 5, 6,7, 8, 9) * O prioritate: cartea pentrucopii (pag. 7) * Aniversări culturale –septembrie (pag. 9) * Succese la Festi-valul de Teatru „Grigore Vasiliu Birlic”* Bacalaureat 2017, sesiunea de toamnă* Examenul naţional de titularizare,punct final (pag. 12) * Aniversări cultu-rale – octombrie (pag. 15) * IN MEMO-RIAM - Prof. Ada Popovici (pag. 19)● Dumitru RUSU – Şi la vila Mărioara

a început şcoala (pag. 17)● Constantin TOMŞA – Rememorărinemţene (pag. 12, 13, 14, 15, 16, 17) *Cartea de proză fantastică - Dragoş Ni-chita: „Înainte de Luni” (pag. 15) * Ani-versare 80 - NECULAI FLORIAN, Oviaţă închinată oamenilor din comunanatală (pag. 16)● Mircea ZAHARIA – O sărbătoareinternaţională a artei plastice: NeamţCreativ I, 2017 (pag. 10) * Festivalul deteatru, între istorie şi perspective (pag.20)

Apostolul nr. 203, octombrie 2017

● Ion şi Doina ALDEA TEODORO-VICI – Maluri de Prut (pag. 1-4)● Coristu’ APHON – Shopârla luniioctombrie: Frunză verde de mohor...Nicio Şcoală Fără Cor! (pag. 14)● Vasile BAGHIU – NOTE DE TRE-CERE - Calitatea umană, înainte detoate (pag. 8)● Emil BUCUREŞTEANU – Doam-nei profesoare Natalia Rusu, cu dra-goste (pag. 15)● Gianina BURUIANĂ – Pledoariepentru învăţarea limbilor străine (pag.9) * S-a deschis stagiunea muzicală2017-2018 (pag. 14) * De la Piatra-Neamţ la Strasbourg sau Portret de vo-luntar (pag. 16)● A. M. CIOBANU – „APOSTO-LUL”, la alt popas tiparnic (pag. 12)● Maria DÂRLEA – Proiectul tema-tic – rol determinant în procesul de în-văţare pentru formarea elevilor de azi,oamenii de mâine (pag. 18-19)● Daniel DIEACONU – FestivalulHaiducilor, Grinţieş 2017 (pag. 10)● Neculai FLORIAN – ProfesorLAZĂR EMANOIL (pag. 17)● Mihai FLOROAIA – Dascălului deReligie, cu drag... * Educaţia din per-spectiva valorilor (pag. 5)● Mihai-Emilian MANCAŞ – Sun-tem în IMPAS, Domnule Ministru(pag. 11) * Omul sau calculatorul?(pag. 16)● Virgil RĂZEŞU – Medicina şipacea (pag. 12)● Red. – INFOCULT (pag. 2, 3, 4, 5,6, 7, 8, 9, 10) * Aniversări culturale -octombrie (pag. 9) * Aniversări cultu-rale - noiembrie (pag. 10) * Kazuo Is-higuro, laureat al premiului Nobel

(pag. 13) * Centenarul Marii Uniri laEditura Humanitas (pag. 17)● Dumitru RUSU – Semnele luiEnescu la Piatra-Neamţ (pag. 13)● Alecsia Maria TANASICIUC,Daria Andreea ● ALUNGULESEI

– O minunată experienţa în Croaţia(pag. 7)● Constantin TOMŞA – Un fabulosjurnal de lectură (pag. 6) * Rememo-rări nemţene (pag. 12, 13, 14, 15, 16,17)● Andrei URSACHE – Colegiul Teh-nologic „Spiru Haret”, performanţesportive internaţionale! (pag. 7)● Mihaela ZACHMAN – Ziua Mon-dială a Educaţiei, la Liceul Tehnologic„Dimitrie Leonida” (pag. 15)● Mircea ZAHARIA – A mai trecuto toamnă... ▪ Interviu cu dl. GabrielPloscă, preşedintele Sindicatului dinÎnvăţământ Neamţ (pag. 1-2)* „Ma-luri de Prut – Basarabia Necunos-cută” (pag. 1, 3, 4)*** – REPERTORIUL Festivalului deTeatru Piatra-Neamţ PLEDEZ PEN-TRU TINE(RI) (pag. 20)

