aplicatii stagiu an i- sem i

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN ROMANIA

EC stagiar- Vasile Ioana Corina


1. Studiu de caz privind ambalajele Se livreaza bauturi racoritoare in valoare de 2000lei plus TVA. Pe un aviz de insotire a marfii se inregistraza ambalajele aferente care circula in sistem de restituire in valoare de 50lei. Clientul retine pentru sine ambalaje in valoare de 20lei pe care furnizorul la factureaza ulterior. Sa se evidentieze inregistrarile contabile atat in contabilitatea furnizorului cat si a clientului.

a) Inregistrarile contabile in contabilitatea furnizorului: Livrarea marfurilor impreuna cu ambalajele

4111 = % 2380lei

707 2000lei

4427 380lei

4111 = 419 50lei

358 = 381 50lei Ambalaje aflate la terti Ambalaje

Restituirea ambalajelor de catre client419 = 4111 30lei381 = 358 30lei

Facturarea ambalajelor nerestituite419 = 708 20lei4111 = 4427 4lei

Scoaterea din evident a ambalajelor nerestituite608 = 358 20leiChelt privind ambalajele Ambalaje alflate la terti

b) Inregistrarile contabile in contabilitatea clientului: Achizitia marfurilor si a ambalajelor

% = 401 2380lei 371 2000lei4426 380lei

4092 = 401 50leiFurnizori deb pt stocuriD 8033 Valori material primte in pastrare sau in custodie 50lei


Restituirea ambalajelor catre furnizor401 = 4092 30leiC 8033 Valori material primte in pastrare sau in custodie 30lei

Primirea facturii privind ambalajele nerestituite381 = 4092 20lei4426 = 401 4leiC 8033 Valori material primte in pastrare sau in custodie 20lei

2. Tranzactii cu reduceri comerciale si financiareSa se reflecte in contabilitate urmatoarele operatiuni economice:a) O societate comerciala se aprovizioeaza cu materii prime in valoare de 6000lei, rabat

acordat de furnizor pentru defecte de calitate 300lei, remiza de 2% acordata de catre furnizor pentru vanzari ce depasesc 5000lei, TVA 24%.

b) 20% din valoarea facturata se deconteaza cu numerar platit inainte de data stabilita pentru decontare, primindu-se un scont de 5%.

a) Factura cuprinde: Pret cumparare 6000lei- Rabat 300lei

= 5700lei

- Remiza(2%*5700lei) 114lei

= Net comercial 5586lei

+ Tva(24%*5586) 1340,64lei

= Total Factura 6926,64lei

% = 401 6926,64lei

301 5586lei

4426 1340,64lei

b) Decontarea cu numerar: 20%* 6926,64lei= 1385,33leiScont= 5%*1385,33lei=69,27leiTVA aferenta scontului 69,27lei*24%=16,62lei 401 = % 1385,33lei 767 69.27lei Venituri privind sconturile obtinute 4426 16,62lei 5121 1299,44lei


3. Deprecierea stocurilor – studiu de caz In cursul anului N o societate a achizitionat un stoc de marfuri la costul de 10000lei. La sfarsitul anului N se estimeaza ca stocul ar putea fi vandut la pretul de 9000lei, cheltuielile ocazionate de vanzare fiind de 2000lei.La sfarsitul anului N+1 marfurile se afla inca in stoc si se estimeaza ca stocul ar putea fi vandutla pretul de 8000lei, cheltuielile ocazionate cu vanzarea fiind de 5000lei.La sfarsitul anului N+2 marfurile se afla inca in stoc si se estimeaza ca stocul ar putea fi vandut cu pretul de 11000lei, cheltuielile ocazionate cu vanzarea fiind de 2000lei.La sfarsitul anului N+3 valoarea realizabila neta a fost estimate la 12000lei.Care sunt inregistrarile contabile care se efectueaza la inchiderea exercitiilor financiare N, N+1, N+2, N+3.

La stabilirea valorii de inventor a bunurilor se va aplica principiul prudentei, potrivit caruia se va tine seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de valoare.Valoarea realizabila neta a stocurilor este pretul de vanzare estimate care ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii minus costurile estimate necesare vanzarii.

a) La sfarsitul anului N valoarea realizabila neta = 9000-2000=7000leiVRN de 7000lei este mai mica decat costul de 10000lei, deci stocurile sunt depreciate si se constituie ajustare pentru depreciere de 10000lei-7000lei=3000lei 6814 = 397 3000leiChelt de expl privind ajustarile Ajustari pt deprecierea marfurilorpentru deprecierea activelor circulante

b) La sfarsitul anului N+1 VRN= 8000-5000=3000leiVRN de 3000lei este mai mica decat 10000lei, deci stocurile sunt depreciate si este nevoie de o ajustare pentru depreciere de 10000lei-3000lei=7000leiDin anul preceden exista déjà o ajustare constituita de 3000lei care se va majora cu 7000lei-3000lei=4000lei.

6814 = 397 4000leiChelt de expl privind ajustarile Ajustari pt deprecierea marfurilorpentru deprecierea activelor circulante

c) La sfarsitul anului N+2 VRN = 11000-2000=9000leiVRN de 9000lei este mai mica decat 10000lei, deci stocurile sunt depreciate si este nevoie de o ajustare pentru depreciere de 10000lei-9000lei=1000lei


Din anul precedent exista déjà o ajustare pentru depreciere constituita de 7000lei, care se va diminua cu 7000lei-1000lei=6000lei

397 = 7814 6000lei

Ajustari pt deprecierea marfurilor Venituri din ajustari

pentru deprecierea activelor circulante

d) La sfarsitul anului N+3 VRN este de12000lei si este mai mare de 10000lei, deci ajustarea pentru depreciere se anuleaza pentru soldul ei de 1000lei 397 = 7814 1000lei Ajustari pt deprecierea marfurilor Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante

4. Sisteme de contabilizare a stocurilor :

IAS 2 afirmă că “stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă”. Prin urmare, trebuie să vedem ce se înţelege prin “cost” şi prin “valoare realizabilă netă”.

Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării, precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc în prezent. El cuprinde costurile directe şi alocarea regiei de producţie.

Costurile directe includ preţul de achiziţie al materialelor, costurile cu manopera directă, costurile de transport, taxele vamale de import, costurile cu asigurarea şi manipularea bunurilor.

Reducerile comerciale şi financiare trebuie deduse din costul stocurilor. Reducerile financiare se acordă pentru plata imediată a bunurilor recepţionate. Astfel, este corectă reducerea costului stocurilor până la valoarea care a fost, practic, plătită pentru respectivele bunuri.

Regia de producţie include, în mod normal, costurile cu manopera indirectă, costurile cu materialele indirecte, amortizarea, întreţinerea clădirilor unei fabrici etc. Nu este permisă tratarea acestor costuri ca şi cheltuieli ale perioadei. Ele trebuie să fie alocate costului stocurilor.

Regia fixă trebuie alocată pe baza “capacităţii normale”. Capacitatea normală trebuie să fie realistă, şi nu un ideal care trebuie atins. Regia variabilă este alocată fiecărei unităţi de producţie pe baza producţiei actuale.

