Contractor: Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Imbunatatiri Funciare I.N.C.D.I.F. – „ISPIF” Bucureşti

Obiectivul general: 4BPM Numarul/codul proiectului: 4.1.4Anul inceperii Anul finalizariiziua,luna: 17.10.2012 ziua, luna: 15.12.2014 Durata (luni): 26

Denumirea Cercetari privind oportunitatea unor noi solutii de asigurare a necesarului proiectului: de apa in corelare cu schemele de gospodarire a apelor cu alimentare

preponderent gravitationala

Denumirea fazei 3:Soluţii alternative de irigare a terenurilor agricole

Persoana de contact (Directorul de proiect): Datele de contact: tel/fax/e-mail: Dr. Ing. Daniel STATE 021 332 59 57/021 332 46 00

E-mail: secretariatgeneral@ispif.rodanielstate@yahoo.com

Obiectivele proiectului

Obiectivul proiectului conform ADR OPAC 2020 consta in: Evaluarea potenţialului de bunuri publice de mediu oferite de către exploataţiile agricole în contextul valorificării specificităţii locale pentru producţia agro-zootehnică.

Obiectivul general al proiectului este acela de a identifica soluţii şi zone geomorfologice şi pedoclimatice la alimentarea gravitaţională a amenajărilor interioare de irigaţii (ploturi).

Obiectivul etapei consta in: Soluţii alternative de irigare a terenurilor agricole

Sursa de baza pentru alimentare cu apa a amenajarilor de irigatii o constituie Dunarea si afluentii sai, in principal raurile Mures, Olt, Arges, Siret, Prut. Se estimeaza ca Dunarea asigura apa pentru cca. 85% din suprafata amenajata pentru irigatii.

Cea mai mare parte din aceasta suprafata este situata pe terasele din lungul Dunarii. In unele cazuri amenajarile sunt amplasate la peste 200 m deasupra sursei de apa si cerintele de energie electrica pentru pomparea apei sunt mari.

Pentru eficientizare trebuie respectate limitele de utilizare profitabila a amenajarilor.

Obiectivul fazei nr. 3Soluţii alternative de irigare a terenurilor agricole

Activitati

Activitatea 3.1.: Aductiunea gravitationala a apei

Activitatea 3.2.: Alimentare din acumulari cu rol multiplu

Activitatea 3.3.: Alimentare din panza freatica

• Inventarierea sistemelor de irigatii existente cu aductiune gravitationala aapei

129 de sisteme → 265.306 ha (9% din suprafata totala a sistemelor de irigatii).

98 de sisteme sunt alimentate in totalitate gravitational → 160.957 ha 31 de sisteme cu aductiune mixta (510.858 ha) → 104.359 ha alimentate

gravitational

Perspective de dezvoltareSistemele si subsistemele “gravitationale” ar putea reprezenta coloanavertebrala a sectorului de irigatii in viitor:

Eliminare pomparilor de alimentare si repomparilor → costuri energeticemai reduse → tarife de livrare mici

Dimensiuni medii – mici → canale putine si de dimensiuni reduse →pierderi de apa reduse → costuri de exploatare si de intretinere asociateacestora sunt mici

Includere in programele de investitii

Canalul Siret - Baragan Km 0 - 27 Canalul Siret – Baragan Km 27 - 50

Tronsonul 0 – 50 km → 116.000 ha irigate

Pufesti–Ruginesti–Panciu: 23.295 ha Biliesti–Slobozia–Ciorasti: 23.805 ha Gologanu – Nanesti: 48.270 ha Cotesti – Rm. Sarat Nord: 20.361 ha

STADIUL LUCRARILOR Inceperea lucrarilor - 1987

Tronson priza – km 5,7 km: finalizat

Tronsonul 5,7 – 50 km 35% - excavatii, betonare pe

unele de canal si subtraversari 98% - poduri CF 93% - poduri DN, DJ si DC 85% - devieri linii electrice

Sistem Supr.(ha)

Sgrav.(ha)

Pompare Mnet η T Consum energie

S (ha) Hp (m) (mc/ha) Mwh/an Kwh/haRuginesti 23 295 16 356 6 939 131 2 400 0,598 11 461,00 492Cotesti 20 361 1 577 18 784 82 2 400 0,598 10 017,61 492R. Sarat S. 34 720 4 035 30 685 175 2 400 0,598 17 082,24 492Buzau 122 500 7 500 115 000 45 2 000 0,598 50 225,00 410TOTAL VEST 200 876 29 468 171 408 45 - 175 2 000 0,598 88 785,85 442

