CONTABILITATE 1. Societatea a primit o subvenie de 50% pentru investiii de la buget pentru achiziionarea unui utilaj n sum de 3.000 lei. Utilajul achiziionat a fost utilizat i amortizat pentru suma de 2.400 lei, dup care s-a vndut unui client la preul de 800 lei. Cum sunt afectate bilanul i contul de profit i pierdere? - primire subventie de la bugetul de stat 5121 = 131 1500 (3000*50%) subventii guvernamentale pentru investitii - achizitionare utilaj % = 404 2131 4426 404 = 5121 3570 3000 570 3570

- inregistrarea amortizarii 6811 = 2813 2400 - trecerea subventiei la venituri corespunzator amortizarii calculate 131 = 7584 1200 (1500*2400/3000) venituri din subvntii pentru investitii - vanzare utilaj 461 = % 7583 4427 952 800 152

- decarcarea din gestiune % = 2131 3000 2813 6583 2400 600

- trecerea subventiei la venituri odata cu cedarea utilajului 131 = 7584 300 (1500-1200)

1

2. Potrivit balanei de verificare ncheiate la 31.12.N, conturile prezint urmtoarele solduri: cont 1012 = 21.000 lei, cont 121 (SC) = 5.000 lei, cont 129 = 5.000 lei, cont 105 = 6.000 lei, cont 117 (SD) = 4.000 lei, cont 151 = 2.000 lei, cont 161 = 8.000 lei, cont 169 = 1.000 lei. Calculai suma capitalului propriu. Capitalul propriu = capital social subscris si varsat + rezerve din reevaluare pierderea reportata + profitul exercitiului financiar - repartizarea rezultatului= 21000 + 6000 - 4000 + 5000 - 5000 = 23000 3. Situaia nainte de dubla cretere a capitalului se prezint astfel: capital social 10.000 lei (10.000 aciuni x 1 leu valoare nominal), reserve 5.000 lei. Prima faz a majorrii const n ncorporarea de rezerve de 4.000 lei pentru care se emit 2.000 aciuni. n faza a doua se aduc aporturi n numerar pentru care se emit 3.000 aciuni la un pre de emisiune egal cu valoarea nominal. Calculai valoarea DA i DS generate de creterea de capital. DA(drepturile de atribuire) - cresterea capitalului social prin incorporarea in acesta a altor structuri din capitalul propriu. Cresterea se poate realiza in doua moduri - crearea de noi titlui distribuite actionarilor vechi sau - cresterea valorii nominale a actiunilor vechi DA =Vmcveche -Vmcnoua Vmc = (Capitaluri proprii - Active fictive)/ nr actiuni DA = (10000+5000)/10000 - (14000+1000)/(10000+2000) = 1,5 - 1,25= 0.25

DS (dreptul de subscriere) apare ca urmare a dilatarii capitalului.

2

DS =Vmcveche -Vmcnoua DS =(14000+1000)/(12000) - (14000+3000+1000)/(12000+3000) = 1,25 - 1,2 = 0.05

4. SC PREMAGRO SA primeste o comunicare pentru acordarea de subventii guvernamentale in suma de 8.000 lei, pentru achizitionarea unui utilaj. Utilajul achizitionat are o durata normata de serviciu de 4 ani. - primirea comunicarii pentru acordarea subventiei guvernamentale 4451 = 131 8000 subventii guvernamentale - primirea subventiei 5121 = 4451 8000

- achizitionarea utilajului % = 404 2131 4426 404 = 5121 9520 8000 1520 9520

- inregistrarea amortizarii lunare a utilajului 6811 = 2813 167 (8000/4*12) - trecerea subventiei la venituri corespunzator amortizarii calculate 131 = 7584 167 venituri din subvntii pentru investitii Ultimele doua operatii se vor repeta in fiecare luna pe parcursul celor patru ani in care utilajul va fi amortizat integral. 5. SC STIMIN SA achizitioneaza un utilaj in valoare de 4.000 lei, amortizabil liniar in 5 ani si care este subventionat de la bugetul de stat in suma de 1.600 lei.

3

- primire subventie de la bugetul de stat 5121 = 131 1600 subventii guvernamentale pentru investitii - achizitionare utilaj % = 404 2131 4426 404 = 5121 4760 4000 760 4760

- inregistrarea amortizarii lunare a utilajului 6811 = 2813 67 (4000/5*12) - trecerea subventiei la venituri corespunzator amortizarii calculate 131 = 7584 27 (1600/5*12) venituri din subvntii pentru investitii Ultimele doua operatii se vor repeta in fiecare luna pe parcursul celor cinci ani in care utilajul va fi amortizat integral. 6. SC CRISUL SA se afla la sfarsitul exercitiului finaciar 2004 in litigiu cu un client, pentru marfurile livrate si neplatite, in suma de 11.900 lei, din care TVA 1.900 lei. In exercitiul financiar 2005 litigiul este castigat, pentru suma de 8.000 lei care se incaseza prin banca. - provizioanele pentru litigii se pot constitui la sfarsitul exercitiului pentru litigiile aflate in curs, pentru ca exista riscul sa se finalizeze in defavoarea unitatii respective. - provizioanele se vor constituii la nivelul sumelor aflate in litigiu sf. Ex. 2004 -evidentierea distincta a litigiului 4118 = 4111 11900 clienti incerti

