aplicatiii.audit

1

Teste de control Raileanu Elena grupa 813, A doua specializare

Unitatea de învățare nr.1.

1Această lucrare trebuie rezolvată de voi și trimisă coordonatorului de disciplină pentru evaluare și notare ca temă de control.

Aplicaţia I. Pornind de la studiul individual al bibliografiei Unităţii de învăţare 1 şi de la graficul de mai jos, realizaţi un studiu eseu privind tipurile misiunilor de asigurare şi de audit.

Misiunile de asigurare se bucura de un grad ridicat de incredere in timp ce serviciile conexe au un grad de incredere scazut. Misiunile de revizuire ofera o asigurare moderata deoarece se aplica esantionarea pentru descoperirea erorilor, fraudelor si se analizeaza doar datele semnificative pentru determinarea pragului de risc. Serviciile conexe nu ofera niciun fel de asigurare asupra fidelitatii situatiilor financiare, ele confera, dupa caz rapoarte care arata constatari ale procedurilor sau identificarea informatiilor financiare.

Aplicaţia II. Sunteţi auditor în cadrul unei echipe de audit ce operează un audit financiar asupra unui lanţ hotelier. Responasabilitatea dumneavoastră o reprezintă auditarea fluxurilor de trezorerie.

În cadrul vizitei preliminare observaţi neregularităţi în modalităţile de eşalonare ale datoriilor restante la bugetul de stat suma totală a datoriilor are valoarea de 10 miliarde de lei, cifra de afaceri totală a întreprinderii este de 15 miliarde de lei. Contabilul întreprinderii a observat suspiciunile dumneavoastră dar afişează reticenţă în a vă prezenta detalii pe motiv că activitatea dumneavoastră nu are în vedere decât aspectul fluxurilor de trezorerie. Pe de altă

1


parte, aţi observat că şeful de misiune în audit, în faţa căruia răspundeţi, dă dovadă de un interes foarte mare în a mulţumi managementul întreprinderii auditate.

Detaliaţi în maxim 10 rânduri cum trataţi problema.

In urma neregulilor observate, acelea ca firma are neregularitati la nivelul datoriilor restante la bugetul de stat, auditorul stie ca firma risca, in urma unui control fiscal, penalitati de intarziere. Limitarea accesului la informatii ( chiar daca nu sunt legate de activitatea fluxurilor de trezorerie) de catre managementul firmei sau contabilul care arata reticenta pot conduce chiar si la retragerea din misiunea de audit, auditorul nu poate formula o opinie din cauza accesului restrictiv la informatiile cerute. Se pune desigur problema independentei intre seful misiunii si management din cauza interesului acestuia din urma de a multumi firma. Conform codului etic, acest comportament conduce la un conflict de interese si este recomandat ca acesta sa se retraga din misiune.

Unitatea de învățare nr.2.

1. Daca sunteti solicitat de clientul dumneavoastra sa intocmiti situatiile financiare fiind o unitate mica si sa efectuati apoi auditul, a cui revine responsabilitatea intocmirii si prezentarii situatiilor financiare? Responsabilitatea dumneavoastra ca auditor care este? Participand la elaborarea situatiilor financiare, ca auditori, ne revine responsabilitatea intocmirii si prezentarii acestora si vom raspunde impreuna cu managementul intreprinderii. Chiar daca este vorba de o firma mica, nu este o scuza pentru autorevizuire si nu putem deci participa la misiunea de asigurare in vederea exprimarii unei opinii independente cu privire la conformitatea situatiilor financiare cu un anumit referential.

2. Care este scopul scrisorii de angajament ?

Scopul scrisorii de angajament este de a consemna acceptarea acceptarea efectuarii auditului financiar pentru o societate si se stabilesc in ea responsabilitatile fiecarei parti:-responsabilitatea managementului de a intocmi si prezenta situatiile financiare -responsabilitatea auditorului pentru opinia din raportul de audit In scrisoarea de angajament se precizeaza – situatiile financiare supuse auditarii -perioada pentru care acestea sunt examinate -referentialul contabil cu care acestea trebuie sa fie in conformitate Se stabilesc deasemenea standardele pe care auditorul le aplica pentru planificare si desfasurarea misiunii.