Apostolul nr. 204, noiembrie 2017

● Adrian ALUI GHEORGHE –„Reinventarea” cititorului (pag. 14)● Mihail APĂVĂLOAE, Gh.AMAICEI – Memorialul Dr. Gheor-ghe Iacomi (pag. 19)● Vasile BAGHIU – NOTE DE TRE-CERE: „Sistemul” şi oamenii (pag.20)● Gianina BURUIANĂ – „Maluri dePrut – Basarabia Necunoscută” (II)(pag. 11) * Festivalul de lăută la Pia-tra-Neamţ (pag. 18)● Elena BUTESCU – Importanţa mu-zicii în învăţarea unei limbi străine(pag. 18)● Eduard COVALI – Ce am visat şice am realizat ca director de teatru(pag. 5)● Daniel DIEACONU – BibliotecaVăii Muntelui (pag. 9) * Asociaţia Pro-fesorilor de Istorie din Neamţ ÎN FAŢACENTENARULUI (pag. 20)● Neculai FLORIAN – DASCĂLI DEALTĂDATĂ: Ioan Cârţu, un muzicianuitat (pag. 19)● Mihai FLOROAIA – Simpozionulinternaţional Icoană, mărturie creştină,totalitarism (pag. 16)● Mihai-Emilian MANCAŞ – PRO-FESORUL – între rigoarea catedrei şiharisma nistrianului (pag. 10)● Irina NASTASIU – La mănăstireaNeamţ (pag. 15) * Soborul Sfinţilor Ar-hangheli Mihail şi Gavriil (8 noiem-brie) (pag. 15)● Tudor POPESCU – Jubileu Tea-trul Tineretului - Don Quijote (pag. 1-4)● Red. – Gala Ambasadorilor Nemţeni(pag. 1, 6, 7) * INFOCULT (pag. 2, 3,4, 5, 6, 7, 8, 9, 10) * Panoramic romaş-can (pag. 7) * Panoramic nemţean(pag. 8) * Centenarul Marii Uniri laEditura Humanitas (pag. 9) * Ani-versări culturale – noiembrie (pag. 16)* Aniversări culturale – decembrie(pag. 17)● Dumitru RUSU – Să învăţaţi bine!(pag. 17)● Mihaela TANOVICI – O singurăinimă! (pag. 3)● Constantin TOMŞA – Rememorărinemţene - noiembrie 2017 (pag. 12, 13,14, 15, 16, 17) ● Octavian ŢÎCU – 1918-2018: O IS-TORIE NECUNOSCUTĂ A CENTE-NARULUI – Lupta pentru identitate:Congresul Învăţătorilor Moldoveni(25-28 mai 1917) (pag. 12-13)● Dionisie VITCU – Eduard Covali,

un mare prieten al actorilor tineri (pag.4-5)● Mircea ZAHARIA – Rectificareabugetară, o speranţă pentru Moş Cră-ciun (pag. 1, 2, 3) * Bimilenarul PubliusOvidius Naso (pag. 20)*** Blogul Centenarului 1918 – 2018(pag. 13)

