apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/arpm galati/2014/acorduri/proiect... · web viewpentru...

Ministerul Mediului şi Schimbărilor ClimaticeAgenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi

PROIECT ACORD DE MEDIU

Ca urmarea cererii adresate de C.N.A.D.N.R, cu sediul în Bucureşti, b-dul Dinicu Golescu, nr.38, înregistrată la A.R.P.M. Galaţi cu nr. 12324/24.08.2012, în baza O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările ulterioare şi a O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobata cu modificari si completari prin Legea 49/2011, după caz, se emite:

ACORD DE MEDIU

pentru proiectul ,,Lucrări privind varianta de ocolire Galaţi” propus a fi realizat în mun. Galaţi şi comunele Vânători, Braniştea, Şendreni şi Smârdan din judeţul Galaţi, în scopul stabilirii condiţiilor şi a măsurilor pentru protecţia mediului care trebuie respectate pentru realizarea proiectului care prevede:

I. Descrierea proiectului, lucrările prevăzute de proiect, inclusiv instalaţiile şi echipamentele.I.1. Descrierea proiectuluiProiectul propune realizarea Varianei de ocolire a Municipiului Galati in partea de vest, nord-vest, nord si nord-est a municipiului Galati, in extravilan, intre Raul Siret - DN 25 - Raul Prut - punctul de granita cu Republica Moldova, Giurgiulesti si in partea de nord a Combinatului Siderurgic Galati.Proiectul constă realizarea unui drum de clasa tehnica III, cu 2 benzi de circulatie, cu o intensitate medie a traficului, intre 3500–8000 vehicule fizice, proiectat pentru viteza de V=100Km/h, cu accesibilitate din drumurile nationale: DN25, DN24D, DN26, DN2B, cat si din DJ251 prin cai de transfer si prin intersectii reglementate (noduri rutiere si sensuri giratorii), care va face parte din drumurile europene E87, E 584.Suprafata de teren care va fi ocupata de drum este de 310,23 ha. Varianta de ocolire Galati va avea o lungime de 33,600Km, se desprinde din DN 25 prin Nodul rutier Traian, supratraverseaza DN25 si Calea Ferata Tecuci - Galati, traverseaza Vaile Branistea si Odobascu, apoi Valea Rusca Mare, dupa care se indreapta spre nord – vest, pe la originea Vaii Obreja, iar de aici spre sud – est, traversand Balta Malina pe la originea acesteia, la sud de localitatea Smardan. Dupa traversarea DJ 251, se indreapta spre nord – est, apoi printr-o curba la dreapta cu R = 4000 m si un aliniament trece de pe zona de platou, in campia Bratesului si a Prutului. In continuare printr-o alta curba la dreapta cu R = 4000 m, trece prin apropierea coltului din nord a Lacului Brates, indreptandu-se spre

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI 1 / 29Strada Regiment 11 Siret, nr. 2, Galaţi, jud. Galaţi, Cod 800322

E-mail: [email protected]; Tel. 0236.460.049; Fax 0236.471.009 VIZAT SPRE NESCHIMBARE Semnatura:

mailto:[email protected]

APM Galati - Acord de mediu nr. 00/00.00.2013

DN 2B care va fi deplasat in partea stanga, in scopul realizarii racordarii Variantei de ocolire la acesta printr-un sens giratoriu.Pentru functionalitatea Variantei de ocolire Galati au fost prevazute drumuri de exploatare si pasaje, care restabilesc legaturile cu drumurile de exploatare existente, astfel incat traficul pe Varianta sa nu fie afectat de circulatia atelajelor agricole.Traseul noului drum traverseaza următoarele cursuri de apă: parau Barladel; valea Branistea localitatile Branistea si Traia; valea Odobascu; valea Rusca Mare amonte localitatea Sendreni; balta Malina localitatea Smardan; valea Coada Malinei localitatea Smardan; valea La Trei Fantani; valea Budurului; valea Costi localitatea Costi; parau Chineja localitatea Vanatori; parau Ghimia; canale de desecare si irigatii.Suprafetele care urmeaza a fi defrisate însumează o suparfata de 47328mp (4,7ha) şi se situează intre Km. 20+050 – Km. 20+385 si Km. 20+410 – Km. 20+500.Nu sunt prevazute prin proiect gropi de imprumut.Drumurile existente prin care se vor face accesele pentru executia Variantei de ocolire sunt: DN25 Galati - Tecuci; DJ251 Galati – Smardan; DN26 Galati – Oancea; Drumul de exploatare existent pe partea stanga a caii ferate Galati – Barlad; DN2B Galati – Giurgiulesti.

I.2. Lucrări prevăzute prin proiect:1. Realizarea căii de rularea) Elementele geometrice obligatorii conform normativelor care au fost avute in vedere pentru viteza de proiectare V=100Km/h, sunt:

raza minimă a arcului de cerc central, R=450m; raza excepţională a arcului de cerc central, R=400…449m; raza curentă de la care nu se mai introduc, la capetele arcelor de cerc, racordări progresive,

R=1000m; raza recomandabilă, R=1600m; lungimea minimă a arcului de cerc central, c=140m; lungimea minimă a curbei progresive (clotoidei), l=95m; lungimea minimă a curbei progresive simetrice, L=125 m; lungimea pe care se efectuează convertirea şi supralărgirea, lcs = 50 m; distanţa de vizibilitate minimă în plan orizontal (se asigura depasirile), 400 m; declivitatea lungitudinală maximă, în aliniamente, d=5%; declivitatea lungitudinală maximă, în curba cu Rmin = 450 m, d= 6.5%; declivitatea lungitudinală maximă, în curba cu Rex.= 400…425 m, d= 7%; raza minimă convexă (în plan vertical), R=10000 m; raza minimă concavă, R=3000 m; sistem rutier suplu – nerigid, cu straturi de fundatie din piatra sparta si agregate naturale de

balastiera – Varianta 1 – rosie;b)Profil orizontal este format din aliniamente si curbe arc de cerc a caror raze au urmatoarele marimi: R=830m - 1 racordare; R=850m - 1 racordare; R=1000m - 1 racordare; R=2000m - 1 racordare; R=4000m - 2 racordari; R=5000m - 1 racordari.c)Profil longitudinal: declivitatea maxima proiectata este de 3.5% pe 2.9Km, iar declivitati de 3% si 2.5% sunt pe lungimi de 1,411Km, respectiv 3,414Km, predominante fiind declivitatile de 0.3%, 0.5% si 1.5% pe lungimi de 14,985Km, 6,400Km, respectiv 2,850Km.Declivitatea medie ponderata este de 1.10%.In profil transversal, pe Varianta de ocolire, s-au prevazut urmatoarele latimi:

lăţimea părţii carosabile: 2 x 3,50 m = 7,00 m; lăţimea platformei: 10,00 m; latimea acostamentelor: 2 x 1.50m = 3.00m (2 x 0,75 m lăţimea benzilor de încadrare şi 2 x

0,75 m lăţimea acostamentelor consolidate)


E-mail: [email protected]; Tel. 0236.460.049; Fax 0236.471.009 VIZAT SPRE NESCHIMBARE

Semnatura:


spaţiu necesar, în afara platformei de 10 m, pentru amplasarea parapetului: 0,90 m pentru parapete semigreu si 0.95m pentru parapete greu si foarte greu;

lăţimea banchetei situate între rigolă şi baza feţei văzute a zidului de debleu: 0,50;

2. Lucrări de pregătire a amplasamentului (defrişare şi îndepărtare vegetaţie)Varianta de ocolire intre Nodul rutier Vanatori pe DN26 reamenajat si calea ferata Galati – Barlad, presupune defrisari de arbusi si arbori de talie mica.Suprafetele de padure care urmeaza a fi defrisate situate intre Km.20+050 – Km.20+385 si Km.20+410 – Km.20+500 au suprafetele S1=33.307mp si S2=14.021mp. Traseul obiectivului de investitie “Varianta de ocolire Galati” se suprapune peste fondul forestier national proprietate publica a statului administrat de Regia Nationala a Padurilor – Romsilva, prin Directia Silvica Galati, Ocolul Silvic Galati, U.P. I Mogos, unitatile amenajistice u.a. 28 A, 28C (folosinta padure) si 28N1 (folosinta neproductiv) din trupul de padure Coasta Brates.

U.A. 28A – teren cu padure – suprafata care se defriseaza = 9.256mp. U.A. 28C – teren cu padure – suprafata care se defriseaza = 22.665mp. U.A. 28N1 – teren neproductiv – suprafata afectata = 1.820mp

Total teren scos definitiv din fond forestier = 33.741mp

3. Lucrări hidrotehnicePentru realizarea Nodul rutier nr.1 – sat Traian (la intersectia cu DN25), Km.0+000 (la km 61+200 pe Drumul National existent DN25) este necesara devierea cursului paraului Barladel pe lungime de 1806 m, spre malul drept astfel incat, atat viaductul Traian cat si cele doua poduri, cel de pe breteaua A, respectiv breteaua B sa nu mai traverseze paraul Barladel.Cursul nou creat va avea o lungime de cca 1700 m si se va executa numai pe terenuri agricole. Devierea se face prin executia unui senal paralel (1600 m) cu vechiul curs, avand baza si taluzurile similare cu vechiul curs pentru aprelua in totalitate volumul de apa. La executia senalului a fost luata ìn calcul o sectiune care sa preia un debit de curgere cu asigurarea de 10% surplus. Sectiunea propusa a albiei regularizate a paraului Barladel tine cont de albia naturala a paraului, proiectandu-se cu o sectiune trapezoidala cu o latime la baza de 10 m, o inaltime a malurilor de cca. 3m si panta taluzului de 1:2.5.Inchiderea cursului initial al canalului in amonte si in aval se va realiza cu ajutorul unui dig de inchidere din materiale locale. Formarea digului se face cu material strans din albie din portiunile ce depasesc nivelul apei, fara adancirea albiei, lasand apele raului sa formeze panta, materialul folosit fiind rezultat din calibrarea albiei pentru deviere. Concavitatea se va proteza cu dale de beton pe lungimea de 30m;Stabilitatea confluentei in aval este asigurata de realizarea unui prag de stabilizare a talvegului din beton.Albia veche a paraului Barladel se va umple cu material local rezultat din sapaturi.De asemenea, se propune protectia malurilor noii albii cu geocelule ce vor fi inierbate, pentru o protectie naturala a taluzelor.Tehnologia de executie:

identificarea terenului si pregatirea zonei de amplasare a lucrarilor (ìndepartarea din zona de lucru a obstacolelor);

marcarea si semnalizarea zonei de lucru pe toata lungimea lucrarilor; pichetarea lucrarilor – identificarea reperelor; executarea unui dig pentru protectia ìmpotriva apelor mari ìn timpul executiei; asigurarea accesului la locul executie;. sistematizarea albiei ìn zona (sectiunea) cursului nou prin sapatura mecanica cu excavator la

santul de fundare pana la cota prevazuta ìn proiect; nivelarea suprafetei cu buldozer si compactarea umpluturilor;

depozitarea materialului rezultat din sapatura at pe mal si folosirea acestuia ca umplutura.



Semnatura:


dezafectarea lucrarilor provizorii – curs de deviere realizată prin: dislocare cu buldozer; ìmpingere pamant pana la refacerea albiei si a pantei de scurgere; nivelarea si compactarea umpluturii.

4. Lucrări de mutare si protejari de instalatiiPentru realizarea Variantei de ocolire Galati, sunt afectate o serie de utilitati care trebuie protejate sau mutate: retele electrice de transport energie de 110kV, 200kV si 400kV; retele elctrice de joasa si medie tensiune; retele de gaze de distribuite si transport; retele de apa; retele de telecomunicati pentru diversi operatori;

Tabel - Centralizator cu retelele de utilitati existente care se relocaRETELE ELECTRICE DE JOASA SI MEDIE TENSIUNEPoziţie Kilometricã Locaţie Tip

LucrareTipReţea

DeţinãtorReţeaKm Km

0+540 - - Relocare LEA 20 kV Taurine – Smardan

S.C F.D.E.E MUNTENIA NORD – S.D.E.E. GALATI

0+570 - - Relocare LEA 20 kV SPA Dunarea – Ghimia Cond.50/8 mmp

1+590 - - Relocare

LEA 20 kV Schela – Porcine Cond. OLAl50/8LEA 20 kV SPA Dunarea – Ghimia Cond.50/8 mmp

2+250 - - Relocare LEA 20 kV (fosta 35kV)

11+520 - - Relocare

LEA 20 kV dublu circuit Smardan – FilestiSmardan – Schela Cond. OLAl95/15

13+050 - - Relocare LEA 20 kV Smardan Schela-Vanatori

19+170 - - Relocare LEA 20 kV Abator 1 Cond. OLAl50/8

20+010 - - Relocare LES 20 kV

20+760 - - Relocare LEA 20 kV Vanatori CML Cond. OLAl 120/12

26+880 - - Relocare LEA 20 kV Vanatori CML Cond. OLAl 120/12

31+740 - - Relocare LEA 20 kV32+910 - - Relocare LEA 20 kV (zona canal)RETELE ELECTRICE INALTA TENSIUNE (IT) – 110KV, 220KV, 400KVPoziţie Kilometricã

Locaţie TipLucrare

TipReţea


8+460 8+490

LACUL SARAT- SMARDAN – intersectieISACCEA – SMARDAN C1- intersectie

Relocare Linie electrica aeriana, 400kV d.c.

S.C TRANSELECTRICA S.A. (220kV, 400kV)

8+580 8+610ISACCEA – SMARDAN C2 - intersectie

Relocare Linie electrica aeriana, 400kV

10+110 10+200 FOCSANI – BARBOSI -




Semnatura:


RETELE ELECTRICE DE JOASA SI MEDIE TENSIUNEPoziţie Kilometricã

Locaţie TipLucrare

TipReţea


intersectie

10+350 10+410FOCSANI VEST - BARBOSI– intersectie


10+140 -SMARDAN – ABATOR - intersectie


S.C F.D.E.E MUNTENIA NORD – S.D.E.E. GALATI (110kV)

10+170 -

SMARDAN – BRAILITA – intersectieSMARDAN – CFR BARBOSI - intersectie


11+580 - SMARDAN – SC1 – intersectie Relocare Linie electrica aeriana, 110kV

11+610 -

SMARDAN – FILESTI – intersectieSMARDAN – GALATI NORD


13+170 13+200

SMARDAN – SNG – intersectieSMARDAN – LAMINOR - intersectie


13+230 -SMARDAN – SRP1 VANATORI – intersectie


19+110 19+140SMARDAN – SRP1 VANATORI – intersectie


RETEA DISTRIBUTIE GAZE NATURALEPoziţie Kilometricã

Locaţie TipLucrare

TipReţea


0+270 1+350 - Relocare

Gaze Naturale

DISTRIGAZ SUD RETELE S.R.L.

1+680 2+310 - Relocare

RETEA TRANSPORT GAZE NATURALE

Poziţie KilometricãLocaţie

TipLucrare

TipReţea


4+380 - - RelocareGaze Naturale TRANSGAZ

Bacau4+410 - - Relocare

RETEA ALIMENTARE CU APA


TipLucrare

TipReţea


0+300 0.450 - Relocare Alimentare cu Apa S.C. APA



Semnatura:


RETELE ELECTRICE DE JOASA SI MEDIE TENSIUNEPoziţie Kilometricã

Locaţie TipLucrare

TipReţea

DeţinãtorReţeaKm KmCANAL S.A. GALATI

1+080 1+140 - Relocare

RETELE TELECOMUNICATII


TipLucrare

TipReţea


0+330 0+480 - Relocare Telecomunicatii FO

Romtelecom





19+950 20+010 - Relocare Telecomunicatii FO Orange Romania

1+590 1+620 - Relocare Telecomunicatii FO Blue Telecom19+170 19+200 - Relocare Telecomunicatii FO


RCS & RDS11+610 11+670 - Relocare Telecomunicatii FO



5. Lucrări terasamente in zona cuprinsa intre Km.0+000 si Km.20+490 (CF Galati – Barlad) sunt necesare lucrari

de terasamente: debleeri (sapaturi mecanice) si umpluturi in ramblee cu material rezultat din debleeri, cat si lucrari de arta (viaducte, poduri, pasaje si podete);

în zona cuprinsa intre Km.20+490 si Km.33+630 sunt necesare lucrari de terasamente ce constau numai din umpluturi in ramblee, cu pamant rezultat din debleerile de pe prima zona si lucrari de arta (poduri si podete);

Terasamentele susţin calea de rulare şi asigură racordarea acesteia la terenul natural. La execuţia terasamentelor se disting următoarele categorii de lucrări: lucrări pregătitoare, lucrări de bază, lucrări de finisare, lucrări pregătitoareLucrari pregatitoare cu scop de aducere a terenului natural (pe lăţimea zonei drumului) la starea de a putea fi săpat sau de a putea primi umplutura de pământ. Acestea constau în: verificarea şi restabilirea traseului; curăţarea terenului de tufişuri, copaci şi buturugi (unde este cazul); asanarea zonei drumului; extragerea brazdelor şi decaparea pământului vegetal; pichetarea amprizei; amenajarea drumurilor de accesLucrări de bază - lucrări de terasamente propriu-zise, care constau din: săparea pământului din debleuri, şanţuri; încărcarea, transportul şi nivelarea pământului în rambleu; compactarea pământuluiLucrări de finisare necesare pentru aducerea platformei, taluzurilor şi a dispozitivelor de evacuare a apelor de suprafaţă într-o stare de funcţionare bună şi o prezentare estetică corespunzătoare. Terenurile din care s-a extras pământul pentru terasamentesunt acoperite cu pământ vegetal şi însămânţate pentru a fi redate folosinţei iniţiale.



Semnatura:


6. Lucrări de consolidare şi susţineri de taluzuri care urmăresc asigurarea elementelor geometrice ale platformei drumului şi a stabilităţii acesteia;execuţia terasamentelor inalte (rampe la poduri şi pasaje) cu problemele de tasări ale acestora şi/sau a patului de fundaţie; necesitatea protejarii taluzelor pentru stoparea eroziunii solului;Lucrări de consolidare Zona I > Km 0 ÷ Km 16 - este caracterizata prin materiale de tipul depozitelor loessoide constituite predominant din prafuri nisipoase si prafuri argiloase nisipoase. :

Lucrari de sustinere- Deblee :Imbunatatirea terenului de fundare cu lianti hidraulici;- Ramblee:Ranforsare ramblee inalte cu geosintetice;- Imbunatatirea terenului de fundare cu piloti din material local ø 420mm(rampe poduri);- Imbunatatirea terenului de fundare cu lianti hidraulici;

Lucrări de protectii ale taluzelor- Deblee:Protecţii taluze cu geosintetice, pămant vegetal insămanţare cu iarbă.- Ramblee:Protecţii taluze cu geosintetice, pămant vegetal insămanţare cu iarbă.

Lucrări de consolidare Zona II > Km 16 ÷ Km 33 - prezinta in alcatuirea terenului depozite fluviatile alcatuite predominant din nisipuri si pietrisuri.

Lucrari de sprijinire- Deblee: Imbunatatirea terenului de fundare cu lianti hidraulici;- Ramblee:Ranforsare ramblee inalte cu geosintetice;- Imbunatatirea terenului de fundare cu piloti din material granular ø 420mm(rampe

poduri);- Saltele de balast h=0.50 – 1.00m armate cu geogrile triaxiale;

Lucrări de protectii ale taluzelor- Deblee:Protecţii taluze cu geosintetice, pămant vegetal insămanţare cu iarbă.- Ramblee:Protecţii taluze cu geosintetice, pămant vegetal insămanţare cu iarbă.

7. Lucrări de amenajare drum şi intersectii rutiere Nodul rutier nr.1 – sat Traian (la intersectia cu DN25), Km.0+000 (la km 61+200 pe

Drumul National existent DN25)Nodul rutier Traian proiectat la km 0+000, asigura prin cele patru bretele de acces, urcarea si coborarea pe Varianta de Ocolire Galati fiind prevazut la desprinderea Variantei de ocolire din DN25 cu bretele rutiere proiectate pentru V=40Km/h si V=60Km/h, cu benzi de accelerare – decelerare, de intrare respectiv iesire in si din traseu, astfel incat fluxurile de circulatie sa nu se intersecteaze.DN25 va fi largit cu 3.50m pentru benzile de accelerare – decelerare necesare intrarii si iesirii in si din Nodul respectiv, cat si pentru banda de interferenta fluxurilor de circulatie;latimea acostamentelor va fi de 1.00mBretele rutiere cu sens unic din cadrul Nodului se prevad cu 6.00m parte carosabila (inclusiv benzile de incadrare) si 8.00m platforma; panta transversala va fi unica de 2.5%;Pentru preluarea apelor pluviale de pe partea carosabila sunt prevazute rigole de acostament de 0.75m;Acostamentele sunt consolidate cu balast stabilizat cu ciment avand grosimea mixturilor asfaltice; suprafata balastului stabilizat va fi acoperita cu emulsie cationica;Pentru amplasarea parapetului se prevede un spatiu de 0.95m in afara platformei.Pentru racordarea cotelor drumului proiectat (pe bretelele de acces A si B), cu cotele existente ale drumului national DN25 Tecuci – Galati proiectul propune devierea cursului paraului Barladel pe o lungime de 1806 m astfel incat, atat viaductul Traian cat si cele doua poduri, cel de pe breteaua A, respectiv breteaua B sa nu mai traverseze paraul Barladel.Sectiunea propusa a albiei regularizate a paraului Barladel tine cont de albia naturala a paraului, proiectandu-se cu o sectiune trapezoidala cu o latime la baza de 10 m, o inaltime a malurilor de cca. 3m si panta taluzului de 1:2.5.



Semnatura:


Inchiderea cursului initial al canalului in amonte si in aval se va realiza cu ajutorul unui dig de inchidere din materiale locale. Concavitatea se va proteza cu dale de beton pe lungimea de 30m;Stabilitatea confluentei in aval este asigurata de realizarea unui prag de stabilizare a talvegului din beton.Albia veche a paraului Barladel se va umple cu material local rezultat din sapaturi.De asemenea, se propune protectia malurilor noii albii cu geocelule ce vor fi insamantate, pentru o protectie naturala a taluzelor

Nodul rutier nr.2 - sensul giratoriu Smardan (la intersectia cu DJ251), Km.11+640:Prevede reamenajarea DJ251 cu:

- parte carosabila – 6.00m; - platforma 8.00m; - acostamente 2x1.00m (2x0.50m banda de incadrare; 2x0.50m acostament consolidat

cu balast stabilizat);- spatiu pentru parapete 0.95m; - rigole de acostament de 0.50m pentru preluarea apelor pluviale de pe partea

carosabila; Acostamentele sunt consolidate cu balast stabilizat cu ciment avand grosimea mixturilor asfaltice; suprafata balastului stabilizat va fi acoperita cu emulsie cationica;

Nodul rutier nr.3 – sat Vanatori, intersectia cu DN26, Km.19+980:S-au prevazut urmatoarele latimi pe DN26 reamenajat:

- lăţimea părţii carosabile: 2 x 3,50 m = 7,00 m;- lăţimea platformei: 10,00 m;- latimea acostamentelor: 2 x 1.50m = 3.00m;- din care:- 2 x 0,75 m lăţimea benzilor de încadrare- 2 x 0,75 m lăţimea acostamentelor consolidate- spaţiu necesar, în afara platformei de 10 m, pentru amplasarea parapetului: 0,90 m

pentru parapete semigreu si 0.95m pentru parapete greu si foarte greu;- lăţimea banchetei situate între rigolă şi baza feţei văzute a zidului de debleu: 0,50;- pentru scurgerea apelor pluviale, avand in vedere siguranta circulatiei, santurile in

deblee sunt prevazute de forma trapezoidala, cu inclinarea taluzului spre platforma drumului de 1/3 (in loc de 2/3) si a taluzului opus cu inclinarea de 1/1.

S-au prevazut pentru drumurile laterale cu sens unic paralele cu DN26:- lăţimea părţii carosabile: 2 x 3,50 m = 7,00 m;- lăţimea platformei: 9.00m;- latimea acostamentelor: 2 x 1.00m (2 x 0,50 m lăţimea benzilor de încadrare; 2 x

0,50 m lăţimea acostamentelor consolidate)- spaţiu necesar, în afara platformei de 9.00 m, pentru amplasarea parapetului: 0,90 m

pentru parapete semigreu si 0.95m pentru parapete greu si foarte greu;- lăţimea banchetei situate între rigolă şi baza feţei văzute a zidului de debleu: 0,50;

Nodul rutier nr.4 - sensul giratoriu la racordarea Variantei cu DN2B deviat, Km.32+681:S-a prevazut realizarea ramurilor rutiere de acces in Sensul giratoriu cu:

- parte carosabila – 2x3.50m=7.00m;- platforma 10.00m;- acostamente 2x1.50m din care (2x0.75m banzi de incadrare; 2x0.75m acostamente

consolidate cu balast stabilizat);- spatiu pentru parapete 0.95m;- pentru preluarea apelor pluviale de pe partea carosabila sunt prevazute rigole de

acostament de 0.75m;



Semnatura:


Acostamentele sunt consolidate cu balast stabilizat cu ciment avand grosimea mixturilor asfaltice; suprafata balastului stabilizat va fi acoperita cu emulsie cationica;

Platforme de efectuare a inspectiilor in trafic. Bretele pentru iesirea/intrarea in fluxul de trafic, calculate cu viteze de proiectare de minim

60 km/ h pentru intersectiile de drumuri nationale cu drumuri nationale.

8. Lucrări privind alcatuirea sistemelor rutiere: luând în considerare compozitia si intensitatea traficului in perspectiva, caracteristicile geotehnice ale pamantului de fundare si regimul hidroloc al complexului rutier, prin proiect s-a propus un sistem rutier nerigid cu următoarea structură:

- 4 cm beton asfaltic MASF 16;- 5 cm binder de criblura BAD 25m;- 10 cm mixtura bituminoasa (anrobat) AB2;- 20 cm piatra sparta de cariera;- 25 cm fundatie din agregate naturale de balastiera;- 15 cm strat filtrant, antigeliv;- 30 cm pamant stabilizat cu lianti hidraulici.

Pe drumurile si bretelele din cadrul Nodurilor rutiere si pe drumurile de acces la Sensurile giratorii sunt prevazute urmatoarele sisteme rutiere la:

Nodul rutier nr.1 – sat Traian (la intersectia cu DN25), Km.0+000 (la km 61+200 pe Drumul National existent DN25), pentru benzile de accelerare – decelerare si pentru banda de interferenta a fluxurilor, adica pentru largirea DN25:- 4 cm beton asfaltic MASF 16;- 5 cm binder de criblura BAD 25m;- 12 cm mixtura bituminoasa (anrobat) AB2;- 20 cm piatra sparta de cariera;- 30 cm fundatie din agregate naturale de balastiera;- 15 cm strat filtrant antigeliv;- 30 cm pamant stabilizat cu lianti hidraulici.

Nodul rutier nr.2 - sensul giratoriu Smardan (la intersectia cu DJ251), Km.11+640 – pe DJ251:- 4 cm beton asfaltic MASF 16;- 6 cm mixtura bituminoasa (anrobat) AB2;- 12 cm piatra sparta de cariera;- 10 cm fundatie din agregate naturale de balastiera;- 40 cm strat filtrant antigeliv;- 30 cm pamant stabilizat cu lianti hidraulici.

Nodul rutier nr.3 – sat Vanatori, intersectia cu DN26, Km.19+980 pe DN26 reamenajat:- 4 cm beton asfaltic MASF 16;- 5 cm binder de criblura BAD 25m;- 10 cm mixtura bituminoasa (anrobat) AB2;- 25 cm piatra sparta de cariera;- 30 cm fundatie din agregate naturale de balastiera;- 15 cm strat filtrant antigeliv;- 30 cm pamant stabilizat cu lianti hidraulici.

Nodul rutier nr.4 - sensul giratoriu la racordarea Variantei cu DN2B deviat, Km.32+681 - ramurile rutiere de acces în sensul giratoriu pentru racordarea la DN2B :- 4 cm beton asfaltic MASF 16;- 5 cm binder de criblura BAD 25m;- 10 cm mixtura bituminoasa (anrobat) AB2;- 20 cm piatra sparta de cariera;



Semnatura:


- 25 cm fundatie din agregate naturale de balastiera;- 15 cm strat filtrant, antigeliv;- 30 cm pamant stabilizat cu lianti hidraulici.

Parcarea de scurtă durată de la km 14+700 (ambele parti ale Variantei de ocolire) - sistem rutier nerigid pe caile de acces in parcare:- 4 cm beton asfaltic MASF16;- 5 cm binder de criblura BAD25m;- 10 cm mixtura bituminoasa (anrobat) AB2;- 20 cm piatra sparta de cariera;- 25 cm fundatie din agregate naturale de balastiera;- 15 cm strat filtrant, antigeliv;- 30 cm pamant stabilizat cu lianti hidraulici.

8. Lucrari de arta.8.1. Categorii de lucrări de artăa) Lucrari la infrastructura.Lucrarile pentru infrastructura, care se aplica la toate podurile, pasajele si viaductele, diferind doar prin amploare, functie de lungimea totala a fiecarui pod, care consatu în:

executie piloti forati cu diametru mare Ø1500mm: forarea pilotilor, montarea armaturilor, turnarea betonului, incercari si teste ale pilotilor

executie radier: executia sapaturilor, demolarea capetelor pilotilor, turnare beton de egalizare, montarea carcasei de armatura a radierului, turnarea betonului

executie elevatii: montarea armaturilor, executia codrajului, turnarea betonuluib)Lucrarile pentru suprastructura, care se aplica independent la fiecare pod in parte, diferind in functie de materialele folosite pentru tablier (metal, beton sau mixt: hotel-beton), constau în:

executie suprastructura din grinzi prefabricate, in cazul podurilor cu o singura deschidere: montarea grinzilor prefabricate, montarea armaturii din placa de suprabetonare, turnarea betonului din placa de suprabetonare, montarea hidroizolatiei pe pod, asternerea caii pe pod, executie parapet directional

executie suprastructura din grinzi metalice, in cazul podurilor cu sectiune mixta: executie platforma de montaj, montarea grinzi metalice de lansare, riparea tablierului metalic si pozitionarea pe reazeme provizorii, montarea placilor de beton prefabricate si monolitizarea acestora, montarea si tensionarea cablelor de otel, pozitioanarea tablierul pe reazemele finale, montarea hidroizolatiei pe pod, asternerea caii pe pod, realizare trotuare pe pod, executie parapet directional

c)Lucrari la racordarile cu terasamentele care se aplica in general la toate podurile, pasajele si viaductele, diferind doar amploarea acestor lucrari, functie de inaltimea terasamentelor, presupune realizarea urmatoarele activitati: amenajare sferturi de con, amenajare taluzuri rampe, executie scari si casiuri.Pe Varianta de Ocolire Galati s-au proiectat 34 lucrari de poduri, pasaje si viaducte care insumeaza o lungime de 4417,40 m, reprezentand 13% din lungimea totala a traseului.Din punct de vedere al lungimilor, lucrarile de arta se impart in trei mari categorii, atfel:

structuri cu deschideri mici, intre 10 – 33m, unde intalnim majoritatea podurilor in numar total de 20 lucrari de arta.

structuri cu lungimi medii, intre 30 – 150m, 10 lucrari de arta. structuri cu lungimi mari, intre 150 – 1500m. In aceasta categorie s-au proiectat un numar

de 4 viaducte.Toate lucrarile de arta proiectate sunt dimensionate dupa prevederile Eurocod. , La proiectarea lucrarilor de arta s-au respectat toate normele in vigoare legate de gabaritul atat pe orizontala cat si pe verticala.