4

-constituirea provizionului 6812 = 1511 provizioane pentru litigii ch de exploatare privind provizioanele ex. 2005 - stingerea creantei fata de clienti si incasarea OP conform hot. Udecatoresti % = 4118 11900 5121 654 8000 3900

pierderi din creante si debitori diversi 7. SC COMINCA SA vinde o cladire prin licitatie publica cu strigare. Dupa prospectul de vanzare rezulta: - valoare de inregistrare a activului vandut 45000 lei - amortizarea calculate pana la data vanzarii 10000 lei - valoarea ramasa neamortizata a cladirii 35000 lei - taxa de participare la licitatie:10 persoane x 10 lei/pers = 100 lei - garantia de participare la licitatie : 10 pers x 1000 lei/pers= 10000lei - pretul de adjudecare a cladirii obtinut in urma licitatiei 57000 lei Inregistrari in contabilitatea vanzatorului, inclusiv restituirea garantiilor. - taxa de participare la licitatie 5311 = 7588 100 alte V din exploatare - garantia de participare la licitatie 5311 = 462 10.000 - vanzare cladire 461 = % 67830

5

7583 57000 4427 10830 -compensara garantiei depuse 462 = 461 1000 -incasare creanta ramasa 5121 =461 66830 (67830-1000) - restituire garantie la restul participantilor garantia 462 = 5311 9000 -scoaterea din evidenta a cladirii % 2812 6583 = 212 45.000 10.000 35.000

8. SC MIRAY SA realizeaza in regie proprie o cladire in valoare de 50000 lei, TVA 19%, din care 80% deductibila. Durata de amortizare a cladirii este de 10 ani, dupa metoda liniara. - inregistrarea cladirii obtinuta in regie proprie 212 = 722 50000 venituri din productia de imobilizari corporale - amortizarea lunara a cladirii 6811=2812 417 (50000/10*12)

6

9. SC DACIA SA achizitioneaza 580 actiuni sub forma intereselor de participare de la o filiala din cadrul grupului, printr-un intermediar. Valoarea de achizitie a unei actiuni este de 10 lei. Partea eliberata din valoarea nominala a actiunilor fiind de 50%, comisionul 2%, pentru cumpararea actiunilor. Se achita comisionul catre intermediar si se face plata diferentei in vederea eliberarii integrale a titlurilor de participare achizitionate. Din cele 580 actiuni achizitionate AGA hotaraste vanzarea a 280 actiuni la un curs de 10,2 lei/actiune, iar restul la un curs de 9,9 lei/actiune. Comisionul cuvenit societatii intermediare a vanzarii este de 3%.

- achizitionarea intereselor de participare 580*10=580 lei interese de participare 263 = % 5800 5121 2900 2692 2900 varsaminte de efectuat pentru interesele de participare - achitare comision pentru cumpararea intereselor de participare 622 = 5121 116 (5800*2%) ch. cu comisioane si onorarii - achitarea ulterioara a varsamintelor neefectuat 2692 = 5121 2900 - vanzare interese de participare 461 = 7641 2856 (280*10,2) V. din imobilizari financiare cedate 5121 = 461 2856 - scoaterea din evidenta

7

6641 = 263

2800

- vanzare interese de participare (580-280=200) 461 = 7641 1980 (200*9,9) 5121 = 461 6641 = 263 1980 2000 (200*10 ) - scoaterea din evidenta - achitare comision pentru cumpararea intereselor de participare 622 = 5121 145,08 (2856*3% + 1980*3%)

10. SC MARA SA detine un teren cu o valoare contabila de 10000 lei. La sfarsitul anului N terenul este evaluat la valoarea justa de 9000 lei. La sfarsitul anului N+1 terenul este evaluat la valoarea justa de 9500 lei. Sf. An N - inregistrarea operatiei de reevaluare Vc = 10000 Vj = 9000 10000 - 9000 = 1000 diferenta negativa din reevaluare 6813 = 2111 1000

ch. de exploatre privind ajustarile pentru deprecierile imobilizarilor Sf. An N+1 - inregistrarea operatiei de reevaluare Vc = 10000 - 1000 = 9000 Vj = 9500 9500 - 9000 = 500 diferenta pozitiva din reevaluare

8

2111 = 7813 500 V. din ajustari pentru deprecierile imobilizarilor

11. SC ALFA SA acorda la inceputul anului 2005 SC BETA SA un imprumut pe 2 ani in valoare de 20000 euro la cursul de 4 lei/euro. Dobanda este de 10% pe an. La sfarsitul anului 2005 cursul a crescut la 4.3 lei/euro, dar dobanda se incaseaza la inceputul anului 2006 cand cursul este de 4.2 lei/euro. La sfarsitul celui de-al doilea an cand se incaseaza imprumutul si dobanda cursul este de 4.5 lei/euro. 2005 - acordare imprumut 2675 = 5124 imprumuturi acordate pe termen lung - inregistrarea dobanzi aferente anului I 2676 = 763 8600 (20000*10%*4,3) V. din creante imobilizate dob. Aferente imprumuturilor acordate pe termen lung - evaluarea creantelor in valuta la sfarsitul ex. financiar 2675 = 765 6000 ( 20000*(4,3-4) ) V. din diferente de curs valutar 2006 - incasare dobanda restanta % = 2676 5124 665 8600 8400 200 80000 (20000*4)