Apostolul nr. 205, decembrie 2017

● Redacţia APOSTOLUL – Felicitare(pag. 1)● Vasile BAGHIU – NOTE DE TRE-CERE: Lehamitea (pag. 20)● Larisa BARBOS – Scrisoare din Ba-sarabia (pag. 6)● Emil BUCUREŞTEANU – Pluguşor2018 (pag. 19)● Gianina BURUIANĂ – Bravissimopentru Concursul Internaţional de Inter-pretare „Emanuel Elenescu” (pag. 5) *Un regal praghezo-nemţean, la Sala Cu-polă a Bibliotecii Judeţene (pag. 8) *GRIGORE CARAZA – un strigăt al româ-nismului dincolo de ocean (pag. 10) * Li-ceul Tehnologic Economic AdministrativPiatra-Neamţ – „O şcoală europeanăpentru elevii noştri” (pag. 17)● Daniel DIEACONU – Asociaţia Pro-fesorilor de Istorie din Neamţ ÎN FAŢACENTENARULUI (pag. 7)● Ana GRIGORE – Ce repede trec anii...(pag. 4)● Mihai FLOROAIA – Uităm martiriitemniţelor comuniste? (pag. 10) * O altăabordare faţă de opera lui Maiorescu (pag.20)● Isabela JINARU – Punte Educaţionalăpeste Prut (pag. 4)● Ana MACOVEI – Să citim... să nucitim? (pag. 18)● Georgiana-Cosmina MACOVEI –Stilul de învăţare (pag. 16)● Mihai-Emilian MANCAŞ – Locomo-tiva (pag. 15)● Irina NASTASIU – Sfântul Ierarh Ni-colae, ocrotitorul celor aflaţi în suferinţă(pag. 11) * Părintele Cleopa, în vizorul Se-curităţii (pag. 10)* Principesa Ileana a României: „Eramdoar un copil atunci când l-am văzut peîngerul meu păzitor.” (pag. 10)● Geanina NICORESCU – SărbătoareaŞcolii Nemţene, ediţia 2017 ▪ Premiereaolimpicilor şi Trofeul „Domnu’ Trandafir”(pag. 17)● Red. – REMEMBER: Mihai I al Româ-niei (pag. 1-4) * INFOCULT (pag. 2, 3, 4,5, 6, 7, 8, 9) * Centenarul Marii Uniri laEditura Humanitas-III (pag. 7) * Invitaţiela alternativa educaţională Step by Step(pag. 9) * Cinstire eroilor în Parcul Me-moriei Naţionale (pag. 9) * Panoramicromaşcan (pag. 12) * Panoramic nemţean(pag. 13) * CALENDAR – decembrie2017 (pag. 15) * CALENDAR – ianuarie2018 (pag. 18) * Bradul de Crăciun (pag.19)● Dumitru RUSU – Hai să dăm mână cumână (pag. 20)● Constantin TOMŞA – Rememorărinemţene - Decembrie 2017 (pag. 12, 13,14, 15, 16, 17) * Talent, erudiţie şi multămuncă (pag. 14)● Mihaela ZACHMAN – Prevenireaviolenţei – proiect judeţean diseminare laLiceul Tehnologic „Dimitrie Leonida”Piatra-Neamţ (pag. 16)● Mircea ZAHARIA – Împliniri, neîm-pliniri, speranţe... ▪ Interviu cu DomnulGabriel Ploscă, preşedintele Sindicatuluidin Învăţământ Neamţ (pag. 1-2) * În în-tâmpinarea Centenarului Unirii Basara-biei (pag. 1-3)


APOSTOLUL Pag. 19

Arte şi meserii

Sumaron ASAVEI – Dascăli de altădată, comemoraţi la Bicaz (pag.14)

Vasile BAGHIU– NOTE DE TRECERE: Prestigiul şi ono-rabilitatea ştiinţei de carte (pag. 20)

Gianina BURUIANĂ – Biblioteca Judeţeană G. T. Kiri-leanu – principalul pol cultural al comunităţii ● Interviu cu Mi-haela Mereuţă – noul director-manager al bibliotecii (pag.