Biliesti 23 550 23 550 0 - 2 100 0,598 13 083,80 556Gologanu 48 270 22 248 24 730 10 2 300 0,625 23 618,00 507Bogza 90 840 66 885 23 955 42,3 2 300 0,625 50 770,00 559Pogoanele 132 750 132 750 0 - 2 400 0,618 77 420,00 583TOTALMAL EST 295 410 245 433 48 685 10 – 42,3 2 100-

2 4000,5980,625 164 891,8 0,558

TOTALS.B. 496 286 274 901 220 093 10 - 175 - 253 677,65 513

c) Energia consumata in statiile de pompare de alimentare si repompare

Tabel nr. 1.19Nr. crt.

Sistemul

S (ha)

M net 50%

(mc/ha)

Hp

(m)

η T

E Total

Mwh/an SpecificaKwh/ha

0 1 2 3 4 5 6 7

1.

Ruginesti-Pufesti-Panciu 23 295

2 400

(15,3) (9,587) 2 893,50 (124)

- treapta I 5 204 41 0,587 1 652,70 317

- treapta a II-a 2 279 45 0,587 919,60 403

- treapta a III-a 895 45 0,587 321,20 359

2.

Cotesti Rm.Sarat Nord 20 361

2 400

(53,3) (0,587) 12 080,73 (593)

- treapta I 18 784 32,5 0,587 6 802,81 362

- treapta a II-a 13 410 31,5 0,587 4 705,30 351

- treapta a III-a 2 854 18,0 0,587 572,62 201

3.

Rm. Sarat Sud 34 720

2 400

(64,5) (0,587) 24 954,83 (719)

- treapta I 30 685 35 0,587 11 967,15 390

- treapta a II-a 12 255 70 0,587 9 555,96 780

- treapta a III-a 4 401 70 0,587 3 431,72 780

4.

Buzau - Sarata 122 500

2 000

(22) (0,587) 25 000,32 (204)

- treapta I 115 000 15 0,587 16 008,00 139

- treapta a II-a 59 400 15 0,587 8 268,48 139

- treapta a III-a 5 200 15 0,587 723,84 139

5. Biliesti -Slobozia-Ciorasti 23 550 2 100 - - - -

6.

Gologanu Nanesti 46 618 - (2,8) - 6 921,00 (148)

- treapta I

20 570 2 200 5 0,564 1 095,00 53

2 900* 18 000 5 0,180 3 952,00 1 363

1 700** 5 000 5 0,180 643,00 378

- treapta a II-a 900* 18 000 5 0,180 1 231,00 1 368

7.

Bogza Balta Alba 90 840

2 300

(6,0) (0,587) 5 229,60 (58)

- treapta I 9 233 12,8 0,587 1 193,90 129

14 722 13,4 0,587 1 896,20 128

- treapta a II-a 8 438 16,0 0,587 1 363,80 162

3 458 28,9 0,587 775,70 224

8. Pogoanele - Fundata 132 750 2 400 - - - -

TOTAL 494 634 - - - 77 080,00 156

 

LUCRARI EXECUTATEVechiul curs al Oltului; Priza; BA-SPA;

BR-SPA; Canal; SRP; Canal; Partea

finala a canalului (Km 13,0).

priza gravitationala in digul stang al acumularii Draganesti.

canalul casetat, ingropat, din betonarmat format din 3 fire (3,05 km,70 m3/s);

SPA Draganesti (Qi=150 m3/s,Hp=34 m); SRP Draganesti (Qi=150 mc/s,Hp=18 m); canalul de legatura de 1,4 km intre SPA

si SRP Draganesti; 11,6 km canal, aval SRP Draganesti 2 canale de alimentare cu priza in

derivatie – sistem Ipotesti I Sud Posibilitate irigare – 14.428 ha

Sisteme de irigatii cu alimentare gravitationala si prin pompare

Suprafete alimentate gravitational si prin pompare

Sistem Alimentare Total

Pompare Gravitational

(ha) (ha) (ha)Ipotesti I Sud - 14 428 14 428

Ipotesti II Sud 5 986 26 033 32 019

Ipotesti III 52 980 78 796 131 776

Ipotesti IV 68 758 47 845 116 603

Nord Calnistea

- 58 814 58 814

Naipu - 15 000 15 000

TOTAL 127 724 240 916 368 640

La nivelul anului 1989 erau 31 de sisteme mixte care acopereau o suprafata de510.858 ha, din care 104.359 ha erau alimentate gravitational.