V. din diferente de curs valutar - rambursare imprumut 5124 = % 90000 (20000*4.5)

9

2675 86000 765 4000 ( 20000* (4,5-4,3) ) - incasare dob. aferenta anului II 5124 = 763 9000 (20000*10%*4,5)

12. SC ELCO SA achizitioneaza un utilaj in valoare de 8000 lei, TVA 19%, care se amortizeaza liniar in 10 ani. La sfarsitul primului an de functionare valoarea utilajului este de 7000 lei, iar la inceputul anului urmator utilajul se vinde cu 5000 lei, TVA 19% si avand o amortizare inregistrata de 800 lei. - achizitionare utilaj % = 404 2131 4426 404 = 5121 9520 8000 1520 9520

- inregistrarea amortizarii lunare a utilajului 6811 = 2813 66,67 (8000/10*12) - se repeta in ficare luna pana la sf. anului Sf. An N - inregistrarea operatiei de reevaluare Vc = 8000-800= 7200 Vj = 7000 7200 - 7000 = 200 diferenta negativa din reevaluare anularea amortizarii cumulate reevaluarea Incputul An N+1 - vanzarea utilajului 461 = % 5950 7583 5000 2813 = 2131 6813 = 2131 800 200

ch. de exploatre privind ajustarile pentru deprecierile imobilizarilor

10

4427 5121 = 461

950 5950

- scoaterea din evidenta a utilajului 6583 = 2131 7000 (8000 - 800 - 200)

13. SC BIHORUL SA achizitioneaza un teren in valoare de 20000 lei, TVA 19%, care se achita prin banca. La sfarsitul exercitiului se constata ca valoarea terenului este de 19000 lei. Se vinde terenul la pretul de 22000, TVA 19%. - achizitionare teren % = 404 2111 4426 404 = 5121 23800 20000 3800 23800

- inregistrarea operatiei de reevaluare Vc = 20000 Vj = 19000 20000 - 19000 = 1000 diferenta negativa din reevaluare 6813 = 2111 - vanzarea teren 461 = % 4427 5121 = 461 26180 4180 26180 7583 22000 1000 ch. de exploatre privind ajustarile pentru deprecierile imobilizarilor

- scoaterea din evidenta a utilajului

11

6583 = 2111

19000 (20000 - 1000 )

14. SC BETA SA achizitioneaza in anul 2003 un spatiu cu destinatie comerciala in incinta petei agroalimentare Rogelius pentru suma de 20000 lei, TVA 19%, suma din care 17500 lei reprezinta valoarea cladirii expertizata tehnic, iar 2500 lei fondul comercial. In anul 2004 se constata o deteriorare a vadului comercial cu 80%, ca urmare a inchiderii pietei agroalimentare in vederea inceperii unei lucrari de modernizare a acesteia. In anul 2005, ca urmare a redeschiderii pietei agroalimentare modernizata, vadul comercial al zonei revine la normal. 2003 - achizitie spatiu comercial impreuna cu fondul comercial % 212 2071 4426 404 2004 - deteriorarea vadului comercial Vc= 2500 Vj = 2500*20% = 500 Avem o diferenta negativa de 2000 ron (2500-500) 6813 = 2071 2000 ajustari pt. Deprecierea imobilizarilor 2005 - vadul comercial isi revine la normal 1071 = 7813 2000 = 5121 = 404 23800 17500 2500 3800 23800

12

15. SC ATACRET SRL are in stoc materii prime la inceputul anului de 1.000 lei. In cursul anului se achizitioneaza materii prime in valoare de 2.800 lei, cheltuielile de transport in suma de 200 lei. Costul de achizitie este de 3.000 lei, TVA 19%. Se elaboreaza in consum materii prime la costul de achizitie de 3.500 lei. - achizitie materii prime conform facturii % 301 4426 % 301 4426 401 = 5121 601 = 301 = 5311 = 401 3332 2800 532 238 200 38 3332 3500

- achitare cheltuieli de transport

- achitare materii prime -consum materii prime

16. SC MOBILA ALFA SA are in depozitul de materii prime, la 1 octombrie, 1200 m.c. lemn de brad de un anumit sortiment, la pretul de cumparare de 75 lei/m.c. Aprovizionarile in cursul lunii au fost: - la 5 octombrie, 800 m.c. la costul de achizitie de 80 lei/m.c.; - la 11 octombrie, 1000 m.c. la costul de achizitie de 82 lei/m.c.; - la 20 octombrie, 900 m.c. la costul de achizitie de 82 lei m.c. - Consumurile lunii octombrie au fost: 0 1 1 2 3 la 8 octombrie, 1100 m.c. la 18 octombrie, 1500 m.c. A metoda primei intrari primei iesiri (FIFO); B metoda costului prestabilit, de 77 lei/m.c.; C metoda costului mediu ponderat (CMP).