10-11)Mihai EMINESCU – Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie (pag. 1)

* Educaţia e cultura caracterului, cultura e educaţia minţii (pag. 11)Mihai FLOROAIA – O ţară, un popor, o credinţă: UNIREA

PRINCIPATELOR ROMÂNE (pag. 1-2) * Biserica şi Marea Unire din1918 (pag. 12)

FSLI – Instituţiile statului încalcă legea prin care Educaţia trebuiesă primească 6% din PIB (pag. 2)

Mihai-Emilian MANCAŞ – Fotbal: Lecţia lui Prăpădilă (pag. 19)

Violeta MOŞU – INFOCULT (pag. 2, 3, 4, 5, 6) * ZIUA CUL-TURII NAŢIONALE, sărbătorită la Biblioteca „G.T. Kirileanu” (pag.20)

Irina NASTASIU – Minunea „Rugăciunii” eminesciene (pag. 7)Gabriel PLOSCĂ – Gânduri de început… (pag. 1)Red. – Maluri de Prut – Basarabia necunoscută (pag. 8-9) * CA-

LENDAR – ianuarie 2018 (pag. 14) * CALENDAR– februarie 2018(pag. 15) * BACALAUREAT 2018: ultima oră (pag. 20)

Dumitru RUSU – „La Ieşi ninge frumos” (pag. 15)Biroul Operativ al SLLICS Neamţ – Strategia Sindicatului Liber

al Lucrătorilor din Învăţământ şi Cercetare Ştiinţifică Neamţ, pentruanul 2018 (pag. 3) * Raport asupra activităţii desfăşurate de Sindicatuldin Învăţământ Neamţ în anul 2017 (pag. 4-5)

Constantin TOMŞA – Rememorări nemţene - ianuarie 2018(pag. 10, 11, 12, 13, 14, 15)

Mircea ZAHARIA – În aşteptarea Simbolurilor Regale ale MariiUniri (pag. 6-7) * Îmi reîmprospătez forţele asemeni păsării Phoenix...● Interviu cu prof. Grigore Agache (pag. 13) * Sumarul anului 2017(pag. 16, 17, 18)

I

ianuarie 2018

ra în anii când sătucul de la poalele mun-telui Sima încă nu dădea semne că ar voisă devină oraş. Liniştea patriarhală a Bi-cazului, dramatic distrusă, parcă pentrutotdeauna, lăsase loc celui mai importantşantier naţional al acelui răstimp, atât demare consumator de bani şi de energie,

încât bugetul anemic al României jefuite de ruşiînţărcase brutal sursa pentru canalul Dunăre –Marea Neagră, fiindcă nu mai erau parale la teş-chereaua statului.

La stăruinţele şantieriştilor, ajunse direct şicu efect prompt la conducătorii ţării, fu musaica, pe lângă şcoala primară şi gimnaziul, insti-tuţii mai vechi, înghesuite în frumosul localconstruit demult pe Domeniul Coroanei, să în-capă acolo şi clasele liceului abia înfiinţat înanul 1953, cu secţiile de zi, seral şi fără frec-venţă.

Pentru o populaţie şcolară crescută explo-ziv, pe lângă câţiva dascăli de liceu, cu bogatăexperienţă, găsiţi prin apropiere, alături de oechipă de învăţători excepţionali, au fost repar-tizaţi imediat şi direct de către Ministerul Edu-caţiei Naţionale tineri absolvenţi de învăţământsuperior, aleşi după rezultatele lor de vârf înuniversităţi. Însuşi directorul şcolii mamut, pro-fesorul de pedagogie-psihologie, Virgiliu Ra-dulian, absolvent cu magna cum laude alUniversităţii din Bucureşti, îşi înscria vârstaabia într-un sfert de veac.

Se inventau în Bicaz, la repezeală, diferitemodalităţi de a ţine pe loc, printr-o viaţă bogatăîn evenimente culturale şi sportive, tânăra ge-neraţie de intelectuali, care, peste nişte ani, aveasă dea ţării doi miniştri şi nouă profesori uni-versitari. Deschiseseră stagiuni permanente ma-rile teatre din Capitală, Filarmonica, ba nevizitau şi ansambluri de talie mondială, cum arfi Opera din Pekin şi Corul Armatei Roşii.