Sistemele de irigatii cu aductiune gravitationala ar putea fi motorulconsolidarii sectorului de irigatii datorita faptului ca sunt sisteme cudimensiuni relativ reduse care nu solicita o exploatare complexa si costurilede intretinere si reparatii sunt mai mici ceea ce conduce la costuri redusepentru serviciile de irigatii datorita neincluderii costurilor energiei depompare pe aductiuni.

Constrangerea principala din cauza careia intensitatea irigatiei in acesteamenajari este interesul scazut al beneficiarilor. Din aceasta cauza, din cele129 de asemenea sisteme de irigatii, la nivelul anului 2013 numai 25 au statutde utilitate publica.

Spatiul Siret - Baragan Din suprafata de 500.000 ha prevazuta a se iriga, 55% (274 901 ha) va fi alimentata

gravitational iar restul va fi alimentat prin pompare (cu inaltimi totale de pomparecuprinse intre 10 m si 175 m).

Consumul mediu de energie pentru aductiunea apei este de 77 080 MWh/an din careo parte ar putea fi compensat din productia de 24 000 MWh/an preconizata a seobtine din amenajarile hidroelectrice prevazute a se realiza.

Pentru stabilirea oportunitatii si eficientei lucrarilor, a indicatorilorspecifici si etapizarii lucrarilor sunt necesare:

o Reactualizarea studiului de fundamentare privind amenajarea interspatiuluiSiret – Baragan atat din punct de vedere al canalului cat si al sistemelor deirigatii aferente.

o Elaborarea unui studiu de fezabilitate privind amenajarea interspatiului Siret –Baragan, din punct de vedere al asigurarii sursei de apa pentru irigatii,reabilitarii, adaptarii la alimentare din canal si realizarea de noi amenajari deirigatii, realizarii a altor lucrari de imbunatatiri funciare (desecare, combatereaeroziunii solului precum si in ceea ce priveste realizarea de hidroenergie).

Spatiul Olt – Vedea – Neajlov In spatiul Olt-Vedea-Arges a fost prevazut sa se amenajeze pentru irigatii o

suprafata de 368 640 ha, din care 127 724 ha prin alimentare prin pompare (35%),restul de 65% fiind alimentare gravitationala.

Sursa de apa o constituie Derivatia Draganesti, cu o lungime totala de 103,7 kmcare va transporta un debit de 150 mc/s preluat din Acumularea Draganesti.

Pentru stabilirea oportunitatii si eficientei lucrarilor, a indicatorilorspecifici si etapizarii lucrarilor sunt necesare:

o Reactualizarea studiului de fundamentare privind amenajarea interspatiuluiSiret – Baragan atat din punct de vedere al canalului cat si al sistemelor deirigatii aferente.

o Elaborarea unui studiu de fezabilitate privind amenajarea complexainterspatiului Olt-Vedea-Neajlov, din punct de vedere al asigurarii sursei de apapentru irigatii pentru realizarea de noi amenajari de irigatii precum si arealizarii a altor lucrari de imbunatatiri funciare (desecare, combatereaeroziunii solului).

Din cele 375 scheme hidrotehnice, aflate in administrarea ANIF, 25 de scheme insuprafata de 132.826 ha sunt alimentate din lacuri naturale si 65 de scheme insuprafata de 317.370 ha sunt alimentate din acumulari. Din suprafata totala de450.196 ha, 85.152 ha sunt alimentate gravitational, restul fiind amenajat prinpompare.

Acumularea apei in lacuri mici create prin bararea vailor, permite inmagazinareaintregului volum de apa in exces, in orice perioada a anului si folosirea apeiacumulate pentru orice folosinta, in orice anotimp. In literatura de specialitate,aceste lacuri rezultate din bararea unei vai secundare poarta numele de lacuricolinare.

Avantaje:

a. Se pot dezvolta in toate regiunile in care apa acumulata poate avea un rol importantin economia agricola si in alte ramuri economice;

b. Nu cer conditii greu de indeplinit in ceea ce priveste amplasamentul, ca in cazulbarajelor mari, ceea ce permite construirea lor tinandu-se cont de nevoile economieilocale: se pot amplasa in apropierea suprafetei irigabile sau sectorului zootehnic;

c. Nu pun probleme deosebite la executie si exploatare (daca regulile tehnologice suntrespectate) iar costurile de executie si exploatare sunt relativ reduse;

d. Permit intensificarea agriculturii si obtinerea de venituri suplimentare folosind maibine rezervele naturale ale teritoriului.