Semnatura:


8.2. Lista lucrarilor de artaTabel - Lista lucrarilor de artaLista lucrarilor PODURI, VIADUCTE SI PASAJE - Varianta 1 (rosie)

Nr. Crt. Denumire lucrare km denumire

lucrareDeschideri

[m] Lungime

suprastructura [m]

Lungime totala [m]

1 Viaduct Traian (Pasaj peste DN25 si CF Tecuci- Galati) 1+240.40 40+6x60+40 440.00 457.80

2 Pod peste Canal de desecare Cd74 pe Breteaua C 0+533,20 30 30 41.2

3 Pod peste Canal de desecare Cd74 pe Breteaua D 0+255,00 33 33 41.2

3.1 Pod peste Canal CCS2 pe Breteaua B 0+615.40 30 30 364 Pod de Descarcare peste Valea Branistea 2+492,20 30 30.00 44.005 Pod de Descarcare peste Valea Branistea 2+859,70 30 30.00 41.006 Pasaj Valul lui Traian 3+091 20 20.007 Viaduct peste Valea Odobascu 3+486,80 40+60+40 140.00 156.308 Pod peste Canal de Irigatii CA Barbosi 5+734,91 33 33.00 46.009 Viaduct peste Valea Rusca Mare 6+038.00 40+3x60+40 260.00 280.6010 Viaduct peste Balta Malina 9+873.65 4x40+50+3x70+50+

3x40 590.00 610.4011 Pod de Descarcare Valea Coada Malinei 11+430,00 30 30.00 41.0012 Pod de Descarcare Valea Trei Fantani 13+545,00 30 30.00 46.0013 Pod peste Valea Budurului 17+297,00 30 30.00 46.0014 Pod de Descarcare peste Valea Sultanului 18+601.00 30 30.00 50.0015 Pasaj pe DN26 Murgeni - Oancea - Galati 19+932,40 19,70+42,00+19,70 81.40 81.4016 Pasaj pe DN26 Galati - Oancea - Murgeni 20+012,40 19,70+42,00+19,70 81.40 81.40

17 Viaductul Brates (Pasaj peste CF Barlad-Galati si pod peste paraul Chineja 20+930.30

40+3x60+100+150+100+60+12x60+4

01390.00 1404.80

18 Pod peste Canal de Desecare CCE2 22+730.00 40+60+40 140.00 156.6019 Pod peste Canal de Desecare CCE5 24+714.00 30 30.00 44.0020 Pod peste Canal 25+920.00 33 33.00 46.0021 Pod peste Canal de Desecare CCC 26+790.00 23,4+36+23,4 82.80 97.1022 Pod peste Canal 27+532.40 20 20.00 30.5023 Pod peste Canal de Desecare CCC 27+740.00 23,4+36+23,4 82.80 97.1024 Pod peste Canal 28+184.00 20 20.00 36.0025 Pod peste Canal 28+730.00 30 30.00 44.0026 Pod peste Canal de Desecare CE35 29+322.40 30 30.00 44.0027 Pod peste Canal 29+841.00 20 20.00 36.0028 Pod peste Canal de Desecare CCC 30+414.00 40+60+40 140.00 156.6029 Pod peste Canal 31+500.00 30 30.00 44.0030 Pod peste Bratul Ghimia 31+817.20 40+60+40 140.00 156.6031 Pod peste Canal 32+822.00 30 30.00 42.0032 Pod peste Canal de Desecare CE40 -

Breteaua B 33+257.50 40+60+40 140.00 157.30

33 Pod peste Canal de Desecare CE40 - Breteaua A 0+490.00 40+60+40 140.00 156.30

Lungime totala estimativa de lucrari de arta = 4417.4Procent din lungimea traseului = 13%Legenda:

Structuri cu deschideri mici intre 10m-33mStructuri cu lungimi medii, intre 30m - 150mStructuri cu lungimi mari, intre 150m - 1500m

Viaductul Traian (Pasaj peste CF Tecuci – Galati, Pasaj peste DN25 si Pod peste paraul Barladel), km 1+240



Semnatura:


Pentru asigurarea traversarii peste DN25 Galati – Tecuci, peste paraul Barladel si peste linia de cale ferata 704 Tecuci - Galati (linie dubla si electrificata) s-a proiectant un viaduct de 440m lungime si doua rampe de acces de 200.00m fiecare.Traversarea liniei CF se face sub un unghi de 81° in apropierea bornei CF 298+800 (kilometraj pe calea ferata), gabaritul asigurat pe verticala este de 11640mm, iar gabaritul pe orizonatala dintre elevatia cea mai apropiata si axul liniei CF este de 7.00m.Gabaritul pe verticala prevazut pentru traversarea DN25 este de 5.40m.Viaductul Traian face parte din nodul rutier proiectat in zona localitatii cu acelasi nume, acesta asigurand si circulatia pe bretelele de acces ale nodului.Astfel viaductul Traian asigura o parte carosabila de 4 benzi de circulatie iar dupa traversarea liniei de cale ferata se desprind bretele de acces C (coborare Giurgiulesti - Tecuci) si D (urcare Galati - Giurgiulesti), iar pentru traversarea DN25 Tecuci – Galati Viaductul Traian asigura 2 benzi de circulatie.Lungimea suprastructurii Viaductului Traian este de 440.00m alcatuita din 8 deschideri, astfel 40m + 6 x 60m + 40m, iar lungimea totala a viaductului este de 457.80m (inclusiv zidurile intoarse ale culeilor).Pe zonele bretelelor de acces suprastructura este formata din 5 deschideri de 40m + 2 x 60m +40m insumand o lungime totala de 209.30m (inclusiv zidurile intoarse ale culeilor).Din punct de vedere al schemei statice, viaductul Traian este format din grinzi continui.Viaductul traverseaza paraul Barladel la un unghi de 90°, albia in acesta zona fiind deviata pe un alt traseu si perpendicular DN 25 Tecuci – Galati si la un unghi de 82° linia CF 704 Tecuci – Galati, dubla electrificata.Suprastructura viaductului Traian este de tip mixt, cu structura de rezistenta alcatuita din grinzi metalice cu inima plina cu inaltimea de 2200mm si platelaj din beton armat, cu care conlucreaza, solutie mixta otel-beton. Distanta dintre grinzile principale este de 3700mm, atat pe zona de 4 benzi de circulatie cat si pe zona de 2 benzi de circulatie, reglarea latimii pasajului efectuandu-se din marimea consolei de trotuar. Conlucrarea grinzilor metalice cu placa de beton se face la nivelul talpii superioare prin intermediul unor conectori de tip rigid.Pe zona de 2 benzi de circulatie, pe 5 deschideri, latimea suprastructurii este de 12.50m care este formata din 10.00m parte carosabila si doua trotuare de 1.00m la care se adauga latimea liselor de parapet de 2 x 0.25m. Pe acesta zona, suprastructura este formata din trei grinzi metalice cu inima plina, prevazute cu antretoaze, contravantuiri, ridigizari orizontale si verticale.Pentru asigurarea bretelelor de urcare si coborare ale nodului rutier Traian, latimea Viaductului se mareste inainte de traversarea peste linia CF, suplimentar cu inca doua benzi, rezultand astfel o latime de 14.80m a partii carosabile.Pe zona de 4 benzi de circulatie, pe 3 deschideri, latimea suprastructurii este de 17.30 care este formata din 4 x 3.50m parte carosabila, efect de bordura 2 x 0.40m, doua trotuare de 1.00m la care se adauga latimea liselor de parapet de 2 x 0.25m rezultand astfel o latime totala de 17.30m, pentru patru benzi de circulatie. Pe acesta zona suprastructura este formata din cinci grinzi metalice cu inima plina, prevazute cu antretoaze, contravantuiri, ridigizari orizontale si verticaleBretelele de acces asigura o latime de 9.50m care este formata din 7.00m parte carosabila si doua trotuare de 1.00m la care se adauga latimea liselor de parapet de 2 x 0.25m. Traseul bretelelor de acces este format din doua curbe cu raza de 60.00m si un aliniament, cu racordare la DN25.Tablierul metalic este format din doua grinzi metalice cu inima plina, prevazute cu antretoaze, contravantuiri, ridigizari orizontale si verticale. Distanta intre grinzile principale este de 5400mm.Pe toate cele trei zone ale viaductului Traian, inaltimea grinzilor metalice principale de rezistenta este de 2200mm. Panta partii carosabile profil „acoperis” pe toata lungimea viaductului principal este de 2.5%, iar pe bretelele de acces panta unica este variabila si de maxim 4.5%.Trotuarele au fost prevazute pentru acces la lucrarile de intretinere si reparatii, circulatia pietonala apreciind ca este foarte redusa.



Semnatura:


Platelajul din beton armat se va realiza cu dale prefabricate din beton armat care ulterior se vor monolitiza si precomprima longitudinal prin intermediul cablelor de otel.Suprastructura este pozata pe aparate de reazem din neopren armat cu izolatori si opritori seismici. Dimensiunile acestora vor fi stabilite prin proiect.Culeele sunt de tip lamelar cu o grosime a elevatiilor de 2.00m, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 9.50m x 2.00m x 6.00m. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor variaza intre 7.00 si 9.00m iar lungimea zidurilor intoarse intre 6.00m si 7.00m.In zona viaductului cu doua benzi de circulatie, pilele sunt realizate din beton armat, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 9.50m x 2.00m x 6.20m. Elevatia este formata dintr-un singur stalp din beton armat cu dimensiunile de 3.00m x 2.00m cu racordari circulare si rigla din beton armat cu console. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor variaza intre 5.00 si 12.00m.In zona viaductului cu patru benzi de circulatie, pilele sunt realizate din beton armat, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 16.50m x 2.00m x 6.20m. Elevatia este formata din doi stalpi din beton armat cu dimensiunile de 3.00m x 2.00m cu racordari circulare si rigla din beton armat cu console. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor variaza intre 8.50 si 13.00m.Piloti forati de diametru mare Ø1500mm au lungimi de 20m, 35m si 40m cate 4 bucati pentru zonele de bretele de acces, 6 bucati pe zona de 2 benzi de circulatie si 10 bucati pe zona de 4 benzi de circulatie.La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 6.00m si inaltimea de 0.36m.Racordarea cu terasamentele se face prin intermediul sferturilor de con pereate cu taluze de 2:3 si 1:1.S-au prevazut parapete metalic de tip foarte greu la marginea părţii carosabile si parapete metalic pietonali ancorati in lisa de parapet.Scurgerea apelor de pe viaduct se va realiza direct, pe la capete, dar si prin intermediul gurilor de scurgere amplasate langa bordura, prevazute cu tuburi prelungitoare cu descarcare la teren.La capetele viaductului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri, in afara zonei de siguranta CF. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub viaduct.Calea pe viaduct va fi alcatuita din urmatoarele straturi:

mixtura asfaltica MASF16 cu grosimea de 4cm; beton asfaltic BAP 16 cu grosimea de 3cm; protectia hidroizolatiei din mortar asfaltic BA8 – 3cm; membrana hidroizolanta - 1cm.

Exterior lisei de parapet au fost prevazute spatii speciale destinate pozarii utilitatilor formate din tuburi din PVC cu diametrul de 100mm. Solutia propusa inlocuieste montarea acestor tuburi de PVC inglobat in trotuare, solutie care in timp s-a dovedit deficitara.S-a prevazut montarea stalpilor de iluminat in zona nodului rutier pentru marirea vizibilitatii pe timp de noapte.

Pod peste Canal de desecare Cd74 - Breteaua C, km 0+533Pentru asigurarea continuitatii drumului peste Canalul de Desecare Cd74 la nodul rutier in zona localitatii Traian pe breteau C s-a proiectat un pod pe relatia de coborare Giurgiulesti - Tecuci.Podul este amplasat in plan pe o curba cu raza de 60m, panta transversala unica fiind de 4.50% iar canalul este traversat oblic la 45°.Podul are o deschidere cu suprastructura alcatuita din 3 grinzi din beton armat precomprimat executate monolit de L=30.00m si 1.50m inaltime. Lungimea totala (inclusiv zidurile intoarse ale culeilor) este de 41.20m.Ca schema statica podul este grinda simplu rezemata.



Semnatura:


Latimea partii carosabile este de 7.80m care corespunde unui pod cu o singura banda de circulatie, latimea totata a podului fiind de 9.20m.Grinzile sunt solidarizate prin intermediul antretoazelor doua pe reazeme si una in camp.Culeele sunt de tip masiv cu o grosime a elevatiilor de 1.80m, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 6.20m x 9.00m x h=2.00m. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor este de 3.50m, respectiv 4.00m la culeea Giurgiulesti.La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 6.00m si inaltimea de 0.36m.Racordarea cu terasamentele se face prin intermediul sferturilor de con pereate si a zidurilor de sprijin in continuare pe rampele de acces.Scurgerea apelor de pe pod se va realiza direct, pe la capetele podului dar si prin intermediul gurilor de scurgere amplasate langa bordura, prevazute cu tuburi prelungitoare cu descarcare la teren.La capetele podului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub pod.Calea pe pod va fi alcatuita din urmatoarele straturi:

mixtura asfaltica MASF16 cu grosimea de 4cm; beton asfaltic BAP 16 cu grosimea de 3cm; protectia hidroizolatiei din mortar asfaltic BA8 – 3cm; membrana hidroizolanta -1cm

Rezemarea grinzilor se face prin intermediul aparatelor de reazem din neopren si cuzineti din beton armat prevazuti cu opritori antiseismici.Rosturile de dilatatie permit o deplasare din variatii de temperatura si seism de 100mm.S-au prevazut parapeti metalici de tip foarte greu la marginea părţii carosabile ancorati in lisa de parapet.

Pod peste Canal de desecare Cd74 - Breteaua D, km 0+255Pentru asigurarea continuitatii drumului peste Canalul de Desecare Cd74 la nodul rutier in zona localitatii Traian pe breteau D s-a proiectat un pod pe relatia de urcare dinspre Galati pe Dn25 catre Giurgiulesti pe Varianta de Ocolire a Municiului Galati.Podul este amplasat in plan pe o curba cu raza de 60m, panta transversala unica fiind de 4.50% iar canalul este traversat oblic la 27°.Podul are o deschidere cu suprastructura alcatuita din 3 grinzi din beton armat precomprimat executate monolit de L=33.00m si 1.50m inaltime. Lungimea totala (inclusiv zidurile intoarse ale culeilor) este de 41.20m.Ca schema statica podul este cadru.Latimea partii carosabile este de 7.80m care corespunde unui pod cu o singura banda de circulatie, latimea totata a podului fiind de 9.20m.Grinzile sunt solidarizate prin intermediul antretoazelor doua pe reazeme si una in camp si de infrastructura.Culeele sunt de tip masiv cu o grosime a elevatiilor de 1.80m, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 6.20m x 9.00m x h=2.00m. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor este de 3.00m, respectiv 3.50m la culeea Giurgiulesti.La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 6.00m si inaltimea de 0.36m.Racordarea cu terasamentele se face prin intermediul sferturilor de con pereate si a zidurilor de sprijin in continuare pe rampele de acces.Scurgerea apelor de pe pod se va realiza direct, pe la capetele podului dar si prin intermediul gurilor de scurgere amplasate langa bordura, prevazute cu tuburi prelungitoare cu descarcare la teren.La capetele podului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub pod.Calea pe pod va fi alcatuita din urmatoarele straturi:



Semnatura:


mixtura asfaltica MASF16 cu grosimea de 4cm; beton asfaltic BAP 16 cu grosimea de 3cm; protectia hidroizolatiei din mortar asfaltic BA8 – 3cm; membrana hidroizolanta - 1cm

Rosturile de dilatatie permit o deplasare din variatii de temperatura si seism de 100mm.S-au prevazut parapeti metalici de tip foarte greu la marginea părţii carosabile ancorati in lisa de parapet.

Pod peste Canal CCS2 pe Breteaua B, km 0+615Podul are o deschidere cu suprastructura alcatuita din 8 grinzi prefabricate cu corzi aderente de L=30.00m si 1.30m inaltime, lungimea totala (inclusiv zidurile intoarse ale culeilor) fiind de 36.00mCa schema statica podul este cadru de beton armat.Latimea partii carosabile este de 7.80m care corespunde unui pod cu o singura banda de circulatie si 2 x 0.70m lisele de parapet latimea totata a podului fiind de 9.20m.Grinzile sunt solidarizate cu placa de suprabetonare si infrastructura.Culeele sunt de tip masiv cu o grosime a elevatiilor de 1.50m, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 9.90m x 6.50m x h=2.00m. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor este de 2.00m.La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 6.00m si inaltimea de 0.36m.Scurgerea apelor de pe pod se va realiza direct, pe la capetele podului dar si prin intermediul gurilor de scurgere.La capetele podului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub pod.Calea pe pod va fi alcatuita din urmatoarele straturi:


S-au prevazut parapeti metalici de tip foarte greu la marginea părţii carosabile ancorati in lisa de parapet.

Pod de Descarcare peste Valea Branistea km 2+492Pentru tranzitarea apelor provenite din precipitatii care se formeaza pe Valea Branistea s-a proiectat un pod de descarcare peste prima din cele doua ravene ale Vaii Branistei.Podul are o deschidere cu suprastructura alcatuita din 10 grinzi prefabricate cu corzi aderente de L=30.00m si 1.30m inaltime, lungimea totala (inclusiv zidurile intoarse ale culeilor) fiind de 44.00mCa schema statica podul este cadru de beton armat.Podul este amplasat in plan pe o curba cu raza de 850m, panta transversala unica fiind de 4.50%.Latimea totala a podului este de 11.40m care corespunde unui pod cu doua benzi de circulatie format din parte carosabila de 7.80m, doua trotuare la acelasi nivel cu partea carosabila de 1.50m si 2 x 0.70m lisele de parapet.Grinzile sunt solidarizate cu placa de suprabetonare si de infrastructura.Culeele sunt de tip masiv cu o grosime a elevatiilor de 1.80m, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 10.60m x 6.20m x h=2.00m. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor este de 5.50m.Piloti forati de diametru mare Ø1500mm au lungimi de 15m cate 6 bucati fiecare culee.La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 6.00m si inaltimea de 0.38m.



Semnatura:


Racordarea cu terasamentele se face prin intermediul sferturilor de con pereate cu taluze de 2:3 si 1:1.Scurgerea apelor de pe pod se va realiza direct, pe la capetele podului dar si prin intermediul gurilor de scurgere de tip T1G1 – 400 prevazute cu tuburi prelungitoare pe langa infrastructuri cu descarcare la teren.La capetele podului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub pod.Calea pe pod va fi alcatuita din urmatoarele straturi:

mixtura asfaltica MASF16 cu grosimea de 4cm; beton asfaltic BAP 16 cu grosimea de 3cm; protectia hidroizolatiei din mortar asfaltic BA8 – 3cm; membrana hidroizolanta -1cm

S-au prevazut parapeti metalici de tip foarte greu la marginea părţii carosabile ancorati in lisa de parapet.Exterior lisei de parapet au fost prevazute spatii speciale destinate pozarii utilitatilor formate din tuburi din PVC cu diametrul de 100mm

Pod de Descarcare peste Valea Branistea km 2+860Pentru tranzitarea apelor provenite din precipitatii care se formeaza pe Valea Branistea s-a proiectat un pod de descarcare peste a doua ravena a Vaii Branistei.Podul are o deschidere cu suprastructura alcatuita din 10 grinzi cu corzi aderente de L=30.00m si 1.30m inaltime, lungimea totala (inclusiv zidurile intoarse ale culeilor) fiind de 44.00mCa schema statica podul este cadru de beton armat.Latimea totala a podului este de 11.40m care corespunde unui pod cu doua benzi de circulatie format din parte carosabila de 7.80m, doua trotuare la acelasi nivel cu partea carosabila de 1.50m si 2 x 0.70m lisele de parapet.Grinzile sunt solidarizate cu placa de suprabetonare si de infrastructura.Culeele sunt de tip masiv cu o grosime a elevatiilor de 1.80m, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 10.60m x 6.20m x h=2.00m. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor este de 3.50m.Piloti forati de diametru mare Ø1500mm au lungimi de 15m cate 6 bucati fiecare culee.La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 6.00m si inaltimea de 0.36m.Scurgerea apelor de pe pod se va realiza direct, pe la capetele podului dar si prin intermediul gurilor de scurgere de tip T1G1 – 400 prevazute cu tuburi prelungitoare pe langa infrastructuri cu descarcare la teren.La capetele podului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub pod.Pe panta sfertului de con din fata culeilor, s-au amenajat scari de acces, pentru interventia si accesul cu usurinta la aparatele de reazem.Calea pe pod va fi alcatuita din urmatoarele straturi:


S-au prevazut parapeti metalici de tip foarte greu la marginea părţii carosabile ancorati in lisa de parapet.Exterior lisei de parapet au fost prevazute spatii speciale destinate pozarii utilitatilor formate din tuburi din PVC cu diametrul de 100mm.

Pasaj Valul lui Traian km 3+092



Semnatura:


Varianta de ocolire a municipiului Galati intersecteaza monumentul istoric denumit „Valul lui Traian” la km 3+092. Adiacent acestui monument exista un drum local.Profilul longitudinal al drumului in acesta zona este in sapatura, motiv pentru care este necesar realizarea unui pasaj pe directia Variantei de Ocolire Galati.Astfel la km 3+092 a fost prevazut un pasaj luandu-se in considerare solutia privind executia unei casete din beton armat, sectiune dreptunghiulara, executat la zi, prin sapatura deschisa.Prin executia unui singure galerii pentru doua benzi de circulatie, se permite pe viitor dublarea Variantei de Ocolire, intr-o etapa viitoare, prin executia suplimentar a unei alte galerii de tunel, adiacenta celei executate, fara a fi nevoie de interventie suplimentara la tunelul existent din prima etapa.Structura de rezistenta a tunelului este alcatuita din radier general de beton armat de 60cm grosime executat pe o perna de piatra sparta de 1.50m grosime. Pereti de beton armat ai casetei de beton monolit au o grosime de 60cm asigurand un gabarit de 11.40m. Partea carosabila este de 8.60 si doua trotuare de serviciu de 1.50m respectiv 1.30m.Gabaritul de verticala este de 5.50 m.Solutia prezentata asigura posibilitatea descarcarii de sarcina arheologica a monumentului Valul lui Traian si asigura continuitatea drumului local adiacent monumentului.

Viaduct peste Valea Odobascu, km 3+487Traseul Variantei de Ocolire intalneste la km 3+487 Valea Odobascu pentru care a fost proiectat un viaduct de 140m lungime.Viaductul peste Valea Odobascu este o grinda continua cu 3 deschideri de 40m + 60m + 40m avand lungimea totala de 156.30m (inclusiv zidurile intoarse ale culeilor).Viaductul este amplasat in plan pe o curba cu raza de 1150m, panta transversala unica fiind de 3.50%.Suprastructura viaductului este de tip mixt, cu structura de rezistenta alcatuita din 3 grinzi metalice cu inima plina cu inaltimea de 2200mm si platelaj din beton armat, cu care conlucreaza, solutie mixta otel-beton. Distanta dintre grinzile principale este de 4200mm. Conlucrarea grinzilor metalice cu placa de beton se face la nivelul talpii superioare prin intermediul unor conectori de tip rigid.Latimea partii carosabile a viaductului este de 10.00m, cu doua trotuare de 1.00m, la care se adauga latimea liselor de parapet de 2 x 0.25m rezultand astfel o latime totala de 12.50m, pentru doua benzi de circulatie.Platelajul din beton armat se va realiza cu dale prefabricate din beton armat care ulterior se vor monolitiza si precomprima longitudinal prin intermediul cablelor de otel.Suprastructura este pozata pe aparate de reazem din neopren armat cu izolatori si opritori seismici. Dimensiunile acestora vor fi stabilite prin proiect.Culeele sunt de tip lamelar cu o grosime a elevatiilor de 1.80m, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 10.40m x 2.00m x 6.20m. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor variaza intre 4.50m si 9.00m iar lungimea zidurilor este de 8.00m la ambele culei.Pilele sunt realizate din beton armat, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 9.50m x 2.00m x 6.20m. Elevatia este formata dintr-un singur stalp din beton armat cu dimensiunile de 3.00m x 2.00m cu racordari circulare si rigla din beton armat cu console. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor variaza intre 10.00m si 12.00m.Piloti forati de diametru mare Ø1500mm au lungimi de 25m, cate 6 bucati pentru fiecare infrastructura.La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 6.00m si inaltimea de 0.38m.Racordarea cu terasamentele se face prin intermediul sferturilor de con pereate cu taluze de 2:3 si 1:1.



Semnatura:


Scurgerea apelor de pe viaduct se va realiza direct, pe la capete, dar si prin intermediul gurilor de scurgere de tip T1G1 – 400 prevazute cu tuburi prelungitoare pe langa infrastructuri cu descarcare la teren.La capetele viaductului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub viaduct.Calea pe viaduct va fi alcatuita din urmatoarele straturi:


Vor fi prevazute casiuri pentru scurgerea apelor pluviale, si scari pietonale de acces.S-au prevazut parapete metalic de tip foarte greu la marginea părţii carosabile si parapete metalic pietonali ancorati in lisa de parapet.Exterior lisei de parapet au fost prevazute spatii speciale destinate pozarii utilitatilor formate din tuburi din PVC cu diametrul de 100mm.

Pod peste Canal de Irigatii CA Barbosi, km 5+735Traseul Variantei de Ocolire intalneste la km 5+735 Canalul de Irigatii CA Barbosi pentru care a fost proiectat un pod de 33m lungime. Latimea canalului la baza mare este de 10.00, adiacent acestuia fiind un drum de exploatare cu o latime de circa 4.00m.Podul este amplasat in plan pe o curba cu raza de 2000m, panta transversala fiind unica de 2.50%, traversarea canalului fiind oblica la 25°, rezultand astfel o lungime a deschiderii de 33m.Podul are o deschidere cu suprastructura alcatuita din 10 grinzi prefabricate cu corzi aderente de L=33.00m si 1.30m inaltime, lungimea totala (inclusiv zidurile intoarse ale culeilor) fiind de 46.00mCa schema statica podul este cadru de beton armat.Latimea totala a podului este de 11.40m care corespunde unui pod cu doua benzi de circulatie format din parte carosabila de 7.80m, doua trotuare la acelasi nivel cu partea carosabila de 1.50m si 2 x 0.70m lisele de parapet.Grinzile sunt solidarizate cu placa de suprabetonare si de infrastructura.Culeele sunt de tip masiv cu o grosime a elevatiilor de 1.80m, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 10.60m x 6.20m x h=2.00m. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor este de 5.50m.Piloti forati de diametru mare Ø1500mm au lungimi de 40m, cate 6 bucati pentru fiecare infrastructura.La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 6.00m si inaltimea de 0.38m.Racordarea cu terasamentele se face prin intermediul sferturilor de con pereate cu taluze de 2:3 si 1:1.Scurgerea apelor de pe pod se va realiza direct, pe la capetele podului dar si prin intermediul gurilor de scurgere de tip T1G1 – 400 prevazute cu tuburi prelungitoare pe langa infrastructuri cu descarcare la teren.La capetele podului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub pod.Calea pe pod va fi alcatuita din urmatoarele straturi:





Semnatura:


Exterior lisei de parapet au fost prevazute spatii speciale destinate pozarii utilitatilor formate din tuburi din PVC cu diametrul de 100mm.

Pod de descarcare peste Valea Rusca Mare, km 6+038Traseul Variantei de Ocolire intalneste la km 6+000 Valea Rusca Mare pentru care a fost proiectat un pod de 260m lungime.Podul este o grinda continua cu 4 deschideri de 40m + 3 x 60m + 40m avand lungimea totala de 280.60m (inclusiv zidurile intoarse ale culeilor).Podul este amplasat in plan pe o curba cu raza de 2000m, panta transversala unica fiind de 2.50%.Suprastructura podului este de tip mixt, cu structura de rezistenta alcatuita din 3 grinzi metalice cu inima plina cu inaltimea de 2200mm si platelaj din beton armat, cu care conlucreaza, solutie mixta otel-beton. Distanta dintre grinzile principale este de 4200mm. Conlucrarea grinzilor metalice cu placa de beton se face la nivelul talpii superioare prin intermediul unor conectori de tip rigid.Latimea partii carosabile a podului este de 10.00m, cu doua trotuare de 1.00m, la care se adauga latimea liselor de parapet de 2 x 0.25m rezultand astfel o latime totala de 12.50m, pentru doua benzi de circulatie.Trotuarele au fost prevazute pentru acces la lucrarile de intretinere si reparatii, circulatia pietonala apreciind ca este foarte redusa.Platelajul din beton armat se va realiza cu dale prefabricate din beton armat care ulterior se vor monolitiza si precomprima longitudinal prin intermediul cablelor de otel.Suprastructura este pozata pe aparate de reazem din neopren armat cu izolatori si opritori seismici. Dimensiunile acestora vor fi stabilite prin proiect.Culeele sunt de tip lamelar cu o grosime a elevatiilor de 1.80m, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 10.40m x 2.00m x 6.20m. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor variaza intre 7.00m si 7.50m iar lungimea zidurilor este de 10.00m la ambele culei.Pilele sunt realizate din beton armat, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 9.50m x 2.00m x 6.20m. Elevatia este formata dintr-un singur stalp din beton armat cu dimensiunile de 3.00m x 2.00m cu racordari circulare si rigla din beton armat cu console. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor variaza intre 8.50m si 12.50m.Piloti forati de diametru mare Ø1500mm au lungimi de 25m, cate 6 bucati pentru fiecare infrastructura.La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 6.00m si inaltimea de 0.38m.Racordarea cu terasamentele se face prin intermediul sferturilor de con pereate cu taluze de 2:3 si 1:1.Scurgerea apelor de pe pod se va realiza direct, pe la capetele podului dar si prin intermediul gurilor de scurgere de tip T1G1 – 400 prevazute cu tuburi prelungitoare pe langa infrastructuri cu descarcare la teren.La capetele podului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub pod.Calea pe pod va fi alcatuita din urmatoarele straturi:


Vor fi prevazute casiuri pentru scurgerea apelor pluviale si scari pietonale de acces.S-au prevazut parapete metalic de tip foarte greu la marginea părţii carosabile si parapete metalic pietonali ancorati in lisa de parapet.Exterior lisei de parapet au fost prevazute spatii speciale destinate pozarii utilitatilor formate din tuburi din PVC cu diametrul de 100mm.