Nu pot uita valsul de la recepţia ce a urmatunui spectacol al Operei din Pekin, dansat îm-preună cu o fermecătoare balerină cu ochioblici, în timp ce soţia mea, şi ea pasionată dan-satoare, se rotea fastuos în compania unui făt-frumos asiatic, înalt de un metru şi nouăzeci!

Cum, în locul unde fusese unul dintre lagă-rele comuniste, abia lichidat, pe malul Bistriţei,se construise la repezeală un excelent terensportiv, dascălii au convenit cu medicii de lanoul spital, aproape toţi la fel de tineri ca şi noi,

să se întreacă într-un meci de fotbal (ce avea sădevină tradiţional), adunând un numeros public,amator de veselie pe gratis.

În ajunul evenimentului, de la spital ne-aunotificat că nu au destui medici în stare să joacefotbal şi, colegial, treacă de la noi! au căpătatimediat dezlegarea de a folosi şi asistenţii sani-tari în echipă.

Pe baza acestui acord, adversarii noştri auintrodus pe sub mână, în formaţia lor, băieţi desecretă provenienţă, cu bună experienţă în acestsport, aşa că prima repriză a meciului inaugurals-a încheiat dramatic, doctorii conducând lejercu 3 la 0, având şi galeria suferinzilor de partealor!

Şi unde e aţa subţire … Colac peste pu-

păză! Fundaşul nostru cel mai bun, geografulDan Ştirbulov, se accidentase la un picior şi numai putea juca. Iar în zece oameni, se urzea ocatastrofă sportivă ce putea să ne coboare de-zastruos prestigiul sportiv în ochii şantieriştilorşi, mai cu seamă, ai băştinaşilor, suporteriinoştri.

Atunci a intervenit salutar consoarta mea,profesoară de educaţie fizică, propunând să-lincludem imediat în echipă pe Prăpădilă, unelev din clasa a şaptea, la care ea era dirigintă.

Paranteză. Prăpădilă purta cu demnitate po-recla şi renumele, cuvenite unui repetent cu so-lide state de serviciu, cunoscut mai ales prinaccesele de răzvrătire cu care tulbura toate orelede clasă şi orice altă activitate şcolară la carebinevoia să ia parte. Faţă de o asemenea purtareendemică, la clasa a şaptea se schimbase pentrua nu ştiu câta oară dirigintele, cei dinainte de-misionând în disperare de cauză, şi a dat dan-danaua pe tânăra profesoară de educaţie fizică,ea încă necunoscând valoarea socială a adver-bului de negaţie „nu”.

Şi, ca să nu lungim vorba, după ce a comu-nicat succint noua sa misiune, diriginta a con-cediat soborul clasei, reţinându-l pentru oconvorbire în patru ochi pe eternul răzvrătit.

Cu o mină ironică, de om care a mai trecut

prin asemenea artificii educative ineficiente, ela acceptat conversaţia, care s-a purtat în termenisurprinzători, diriginta subliniind că nu se adre-sează unui puşti oarecare, ci unui tânăr trecutprin multe greutăţi ale vieţii şi ale şcolii, apt săpoarte o răspundere, idee cu care elevul a fostde acord. În consecinţă, a primit însărcinarea dea se ocupa de disciplină, ordine, frecvenţă fărăcusur, punctualitate şi onestitate în colectivuleterogen al clasei a şaptea, alcătuit din copiiibăştinaşi, dar şi din cei adunaţi pe şantier dintoate colţurile şi mahalalele României.

Mai mult din amuzament, junele rebel s-aprins să încerce temporar o asemenea treabă derăspundere. Şi i-a plăcut atât de mult noua sapoziţie, încât, peste puţine săptămâni, îşi croiaun nou şi onorabil drum în viaţa şcolii dinBicaz.