Contabilizarea intrarilor si iesirilor de materii prime se va face dupa:

13

4

A metoda primei intrari primei iesiri (FIFO);

5 oct. - achizitie materii prime % 301 4426 401 = 5121 = 401 76160 64000 (800*80) 12160 76160

8 oct. -consum materii prime 601 = 301 82500 (1100mc * 75)

11 oct. - achizitie materii prime % 301 4426 401 = 5121 = 401 97580 82000(1000*82) 15580 97580

18 oct. -consum materii prime 601 = 301 120700 (1500mc - 100mc*75=7500 - 800mc*80=64000 - 600mc*82=49200 ) 20 oct. - achizitie materii prime % 301 4426 = 401 87822 73800 (900*82) 14022

401 = 5121 87822

14

5

B metoda costului prestabilit, de 77 lei/m.c.;

5 oct. - achizitie materii prime % 301 308 4426 401 = 5121 = 401 76160 61600 (800*77) 2400 ( 800* (80-77) ) 12160 76160

8 oct. -consum materii prime 601 = 301 84700 (1100mc * 77) K= (Si 308 +Rd 301)/ (Si 308 +Rd 301) = (-2400 + 2400)/(92400+61600)=0 Pentru a afla Sold initial la 308 si 301 avem urmatoarea operatia: % = 401 107100 301 308 4426 601 = 308 92400 (1200*77) - 2400 ( 1200* (75-77) ) 17100 0

11 oct. - achizitie materii prime % 301 308 4426 401 = 5121 = 401 97580 77000(1000*77) 5000( 1000* (82-77) ) 15580 97580

18 oct. -consum materii prime 601 = 301 115500 (1500mc*77= 115500 ) K= (Si 308 +Rd 308)/ (Si 301 +Rd 301) =

15

=(-2400 + (2400+5000) ) / (92400+(61600+77000) ) = 0,02 601 = 308 2310 (115500*0,02)

20 oct. - achizitie materii prime % 301 308 4426 = 401 87822 69300 (900*77) 4500 (900* (82-77) ) 14022

401 = 5121 87822

6

C metoda costului mediu ponderat (CMP).

5 oct. - achizitie materii prime % 301 4426 401 = 5121 = 401 76160 64000 (800*80) 12160 76160

Stoc la 5 oct. = 1200+800= 2000 mc la un pret pe mc de (1200mc*75) + (800mc*80) / (1200+800) = 77 RON 8 oct. -consum materii prime 601 = 301 84700 (1100mc * 77)

Stoc la 8 oct. = 2000-1100= 900mc la un pret pe mc de 77 RON

16

11 oct. - achizitie materii prime % 301 4426 401 = 5121 = 401 97580 82000(1000*82) 15580 97580

Stoc la 11 oct. = 900+1000 = 1900 mc la un pret pe mc de (900mc*77) + (1000mc*82) / (900+1000) = 79,63 RON 18 oct. -consum materii prime 601 = 301 119445 (1500mc*79.63) Stoc la 18 oct. = 1900-1500= 400mc la un pret pe mc de 79,63 ron 20 oct. - achizitie materii prime % 301 4426 = 401 87822 73800 (900*82) 14022

401 = 5121 87822 Stoc la 20 oct. = 400+900 = 1300 mc la un pret pe mc de (400mc*79,63) + (900mc*82) / (400+900) = 81,27 RON

17

FISCALITATE 1. O societate pe aciuni pltitoare de impozit pe profit, ale crei aciuni sunt deinute de AA (persoan fizic) n proporie de 70% i de BB (persoan fizic) 30%, realizeaz n exerciiul financiar 2008 venituri totale de 500.000 lei, din care venituri neimpozabile de 20.000 lei, respectiv cheltuieli totale de 400.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile 30.000 lei. Care este impozitul pe profit pltit de societate i dividendele ncasate de fiecare dintre cei doi acionari, innd cont c 60% din rezultat este repartizat acestora? Profit impozabil = VT - ChT + Ch. Ned - V.Neimpozabile = 500000-400000+30000-20000 = 110000 Impozitul pe profit = 110000*16% = 17600 Profitul net = Venit impozabil - Impozit pe profit = 110000 - 17600 = 92400 Dividentul brut de repartizat actionarilor 92400*60% =55440 AA - 55440*70%= 38808 BB - 55440*30%= 16632 Impozitul pe divident AA - 38808*16%=6209 BB - 16632*16%=2661 Dividentele incasate de actionari sunt: AA - 38808 - 6209 = 32599 BB - 16632 - 2661 = 13971

18

2. O societate comercial pltitoare de TVA nregistreaz n anul 200X venituri n sum de 175.000 lei (reprezentnd n totalitate cifra de afaceri). Cheltuielile sunt urmtoarele: - cheltuieli cu materiile prime i materialele 35000 lei; - cheltuieli de personal 10000 lei; - cheltuieli proprii cu impozitul pe profit datorat 3000 lei; - cheltuieli cu provizioanele pentru garanii de bun execuie acordate clienilor 15000 lei; - cheltuieli cu primele de asigurare aferente activelor corporale 1500 lei; - cheltuieli fcute n favoarea asociailor 1200 lei (cu chiria spaiilor puse la dispoziia acestora); - cheltuieli cu amortizarea contabil a mijloacelor fixe 20.000 lei; amortizarea fiscal este 23.000 lei; - cheltuieli cu sponsorizarea 2.500 lei S se calculeze impozitul pe profit datorat la nivelul anului i diferena de virat statului. Profit impozabil = VT - ChT + Ch. Ned - V.Neimpozabile ChT= 35000+10000+3000+15000+1500+1200+23000+2500 = 91200 Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determina fara a lua in calcul amortizarea contabila. Ch. Ned = ch. cu impozitul pe profit, ch in favoarea asociatiilor ,ch cu sponsorizarea = 3000+1200+2500 = 6700 Profitul impozabil = 175000 - 91200 + 6700 = 90500 Impozitul pe profit = 90500*16% = 14480 Ch de sponsorizare sunt considerate cheltuieli nedeductibile la calculul profitul impozabil, ele se deduc direct din impozitul pe profit in limita: MIN ( 3%o CA , 20% Imp/profit ) 3%o CA = 3%o *175000 = 525