Semnatura:


Viaduct peste Balta Malina, km 9+874Traseul Variantei intalneste la km 9+899 Balta Malina pentru care a fost proiectat un viaduct de 590m lungime iar lungimea totala a viaductului este de 610.40m (inclusiv zidurile intoarse ale culeilor).La alegerea solutiei tehnice s-a pus mare accent pe aspectul arhitectural si estetic al construcţiei, ţinând cont de faptul că această lucrare poate deveni o emblemă a municipiului Galati.In apropierea Viaductului Balta Malina, la aproximativ 3 km in nord-vest este aprobat realizarea unui parc eolian care are un impact vizual puternic pentru toata acesta zona. Pentru a fi in consens cu acest cadru format din cele 40 de instalatii eoliene, elevatiile viaductului principal imita elicea unei asemenea instalatii eoliene, tinand cond de faptul ca viaductul este in curba si permitand vizualizarea infrastructurilor de pe traseul Variantei de Ocolire Galati.Viaductul peste Balta Malina este alcatuit din viaductul principal cu deschideri de 50m + 3 x 70m + 50m si viaducte de acces la viaductul principal cu deschideri de 4x40m pentru viaductul de acces Braila si 3x40m pentru viaductul de acces Giurgiulesti.Din punct de vedere al schemei statice, structura viaductului este formata din cadrul cu stalpi inclinati pentru viaductul principal si grinda continua pentru viaductele de acces.Realizarea Viaductului principal in schema statica cadru cu stalpi inclinati si grinda continua casetata din beton armat precomprimat cu 5 deschideri: 50m + 3 x 70m +50m, presupune executarea infrastructurilor, montarea cofrajelor (cu zone curbe) si executarea tablierului in consola.Viaductele de acces au schema statica alcatuita din grinza continua casetata din beton armat precomprimat.Viaductul va asigura circulatia autovehiculelor pe cate o banda pe sens, geometria secţiunii asigurand in secţiune curentă următoarele valori pentru cele doua directii de mers:

- Carosabil m 2 x 3.50 7.00- Banda de ghidaj/incadrare m 2 x 1.10 2.20- Efect de bordura m 2 x 0.40 0.80- Trotuar m 1 x 1.50 3.00- Lisa trotuar - parapet de tip foarte greu m 2 x 0.25 0.50- Total lăţime secţiune transversală m 13.50

In sectiune transversala, tablierul de beton armat este alcatuit dintr-o grinda continua cu o caseta, cu inaltimea de 2.50m iar in sens transversal panta este unica de 4.5%.Datorita faptului ca viaductul Balta Malina este amplasat in plan orizontal pe zona de curba cu raza de 830m, se propune ca curbura tablierului sa fie realizata din cofrarea acestuia, si nu din linii frante care sa se incrie pe acesta raza.Prin solutia tehnica adoptata s-a permis realizarea unui structuri suple cu aceeasi inaltime a suprastructurii de 2.50m pentru deschiderile de 40m dar si pentru deschiderille de 70m. Acest lucru a putut fi realizat datorita infrastructurilor cu stalpi inclinati care formeaza un „V”.Infrastructurile viaductului sunt realizate din beton armat, fundate indirect prin intermediul pilotilor forati cu diametrul mare.Culeile sunt masive, din beton armat, fundate indirect, rigidizate la partea superioara prin radier din beton armat cu inaltimea de 2.0m. Acestea sunt prevazute cu ziduri intoarse de 10m lungime la ambele culei.Pilele viaductului principal au elevatiile lamelare, din beton armat, iar in sens longitudinal formeaza cadre cu stalpi inclinati in forma de „V” asigurand rezemarea suprastructurii. Acestea sunt fundate indirect prin intermediul pilotilor forati cu Ø1500mm, dispuse pe trei randuri, rigidizate la partea superioara prin radier din beton armat cu inaltimea de 3.00m.



Semnatura:


Pilele viaductelor de acces au elevatiile lamelare, din beton armat, asigurand rezemarea suprastructurii prin intermediul aparatelor de reazem. Acestea sunt fundate indirect prin intermediul pilotilor forati cu Ø1500mm, dispuse pe trei randuri, rigidizate la partea superioara prin radier din beton armat cu inaltimea de 2.50m.Piloti forati de diametru mare Ø1500mm au lungimi de 25m, cate 9 bucati pentru fiecare pila si cate 6 bucati pentru fiecare culee.Trecerea de pe suprastructura pe terasament se face prin intermediul placilor de racordare din beton armat cu lungimea de 6.0m.Trotuarele au fost prevazute pentru acces la lucrarile de intretinere si reparatii, circulatia pietonala apreciind ca este foarte redusa.Caseta din beton armat se va realiza din elemente prefabricate din beton armat care ulterior se vor monolitiza si precomprima longitudinal prin intermediul cablelor de otel.Suprastructura este pozata pe aparate de reazem din neopren armat cu izolatori si opritori seismici. Dimensiunile acestora vor fi stabilite prin proiect.Racordarea cu terasamentele se face prin intermediul sferturilor de con pereate cu taluze de 2:3 si 1:1.Scurgerea apelor de pe viaduct se va realiza direct, pe la capete, dar si prin intermediul gurilor de scurgere de tip T1G1 – 400 prevazute cu tuburi prelungitoare pe langa infrastructuri cu descarcare la teren.La capetele viaductului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub viaduct.Calea pe viaduct va fi alcatuita din urmatoarele straturi:


Vor fi prevazute casiuri pentru scurgerea apelor pluviale si scari pietonale de acces.S-au prevazut parapete metalic de tip foarte greu la marginea părţii carosabile si parapete metalic pietonali ancorati in lisa de parapet, iar pentru devierea rafelelor de vant se propun montarea unor sisteme de deflectare.Exterior lisei de parapet au fost prevazute spatii speciale destinate pozarii utilitatilor formate din tuburi din PVC cu diametrul de 100mm. Solutia propusa inlocuieste montarea acestor tuburi de PVC inglobat in trotuare, solutie care in timp s-a dovedit deficitara.S-a prevazut montarea stalpilor de iluminat stradal pe toata lungimea viaductului pentru marirea vizibilitatii pe timp de noapte si iluminatul ambiental al lucrarii.

Pod de Descarcare Valea Coada Malinei, km 11+430Traseul Variantei de Ocolire intalneste la km 11+430 Valea Coada Malinei pentru care a fost proiectat un pod de 30m lungime. Podul este amplasat in plan in aliniament, panta transversala fiind profil „acoperis” de 2.50%, traversarea canalului fiind oblica la 40°, rezultand astfel o lungime a deschiderii de 30m.Podul are o deschidere cu suprastructura alcatuita din 10 grinzi prefabricate cu corzi aderente de L=30.00m si 1.30m inaltime, lungimea totala (inclusiv zidurile intoarse ale culeilor) fiind de 41.00mCa schema statica podul este cadru de beton armat.Latimea totala a podului este de 11.40m care corespunde unui pod cu doua benzi de circulatie format din parte carosabila de 7.80m, doua trotuare la acelasi nivel cu partea carosabila de 1.50m si 2 x 0.70m lisele de parapet.Grinzile sunt solidarizate cu placa de suprabetonare si de infrastructura.



Semnatura:


Culeele sunt de tip masiv cu o grosime a elevatiilor de 1.80m, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 10.60m x 6.20m x h=2.00m. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor este de 5.50m.Piloti forati de diametru mare Ø1500mm au lungimi de 36m, cate 6 bucati pentru fiecare culee.La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 6.00m si inaltimea de 0.36m.Racordarea cu terasamentele se face prin intermediul sferturilor de con pereate cu taluze de 2:3 si 1:1.Scurgerea apelor de pe pod se va realiza direct, pe la capetele podului dar si prin intermediul gurilor de scurgere de tip T1G1 – 400 prevazute cu tuburi prelungitoare pe langa infrastructuri cu descarcare la teren.La capetele podului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub pod.Calea pe pod va fi alcatuita din urmatoarele straturi:



Pod de Descarcare Valea Trei Fantani, km 13+545Podul are o deschidere cu suprastructura alcatuita din 10 grinzi prefabricate cu corzi aderente de L=30.00m si 1.30m inaltime, lungimea totala (inclusiv zidurile intoarse ale culeilor) fiind de 46.00mCa schema statica podul este cadru de beton armat.Latimea totala a podului este de 11.40m care corespunde unui pod cu doua benzi de circulatie format din parte carosabila de 7.80m, doua trotuare la acelasi nivel cu partea carosabila de 1.50m si 2 x 0.70m lisele de parapet.Grinzile sunt solidarizate cu placa de suprabetonare si de infrastructura.Culeele sunt de tip masiv cu o grosime a elevatiilor de 1.80m, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 10.60m x 6.200m x h=2.00m. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor este de 6.50m.Piloti forati de diametru mare Ø1500mm au lungimi de 18m, cate 6 bucati pentru fiecare culee.La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 6.00m si inaltimea de 0.38m.Scurgerea apelor de pe pod se va realiza direct, pe la capetele podului dar si prin intermediul gurilor de scurgere.La capetele podului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub pod.Pe panta sfertului de con din fata culeilor, s-au amenajat scari de acces, pentru interventia si accesul cu usurinta la aparatele de reazem.Calea pe pod va fi alcatuita din urmatoarele straturi:

Mixtura asfaltica MASF16 cu grosimea de 4cm; beton asfaltic BAP 16 cu grosimea de 3cm; protectia hidroizolatiei din mortar asfaltic BA8 – 3cm; 1cm membrana hidroizolanta

S-au prevazut parapete metalic de tip foarte greu la marginea părţii carosabile ancorati in lisa de parapet.



Semnatura:


Pod peste Valea Budurului, km 17+297Traseul Variantei de Ocolire intalneste la km 17+297 Valea Budurului pentru care a fost proiectat un pod de 30m lungime. Podul este amplasat in plan in curba cu raza de 4000m, panta transversala fiind profil „acoperis” de 2.50%, traversarea canalului fiind oblica la 60°, rezultand astfel o lungime a deschiderii de 30m, cu devierea locala a drumului agricol pe sub podul proiectat.Podul are o deschidere cu suprastructura alcatuita din 10 grinzi prefabricate cu corzi aderente de L=30.00m si 1.30m inaltime, lungimea totala (inclusiv zidurile intoarse ale culeilor) fiind de 41.00mCa schema statica podul este cadru de beton armat.Latimea totala a podului este de 11.40m care corespunde unui pod cu doua benzi de circulatie format din parte carosabila de 7.80m, doua trotuare la acelasi nivel cu partea carosabila de 1.50m si 2 x 0.70m lisele de parapet.Grinzile sunt solidarizate cu placa de suprabetonare si de infrastructura.Culeele sunt de tip masiv cu o grosime a elevatiilor de 1.80m, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 10.60m x 6.20m x h=2.00m. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor este de 6.50m.Piloti forati de diametru mare Ø1500mm au lungimi de 40m, cate 6 bucati pentru fiecare culee.La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 6.00m si inaltimea de 0.36m.Racordarea cu terasamentele se face prin intermediul sferturilor de con pereate cu taluze de 2:3 si 1:1.Scurgerea apelor de pe pod se va realiza direct, pe la capetele podului dar si prin intermediul gurilor de scurgere de tip T1G1 – 400 prevazute cu tuburi prelungitoare pe langa infrastructuri cu descarcare la teren.La capetele podului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub pod.Calea pe pod va fi alcatuita din urmatoarele straturi:



Pod de Descarcare peste Valea Sultanului, km 18+601Podul are o deschidere cu suprastructura alcatuita din 10 grinzi prefabricate cu corzi aderente de L=30.00m si 1.30m inaltime, lungimea totala (inclusiv zidurile intoarse ale culeilor) fiind de 50.00mCa schema statica podul este cadru de beton armat.Latimea totala a podului este de 11.40m care corespunde unui pod cu doua benzi de circulatie format din parte carosabila de 7.80m, doua trotuare la acelasi nivel cu partea carosabila de 1.50m si 2 x 0.70m lisele de parapet.Grinzile sunt solidarizate cu placa de suprabetonare si infrastructura.Culeele sunt de tip masiv cu o grosime a elevatiilor de 1.80m, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 10.60m x 6.20m x h=2.00m. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor este de 3.00m.Piloti forati de diametru mare Ø1500mm au lungimi de 20m, cate 6 bucati pentru fiecare culee.



Semnatura:


La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 6.00m si inaltimea de 0.38m.Scurgerea apelor de pe pod se va realiza direct, pe la capetele podului, dar si prin intermediul gurilor de scurgere.La capetele podului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub pod.Pe panta sfertului de con din fata culeilor, s-au amenajat scari de acces, pentru interventia si accesul cu usurinta la aparatele de reazem.Calea pe pod va fi alcatuita din urmatoarele straturi:



Pasaj pe DN26 Murgeni - Oancea – Galati, km 19+932Pentru a asigura conditii optime de desfasurare a traficului rutier, cu accese fara intersectii de nivel intre DN26 care are un trafic important si traseul Variantei de Ocolire Galati, s-a prevazut realizarea unui nod rutier in zona localitatii Vanatori, solutie care impune realizarea unui pasaj pe DN26 directia Oancea – Galati, peste intersectia giratorie de la nivel cu traseul Variantei de Ocolire.Pasajul este amplasat in aliniament, cu panta unica a sectiunii transversale de 2.5%.Ca schema statica pasajul este cadru cu stalpi inclinati.Pasajul are 3 deschideri de 19.70m + 42.00m + 19.70m cu lungimea suprastructurii de 81.40m.A fost aleasa acesta solutie care are avantajul ca infrastructurile nu blocheaza vizibilitatea participantilor la trafic in cadrul intersectiei giratorii.Latimea totala a pasajului este de 11.40m, care corespunde unui pasaj cu o banda de circulatie format din parte carosabila de 7.80m, doua trotuare la acelasi nivel cu partea carosabila de 1.50m si 2 x 0.35m lisele de parapet.Suprastructura pasajului este formata dintr-o dala de beton armat precomprimat turnat monolit cu inaltimea de 2.00 la reazeme si 1.40m in camp.Fundatiile sunt indirecte incastrate in stratul de baza. Elevatiile infrastructurii sunt realizate din stalpi lameralari inclinati de beton armat.Piloti forati de diametru mare Ø1500mm au lungimi de 20m, cate 9 bucati pentru fiecare infrastructura.La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 6.00m si inaltimea de 0.36m.Scurgerea apelor de pe pasaj se va realiza direct, pe la capetele acestuia, dar si prin intermediul gurilor de scurgere.La capetele pasajului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub pasaj.Calea pe pasaj va fi alcatuita din urmatoarele straturi:


S-au prevazut parapete metalici de tip foarte greu la marginea părţii carosabile si parapete metalic pietonali ancorati in lisa de parapet.Pe pasaj se propune realizarea iluminatului stradal, pentru cresterea vizibilitatii in timpul nopti.



Semnatura:


Pasaj pe DN26 Galati - Oancea - Murgeni, km 20+012Pentru a asigura conditii optime de desfasurare a traficului rutier, cu accese fara intersectii de nivel intre DN26 care are un trafic important si traseul Variantei de Ocolire Galati, s-a prevazut realizarea unui nod rutier in zona localitatii Vanatori, solutie care impune realizarea unui pasaj pe DN26 directia Galati – Oancea, peste intersectia giratorie de la nivel cu traseul Variantei de Ocolire.Pasajul este amplasat in aliniament, cu panta unica a sectiunii transversale de 2.5%.Ca schema statica pasajul este cadru cu stalpi inclinati.Pasajul are 3 deschideri de 19.70m + 42.00m + 19.70m cu lungimea suprastructurii de 81.40m.A fost aleasa acesta solutie care are avantajul ca infrastructurile nu blocheaza vizibilitatea participantilor la trafic in cadrul intersectiei giratorii.Latimea totala a pasajului este de 11.40m care corespunde unui pod cu o banda de circulatie format din parte carosabila de 7.80m, doua trotuare de 1.50m si 2 x 0.35m lisele de parapet.Suprastructura pasajului este formata dintr-o dala de beton armat precomprimat turnat monolit cu inaltimea de 2.00 la reazeme si 1.40m in camp.Fundatiile sunt indirecte incastrate in stratul de baza. Elevatiile infrastructurii sunt realizate din stalpi lameralari inclinati de beton armat.Piloti forati de diametru mare Ø1500mm au lungimi de 20m, cate 9 bucati pentru fiecare infrastructura.La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 6.00m si inaltimea de 0.36m.Scurgerea apelor de pe pasaj se va realiza direct, pe la capetele acestuia, dar si prin intermediul gurilor de scurgere.La capetele pasajului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub pasaj.Calea pe pasaj va fi alcatuita din urmatoarele straturi:


S-au prevazut parapete metalici de tip foarte greu la marginea părţii carosabile si parapete metalic pietonali ancorati in lisa de parapet.Pe pasaj se propune realizarea iluminatului stradal, pentru cresterea vizibilitatii in timpul nopti.

Viaductul Brates (Pasaj peste CF Barlad – Galati si Pod peste raul Chineja), km 20+930Viaductului Brates realizeaza coborarea in lunca Bratesului pe o panta longitudinala de 3.5% de la cota aproximativ 65 a intersectiei giratorii proiectate pe DN26 la cotele de 2.5 din Lunca Bratesului.La alegerea solutiei tehnice s-a pus mare accent pe aspectul arhitectural si estetic al construcţiei, ţinând cont de faptul că această lucrare poate deveni o emblemă a municipiului Galati.Lungimea suprastructurii de 1390.00m cu lungime totala de 1404.80m (inclusiv zidurile intoarse ale culeilor).Viaductul Brates traverseaza la un unghi de 84˚ Linia CF 703 Barlad-Galati, simpla neelectrificata in apropierea bornei CF 7 + 900 (kilometraj pe calea ferata). Gabaritul asigurat pe verticala este de 33.00m. Gabaritul pe orizonatala dintre elevatia cea mai apropiata si axul liniei CF este de 31.80m.De asemenea Viaductul Brates traverseaza canalul de evacurare Chineja, digul de aparare Chineja si canalul magistral de irigatii prin deschiderea principala a viaductului de 150m.Viaductul Brates este alcatuit din viaductul principal cu 5 deschideri de 60m + 100m + 150m+100m+60m si viaducte de acces, 3 deschideri de 40 + 2 x 60m pentru viaductul de acces dinspre Braila si 13 deschideri de 12 x 60m +40m pentru viaductul de acces dinspre Giurgiulesti.



Semnatura:


Din punct de vedere al schemei statice, structura Viaductului Brates este formata din cadru pentru viaductul principal si grinda continua pentru viaductele de acces.Lungimea suprastructurii pentru podul principal este de 469.00m, 159.50m pentru viaductul de acces Braila si 758.50m pentru viaductul de acces GiurgiulestiRealizarea Viaductului principal in schema statica cadru si grinda casetata din beton armat precomprimat, presupune executarea infrastructurilor, montarea cofrajelor si executarea tablierului in consola.Pentru podul principal din cadrul Viaductul Brates, s-a adoptat soluţia cu suprastructură din beton armat precomprimat executat in consola, cu sectiune variabila.Sectiune transversala a podului principal este formata dintr-o caseta din beton precomprimat cu latimea de 8.00m, iar inaltimea este variabila de la 9.00m pe pilele centrale la 3.00m in axul deschiderii centrale si pe pilele laterale.Viaductele de acces au schema statica alcatuita din grinda continua casetata din beton armat precomprimat.Viaductul va asigura circulatia autovehiculelor pe cate o banda pe sens, geometria secţiunii asigurand in secţiune curentă următoarele valori pentru cele doua directii de mers:

- Carosabil m 2 x 3.50 7.00- Banda de ghidaj/incadrare m 2 x 1.10 2.20- Efect de bordura m 2 x 0.40 0.80- Trotuar m 1 x 1.50

3.00- Lisa trotuar - parapet de tip foarte greu m 2 x 0.25 0.50- Total lăţime secţiune transversală m 13.50

Caseta din beton armat se va realiza din elemente prefabricate din beton armat care ulterior se vor monolitiza si precomprima longitudinal prin intermediul cablelor de otel.Suprastructura este pozata pe aparate de reazem din neopren armat cu izolatori si opritori seismici. Dimensiunile acestora vor fi stabilite prin proiect.Infrastructurile viaductului sunt realizate din beton armat, fundate indirect prin intermediul pilotilor forati cu diametrul mare.Culeile sunt masive, din beton armat, fundate indirect, rigidizate la partea superioara prin radier din beton armat cu inaltimea de 3.50m. Acestea sunt prevazute cu ziduri intoarse de 7m lungime la ambele culei.Pilele viaductului principal au elevatiile lamelare, casetate, din beton armat, asigurand rezemarea suprastructurii si formand un nod de cadru la partea superioara. Acestea sunt fundate indirect prin intermediul pilotilor forati cu Ø1500mm, dispuse pe 5 randuri, rigidizate la partea superioara prin radier din beton armat cu inaltimea de 5.00m. Inaltimea elevatiilor pilelor viaductului principal de la nivelul rezemarii variaza intre 28.00m si 33.00m, de la nivelul cai inaltimea maxima fiind de 42.00m.Pilele viaductelor de acces au elevatiile lamelare, din beton armat, asigurand rezemarea suprastructurii prin intermediul aparatelor de reazem. Acestea sunt fundate indirect prin intermediul pilotilor forati cu Ø1500mm, dispuse pe 4 randuri, rigidizate la partea superioara prin radier din beton armat cu inaltimea de 3.50m. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor variaza intre 13.00m si 31.00m.Piloti forati de diametru mare Ø1500mm au lungimi de 25m pentru viaductul de acces Giurgiulesti, 35m pentru viaductul de acces Braila si 40m pentru podul principal.Trecerea de pe suprastructura pe terasament se face prin intermediul placilor de racordare din beton armat cu lungimea de 6.0m.Trotuarele au fost prevazute pentru acces la lucrarile de intretinere si reparatii, circulatia pietonala apreciind ca este foarte redusa.Racordarea cu terasamentele se face prin intermediul sferturilor de con pereate cu taluze de 2:3 si 1:1.



Semnatura:


Scurgerea apelor de pe viaduct se va realiza direct, pe la capetele acestuia, dar si prin intermediul gurilor de scurgere de tip T1G1 – 400 prevazute cu tuburi prelungitoare pe langa infrastructuri cu descarcare la teren.La capetele viaductului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub viaduct.Calea pe viaduct va fi alcatuita din urmatoarele straturi:


Vor fi prevazute casiuri pentru scurgerea apelor pluviale si scari pietonale de acces.S-au prevazut parapete metalic de tip foarte greu la marginea părţii carosabile si parapete metalic pietonali ancorati in lisa de parapet, iar pentru devierea rafelelor de vant se propun montarea unor sisteme de deflectare.Exterior lisei de parapet au fost prevazute spatii speciale destinate pozarii utilitatilor formate din tuburi din PVC cu diametrul de 100mm. Solutia propusa inlocuieste montarea acestor tuburi de PVC inglobat in trotuare, solutie care in timp s-a dovedit deficitara.S-a prevazut montarea stalpilor de iluminat pe toata lungimea viaductului pentru marirea vizibilitatii pe timp de noapte si iluminatul ambiental al lucrarii.

Pod peste Canal de Desecare CCE2, km 22+730Traseul Variantei de Ocolire intalneste la km 22+730 Canalul de Desecare CCE2 pentru care a fost proiectat un pod de 140m lungime.Canalul area o latime de circa 31m avand pe de o parte si pe cealalta parte, drumuri de acces agricole pentru care a fost asigurat un gabarit de 4.50m.Suprastructura este o grinda continua cu 3 deschideri de 40m + 60m + 40m avand lungimea totala de 156.30m (inclusiv zidurile intoarse ale culeilor).Podul este amplasat in plan in aliniament, panta transversala de tip acoperis fiind de 2.50%.Suprastructura podului este de tip mixt, cu structura de rezistenta alcatuita din 3 grinzi metalice cu inima plina cu inaltimea de 2200mm si platelaj din beton armat, cu care conlucreaza, solutie mixta otel-beton. Distanta dintre grinzile principale este de 4200mm. Conlucrarea grinzilor metalice cu placa de beton se face la nivelul talpii superioare prin intermediul unor conectori de tip rigid.Latimea partii carosabile a podului este de 10.00m, cu doua trotuare de 1.00m, la care se adauga latimea liselor de parapet de 2 x 0.25m rezultand astfel o latime totala de 12.50m, pentru doua benzi de circulatie.Platelajul din beton armat se va realiza cu dale prefabricate din beton armat care ulterior se vor monolitiza si precomprima longitudinal prin intermediul cablelor de otel.Suprastructura este pozata pe aparate de reazem din neopren armat cu izolatori si opritori seismici. Dimensiunile acestora vor fi stabilite prin proiect.Culeele sunt de tip lamelar cu o grosime a elevatiilor de 1.80m, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 10.40m x 2.00m x 6.20m. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor variaza intre 5.00m si 6.00m iar lungimea zidurilor este de 8.00m la ambele culei.Pilele sunt realizate din beton armat, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 9.50m x 2.00m x 6.20m. Elevatia este formata dintr-un singur stalp din beton armat cu dimensiunile de 3.00m x 2.00m cu racordari circulare si rigla din beton armat cu console. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor variaza intre 10.00m si 12.00m.La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 6.00m si inaltimea de 0.38m.Racordarea cu terasamentele se face prin intermediul sferturilor de con pereate cu taluze de 2:3 si 1:1.



Semnatura:


Scurgerea apelor de pe pod se va realiza direct, pe la capetele podului dar si prin intermediul gurilor de scurgere de tip T1G1 – 400 prevazute cu tuburi prelungitoare pe langa infrastructuri cu descarcare la teren.La capetele podului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub pod.Calea pe pod va fi alcatuita din urmatoarele straturi:



Pod peste Canal de Desecare CCE5, km 24+714Podul are o deschidere cu suprastructura alcatuita din 10 grinzi cu corzi aderente de L=30.00m si 1.30m inaltime, lungimea totala (inclusiv zidurile intoarse ale culeilor) fiind de 44.00mCa schema statica podul este cadru de beton armat.Latimea totala a podului este de 11.40m care corespunde unui pod cu doua benzi de circulatie format din parte carosabila de 7.80m, doua trotuare la acelasi nivel cu partea carosabila de 1.50m si 2 x 0.70m lisele de parapet.Grinzile sunt solidarizate cu placa de suprabetonare si infrastructura.Culeele sunt de tip masiv cu o grosime a elevatiilor de 1.80m, fundate indirect in stratul de de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 10.60m x 6.20m x h=2.00m. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor este de 5.50m.La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 6.00m si inaltimea de 0.36m.Scurgerea apelor de pe pod se va realiza direct, pe la capetele podului dar si prin intermediul gurilor de scurgere.La capetele podului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub pod.Calea pe pod va fi alcatuita din urmatoarele straturi:



Pod peste Canal, km 25+920Podul are o deschidere cu suprastructura alcatuita din 10 grinzi cu corzi aderente de L=33.00m si 1.30m inaltime, lungimea totala (inclusiv zidurile intoarse ale culeilor) fiind de 46.00mCa schema statica podul este cadru de beton armat.Latimea totala a podului este de 11.40m, care corespunde unui pod cu doua benzi de circulatie format din parte carosabila de 7.80m, doua trotuare la acelasi nivel cu partea carosabila de 1.50m si 2 x 0.70m lisele de parapet.Grinzile sunt solidarizate cu placa de suprabetonare si infrastructura.