La meciul despre care scriam, un scurt dia-log cu căpitanul medicilor a dus la acceptareaelevului, un puşti firav, în formaţia dascălilor,devastată de rezultatul primei reprize.

Intrat în teren fără echipamentul corespun-zător, ci învestmântat în trening şi încălţat cutenişi, puştiul i-a rugat pe profesori să aperebine poarta lor, că de rest se va ocupa el.

Şi, Doamne, ce a urmat! Tribuna a explodatîn cascade de râs, iar bieţii medici au constatatcă tocmai făcuseră o mare eroare şi nu mai pu-teau pune piciorul pe minge. Ca un autentic fot-balist, Prăpădilă dribla, îi punea la pământ pebieţii ucenici ai lui Esculap şi înscria gol dupăgol.

Când s-a ajuns la 3-3, diriginta, din consi-derente diplomatice, ţinând de prestigiul docto-rilor, i-a strigat „Gata, Ionică!”, cu gândul că,totuşi, nu e bine să te aibă la ficat doctorii. Şicu acest rezultat s-a încheiat istoricul meci defotbal …

N. B. Nu, fostul Prăpădilă nu a devenit fot-balist celebru, ci meseriaş destoinic la marea fa-brică de ciment de la Piatra Corbului.

Şi, cum nădăjduiesc să se afle acum sănă-tos în Bicaz, i-am folosit cognomenul în loculnumelui, cu veche preţuire, şi pentru el şi pen-tru diriginta lui, cu convingerea că nu sunt copiirăi prin structura lor psihică, ci mai ales adulţinepricepuţi în educaţia copiilor.

Goooool!

Mihai-Emilian MANCAŞ

E

Fotbal:Lecţia lui Prăpădilă

Zig-Zag

APOSTOLUL – revistă a cadrelor didactice din judeţul Neamţ, serie nouă, apare prin colaborarea SindicatuluiÎnvăţământ Neamţ şi Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Neamţ (martie 1999).

FONDATORI l noiembrie, 1934: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Avădaneil martie, 1999: Florin Florescu, Ştefan Corneanu, Gheorghe Amaicei, Dumitriţa Vasilca

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE: Gabriel PLOSCĂ – director general, Iosif COVASAN – director economic,Gheorghe AMAICEI, Liviu RUSU, Gabriela GRIGORE.

CONSILIUL DE REDACŢIE: Mircea ZAHARIA – redactor-şef, Constantin TOMŞA – redactor-şef adjunct, Mihai FLOROAIA, Irina NASTASIU, Gianina BURUIANĂ, Dorel NEMŢEANU – DTP;

Dorin DAVIDEANU – editor online.

ISSN - 1582-3121

Redacţiaşi administraţia:

str. Petru Rareş nr. 24,Piatra Neamţ.

Tel/fax:0233.22.53.32

[email protected]

NOTE DE TRECERE

Prestigiul şionorabilitatea

ştiinţei de carteste de explorat mult, psihologic şi sociologic,în legătură cu fenomenul cărţilor scrise repede-repede de nişte „puternici” ai zilei (politicienicunoscuţi care au trecut recent şi prin nişte în-chisori), cărţi prezentate la târgul Gaudeamuscu tam-tam şi oarecari tensiuni. La fel şi în pri-vinţa doctoratelor lor aranjate şi oferite „în neş-tire”, adesea sub tutela unor profesori şi

universităţi cu pretenţii. Ei simt că banii şi puterea nule sunt de ajuns, că mai există ceva care iese de subcontrolului lor şi îi stinghereşte: prestigiul şi onorabi-litatea ştiinţei de carte. Este aici un rest de putere carele scapă printre degete.