19

20%*14480 = 2896 MIN (525 , 2896) = 525 Impozitul datorat la nivelul anului = 14480 - 525 = 13955 Impozit de virat = 13955 - 3000 = 10955

3. Precizai care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului pe venit i care sunt cotele de impozitare aferente. Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit: - venituri din activitati independente - venituri din salarii - venituri din cedarea folosintei bunurilor - venituri din investitii - venituri din pensii - venituri din activitati agricole - venituri din premii si din jocuri de noroc - venituri din transferul proprietatilor imobiliare - venituri din alte surse Cota de impozit esre de 16% si se aplica asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din categoriile enumerate mai sus su exceptie cotele prevazute expres. De exemplu:cota de impozit = 10%pentru VN< 10000, 20% pentru VN> 10000.

20

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII 1. S se calculeze i s se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru ntreprinderea ale crei informaii financiare sunt prezentate mai jos: Indicator u.m. Venituri din vnzarea mrfurilor 4000 Producia vndut 24000 Producia stocat 500 Subvenii de exploatare 2300 Cheltuieli cu materii prime 10000 Costul mrfurilor vndute 4200 Cheltuieli salariale 5000 Cheltuieli cu amortizarea 1000 Cheltuieli cu chirii 200 Impozite i taxe 300 Venituri din dobnzi 100 Cheltuieli cu dobnzi 500 Impozit pe profit 1400

21

Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Specificatie + Vanzari de marfuri + Productia exercitiului - Cheltuieli privind marfurile - Cheltuieli cu materiale si servicii = Valoarea adaugata - Impozite si taxe + Subventii pentru exploatare - Cheltuieli cu personalul - totale = Excedent brut de exploatare + Venituri din provizioane + Alte venituir din exploatare - Alte cheltuieli din exploatare - Cheltuieli privind amortizarea si provizioanele = Profit din exploatare + Venituri financiare - Cheltuieli financiare = Profit curent Rezultatul exceptional = Profit brut - Impozit pe profit = Profit net

Simbol Vmf Qex Chmf Chms Va Imp Sbv Chp EBE Vpv Ave Ace Cha Pe Vf Chf Pc Rexc Pb Ipr Pn

um 4.000 24.500 4.200 10.200 14.100 300 2.300 5.000 11.100 0 0 0 1.000 10.100 100 500 9.700 0 9.700 1.400 8.300

2. O ntreprindere produce anual un numr de 100000 de produse la un pre unitar de 5 u.m. ntreprinderea nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n valoare de 200000 u.m., cheltuieli de personal de 100000 u.m. din care 85% reprezint salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utiliti i chirii n cuantum de 20000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 50000 u.m. i cheltuieli cu dobnzi de 40000 u.m. s se calculeze i s se interpreteze pragul de rentabilitate financiar i operaional exprimat n uniti fizice i valorice. Pragul de rentabilitate sau punctul mort reprezinta volumul productiel la care intreprinderea nu realizeaza nici pierderi nici profit. Qm = CF / (p - cv) 22

CF = costurile fixe p=pretul cv=costurile variabile unitare - Pragul de rentabilitate operational Consideram ca salariatii direct productivi au salariul fix Cheltuieli fixe = 100.000 + 20.000 + 50.000 = 170.000 Cheltuieli variabile = 200.000 Cheltuieli variabile unitare = 200.000 / 100.000 = 2 u.m/buc Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 170.000 / (5 2) = 56.667 buc Daca intreprinderea ar produce doar 56667 buc nu ar avea nici profit nici pierdere, cu cat va produce un numar mai mare de produse cu atat profitul va creste. Pragul de rentabilitate in unitati valorice este CA la prag CAcr= CA*CF/ (CA - CV) CA= 100000*5= 500000 CAcr = 500000*170000/300000 = 283333 lei

- Pragul de rentabilitate financiar Consideram ca salariatii direct productivi au salariul fix Cheltuieli fixe = 100.000 + 20.000 + 50.000 + 40.000 = 210.000 Cheltuieli variabile = 200.000 Cheltuieli variabile unitare = 200.000 / 100.000 = 2 u.m/buc Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 210.000 / (5 2) = 70.000 buc CAcr = 500000*210000/300000 = 350000 lei

3. O ntreprindere produce anual un numr de 5000 de produse la un pre unitar de 40 u.m. ntreprinderea nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n valoare de 60000 u.m., cheltuieli de personal de 80000 u.m. din care 90% reprezint salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utiliti i chirii n cuantum de 5000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 4000 u.m. i cheltuieli cu dobnzi de 5000 u.m. s se calculeze i s se interpreteze pragul de rentabilitate financiar i operaional exprimat n uniti fizice i valorice i nivelul rezultatului de exploatare i curent ateptat la o cretere la 5500 a numrului de produse vndute.