Anumite tehnici de determinare a costului stocurilor pot fi utilizate pentru


simplificare dacă rezultatele aproximează costul actual:

a) Metoda cu amănuntul Costul = Preţul de vânzare – Procentajul marjei brute normale

Această metodă este utilizată pe scară largă în comerţul cu amănuntul. Pe baza acestei metode bunurile sunt evaluate la preţul de vânzare mai puţin profitul brut normal per element. Această metodă este adecvată societăţilor care activează în comerţul cu amănuntul acolo unde există stocuri de articole numeroase şi cu mişcare rapidă, care au marje similare şi pentru care nu este practic să se folosească altă metodă de determinare a costului.

b) Metoda costului standard Costul standard ia în considerare nivelul normal al consumului de materiale şi

consumabile, al eficienţei manoperei şi al capacităţii de producţie. Dacă se utilizează acest sistem este esenţial să se facă revizuirea periodică a acestor costuri şi, dacă este necesar, să se revizuiască în funcţie de condiţiile actuale. Altfel, s-ar utiliza date depăşite pentru determinarea costului stocurilor.

c) Metoda elementului individual Această metodă trebuie utilizată pentru produsele ale căror costuri pot fi uşor

identificate (ex: un proiect care are o natură unică).

d) Utilizarea uneia dintre metodele elementelor grupate Acestea sunt metode utilizate, de regulă, pentru evaluarea stocurilor care nu se

înscriu în circumstanţele descrise mai sus, adică cele pentru care metodele (a), (b) şi (c) sunt mai adecvate. Acestea sunt utilizate acolo unde există un mare număr de elemente fungibile. Aceste metode includ:

Primul intrat, primul ieşit (FIFO). Această metodă presupune că primul stoc primit este şi primul vândut. Pe baza acestei metode stocul va fi evaluat la cel mai recent preţ de achiziţie. Costurile înregistrate în contul de profit şi pierdere vor fi, prin urmare, mai mici pe baza acestei metode. Evaluarea activelor bilanţiere va fi făcută la valoarea cea mai actuală dintre toate evaluările ce s-ar obţine prin metodele elementelor grupate.

Costul mediu ponderat (CMP). Costul fiecărui element este determinat pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media poate fi calculată pe o bază periodică sau odată cu recepţia fiecărui transport, în funcţie de circumstanţe.

Ultimul intrat, primul ieşit (LIFO). Această metodă presupune că ultimul stoc primit este şi primul vândut. Costurile înregistrate în contul de profit şi pierdere vor fi, prin urmare, mai mari pe baza acestei metode. Evaluarea bilanţului va fi bazată pe preţul stocurilor achiziţionate în urmă cu ceva timp.

Trebuie menţionat că în IAS 2 metodele FIFO şi CMP sunt considerate tratamente contabile de bază, iar LIFO este considerat tratament contabil alternativ. SIC 1 dezbate un aspect


privitor la posibilitatea unei societăţi de a utiliza diferite metode determinare a costului stocurilor pentru categorii diferite de stocuri.

Stocul este evaluat la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă. Exemple de situaţii în care ar fi necesară o ajustare semnificativă a valorii prin reducerea costului la valoarea realizabilă netă se înregistrează atunci când:

Stocul a fost avariat; Stocul s-a uzat moral, total sau parţial; sau A fost scăzut preţul de vânzare. În acest ultim caz, estimările valorii realizabile

nete nu trebuie să fie bazate pe fluctuaţii temporare – scăderea preţului de vânzare trebuie considerată ca fiind permanentă (deşi acest raţionament se poate dovedi a fi greşit).

Minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă trebuie calculat element cu element, cu excepţia situaţiilor în care evaluarea individuală a elementelor nu poate fi făcută în practică iar elementele stocului sunt similare sau înrudite. Elementele se consideră a fi similare sau înrudite dacă ele provin din aceeaşi linie de producţie, au scop sau destinaţii finale similare şi sunt produse şi comercializate în aceeaşi arie geografică.

Exemplu: - Deprecierea datorată avarierii

S.C. BETA S.R.L. comercializează materiale de construcţii. Preţul unui metru cub de B.C.A. este de 250 lei. Sfârşitul exerciţiului financiar al societăţii este la 31 decembrie 2004. Pe 31 decembrie 2004 a izbucnit o furtună care a afectat unul din depozitele societăţii. Aceasta a avariat uşor stocurile de BCA ale societăţii, pe care nu societatea nu le-a mai putut vinde decât cu 150 lei metrul cub după deducerea tuturor costurilor suplimentare de cedare. Prin urmare, B.C.A.-urile vor fi înregistrate în contabilitate la valoarea lor realizabilă netă de 150 lei metrul cub.

5. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu Evaluarea mărfurilor la data intrării în patrimoniu este practicată la înregistrarea operaţiilor economice în contabilitate pe tot parcursul desfăşurării activităţii, fiind numită şi evaluare curentă. Regula generală de evaluare la intrarea în patrimoniu este costul istoric. Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării, precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc în prezent. Costul de achiziţie, pentru bunurile dobândite cu titlu oneros; care cuprind: preţul de cumpărare, taxe de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care întreprinderea le poate recupera de la autorităţile fiscale), costuri de transport, manipulare şi alte costuri care pot fi atribuite direct achiziţiei de produse finite, materiale şi servicii.


Reducerile comerciale, rabaturile şi alte elemente similare sunt deduse pentru a determina costurile de achiziţie. Exemplu: O societate comerciala importa marfuri de la un furnizor extern cu sediul in SUA, in urmatoarele conditii: pret cumparare 1500dolari(include transportul si asigurarea pe parcurs extern), taxa vamala 10%, comision vamal 0.5%, TVA 24%.Cursul de schimb valutar aplicabil la data receptiei este de 3.6lei/dolar. Cursul de schimb pentru calculul valorii in vama este de 3.5lei/dolar. Pentru a aduce marfa in unitate societatea apleleaza la serviciile unei firme de transport intern de la care primeste o factura totala de 1240lei.Calculati costul de achizitieContabilizati receptia bunurilor importateContabilizati plata TVA in vamaContabilizati factura primita de la furnizorul de transport intern.Calculul valorii in vama:Pret cumparare=1500dolari*3.5lei/dolar = 5250lei +Taxa vamala=10%*5250lei = 525lei +Comision vamal=0.5%*5250lei = 26.25lei =Valoare in vama = 5801.25lei Tva achitata in vama=5801.25*24%=1392.30lei

Costul de achizitie cuprinde:Pretul de cumparare: 1500dolari*3.6lei/dolar = 5400lei+Taxa vamala 525.00lei+Comision vamal 26.25lei+chelt de transport (exclusiv TVA= 1240*100/124=1000lei) 1000lei=cost achizitie 6951.25leiReceptia marfurilor importate: 371 = % 5951.25lei 401 5400lei 446 551.25lei(525+26.25)Plata TVA: 4426 = 5121 1392.30leiFacura primita de la furnizorul de transort intern: % = 401 1240lei1000lei 371 240lei 4426

6. Studiu de caz privind imobilizarile necorporale in curs de executie : Imobilizari necorporale realizate cu forte proprii

Exemplu: O societate comerciala realizeaza cu forte proprii (cu specialistii salariati angajati)


un proiect de inginerie tehnologica, efectuandu-se in acest scop urmatoarele cheltuieli in prima luna. – Cheltuieli cu materialele auxiliare: 2.000 lei – Cheltuieli cu salariile: 1.500 lei – Cheltuieli cu materialele auxiliare: 2.000 lei – Cheltuieli cu salariile: 1.500 lei

In a doua luna, cand se finalizeaza lucrarile, se mai inregistreaza consumul de materiale in valoare de 1.000 lei. Amortizarea proiectului se face in 3 ani. In a doua luna, cand se finalizeaza lucrarile, se mai inregistreaza consumul de materiale in valoare de 1.000 lei. Amortizarea proiectului se face in 3 ani.