TEME DE CONTROL UNITATE DE ÎNVĂȚARE NUMĂRUL 3

1.Riscul de control este recomandat a fi evaluat la :a) 50%;b) 0%;c) 100%.

1


2.Termenul de „aserţiuni” reprezintă:a) declaraţii ale conducerii clientului, explicite sau de altă natură, care sunt încorporate în situaţiile financiare;b) declaraţii ale auditorului financiar vizavi de aspectele negative constatate;c) set de date din care este selecţionat un eşantion despre care auditorul doreşte să tragă o concluzie.

3. Ce reprezintă pragul de semnificaţie în audit:a) valoarea până la care auditorul verifică toate elementele din situaţiile financiare ;b) un procent care se aplică asupra fiecărei clase de conturi astfel încât auditorul să ştie câte elemente trebuie verificate;c) o sumă absolută, calculată conform Normelor Minimale de Audit şi care ajută la stabilirea tipului de opinie şi la determinarea naturii duratei şi întinderii procedurilor de audit.

4.Ştim că:Situaţii financiare Exerciţiul curent2010

Situaţii financiareExerciţiul anterior2009

Situaţii financiareExerciţiul anterior2008

Active totale1%2%

90.0009001.800

20.000200400

80.0008001.600

Cifra de afaceri0,5%1%

240.4001.2022.404

238.0001.1902.380

225.0001.1252.250

Profit înainte de impozitare5%10%

50.766.68

2.538.335.076.66

(360)

(18)(36)

45.000

2.2504.500

Precizaţi indicatorul în funcţie de care se va alege pragul de semnificaţie a) active totale;b) Cifra de afaceri; ( cea mai mica diferenta)c) profit înainte de impozitare.

5. Care sunt componentele riscului inerent general ?a) riscul de management, riscul contabil, riscul de afaceri si riscul de audit;b) riscul inerent specific, riscul de control şi riscul de nedetectare neasociat cu eşantionarea;c) riscul de nedetectare neasociat cu eşantionarea, riscul de control si banda de risc.

6.Cum se poate defini riscul de audit: a) reprezintă riscul ca o denaturare, care ar putea apărea în soldul unui cont sau într-o categorie de tranzacţii şi care ar putea fi semnificativă în mod individual, sau atunci când este cumulată cu alte denaturări din alte solduri sau categorii, să nu poată fi prevenită sau detectată şi corectată la momentul oportun de sistemele de contabilitate şi de control intern;b) reprezintă riscul ca auditorul să exprime o opinie de audit neadecvată, atunci când situaţiile financiare sunt denaturate în mod semnificativ;c) reprezintă asigurarea transmisă către utilizatorii raportului de audit şi a situaţiilor financiare aferente acestuia, că situaţiile financiare sunt denaturate cu cel mult 10%

7.Riscul de control:a) este direct proporţional cu eficienţa sistemului contabil şi de control intern;

1


b) este invers proporţional cu eficienţa sistemului contabil şi de control intern;c) nici una din variantele de mai sus.

8.„Posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzacţii să prezinte erori ce pot fi semnificative, fie că sunt considerate în mod individual, fie cumulate cu erori din alte solduri sau categorii de tranzacţii, presupunând că nu a existat un sistem de control intern „ defineşte:a) riscul de control;b) riscul de nedetectare;c) riscul inerent.

9.Valoarea pragului de semnificaţie şi dimensiunea eşantioanelor se stabileşte în una din următoarele etape:a) etapa de preplanificare;b) etapa de planificare;c) la fiecare secţiune în parte.

10.Una şi numai una din următoarele afirmaţii este corectă:a) cu cât evaluarea riscului de control este mai redusă, cu atât mai multe probe trebuie să obţină auditorul pentru a susţine faptul că sistemele de contabilitate şi de control intern sunt proiectate corespunzător şi funcţionează eficient;b) cu cât evaluarea riscului de control este mai ridicată, cu atât mai multe probe trebuie să obţină auditorul pentru a susţine faptul că sistemele de contabilitate şi de control intern sunt proiectate corespunzător şi funcţionează eficient;c) cu cât evaluarea riscului de control este mai ridicată, cu atât riscul inerent este mai redus.