23

Pragul de rentabilitate sau punctul mort reprezinta volumul productiel la care intreprinderea nu realizeaza nici pierderi nici profit. Qm = CF / (p - cv) CF = costurile fixe p=pretul cv=costurile variabile unitare - Pragul de rentabilitate operational Consideram ca salariatii direct productivi au salariul fix Cheltuieli fixe = 80.000 + 5.000 + 4.000 = 89.000 Cheltuieli variabile = 60.000 Cheltuieli variabile unitare = 60.000 / 5.000 = 12 u.m/buc Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 89.000 / (40 12) = 3179 buc Daca intreprinderea ar produce doar 3179 buc nu ar avea nici profit nici pierdere, cu cat va produce un numar mai mare de produse cu atat profitul va creste. Pragul de rentabilitate in unitati valorice este CA la prag CAcr= CA*CF/ (CA - CV) CA= 5000*40= 200000 CAcr = 200000*89000/140000 = 127143 lei - Pragul de rentabilitate financiar Consideram ca salariatii direct productivi au salariul fix Cheltuieli fixe = 80.000 + 5.000 + 4.000 +5000 = 94.000 Cheltuieli variabile = 60.000 Cheltuieli variabile unitare = 60.000 / 5.000 = 12 u.m/buc Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 94.000 / (40 12) = 3357 buc CAcr = 200000*94000/140000 = 134386 lei - Numarul de produse vandute creste cu 5500 q =5000 + 5500 = 10500 CF = 89000 CV = 12 * 10500 = 126000 CA= 10500 * 40 = 420000 Rezultatul din exploatare = 420000 - 89000 - 126000 = 205000 Rezultatul curent = 420000 - 89000 - 5000 - 126000 = 200000

24

Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor 1. Situaia elementelor de activ i de pasiv la societatea X conform bilanului ntocmit pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii, se prezint astfel: 1 Programe informatice 4.000.000 lei 2 Amortizarea programelor informatice 1.000.000 lei 3 Cldiri 10.000.000 lei 4 Amortizarea cldirilor 2.500.000 lei 5 Titluri de participare 2.500.000 lei 6 Mrfuri 5.000.000 lei 7 Clieni 2.000.000 lei 8 Furnizori 4.500.000 lei 9 Furnizori de imobilizri 2.000.000 lei 10 Clieni-creditori 1.500.000 lei 11 Credite bancare pe termen lung 6.000.000 lei 12 Capital subscris vrsat 5.000.000 lei 13 Rezerve 1.000.000 lei (aceast sum este format din repartizarea profitului net n anii anteriori). Operaiunile efectuate de judectorul sindic i de lichidator pentru a asigura disponibilitile bneti n vederea achitrii datoriilor: a) Programele informatice au fost vndute cu 2.500.000 lei, fa de valoarea net contabil de 3.000.000; b) Cldirile au fost vndute cu 9.000.000 lei, fa de valoarea net contabil de 7.500.000 lei; c) Mrfurile au fost vndute cu 6.000.000 lei fa de valoarea contabil net de 5.000.000 lei; d) Titlurile de participare au fost vndute cu 3.000.000 lei fa de 2.500.000 lei - costul de achizitie; e) S-a ncasat de la clieni suma de 1.800.000 lei, acordndu-se un scont de 10%; f) S-a achitat mprumutul de 6.000.000 lei i dobnda de 1.000.000 lei; g) S-au achitat furnizorii n sum de 4.500.000 lei, primindu-se un scont de 5%; h) Au fost achitai furnizorii de imobilizri n sum de 2.000.000 lei; i) Au fost restituite avansurile ncasate de la clieni n sum de 1.500.000 lei; j) Cheltuielile efectuate cu lichidarea s-au ridicat la suma de 800.000 lei din care: -salarii 500.000 lei -cheltuieli cu licitaiile 300.000 lei Se cere: a) nregistrarile contabile privind operaiunile de lichidare. b) ntocmirea bilanului nainte de efectuarea partajului. c) nregistrrile contabile privind operaiunile de partaj la acionari.

25

a) nregistrarile contabile privind operaiunile de lichidare. - valorificarea programelor informatice vanzare programe informatice 461 = % 2975000 7583 2500000 4427 475000 scoaterea din evidenta % = 208 4000000 2808 1000000 6583 3000000 incasare 5121 = 461 2975000

inchiderea contului 7583 7583 = 121 2500000 inchiderea contului 6583 121 = 6583 3000000

- valorificarea imobilizarilor corporale vanzarea cladirilor 461 = % 10710000 7583 9000000 4427 1710000 scoaterea din evidenta % = 212 10000000 2812 2500000 6583 7500000 incasare 5121 = 461 10710000

inchiderea contului 7583

26

7583

=

121

9000000

inchiderea contului 6583 121 = 6583 7500000 - valorificarea marfurilor vanzare marfuri 411 = % 7140000 707 6000000 4427 1710000 scoaterea din evidenta 607 = 371 5000000 incasare 5121 = 411 7140000

inchiderea contului 707 707 = 121 6000000 inchiderea contului 607 121 = 607 5000000 - vanzarea titl. De participare 461=7641 3000000 scoaterea din evisenta 6641=261 2500000 incasare 5121=461 3000000

inchiderea contului 7641 7641 = 121 300000 inchiderea contului 6641 121 = 6641 2500000 - incasarea creantelor de la clienti si acordarea scontului 5121 = 411 1800000 667 = 411 200000 inchiderea contului 667