Semnatura:


Culeele sunt de tip masiv cu o grosime a elevatiilor de 1.80m, fundate indirect in stratul de de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 10.60m x 6.20m x h=2.00m. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor este de 5.00m.La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 6.00m si inaltimea de 0.36m.Scurgerea apelor de pe pod se va realiza direct, pe la capetele podului dar si prin intermediul gurilor de scurgere.La capetele podului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub pod.Calea pe pod va fi alcatuita din urmatoarele straturi:



Pod peste Canal de Desecare CCC, km 26+790Pentru traversarea Canalului de Desecare CCC la km 26+790 s-a proiectat un pod cu 3 deschideri de 23.40m + 36.00m + 23.40m cu lungimea suprastructurii de 82.80m si lungime totala de 96.90m. Podul este amplasat pe o curba cu raza de 4000 si panta transversala unica de 2.5%, traversarea canalului se va face sub un unghi de 37°.Canalul area o latime de circa 27m pe oblic cu un drum de acces agricol pentru care a fost asigurat un gabarit de 4.50.Ca schema statica podul este grinda continua cu trei deschideri.Latimea partii carosabile a podului este de 10.00m, cu doua trotuare de 1.00m, la care se adauga latimea liselor de parapet de 2 x 0.25m rezultand astfel o latime totala de 12.50m, pentru doua benzi de circulatie.Suprastructura alcatuita din 10 grinzi cu corzi prefabricate aderente de L= 22.00m respectiv L=30.00m si 1.30m inaltime solidarizate cu placa de suprabetonare si antretoaze puternice la capete.Culeele sunt de tip masiv din beton armat, fundate indirect in stratul de baza.Pilele au elevatii lamelare din beton armat prevazute cu rigla la partea superioara, fundate indirect in stratul de baza prin intermediul pilotilor forati de diametru mare.La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 6.00m si inaltimea de 0.36m.Scurgerea apelor de pe pasaj se va realiza direct, pe la capetele acestuia, dar si prin intermediul gurilor de scurgere.La capetele podului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub pod.Calea pe pod va fi alcatuita din urmatoarele straturi:



Pod peste Canal, km 27+532



Semnatura:


Podul are o deschidere cu suprastructura alcatuita din 10 grinzi prefabricate cu corzi aderente de L=20.00m si 1.30m inaltime, lungimea totala (inclusiv zidurile intoarse ale culeilor) fiind de 30.50mCa schema statica podul este cadru de beton armat.Latimea totala a podului este de 11.40m, care corespunde unui pod cu doua benzi de circulatie format din parte carosabila de 7.80m, doua trotuare la acelasi nivel cu partea carosabila de 1.50m si 2 x 0.70m lisele de parapet.Grinzile sunt solidarizate cu placa de suprabetonare si infrastructura.Culeele sunt de tip masiv cu o grosime a elevatiilor de 1.50m, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 10.60m x 6.20m x h=2.00m. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor este de 4.50m.La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 6.00m si inaltimea de 0.36m.Scurgerea apelor de pe pod se va realiza direct, pe la capetele podului dar si prin intermediul gurilor de scurgere.La capetele podului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub pod.Calea pe pod va fi alcatuita din urmatoarele straturi:



Pod peste Canal de Desecare CCC, km 27+740Pentru traversarea Canalului de Desecare CCC la km 27+740 s-a proiectat un pod cu 3 deschideri de 23.40m + 36.00m + 23.40m cu lungimea suprastructurii de 82.80m si lungime totala de 97.10m Podul este amplasat pe o curba cu raza de 4000 si panta transversala unica de 2.5%, traversarea canalului se va face sub un unghi de 40°.Canalul area o latime de circa 28m pe oblic cu un drum de acces agricol pentru care a fost asigurat un gabarit de 4.50.Ca schema statica podul este grinda continua cu trei deschideri.Latimea partii carosabile a podului este de 10.00m, cu doua trotuare de 1.00m, la care se adauga latimea liselor de parapet de 2 x 0.25m rezultand astfel o latime totala de 12.50m, pentru doua benzi de circulatie.Suprastructura alcatuita din 10 grinzi cu corzi prefabricate aderente de L= 22.00m respectiv L=30.00m si 1.30m inaltime solidarizate cu placa de suprabetonare si antretoaze puternice la capete.Culeele sunt de tip masiv din beton armat, fundate indirect in stratul de baza.Pilele au elevatii lamelare din beton armat prevazute cu rigla la partea superioara, fundate indirect in stratul de baza prin intermediul pilotilor forati de diametru mare.La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 6.00m si inaltimea de 0.36m.Scurgerea apelor de pe pod se va realiza direct, pe la capetele acestuia, dar si prin intermediul gurilor de scurgere.La capetele podului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub pod.Calea pe pod va fi alcatuita din urmatoarele straturi:

mixtura asfaltica MASF16 cu grosimea de 4cm; beton asfaltic BAP 16 cu grosimea de 3cm;



Semnatura:


protectia hidroizolatiei din mortar asfaltic BA8 – 3cm; membrana hidroizolanta - 1cm


Pod peste Canal, km 28+184Podul are o deschidere cu suprastructura alcatuita din 10 grinzi prefabricate cu corzi aderente de L=20.00m si 1.10m inaltime, lungimea totala (inclusiv zidurile intoarse ale culeilor) fiind de 36.00mCa schema statica podul este cadru de beton armat.Latimea totala a podului este de 11.40m care corespunde unui pod cu doua benzi de circulatie format din parte carosabila de 7.80m, doua trotuare la acelasi nivel cu partea carosabila de 1.50m si 2 x 0.70m lisele de parapet.Grinzile sunt solidarizate cu placa de suprabetonare si infrastructura.Culeele sunt de tip masiv cu o grosime a elevatiilor de 1.50m, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 10.60m x 6.20m x h=2.00m. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor este de 7.50m.La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 6.00m si inaltimea de 0.36m.Scurgerea apelor de pe pod se va realiza direct, pe la capetele podului dar si prin intermediul gurilor de scurgere.La capetele podului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub pod.Calea pe pod va fi alcatuita din urmatoarele straturi:



Pod peste Canal, km 28+730Podul are o deschidere cu suprastructura alcatuita din 10 grinzi prefabricate cu corzi aderente de L=30.00m si 1.30m inaltime, lungimea totala (inclusiv zidurile intoarse ale culeilor) fiind de 44.00mCa schema statica podul este cadru de beton armat.Latimea totala a podului este de 11.40m care corespunde unui pod cu doua benzi de circulatie format din parte carosabila de 7.80m, doua trotuare la acelasi nivel cu partea carosabila de 1.50m si 2 x 0.70m lisele de parapet.Grinzile sunt solidarizate cu placa de suprabetonare si infrastructura.Culeele sunt de tip masiv cu o grosime a elevatiilor de 1.50m, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 10.60m x 6.20m x h=2.00m. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor este de 5.50m.La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 6.00m si inaltimea de 0.36m.Scurgerea apelor de pe pod se va realiza direct, pe la capetele podului dar si prin intermediul gurilor de scurgere.La capetele podului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub pod.Calea pe pod va fi alcatuita din urmatoarele straturi:

mixtura asfaltica MASF16 cu grosimea de 4cm;



Semnatura:


beton asfaltic BAP 16 cu grosimea de 3cm; protectia hidroizolatiei din mortar asfaltic BA8 – 3cm; membrana hidroizolanta - 1cm


Pod peste Canal de Desecare CE35, km 29+322Podul are o deschidere cu suprastructura alcatuita din 10 grinzi prefabricate cu corzi aderente de L=30.00m si 1.30m inaltime, lungimea totala (inclusiv zidurile intoarse ale culeilor) fiind de 44.00mCa schema statica podul este cadru de beton armat.Latimea totala a podului este de 11.40m, care corespunde unui pod cu doua benzi de circulatie format din parte carosabila de 7.80m, doua trotuare la acelasi nivel cu partea carosabila de 1.50m si 2 x 0.70m lisele de parapet.Grinzile sunt solidarizate cu placa de suprabetonare si infrastructura.Culeele sunt de tip masiv cu o grosime a elevatiilor de 1.50m, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 10.60m x 6.50m x h=2.00m. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor este de 5.50m.La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 6.00m si inaltimea de 0.36m.Scurgerea apelor de pe pod se va realiza direct, pe la capetele podului dar si prin intermediul gurilor de scurgere.La capetele podului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub pod..Calea pe pod va fi alcatuita din urmatoarele straturi:



Pod peste Canal de Irigatie km 29+841Podul are o deschidere cu suprastructura alcatuita din 10 grinzi prefabricate cu corzi aderente de L=20.00m si 1.10m inaltime, lungimea totala (inclusiv zidurile intoarse ale culeilor) fiind de 36.00mCa schema statica podul este cadru de beton armat.Latimea totala a podului este de 11.40m care corespunde unui pod cu doua benzi de circulatie format din parte carosabila de 7.80m, doua trotuare la acelasi nivel cu partea carosabila de 1.50m si 2 x 0.70m lisele de parapet.Grinzile sunt solidarizate cu placa de suprabetonare si infrastructura.Culeele sunt de tip masiv cu o grosime a elevatiilor de 1.50m, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 10.60m x 6.20m x h=2.00m. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor este de 7.00m.La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 6.00m si inaltimea de 0.36m.Scurgerea apelor de pe pod se va realiza direct, pe la capetele podului dar si prin intermediul gurilor de scurgere.La capetele podului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub pod.Calea pe pod va fi alcatuita din urmatoarele straturi:



Semnatura:




Pod peste Canal de Desecare CCC, km 30+414Traseul Variantei de Ocolire intalneste la km 30+487 Canalul de Desecare CCC la un unghi de 62°, pentru care a fost proiectat un pod de 140m lungime.Canalul area o latime de circa 48m pe oblic fiind prevazut cu un drum de acces agricol pentru care a fost asigurat un gabarit de 4.50.Podul este o grinda continua cu 3 deschideri de 40m + 60m + 40m avand lungimea totala de 156.60m (inclusiv zidurile intoarse ale culeilor).Podul este amplasat in plan in aliniament, panta transversala de tip acoperis fiind de 2.50%.Suprastructura podului este de tip mixt, cu structura de rezistenta alcatuita din 3 grinzi metalice cu inima plina cu inaltimea de 2200mm si platelaj din beton armat, cu care conlucreaza, solutie mixta otel-beton. Distanta dintre grinzile principale este de 4200mm. Conlucrarea grinzilor metalice cu placa de beton se face la nivelul talpii superioare prin intermediul unor conectori de tip rigid.Latimea partii carosabile a podului este de 10.00m si doua trotuare de 1.00m, la care se adauga latimea liselor de parapet de 2 x 0.25m rezultand astfel o latime totala de 12.50m, pentru doua benzi de circulatie.Platelajul din beton armat se va realiza cu dale prefabricate din beton armat care ulterior se vor monolitiza si precomprima longitudinal prin intermediul cablelor de otel.Suprastructura este pozata pe aparate de reazem din neopren armat cu izolatori si opritori seismici. Dimensiunile acestora vor fi stabilite prin proiect.Culeele sunt de tip lamelar cu o grosime a elevatiilor de 1.80m, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 10.40m x 2.00m x 6.20m. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor fiind de 6.00m iar lungimea zidurilor este de 8.00m la ambele culei.Pilele sunt realizate din beton armat, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 9.50m x 2.00m x 6.20m. Elevatia este formata dintr-un singur stalp din beton armat cu dimensiunile de 3.00m x 2.00m cu racordari circulare si rigla din beton armat cu console. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor este de 6.00m.La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 6.00m si inaltimea de 0.38m.Racordarea cu terasamentele se face prin intermediul sferturilor de con pereate cu taluze de 2:3 si 1:1.Scurgerea apelor de pe pod se va realiza direct, pe la capetele podului dar si prin intermediul gurilor de scurgere de tip T1G1 – 400 prevazute cu tuburi prelungitoare pe langa infrastructuri cu descarcare la teren.La capetele podului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub pod.Calea pe pod va fi alcatuita din urmatoarele straturi:


Vor fi prevazute casiuri pentru scurgerea apelor pluviale, si scari pietonale de acces.S-au prevazut parapete metalic de tip foarte greu la marginea părţii carosabile si parapete metalic pietonali ancorati in lisa de parapet.



Semnatura:


Exterior lisei de parapet au fost prevazute spatii speciale destinate pozarii utilitatilor formate din tuburi din PVC cu diametrul de 100mm.

Pod peste Canal, km 31+500Podul are o deschidere cu suprastructura alcatuita din 10 grinzi prefabricate cu corzi aderente de L=30.00m si 1.30m inaltime, lungimea totala (inclusiv zidurile intoarse ale culeilor) fiind de 44.00mCa schema statica podul este cadru de beton armat.Latimea totala a podului este de 11.40m care corespunde unui pod cu doua benzi de circulatie format din parte carosabila de 7.80m, doua trotuare la acelasi nivel cu partea carosabila de 1.50m si 2 x 0.70m lisele de parapet.Grinzile sunt solidarizate cu placa de suprabetonare si infrastructura.Culeele sunt de tip masiv cu o grosime a elevatiilor de 1.80m, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 10.60m x 6.20m x h=2.00m. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor este de 6.00m, respectiv 6.50m la culeea Giurgiulesti.La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 6.00m si inaltimea de 0.36m.Scurgerea apelor de pe pod se va realiza direct, pe la capetele podului dar si prin intermediul gurilor de scurgere.La capetele podului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub pod.Calea pe pod va fi alcatuita din urmatoarele straturi:



Pod peste Bratul Ghimia, km 31+817Traseul Variantei de Ocolire intalneste la km 31+890 Bratul Ghimia sub un unghi de 81°, pentru care a fost proiectat un pod de 140m lungime.Canalul area o latime de circa 35.40m pe oblic si pe de o parte si pe cealalta parte drumuri de acces agricole pentru care au fost asigurate un gabarit de 4.50m.Suprastructura podului este o grinda continua cu 3 deschideri de 40m + 60m + 40m avand lungimea totala de 156.60m (inclusiv zidurile intoarse ale culeilor).Podul este amplasat in plan in aliniament, panta transversala de tip acoperis fiind de 2.50%.Suprastructura podului este de tip mixt, cu structura de rezistenta alcatuita din 3 grinzi metalice cu inima plina cu inaltimea de 2200mm si platelaj din beton armat, cu care conlucreaza, solutie mixta otel-beton. Distanta dintre grinzile principale este de 4200mm. Conlucrarea grinzilor metalice cu placa de beton se face la nivelul talpii superioare prin intermediul unor conectori de tip rigid.Latimea partii carosabile a podului este de 10.00m, cu doua trotuare de 1.00m, la care se adauga latimea liselor de parapet de 2 x 0.25m rezultand astfel o latime totala de 12.50m, pentru doua benzi de circulatie.Platelajul din beton armat se va realiza cu dale prefabricate din beton armat care ulterior se vor monolitiza si precomprima longitudinal prin intermediul cablelor de otel.Suprastructura este pozata pe aparate de reazem din neopren armat cu izolatori si opritori seismici. Dimensiunile acestora vor fi stabilite prin proiect.Culeele sunt de tip lamelar cu o grosime a elevatiilor de 1.80m, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 10.40m x 2.00m x 6.20m. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor este de 6.00m iar lungimea zidurilor este de 8.00m la ambele culei.



Semnatura:


Pilele sunt realizate din beton armat, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 9.50m x 2.00m x 6.20m. Elevatia este formata dintr-un singur stalp din beton armat cu dimensiunile de 3.00m x 2.00m cu racordari circulare si rigla din beton armat cu console. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor este de 7.00m.La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 6.00m si inaltimea de 0.38m.Racordarea cu terasamentele se face prin intermediul sferturilor de con pereate cu taluze de 2:3 si 1:1.Scurgerea apelor de pe pod se va realiza direct, pe la capetele podului dar si prin intermediul gurilor de scurgere de tip T1G1 – 400 prevazute cu tuburi prelungitoare pe langa infrastructuri cu descarcare la teren.La capetele podului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub pod.Calea pe pod va fi alcatuita din urmatoarele straturi:



Pod peste Canal, km 32+822Podul are o deschidere cu suprastructura alcatuita din 10 grinzi prefabricate cu corzi aderente de L=30.00m si 1.30m inaltime, lungimea totala (inclusiv zidurile intoarse ale culeilor) fiind de 42.00mCa schema statica podul este cadru de beton armat.Latimea totala a podului este de 11.40m care corespunde unui pod cu doua benzi de circulatie format din parte carosabila de 7.80m, doua trotuare la acelasi nivel cu partea carosabila de 1.50m si 2 x 0.70m lisele de parapet.Grinzile sunt solidarizate cu placa de suprabetonare si de infrastructura.Culeele sunt de tip masiv cu o grosime a elevatiilor de 1.50m, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 10.60m x 6.20m x h=2.00m. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor este de 4.00m.La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 6.00m si inaltimea de 0.36m.Scurgerea apelor de pe pod se va realiza direct, pe la capetele podului dar si prin intermediul gurilor de scurgere.La capetele podului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub pod.Calea pe pod va fi alcatuita din urmatoarele straturi:



Pod peste Canal de Desecare CE40 - Breteaua B, km 33+258



Semnatura:


Traseul Variantei de Ocolire intalneste la km 33+258 pe breteaua de acces Giurgiulesti – Braila, Canalul de Desecare CE40 sub un unghi de 27°, pentru care a fost proiectat un pod de 140m lungime.Canalul are o latime de circa 26m la partea superioara, pe ambele maluri avand drumuri de acces agricole pentru care au fost asigurate gabarit de 4.50m.Suprastructura podului este o grinda continua cu 3 deschideri de 40m + 60m + 40m avand lungimea totala de 157.30m (inclusiv zidurile intoarse ale culeilor).Podul este amplasat in plan pe o curba cu raza de 450m, panta transversala unica fiind de 2.50%.Suprastructura podului este de tip mixt, cu structura de rezistenta alcatuita din 3 grinzi metalice cu inima plina cu inaltimea de 2200mm si platelaj din beton armat, cu care conlucreaza, solutie mixta otel-beton. Distanta dintre grinzile principale este de 4200mm. Conlucrarea grinzilor metalice cu placa de beton se face la nivelul talpii superioare prin intermediul unor conectori de tip rigid.Latimea partii carosabile a podului este de 10.00m, cu doua trotuare de 1.00m, la care se adauga latimea liselor de parapet de 2 x 0.25m rezultand astfel o latime totala de 12.50m, pentru doua benzi de circulatie.Platelajul din beton armat se va realiza cu dale prefabricate din beton armat care ulterior se vor monolitiza si precomprima longitudinal prin intermediul cablelor de otel.Suprastructura este pozata pe aparate de reazem din neopren armat cu izolatori si opritori seismici. Dimensiunile acestora vor fi stabilite prin proiect.Culeele sunt de tip lamelar cu o grosime a elevatiilor de 1.80m, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 10.40m x 2.00m x 6.20m. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor fiind de 6.50m la culeea Braila si 5.00m la culeea Giurgiulesti. Lungimea zidurilor este de 9.00m, respectiv 8.00m la culeea Giurgiulesti.Pilele sunt realizate din beton armat, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 9.50m x 2.00m x 6.20m. Elevatia este formata dintr-un singur stalp din beton armat cu dimensiunile de 3.00m x 2.00m cu racordari circulare si rigla din beton armat cu console. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor este de 7.00m.La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 6.00m si inaltimea de 0.38m.Racordarea cu terasamentele se face prin intermediul sferturilor de con pereate cu taluze de 2:3 si 1:1.Scurgerea apelor de pe pod se va realiza direct, pe la capetele podului dar si prin intermediul gurilor de scurgere de tip T1G1 – 400 prevazute cu tuburi prelungitoare pe langa infrastructuri cu descarcare la teren.La capetele podului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub pod.Calea pe pod va fi alcatuita din urmatoarele straturi:



Pod peste Canal de Desecare CE40 - Breteaua A, km 0+490Traseul Variantei de Ocolire intalneste la km 0+531 pe breteau de acces Braila – Galati, Canalul de Desecare CE40 sub un unghi de 29°, pentru care a fost proiectat un pod de 140m lungime.



Semnatura:


Canalul area o latime de circa 26m la partea superioara, pe ambele maluri avand drumuri de acces agricole pentru care au fost asigurate gabarit de 4.50m.Suprastructura podului este o grinda continua cu 3 deschideri de 40m + 60m + 40m avand lungimea totala de 156.30m (inclusiv zidurile intoarse ale culeilor).Podul este amplasat in plan pe o curba cu raza de 450m, panta transversala unica fiind de 2.50%.Suprastructura podului este de tip mixt, cu structura de rezistenta alcatuita din 3 grinzi metalice cu inima plina cu inaltimea de 2200mm si platelaj din beton armat, cu care conlucreaza, solutie mixta otel-beton. Distanta dintre grinzile principale este de 4200mm. Conlucrarea grinzilor metalice cu placa de beton se face la nivelul talpii superioare prin intermediul unor conectori de tip rigid.Latimea partii carosabile a podului este de 10.00m, cu doua trotuare de 1.00m, la care se adauga latimea liselor de parapet de 2 x 0.25m rezultand astfel o latime totala de 12.50m, pentru doua benzi de circulatie.Platelajul din beton armat se va realiza cu dale prefabricate din beton armat care ulterior se vor monolitiza si precomprima longitudinal prin intermediul cablelor de otel.Suprastructura este pozata pe aparate de reazem din neopren armat cu izolatori si opritori seismici. Dimensiunile acestora vor fi stabilite prin proiect.Culeele sunt de tip lamelar cu o grosime a elevatiilor de 1.80m, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 10.40m x 2.00m x 6.20m. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor fiind de 5.00m iar lungimea zidurilor este de 8.00m la ambele culei.Pilele sunt realizate din beton armat, fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 9.50m x 2.00m x 6.20m. Elevatia este formata dintr-un singur stalp din beton armat cu dimensiunile de 3.00m x 2.00m cu racordari circulare si rigla din beton armat cu console. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei cuzinetilor este de 7.00m.La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 6.00m si inaltimea de 0.38m.Racordarea cu terasamentele se face prin intermediul sferturilor de con pereate cu taluze de 2:3 si 1:1.Scurgerea apelor de pe pod se va realiza direct, pe la capetele podului dar si prin intermediul gurilor de scurgere de tip T1G1 – 400 prevazute cu tuburi prelungitoare pe langa infrastructuri cu descarcare la teren.La capetele podului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub pod.Calea pe pod va fi alcatuita din urmatoarele straturi:


Vor fi prevazute casiuri pentru scurgerea apelor pluviale, si scari pietonale de acces.S-au prevazut parapete metalic de tip foarte greu la marginea părţii carosabile si parapete metalic pietonali ancorati in lisa de parapet.Exterior lisei de parapet au fost prevazute spatii speciale destinate pozarii utilitatilor formate din tuburi din PVC cu diametrul de 100mm

Lucrari de podeteDeoarece Varianta de ocolire traverseaza o serie de viroage, paraie si in special suprafete cu teren usor ondulat, se prevad, in aceste locuri, podete cu deschideri de 3m si 5m situate intre ele la distante de cel mult 300 m – 400 m, in mai multe scopuri si anume:

scurgerea libera a apelor de pe suprafata terenului spre emisari sau, altfel spus, evitarea bararii de catre varianta, a apelor pluviale, in timpul ploilor;

scurgerea libera a paraielor cu debit temporar sau permanent cum ar fi pe vaioaga ce varsa apele in raul Vedea;



Semnatura:


subtraversarea Variantei, de catre proprietarii terenurilor agricole, cu tractoare, carute, masini de cultivat, semanatori, animale domestice etc;

crearea unui echilibru in ceea ce priveste miscarea libera a animalelor salbatice in zona sau, altfel spus, evitarea pe cat posibil a influentei negative pe care ar putea sa o aiba constructia Variantei asupra migratiei faunei din zona (este necesar sa se adauge in sens pozitiv si existenta celor doua poduri de pe Varianta, de pe malul stang).Proiectul prevede realizarea unui numar de 30 de podete, aplicandu-se solutiile corespunzatoare pentru asigurarea scurgerii debitelor cu asigurarea 2%.

Tabel - Lista podete Nr. crt. Pozitie Km Solutie proiectata

1 Km 0+000 - pe DN25 Podet pref. cadre L=2.00m2 Km 0+222 Podet pref. cadre L=2.00m3 Km 0+390 - pe bretea B Podet pref. cadre L=2.00m4 Km 0+660 Podet pref. cadre L=2.00m5 Km 1+430 - La CF Galati – Tecuci Podet pref. cadre L=2.00m6 Km 1+440 - La CF Galati – Tecuci Podet pref. cadre L=2.00m7 Km 4+950 Podet pref. cadre L=2.00m8 Km 7+140 Podet dalat inecat L=5.00m9 Km 8+130 Podet pref. cadre L=2.00m10 Km 11+190 Podet pref. cadre L=2.00m11 Km 12+595 Podet pref. cadre L=2.00m12 Km 14+370 Podet pref. cadre L=2.00m13 Km 14+580 - intrare in parcare Podet pref. cadre L=2.00m14 Km 14+820 - intrare in parcare Podet pref. cadre L=2.00m15 Km 20+540 - La CF Galati – Barlad Podet pref. cadre L=2.00m16 Km 20+550 - La CF Galati – Barlad Podet pref. cadre L=2.00m17 Km 22+020 Podet pref. cadre L=2.00m18 Km 22+410 Podet pref. cadre L=2.00m19 Km 23+400 Podet pref. cadre L=2.00m20 Km 23+880 Podet pref. cadre L=2.00m21 Km 24+450 Podet pref. cadre L=2.00m22 Km 24+810 Podet pref. cadre L=2.00m23 Km 25+500 Podet pref. cadre L=2.00m24 Km 26+680 Podet pref. cadre L=2.00m25 Km 30+090 Podet pref. cadre L=2.00m26 Km 31+350 Podet pref. cadre L=2.00m27 Km 31+890 Podet pref. cadre L=2.00m28 Km 32+520 Podet pref. cadre L=2.00m29 Km 32+760 Podet pref. cadre L=2.00m30 Km 32+990 Podet pref. cadre L=2.00m

9. Parcari de scurta durataIn scopul eliminarii parcarii autovehiculelor pe marginea partilor carosabile si pe acostamente, la km 14+700, prin proiect sunt prevăzute, pe ambele parti ale Variantei de ocolire, parcari de scurta durata, amplasate astfel incat sa fie situate, aproximativ, la mijlocul traseului, tinandu-se seama si de asigurarea vizibilitatii, in plan orizontal si in profil longitudinal.



Semnatura:


La amplasarea parcarilor respective s-a avut in vedere ca acestea sa fie situate, aproximativ, la mijlocul traseului, insa cu o conditie si anume aceea sa existe vizibilitate, pentru perceperea acestora, in plan orizontal si in profil longitudinal.Dotarile prevazute in parcari sunt urmatoarele:

conteinier grup social; put forat; statie de epurare mecano-biologica; statie pompe uzate parcare autovehicole grele; parcare autoturisme; mese si bancute cu copertina; spatii protectie; post TRAFO; separator produse petroliere; conteinere ecologice; parcare autobuze si camioane; peron statie autobuz ; parcare motociclete; imprjmuire exterioara.

10. Lucrări de drenare ape pluviale de pe carosabil si parcăriApele meteorice de pe platforma variantei de ocolire, care contin particule de praf si hidrocarburi, sunt colectate de catre santuri si conduse catre staţii de preepurare (SPE), amplasate la fiecare podet de pe traseul Variantei de Ocolire Galati, de unde, după epurare apele sunt evacuate in emisari (rauri, parauri, canale de desecare). In situatia in care in punctul de evacuare nu existata un receptor de apa, s-au prevazut puturi absorbante.In cazul rambleelor cu inaltimi mai mari de 2.5m apele pluviale de pe partea carosabila se vor scurge in rigolele de acostament pavate de 60cm latime, iar in cazul debleelor in rigolele pavate cu inclinari 1:3 si 1:1. Pe aceleasi sectoare cu inaltimi de rambleu mai mari de 2.5 m se vor prevedea si parapete metalice de diferite categorii si, ca atare, latimea de 60cm a rigolei de acostament se va realiza din cei 50cm necesari pentru acostamente si din inca 10 cm, din cei 75 cm necesari pentru parapete.Pentru colectarea si scurgerea apelor pluviale de pe platforma drumului, au fost prevazute rigole de acostament si casiuri de descarcare pe taluzuri, distanta dinte casiuri fiind de 30 m.Apele pluviale din casiuri sunt descarcate in santuri trapezoidale, situate lateral, la piciorul rambleului, aceste santuri urmind a fi pereate, in cazul cand au declivitatilor mai mari de 2.5% pentru prevenirea eroziunii lor, sau cu declivitati sub 0.5, pentru asigurarea scurgerii apelor.Santurile in deblee sunt prevazute a fi pereate pe toata lungimea, forma santurilor fiind trapezoidala, cu inclinarea taluzului spre platforma drumului de 1:3 (in loc de 2:3) si a taluzului opus cu inclinarea de 1:1. Pentru prevenirea eroziunii terenului (pamanturi loessoide) si santurile de la piciorul taluzelor de rambleu sunt prevazute a fi pereate; Astfel, atat pe partea stanga a Variantei de ocolire cat si pe partea dreapta, se prevad santuri trapezoidale pereate pe toata lungimea Variantei.Statiile de tratare sunt compuse din camin admisie apă, deznisipator, separator de materii in suspensie si hidrocarburi, camin de vizitare, conducte si gura de evacuare a apelor pluviale.Deznisipatoarul are rolul de a retine materiile in suspensie grosiere, decantabile gravimetric. Separatorul ciclonic turbioneaza curentul de apa si prin efectul de coalescenta, uneste particulele mici in suspensie, facandu-le decantabile. Astfel, prin turbionare, separatorul centrifug reuseste sa asigure o epurare a apelor pana la valorile limita admisibile de 35mg/dmc pentru materii in suspensie si de 5 mg/l pentru produse petroliere, conform NTPA 001/2002.



Semnatura:


Putul absorbant este constituit dintr-un foraj pe verticala, in care se introduce un tub de PVC Sn4 DN 500. Capatul inferior este neopturat si trebuie sa ajunga pana intr-un strat de sol permeabil.In interiorul tubului se vor aseza straturi de agregat, precum urmeaza: agregat cu o granulatie de circa 4-6 cm, pe o adancime de min.50 cm; agregat cu o granulatie de circa 2-4 cm, pe o adancime de min.60 cm; agregat cu o granulatie de circa 1-2 cm pe o adancime de min.70 - 100 cm. La partea superioara a celor trei straturi se va aseza o placa deversoare pentru dispersia apei epurate. Distanta de la placa deversoare pana la conducta de evacuare apa epurata va fi de circa 20-30 cm.