Oricât ar fi scăzut în ultimii ani interesul pentrucitit, oricât ar fi de umiliţi profesorii, artiştii, scriitorii,medicii şi cercetătorii, intelectualii în general, oricâtde marginalizată ar fi şcoala, cartea rămâne încă o va -loare sigură şi autentică, iar ei simt asta. Încercarea lorde a confisca forţat şi acest reper, al culturii, este unspectacol nu numai jalnic, pentru că este de fapt o pre-luare doar a unor elemente exterioare (diplome, numepe coperte de carte etc.), dar şi o declaraţie de războipe faţă împotriva bunului-simţ şi a valorilor de carelumea noastră românească, nevindecată în urmatraumelor istorice, încă încearcă să se ţină.

Ei pot să scrie cărţi „fără număr, fără număr” şipot organiza mega-lansări, dar asta nu înseamnă că noisuntem şi obligaţi să le citim, să le comentăm, să căs-căm gura la evenimentele lor şi aşa mai departe. ŞiCeauşescu umpluse rafturile bibliotecilor şi librăriilorcu „Opere”, dar asta nu l-a făcut până la urmă un autorcredibil. S-a văzut, imediat după 1989 sutele de mii deexemplare roşii au dispărut ca şi cum nu ar fi fost şi ni-meni nu a părut că suferă prea mult din această cauză.

Pe de altă parte, aceasta nu înseamnă că ar trebuisă blocăm dreptul acestor persoane de a se manifestapublic aşa cum vor ele. Editurile sunt, după părereamea, la fel, libere să le publice cărţile şi să pună la cale„evenimente” care să rupă gura târgului, cum se spune.Susţinătorii lor sunt, de asemenea, liberi să fie solidaricu ei. E limpede că acestea sunt nişte drepturi ale lor,constituţionale, pe care eu unul nu am de gând să lecontest, pentru că înţeleg că aşa funcţioneazădemocraţia. Mai degrabă le-aş apăra, oricât ar suna deciudat pentru unii. Şi spun asta în spiritul vorbelorpline de adevăr, însă cam uitate, ale lui Ion Raţiu, celcare ştia cum stau lucrurile: „Voi lupta până la ultimamea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acordcu mine!”

Nici vorbă, aşadar, să solicit boicotarea edituriisau chestiuni de felul acesta, cum am văzut că s-agrăbit un scriitor cunoscut să-şi îndemne cititorii, con-siderându-i parcă un fel de membri ai vreunei sectecare ar trebui, cum şi sublinia solemn, să-l iubească şisă-l urmeze necondiţionat ca pe un guru. Pur şi simplu,o asemenea solicitare nu mai are legătură cudemocraţia.

Prof. psih. Vasile BAGHIU

E

ZIUA CULTURII NAŢIONALE,sărbătorită la Biblioteca „G.T. Kirileanu”

iblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu”Neamţ a organizat luni, 15 ianuarie, cuocazia Zilei Culturii Naţionale, o serie demanifestări cultural-artistice menite amarca 168 de ani de la naşterea poetuluiMihai Eminescu şi Centenarul MariiUniri. Un public numeros şi cald a parti-cipat la eveniment.

Astăzi, la a opta ediţie a Zilei Culturii Na-ţionale, putem vorbi despre memoria mareluinostru poet naţional Mihai Eminescu, despreimportanţa culturii pentru progresul unei na-ţiuni, despre importanţa educaţiei şi a lecturii înformarea şi dezvoltarea individului, despre iden-titatea noastră naţională, culturală şi socială.Anul 2018, anul aniversării României Cente-nare, este anul începutului reaşezării societăţiiromâneşti pe valori, anul unor schimbări cultu-rale. Ziua Culturii Naţionale ne oferă ocazia săcinstim creatorii de valori, să celebrăm culturaîn integralitatea expresiilor sale, a declarat prof.Mihaela Mereuţă, director-manager al Biblio-tecii Judeţene „G.T. Kirileanu” Neamţ.

Manifestările au debutat cu o depunere deflori la bustul lui Mihai Eminescu şi cu un recitalde poezie şi muzică susţinut de poetul AdrianMunteanu, scriitorul Dan Iacob şi de solistaViorela Stoian.