27

121 = 667 200000 -plata imprumutului si a dobanzii 162 = 5121 6000000 666 = 5121 1000000 inchiderea contului 666 121 = 666 1000000 - achitarea furnizorilor si incasarea scontului 401=5121 4275000 401=767 225000 inchiderea contului 767 767 =121 225000 -achitare furnizori de imobilizari 404 = 5121 2000000 -restituire avansuri incasate de la clinti 419 = 5121 1500000 -ch. efectuate cu lichidarea ch cu salariile 641 = 421 500000 421 = 5121 500000 inchiderea contului 641 121 = 641 500000 ch cu licitatia 628 = 5121 300000 inchiderea contului 628 121 = 628 300000 - inregistrare TVA si achitarea acesteia 4427 = 4423 3250000 4423 = 5121 3250000

RC 4427 = 475000+1710000+1140000 = 3325000 b) ntocmirea bilanului nainte de efectuarea partajului.

28

RD 121= 3000000 + 7500000 + 5000000 + 200000 + 2500000 + 1000000 + 500000 + 300000 = 20000000 RC 121= 2500000 + 9000000 + 6000000 + 3000000 + 225000 = 20725000 Sf.C = 725000 (profit) RD 5121 = 2975000 + 10 710000 + 7140000 + 3000000 + 1800000 = 25625000 RC 5121 = 6000000 + 1000000 + 4275000 + 2000000 + 1500000 + 450000 + 50000 + 300000 + 3325000 = 18900000 Sf. D = 6725000 BILANT INAINTE DE PARTAJ CASA SI CONTURI LA BANCI ----------- 6725000 TOTAL ACTVE ------------------------------- 6725000 CAPITAL SUBSCRIS SI VARSAT --------- 5000000 REZERVE---------------------------------------- 1000000 REZ. EX. FINANCIAR (ct. 121) sold C ----- 725000 TOTAL CAPITALURI ------------------------ 6725000

c) nregistrrile contabile privind operaiunile de partaj la acionari. -restituirea capitaluilui la asociati sau actionari 1021 = 456 5000000 456 = 5121 5000000 -impozitul pentru profitul din lichidare impozitul datorat 691 = 441 181250 inchiderea contului 691 121 = 691 181250 virarea impozitului pe profit 441 = 5121 181250 -dividentele cuvenite 29 725000*16%= 181250

% = 456 1543750 (1000000 + 725000 - 181250) 1068 121 456 = 446 1000000 543750 247000 (1543750 * 16%)

impozit pe dividente virare impozit pe dividente 446 = 5121 247000 -plata dividentelor 456 = 5121 1296750

2. De ctre cine se face numirea lichidatorilor n societile pe aciuni i n comandit pe aciuni? Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni se face de catre adunarea generala, care hotaraste lichidarea, daca prin actul constituitiv nu s-a convenit altfel. Adunarea hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv. Daca majoritatea nu e obtinuta numirea se face de catre tribunal, la cererea oricarui dintre administratori sau membri ai directoratului. Impotriva sentintei tribunalului se poate face contestati in termen de 15 zile de la lichidare.

3. n ce ordine vor fi pltite creanele n cazul falimentului? Ordinea plii creanelor, n cazul falimentului, se face, potrivit art. 123 din Legea nr. 85/2006, astfel: taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea i administrarea bunurilor din averea debitorului, precum i plata remuneraiilor persoanelor angajate n condiiile legii; creanele izvorte din raportul de munc; 30

creanele reprezentnd creditele, cu dobnzile i cheltuielile aferente, acordate de instituii de credit dup deschiderea procedurii, precum i creanele rezultnd din continuarea activitii debitorului dup deschiderea procedurii; creanele bugetare; creanele reprezentnd sumele datorate de ctre debitor unor teri, n baza unor obligaii de ntreinere, alocaii pentru minori sau de plat a unor sume periodice destinate asigurrii mijloacelor de existen; creanele reprezentnd sumele stabilite de judectorul sindic pentru ntreinerea debitorului i a familiei sale, dac acesta este persoan fizic; creanele reprezentnd credite bancare, cu cheltuielile i dobnzile aferente, cele rezultate din livrri de produse, prestri de servicii sau alte lucrri, precum i din chirii; alte creane chirografare. Totodat, se vor stinge creanele subordonate, n urmtoarea ordine de preferin: credintele acordate persoanei juridice debitoare de ctre un asociat sau acionar deinnd cel puin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot n adunarea general a asociailor ori, dup caz, de ctre un membru al grupului de interes economic; creanele izvornd din acte cu titlu gratuit. Sumele de distribuit ntre creditori n acelai rang de prioritate vor fi acordate proporional cu suma alocat pentru fiecare crean (prin tabelul menionat la art. 108 alin. (2) lit. d) din lege). Titularilor de creane dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai dup deplina ndestulare a titularilor de creane din categoria ierarhic superioar, potrivit ordinii prevzute la art. 123 din lege. Potrivit legii, n cazul insuficienei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creanelor cu acelai rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cot falimentar, reprezentnd suma proporional cu procentul pe care creana lor l deine n categoria creanelor respective (art.125 alin.2 din lege).