Pentru simplificare, nu se iau in calcul cheltuielile aferente fondului de salarii, cum ar fi: contributiile la asigurarile sociale, la asigurarile sociale de sanatate, la fondul de somaj.

- Consumul de materiale auxiliare in prima luna:

6021 = 3021 2.000 Cheltuieli cu materialele auxiliare Materiale auxiliare

- Cheltuieli cu salariile:

641 = 421 1.500 Cheltuieli cu salariile Personal – salarii datorate personalului -Inregistrarea productiei de imobilizari necorporale in prima luna:

233 = 721 3.500 Imobilizari necorporale Venituri din productia in curs de executie de imobilizari necorporale 233 = 721 3.500 Imobilizari necorporale Venituri din productia in curs de executie de imobilizari necorporale

-Consumul de materiale auxiliare in luna a doua:

6021 = 3021 1.000 Cheltuieli cu materiale Materiale auxiliare auxiliare


6021 = 3021 1.000 Cheltuieli cu materiale Materiale auxiliare auxiliare

-Finalizarea lucrarilor de cercetare:

203 = 721 1.000 Cheltuieli de dezvoltare Venituri din productia de imobilizari necorporale

203 = 233 3.500 Cheltuieli de dezvoltare Imobilizari necorporale in curs de executie

- Amortizarea lunara a cheltuielilor de cercetare (4.500 : 36 luni = 125 lei):

6811 = 2803 125 Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea cheltuielilor amortizarea imobilizarilor de dezvoltare

-Scoaterea din evidenta a cheltuielilor amortizate:

2803 = 203 4.500 Amortizarea cheltuielilor Cheltuieli de de dezvoltare dezvoltare

7. Studiu de caz privind imobilizarile corporale in curs de executie.

Societatea X a achizitionat un utilaj la costul de 4000lei, plus TVA, factura fiind primita in data de 10.03.N. Utilajul este pus in functiune in data de 08.04N, cheltuielile cu punerea in functiune efectuate de o firma specializata sunt de 500lei, TVA 24%.

Sa se contabilizaze achizitia utilajului in data de 10.03.N, inregistrarea cheltuielilor cu punerea in functiune si punerea in functiune a utilajului in data de 08.04.N.

Imobilizarile corporale in curs de executie se trec in categoria imobilizarilor finalizate dupa receptia, darea in folosinta sau punerea in functiune a acestora, dupa caz.


Achizitia utilajul in data de 10.03.N: Deoarece activul nu este pus in functiune la data achizitiei, acesta va fi evidentiat distinct in categoria imobilizai corporale in curs de executie

% = 404 4960lei 4000lei 231 960lei 4426Cheltuielile cu punerea in functiune reprezinta o parte componenta a costului unei imobilizari corporale, deci de adauga la valoare imobilizarii in curs: % = 404 620lei 500lei 231 120lei 44268. Evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu

Situatia stocurilor in luna iunie este urmatoarea :01.06-stoc initial 30buc*5leu/buc; 05.06- intrari 24buc*8lei/buc, 10.06- intrari 25buc*9lei/buc, 20.06- intrari 38buc*7lei/buc; 18.06 iesiri 65buc, 25.06 iesiri de 50buc. La iesirea din gestiune se utilizeaza metoda LIFO(ultimul intrat-primiul iesit). Sa se stabileasca valoarea iesirilor si stocul final.

Evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu se face prin mai multe metode FIFO(primul intrat – primul iesit), LIFO(ultimul intrat –primul iesit), CMP calculate dupa fiecare receptive sau CMP calculate periodic. Pentru exemplificare eu am ales metoda LIFO.

Prin urmare valoarea iesirilor din 18.06 este:

01.06 stoc initial 30buc*5lei/buc

05.06 intrari 24buc*8lei/buc


18.06 iesiri 65buc*X ; rest 14buc*5lei/buc

Valoarea iesirior din 18.06= (25buc*9lei/buc)+(24buc*8lei/buc)+(16buc*5lei/buc)=497lei

Valoarea iesirilor din 25.06:

18.06 stoc ramas 14buc*5lei/buc


25.06iesiri 50buc* X; rest 2buc*5lei/buc

Valoarea iesirilor din 25.06=(38buc*7lei/buc)+(12buc*5lei/buc)=326lei

Valoarea stocului final este de 2buc*5lei/buc=10lei

9. Productia in curs de executie aferenta stocurilor

Societatea Mobilux se ocupa cu productia de mobile la comanda. In luna iunie s-au lucrat doua comenzi A si B. Comanda A a fost finalizata si a necesitat costuri de productie de 12400lei. Comanda B nu a parcurs toate etapele procesului de productie, costurile cu aceasta comanda in luan iunie fiind de 4500lei. Sa se analizeze cum afecteaza cele doua comenzi valoarea stocurilor


societatii.

Uneori in cursul unei perioade sunt terminate toate produsele care au inceput sa fie fabricate, alteori insa, acestea trec numai prin anumite etape de productie pana la sfarsitul perioadei.Acestea reprezinta productia in curs de executie. Productia in curs de executie reprezinta productia care nu atrecut prin toate stadiile de prelucrarein procesul tehnologic..

In cazul nostru comanda A este terminate, deci reprezinta un produs finit, iar comanda B reprezinta productia in curs de executie. Comenzile permit utilizarea de fise pentru calculul costurilor, iar fisa costului productiei in curs de executie cuprindecosturile accumulate pana in acel moment. In concluzie valoarea stocurilor societatii cuprinde atat valoarea comenzii A ca produs finit cat si valoarea comenzii B ca productie in curs de executie.

11.Tranzactii in regim de consignatie

O societate primeste bunuri de la o persoana fizica spre vanzare in regim de consignatie in valoare de 5500lei, commission 15%,TVA 24% din valoarea comisionului. Dupa vanzarea marfurilor catre populatie societatea face plata catre deponent.Se vor contabiliza primirea marfurilor spre vanzare in consignatie, vanzarea cu numerar a marfurilor, plata deponentului si scoaterea din evident a marfurilor vandute.

Primirea marfurilor in regim de consignatie se contabilizeaza extrabilantier prin contul

Debit 8033 Valori material primate in pastrare sau custodie 5500lei

Vanzarea marfurilor

Comision =5500lei*15%=825lei

TVA = 825*24%=198lei

Pret de vanzare cu Tva incasat in numerar=5500lei+825+198lei=6523lei

5311 = % 6523lei 462 5500 704 825 4427 198Plata deponentului 462 = 5311 5500leiScoaterea din evident a marfurilor vanduteCredit 8033 Valori material primate in pastrare sau custodie 5500lei

12. Tranzactii la o casa de amanet

Din punct de vedere juridic, amanetul (gajul) reprezinta un contract accesoriu, unilateral, real, prin care debitorul remite creditorului sau un lucru mobil corporal sau necorporal pentru garantarea


obligatiei (art. 1.685 din Codul civil). Este o garantie reala, indeplinind aceeasi functie ca si ipoteca, cu deosebirea ca are intotdeauna ca obiect, bunuri mobile care se incredinteaza creditorului sau unui tert.