La momentul anului 1990, existau 1.071 de lacuri colinare cu folosintaunica sau mixta.

Aceste lacuri sunt amplasate in special in Moldova (293) si Muntenia(696) in zonele cu relief de deal si platforma (Arges, Botosani, Galati,Iasi, Olt, Suceava, Vaslui) dar si in cele cu relief de campie (Braila,Ialomita, Ilfov, Calarasi, Teleorman. In Transilvania (49) aceste lacurisunt localizate in vest, in judetele Satu Mare, Bihor, Arad si Timis iar inDobrogea se afla 3 asemenea lacuri in judetul Tulcea.

14% din totalul lacurilor colinare existente au ca folosinta numai irigatiaiar 60% au folosinta mixta, irigatia si piscicultura, cu un volum maxim deapa de 365 milioane m3, din care 106 milioane m3 reprezinta volumul deapa disponibil pentru irigatii.

50% din totalul lacurilor colinare au un volum de apa intre 100.000 si500.000 m3.

Potentialul de amenajare cu lacuri colinare – la nivel de tara:

a. Volum acumulabil: 4.890 milioane m3 (50% asigurare) – 2.591 milioane m3

(80% asigurare);

b. Volum util: 2.459 mil m3 (50%) - 1.291 milioane m3 (80% asigurare);

c. Suprafata potential amenajabila pentru irigatii (fara alte folosinte): 500.000ha, pentru o norma de irigare medie de 2.500 m3/ha. In cazul folosintelormixte, se poate conta pe o suprafata de pana 200.000 ha in functie deindeplinirea unor criterii precum existenta unor amenajari de irigatii in zona,consumul energetic pentru pomparea apei in amenajare (in cazul unor inaltimimari de pompare, generatoare de consumuri mari de energie esteneeconomic amenajarea unui sistem de irigatie).

Amenajarile de irigatii locale, de dimensiuni reduse, cu alimentare dinlacurile colinare este rentabila datorita faptului ca investitia este mica,costurile de exploatare sunt reduse (datorita dimensiunii mici aleamenajarii), rezolva nevoile de irigare la nivelul unui sat, comuna, etc.

Valorifica terenurile neproductive (amplasarea lacului colinar se face invai, valcele care in general au terenuri neproductive).

Eficienta unui lac colinar creste prin promovarea mai multor folosinteprecum piscicultura, agrement (pescuit sportiv), alimentare cu apa acomplexelor zootehnice.

Se recomanda:

a. Initierea unui studiu aprofundat pentru identificarea zonelor potentialamenajabile cu lacuri colinare cu folosinte multiple.

b. Promovarea rezultatelor studiului, cu prezentarea avantajelor amenajariilacurilor colinare in zonele pretabile, in randul comunitatilor locale.

c. Identificarea surselor de finantare pentru investitii. O cota parte afondurilor ar trebui asigurata de comunitatile locale ca beneficiare aleinvestitiei si care, prin aceasta contributie, sa fie responsabilizatepentru utilizare, exploatare si intretinere.

SITUATIA ACTUALA

Marea majoritate a amenajarilor sunt de tip local avand suprafete de 5 – 30ha. Amenajarile mai mari, de peste 100 ha, reprezinta numai 5%: Suraia siVoetinu (Vrancea), Ghergheasa, Merei, Stalpu, Gheraseni si Costesti(Buzau), Valea Macrisului (Ialomita), Varasti si Brezoaiele (Ilfov), Babeni(Dambovita), Sadova Corabia in zona de lunca (Dolj), Tomnatic si Lovrin(Timis) Peregu Mare, Curtici si Sintana (Arad). Ca marime se evidentiazaamenajarea din sistemul Sadova Corabia (1810 ha), Voetinu (1100 ha) siCostesti (730 ha). Amenajarile Suraia, Voetinu, Ghergheasa, Stalpu,Gheraseni, Costesti si Valea Macrisului se afla in aria de influenta aCanalului Siret Baragan.

ZONAREA CONDITIILOR HIDROGEOLOGICE PRIVIND FAVORABILITATEA LA IRIGATII

a. ZONE CU CONDITII HIDROGEOLOGICE FAVORABILE

grosimea stratului permeabil este mai mare de 5 m; coeficientul de filtratie este mai mare de 40 m/zi iar transmisivitatea

depaseste 300 m2/zi; debitul unui put forat este mai mare de 15-20 l/s; gradul de mineralizare este mai mic de 1,5 g/l.