Tabel - Amplasarea statiilor de preepurare SPEPoziţie

KilometricãNumar bucati

pe locatieLocul de evacuare al

apelor preepurate

0+660 1 Paraul Barladel deviat

1+110 1 Paraul Barladel deviat

0+540 pe breteaua C a nodului rutier

Traian2 Canal de Desecare Cd74

0+330 pe breteaua D la nodul rutier

Traian2 Canal de Desecare Cd74

2+490 4 Valea Branistea

2+860 4 Valea Branistea

2+487 5 Valea Odobascu

4+950 1 Bazin de disipare

5+735 2 Canal de irigatii CA Barbosi

6+040 5 Valea Rusca Mare



9+915 3 Balta Malina


11+430 4 Valea Coada Malinei


13+545 4 Valea Trei Fantani


14+700 2Statie de epurare mecano-biologica;

Separator Produse petroliere;

17+300 4 Valea Budurului

18+600 4 Valea Sultanului

20+070 2 Canal de evacuare Chineja

20+490 1 Canal de evacuare Chineja

21+240 1 Bazin de retentie



Semnatura:


Poziţie Kilometricã

Numar bucatipe locatie

Locul de evacuare al apelor preepurate









26+880 2 Canal de Desecare CCC

27+530 2 Canal de Irigatii

27+750 2 Canal de Desecare CCC



29+340 2 Canal de Desecare CE35







Total statii SPE 86

11. Retelele de utilitati noi

PARCARE DE SCURTA DURATA KM 14+700


TipLucrare

TipReţea


14+700 - -Echipare TehnicoEdilitara

Iluminat public -


Retea alimentare cu apa -


Retea de canalizare menajera

-


Retea canalizare pluviala -



Semnatura:




TipLucrare

TipReţea



Retele telecomunicatii -

INTERSECTII RUTIERE


TipLucrare

TipReţea


0+000 -

Desprinderea variantei de ocolire din DN 25

Echipare TehnicoEdilitara

Iluminat public -

11+654 -

Intersectia rutiera intre Varianta de ocolire cu DJ 251 Galati – Smardan


Iluminat public -

19+970 -

Intersectia Variantei de ocolire cu DN 26


Iluminat public

-

32+762 -

Intersectia rutiera intre Varianta de ocolire cu DN 2B deviat


Iluminat public -

LUCRARI DE PODURI, PASAJE SI VIADUCTE


TipLucrare

TipReţea


1+240 -

Viaduct Traian (Pasaj peste DN25 si CF Tecuci- Galati)L=457.80m


Iluminat public -

3+487 -Viaduct peste Valea OdobascuL=156.30m


Iluminat public-

6+038 -

Viaduct peste Valea Rusca MareL=280.60m


Iluminat public -

9+874 -Viaduct peste Balta MalinaL=610.40m


Iluminat public -



Semnatura:




TipLucrare

TipReţea


20+930 -

Viaductul Brates (Pasaj peste CF Barlad-Galati si pod peste paraul ChinejaL=1404.80m


Iluminat public -

22+730 -

Pod peste Canal de Desecare CCE2L=156.60m


Iluminat public -

30+414 -

Pod peste Canal de Desecare CCCL=156.60m


Iluminat public -

31+817 -Pod peste Bratul GhimiaL=156.60m


Iluminat public -

33+258 -

Pod peste Canal de Desecare CE40 - Breteaua B, L=157.30m


Iluminat public -

33+258 -

Pod peste Canal de Desecare CE40 - Breteaua A, L=156.30m


Iluminat public -

11. Lucrări privind siguranta circulaţiei şi lucrări de protecţie impotriva zgomotuluiPentru siguranta circulatiei, in lungul drumului se prevad urmatoarele lucrari:

parapete metalice zincate de tip semigreu, greu si foarte greu, functie de inaltimea platformei drumului (in rambleu) fata de terenul inconjurator, sau fata de baza zidurilor de sprijin, in functie de inclinarea terenului (1:3, 1:4, 1:5), si alte conditii.

semnalizari prin: semne de avertizare; panouri si portale; semne de informare; marcaje orizontale; stalpi de dirijare cu dispozitive reflectorizante.

Marcajele se vor realiza cu materiale avand la baza vopsea in doi componenti sau termoplastic, care au o durata de viata de minimum 2 ani,astfel:

axul drumului – cu linie continua in toate zonele unde depasirea este interzisa (curbe periculoase,zone fara vizibilitate, intersectii, etc.);

axul drumului – cu linie intrerupta in toate zonele unde depasirea este permisa; ambele margini ale partii carosabile.

Panouri indicatoare vor fi amplasate pentru semnalizarea: curbelor stanga/dreapta; curbelor periculoase; limitarilor de viteza; prioritatiide circulatie pe zonele de drum fara vizibilitate; limitarilor de gabarit; limitarilor de tonaj; prioritatiide circulatie pe zonele cu intersectii cu drumuri laterale.In urma realizarii studiului de trafic s-au realizat estimari ale nivelului de zgomot din perioada de exploatare rezultand necesitatea amplasarii de panouri fonoabsorbante astfel:

955 ml pe partea stânga in zona Smârdan de la Km 11+632 pana la Km 12+587;



Semnatura:


350 ml pe partea dreapta in zona Smârdan de la Km 11+632 pana la Km 11+982;Total lungime varianta ocolire Galati protejata cu panouri fonoabsorbante: 1305 ml

12. Organizarea de şantierOrganizarea de santier va fi amplasată la o distanta de 9,5 Km fata de punctul de frontiera Vama Giurgiulesti.Coordonatele organizarii de santier sunt:

Pct. X Y1 740957,786 443590,9182 741042,335 443516,0993 741184,822 443441,7834 741056,609 443401,4145 740955,903 443317,2506 740978,000 443413,3817 741000,163 443413,3478 740999,719 443445,8929 740977,719 443445,592

Accesul în zona de santier se va realiza numai pe drumurile existente, iar intre acestea se va circula numai in interiorul amprizei Variantei de ocolire. Prin urmare pentru desfasurarea procesului tehnologic de executie, nu sunt necesare accese prin drumuri noi, care sa fie situate in afara Variantei.Drumurile existente prin care se vor face accesele pentru executia Variantei de ocolire sunt:

DN25 Galati - Tecuci; DJ251 Galati – Smardan; DN26 Galati – Oancea; Drumul de exploatare existent pe partea stanga a caii ferate Galati – Barlad; DN2B Galati – Giurgiulesti.

Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier;In incinta Organizarii de santier - se vor amplasa urmatoarele:

containere metalice modulate cu destinatia de birouri, laborator, magazie si atelier mecanic;

baza de productie: instalatii pentru prepararea betoanelor de ciment (statie de betone) si a betoanelor asfaltice (statie de mixture asfaltice) cu depozite de agregate specific aferente, confectionare prefabricate cu dimensiuni reduse, daca este cazul;

platforme de parcare pentru echipamente si mijloace de transport incluzand si rampa de spalare si intretinere;

un cantar auto; punct PSI amplasat langa magazia de materiale; punct de prim ajutor organizat in interiorul unui container birou; un put forat de medie adancime si cabina putului forat, pentru alimentarea cu apa menajera

si tehnologica, imprejmuit cu un gard cu raza de 4m, pentru instituirea zonei de protectie cu regim sever de protectie sanitara;

rezervoare de apa supraterane; statie de pompe hidrofor; rezervorul de combustibil impreuna cu pompa de alimentare aferenta se vor amplasa pe

suporti metalici la suprafata solului, pe platforrna betonata, rezervorul fiind prevazut cu copertina si cuva metalica de retentie cu o suprafata de 12,00 mp.

haznale vidanjabile subterane



Semnatura:


bazin de retentie ape pluviale separatoare de namol si hidrocarburi post de transformare in anvelopa 20/0,4kV 1600kVA paza (cabina poarta);

Sunt prevăzute puncte de lucru pentru poduri unde: depozitul de agregate (balast) va fi aprovizionat cu mijloace auto pe baza de contractelor de prestări servicii iar manevrarea materialelor pe amplasament se va efectua numai cu utilaje corespunzătoare acestor activitati. Staţia de mixturi asfaltice, cu o productie maxima 200 to/h produs, cu o temperatura finala de 160ºC şi este realizată din parti transportabile, care nu necesită fundatii este compusa din: predozatoare agregate; tambur uscator; grup de ardere; turn de malaxare; grup filtru; grup pentru siloz filer; grup incalzire si de stocare bitum; cabina de comdanda.Staţia de mixturi asfaltice are următoarele caracteristici:

sistem de predozatoare sub forma de ansamble transportabile cu banda colectoare inclinata; plintele metalice vor inlocui pilonii de beton;

armaturile metalice vor inlocui fundatiile de beton si pentru o usoara asamblare cilindrul uscator, elevatorul pentru agregate si cabina de control sunt pozitionate dedesubt;

sistemul de ardere, compus din arzator, filtru cu exhaustor de aer si silozurile de filler mineral si recuperate sunt montate unele deasupra celorlalte pentru facilitarea montajului.

alimentarea sistemului de cantarire cu filer mineral si recuperat se face prin intermediul snecurilor fara a fi necesara folosirea elevatoarelor de filler (se foloseste doar elevatorul pentru agregate).

tablourile electrice sunt pozitionate in afara componentelor statiei si sunt prevazute cu cabluri precablate; cablurile electrice au o putere maxima de pana la 7,5 kW sunt prevazute cu fise de conectare si prize pentru conectare rapida.

fundatiile din beton nu sunt necesare, fiind doar necesara compactarea terenului existent pentru realizarea unei capacitati portante care sa suporte 2,5 kg/cm2;

rezervoarele de bitum dotate cu tuburi flexibile de legatura; linie de alimentare cu bitum, de la pompa de circulare la turn, incalzita electric si izolata

termic.Staţia de betoane de ciment dispune de spatii care asigura:

amplasarea instalatiei de preparare a betonului de ciment si a cabinei de comandă; depozitarea pieselor de schimb, a uneltelor si a altor materiale ; alimentarea cu apă ; colectarea, decantarea si scurgerea apelor reziduale si provenite din precipitatii; depozitarea materiilor prime ( agregate, ciment, aditivi); laborator pentru verificarea calitătii materiilor prime si produselor fabricate; containere birouri (păstrarea documentelor statiei de betoane); căi de acces pentru circulatia mijloacelor de transport.

Spatiile statiei de betoane de ciment prezinta posibilităti de racordare la retele de energie electrică, apă, surse de aer comprimat, functie de necesităti.Prepararea betoanelor de ciment se va realiza cu tehnologie modernă conform căreia elevatoarele, cântarele-dozatoare şi malaxorul sunt amplasate într-o incintă perfect închisă iar staţia de preparare a mixturilor este echipată cu saci filtranţi ce reţin, în proporţie de 99,9%, particulele emise în atmosferă. Receptionarea, depozitarea si gospodarirea materialelora) Receptionarea, depozitarea si gospodarirea cimentului

- statia de betoane este aprovizionată cu tipul de ciment corespunzător betoanelor ce se prepară, conform “Nomenclatorului claselor si tipurilor de betoane”;

- transportul cimentului vrac se face cu transportoarele de ciment, cu descărcare pneumatică.



Semnatura:


- depozitarea cimentului se face numai după receptionarea cantitativă si calitativă de catre comisia de receptie, inclusiv prin constatarea existentei si examinarea documentului de certificare a calitătii si verificarea capacitătii libere de depozitare din silozul de ciment;

- silozul de ciment este marcat prin înscrierea vizibilă a tipului de ciment;- pe întreaga perioadă de exploatare a silozului se va tine evidenta loturilor de ciment

depozitate prin înregistrarea zilnică a intrărilor si iesirilor;- nu se va depăsi termenul de garantie prescris de producător, pentru tipul de ciment utilizat;- cimentul rămas în depozit peste termenul de garantie sau în conditii improprii de depozitare

va putea fi întrebuintat la fabricarea betonului numai după verificarea stării de conservare si a rezistentelor mecanice;

- controlul calitătii cimentului se face: la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/declaratia de conformitate emis de producător; înainte de utilizare, de către un laborator autorizat.

b) Receptionarea, depozitarea si gospodarirea agregatelor- pentru prepararea betoanelor sunt utilizate agregate usoare, agregate grele si agregate foarte

grele. Sorturile de agregate naturale utilizate sunt:0-4 mm; 4-8mm; 8-16mm; 16-31,5mm; În cazul utilizării agregatelor concasate, sorturile sunt: 0-4 mm; 4-8 mm; 8-16 mm; 16-25 mm;

- statia de betoane are amenajate pentru depozitarea agregatelor platforme balastate, avand pante si rigole pentru evacuarea apelor;

- pentru depozitarea separată a sorturilor sunt create compartimente cu o înăltime corespunzătoare pentru evitarea amestecării cu alte sorturi şi sunt marcate cu tipul de sort de agregate depozitat;

- depozitele au amenajate drumuri de acces care să evite antrenarea de noroi si impurificarea agregatelor;

- pe întreaga perioadă de exploatare a depozitelor se tine evidenta loturilor de agregate depozitate pe fiecare compartiment, prin înregistrarea zilnică a intrărilor si iesirilor;

- controlul calitătii agregatelor se face: la aprovizionare ( verificarea datelor înscrise în documentul de certificare a calitătii, emis de producător/furnizor si verificarea caracteristicilor fizice conform normelor tehnice, de către laboratorul statiei).

c) Receptionarea, depozitarea si gospodarirea aditivilor- statia de betoane este aprovizionată cu tipurile de aditivi specificate în retetele de preparare

a betoanelor;- depozitarea aditivilor se face în spatii special amenajate, care să asigure respectarea

conditiilor de păstrare recomandate de producător si cerintele din Normativ;- se vor utiliza numai aditivi care au fost testati individual ( agrementati tehnic) precum si în

amestec cu celelalte componente ale betonului, conform retetelor de preparare;- pe întreaga perioadă de utilizare a fiecărui tip de aditiv se va tine evidenta loturilor

aprovizionate , prin înregistrarea zilnică a intrărilor si iesirilor;- verificarea calitătii aditivilor se va face la aprovizionare ( verificarea datelor înscrise în

documentul de certificare a calitătii, emis de producător/furnizor);d) Alimentarea cu apa a statiei de betoane se realizează prin pompare din puturi forate. Verificarea calitătii apei se face de către un laborator autorizat, o dată si ori de câteori se consideră că apar impurificări ale apei ce pot afecta calitatea betonului.e) Evacuarea apelor uzateApele uzate menajere, rezultate de la grupurile sanitare vor fi colectate în doua bazine etanse si anume in doua haznale vidanjabile care sunt doua constructii subterane din beton armat, una cu volumul util de V= 6 mc si dimensiunile interioare de 2,0 x 1,5 x 3,0 m, si una cu volumul util de V= 24 mc si dimensiunile interioare de 4,0 x 3,0 x 3,0 m, amplasata in orgnizarea de santier .Haznalele vor fi hidroizolante si vor fi prevazute cu capace pentru acces, vidanjare si trepte de acces. Retelele de canalizare menajera vor fi tuburi PVC Dn 200 mm care vor fi montate ingropat, sub adancimea de inghet, cu panta de i = 0,006 ÷ 0,008, spre haznalele vidanjabile. Caminele de



Semnatura:


canalizare vor fi realizate din elemente prefabricate din beton sau din polietilena. Capacele vor fi carosabile sub drumuri si platforme si necarosabile in afara lor.Apele pluviale vor fi colectate prin şanţuri, rigole şi guri de scurgere. Evacuarea se va face in bazin de retentive amenajat. Se prevad separatoare de namol şi hidrocarburi la preluarea apelor tehnologice de la spălarea utilajelor si la preluarea apelor pluviale din incinta . In zona centralei de betoane se vor lua masuri impotriva impurificarii apelor pluviale cu ciment .Retelele de canalizare pluviala vor fi din PVC Dn 315 si Dn 400,ingropate sub adancimea de inghet,cu panta de i= 0,003 spre bazinul de retentie. Gurile de scurgere vor fi din elemente prefabricate din beton cu gratare carosabile din fonta. Caminele de canalizare vor fi realizate din elemente prefabricate din beton sau din polietilena. Capacele vor fi carosabile sub drumuri si platforme si necarosabile in afara lor.Bazinul de retentie ape pluviale reprezinta o cuva din beton cu volumul util de V= 90 mc si dimensiunile de 15,0 x 6,0 x 2,5 m.

13. Necesarul dematerii primeSe estimeaza urmatorul necesar de materii prime, substanţe, preparate chimice si resurse energeticeTabel - Necesarul resurselor energetice

Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

DenumireaCantitate pentru realizarea proiectului

Denumirea Cantitate pentru realizarea proiectului

Furnizor

Mixturi asfaltice* 78,993 t37,483 t

Bitum 40,130 t Din importEnergie electrica

16 Mw CONEL

Beton de ciment*78,490 mc

Energie electrica

12 Mw CONEL

Ciment 75,100 Ciment de la Holcim

Transport material

1.293 mii litri Motorina 12.930 litri PETROM

Utilaje peAmplasament

50 mii ore functionare Motorina 92.500 litri PETROM

*Se produce în organizarea de santier

Tabel - Materiile prime si despre substantele sau preparatele chimiceMateria prima Consumuri

totaleClasificarea si etichetarea substantelor si

compusilor chimiciCategoriaPericulos/

Nepericulos(P/N)

Cod privind principala proprietate periculoasa

Fraze de risc

Benzina * 716,687 l P H3B;H6 Inflamabil, toxicBitum* 40,130 t P H3B;H6 Inflamabil, toxicAditivi mixturi asfaltice* 18,4 t P H3B;H6 Inflamabil, toxicAgregate naturale* 69,530 mc N - -Ciment* 75,100 mc P H4 IntaritAditiv beton* 2 t N - -



Semnatura:


Motorina* 10.750.305 l P H3B Inflamabil, toxicMixtura asfaltica 318,464 mc P H6 ToxicBeton de ciment 78,490 mc N - -Balast 565,840mc N - -Piatra concasata 263,494 mc N - -Parapeti si confectii metalice

30,112 ml N - -

borduri pentru trotuare, borduri de incadrare

10,750,305 l N - -

*Materii prime in instalatiile furnizorilor

Pentru realizarea proiectului se folosesc urmatoarele materii prime si materiale: agregate naturale de balastiera: nisip natural 530,256 mc; balast de rau 565,840 mc agregate de cariera: nisip de concasaj 69,530 mc; piatra sparta pentru drumuri 263,494 mc;

piatra bruta 9,990 mc; criblura dublu concasata 190,000 mc; ciment 75,100 t; bitum 40,130 t; emulsie cationica 51,340 t; filer 24,610 t; apa 67,550 t.

fier beton: armatura OB 37 3,860 t; armatura PC 52 5,700 t; scanduri de fag, lemn rotund de fag 50,980 mp.

produse finite: beton de ciment 78,490 mc; MASF16 318,464 mp; AB2 78,993 t; BAD25 37,483 t; parapete metalice 30,112 ml; rigole de acostament 12,250 ml; borduri pentru trotuare, borduri de incadrare 4,768 ml.

combustibili: motorina 10,750,305 l; benzina 716,687 l; uleiuri 860,024 l; unsoare 172,005 kg

Aprovizionarea cu combustibili se va face de la statiile de carburanti existente in municipiul Galati.Toate materiile prime, materialele sunt depozitate pe platforme betonate, silozuri si depozite special amenajate, iar produsele finite sunt preparate in instalatii speciale cum ar fi: statiile pentru mixturi asfaltice, instalatii de betoane si mortare de ciment sau statii de betoane de ciment de capacitate redusa, instalatii pentru balast stabilizat.Energia electrica este obtinuta prin racorduri la liniile electrice existente in zona.

14.Arii naturale protejateReferitor la siturile Natura 2000 din zona de actiune a proiectului ”Varianta de ocolire Galati” acestea sunt: ariile de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0071 Lunca Siretului inferior si ROSPA0121 Lacul Brates.La inceputul variantei de ocolire Galati (km 0+000), in zona nodului rutier Traian, aceasta traverseaza, pe o suprafata restransa, aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0071 Lunca Siretului inferior. Pe portiunea de traseu intre localitatile Vanatori si Costi, judetul Galati, ocolind in zona nordica si estica Lacul Brates, traseul rutier traverseaza aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0121 Lacul Brates.In ceea ce priveste vegetatia si tipurile de habitate din zona studiata si vecinatati acestea sunt reprezentate prin: terenurile agricole cultivate intensiv; suprafete de pajisti folosite ca păşuni; buruienisuri si asociaţii ruderale.Terenurile agricole cultivate intensiv. Acestea reprezintă principalul tip de habitat din zona cercetată. In zona studiata se află mici suprafeţe acoperite de pajişti folosite ca păşuni. Buruienisuri si asociaţii ruderale. Acceste comunităţi sunt localizate pe marginile drumurilor, cărărilor, canalelor de irigaţii şi terenurilor cultivate. Fauna este slab reprezentată, fiind identificate putine specii de nevertebrate si vertebrate.

15. Valori istorice şi arheologice



Semnatura:


Varianta de ocolire a municipiului Galati intersecteaza monumentul istoric denumit „Valul lui Traian” la km 3+092. Adiacent acestui monument exista un drum local.Valul lui Traian are o lungime de 23 de km, capatul vestic fiind situat in apropierea satului Serbestii Vechi (com.Sendreni), la aproximativ 200 de metri de meandrul Siretului, iar cel estic la marginea localitatii Tulucesti, in apropierea malului Prutului, rolul valului fiind acela de a consolida sistemul de aparare al Imperiului roman in zona "Dunarii de Jos" (Dobrogea antica).Profilul longitudinal al drumului in acesta zona este in sapatura, motiv pentru care a fost prevăzută realizarea unui pasaj luandu-se in considerare solutia privind executia unei casete din beton armat, sectiune dreptunghiulara, executat la zi, prin sapatura deschisa.Prin executia unui singure galerii pentru doua benzi de circulatie, se permite pe viitor dublarea Variantei de Ocolire, intr-o etapa viitoare, prin executia suplimentar a unei alte galerii de pasaj, adiacenta celei executate, fara a fi nevoie de interventie suplimentara la pasajul existent din prima etapa.Solutia prezentata asigura posibilitatea descarcarii de sarcina arheologica a monumentului Valul lui Traian si asigura continuitatea drumului local adiacent monumentului.

16. Lucrări de refacere lucrările de dezafectare a drumurilor tehnologice constau în îndepărtarea balastului şi

valorificarea acestuia la alte obiective de construcţie şi redarea folosinţei iniţiale a terenului; organizările de şantier vor fi închise, iar amplasamentul va fi amenajat în vederea redării

folosinţelor anterioare, prin lucrări de nivelare înierbare şi replantare (dacă este cazul); deşeurile de produse petroliere rezultate din pierderi accidentale vor fi eliminate prin

intermediul firmelor abilitate; după execuţia lucrărilor proiectate pentru spaţiile de parcare/odihnă se vor colecta şi evacua

deşeurile tehnologice şi menajere rămase şi se vor amenaja terenurile adiacente respectând proiectele de amenajere peisagistică prevăzute pentru aceste amplasamente;

după execuţia nodurilor rutiere se vor realiza lucrări pentru amenajare peisagistică care vor cuprinde şi lucrări de refacere a zonelor adiacente

II. Motivele şi considerentele care au stat la baza emiterii acordului, printre altele şi în legătură cu calitatea şi concluziile/recomandările raportului privind impactul asupra mediului şi ale participării publicului

Planul Operational Sectorial de Transport subliniază importanta dezvoltării Retelei Trans-Europeana de Transport si, de asemenea, recomandă necesitatea construirii de variante ocolitoare.

varianta de ocolire Galaţi, are ca scop devierea traficului de tranzit, cu caracter international, in afara municipiului ( DN2B face parte din doua drumuri europene E87 si E584), asigurarea unei circulaţii fluente, cu viteză constantă, cu efecte directe asupra reducerii emisiilor de poluanţi, a consumului de carburanţi şi asupra creşterii gradului de siguranţă al circulaţiei;

prin realizarea variantei de ocolire se obţin beneficii socio-economice atât pentru cei ce vor să ocolească municipiul Galaţi, cât şi pentru locuitorii acestuia, prin reducerea traficului;

motivele/criteriile pe baza cărora s-a ales alternativa sunt cele tehnico-economice şi protecţia factorilor de mediu;

proiectul se încadrează în Anexa nr. 2 la HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului - pct. 10, lit. e);

procedura de evaluare de mediu pentru proiect s-a derulat cu respectarea prevederilor legislative aplicabile:- HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private

asupra mediului, cu modificările ulterioare,



Semnatura:


- Ordinul M.M.P. nr.135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private,

- Ordinul M.A.P.M. nr.863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului,

decizia de emitere a acordului a fost luată în urma verificării documentaţiei depuse şi a amplasamentului, în urma consultării publicului şi a autorităţilor publice competente membre ale Comisiei de Analiză Tehnică, pe baza concluziilor şi a recomandărilor raportului privind impactul asupra mediului;

respectarea legislaţiei comunitare transpuse în legislaţia naţională; decizia de emitere a acordului de mediu se bazează pe respectarea prevederilor legale

privind:- utilizarea de tehnologii care să conducă la un consum cât mai mic de materii prime

şi de energie;- masurile ce se impun pentru protecţia apei, aerului, solului şi biodiversităţii,

gestiunea deşeurilor;- măsuri adecvate pentru supravegherea emisiilor inclusiv obligativitatea de a raporta

autorităţii competente pentru protecţia mediului datele de supraveghere;- măsuri speciale cu scopul de a preveni poluarea şi/sau reduce poluarea, atunci când

autoritătile competente pentru protecţia mediului le consideră necesare din concluziile la Raportul privind impactul asupra mediului privind impactul prognozat

asupra factorilor de mediu, biodiversităţii şi peisajului generat de proiect, atât în etapa de realizare a lucrărilor prevăzute în acesta, cât şi în perioada de funcţionare, rezultă:

- realizarea lucrărilor la varianta de ocolire Galaţi va aduce avantaje atât din punct de vedere al protecţiei mediului, cat si economice. Aceste avantaje se vor concretiza in:

a) indicii de poluare a aerului si a apei mai mici;b) se va reduce volumul de praf, pulberi ce afecteaza mediul si sanatatea

oamenilor din orasul Galati dar si din localitatile invecinate;c) va scadea simtitor emisia diverselor noxe de esapament sau uzura masinilor

ceea ce va avea un efect pozitiv asupra vegetatiei si faunei;d) nivelul de zgomot se va reduce datorita faptului ca se ofera utilizatorilor

conditii mult mai bune de trafic;e) reducerea consumului de carburanti si economii la costul transporturilor;f) cresterea sigurantei circulatiei si a confortului de transport.

- în cadrul proiectului vor fi respectate toate reglementarile tehnice in vigoare in domeniul protectiei mediului.

- lucrarile care se vor realiza, conform proiectului, au un impact redus asupra mediului. Totusi monitorizarea variantei de ocolire a municipiului Galati este necesara atat in perioada de executie cat si in cea de exploatare pentru a putea preintampina orice situatie de risc aparuta.

- impactul negativ se va resimţi numai in perioada realizării lucrărilor de construcţie, dar este temporar şi reversibil, mediul va reveni la starea iniţială după finalizarea lucrărilor, cu excepţia suprafeţelor ocupate de noile infrastructuri.

- singurul impact remanent asupra biodiversităţii este ocuparea permanentă a unor suprafeţe de teren de către noile infrastructuri.

- la finalizarea proiectului nu va exista impact rezidual, cu excepţia ocupării permanente a unor suprafeţe de teren agricol

- deseurile rezultate nu au caracter nociv, -deseuri solide de tip menajer -, deseuri lichide de tip ape fecaloid menajer pentru care exista solutii eficiente de procesare.

- cu privire la biodiversitate:a) speciile Alauda arvensis, Hirundo rustica, Riparia riparia, Delichon urbica,

Motacilla alba, Merops apiaster, Sturnus vulgaris, Larus ridibundus s.a. s-au



Semnatura:


intalnit in stoluri, relativ mari ca si efective, parcurgand distante apreciabile în cautare de hrana;

b) s-a evidentiat un numar redus de pasari rapitoare de zi, cat si acvatice, identificate in perioada observatiilor. De obicei pasarile rapitoare vâneaza solitare peste suprafetele de pasune din zona (Traian, Smardan);

c) speciile acvatice Phalacrocorax carbo, Egretta alba, Ardea cinerea, Nycticorax nycticorax, Ciconia ciconia, Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Aythya ferina, Sterna hirundo, Tringa ochropus, Vanellus vanellus, Sterna hirundo, Chlidonias hybridus s.a. s-au identificat doar tranzitand zona de studio (zona Badalan) , fara a stationa pentru popas sau hranire;

d) studiile realizate in aria proiectului si imediata vecinatate nu au indicat prezenta unei migratii intense a pasarilor, respectiv a unui culuoar/ruta principala de migratie pe amplasamentul ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

e) nu au fost semnalate colonii de pasari de dimensiuni mari (specii acvatice: pelicani, stârci, cormorani) în apropierea amplasamentului obiectivului de investitie ”Lucrari privind variant de ocolire Galati”;

f) zonele de cuibarit ale unor specii rapitoare (sorecari, ulii, soimi), precum si alte specii necoloniale de dimensiuni mari (barza alba) nu se regasesc în arealul amplasamentului proiectului analizat. Pentru speciile rapitoare din zona, locurile de cuibarit se afla în padurile/plantatiile forestiere, la o distanta mai mare de 5-6 km.

g) nu au fost localizate cuiburi de barza alba pe stalpii retelelor electrice propuse pentru relocare. Au fost semnalate cuiburi de barza alba în localitatile invecinate obiectivului de investitie (Branistea, Sendreni, Smardan);

h) pentru speciile de dimensiuni mici (prigoria, graur, vrabia de câmp) nu au fost semnalate colonii în zona de amplasament a obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati;

i) nu au fost identificate cuiburi ale speciilor de pasari de mal (prigorie, pescarus albastru, lastun de mal) in zona analizata Coasta Brates;

j) dimensiunile viaductelor Traian si Brates nu vor afecta pasarile ce tranziteaza arealul analizat (pasaj sau faza de migratiune pe un traseu secundar);

k) amplasamentul studiat ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” nu reprezinta loc de hranire pentru pasarile coloniale apartinând speciilor de dimensiuni mari (pelicani, stârci);

l) pentru speciile necoloniale arealul analizat obiectivului de investitie ”Lucrari privind variant de ocolire Galati” si împrejurimile pot constitui trasee de deplasare între locurile de cuibarire si cele de hranire. Dintre speciile semnalate în zona cele mai comune sunt speciile de paseriforme (vrabii, grauri, sticleti, etc.);

m) pe perioada sezonului rece nu s-au semnalat aglomerari de pasari in zona de amplasament ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”. Speciile de paseriforme (pasarele) s-au identificat, in special in zonele de ecoton, intre suprafetele din preajma malurilor raurilor Siret si Prut, localitati si amplasament;

n) deplasarile pasarilor ce ierneaza în zona în cautarea de noi locuri de hranire sau odihna nu se suprapun peste suprafata traseului proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

o) lucrarile ce se vor desfasura atât în faza de amenajare cât si cea de exploatare, nu afecteaza ecologia speciilor prezente;

p) nu au fost observate locuri preferate, habitate pentru cuibarit, hranire, popas sau nuptial în zona amplasamentului, pasarile identificate fiind dispersate neuniform pe amplasament cât si în vecinatatea acestuia;



Semnatura:


q) s-a observat atractia pasarilor catre zona Lacului Brates unde sunt semnalate habitate propice pentru hrana si cuibarire, deoarece acea zona este bine conservata, fiind un habitat receptor pentru pasari, atât pentru hranire, cuibarire si popas;

r) mobilitatea mare a speciilor dar si tipul activitatilor desfasurate pentru implementarea proiectului nu descriu un impact nesemnificativ asupra pasarilor din zona.

s) realizarea Viaductului Brates km 20+930, nu va duce la pierderea habitatelor ripariene, importante pentru speciile de pasari de mal (prigorie, lastun de mal).

t) proiectul nu va afecta zone de hranire si stationare pentru anumite specii de pasari (ex. egreta mare, egreta mica, cormorani, diferite specii de stârci) care colonizeaza habitatele acvatice din zona Lacului Brates.