Amanetul poate fi utilizat astfel drept garantie la acordarea creditelor sub forma gajului civil sau comercial cu sau fara deposedare. Regula generala este aceea conform careia bunul gajat trebuie sa fie efectiv predat creditorului. Predarea efectiva se face prin traditie (transmitere) la bunurile corporale si prin remiterea titlului de creanta la bunurile necorporale.

Creditorului ii este interzis sa foloseasca bunul gajat, are obligatia conservarii acestuia si este tinut la restituire dupa achitarea integrala a creantei garantate. In situatia in care, la scadenta, debitorul nu-si achita datoria, creditorul are dezlegarea de a trece la realizarea gajului, cerand instantei printr-o ordonanta, autorizarea gajului prin:

· scoaterea bunului gajat la vanzare prin licitatie publica;

· atribuirea bunului amanetat creditorului, drept plata a datoriei.

EXEMPLU : La data de 01.08.N, casa de amanet S.C. „ X” S.R.L. incheie un contract cu o persoana fizica „Y”, proprietara a unui set de bijuterii din aur. In baza contractului i se imprumuta persoanei fizice suma de 1.000 lei, pe termen de 12 luni. Persoana „Y” va achita casei de amanet un comision de 20%.Comision = 1.000 x 20% = 200Inregistrari contabileAcordarea imprumutului:2678„Alte creante imobilizate”

5311„Casa in lei”

1.000

si, concomitent, extracontabil se inregistreaza bunurile primite in regim de amanet:8033„Valori materiale primite in pastrare sau custodie”

1.000

la scadenta, pot exista mai multe situatii:A) Persoana fizica ramburseaza contravaloarea imprumutului, fara a cere prelungirea termenului de rambursare a imprumutului Dobanzile sau comisioanele incasate de casele de amanet pentru acordarea de imprumuturi sunt considerate a fi venituri din prestarea de servicii financiare care, potrivit prevederilor Codului fiscal, sunt operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata, indiferent daca bunurile mobile depuse de catre debitor drept gaj sunt sau nu returnate.

5311„Casa in lei”

%2678

„Alte creante imobilizate”704

„Venituri din servicii prestate”

1.2001.000

200

Concomitent, casa de amanet va returna bunurile din custodie proprietarului8033

„Valori materiale primite in pastrare sau custodie”

1.000

B) Casa de amanet hotaraste retinerea bunului in patrimoniul societatii, ca obiect de inventar.Caracteristicile bunurilor primite drept gaj:· 1 lantisor 5 grame = 250lei


· 1 pereche cercei 10 grame = 500 lei· 1 bratara 5 grame = 250leiTOTAL: 20 grame = 1.000leiSe inregistreaza bunurile retinute ca obiectele de inventar, prin compensare cu imprumutul acordat:

303„Materiale de natura obiectelor de

inventar”

2678„Alte creante imobilizate”

1.000

Valoarea de piata a pretului unui gram de aur este 55 lei/gramul, prin urmare se face evaluarea setului la valoarea de piata:· 1 lantisor 5 grame = 275lei· 1 pereche cercei 10 grame = 550 lei· 1 bratara 5 grame = 275leiTOTAL: 20 grame = 1.100leiSe inregistreaza obiectele de inventar la valoarea de piata (diferenta pana la valoarea de piata trece pe venituri) :

303„Materiale de natura obiectelor de

inventar”

758„Alte venituri din exploatare”

100

C) Persoana fizica nu returneaza imprumutul la scadenta, iar casa de amanet se hotaraste sa vanda bijuteriileIn cazul in care imprumutatul nu restituie imprumutul casei de amanet, casa de amanet datoreaza T.V.A. pentru valoarea obtinuta din vanzarea bunurilor care au devenit proprietatea sa.Pret evaluat 1.000Adaos comercial 50% 500TVA 24% 360Intrarea in gestiune a bijuteriilor retinute vandute ca marfa tertilor:

371„Marfuri”

%2678

„Alte creante imobilizate”378

„Diferente de pret la marfuri”4428

„TVA neexigibila”

1.8601.000

500360

Concomitent, scoaterea din gestiune a bunurilor gajate:8033

„Valori materiale primite in pastrare sau custodie”

1.000

Vanzarea bijuteriilor catre un tert:5311„Casa in lei”

%707„Venituri din vanzarea marfurilor”4427„T.V.A. colectata”

1.8601.500360

Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute:

%607

„Cheltuieli privind marfurile”378

„Diferente de pret la marfuri”4428

371„Marfuri”

1.8601.000

500

360


„T.V.A. neexigibila”Exigibilitatea T.V.A.:

4427

„T.V.A. colectata”

4423

„T.V.A. de plata”

360

Plata T.V.A. in luna urmatoare vanzarii bijuteriilor:

4423

„T.V.A. de plata”

5311

„Casa in lei”

360

13. Tranzactii la o casa de schimb valutar La punctul de schimb valutar deschis de catre S.C. DATATEST S.R.L. se efectueaza in data de 14 iulie N urmatoarele operatii de vanzare/cumparare de valuta catre/ de la populatie la cursurile afisate in moneda nationala: cumpararea a 4.000 EURO la un curs valutar de 3,6400 lei/EURO; vanzarea a 3.500 EURO la un curs valutar de 3,6900 lei/EURO.Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de vanzare-cumparare valuta:

a) Cumpararea de valuta:

5314 = 5311 14.560 lei (pretul de cumparare)Casa in valuta Casa in lei

b) Vanzarea de valuta:

5311 = % 14.760 lei (pretul de vanzare al valutei) Casa in lei 5314 12.915 lei (pretul de cumparare al valutei) Casa in valuta 708 1.845 lei (venit din comision) Venituri din activitati diverse

La venituri se inregistreaza numai suma ce reprezinta comisionul casei de schimb la momentul tranzactiei.14. Studiu de caz privind importul de stocuri O societate comerciala achizitioneaza in luna iunie N marfuri in valoare de 5000euro de la un furnizor german. Se primeste factura de la furnizor aceasat fiind datata inainte de 15.05.N. Cursul BNR aplicabil la data emiterii facturii a fost 4.2856lei/euro. Cursul la


data receptiei marfurilor a fost de 4.2836lei/euro. Cursul de schimb la sfarsitul lunii iunie a fost 4.2753lei. Contabilizati achizitia intracomunitara si TVA corespunzatoare si evaluarea datoriei la sfarsitul anului.