Potential Zonarea conditiilor hidrogeologice

principalele zone cu conditii hidrogeologicefavorabile corespund conurilor de dejectieale raurilor Somes, Mures, Arges, Buzau siluncii Dunarii cu transmisivitati ridicate depeste 450 m2/zi si debite la puturi mai maride 30 l/s:

volumul total exploatabil din stratelefreatice este de cca 850 milioane m3/anceea ce corespunde unui volum specific de1.100 m3/ha si an;

volumul exploatabil pentru irigatii (470m3/an) reprezinta 25-75% din volumul totalexploatabil, in functie de conditiilepedoclimatice si solicitarile altorconsumatori ai apei subterane.

In zona Canalului Siret Baragan - 3 areale: cca 45.000 ha localizat de-a lungul Siretului inferior (zona naturala „i”)

din care o suprafata de cca 7.000 ha s-ar putea amenaja pentru irigatiicu apa subterana. O parte a acestui areal este cuprins in sistemul deirigatii propus Gologanu Nanesti;

cca 27.000 ha localizat la sud-est de localitatea Buzau (zona naturala„g” – Buzau – Tintesti) din care o suprafata de 6.000 ha s-ar puteaamenaja pentru irigatii cu apa subterana. Acest areal este cuprins incadrul sistemului de irigatii propus Buzau – Sarata;

cca 9.500 ha localizat in zona localitatii Ramnicu Sarat (zona naturala„h” – Ramnicu Sarat – Voetinu) din care o suprafata de 2.000 ha arputea fi amenajata pentru irigatii cu apa subterana. Acest areal estecuprins in cadrul sistemului de irigatii propus Cotesti – Rm.Sarat Nord.

b. ZONE CU CONDITII HIDROGEOLOGICE PUTIN FAVORABILE

transmisivitati ale stratului freatic cuprinse intre 100 si 300 m2/zi; debitul unui put este de 10 – 20 l/s.

Suprafata totala a terenurilor cu conditii hidrogeologice putin favorabile este decca 695.000 ha cu un volum exploatabil de 708 milioane m3/an. Volumul totalexploatabil pentru irigatii este de 230 milioane m3/an si reprezinta 25 – 40% dinvolumul total exploatabil in diferite conditii pedoclimatice, restul fiind utilizatpentru alte folosinte. Rezulta o suprafata amenajabila pentru irigatii de 142.000ha.

Suprafata cea mai mare amenajabila se afla localizata in Lunca Siretului(amonte de localitatea Adjud) si in vecinatatea afluentilor acestuia (43.000 ha).Urmeaza zona depresionara Sibiu – Fagaras (cca 22.000 ha) si DepresiuneaBarsei (cca 20.000 ha).

Nr.crt.

Grupatexturala

de sol

Adancimea apei freatice (m) si caracterul anului1 – 1,5 1,5 – 2,0 2,0 – 2,5 2,5 – 3,0 3,0 – 3,5 3,5 – 4,0 4,0– 5,0

A U A U A U A U A U A U A U

1.Nisipoasa

250 150 50 - - - - - - - - - - -

2.

Nisipo-lutoasa

520 335 300 110 - - - - - - - - - -

3.

Luto-nisipoasa

435 280 330 200 215 100 1000 60 60 - - - - -

4.Lutoasa

330 240 300 225 275 200 250 180 210 150 160 105 100 -

5.

Luto-argiloasa

270 200 250 180 210 210 150 185 110 100 70 - - -

6.Argiloasa

200 100 120 60 600 - - - - - - - - -

Grupa de

cultura Cultura

Perioadade

vegetatie(zile)

% din

total aport

% din total aport pe intervale

15-30.IV V VI VII VIII 1 –

15.IX

I Porumb, sfecla, lucerna, soia, unele legume, pomi, vita de vie 150 100 5 13 22 28 23 9

II Porumb timpuriu, floarea soarelui, cartof, fasole, soia timpurie, unele legume

120 84 6 17 24 26 11 -

III-a Cartof timpuriu, unele legume 90 57 8 18 21 10 - - III-b Grau, orz, secara 90 57 10 22 25 - - -

IV Porumb cultura a II a si toate culturile succesive 60 42 - - - 11 21 10

 

Aport freatic

m3/ha si an Localizare Necesitatea irigatiei

>2500

Lunca Siretului intre confluenta cu raul Trotus si confluenta cu Fluviul Dunarea. Lunca raului Buzau aval de localitatea Buzau.