- au fost propuse măsuri pentru reducerea/eliminarea potențialelor efecte negative pe care proiectul le are asupra mediului, adaptate pentru protecţia fiecărui factor de mediu in parte.

- proiectul prevede refacerea mediului şi realizarea lucrărilor de reconstrucţie ecologică acolo unde va fi cazul.

- a fost intocmit un plan de management al mediului şi un plan de monitorizare a mediului atât in faza de execuţie, cât şi in faza de operare a drumului.

alternativa aleasă pentru proiect a avut în vedere următoarele considerente:- protecţia specifică a mediului: ocuparea unor suprafețe mai mici de teren, perioadă mai

mică de realizare a lucrărilor, emisii mai mici de poluanți atmosferici; - îmbunătăţirea caracteristicilor traseului şi asigurarea fluidizării traficului de tranzit- costul investiţiei şi costul generalizat al utilizatorilor de drum

proiectul asigură prin măsurile de diminuare a impactului generat, respectarea cerinţelor comunitare transpuse în legislaţia naţională:- OUG nr.195/2005 privind protecţia mediului, aprobata cu modificari si cu completari

prin Legea 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare,- Ordinul MM nr. 137/2009 privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape

subterane din România,- Ordinul MAPPM nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia

atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare, cu modificările ulterioare

- STAS 10009/1988 Acustica în construcţii. Acustica urbana – Limitele admisibile ale nivelului de zgomot;

- Ordin MAPPM nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, cu modificările ulterioare,

- Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor,- HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor si pentru aprobarea listei

cuprinzând deseurile si deseurile periculoase, cu modificările ulterioare,- Legea nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatatelor chimice periculoase,

cu modificările şi completările ulterioare. nu au fost înregistrate observaţii ale publicului în parcurgerea procedurii de evaluare a

impactului.

III. Măsuri pentru prevenirea, reducerea şi, unde este posibil, compensarea efectelor negative semnificative asupra mediuluiIII. 1. Măsuri în timpul realizării proiectului şi efectul implementării acestora: a) Pentru factorul de mediu apă:



Semnatura:


amplasarea lucrărilor de arta se va face astfel incat sa se evite modificarea dinamicii scurgerii apelor prin reducerea sectiunilor albiilor şi intreruperea scurgerilor apelor subterane;

se va asigura dimensionarea şanţurilor, rigolele şi caşiurile prevăzute, care trebuie să preia apele meteorice şi să le canalizeze către podeţe şi poduri astfel incât să asigure o drenare corectă a căii de rulare şi evitarea inundării acesteia;

se va asigura realizarea de şanţuri pereate, şanţuri inierbate, rigole de acostament şi casiuri de descărcare până la şanţul de la piciorul taluzului in cazul rambleelor inalte, pentru a impiedica scurgerea directă a apelor pluviale pe taluz, rigole pereate, podeţe, poduri, viaducte şi asigurarea ruperilor de pantă şi a protecţiei capetelor de descărcare;

se va realiza înierbarea taluzelor; se vor realiza lucrări pentru reţinerea agenţilor poluanţi in perioada de exploatare

(decantoare şi separatoare de produse petroliere), pentru epurarea apelor meteorice care spală platforma drumului inainte de a fi deversate intr-un receptor natural, in reţeaua de canalizare sau pe terenurile inconjurătoare;

se va asigura realizarea drenurilor longitudinale in zonele relativ plate dar cu cotă ridicată a pânzei freatice;

lucrările proiectate nu se vor executa in perioadele cu ape mari, pe toată durata de realizare a investitiei se vor solicita SGA date cu privire la prognoza debitelor şi nivelelor pe cursurile de apă;

constructorul are obligaţia să execute lucrările de supratraversare a cursurilor de apă evitând pe cât posibil situaţiile de blocare a albiei, iar după terminarea lucrărilor să degajeze albia de resturile rămase de la construcţie.

se va asigura protejarea conductelor de alimentare cu apă şi canalizare care traversează traseul drumului;

organizările de şantier vor fi amplasate in afara zonelor sensibile; organizările de şantier şi bazele de producţie nu vor fi amplasate in apropierea cursurilor

de apă, pădurilor sau a localităţilor; se vor respecta normele de protecţie sanitară a surselor de alimentare cu apă subterană

sau de suprafaţă; organizările de şantier şi bazele de producţie vor fi dotate cu sisteme de canalizare,

epurare şi evacuare a apelor uzate menajere, provenite de la cantine şi spaţii igienico- sanitare;

se va asigura intreţinerea şi menţinerea in stare de funcţionare a sistemului de drenaj, a şanţurilor şi rigolelor pentru preluarea apelor pluviale din cadrul organizarilor de santier;

funcţie de numărul de persoane care va utiliza apa in scop menajer se va adopta un sistem cu una sau mai multe fose septice, ce vor fi vidanjate periodic, sau o statie de epurare tip monobloc, care sa asigure gradul necesar de epurare;

apele tehnologice rezultate din procesele de preparare a materialelor de construcţie necesită o preepurare locală in instalaţii de tip decantor;

este interzisă eliminarea apelor uzate provenite de la organizările de şantier inainte de a fi epurate corespunzător;

apele pluviale care spală platforma organizărilor de şantier vor fi colectate şi epurate corespunzător în staţiile de epurare cu care vor fi dotate acestea;

se va realiza întreţinerea corespunzătoare a şanţurilor şi a rigolelor şi se va adopta un program adecvat pentru a asigura calitatea serviciilor;

este interzisă depozitarea de materiale, materii prime, deşeuri din construcţii precum şi staţionarea utilajelor in albia cursurilor de apă;

materialele de construcţie in vrac se vor depozita in spaţii inchise sau vor fi acoperite până vor fi utilizate pentru a evita antrenarea lor de către vânt sau ploi;



Semnatura:


deşeurile se vor depozita in spaţii special amenajate şi vor fi acoperite până in momentul predării către operatorii economici autorizaţi pentru valorificarea/eliminarea acestora, pentru a evita antrenarea lor de către vânt sau ploi;

este interzisă deversarea/depozitarea deşeurilor de orice tip sau a resturilor de materiale in cursurile de apă permanente sau nepermanente;

este interzisă deversarea de ape uzate, reziduuri sau deşeuri in apele de suprafaţă sau subterane;

in cazul producerii de poluări accidentale, inundaţii sau alte situaţii specifice cursurilor de apă se vor intreprinde măsuri imediate de inlăturare a factorilor generatori de poluare, lucrări de apărare la viituri a obiectivului aflat in execuţie şi vor fi anunţate autorităţile responsabile cu protecţia apelor, precum şi utilizatorii de apă afectaţi;

pe timpul execuţiei lucrărilor şi după terminarea acestora, albia va fi degajată de orice materiale care ar impiedica scurgerea normală a apelor;

punerea în funcţiune şi exploatarea lucrărilor construite pe ape şi care au legătură cu apele, inclusiv a eventualelor foraje de alimentare cu apă se vor face numai pe baza autorizatiei de gospodărire a apelor;

se vor preveni scurgerile accidentale de hidrocarburi, pastă de ciment sau alte substanţe folosite pentru realizarea lucrărilor;

spălarea şi repararea utilajelor se vor face numai in centre autorizate, alimentarea utilajelor cu carburant se va face numai in cadrul organizărilor de şantier. Este

interzisă alimentarea cu carburanţi in cadrul fronturilor de lucru; stocarea carburanţilor şi a produselor chimice se va face in rezervoare etanşe, astfel încât sa

nu se produca pierderi. echipamentele hidraulice ce vor acţiona în şi în vecinătatea cursurilor de apă vor folosi

lichide hidraulice netoxice şi biodegradabile; utilajele şi autovehiculele şantierului vor fi verificate periodic pentru a evita scurgerile de

uleiuri sau carburanţi; colectarea uleiurilor uzate se va face in tancuri construite corespunzator, de unde vor fi

preluate periodic de firme specializate.

b) Pentru factorul de mediu aer : realizarea lucrărilor pe tronsoane, conform unor grafice de execuţie şi corelarea graficelor

de lucru ale utilajelor din amplasamentele lucrării cu cele ale bazelor de producţie; evitarea dispersării organizării de şantier pe mai multe amplasamente şi echiparea cu dotari

moderne care conduc la reducerea emisiilor in aer; respectarea traseului de transport şi acces a vehiculelor şi utilajelor, care asigură un impact

minim asupra confortului populaţiei din zonă şi factorilor de mediu, în baza acceptului autorităţilor administrative locale;

alegerea de trasee optime din punct de vedere al protecţiei mediului pentru vehiculele care transportă materiale de construcţie ce pot elibera in atmosferă particule fine;

transportul solului şi a materialelor de construcţie se va face, pe cât posibil pe trasee stabilite in afara zonelor locuite;

transportul materialelor de constructi se va realiza cu vehicule acoperite cu prelate şi pe drumuri care vor trebui umezite;

procesele tehnologice care produc mult praf vor fi limitate in perioadele cu vânt puternic sau suprafețele in care se lucrează vor fi umectate mai puternic;

aprovizionarea cu materii prime se va face de la carierele şi balastierele din zona pentru a minimiza pe cât posibil emisiile de poluanţi atmosferici;

materialele pulverulente vor fi depozitate in silozuri/magazii prevăzute cu filtre și vor fi puse in operă cu ajutorul unor autocisterne de răspândire specializate;



Semnatura:


depozitele de agregate vor fi acoperite pentru a impiedica antrenarea acestora de către vânt sau ploi;

silozurile de ciment și de var vor fi echipate cu filtre cu saci; udarea periodică a depozitelor de agregate utilizate pentru prepararea betoanelor şi a

balastului stabilizat, pentru reducerea emisiilor; stropirea periodică a fronturilor de lucru și a drumurilor de exploatare care intersectează

varianta de drum; la sfârşitul unei săptămâni de lucru, se va efectua curăţenia fronturilor de lucru, ocazie cu

care se vor evacua deşeurile, se vor stivui materialele, etc; minimizarea emisiilor de praf şi pulberi in suspensie rezultate din lucrările de terasamente

şi de manipulare a pământurilor (şapare, compactare, spargere, strângere in grămezi, incărcare-descărcare), prin aplicarea de tehnologii moderne, corespunzătoare;

adoptarea unor tehnologii mai puţin poluante, folosirea unor staţii de mixturi asfaltice şi de betoane dotate cu instalaţii de retinere şi de epurare a gazelor evacuate in atmosferă şi de reţinere a prafului, astfel incât să fie asigurată calitatea aerului înconjurător;

staţiile de betoane vor fi prevăzute cu sisteme circulare de spălare care împiedică deversarea reziduurilor in natură şi sisteme de reciclare a reziduurilor de beton;

dotarea staţiilor de mixturi asfaltice şi de betoane cu sisteme pentru controlul emisiilor, astfel incât nivelul emisiilor să nu depăşească limitele stabilite prin legislaţia specifică in vigoare;

verificarea periodică a etanşeităţii instalaţiilor pneumatice de incărcare-descărcare; organizările pentru şantierele de construcţii vor fi prevăzute cu puncte de spălare a

autovehiculelor la ieşirea din şantier, stropirea drumurilor de acces pe o rază de 100 m în jurul ieşirii din şantier, instalaţii de pulverizare apă etc;

staţiile de preparare a mixturilor asfaltice vor folosi combustibili corespunzători; gaze naturale sau combustibil lichid uşor cu conţinut de sulf de maxim 1%. Instalaţiile de ardere se vor intreţine in mod corespunzător şi vor fi verificate periodic pentru asigurarea randamentelor maxime la arderea combustibilului şi incadrarea in limitele admise a concentraţiilor substanţelor poluante in gazele de ardere;

utilizarea de utilajele şi mijloacele de transport, etc, performante care vor corespunde condiţiilor tehnice, cu realizarea inspecţiilor tehnice periodice;

alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se face la unităţi specializate sau in cadrul spațiilor special amenajate;

verificarea periodică a utilajelor şi autovehiculelor implicate in trafic in ceea ce privește emisiile de gaze de eșapament și utilizarea lor numai dacă se incadrează in standardele legale;

se recomandă utilizarea numai a utilajelor cu motoare Diesel deoarece nu generează emisii de Pb, iar emisiile de monoxid de carbon sunt mult mai mici decât in cazul motoarelor pe benzină;

utilajele vor fi dotate cu amortizoare de zgomot, captatoare de zgomot, difuzoare şi amortizoare pentru ventilatoare;

c) Pentru factorul de mediu sol şi subsol : evitarea ocupării terenurilor de calităţi superioare pentru organizări de şantier, puncte de

lucru, baze de utilaje, depozite temporare de terasamente şi materiale de construcţii; limitarea suprafeţelor de teren ocupate temporar sau permanent şi delimitarea exactă a

acestor suprafețe; delimitarea corectă a amprizelor pentru ca suprafeţele scoase din fondul forestier să fie cât

mai reduse; depozitarea provizorie a pământului excavat se va realiza pe suprafeţe cât mai reduse;



Semnatura:


solul fertil va fi depozitat separat de cel nefertil şi va fi folosit pentru refacerea suprafețelor afectate temporar de lucrări;

pentru minimizarea impactului asupra solului, stratul vegetal decopertat se va depozita in vecinătatea şantierului pentru a fi folosit la refacerea suprafeţelor de teren afectate din imediata vecinătate a acestuia, cât şi a celor afectate cu organizarea de şantier, puncte de lucru, baze de producţie;

realizarea lucrărilor de consolidare a terenului (consolidarea terasamentelor, asigurarea elementelor geometrice ale platformei drumului, susţinerea platformei drumului, consolidarea versanţilor de rambleu şi de debleu)

pentru redarea insuşirilor normale a solurilor tasate se vor disloca structurile compacte şi se vor crea spaţii grosiere între agregatele de sol care să permită circulaţia apei, schimbul de gaze şi dezvoltarea sistemului radicular al plantelor;

pentru reconstituirea porozităţii solurilor tasate se vor afâna aceste soluri, utilajele şi metodele folosite fiind diferite in funcţie de gradul de tasare, adâncime şi tipul de sol.

materialele de construcţii care se utilizează pe şantier vor fi depozitate numai in locuri special amenajate şi nu direct pe sol. Depozitarea se va face in aşa fel incât să nu pună in pericol siguranţa angajaţilor şi calitatea mediului;

platformele organizărilor de şantier vor fi betonate şi vor fi prevăzute cu sistem de colectare, canalizare şi epurare a apelor pluviale, menajere şi tehnologice uzate;

instalarea unor zone de curățare a vehiculelor la punctele de intrare/ieşire din şantier pentru a minimiza cantitatea de sedimente transportate;

platforma de intreţinere şi spălare a utilajelor trebuie să fie realizată cu o pantă suficient de mare, care să asigure colectarea apelor uzate rezultate de la spălarea utilajelor in bazine decantoare şi separatoare de produse petroliere;

toate autovehiculele vor ieşi curate de pe amplasamentul şantierului şi dacă transportă materiale care ar putea fi antrenate de vânt, acestea vor fi acoperite cu prelate;

se vor lua măsuri corespunzătoare în vederea reducerii la minim a condiţiilor care ar favoriza apariţia unor poluări accidentale datorate staţionării, funcţionării şi transportului cu utilajele şi mijloacele de transport din dotare sau datorită funcţionării necorespunzătoare;

se interzice poluarea solului cu carburanţi, uleiuri rezultate în urma operaţiilor de staţionare, aprovizionare, a utilajelor şi mijloacelor de transport sau datorită funcţionării necorespunzătoare a acestora;

pentru suprafeţele de teren contaminate accidental cu hidrocarburi in timpul execuţiei lucrărilor sau in cazul in care antreprenorii identifică soluri poluate cu hidrocarburi pe amplasamentul drumului, se va notifica APM Galaţi şi va fi prezentată propunerea de remediere.

accesul autovehiculelor la instalaţiile de producere de mixturi asfaltice şi betoane se va face pe baza unui flux stabilit anterior, pentru evitarea accidentelor;

clectarea selectivă a deşeurilor rezultate in urma lucrărilor, depozitarea şi eliminarea in funcţie de natura lor, se va face prin firme specializate, pe bază de contract, conform prevederilor legale in vigoare;

este obligatorie refacerea solului (reconstrucţie ecologică) in zonele unde acesta a fost afectat temporar prin lucrările de excavare, depozitare de materiale, staţionare de utilaje, in scopul redării in circuit la categoria de folosinţă deţinută iniţial;

depozitul de carburanţi din organizarea de şantier va fi betonat pentru a evita pierderile pe sol;

eventualele pierderi de carburanţi vor fi colectate rapid, pentru a preveni deversarea lor peste prag şi poluarea solului şi apelor;

in cazul apariţiei unor pierderi de produse petroliere, acestea vor fi indepărtate cu materiale absorbante care se vor colecta in containere etanşe, acoperite şi etichetate. Containerele se vor depozita pe platforme betonate, special amenajate şi se vor preda unor societăţi



Semnatura:


autorizate pentru colectarea şi eliminarea deşeurilor petroliere; se va asigura gestionarea conform legislaţiei în vigoare, a tuturor deşeurilor generate ca

urmare a lucrărilor execuţie a proiectului şi pe durata funcţionării (colectare selectivă, stocare temporară, transport, valorificare/eliminare prin societăţi specializate autorizate, pe bază de contract).

deşeurile de produse petroliere rezultate in urma accidentelor vor fi stocate în recipiente speciale şi eliminate conform legislaţiei specifice in unitati specializate, autorizate;

deşeurile din construcţii vor fi colectate şi depozitate numai in locuri special amenajate, până la transportarea lor la locul de eliminare sau până când vor fi refolosite;

deşeurile menajere vor fi colectate in recipiente etanşe şi vor fi predate unor societăţi autorizate pentru eliminare;

personalul şantierului va fi informat şi conştientizat de pericolul pe care il prezintă produsele petroliere pentru calitatea mediului;

in zonele unde drumul este construit in debleu, apele pluviale colectate de pe platforma drumului vor fi evacuate pe sol numai după ce vor fi trecute prin decantoare prevăzute cu separatoare de produse petroliere.

d) Pentru zgomot şi vibraţii: se vor lua măsuri de izolare cu panouri absorbante fonic, dacă după începerea lucrărilor şi

efectuarea măsurătorilor de zgomot se depăseste nivelul maxim admis prin lege. activităţile generatoare de zgomot se vor desfăşura numai pe durata zilei şi în afara zilelor de

sărbătoare legală, se vor utiliza utilaje performante cu nivel redus de zgomot şi pentru care s-a realizat revizia

tehnică, se va limita la minim timpul de lucru al utilajelor grele de construcţii. utilajele şi mijloacele de transport vor fi supuse periodic inspecţiilor tehnice şi vor fi

întreţinute în parametrii normali de zgomot produs; respectarea traseului de transport şi acces a vehiculelor şi utilajelor, care asigură un impact

minim asupra confortului populaţiei din zonă şi factorilor de mediu, în baza acceptului autorităţilor administrative locale.

e) Pentru deşeuri: utilizarea celor mai moderne tehnologii de producere a betoanelor şi respectarea

ultimelor standarde de protecţie a mediului inconjurător care să conducă la reciclarea reziduurilor de beton proaspăt (folosirea de staţii de betoane ecologice);

apele uzate rezultate de la organizarea de şantier vor fi colectate şi epurate, iar nămolurile rezultate după epurare vor fi transportate către cele mai apropiate staţii de epurare in vederea tratării şi eliminării;

deşeurile generate vor fi colectate selectiv şi depozitate temporar corespunzător prevederilor legislaţiei specifice în spaţii special amenajate, în vederea eliminării/valorificării;

deşeurile de materiale de construcţii precum şi cele rezultate din demolări vor fi stocate temporar pe platforme speciale în vederea pregătirii pentru reutilizare/ valorificare la structura drumului sau vor fi predate, pe baza de contract, către un prestator de servicii autorizat.

deşeurile reciclabile vor fi predate în vederea valorificării prin societăţi specializate autorizate. Vor fi ţinute evidenţe cu cantităţile valorificate;

vor fi păstrate evidenţe cu cantităţile de ape uzate şi nămoluri vidanjate şi cu locul de descărcare pentru a evita deversarea necontrolată pe terenurile adiacente şi în emisari.

Deşeurile generate în perioada de construcţie vor fi gestionate conform tabelului:



Semnatura:


Sursa Deşeu / cod deşeu Mod de stocare/valorificare/ eliminare

Activitatea de construcţie

Deşeuri metalice (amestecuri metalice)

17.04.07

Stocare temporară, pe platformă betonată până la predarea către societăţi autorizate

pentru valorificare

Deşeuri metalice (fier si otel)

17.04.05


pentru valorificare

Deşeuri de lemn17.02.01


pentru valorificare

Deşeuri sticlă17.02.02

Stocare temporară în pubele până la predarea către societăţi autorizate pentru

valorificare

Deşeuri materiale de construcţii17.09.04

Stocare temporară, pe platformă betonată până la predarea către societăţi autorizate pentru eliminare sau valorificate pentru

realizarea structurii drumului

Uleiuri uzate13.02.

Stocarea temporară în spaţii special amenajate, în recipiente adecvate (metalice,

închise) până la predarea către societăţi autorizate pentru valorificare

Filtre de ulei16.01.07*


închise) până la predarea către societăţi autorizate pentru valorificare/eliminate

Acumulatori uzaţi16.06



Anvelope uzate16.01.03



Ambalaje grunduri şi vopsele

15 01 10*



Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

16 02 14



Nămoluri de la decantoare şi

separatoare de hidrocarburi 13 05 02*

Vidanjate şi predate periodic la societăţi specializate autorizate în vederea eliminării/valorifcarii.

Activităţi gospodăreşti Deşeuri menajere.20 03 01

Stocare temporară în pubele amplasate pe platformă betonată până la predarea către

societăţi autorizate pentru eliminare Deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine

Stocate în pubele amplasate pe platformă betonată vederea preluării de către societăţi



Semnatura:

APM Galati - Acord de mediu nr. 00/00.00.201320 01 08 specializate autorizate.

Hârtie şi deşeuri specifice activităţii de

birou20 02 01

Stocare temporară în spaţii special destinate până la predarea către societăţi autorizate

pentru valorificare

Activităţi de curăţire a vegetaţiei

Deşeuri biodegradabile – spaţii verzi

20 02 01

Stocare temporară în containere metalice până la predarea către societăţi autorizate

pentru eliminare

f) Pentru managementul substanţelor periculoase depozitarea substanţelor periculoase se va face in locuri speciale la care nu vor avea acces

decât persoanele desemnate special; lacurile şi vopselele vor fi depozitate in magazii în cadrul organizării de şantier, departe de

surse de foc. Magazia va fi aerisită periodic şi va fi menţinută permanent încuiată; depozitarea şi păstrarea aditivilor se va face in ambalaj original şi incăperi uscate; după folosire, recipientele in care au fost livraţi aditivii şi vopselele vor fi predate în vederea

valorificării//eliminării prin societăţi autorizate.

g) Pentru protecţia biodiversităţii: Pentru diminuarea impactului asupra habitatelor si speciilor de interes comunitar prezente în arealul ROSCI 0162 – Lunca Siretului Inferior, ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior si ROSPA0121 Lacul Brates se vor respecta urmatoarele categorii de masuri propuse:Masuri generale pentru protectia arealelor de interes comunitar adoptate în faza de proiectare:

stabilirea traseului Variantei de Ocolire Galati într-o zona în care aria protejata de interes comunitar sa fie cât mai putin afectata;

amplasarea bazelor de productie şi organizarilor de santier în afara teritoriului arealelor de interes comunitar sau în apropierea acestora,

prepararea betoanelor si prefabricatelor pentru lucrarile de arta se vor realiza în afara ariilor protejate;

in zona ariilor naturale protejate nu vor fi realizate nu vor fi realizate alte drumuri de acces. Transportul materialelor de constructie, a utilajelor si a personalului se vor realiza numai pe drumurile de acces, drumurile nationale, judetene, comunale existente sau se va utiliza platforma rutiera creata;

asigurarea managementului corespunzator al deseurilor cu eliminarea periodica a acestora fara a folosi depozite intermediare;

în zona arealelor de protectie avifaunistica podurile vor fi prevazute cu balustrade înalte si compacte sau cu garduri din plasa de sârma cu înaltimea de minim 1 m pentru a obtura trecerea pasarilor peste drum si astfel se va reduce riscul coliziunilor acestora în trafic;

adoptarea unui grafic de realizare a lucrarilor care sa aiba ca obiectiv reducerea timpului de executie a Variantei de Ocolire în sectoarele din cadrul arealelor ariilor de protectie speciala avifaunistica (ROSPA 0071 si ROSPA 0121) având în vedere totodata perioadele sensibile pentru speciile de interes comunitar (avifauna);

la traversarea infrastructurii rutiere peste cursurile de apa se vor adopta prin solutii tehnice specifice, masuri de protectie a apelor, consolidarea malurilor pentru reducerea eroziunii si mentinerea calitatii apei la acelasi nivel pentru a nu afecta ecosistemele acvatice;

organizarea lucrarilor de executie a variantei de ocolire în zona arealelor de interes comunitar se va realiza în perioada în care deranjul produs speciilor de interes comunitar este cât mai redus;



Semnatura:


colaborarea/sprijinirea administratorilor/custozilor siturilor Natura 2000 în vederea mentinerii starii favorabile de conservare a ariilor si speciilor de importanta comunitara;

prevederea de fonduri suplimentare pentru redarea suprafetelor ocupate temporar la folosinta initiala;

Masuri specifice fiecarei arii naturale protejate pentru protectia florei si faunei în perioada de executie a lucrarilor;1. Masuri generale de diminuare a impactului în ariile naturale protejate traversate de varianata ocolitoare Galati

Domeniul Masura Eficienta

Conservarea habitatelor

Lucrari de renaturare si reabilitare a zonelor afectate

reducerea riscului de diminuare a suprafetei habitatelor propice dezvoltarii unor specii de mamifere specific ROSCI 0162 – Lunca Siretului Inferior (ex. Spermophillus citelus).

respectarea graficului de lucrari în sensul limitarii traseelor si programului de lucru in zonele din cadrul siturilor Natura 2000 pentru a limita impactul asupra florei si faunei locale;

pentru atenuarea nivelului de zgomot perceput în interiorul arealelor protejate, în zona fronturilor de lucru vor fi prevazute panouri acustice sau obstacole cu dimensiuni si structuri adecvate care sa asigure atenuarea/reducerea nivelului de zgomot;

utilizarea de utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua zgomotul datorat activitatii de constructie care poate perturba distributia speciilor de animale si pasari, precum si echiparea cu sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor în atmosfera;

stabilizarea si inierbarea taluzurilor variantei cu vegetatie specifica zonelor limitrofe;

evitarea depozitarii necontrolate a materialelor rezultate (vegetatie, pamânt),

colectarea si evacuarea ritmica a deseurilor menajere si tehnologice pentru a nu tenta pasarile catre aceste zone si a evita riscul de îmbolnavire si accidentare a acestora;

reconstructia ecologica a tuturor terenurilor afectate la finalizarea

Elaborarea si implementarea unor norme specifice de conservare a habitatelorInterzicerea deteriorarii habitatelor ruderale adiacente drumurilor de exploatare.Interzicerea arderii vegetatiei ripariene;Realizarea lucrarilor de amenajare (acoperiri santuri, refacere sol ) în functie de caracteristicile habitatelor prezente astfel încat sa fie limitat impactul negativ al acestora.Promovarea si sprijinirea cercetarilor pentru mentinerea starii de conservare favorabile a habitatelor si a speciilor caracteristice.Monitorizarea si limitarea impactului activitatilor generatoare de poluanti mai ales în zonele învecinate cu habitate prioritare sau arii naturale protejate

Conservarea speciilor de flora si fauna

Studii calitative si cantitative asupra biodiversitatii pentru prevenirea cresterii sau scaderii accentuate a populatiilor speciilor de fauna locala.Elaborare valori de referinta pentru speciile periclitate/prioritare.Asigurarea conditiilor necesare pentru refacerea naturala a speciilor periclitate.Asigurarea si refacerea zonelor de reproducere si cuibarit.Adaptarea lucrarilor executate în scopul limitarii impactului asupra speciilor periclitate.Reglementarea desfasurarii



Semnatura:


Domeniul Masura Eficientaactivitatilor umane ce ar putea afecta biodiversitatea.

lucrarilor de executie si redarea acestora folosintelor initiale;

în ariile naturale protejate lucrarile se vor realiza cu informarea administratorului / custodelui ariei protejate;

în cazul producerii accidentale a unui prejudiciu ce afecteaza obiectivele de

Promovarea si sprijinirea cercetarii pentru mentinerea starii de conservare favorabile a habitatelor si a speciilor locale.