Ahizitia intracomunitara folosind cursul de la data receptiei: 5000euro*4.2836lei/euro=21.418lei

371 = 401 21418leiTVA pentru achizitia intracomunitara: Baza de impozitare TVA = 5000euro*4.2856lei/euro(cursul la data emiterii facturii)=21.428leiTva =21.428lei*24%=5142.72lei 4426 = 4427 5142.72lei

Evaluarea datoriei la sfarsitul anului

Datorie la furnizori evaluata la cursul de la sfarsitul anului= 5000euro*4.2753lei/euro=21376.5lei

Datorie contabilizata initial= 21.418lei

Diminuarea datoriei si recunoasterea diferentei de curs valutar:21418-21376.5=41.5lei

401 = 765 41.5lei

15. Studiu de caz privind exportul de stocuri

O societate comerciala exporta marfuri pe cont propriuunui client in afara UE in conditii de livrare CIF: valoarea externa CIF 1500euro, transportul pe parcurs extern 200euro, asigurarea pe parcurs extern 70euro.Valoarea cheltuielilor de transport din factura prestatorului de servicii a fost 250euro.Cursurile de schimb au fost: la livrarea marfurilor= 4.2lei/euro;la incasarea creantelor =4.35lei/euro;la primirea facturii privind transportul pe parcurs extern =4.32lei/euro, la plata furnizorului pe parcurs extern =4.18lei/euro.Sa se evidentieze in contabilitate toate operatiile de mai sus.

Livrarea marfurilor la extern in conditii nde livrare CIF:

Calculu valorii FOB

Valoarea externa CIF = 1500euro*4.2lei/euro(cursul la livrarea marfurilor) =6300lei

Transport pe parcurs extern= 200euro*4.2lei/euro=840lei

Asigurare pe parcurs extern=70euro*4.2lei/euro=294lei

Valoarea externa FOB= (1500euro-200euro-70euro)*4.2lei/euro= 5166lei

- Livrarea marfurilor


4111 = % 6300lei 707 5166 708 1134(840+294)

Cheltuielile de asigurare si plata lor

613 = 401 294lei

401 = 5124 294lei

Incasarea contravalorii marfurilor vandute

Suma incasata= 1500euro*4.5lei/euro=6525lei

Valoarea din facture recunoscuta anterior =6300lei

5124 = % 6525lei 4111 6300 765 225Cheltuielile de transport pe parcurs extern 250euro*4.lei/euro=1050leiValoarea la facturarea transportului = 250euro*4.32lei/euro=1080lei

1080 % = 401 1080lei 1050 624 30 665

- Recunoasterea regularizarii veniturilor din diferenta:250euro-200euro=50euro-4.2lei/euro=210lei 707 = 708 210lei

16. Studiu de caz privind tranzactiile pe baza de comision

Societatea X achizitioneaza

17. Studiu de caz privind stocurile in curs de aprovizionare


Exemplu

La începutul lunii martie a anului 2010, societatea ALFA cumpără de la un furnizor cu sediul în Statele Unite ale Americii, materii prime în valoare de 45.000 dolari. Bunurile sunt transportate pe cale navală, iar cumpărătorul intră în posesia materiilor prime din momentul în care bunurile sunt încărcate pe navă, în portul vânzătorului. În data de 10 martie 2010, transportatorul efectuează în numele cumpărătorului, atât încărcarea, cât şi recepţia bunurilor.

Cursul valutar utilizat la data recepţiei este cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din ultima zi bancară anterioară operaţiunii privind recepţionarea bunurilor. Astfel, cursul valutar utilizat pentru evaluarea bunurilor recepţionate este de 3,0200 lei/dolar (acesta fiind de fapt, cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României în data de 9 martie 2010, ultima zi bancară anterioară operaţiunii de recepţie din data de 10 martie 2010).

Cu această ocazie, vânzătorul transferă cumpărătorului, atât proprietatea, cât şi riscurile şi beneficiile. Recepţia bunurilor se face de către transportator în numele cumpărătorului. La recepţie nu se constată diferenţe faţă de cantitatea livrată de vânzător, moment în care transportatorul confirmă cumpărătorului existenţa bunurilor solicitate şi transmite o copie a facturii primite de la furnizor şi o copie a procesului-verbal de recepţie. Pe toată perioada transportului până la predarea bunurilor către cumpărător, acestea se află în proprietatea cumpărătorului şi în răspunderea transportatorului. Plata furnizorului se face în 7 zile calendaristice de la încărcarea bunurilor pe nava transportatorului, respectiv 17 martie 2010. Cursul valutar utilizat la plata facturii este de 2,9000 lei/dolar.

Bunurile ajung în ţară în data de 12 mai 2010. Odată ajunse în ţară, transportatorul predă cumpărătorului materiile prime şi facturează către acesta cheltuielile de transport în valoare de 5.000 dolari. Data la care cumpărătorul a acceptat factura de transport este 12 mai 2010, iar cursul valutar utilizat la reflectarea în contabilitate a acestor cheltuieli este de 3,2000 lei/dolar (cursul de schimb valutar comunicat de BNR în data de 11 mai 2010). În perioada imediat următoare, cumpărătorul vămuieşte bunurile importate şi plăteşte taxele vamale în sumă de 12.800 lei şi TVA în sumă de 27.360 lei. Plata cheltuielilor de transport se face în 2 zile calendaristice de la data facturării, respectiv în data de 14 mai 2010, la cursul valutar de 3,2200 lei/dolar.

Cursul valutar utilizat la data decontării este cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de BNR din 13 mai 2010, ultima zi bancară anterioară operaţiunii de decontare din data de 14 mai 2010.

Odată ajunse la cumpărător, materiile prime importate sunt date în consum în vederea prelucrării acestora.

În contabilitatea cumpărătorului, materiile prime în curs de aprovizionare pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente se reflectă astfel:


1) Recunoaşterea stocurilor la momentul transferului riscurilor şi beneficiilor (10 martie 2010). Evaluarea stocurilor se face pe baza documentaţiei transmise/confirmate de transportator, utilizându-se cursul valutar comunicat de BNR din ultima zi bancară anterioară operaţiunii de recepţie, respectiv cel din data de 9 martie 2010. Valoarea stocului este de 135.900 lei (45.000 dolari x 3,0200 lei/dolar). Întrucât stocul deţinut este în curs de aprovizionare, recunoaşterea se face, după natura acestuia, în conturile din grupa 32 “Stocuri în curs de aprovizionare”.

321 Materii prime în curs de aprovizionare = 401 Furnizori 135.900 lei

2) În data de 17 martie 2010 se plăteşte furnizorului suma de 45.000 dolari, la cursul valutar de 2,9000 lei/dolar (curs comunicat de BNR în data de 16 martie 2010). Contravaloarea în lei a sumei plătite în valută reprezintă 130.500 lei (45.000 dolari x 2,9000 lei/dolar). Diferenţele de curs valutar favorabile, înregistrate la data plăţii, sunt de 5.400 lei [45.000 dolari x (3,0200 lei/dolar - 2,9000 lei/dolar)].

401 Furnizori = % 135.900 lei

5124 Conturi la bănci în valută 130.500 lei

765 Venituri din diferenţe de curs valutar 5.400 lei

3) Preluarea efectivă de la transportator, a materiilor prime importate, vămuirea acestora şi recunoaşterea bunurilor primite la nivelul costului de achiziţie prin înregistrarea tuturor cheltuielilor atribuibile costului de achiziţie. Astfel, costul de achiziţie al materiilor prime, în valoare de 164.700 lei, cuprinde:

- preţ de achiziţie, stabilit la data recepţiei, în valoare de 135.900 lei;

- cheltuieli de transport-aprovizionare, în valoare de 16.000 lei (5.000 dolari x 3,2000 lei/dolar);

- taxele vamale, în valoare de 12.800 lei.