11.Una şi numai una din următoarele afirmaţii este adevărată:a) riscul de control si riscul inerent se evaluează în mod independent unul de altul;b) riscul de control şi riscul inerent se evaluează concomitent, prin proceduri combinate; c) riscul de nedetectare se evaluează numai împreună cu riscul inerent.

12.Care din următoarele afirmaţii este adevărată?a) cu cât evaluarea riscului inerent şi de control este mai ridicată, cu atât mai multe probe de audit trebuie să obţină auditorul din utilizarea performantă a procedurilor de fondb) nu se poate stabili nici o legătură intre nivelul riscului inerent şi de control şi probele de audit;c) dacă riscul de control este evaluat ca fiind redus, auditorul nu va mai testa nivelul riscului inerent.

13.Riscul ca auditorul să exprime o opinie de audit necorespunzătoare atunci când situaţiile financiare sunt denaturate în mod semnificativ este cunoscut ca:a) risc de nedetectare;b) risc de audit;c) risc inerent.

14.Atunci când există stocuri la terţi ale clientului de audit, cea mai credibilă probă pe care o poate obţine un auditor este:a) o declaraţie scrisă de la gestionarul clientului de audit;

1


b) o declaraţie scrisă de la conducerea clientului de audit;c) o scrisoare de confirmare de la terţă parte, unde se aflş stocurile clientului de audit.

15.Testele de control reprezintă:a) testele prin care responsabilul de misiune revizuieşte activitatea desfăşurata de către echipa de audit;b) testele efectuate pentru a obţine probe de audit în scopul detectării denaturărilor semnificative din situaţiile financiare;c) testele efectuate pentru a obţine probe de audit cu privire la proiectarea adecvată şi funcţionarea eficientă a sistemului contabil şi a celui de control intern.

16.Procedurile de fond reprezintă:a) testele efectuate pentru a obţine probe de audit cu privire la proiectarea adecvată şi funcţionarea eficientă a sistemului contabil şi a celui de control intern;b) testele efectuate pentru a obţine probe de audit în scopul detectării denaturărilor semnificative din situaţiile financiare şi sunt de două tipuri, teste ale detaliilor tranzacţiilor şi soldurilor şi proceduri analitice;c) testele efectuate de către auditor pentru evaluarea generala a riscului de faliment al clientului.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE IV

I. În cursul auditului ciclului de cumpărări-plăţi, una dintre preocupările auditorului vizează asigurarea faptului că plăţile înregistrate corespund unor bunuri și servicii realmente primite.

Identificați :a. Obiectivul de audit sub auspiciul căruia se află această situațieExistenta, concordanta detaliilorb. Enumerați trei proceduri de audit aferente acestui obiectivInspectia, confirmarea, observareac. Enumerați trei mecanisme de control intern care să prevină posiblele erori

aferente acestui obiectiv

1


Separarea functiilor/responsabilitatiilor, persoanele care fac inregistrari in contab nu efectueaza si platile, sa existe un circuit al documentelor bine stabilit, imediat ce un bun este cumparat si ajunge in entitate sa se intocmeasca NRCD(NIR)d. Enumerați trei teste tipice ale mecanismelor de control de la punctul c.,

efectuate de auditor pentru a verifica eficiența acestora.Chestionarea angajatilor, examinarea documentelor, observarea activitatilor legate de control, reconstituirea procedurilor clientului.

II. În cursul auditului ciclului de cumpărări-plăţi, una dintre preocupările auditorului vizează asigurarea faptului că operaţiunile de plată din contabilitatea clientului sunt înregistrate la valoarea corectă.

Identificați :a. Obiectivul de audit sub auspiciul căruia se află această situațieExhaustivitateab. Enumerați trei proceduri de audit aferente acestui obiectivInspectia, confirmarea detaliilor tranzactiilor de catre tert, calcul matematic-contabilc. Enumerați trei mecanisme de control intern care să prevină posiblele erori

aferente acestui obiectivO data ce factura este receptionata, se va intocmi un NRCD(NIR), factura care depaseste o anumita valoare trebuie sa fie aprobata de conducere.d. Enumerați trei teste tipice ale mecanismelor de control de la punctul c.,

efectuate de auditor pentru a verifica eficiența acestora.Chestionarea angajatilor, examinarea documentelor, observarea activitatilor legate de control, reconstituirea procedurilor clientului.