Irigatia este necesara numai in anii foarte secetosi, cu norme de irigatie reduse cu cca 75%

2000 – 2500

Lunca Dunarii intre localitatile Oltenita si Tulcea, lunca Ialomitei inferioare pana la confluenta cu fluviul Dunarea, lunca Dambovitei si zona de vest si sud a localitatii Timisoara

Irigatia este necesara insa cu norme de irigatii reduse cu cca 75%.

1500 – 2000

Luncile raurilor Prut (si afluentii acestuia), Siret (amonte de confluenta cu raul Trotus), arealul cuprins intre luncile Buzaului si Ialomita aval de localitatea Buzau, intre raurile Mostistea si Ialomita, Nord Bucuresti, Lunca Dunarii intre localitatile Calafat si Oltenita, luncile raurilor Arges, Vedea, Calmatui, Olt, Jiu (si afluentii acestora), luncile raurilor Bega, Timis, Mures si Campia de Vest.

Irigatia este necesara insa cu norme reduse cu 50% in Campia Romana si Campia de Vest. In zonele deluroase din nordul Campiei Romane, din Transilvania (luncile raului Mures si ale afluentilor acestuia) si in partea amonte a raurilor Prut si Siret, irigatia este necesara numai in anii foarte secetosi cu norme de irigatii reduse, de 50 – 75%.

1000 – 1500

Luncile afluentilor raului Siret (Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus), in zona de terasa la sud de raul Buzau, partea estica a luncii Argesului, zona nordica a luncii Dunarii intre Calafat si confluenta raului Jiu cu Dunarea, depresiunea Petrosani, areale din Campia de Vest amplasate in luncile raurilor Crasna, Crisul Repede, Crisul Negru, la nord de Arad, la sud de Satu Mare si in podisul Transilvaniei in lunca Somesului, depresiunea Barsei si Fagarasului.

Aportul freatic este suficient acoperirii necesarului de apa al culturilor cu exceptia anilor foarte secetosi cand se pot administra irigatii cu norma de irigatie redusa, de 50 – 75%.

500 - 1000 Campia de Vest, in zona localitatilor Satu mare si Oradea.

Norme de irigatii reduse cu 25%.

 

Domenii de folosinta a terenurilor functie de nivelul freatic

Reprezentarea grafica a domeniilor de folosinta

Domeniul A cu adancimea apei freatice H < Hopt - amenajarI specifice zonelor umede:piscicultura, silvicultura, pajisti, orezarii, etc.

Domeniul B cu Hopt < H < Hm - « domeniuloptim » pentru agricultura (irigare si desecare.minima).

Domeniul C cu H > H m - terenurile incadratein aceasta categorie sunt destinate agriculturiiirigate.

Aplicand acest concept de stabilire afolosintelor, la nivelul fiecarei incinte seechilibreaza efectele ecologice sieconomice care, impreuna cuinfrastructura existenta (drumuri, liniielectrice, localitati, etc.) vor crea conditiipentru dezvoltarea durabila a lunciiDunarii.

A

B

C

1. Indiferent de tipul de alimentare cu apa (gravitationala din ape de suprafata,prin pompare din ape de suprafata si apa subterana) apa ajunge la punctulde livrare in camp (statia de punere sub presiune) care alimenteaza, printr-oretea de conducte ingropate o suprafata, in medie de 800 ha. Amenajarea siulterior exploatarea pentru irigatii a acestei suprafete (plotul de irigatie) estefoarte importanta in economia irigatiei, fiind ultima veriga a sistemului deirigatie pana la contactul cu planta.

2. In aceasta faza, s-a tratat si problema aplicarii udarilor, evidentiindu-secerinta de a se inlocui instalatiile de udare cu mutare manualapreponderente la momentul proiectarii sistemelor de irigatii, cu instalatiimoderne cu randamente mari de udare, consumuri reduse de apa si energiesi cu un impact prietenos mediului.

3. La fazele urmatoare, in care se va analiza eficienta sistemelor de irigatii simasurile de crestere a eficientei acestora, aceasta problema va fiaprofundata la nivel de plot de irigatie in corelare cu cerintele de reabilitare aretelei amenajarii interioare (SPP-uri, retea de conducte ingropate, schemede udare) si de exploatare a amenajarii interioare (programarea udarilor).