TVA plătită în vamă în sumă de 27.360 lei nu este inclusă în costul de achiziţie întrucât această taxă este recuperabilă.

301 Materii prime = % 164.700 lei

321 Materii prime în curs de aprovizionare 135.900 lei

401 Furnizori 16.000 lei

446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 12.800 lei

4) Plata cheltuielilor de transport în valoare de 16.100 lei (5.000 dolari x 3,2200 lei/dolar) şi înregistrarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile, aferente plăţii acestora, în valoare de 100 lei [5.000 dolari x (3,2000 lei/dolar - 3,2200 lei/dolar)]:


16.100 lei % = 5124 Conturi la bănci în valută 16.000lei 401

Furnizori 100lei 665

Cheltuieli din diferenţe de valutar 5) Plata taxelor vamale şi a TVA, calculate în vamă:

% = 5121 40.160 lei Conturi la bănci în lei 446 12.800 lei 4426 27.360 lei

6) Înregistrarea consumului de materii prime:

601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 164.700 lei

18. Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terti

Societatea comerciala X are in stoc materiale de croitorie. X trimite societatii Y pentru prelucrare material in valoare de 4500lei.Y prelucreaza materialele si obtine fete de masa, manopera facturata fiind 1800lei, TVA 24%, ulterior predandu-le societatii X. Care sunt inregistrarile contabile efectuate de ambele societati.

Contabilitatea valorilor materiale primite de societatile comerciale pentru prelucrare sau reparare se realizeaza cu ajutorul contului 8032-Valori material primite spre prelucrare sau reparare.

Inregistrarile contabile efectuate de X :

- Predarea materialelor spre prelucrare societatii Y

351 = 302 4500lei Materii si material aflate la terti Materiale consumabile

- Primirea fetelor de masa realizate de Y, costul fiind: 4500lei+1800lei=6300lei

6732lei % = % 6732lei 6300 303 351 4500 Materiale de natura Materiale aflate la terti obiectelor de inventar 432 4426 401 2232(1800+432) (1800*24%) Tva deductibila Furnizori


- Inregistrarile contabile effectuate de Y:Primirea materialelor spre prelucrareDebit 8032 Valori material primite spre prelucrare sau reparare 4500leiFacturarea manoperei:

4111 = % 2232lei 704 1800lei 4427 232lei19. Studiu de caz privind stocurile aflate in custodie la tertiSocietatea X achizitioneaza de la Y, pe baza de facture, materii prime in valoare de 40000lei si material auxiliare in valoare de 30000lei, TVA 24%, pe care le lasa in custodia societatii Y, pe o durata de 30 de zile din cauza lipsei spatiilor de depozitare. La expirarea perioadei bunurile sunt aduse in gestiunea societatii X, intocmindu-se nota de primire. Pentru Y aceste bunuri reprezinta produse finite al caror cost efectiv de productie este de 55000lei, iar pretul de inregistrare este de 60000lei.Sa se efectueze inregistrarile contabile la cele doua societati. Inregistrarile contabile efectuate de X:

- Inregistrarea bunurilor procurate de la Y, pe baza de facture, dar ramase in custodia acesteia la costul total: 30000+40000=70000lei% = 401 86800lei351 Furnizori

Materiale aflate la terti 70000lei 4426 16800lei Tva deductibila Plata facturii: 401 = 5121 86800lei

- Aducerea in gestiune a materiilor prime si materialelor auxiliare achizitionate, platite si lasate in custodia societatii Y:

% = 351 70000lei 301 40000lei 302 30000lei

Inregistrarile contabile efectuate de Y:

- Vanzarea produselor finite la pretul de vanzare 30000+40000=70000lei4111 = % 86800lei 701 70000lei 4427 16800lei

- Descarcarea gestiunii de produsele finite vandute, la pretul de inregistrare 711 = 345 60000lei

- Inregistrarea diferentelor de pret aferente produselor finite vandute:

348 = 711 5000lei

- Incasarea contravalorii produselor finite vandute 5121 = 4111 86800lei


Inregistrarea produselor finite vandute si incasate ramse in custodie se faceprin debitul contului 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 70000lei, si la expirarea perioadei are loc scoaterea produselor finite din custodie Credit 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 70000lei.

20. Studiu de caz privind vanzarile de stocuri prin cedarea de comision

Pentru a mării ritmul desfacerilor de mărfuri, societăţile de comerţ pot ceda mărfuri altor unităţi pentru vânzare, urmând ca decontarea să se efectueze pe măsura vânzării mărfurilor.

Trebuie să se facă distincţie între consignaţie şi comision, deoarece consignaţia are stabilit la intrarea mărfurilor un preţ de decontare către deponent şi un preţ de vânzare al unităţii de consignaţie. În cazul vânzării în comision “se încheie un protocol între partenerii de schimb prin care se menţionează obligativitatea primitorului ca pe măsura vânzării mărfurilor să întocmească o situaţie privind vânzările pe care o transmite predătorului, ca pe baza ei acesta să întocmească factura fermă de livrare a mărfurilor, descărcarea efectivă a gestiunii şi încasarea facturii de acordare de comision”.

Comisionul pe care îl acordă unitatea predătoare se poate reflecta ca un scont acordat, iar pentru primitor ca un venit din scont primit.

21.22,23 Plusuri de stocuri la inventor, minusuri de stocuri la inventor, contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau alte forme de scoatere din evident contabila.

Rezultatele inventarierii trebuie inregistrate in evidenta tehnico-operativa in termen de cel mult 7 zile lucratoare de la data aprobarii procesului-verbal de inventariere de catre administrator, ordonatorul de credite sau persoana responsabila cu gestiunea entitatii. Rezultatul inventarierii se inregistreaza in contabilitate potrivit prevederilor Legii 82/1991 , republicata, si in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile".

Din punct de vedere al taxei pe valoare adaugata, potrivit art. 128 alin. (4) din Codul fiscal , sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata bunurile constatate lipsa din gestiune, cu exceptia celor la care se face referire la alin. (8) lit. a)-c) al acestui articol, respectiv:a) bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cauze de forta majora, precum si bunurile pierdute ori furate, dovedite legal, astfel cum sunt prevazute prin norme;b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum si activele corporale fixe casate, in conditiile stabilite prin norme;c) perisabilitatile, in limitele prevazute prin lege;

Codul fiscal nu prevede posibilitatea compensarii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate si colectarii TVA asupra diferentei rezultate. Bunurile constatate lipsa din gestiune, cu exceptia celor la care se face referire la art. 128 alin. (8) lit. a)-c) sunt asimilate unei livrari de bunuri


efectuata cu plata. Societatea efectueaza o livrare de bunuri catre sine pentru care are obligatia de a emite o autofactura, in conformitate cu prevederile art. 155 alin. (2) din Codul fiscal si normelor metodologice date in aplicarea acestuia. Pentru marfurile constatate lipsa din gestiune, in conformitate cu prevederile art. 137 lit. c) din Codul fiscal baza de impozitare a TVA este constituita din pretul de cumparare al bunurilor respective sau al unor bunuri similare ori, in absenta unor astfel de preturi de cumparare, pretul de cost, stabilit la data livrarii.Monografie contabila diferente la inventar marfuri: a) lipsuri (minus la inventar) de marfuri neimputabile: 607 "Cheltuieli privind marfurile" (analitic nedeductibil) = 371 "Marfuri"635 "Cheltuieli cu alte impozite si taxe -analitic nedeductibil" = 4427 "TVA colectata"

b) plus de marfuri la inventar : 371 " Marfuri" = 607 " Cheltuieli privind marfurile" - stornare in negru sau371 " Marfuri" =7588 " Alte venituri din exploatare" c) pierderi din calamitati (cheltuieli deductibile) : 6588 " Alte cheltuielii din exploatare" = 371 " Marfuri" d) lipsuri (minus la inventar) de marfuri imputabile tertilor: 607 " Cheltuieli privind marfurile" (analitic distinct) = 371 " Marfuri" 461" Debitori diversi" % 7588 " Alte venituri din exploatare" 4427" TVA colectata" In cazul celorlalte stocuri (materii prime materiale) se folosesc conturile specifice, respectiv 301 " Materii prime" in loc de 371" Marfuri" si 601 "Cheltuieli cu materii prime’ in loc de 607 " Cheltuieli privind marfurile"