2. Masuri de diminuare a impactului asupra speciilor de pasari si habitatelor din ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior

planificarea adecvata a lucrarilor de constructii pentru a se evita lucrul la podurile peste cursurile de apa Barladel în perioada aprilie – iulie, perioada anului când pasarile acvatice si limicole cuibaresc;

am zonenajarea malurilor zonei de relocarea a paraului Barladel pentru renaturare cu vegetatie acvatica specifica (comunitati cu Phragmites australis);

amplasarea unor panouri acustice pe sectorul ce traverseaza aria ROSPA 0071 (nod rutier Traian) pentru a limita nivelul de zgomot datorat traficului rutier în perioada de a variantei de ocolire;

in vecinatatea zonelor din ROSPA 0071 (raul Siret) lucrarile propuse de constructie se vor realiza evitanduse intervalul (mai-iulie) ce reprezinta perioada de cuibarire si crestere a puilor pentru majoritatea speciilor de pasari;

Refacerea zonelor afectate de lucrarile de constructie apodurilor si podetelor pentru instalarea vegetatiei specifice zonelor umede (malurile can)- paraul Barladellelor de irigatii, canale de desecare, parauri;

Podurile, podetele si viaductele din zona ariilor ROSPA 0071 si ROSPA 0121 vor fi prevazute cu balustrade înalte si compacte pentru a obtura trecerea pasarilor peste drum în apropierea carosabilului reducandu-se astfel riscul mortalitatii directe datorate coliziunilor în traffic;

amplasarii bazelor de productie, organizarilor de santier, gropilor de împrumut în afara teritoriului arealelor de interes comunitar sau în apropierea acestora, prepararea betoanelor si prefabricatelor pentru lucrarile de arta se vor realiza în afara perimetrului ariei natural de importanta avifaunistica;

amplasarea unor panouri acustice/bariere fonice în zona frontului de lucru limitând patrunderea zgomotului si a luminii astfel încât disconfortul creat de lucrari sa fie cât mai redus;

reducerea timpului de lucru numai pe zi pentru ca perioadele în care sunt utilizate lumini artificiale sa fie cât mai redusa;

controlul deversarii de ape pluviale si sedimente în cursul de apa numai utilizarea statiilor de epurare;

utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru combaterea eroziunii malurilor;



Semnatura:


respectarea cerintelor legale privind managementul deseurilor solide si lichide astfel încât indicatorii de calitate ai apei sa nu se modifice în cursul executiei lucrarilor precum si în perioada de exploatare;

la traversarea infrastructurii rutiere peste cursurile de apa, se vor adopta prin solutii tehnice specifice, masuri de protectie a apelor, consolidarea malurilor pentru reducerea eroziunii si mentinerea calitatii apei la acelasi nivel pentru a nu afecta ecosistemele acvatice;

in faza de exploatare a Variantei de Ocolire Galati pentru diminuarea impactului provocat de mortalitatea directa a speciilor de pasari, cauzata de accidentele auto, se recomanda limitarea vitezei sub 90 km/h în perimetrul sitului ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior.

Implementarea masurilor se va realiza cu termen permanente pe toata durata fazei de executie:- perioada migratiei de primavara: martie- mai;- perioada de cuibarit: iunie-august;- perioada migratiei de toamna: septembrie - octombrie;- perioada de iarna: decembrie-februarie

3. Masuri de diminuare a impactului asupra speciilor din ROSCI 0162 – Lunca Siretului Inferior Mamifere

Decolmatarea si curatarea zonelor de pasaj/trecere create in cadrul structurilor rutiere (podete, poduri, pasaje, viaducte) de pe Varianta de Ocolire, astfel încât accesul animalelor sa fie facil. Structurile proiectate - cu dublu rol – vor asigura scurgerea apelor, circulatia faunei diminuand astfel efectul de bariera;

Amplasarea unor bariere fonice in zona km 0 - - km 1 (nod rutier Traian) si nod rutier Smardan km 11 +500 cu scopul de a limita efectul produs de zgomot asupra speciei sensibile (Spermophilus citellus).

Este interzisa capturarea/omorârea acestor specii. În cazul în care vor fi identificati indivizi raniti/morti, beneficiarul are obligatia de a anunta

institutiile competente. În situatia capturarii involuntare în perioada de constructie a unor astfel de specii li se va

asigura preventiv un culoar de trecere catre habitatele limitrofe. In cele zona coloniei speciei Spermophilus citellus (Smardan) a Variantei de Ocolire se

amplasa in prezenta unui biolog un ecoduct pentru a reduce efectul de bariera asupra speciilor de fauna (mamifere, reptile, amfibieni)

Amfibieni Favorizarea renaturarii prin amenajarea taluzurilor afectate de lucrarile de constructie a

podurilor , podetelor si viaductelr; Perioada optima de realizare a lucrarilor este in afara perioadelor optime de ponta, cuibarit

si crestere a puilor (aprilie-august); Se impune realizarea lucrarilor in perioada (septembrie-aprilie); Executia lucrarilor in zonele habitatelor acvatice specifice specilor se var realiza in prezenta

unui biolog care va reloca indivizii semnalati ai speciei; Bustenii, crengile, pietrele si alte materiale macrogranulare vor fi pastrate în albiile

canalelor de desecare, paraie ce intersecteaza varianta de ocolire in zona ROSPA 0121.Pesti

Renaturarea noului curs al Barladelului prin amenajarea taluzurilor pentru favorizarea renaturarii habitatelor ripariene;

Evitarea mutarii cursului in perioada de ponta a speciilor de amfibieni si pesti (aprilie-iunie).

Perioada optima de deviere curs parau Barladel este 15 noiembrie-martie (hiemala) cand activitatile ecologice ale speciilor sunt mult diminuate.Nevertebrate: nu se impun masuri



Semnatura:


Implementarea masurilor se va realiza cu termen permanente pe toata durata fazei de executie.

4. Masuri de diminuare a impactului asupra speciilor de pasari din ROSPA 0121 – Lacul Brates planificarea adecvata a lucrarilor de constructii pentru a se evita lucrul la podurile peste

cursurile de apa din cadrul ROSPA 0121 în perioada aprilie – iulie, perioada anului când pasarile acvatice si limicole cuibaresc;

defrisarea arborilor din zona Coasta Brates se va realiza in afra perioadei de cuibarit (interval noiembrie-martie), acolo unde sunt cuiburi semnalate acestea vor fi relocate in zonele forestiere limitrofe;

mutarea cuiburilor semnalate in zona propusa pentru defrisare, in zone limotrofe asemanatoare;

refacerea zonelor afectate pentru reinstalarea vegetatiei acvatice specifice canalelor de irigatii, de desecare din ROSPA 0121;

atenuarea riscului de coliziune pentru speciile care zboara peste traseul propus al „Variantei de ocolire Galati” se poate obtine prin crearea unor culoare de survol (siruri de arbori plantate de-a lungul traseului centurii pe tronsonul care se suprapune cu situl de protectie avifaunistic. Sirul de arbori vor forta pasarile sa traverseze drumul la altitudini mai putin periculoase, astfel de masura va deveni efectiva numai dupa un anumit numar de ani, când arborii vor fi atins o înaltime semnificativa. Astfel se poate recomanda plantarea speciei Populus nigra caracterizata printr-o crestere rapida.

planificarea adecvata a lucrarilor de constructii pentru a se evita lucrul la podurile peste cursurile de apa Chineja si Ghimia în perioada aprilie – iulie, perioada anului când pasarile acvatice si limicole cuibaresc;

indepartarea vegetatiei dupa data de 31 august si dupa o verificare prealabila a zonei de defrisat privind eventualele cuiburi instalate. Mentionam ca nu au fost observate cuiburi în zona proiectului unde urmeaza a fi îndepartata vegetatia. Unele portiuni cu vegetatie (în special stuful) este favorabil cuibaritului pentru multe specii de pasari (egrete, starci, rate), dar si pentru ecologia altor specii de vertebrate (ex. amfibieni).

utilizarea unor echipamente dotate cu amortizoare de zgomot si evitarea pe cât posibil a suprapunerii operatiilor cu potential ridicat de generare a zgomotului;

pentru protectia speciilor de pasari frugivore se va evita plantarea în lungul centurii a speciilor vegetale fara fructe.

indepartarea arbustilor si arborilor din zona traseului „Variantei de ocolire Galati” trebuie realizata în afara sezonului de împerechere al pasarilor pentru a reduce la minimum perturbarea habitatelor de pasari.

habitatele învecinate afectate vor fi reabilitate odata cu finalizarea lucrarilor pentru drumuri. in faza de excavare a pamântului si a lucrarilor de terasamente, care au loc pe habitate de

terenuri agricole se va avea în vedere ca pamântul decopertat sa fie transportat într-o zona speciala de depozitare a pamântului si a altor materiale, pentru a nu mari impactul asupra vegetatiei propice pentru cuibarit si adapost pentru pasari din vecinatatea proiectului.

evitarea unor pierderi suplimentare inutile de biotopuri, necesare constructiei centurii si mentinerea în conditii cât mai bune si productive a habitatelor învecinate astfel încât impactul asupra speciilor de avifauna de interes comunitar care se hranesc pe terenurile agricole învecinate sa fie cât mai nesemnificativ.

amplasarea unor panouri acustice pe sectorul ce traverseaza aria ROSPA 0121 pentru a limita nivelul de zgomot datorat traficului rutier în perioada de operare a variantei de ocolire;

evitarea taierii arborilor unde sunt vizibile cuiburi, iar daca acestia se afla pe culoarul variantei de ocolire se vor evita lucrarile în perioada de cuibarire si crestere a puilor si în special în perioada de pasaj când numarul de exemplare în aceasta zona creste;



Semnatura:


mentinerea vegetatiei specifice în jurul zonelor umede (pe malurile cursurilor de apa)- paraul Barladel;

podurile vor fi prevazute cu balustrade înalte si compacte pentru a obtura trecerea pasarilor peste drum în apropierea carosabilului reducandu-se astfel riscul mortalitatii directe datorate coliziunilor în traffic;

amplasarii bazelor de productie, organizarilor de santier, gropilor de împrumut în afara teritoriului arealelor de interes comunitar sau în apropierea acestora, prepararea betoanelor si prefabricatelor pentru lucrarile de arta se vor realiza în afara perimetrului ariei natural de importanta avifaunistica;

amplasarea unor panouri acustice/bariere fonice în zona frontului de lucru limitând patrunderea zgomotului si a luminii astfel încât disconfortul creat de lucrari sa fie cât mai redus;

reducerea timpului de lucru în perioadele nocturne pentru ca perioadele în care sunt utilizate lumini artificiale sa fie cât mai redusa;

controlul deversarii de ape pluviale si sedimente în cursul de apa numai utilizarea statiilor de epurare;

utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru combaterea eroziunii malurilor; respectarea cerintelor legale privind managementul deseurilor solide si lichide astfel încât

indicatorii de calitate ai apei sa nu se modifice în cursul executiei lucrarilor precum si în perioada de exploatare;

la traversarea infrastructurii rutiere peste cursurile de apa, se vor adopta prin solutii tehnice specifice, masuri de protectie a apelor, consolidarea malurilor pentru reducerea eroziunii si mentinerea calitatii apei la acelasi nivel pentru a nu afecta ecosistemele acvatice;

Implementarea masurilor se va realiza cu termen permanente pe toata durata fazei de executie:- perioada migratiei de primavara: martie- mai;- perioada de cuibarit: iunie-august;- perioada migratiei de toamna: septembrie - octombrie;- perioada de iarna: decembrie-februarie

5. Măsurile de reducere a impactului în timpul defrişării – Coasta Brateş Înaintea începerii executiei Variantei de Ocolire Galati este necesar sa se identifice cuiburile

din arborii sau vegetatia ce urmeaza a fi defrisata – Coasta Brates. Identificarea trebuie facuta doar cu câteva luni înaintea începeri executiei drumului deoarece numarul acestora se poate schimba radical de la un sezon la altul;

Relocarea cuiburilor din zona propusa pentru defrisare in zonele limitrofe; Se vor adopta soluţii tehnice privind delimitarea corectă a amprizelor pentru a fi reduse

suprafeţele scoase din fondul forestier şi pentru a se reduce la minim despădurirea; Se vor respecta traseele de scos - apropiat stabilite; Se vor proteja traseele supuse eroziunii prin apărarea cu lungoane, pat de crăci etc, iar la

terminarea lucrărilor traseele cu făgaşe se vor nivela; Defrişările se vor face numai după obţinerea aprobărilor necesare de la Direcţiile Silvice care

administrează pădurea, de la proprietarii pădurilor; Defrişările se vor limita la suprafeţele strict necesare realizării lucrărilor; Direcţiile de doborâre a arborilor se vor alege astfel incât să nu fie afectaţi arborii din

vecinătate; Doborârea arborilor se va face ordonat, astfel incât să fie evitată căderea peste arborii din afara

perimetrului care se defrişează; Executarea lucrărilor de scos - apropiat a lemnului după perioade ploioase pe terasamentele in

lucru, este interzisă; Arborii expuşi limitrofi zonei de defrişat şi pe cei situaţi de-a lungul traseelor de scos - apropiat

din afara zonei de defrişat se vor proteja cu manşoane de protecţie sau cu deviatori; Arborii care urmează să fie tăiaţi se vor marca in prealabil de către reprezentanţii autorităţilor



Semnatura:


silvice şi inregistra caracteristicile fiecărui arbore: specia, inălţimea, diametrul; Arborii tăiaţi se vor depozita temporar pe suprafeţele care vor fi scoase definitiv din fondul

forestier pentru realizarea lucrărilor propuse; Arborii tăiaţi vor fi incărcaţi in autovehicule şi transportaţi de pe amplasamentul pe care se va

realiza tronsonul de drum; Utilajele folosite pentru defrişare şi autovehiculele folosite pentru transport vor staţiona pe

drumuri existente şi in zonele care urmează a fi scoase definitiv din fondul forestier, dar pe care nu există arbori;

Utilajele pentru colectarea lemnului şi autovehiculele care transportă arborii rezultaţi de pe suprafaţa defrişată se vor manevra cu atenţie pentru a nu fi afectaţi arborii aflaţi in zona limitrofă suprafeţei care se defrişează;

Circulaţia tractoarelor se va face pe cât posibil numai pe traseele aflate in zona care se defrişează, evitându-se circulaţia acestora în parchet pe timp umed;

In situaţia in care nu poate fi evitată trecerea prin arborii care nu vor fi exploataţi, la adunatul lemnului se vor folosi echipamente care reduc parcursul tractoarelor (cabluri acţionate de trolii);

Se vor utiliza utilaje şi mijloace de transport silenţioase, pentru a diminua zgomotul datorat activităţii de defrişare care alungă vânatul, precum şi echiparea cu sisteme performante de minimizare şi reţinere a poluanţilor in atmosferă;

Se vor stropi drumurile de acces, drumurile tehnologice in vederea reducerii pulberilor sedimentabile ca urmare a activităţii de defrişare;

Se interzice depozitarea resturilor de material lemnos in albii sau in locuri expuse viiturilor; Se interzice descărcarea de deşeuri lemnoase in cursuri de apă permanente sau nepermanente; Se interzice transportul masei lemnoase defrişate pe cursurile de apă; Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor; colectarea, valorificarea şi transportul deşeurilor

metalice, din cauciuc, uleiuri uzate şi ambalaje la unităţile specializate; Execuţia tuturor reparaţiilor utilajelor şi mijloacelor de transport in ateliere specializate

amplasate in afara suprafeţei care urmează a fi defrişată; Pentru utilajele tehnologice şi mijloacele de transport specifice defrişării, se va asigura

alimentarea cu combustibili la staţiile de carburanţi din zonă, pentru a se evita eventualele scurgeri de carburanţi care ar putea afecta solul şi apele;

In cazul producerii de poluări accidentale pe perioada activităţii de defrişare, se vor intreprinde măsuri imediate de inlăturare a factorilor generatori de poluare de către personalul deservit instruit anterior şi vor fi anunţate autorităţile responsabile cu protecţia mediului;

Suprafeţele contaminate accidental vor fi excavate, iar volumul de pământ afectat se va elimina in depozitele pentru sol contaminat;

Nu se vor executa defrişări de pe terenuri cu pante a căror inclinare depăşeşte un unghi de 35° pentru a diminua riscul apariţiei a instabilităţii versanţilor;

Replantarea vegetaţiei caracteristice pădurii în vederea adoptării de lucrării de peisagistică va cuprinde speciile specifice stabilite de către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva;

Adoptarea de lucrari de peisagistica în zonele variantei de ocolire prin consultarea botanistilor, peisagistilor, horticultorilor;

În cazul producerii de poluări accidentale pe perioada activităţii de defrişare se vor întreprinde măsuri imediate de înlăturare a factorilor generatori de poluare iar şi vor fi anunţate autorităţile competente privind protecţia mediului.

Suprafeţele contaminate accidental vor fi excavate, iar volumul de pământ afectat se va trata/elimina in conformitate cu prevederile specifice;

h) Pentru aşezările umane, inclusiv mediul social şi economic: organizările de şantier vor fi amplasate in afara zonelor locuite şi a celor sensibile; activităţile generatoare de zgomot se vor desfăşura numai pe durata zilei şi în afara zilelor

de sărbătoare legală;



Semnatura:


in organizarea de santier este necesar a se lua toate masurile de protectie antifonica pentru personalul care munceste;

stocările de steril sau de material util se vor realiza astfel încât să constituie un ecran între şantier şi zonele locuite.

se vor utiliza utilaje performante cu nivel redus de zgomot; utilajele şi mijloacele de transport vor fi supuse periodic inspecţiilor tehnice şi vor fi

întreţinute în parametrii normali de zgomot produs; se va acorda o atentie sporita manevrarii utilajelor in apropierea zonelor locuite şi a

obiectivelor care isi desfasoara activitatea langa drum traseele mijloacelor de transport sa evite intravilanul localitatilor. respectarea traseului de transport şi acces a vehiculelor şi utilajelor, care asigură un impact

minim asupra confortului populaţiei din zonă şi factorilor de mediu, în baza acceptului autorităţilor administrative locale;

traficul de santier va fi dirijat astfel incat sa evite ambuteiaje de autovehicule in zonele de lucrari.

in unele zone, unde vor fi necesare lucrari de racordare la alte cai de acces, se presupune ca vor fi necesare masuri de deviere locala a traficului. Aceasta deviere va avea un caracter temporar

se va asigura semnalizarea santierului cu panouri de avertizare pentru a obliga conducatorii auto sa reduca viteza, in zona lucrarilor, şi sa acorde atentie sporita circulatiei pentru a se evita accidentare riveranilor care se deplaseaza pe drumurile de legatura.

i) Pentru peisaj: Se vor folosi doar gropi de împrumut autorizate ca surse pentru materialele de construcţie; Refacerea peisajului afectat de lucrările de execuţie ale autostrăzii, în amplasamntele care

au fost folosite ca drumuri de acces, organizări de şantier, fabrici de betoane , staţii de asfalt;

Realizareaamenajărilor peisagistice pe bază de proiect pentru spaţii de parcare/odihnă, centre de întreţinere, sensuri giratorii, intersecţii şi noduri rutiere;

Limitarea la minim a afectări vegetaţiei în timpul lucrărilor de construcţie a autostrăzii; Realizareade înierbări cu specii locale a taluzelor în rambleu şi debleu; Reducerea la minim a despăduririi; Crearea de perdele verzi pe traseu, corespunzător principalelor zone critice; Colaborarea pe timpul execuţiei lucrărilor de construcţii cu peisagişti, botanişti, horticultori;

j) Pentru patrimoniul cultural şi istoric: La km 3+092 a fost prevazut un pasaj, luandu-se in considerare solutia privind executia unei casete din beton armat, sectiune dreptunghiulara, executat la zi, prin sapatura deschisa pentru protejarea monumentul istoric „Valul lui Traian”.

III. 2. Măsuri în timpul exploatării şi efectul implementării acestora a) Pentru factorul de mediu apă:

apele pluviale de pe platforma drumului sunt colectate prin intermediul santurilor laterale si conduse catre statii de preepurare amplasate in punctele de cea mai joasa cota.

in zona parcarilor se vor executa retele pentru preluarea apelor pluviale colectate de pe platforma betonata precum si pentru colectarea apelor uzate menajere de la grupurile sanitare cu care este dotata parcarea.Colectarea se va face in sistem unitar, apele fiind dirijate spre o statie de epurare monobloc compartimentata.vor fi verificate periodic rigolele, şanţurile şi podeţele;

proiectarea şi intretinerea sistemului de scurgere a apelor de pe suprafata de rulare astfel incat sa protejeze calea de rulare şi terenurile adiacente. In cazul zonelor umede şi zonelor din apropierea cursurilor de apa se vor executa lucrari specifice pentru evitarea baltirilor.

va fi limitată folosirea substanţelor antiderapante;



Semnatura:


verificarea secţiunii de scurgere a podeţelor şi curăţarea acestora in caz de colmatare naturală sau de blocare artificială;

limitarea vitezei de rulare pe sectorul in care se produc frecvent accidente şi marcarea corespunzătoare a curbelor care necesită reducerea vitezei.

după realizarea investiţiei, antreprenorul va degaja amplasamentul de lucrările provizorii, care ar putea afecta funcţionalitatea ulterioară a lucrărilor existente şi realizate;

b) Pentru factorul de mediu aer : imbunatatirea fluentei circulatiei autovehiculelor, prin adoptarea vitezelor optime, asigurarea

conditiile de vizibilitate şi semnalizarilor corespunzatoare pentru asigurarea reducerii a consumului specific de carburant, ceea ce determina o reducere corespunzatoare a poluarii şi a riscul poluarilor accidentale;

evitarea mirosurilor neplăcute din zona spaţiilor de parcare prin: amenajarea spatiilor de depozitare a deseurilor, organizarea colectarii periodice a acestora şi transportul la depozite ecologice in vederea depozitarii definitive şi intretinerea sistemului de colectare şi epurare a apelor pluviale.

drumul va fi intreținut corespunzător pentru a evita formarea unor gropi care are conduce la scăderea vitezei de circulație și se va limita folosirea substanțelor antiderapante.

c) Pentru factorul de mediu sol şi subsol : se vor realiza lucrări de consolidare pentru stabilizarea versanţilor; verificarea periodică a rigolelor, şanţurilor şi lucrărilor de artă; limitarea folosirii substanţelor antiderapante; verificarea secţiunii de scurgere a lucrărilor de arta şi curăţarea acestora in caz de colmatare

naturală sau de blocare artificială; limitarea vitezei de rulare pe sectorul in care se produc frecvent accidente şi marcarea

corespunzătoare a curbelor care necesită reducerea vitezei; colectarea apelor pluviale care spală platforma drumului şi preepurarea acestora; intervenţia promtă cu material absorbant in cazul scurgerilor de produse petroliere pe sol se vor lua măsuri corespunzătoare în vederea reducerii la minim a condiţiilor care ar

favoriza apariţia unor poluări accidentale datorate staţionării, funcţionării şi transportului cu utilajele şi mijloacele de transport din dotare sau datorită funcţionării necorespunzătoare;

se va asigura gestionarea conform legislaţiei în vigoare, a tuturor deşeurilor generate ca urmare a lucrărilor execuţie a proiectului şi pe durata funcţionării (colectare selectivă, stocare temporară, transport, valorificare/eliminare prin societăţi specializate autorizate).

nămolurile rezultate in urma epurării apelor uzate de pe spaţiile de parcare, staţiile de distribuţie carburanţi precum şi nămolurile şi grăsimile din separatoarele de grăsimi şi produse petroliere vor fi colectate periodic şi eliminate conform legislaţiei specifice în vigoare (transportate la staţiile de procesare/tratare, după caz);

verificarea periodică a funcţionării şi intreţinerea instalaţiilor prevăzute pentru colectarea şi epurarea apelor meteorice, pentru a se evita deversarea apelor pe sol;

monitorizarea, controlul şi, dupa caz, in anumite zone, restricţionarea traficului in scopul reducerii numărului de accidente;

in cazul unor accidente rutiere in care sunt implicate autovehicule care transportă substanţe periculoase, administratorul drumului va lua măsurile stabilite de comun acord cu autorităţile locale de protecţia mediului şi ISU pentru a remedia in timp cât mai scurt zona cu sol poluat, astfel încât poluarea să nu afecteze şi apele subterane.

d) Pentru zgomot şi vibraţii: pentru protectia impotriva zgomotului a localitatilor afectate se prevad panouri

fonoabsorbante. se vor amplasa bariere de zgomot in zona de intersectie a drumului rutier cu zonele locuite

si cursurile de apa;



Semnatura:


se va lua in considerare, ca măsură de reducere a nivelului de zgomot in preajma zonelor locuite, utilizarea unei imbrăcăminţii asfaltice silenţioase;

in zonele sensibile la zgomot se vor putea impune limite de viteză; după intrarea in funcţiune a lucrării se va efectua monitorizarea nivelului de zgomot

inregistrat in vecinătate. În cazul in care se constată că nu este asigurată protecţia necesară, se vor prevedea măsuri suplimentare, inclusiv măsuri de protecţie la receptor, precum montarea de ferestre tip termopan, care asigură şi o izolare fonică, sau chiar izolarea fonică a faţadelor clădirilor.

e) Pentru deşeuri: deşeurile generate precum şi nămolurile, grăsimile şi produsele petroliere de la statiile de

epurare, grăsimile şi produsele petroliere de la separatoarele de grăsimi, separatoarele de hidrocarburi, vor fi colectate şi eliminate in baza contractelor incheiate cu societăţi autorizate;

menţinerea în stare de bună funcţionare a traseului drumului, astfel încât să se asigure funcţionarea la regim constant a autovehiculelor care tranzitează traseul;

instruirea personalului angajat al unităţilor specializate pentru manipularea şi utilizarea vopselelor, lacurilor şi diluanţilor;

conştientizarea participanţilor la trafic pentru păstrarea curăţeniei; f) Pentru protecţia biodiversitaţii:

pentru diminuarea impactului provocat de mortalitatea directa a speciilor de pasari, cauzata de accidentele auto, se recomanda limitarea vitezei sub 90 km/h în perimetrul sitului ROSPA 0121 – Lacul Brates.

monitorizarea refacerii zonei în primul an de exploatare; verificarea periodică a lucrărilor de artă şi a instalaţiilor de epurare şi decolmatarea lor dacă

este cazul; verificarea gradului de refacere a spaţiilor afectate temporar de lucrări;

g) Pentru aşezările umane, inclusiv mediul social şi economic: asigurarea intreţinerii curente a drumului de către administratorul acestuia astfel incât să fie

evitate blocajele care ar genera creşteri de noxe şi zgomot afectând populaţia din vecinătatea drumului, precum şi accidentele rutiere;

administratorul drumului are obligaţia să asigure fucţionalitatea panourilor fonoabsorbante şi, la nevoie, să aplice măsuri suplimentare de protecţie.

h) Pentru peisaj: după încetarea activităţii, se vor realiza lucrări de reconstrucţie ecologică, prevăzute în proiect.i) Pentru patrimoniul cultural şi istoric: Nu este cazul.

III. 3. Măsuri pentru închidere/demolare/dezafectare şi reabilitarea terenului în vederea utilizării ulterioare, precum şi efectul implementării acestora.Măsurile de reducere a impactului din perioada de dezafectare a proiectului sunt similare celor din timpul construcţiei obiectivelor propuse prin proiect, cu menţiunea că perioada de realizare a acestor lucrări este mult mai mică, impactul asupra mediului fiind mult diminuat.Activitatea de dezafectare trebuie să asigure:

protejarea sănătăţii şi siguranţei publice; reducerea şi - unde este posibil - să elimine daunele ecologice, acolo unde şi dacă au existat

accidental; redarea terenului într-o stare potrivită utilizării lui iniţiale.

IV. Condiţii care trebuie respectate1. În timpul realizării proiectului:a) condiţii de ordin tehnic cerute prin prevederile actelor normative specifice (româneşti sau comunitare), după caz:



Semnatura:


devierile, subtraversările, protejările de cabluri, conducte, canale, căi de telecomunicaţie, se vor realiza numai in condiţiile prevăzute de documentaţiile tehnice aprobate de deţinătorii sau administratorii acestor reţele;

la incheierea lucrărilor de construcţie se vor aplica măsuri de reconstrucţie ecologică a tuturor terenurilor afectate;

pentru prevenirea riscurilor producerii unor poluări in urma unor accidente se vor organiza baze de intreţinere dotate cu personal şi echipamente de intervenţie in caz de accident; beneficiarul lucrării va intocmi programe de intervenţie in cazurile de poluare accidentală;

pe vor respecta prevederile proiectului prezentat in documentaţie şi in raportul la studiul de evaluarea impactului asupra mediului;

se vor respecta prevederile Avizului de Gospodărire a Apelor emis de AN Apele Române; in etapa de construire drumului, cât şi in perioada de operare, se vor respecta prevederile

din legislaţia de mediu in vigoare:- OUG nr.195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări

prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;- Legea apelor nr.107/1996 cu modificările şi completările ulterioare;- Ord. M.M.G.A. nr.161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea

calităţii apelor de suprafaţă in vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă;- Legea nr.458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare;- HG nr.930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea

zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică;- HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare in

mediul acvatic a apelor, cu modificările ulterioare; - Legea nr. 104 /2011 privind calitatea aerului inconjurător;- Ord. M.A.P.P.M. nr.462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind

protecţia atmosferei şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare, cu modificările ulterioare;

- STAS 12574/1987 privind condiţiile de calitate a aerului din zonele protejate;- Ordin MAPPM nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea

poluării mediului, cu modificările ulterioare,- HG nr.1403/2007 privind refacerea zonelor in care solul, subsolul şi ecosistemele

terestre au fost afectate;- HG nr.1408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi

subsolului;- STAS 10009/1988 privind Acustica urbană. Limite admisibile ale nivelului de

zgomot;- HG nr.321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental, republicată,

cu modificările ulterioare,- Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor;- HG nr.856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările ulterioare;- HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările ulterioare;- HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu

modificările ulterioare;- HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de

baterii şi acumulatori;- HG nr.170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate; - HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;- HG nr.1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor

periculoase;- HG nr. 937/2010 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea la introducerea pe



Semnatura:


piaţă a preparatelor periculoase;- HG nr.568/2001 privind stabilirea cerinţelor tehnice pentru limitarea emisiilor de

compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină*, republicata,cu modificările ulterioare

- Ord. M.S. nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările ulterioare;

- Legea nr.10/1995 privind calitatea in construcţii, cu modificările şi completările ulterioare.