III. Sunteţi auditorul societaţii AFC S.A. La data de 1 octombrie 2009, societatea achiziţionează o linie tehnologică pentru prelucrarea lacurilor și vopselurilor, în valoare de 50.000 euro. Se înregistrează cheltuieli cu proiectul de amplasare : 500 euro, taxe vamale 5.000 euro, cheltuieli cu reclama 2.000 euro, cheltuieli cu comisioanele aferente documentaţiei : 300 euro, cheltuieli cu salariile departamentului de conducere : 1000 euro. La sfârșitul duratei de viaţă, se previzionează cheltuieli cu demontarea liniei în valoare de 1200 euro.La sfârșitul anului 2009, clientul prezintă în conturile de imobilizari, valoare de 57.000 euro. Sunteţi desemnat să realizaţi auditul imobilizărilor, asupra exerciţiului financiar 2009. Evidentiaţi obiectivele pe care il aveţi în vedere, testele de fond pe care le veţi aplica, identificaţi trei mecanisme de control intern și testaţi-le.

1. Obiective : Existenta, exhaustivitate,concordanta detaliilor

1


2. Proceduri de fond/teste de fond: teste de detaliu asupra tranzactiilor, verificam daca au fost corect alocate sumele si sunt evidentiate corect in Bilant si in Contul de Profit si pierdere.

3. Chestionarea angajatilor, examinarea documentelor, observarea activitatilor legate de control, reconstituirea procedurilor clientului.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE NR.5

APLICAȚIA I

Clientul ALFA prezintă urmatoarea situație a creanțelor incerte la sfârșitul anului N:

Client A: creanţă inclusiv TVA (24%): 119000, grad de recuperare: 75%

Client B: creanţă inclusiv TVA(24%): 1190000, grad de recuperare:40%

Client C: creanţă, inclusiv TVA(24%): 952000, grad de recuperare: 60%

Client D: creanţă inclusiv TVA(24%): 357000, grad de recuperare: 80%

La sfârșitul anului N, totalitatea ajustării representată de soldul contului 491 are valoarea de 1190000. Sunteți auditorul însărcinat cu exprimarea unei opinii privind soldul provizionului.

Aplicatia rezolvata la seminar

Client Ex. auditat Foaie de lucruSectiunea J - Debitori si plati anticipate Capitolul Clienti

Incerti

Auditor Revizuit deAlfa N Data Data

1. Obiectiv: Exactitatea2. Procedura de audit: Recalcularea dimensiunii provizionului necesar si compararea cu cel obtinut de client. Probe de

audit obtinute din bilant, cont de profit si pierdere, registru jurnal, facturi, instiintari de plata, confirmari externe.3. Metoda de audit: Proceduri Analitice, incspectia, calcul, confirmari externe4. Rezultate:

A: provizion necesar 119000*25%=29750B: provizion necesar 1190000*60%=714000C: provizion necesar 380800D: provizion necesar 71400Sold final 491 11950950Rez client/rezultat auditor = 1190000/11950950 = 0.99 => <5%

5. Concluzie rezultat <5% Opinie cu reserve6. Noi auditoria recomandam ajustarea soldului contului 491 pana la valoarea 11950950.

1


APLICAȚIA II

Compania Beta SA achizitionează pe 30 august 2008 o instalație la costul de 700.000, valoare reziduală estimată: 40.000. Instalația este amortizată liniar pe 10 ani. La inceputul lui N+2, se înlocuiește o piesă de schimb în valoare de 10.000, ceea ce conduce la creșterea capacității de producție și a duratei utile de viață rămase, la 10 ani. La sfârșitul lui N+2, clientul prezentă cheltuieli cu amortizarea în valoare de 62.200. Întocmiți o foaie de lucru privind contul de cheltueli cu amortizarea pe anul N+2

Client Ex. auditat Foaie de lucruImobilizari corporale


1. Obiectiv: Exactitatea2. Procedura de audit: Recalcularea dimensiunii provizionului necesar si compararea cu cel obtinut de client. Probe de

audit obtinute din bilant, cont de profit si pierdere, registru jurnal, facturi, instiintari de plata, confirmari externe.3. Metoda de audit: Proceduri Analitice, incspectia, calcul, confirmari externe4. Rezultate:

Valoarea amortizabila la achizitionare = 700.000-40.000=660.000Amortizarea anului N = (660.000/10)*3/12(se amortizeaza doar 3 luni din 2008)=16500Am n+1=(660000-16500)/9= 71500In anul n+2 daca se efestueaza o modernizare care are ca scop imbunatatirea parametrilor atunci acesta nu afecteaza contul de profit si pierdere al exercitiului ci se va capitalizaValoarea contabila la inceputul n+2 = 572.000Dupa montarea pisei de schimb valoare va deveni 582.000 iar perioada de amortizare va fi de 10 aniLa sfarsitul anului n+2 amortizarea contabila va fi 582.000/10= 58.200Rez auditor/rezultat client = 58.200/62.200 = 0.93=>7% diferenta

5. Concluzie rezultat <7% Opinie nefavorabilaNoi auditorii, recomandam ajustarea soldului contului de amortizare pana la valoarea 58200.

APLICAȚIA III

Dispuneți de următoarele date legate de un mijloc de transport achiziționat de firma DELTA SA: în urma unei prime reevaluări, s-au înregistrat diferențe pozitive egale cu 9.000, în urma celei de-a doua reevaluări, s-a înregistrat o diferență negativă egală cu 11.000; în urma celei de-a treia reevaluări, s-a înregistrat o diferență pozitivă egală cu 6.000. În condițiile aplicării IAS 16, compania a ajuns la un sold final al contului 105 în valoare de 3.800. Întocmiți o foaie de lucru vizând exactitatea acestui sold.

Client Ex. auditat Foaie de lucruReserve din reevaluare/imob corporale


1. Obiectiv: Exactitatea2. Procedura de audit: recalcularea soldului contului 105. Probe de audit bilant contabil, balanta de verificare3. Rezultate:

1. Prima reevaluare: 2xx=105 90002. A doua reevaluare: 105=6xx 9000 si 6xx=2xx 20003. A 3-a reeval 2xx=7xx 2000 si 2xx = 105 4000

Soldul contului 105 este 4000=>Rez client/rez auditor = 3800/4000 = 5% => opinie cu rezerve

4. Concluzie rezultat <5% Opinie cu rezerveNoi auditoria, recomandam ajustarea soldului contului 105 pana la valoarea 4000

1


APLICAȚIA IVSocietatea OMEGA SA deține o instalație achizitionată pe data de 30.12.N, la valoarea de 50.000, amortizată liniar pe 5 ani. La sfârșitul lui N+3, se decide reevaluarea sa, valoarea justă stabilită, fiind de 25.000. În condițiile eliminării amortizării cumulate din valoarea contabilă brută a activului (aplicarea metodei actualizării valorii nete), clientul obține urmatoarele valori în soldul conturilor: 281: 25.000; 105: 4.800.

Întocmiți DOUĂ foi de lucru vizând exactitatea soldurilor conturilor 281 și 105.

Client Ex. auditat Foaie de lucruSectiunea

Iombilizari corporale


6. Obiectiv: Exactitatea7. Procedura de audit: Recalcularea amortizarilor privind imobilizarile corporale si a rezervelor din reevaluare si

compararea rezultatelor cu cele obtinute de client. Probe de audit obtinute din bilant, cont de profit si pierdere, registru jurnal, facturi, instiintari de plata, confirmari externe.

8. Metoda de audit: Proceduri Analitice, incspectia, calcul, confirmari externe9. Rezultate:

1. Amortizarea anuala 50000/5= 10000=> la sf anului n+3 amortizarea = 30.0002. Reevaluarea la sf n+3 se ef reevaluare => se anuleaza am 281=213 300003. Vnc = 20.0004. Valoarae justa = 25.000=> 213=105 50005. Valoarea amortizarii este 0( a fost anulata)

In acest sens Rezultat 281 rezultat auditt/rezultat cl = 0/25000=> eroare de 100%=> opinie nefavorabilaRezultat 105 rezultat cl/rez audit = 4800/5000= 0.96=> eorare 5 % => opinie cu rezerve

10. Concluzie 1. Eroare 281 100% Opinie nefavorabila2. Eroare 105 4% opinie cu rezerve

Noi auditorii, recomandam ajustarea soldurilor conturilor 281 si 105 .

aplicatiii.audit

Documents