Exemplu:

Un stoc de marfuri cu valoarea contabila de 12000lei a ars complet in urma unui incendiu

671 = 371 12000lei


Chelt privind calamitatile marfuri

24. Tranzactiile privind stourile produse ca urmare a unor cauze de forta majora

La o societate comerciala in urma unor analize de specialitate s-a constata o depreciere calitativa, peste normele legale, neimputabila in sua de 3000lei. Sa se inregistreze minusul de materii prime ca urmare a acestei deprecieri.

601 = 301 3000 lei

Chelt cu materiile prime materii prime

Si pentru TVA datorata :3000*24%=720lei

635 = 4427 720lei

Chelt cu taxe si impozite tva colectata

25.Tranzactiile privind emiterea, achizitia si utilizarea tichetelor de masa

Societatea X achizitioneaza 50 de carete a cate 20 de tichete de masa la valoarea nominal de 9lei/tichet. Costul imprimatelor este de 500lei, TVA 24%. Societatea a acordat efectiv 40 de carnete, restul de 10 fiind returnate catre emitent. Sa se contabilizeze achizitia tichetelor de masa, acordarea tichetelor de masa si returnarea acestora.

Tichetele de masa sunt supuse impozitului pe venit in cota de 16% la nivelul angajatilor in luna in care acestea au fost primite.

Achizitia tichetelor de masa

Valoarea tichetelor de masa= 50 carnete*20tichete/carnet*9lei/tichet=9000lei

Costul imprimatelor=500lei

TVA = 500*24%=120lei

9620 % = 401 9620lei

9000lei 5328

Alte valori


500lei 628

120lei 4426

Acordarea tichetelor de masa

Valoarea tichetelor de masa acordate=40carnete*20tichete/carnet*9lei/tichet=7200lei

642 = 5328 7200lei

Chelt cu tichetele de masa Alte valori

Returnarea tichetelor de masa

Valoarea tichetelor de masa returnate = 10carnete*20tichete/carnet*9lei/tichet=1800lei

461 = 5328 1800lei

Debitori diversi Alte valori

-impozitul pe salariu corespunzator tichetelo de masa este retinut salariatilor:

421 = 444 1152lei

26. Documentele primare care reflectă creanţele şi datoriile faţă de terţi diferă în funcţie de categoria în care se încadrează terţii(furnizori,salariaţi,etc)şi de natura juridică a relaţiilor economice(datorii sau creanţe)

În tabelul următor sunt redate cele mai frecvente datorii,precum şi documentele în care acestea se reflectă :

Categoria de Natura Documente privind


terţi datoriilor

Angajarea datoriilor

Plata datoriilor

Furnizori

datorii din operaţiuni de aprovizionare cu bunuri,lucrări şi servicii.

factură fiscală,aviz de însoţire a mărfii.

ordin de plată,cec,bilet la ordin,cambie,chitantă

Clienţi Avansuri primite Ordin de plată,cec,bilet la ordin,chitanţa,factură fiscală.

În tabelul următor sunt redate cele mai frecvente creanţe,precum şi documentele în care acestea se reflectă :

Categoria de

terţi

Natura

creanţelor

Documente privind

crearea drepturilor încasarea

drepturilor

Furnizori avansuri acordate ordin de plată,cec,bilet la ordin,chitanţă,factură f iscală

Clienţi

Creanţe din operaţiuni

de livrare de bunuri,lucrări şi

servicii.

factura fiscală,aviz de însoţire a mărfii.

ordin de plată,cec,bilet la ordin,cambie,

chitanţă.

Înregistrări contabile privind datoriile şi creanţele comerciale

1) Înregistrari contabile privind vânzările şi cumpărările pe credit comercial(411-clienţi,401-furnizori,404-furnizori de imobilizări)cu factură fiscală.


Client

Cumpărarea de stocuri,lucrări/servicii %=401

308…381

604,605

611,614

621,628,

4426

Cumpărarea de imobilizări %=404

grupa 20

grupa 21

4426

Achiatarea furnizorilor 401=512

(404) (531,542)

Furnizor

Vânzarea de stocuri,lucrări şi servicii 411=%

701…708

4427

Încasarea creanţelor 512=411

(531)

2)Înregistrări contabile privind vânzarile/cumpărările pe credit cambial(413-efecte de primit de la clienţi,403-efecte de plătit,405-efecte de plătit pentru imobilizări)


Client

Emiterea efectelor comerciale(bilet la ordin/cambie) 401=403

404=405

Achitarea efectelor comerciale 403=512

(405)

Furnizor

Acceptarea efectelor comercialea) 413=411

Depunerea la bancă şi încasarea la scadenţă a efectelor comerciale b)5113=413

c)512=5113

Dacă efectele comerciale se depun pentru a fi încasate înainte de scadenţă,banca va reţine o taxă de scont din valoarea efectului comercial respectiv ;acastă operaţie se numeşte scontare ;a+b rămân aceleaşi

d)5114=5113

Încasarea propriu-zisă %=5114

512

667

(taxa de scont)

3)Înregistrări contabile privind vânzarile/cumpărările pentru care nu s-au emis/primit facturi fiscale pe baza avizului de însoţire a mărfii (418 :clienţi-facturi de întocmit,408 :furnizori-facturi

nesosite).

Client

Cumpărarea de bunuri şi servicii fără factură fiscală


% = 408

301

605,604

611…614

621…628

4428

Primirea facturei fiscale 408=401

Concomitent

4426=4428

Furnizor

Vânzarea de bunuri şi servicii fără factură fiscală 418=%

701…708

4428

Înregistrarea emiterii facturii fiscale 411=418

Concomitent

4428=4427

4)Înregistrări contabile privind avansurile băneşti primite/acordate(furnizorilor)409:furnizori-debitori,419:clienţi-creditori

Client

Înregistrarea acordării unui avans bănesc în vederea cumpărării de bunuri şi servicii. 409=512

(531)

Cumpărarea de bunuri şi servicii %=401


301…381

604…605

611…614

621…628

4426

Regularizarea avansului şi achitarea restului. 401=%

409

512

Furnizor

Încasarea avansului bănesc în vederea livrării de bunuri şi servicii. 512=419

(531)

Vânzarea de bunuri şi servicii. 411=%

701…708

4427

Regularizarea avansului şi încasarea restului %=411

419 512

27. Acceptare efecte comerciale prezentate de clienti la plata

Cu ajutorul contului 413 se tine evidenta creantelor de incasat, pe baza de efecte comerciale

O societate prestatoare de servicii de constructii accepta un bilet la ordin de la un client in

valoare de 200.000 lei, reprezentand suma de 50.000 eur la cursul de 4 lei/euro.