- Legea nr.451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000;

- Legea nr.422/2001, republicată, pentru protecţia monumentelor istorice, cu modificările şi completărilor ulterioare;

- Ordonanţa Guvernului nr.43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată ;

b) condiţii de ordin tehnic care reies din raportul privind impactul asupra mediului care integrează concluziile evaluării adecvate, după caz: In perioada realizării lucrărilor constructorul va trebui să adopte tehnologii şi echipamente de lucru prietenoase cu mediul, care să asigure reducerea emisiilor de noxe şi să respecte toate măsurile de protecţie a mediului propuse in raport. In timpul perioadei de execuţie a variantei ocolitoarei se va solicita constructorului indeplinirea următoarelor măsuri privind creşterea eficienţei energetice şi ameliorarea condiţiilor de mediu existente:

utilizarea de tehnologii performante cu rol în reducerea timpului de execuţie, reducerea consumului de materiale şi reducerea consumului energetic;

utilizarea unor materiale de construcţie care respectă standarde înalte de calitate ce vor asigura diminuarea cantităţii de deşeuri rezultate în urma lucrărilor de construcţie;

utilizarea de echipamente moderne, de ultimă generaţie, cu consum redus de combustibil sau utilizarea unor surse alternative de energie (biodiesel);

utilizarea de materiale de construcţii provenite din resurse locale pentru reducerea consumului de carburanţi necesar transportului de materii prime şi materiale;

angajarea unei firme de specialitate care va monitoriza periodic impactul activităţilor de construcţie asupra mediului şi performanţele înregistrate în direcţia protecţiei mediului.

pe perioada realizării lucrărilor raportul de monitorizare va fi predat semestrial către Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi;

c) condiţiile necesare a fi îndeplinite în timpul organizării de şantier se interzice amplasarea organizărilor de şantier şi a bazelor de producţie în albiile şi pe

malurile cursurilor de apă; se interzice amplasarea organizărilor de şantier şi a bazelor de producţie în zonele de

protecţie sanitară a forajelor de alimentare cu apă, se interzice amplasarea organizărilor de şantier şi a bazelor de producţie în zone de

protecţie precum situri arheologice, monumente ale naturii; se interzice ocuparea terenurilor de calităţi superioare pentru amplasamentele

organizărilor de şantier şi bazele de producţie; se interzice amplasarea organizărilor de şantier şi a bazelor de producţie în zonele cu

vegetaţie arboricolă; se interzice amplasarea organizărilor de şantier şi a bazelor de producţie în zonele cu

alunecări de teren şi pe terenuri inundabile; se interzice amplasarea organizărilor de şantier şi a bazelor de producţie în apropierea

zonelor locuite; se va avea în vedere limitarea la un număr cât mai mic de amplasamente pentru fronturile



Semnatura:


de lucru, pentru a determina reducerea emisiilor de poluanţi în mediul înconjurător; se vor folosi materiale şi utilaje care au agrement tehnic de specialitate, muncitorii vor locui în barăci, iar încălzirea acestora se va realiza electric pentru a nu exista

emisii de poluanţi în aer, barăcile vor fi aşezate pe suprafeţe betonate, deşeurile menajere vor fi precolectate în

europubele, apele uzate menajere se vor colecta în toalete ecologice cu bazine vidanjabile, vor fi luate măsuri de depozitare separată a substanţelor periculoase (uleiuri, lubrifianţi) care

să asigure managementul eficient al acestora şi protecţia mediului,În fiecare front de lucru va exista o copie a acordului de mediu emis pentru proiectul analizat in care vor fi menţionate toate măsurile de reducere a impactului pe care constructorul este obligat să le respecte cu stricteţe. Se va asigura respectarea următoarelor condiţii:pentru factorul de mediu aer:

se vor lua măsuri pentru limitarea emisiilor de praf printr-o bună organizare de şantier, astfel încât să se asigure protecţia atmosferei;

minimizarea emisiilor asociate surselor mobile se va asigura prin utilizarea vehiculelor corespunzatoare din punct de vedere tehnic;

pentru factorul de mediu apă: este interzisă depozitarea de materii prime, materiale, deşeuri precum şi staţionarea

utilajelor în albia cursurilor de apă; pe perioada executiei lucrărilor, reparaţia utilajelor şi a mijloacelor de transport se va face în

unitaţi specializate; titularul are obligaţia de a lua măsuri de prevenire a evacuărilor necontrolate de ape uzate în

perioada de execuţie a investiţiei, este interzisă deversarea de ape uzate, reziduuri sau deşeuri în apele de suprafaţă; gradul de epurare asigurat pentru apele vidanjate este cel impus de normativul NTPA 002

NTPA 002/2002 aprobat prin HG nr. 188/2002, pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările ulterioare;

nu se vor crea depozite de carburanţi în cadrul organizărilor de şantier.pentru factorul de mediu sol/subsol:

se vor utiliza doar mijloace auto şi utilitare care corespund din punct de vedere tehnic normelor specifice;

circulaţia cu mijloace auto se va face cu precădere pe căile de acces existente, se va evita decopertarea solului şi îndepǎrtarea vegetaţiei pe o suprafaţǎ mai mare decât cea

strict necesarǎ, depozitarea provizorie a pamântului excavat se va realiza pe suprafeţe cât mai reduse; refacerea solului (daca este cazul) în zonele unde acesta a fost afectat temporar prin lucrarile

de excavare, depozitare de materiale, staţionare de utilaje în scopul redării în circuit la categoria de folosinţa initială;

pentru efectuarea lucrărilor de construcţie se recomandă folosirea de mijloace de transport a materialelor şi a deşeurilor prevăzute cu mijloace de protecţie împotriva împrăştierii lor pe traseele de circulaţie, conform normelor impuse prin lege;

pentru gestionarea deşeurilor: gestionarea deşeurilor se va realiza in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare; se interzice depozitarea necontrolată a tuturor tipurilor de deşeuri rezultate în timpul

execuţiei proiectului gestionarea deşeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea umană şi fără a

dăuna mediului, în special:a)fără a genera riscuri pentru aer, apa, sol, faună sau floră;b)fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;c)fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.



Semnatura:


deşeurile generate vor fi colectate selectiv şi depozitate temporar corespunzător prevederilor legislaţiei specifice în spaţii special amenajate, în vederea eliminării/valorificării;

deşeurile de materiale de construcţii precum şi cele rezultate din demolări vor fi stocate temporar pe platforme speciale în vederea pregătirii pentru reutilizare/valorificare la structura drumului sau vor fi predate, pe baza de contract, către un prestator de servicii autorizat.

deşeurile menajere şi cele asimilabile, colectate separat în containere tip pubelă vor fi predate periodic către o societate autorizată de salubrizare în vederea eliminării la un depozit autorizat de deşeuri

deşeurile reciclabile vor fi predate în vederea valorificării prin societăţi specializate autorizate.

transportul deşeurilor rezultate în timpul execuţiei proiectului se va face cu respectarea prevederilor HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României.

în incinta organizarilor de şantier vor fi amenajate zone speciale pentru depozitarea temporară, pe categorii a deşeurilor. Stocarea deşeurilor se va face in recipienţi adecvaţi tipului de deşeu.

pentru protecţia biodiversităţii: zonele propuse in proiect a fi afectate temporar / permanent de lucrări vor fi strict delimitate

in teren, pentru a preveni deteriorarea suprafeţelor învecinate; este interzisă afectarea de către lucrări a altor suprafeţe decât cele strict prevăzute in proiect; este interzisă distrugerea pajiştilor, fâneţelor şi a altor tipuri de suprafeţe, altele decât cele

afectate de lucrările prevăzute prin proiect. este interzisa capturarea sau uciderea oricaror exemplare de fauna ce vor fi intalnite in

perimetrul traseului Variantei ocolitoare Galati; este interzisă deschiderea de noi căi de acces, în afara celor prevăzute prin proiect; lucrările se vor realiza etapizat, astfel încât perioada de refacere a zonelor afectate temporar

să fie minimă şi pentru a diminua impactul asupra biodiversităţii locale; se vor folosi echipamente şi tehnologii moderne, astfel încât emisiile de poluanţi atmosferici,

zgomot şi vibraţii să fie cât mai mici; nu se va lucra in timpul nopţii, deoarece lucrul in timpul nopţii ar necesita folosirea unor

surse de lumină care ar atrage insectele in cadrul fronturilor de lucru; organizările de şantier se vor amplasa într-o zonă în care există utilităţi dar în care nu sunt

specii importante de floră şi faună; staţiile de betoane, staţiile de mixturi asfaltice, depozitele de ciment şi de carburanţi vor fi

amplasate in organizarea de şantier in afara ariilor protejate; alimentarea utilajelor cu carburant se va face numai in cadrul organizării de şantier. Este

interzisă alimentarea cu carburanţi in cadrul fronturilor de lucru. organizările de şantier vor fi dotate cu instalatii de epurare a apelor uzate ; este interzisă eliminarea apelor uzate inainte de a fi epurate corespunzător; se vor preveni scurgerile accidentale de hidrocarburi, pastă de ciment sau alte substanţe

folosite pentru realizarea lucrărilor ; este interzisă constituirea depozitelor temporare de materiale de construcţii, în afara

organizărilor de şantier; antreprenorul se va sigura că toate lucrările în care se folosesc ciment, mortar sau alte

substanţe liant sunt turnate în cofraje ce nu permit scurgerea de substanţe în mediul acvatic; pe parcursul realizărilor de construcţie şi la finalizarea acestora, albiile vor fi degajate de

orice fel de materiale care ar împiedica curgerea normală a apelor ; pe parcursul realizărilor de construcţie este interzisă extracţia de nisipuri şi pietrişuri din

albia râului Siret ; este interzisă parcarea utilajelor şi mijloacelor de transport în afara organizărilor de şantier;



Semnatura:


spălarea şi reparea utilajelor se vor face numai in centre autorizate, departe de albia râului Siret;

echipamentele hidraulice ce vor acţiona în şi în vecinătatea cursurilor de apă vor folosi lichide hidraulice netoxice şi biodegradabile;

se va asigura dotarea utilajelor cu dispozitive de reducere a zgomotului, astfel încât să corespundă nivelului de zgomot maxim;

este interzisă depozitarea materialelor de construcţie şi a deşeurilor in afara zonelor special prevăzute

materialele de construcţie vor fi stocate in cadrul unor depozite compartimentate şi acoperite;

materialele de construcţie vor fi manevrate cu grijă, astfel încât să nu existe niciun fel de emisii;

deşeurile vor fi colectate in spaţii special amenajate; deşeurile vor fi colectate şi depozitate selectiv numai in pubele amplasate in spaţii special

amenajate şi vor fi eliminate periodic; este interzisă evacuarea deşeurilor lichide în apele de suprafaţă sau in vecinătatea acestora; vehiculele care transportă materiale de construcţie şi utilajele din şantier vor folosi pentru

deplasare numai drumurile de exploatare existente. Este strict interzisă pătrunderea acestora in spaţiile ocupate de vegetaţie spontană existente in zona amplasamentului ;

se va asigura respectarea strictă a drumurilor de exploatare existente şi deplasarea cu viteză redusă pentru a limita emisiile de praf;

drumurile de pământ folosite pentru accesul la amplasament vor fi in permanenţă stropite pentru a diminua emisiile de praf ;

după decopertare, stratul de sol fertil se va depozita separat de solul nefertil; pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive in zonă, se recomandă cu stricteţe utilizarea

pentru recopertare a solului fertil decopertat iniţial astfel încât să se păstreze proprietăţile iniţiale ale solului vegetal;

pe parcursul şi după terminarea lucrărilor de construcţii - montaj, amplasamentul se va elibera de deşeuri şi resturi de materiale, pentru a nu afecta calitatea solului fertil;

se va asigura respectarea planului de monitorizare propus de eleboratorii raportului privind impactul asupra mediului să fie impusă prin caietul de sarcini pe baza căruia vor fi atribuite lucrările de construcţie ;

dacă in urma monitorizării emisiilor se vor înregistra depăşiri ale limitelor impuse prin legislaţia in vigoare, care pot afecta populaţiile din zona analizată, se recomandă oprirea temporară a lucrărilor şi remedierea situaţiei (repararea utilajelor, folosirea de filtre, montarea unor panouri fonoabsorbante;

la finalizarea lucrărilor de construcţie, amplasamentul va fi ecologizat pentru a permite refacerea biocenozei iniţiale, cu excepţia zonelor ocupate definitiv de ampriza drumului;

la finalizarea lucrărilor, constructorul va degaja amplasamentul de lucrări provizorii;Pentru prevenirea potenţialelor accidente rezultate ca urmare a activităţilor desfăşurate este necesară adoptarea următoarelor măsuri:

Elaborarea, in conformitate cu legislatia in vigoare a unui Plan de prevenire a poluarilor accidentale şi numirea unei persoane responsabile cu protectia factorilor de mediu, atat in cadrul punctelor de lucru, cat şi in cadrul organizarii de santier.

Urmărirea modului de funcţionare a utilajelor, a etanşeităţii recipientelor de stocare a uleiurilor şi carburanţilor pentru mijloacele de transport şi utilajele de construcţie;

Realizarea de împrejmuiri, semnalizări şi alte avertizări pentru a delimita zonele de lucru; Realizarea tuturor semnalizatoarelor rutiere necesare, în special cele privind regimul de

viteză şi prioritate, amplasate astfel încât să permită participanţilor la trafic să le perceapă şi să acţioneze;

Identificarea zonelor cu alunecări de teren, semnalizarea acestora şi realizarea de lucrări de



Semnatura:


stabilizare; Verificarea înainte de intrarea în lucru a utilajelor şi mijloacelor de transport dacă acestea

funcţionează la parametrii optimi şi dacă nu au eventuale defecţiuni care ar putea conduce la eventuale scurgeri de combustibili;

Verificarea la perioade normate, a instalaţiilor electrice, de aer comprimat, inflamabile, toxice şi periculoase, dacă funcţionează la parametrii optimi;

Pentru prevenirea riscurilor producerii unor poluări în urma unor accidente, se vor întocmi programe de intervenţie care să prevadă măsurile necesare, echipele, dotările şi echipamentele de intervenţie în caz de accident;

Acţionarea imediată în caz de accidente a autorităţilor abilitate, luarea de măsuri pentru înlăturarea poluanţilor şi refacerea ecologică a zonei afectate;

Pentru siguranţa circulaţiei se vor instala: parapete, indicatoare rutiere, indicatoare cu mesaje variabile, marcaje rutiere, împrejmuire;

e) Planul de monitorizare a mediuluiMonitorizarea se va face prin determinarea condiţiilor inaintea inceperii activităţii antropice cu potenţial impact asupra mediului, in timpul desfăşurării acesteia şi după incheierea ei, pentru a vedea dacă s-au modificat caracteristicile mediului.Pentru determinarea stării iniţiale a mediului se vor efectua următoarele analize:

pentru sol: prelevarea de probe de pe traseul drumului proiectat şi din incinta organizărilor de şantier şi determinarea concentraţiilor de metale grele şi de hidrocarburi;

pentru aer: prelevarea de probe de pe traseul drumului proiectat şi determinarea concentraţiilor de SOx, NOx, NH3, pulberi totale in suspensie şi pulberi sedimentabile;

nivelul zgomotului va fi măsurat atat in incinta organizarilor de santier a bazelor de productie si in punctele de lucru, cat şi pe traseul variantei de ocolire in executie;

pentru apa de suprafaţă se vor preleva probe din Lacul Brateş;Aceste determinări vor folosi ca probe martor, pentru determinarea stării iniţiale a mediului pe amplasamentul analizat. Monitorizarea in timpul perioadei de construcţie a Variantei ocolitoare Galatii Planul de monitorizare obligatoriu va fi intocmit şi inaintat spre avizare APM Galati inaninte de inceperea lucrărilor de execuţie.In această perioadă vor fi monitorizaţi toţi factorii de mediu prin prelevări de probe in următoarele puncte: in amplasamentul lucrărilor; in cadrul organizărilor de şantier; in bazele de producţie şi punctele de lucru.Se vor folosi pe cât posibil, aceleaşi puncte de monitorizare utilizate pentru determinarea stării iniţiale a mediului, pentru a asigura reprezentativitate datelor obţinute. Pentru determinarea stării mediului in perioada executării lucrărilor de construcţie se vor efectua următoarele analize:

pentru aer: pentru determinarea concentraţiei de poluanţi atmosferici şi pulberi vor fi prelevate lunar probe din perimetrul organizării de şantier şi din zonele de lucru;

pentru determinarea nivelului zgomotului şi a vibraţiilor se vor face lunar măsurători in cadrul fiecărei zone de lucru;

pentru apă şi sol : vor fi prelevate lunar probe din perimetrul fronturilor de lucru; deşeuri : se va realiza raportarea semestrială către autoritatea de mediu privind gestiunea

deşeurilor generate in timpul lucrărilor de construcţie (tipuri de deşeuri codificate conform HG 856/2002, cantităţile rezultate din activităţile de construcţie/reabilitare, destinaţia finală a acestora.

pentru biodiversitate : vor fi facute monitorizări ale stării vegetaţiei şi faunei in perimetrul fronturilor de lucru;Pentru o protectie eficienta a siturilor Natura 2000, ROSPA 0121 – Lacul Brates si ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior, pentru speciile de păsări de interescomunitar si a avifaunei se recomanda un program de monitorizare atat in faza de construire cat si in faza de



Semnatura:


exploatare a drumului pentru a putea observa evolutia avifaunei si a stabili masuri suplimentare, dupa caz.Programul de monitorizare va fi corelat cu datele deja obtinute astfel incat sa se poata stabili date relevante cu privire la pasarile cuibaritoare, pasarile aflate in pasaj, oaspetii de vara, oaspetii de iarna, pasarile sedentare si cele migratoare care pot migra pe deasupra traseului drumului precum si evolutia acestora ca urmare a implementarii proiectului.Ca metode de colectare si evaluare a datelor se va folosi metoda transectelor in punte pentru speciile cuibaritoare, sedentare si care ierneaza si metoda punctelor fixe pentru speciile migratoare.Perioadele in care se vor efectua monitorizarile avifaunei vor tine cont de fiecare categorie avifenologica.Se recomanda ca in cadrul fiecarui stadiu de monitorizare sa fie alocat un numar suficient de zile de colecatre a datelor care sa cuprinda toate etapele unui stagiu, astfel:

a) pasari cuibaritoare: 6 deplasari care sa acopere ata perioada de cuibarit cat si cea de cresteree a puilor

b) pasari de pasaj: 6 deplasari pentru fiecare perioada de migratie(de primavara sau toamna) care sa cuprinda inceputul, varful si sfarsitul perioadei de migratie;

c) pasari oaspeti de iarna: un numar de 8 deplasari care sa cuprinda venirea pasarilor în zonele de iernare, dinamica din zonele de iernare si plecarea lor catre locurile de cuibarit;

d) pasari sedentare: un numar de 4 deplasari în afara de cele pentru monitorizarea în pasarilor cuibaritoare si a celor care ierneaza.

Obiective si indicatori de monitorizare:

Grupa de pasari Obiective IndicatoriPasari cuibaritoare Monitorizarea comportamentului

pasarilor cuibaritoare în perioada de constructie si exploatare a centurii ocolitoare.

Planificarea etapelor de constructie astfel încât sa nu se suprapuna cu perioada de cuibarire a acestor specii.

Completarea datelor actuale cu cele obtinute din programul de monitorizare

Evidentierea comportamentului pasarilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul initial

Respectarea perioadelor recomandate de monitorizare

Pasari de pasaj si migratoare

Monitorizarea dinamicii migratiei în perimetrul centurii cât si zonele adiacente;

Monitorizarea comportamentului speciilor de pasaj pe durata constructiei, în vederea asigurarii unor conditii optime de pasaj.


Evidentierea comportamentului pasarilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul initial

Pasari de iernat Monitorizarea comportamentului speciilor care ierneaza în sit în sectoarele traseului centurii care se suprapune sau care se învecineaza cu aceasta.


Pasarile care folosesc în prezent terenurile agricole ce urmeaza a fi ocupate de centura (pentru hranire)

Monitorizarea calitatii si cantitatii habitatelor de terenuri agricole din siturile Natura 2000 si din vecinatatea acestora ramase integre.




Semnatura:


Intrucat nu au fost identificate habitate si specii de flora de interes comunitar monitorizarea zonelor de vegetatie identificate se va desfasura prin:

Monitorizarea parametrilor care caracterizeaza starea ecosistemelor in zonele de suprapunere a costructiilor pentru Varianta de ocolire Galati cu siturile natural protejate;

Monitorizarea lucrarilor de aducere la starea initiala a zonelor afectate in perioada de constructie;

Monitorizarea si cuantificarea efectelor lucrarilor de imbunatatire a conditiilor de mediu din ecosistemele afectate in perioada de constructie;

Rezultatele acestor monitorizări vor fi sintetizate, analizate şi raportate semestrial către Agenţia de Protecţie a Mediului Galaţi la sfârsitul fiecarui stagiu din programul de monitorizare, iar la finalizarea lucrarilor de constructie se va înainta un raport final. La prima raportare se vor prezenta şi contractele încheiate cu unităţi autorizate pentru preluarea fiecărui tip de deşeu in vederea tratării / eliminării / reciclării.

2. În timpul exploatării:a) condiţiile necesare a fi îndeplinite în funcţie de prevederile actelor normative:

managementul deşeurilor generate pe amplasament în perioada de funţionare se va realiza în conformitate cu legislaţia de mediu în vigoare.

se interzice depozitarea necontrolată a deşeurilor generate din activitate. colectarea şi stocarea temporară a deşeurilor generate din activitate se va face în spaţii

special amenajate. valorificarea/eliminarea deşeurilor rezultate se va face prin intermediul unor societăţi

specializate autorizate.b) condiţii care reies din raportul privind impactul asupra mediului, respectiv din cerinţele legislaţiei comunitare specifice, după caz: Beneficiarul va respecta toate măsurile propuse de specialişti pentru reducerea potenţialului impact asupra biodiversitătii care poate fi identificat in urma activităţilor de monitorizare. c) respectarea normelor impuse prin legislaţia specifică din domeniul calităţii aerului, managementul apei, managementul deşeurilor, zgomot, protecţia naturii: conform legislaţiei în vigoare.d) zgomotul produs de activităţile de pe amplasament nu trebuie să depăşească limitele prevăzute de STAS 10009/88 pentru incinte industriale 65 Db, curba de zgomot Cz60e) planul de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de mediu care urmează a fi monitorizate, a periodicităţii, a parametrilor şi a amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecărui factor.Planul de monitorizare in perioada de operare a Variantei ocolitoare Galaţi In această perioadă se vor efectua următoarele categorii de analize:

pentru apă: monitorizarea semestrială a concentraţiilor de poluanţi in apele pluviale impurificate prin spălarea carosabilului de către precipitaţii, in zona separatoarelor de hidrocarburi;

pentru aer : determinarea semestrială a concentraţiilor de poluanţi din aer, pe traseul noului drum;

pentru zgomot : măsurarea semestrială a nivelului zgomotului pe traseul drumului in vecinătatea zonelor locuite;

pentru sol: monitorizarea semestrială a pH – ului şi a concentraţiilor de poluanţi din sol, la circa 2 m de ampriza drumului, la inceputul şi la sfârşitul noului drum;

Beneficiarul va respecta toate măsurile propuse pentru reducerea potenţialului impact care poate fi identificat in urma activităţilor de monitorizare. Se recomandă ca monitorizarea mediului pe amplasamentul drumului nou proiectat să se facă in primul an de la darea acestuia in folosinţă. Rezultatele monitorizării din perioada de exploatare a variantei ocolitoare Galati se vor raporta către A.P.M. Galaţi, cât şi către celelalte autorităţi



Semnatura:


competente până la sfărşitul primului an de exploatare. Dacă nu vor fi inregistrate depăşiri ale limitelor legale, nu mai este necesară monitorizarea ulterioară. Dacă vor fi inregistrate depăşiri, se va continua monitorizarea, conform specificaţiilor, şi se vor lua toate măsurile necesare pentru reducerea impactului. In perioada de exploatare se va realiza:

verificarea gradul de refacere a suprafeţelor afectate temporar de lucrările de construcţie; verificarea periodică a sistemului de captare, epurare şi evacuare a apelor pluviale; verificarea periodică a calităţii solului din zona de influenţă.

Datele vor fi raportate la APM Galaţi la sfărşitul anului calendaristic.

3. În timpul închiderii, dezafectării, refacerii mediului şi postînchidere:a) condiţiile necesare a fi îndeplinite la închidere/dezafectare/demolare:

desemnarea de către titular a unei persoane responsabile cu siguranţa obiectivului; punerea în siguranţă a obiectivului; marcarea zonei obiectivului prin afişare de plăcuţe avertizoare si interzicerea accesului

persoanelor neautorizate în zonă; oprirea alimentării cu energie electrică; demontarea construcţiilor şi valorificarea/eliminarea materialelor rezultate; managementul deşeurilor generate pe amplasament în perioada de dezafectare se va realiza

în conformitate cu legislaţia de mediu în vigoare; colectarea deşeurilor generate în spaţii amenajate şi valorificarea/eliminarea lor

corespunzătoare prin firme autorizate; materialele feroase şi neferoase, precum şi cele provenite din construcţii vor fi valorificate

prin societăţi autorizate; îndepărtarea materialelor potenţial periculoase si eliminarea acestora prin firme autorizate; asigurarea pazei non-stop a obiectivului şi menţionarea într-un registru de evidenţă a tuturor

evenimentelor ce apar pe amplasamentul instalaţiei; notificarea APM Galaţi şi GNM – CJ Galaţi asupra oricărui eveniment produs pe

amplasamentul obiectivului; respectarea normelor de protecţia muncii si PSI; realizarea de investigaţii privind nivelul de contaminare a factorilor de mediu; ecologizarea întregului amplasament, după dezafectarea tuturor componentelor obiectivului;

b) condiţii pentru refacerea stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului – conform Planului de refacere a mediului.c) planul de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de mediu care urmează a fi monitorizate, a periodicităţii, a parametrilor şi a amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecărui factor: nu este cazul.

V. Informaţii cu privire la procesul de participare a publicului în procedura derulată:Publicul a fost informat cu privire la parcurgerea fiecărei etape procedurale prin anunţuri în mass media, pe site-ul ARPM Galati/APM Galaţi, la sediul autorităţilor publice administrative, pe site-ul societăţii, la sediul societăţii, astfel:

Anunţurile privind depunerea solicitării au apărut în ziarul Adevărul din data de 12.09.2012 şi a fost afişat la sediile Primăriei Vânători în data de 11.09.2012, Primăriei Smârdan în data de 12.09.2012, Primăriei Şendreni în data de 11.09.2012, Primăriei Braniştea în data de 11.09.2012, rimăriei Mun. Galaţi în data de 11.09.2012.

Anunţul cu privire la depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu a a fost afişat pe site-ul şi la avizierul APM Galaţi în data de 26.09.2011;

Anunţurile privind decizia etapei de încadrare au apărut în ziarul Evenimentul Zilei din data de 12.01.2013 şi a fost afişat la sediile Primăriei Vânători în data de 11.01.2013, Primăriei



Semnatura:


Smârdan în data de 11.01.2013, Primăriei Şendreni în data de 11.01.2013, Primăriei Braniştea în data de 11.01.2013, rimăriei Mun. Galaţi în data de 11.01.2013.

Anunţul cu privire la decizia etapei de încadrare a fost afişat pe site-ul APM Galaţi în data de 07.01.2013;

Afişare îndrumar privind întocmirea raportului privind impactul asupra mediului pe site-ul APM Galati în data de 05.02.2013;

Variantele Studiului de evaluare adecvată au fost postate pe pe site-ul A.P.M. Galaţi în data de 20.03.2013, 28.06.2013, 26.08.2013 şi 11.10.2013

Variantele Raportului privind impactul asupra mediului au fost afişate pe site-ul APM Galaţi în data de 12.12.2013, 13.02.2014 şi 19.02.2014;

Anunţul cu privire la depunerea raportului privind impactul asupra mediului şi de realizare a dezbaterii publice a raportului privind impactul asupra mediului a fost afişat pe site-ul/avizierul APM Galaţi în data de 24.12.2014;

Anunţul cu privire la depunerea raportului privind impactul asupra mediului şi de realizare a dezbaterii publice a raportului privind impactul asupra mediului a fost publicat în ziarul Adevărul din 22.12.2013 şi afişat la sediul si pe site-ul C.N.A.D.N.R. în data de 19.12.2013 la sediile Primăriei Mun. Galaţi in data de 20.12.2013, Primăriei Braniştea în data de 20.12.2013, Primăriei Şendreni în data de 19.12.2013, Primăriei Smârdan în data de 19.12.2013, Primăriei Vânători în data de 19.12.2013.

La dezbaterea publică organizată în data de 15.01.2014 la sediul Universităţii „Dunărea de Jos” din galati, Facultatea de Ştiinţe de Mediu s-au înregistrat observaţii din partea publicului, la documentaţia de solicitare, cărora li s-a răspuns în cadrul dezbaterii.

Afişare pe site-ul APM a raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului actualizat în data de 09.01.2013;

Anunţul cu privire la emiterea acordului de mediu a fost afişat pe site-ul APM Galaţi în data de 17.03.2014;

Anunţul cu privire la emiterea acordului de mediu: publicare în ziarul xxxx din xxxx, afişarea la sediul Primăriei xxxxxx în data de 10.02.2014;

Nu au fost înregistrate propuneri/observaţii ale publicului interesat pe întreaga perioadă de derulare a etapelor procedurale de evaluare a impactului asupra mediului.

S-au solicitat completări/revizuiri ale Studiului de evaluare adevcată şi ale Raportului privind impactul asupra mediului.

În conformitate cu prevederile art. 15, alin. 2, lit. a), din O.U.G. nr. 195/2005, privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, titularul are obligaţia de a notifica autoritatea competentă pentru protecţia mediului dacă intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare, precum şi modificări ale condiţiilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare, înainte de realizarea modificării.

La finalizarea lucrărilor, titularul proiectului notifică A.N.P.M. în vederea efectuării unui control de specialitate pentru verificarea respectării prevederilor acordului de mediu. Procesul-verbal încheiat de A.N.P.M. la verificarea respectării prevederilor prezentului acord de mediu, se anexează şi face parte integrantă din procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor.

Prevederile prezentului act se pot revizui în condiţiile specificate în art. 46 din Ord. M.M.P. nr. 135/2010, privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private, în cazul în care se constată apariţia unor elemente noi, necunoscute la data emiterii prezentei notificări



Semnatura:


Prezentul acord de mediu este valabil pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului.

Nerespectarea prevederilor prezentului acord atrage suspendarea şi anularea acestuia, după caz.

Prezentul acord poate fi contestat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările ulterioare şi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Prezentul acord de mediu conţine 79 (şaptezeci şi nouă) pagini.



Semnatura:

apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/arpm galati/2014/acorduri/proiect... · web viewpentru...

Documents