Adrian Munteanu: Astăzi ne întoarcem laambianţa cea mai potrivită cu structura dintruadânc de noi pentru că, la urma urmei, chiardacă nu mărturisim acest lucru, ne tragem dinfilonul eminescian, adică ne tragem din poeziacare are vibraţie, are emoţie, are trăire profundăşi sensibilitate. Este vorba despre toate elemen-tele pe care le putem considera încă drept ca-racterizatoare pentru fiinţa românească.

A urmat dezbaterea „Eminescu şi Basara-bia”, susţinută de invitatul special Vlad Pohilă,în cadrul Proiectului cultural România Cente-nară, „Maluri de Prut- Basarabia necunoscută”,desfăşurat în parteneriat cu Radio România Chi-şinău, prin jurnalistul Ina Guţu.

După-amiază, a fost vernisată expoziţia depictură Dumitru Bezem din colecţia Elena şiVasile Pleşca „Luceafărul poeziei, mit şi cu-loare”, iar criticul literar Cristian Livescu asusţinut conferinţa „Eminescu, idealul poezieiromâneşti”, la finalul căreia a fost lansat numă-rul 49 al revistei „Antiteze”.

Elena Pleşca: Când soţul meu a început săcolecţioneze tablouri, nu m-am gândit niciodatăcă voi trăi satisfacţia şi onoarea de a fi invitatăîn această zi atât de importantă pentru culturaromânească. Dacă ar fi să nominalizez un ta-blou care ar reprezenta cel mai bine ziua de as-tăzi, aş alege „Luceafărul”, acest tânărînfăşurat în tricolor, care simbolizează esenţapoeziei eminesciene.

Tot cu acest prilej, Constantin Bostan,fost director al Bibliotecii Judeţene „G.T. Kiri-

leanu”, a lansat volumul G.T. Kirileanu, „Mar-tor la istoria României. Jurnal şi epistolar. Vol.IV: 1921-1922”.

Constantin Bostan: Suntem sub semnul luiMihai Eminescu, un semn drag pentru întreagaviaţă şi activitate a lui G.T. Kirileanu. Vă rea-mintesc că G. T. Kirileanu a fost legat de cu-noaşterea şi editarea scrierilor lui MihaiEminescu. A avut şansa de a fi foarte apropiatde Titu Maiorescu care, în iarna 1902-1903, i-aîncredinţat cinci volume din colecţia ziarului„Timpul” de pe vremea când Eminescu era re-dactor la această publicaţie. (Violeta MOŞU)

BACALAUREAT 2018: ultima orăentru cei care susţin Bacalaureatul în acest an, pe site-ul subiecte2018.edu.ro, au fost publicatemodele de subiecte pentru probele orale, dar şi pentru cele scrise.

Una din cele mai importante modificări ale examenului de Bacalaureat este că, spre de-osebire de anii anteriori, probele orale se vor desfăşura în luna februarie, în timpul anului şcolar,iar lucrările scrise vor fi corectate de profesori online, acasă sau în centrul de corectare.

Modelele de subiecte pentru Bacalaureat 2018 „au fost concepute în concordanţă cu pro-gramele în vigoare ale examenului, astfel încât tratarea lor să valorifice capacitatea de analiză,de sinteză, de generalizare şi de abstractizare a candidaţilor”, potrivit oficialilor din Educaţie,

iar în structura lor nu au fost operate modificări, comparativ cu 2017. De asemenea, „vizează cuprin-derea echilibrată a materiei studiate, solicitându-se demonstrarea competenţelor prevăzute în progra-mele de examen, respectiv încadrarea în timpul prevăzut de metodologie pentru rezolvarea sarcinilorde lucru”. (Red.)

P

B

apostolul - slineamt.ro 206.pdf · cazania lui varlaam, apărută în anul 1643, a fost...

Documents