413 4111 200.000 lei


Efecte de primit de la clienti Clienti

Diferente de curs favorabile la finalul anului

La sfarsitul anului, efectul nu este inca incasat. Cursul de inchidere este de 4,1 lei/eur.

413

Efecte de primit de la clienti

765

Venituri din dif. de curs20.000 lei

Micsorarea creantelor:

La avalizarea cambiilor si biletelor la

ordin

Se trimite spre incasare un bilet la

ordin de 10.000 lei.

5113

Efecte de incasat

413

Efecte de primit de la clienti10.000 lei

Diferente nefavorabile de curs la finalul anului

La sfarsitul anului, un efect in valoare de 50.000 eur, curs inital 4 lei/eur nu este inca incasat.

Cursul de inchidere este de 3,9 lei/eur.

665

Chelt cu dif. de curs

413


Diferente nefavorabile de curs la lichidarea efectelor de primit in valuta

Se incaseaza prin contul la banca un efect de comert in suma de 50.000 eur, curs de schimb 4

lei/eur, cursul de incasare 3,9 lei/eur.

5113

Efecte de incasat

413

Efecte de primit de la clienti

200.000 lei

50.000 eur * 4 lei/eur

5124

Conturi la banci in valuta

5113

Efecte de incasat

195.000 lei

50.000 eur * 3,9 lei/eur


665

Chelt. cu diferente de curs

5113

Efecte de incasat

5.000 lei

Sume incasate de la clienti

Se trimite la banca pentru incasare un bilet la ordin de 10.000 lei. Se inregistreaza incasarea

efectului.

5113

Efecte de incasat

413


5121

Conturi la banci in lei

5113

Efecte de incasat10.000 lei

Primirea si incasarea de cambii pentru creante create la vanzarea de marfuri:

O societate care comercializeaza produse alimentare vinde unui client marfa in valoare de

30.000 lei, TVA 19%. Societatea descarca din gestiune marfa la valoarea de 22.000 lei.

Societatea primeste o cambie in valoare de 30.000 lei TVA 19%, care este incasata ulterior.

4111

Clienti

707

Venituri din vanzarea marfurilor30.000 lei

4111

Clienti

4427

TVA colectata5.700 lei

Scoaterea din gestiune

607

Chelt cu marfurile

371

Marfuri22.000 lei

Primirea cambiei

413 4111 35.700 lei


Efecte de primit de la Clienti Clienti

Incasarea cambiei

5113

Efecte de incasat

413

Efecte de primit de la Clienti35.700 lei

5121


5113

Efecte de incasat35.700 lei

Varianta : scontarea efectelor

In urma vanzarii marfurilor societatea trimite o cambie in valoare de 35.700 lei la banca spre

incasare inainte de termenul de scadenta. Aceasta operatie se numeste scontare, banca percepand

un scont de 5% din valoarea efectului. De asemenea, societatea plateste si comision bancar de 55

lei.

Cu ajutorul contului 5114 se tine evidenta valorilor de incasat, cum sunt cecurile si efectele

comerciale primite de la clienti.

5114

Efecte remise spre scontare

413


5121


5114

Efecte remise spre scontare33.970 lei

666

Chelt. privind dobanzile

5114

Efecte remise spre scontare1.785 lei

627

Chelt cu serviciile bancare

5114

Efecte remise spre scontare55 lei

Emiterea de efecte de comert (cambii) pentru datoriile fata de un furnizor:

Contabilitatea CEC-urilor

Facturare servicii


O societate care comercializeaza piese de calculator apeleaza la serviciile unei societati de

contabilitate. Astfel, in urma prestarii serviciilor, societatea de contabilitate emite o factura in

valoare de 5000 lei, TVA 24%, pentru achitarea careia primeste un cec cu termenul de 30.06.N

in valoare de 6200 lei.

4111

Clienti

704

Venituri servicii prestate5.000 lei

4111

Clienti

4427

TVA colectata1200 lei

Primire CEC

La primirea cec-ului societatea inregistreaza suma in contul 5112.

Cu ajutorul contului 5112 se tine evidenta valorilor de incasat, cum sunt cecurile si efectele

comerciale primite de la clienti.

5112

Cecuri primite spre incasare

4111

Clienti6200 lei

Incasarea efectiva a cecului la termen

In data de 30.06.N, societatea de contabilitate incaseaza cec-ul primit de la client in valoare de

6200 lei.

5121


5112

Cecuri de incasat6200 lei

Contabilitatea decontarii prin forfetare

Valoarea creantelor vandute

5121 411 1.000 lei


Conturi la banci in lei Clienti

Taxa de forfetare achitata institutiei financiare

668

Alte chelt. financiare

5121

Conturi la banci in lei50 lei

Sau retinerea taxei de forfetare din creanta

5121


411

Clienti950 lei

668


411

Clienti50 lei

Contabilitatea decontarii prin factoring, cand valoarea de inregistrare este mai mare decat cea

negociata:

Inregistrare suma negociata

5121


411

Clienti1000 lei

Diferenta dintre suma inregistrata si cea negociata

668


411

Clienti500 lei

Sau echivalent prin debitori


5121


461

Debitori diversi1000 lei

668


461


Contabilitatea decontarii prin factoring, cand valoarea de inregistrare este mai mica decat cea

negociata:

Contare suma negociata

5121


411

Clienti1000 lei

Diferenta dintre suma inregistrata si cea negociata

5121


768

Alte venituri financiare500 lei

Sau echivalent prin debitori

5121


461


5121


768

Alte venituri financiare500 lei

28.Evaluarea creantelor in lei si in valuta la sfarsitul anului


La finele exercitiului financiar, creantele si datoriile in valuta sau exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute se evalueaza la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei din ultima zi bancara a lunii in cauza. Diferentele de curs inregistrate se recunosc in contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, respectiv alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare dupa caz.

Exemplu: Sa se contabilizeze urmatoarele situatii:

1) Pe data de 28.12.N s-au vandut marfuri in valoare de 200euro, curs la data vanzarii 4.4lei/euro. Cursul valutar comunicat de BNR la inchiderea exercitiului N a fost de 4.5lei/euro;

2) Pe data de 27.12.N s-au achizitionat marfuri in valoare de 300euro, curs la data achizitiei 4.5lei/euro. Cursul valutar comunicat de BNR la inchiderea exercitiului N a fost de 4.4lei/euro;

1) Se va inregistra in contabilitate la sfarsitul anului diferenta de curs valutar:Creanta contabilizata in momentul vanzarii=200euro*4.4lei/euro=880leiValoarea creantei la sfarsitul anului N= 200euro*4.5lei/euro=900lei

4111 = 765 20lei2) Se va inregistra in contabilitate la sfarsitul anului diferenta de curs valutar:

Datoria contabilizata in momentul achizitiei=300euro*4.5lei/euro=1350leiValoarea datoriei la sfarsitul anului N= 300euro*4.4lei/euro=1320lei

401 = 765

aplicatii stagiu an i- sem i

Documents