31

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

1. Orice planificare incepe cu intrebarea pentru ce suntem aici? Aceasta presupune termene (orizonturi de timp) si etape sau strategii adecvate termenelor. Termenele pot fi: termen scurt: pina la un an; termen mediu: intre doi si cinci ani; termen lung: peste cinci ani. In functie de termenele stabilite etapele pot fi: planificarea strategica ; planificarea tactica; planificarea operativa. Identificati intrebarile la care trebuie sa raspunda fiecare etapa de planificare in domeniul organizarii contabilitatii la nivelul unei intreprinderi,informatiile importante necesare si exemple pentru continutul fiecarei etape de planificare.

Planificarea strategica pe termen lung are n vedere activitatea de evaluare a funciei auditului intern a structurilor din subordine care i-au organizat compartimente de audit, o dat la 5 ani, conform cadrului normativ al auditului intern; Planificarea strategic pe termen mediu are n vedere faptul c, conform legii, toate activitile auditabile trebuie s fie auditate cel puin o dat la 3 ani. n funcie de importana unei activiti n cadrul entitii, de pericolul producerii unor evenimente sau chiar pagube, ct i de gradul de apariie i importan al riscului aceasta poate fi cuprins n auditare; Planificarea anual cuprinde misiunile ce se vor realiza pe parcursul anului viitor innd cont de bugetulde timp disponibil n cadrul planului i de resursele alocate anual. Fiecare misiune de audit va cuprinde obiectivele, identificarea activitilor adiacente, orele lucrate, personalul i planificarea orar pentruactivitile i departamentele entitii publice supuse examinrii. Realizarea activitii de planificare presupune determinarea domeniilor majore ale auditului. O planificare incorect sau incomplet conduce la pierderea unor activiti purttoare de riscuri. Practica impune selectarea cu atenie a activitilor din domeniile auditabile cu risc crescut pe baza analizei riscurilor asociate acestor activiti. n practic se impune i o politic de management al riscurilor, care printre prioriti trebuie s cuprind: - existena unei politici formalizate, care include identificarea riscurilor, determinarea celor majore, stabilirea proprietarilor de riscuri, o analiz la o

32

anumit perioad, evaluarea celorlalte riscuri; - sisteme de identificare i msurare a riscurilor; - strategii adaptate de gestiune i control asupra riscurilor; - sistem de auditare a riscurilor; - sistem de raportare a riscurilor; - tablou de bord realizat n coordonare cu obiectivele organizaiei.

I.

Planificarea strategic si tactica

1. Care va fi evoluia pozitiei intreprinderii pe piata ? 2. Care sunt principalele activiti desfasurate de intreprindre? 3. Ce trebuie s fac intreprinderea pentru a mbuntii activitile desfurate n prezent ? 4. Care vor fi schimbrile propuse? 5 Ce semnificaii (repercusiuni) vor avea acestea pentru clientii firmei? 6 Care sunt termenele de realizare? 7. Ce etape trebuie parcurse? 8. Care sunt rezultatele ateptate?

II . Planificare operaional

1. Cum pot fi asteptarile clientilor satisfacute? 2. Compartimentul de cercetare-dezvoltare are resursele necesare pentru imbunatatirea si crearea de noi produse? 3. Ce activitati vor vi intreprise pentru realizarea obiectivelor strategice? 4. Exista resurse necesare pentru aceste activitatii?

33

2. Principala sursa de informare pentru management este contabilitatea. Transformarea contabilitatii intr-o contabilitate orientata spre conducere trebuie sa aduca in prim plan sustinerea deciziilor conducerii si nu documentatia activitatii trecute. Identificati informatiile furnizate de contabilitate pentru echipa manageriala. Studiu de caz: Societate de prestari servicii.

Informatiile manageriale utilizate de factorii de conducere ai entitatilor economice sunt Produsul contabilitatii de gestiune considerata si contabilitate manageriala sau interna. Contabilitatea de gestiune reprezinta un mod specific de prelucrare a informatiilor contabile, avand in principal urmatoarele obiective: - cunoasterea costurilor diferitelor functii ale entitatilor: productie, comerciala, administrativa, cercetare-dezvoltare -asigurarea bazei de evaluare a bunurilr obtinute din productie proprie - explicarea rezultatelor obtinute, calculand costul produselor pentru a le compara cu pretul de vanzare al acestora - stabilirea previziunilor pentru cheltuieli si venituri - obtinerea indicatorilor de gestiune care permit sa se constate si sa se explice eventualele abateri fata de previziuni. Caracteristicile contabilitatii de gestiune pot fi formulate astfel: - are ca obiect gestiunea interna a patrimoniului si ofera un evantai de solutii pentru gestionarea corecta a entitatii - este o contabilitate adaptabila la toate entitatile ori care ar fi marimea, activitatea si structura lor. - este condusa cu o peridiocitate valabila, adesea legata de ciclu de exploatare -acopera insuficientele contabilitatii financiare in materie de gestiune interna a societatii. Conducerea contabilitatii de gestiune este obligatorie pentru entitatile care desfasoara activitati in domeniul productiei sau prestarii de servicii. STUDIU DE CAZ: SOCIETILE DE ASIGURARE Societatea de asigurare este o entitate economic creat pentru a gestiona comunitaile de riscuri i de a crea profit. n fapt este un administrator economic care fructific fondurile mutualizate atrase, achit ehivalentul riscurilor cumprate de asigurai, n caz de producere de pagube i vtmri corporale i plaseaz prin instrumente financiare rezervele tehnice create n vederea maximizrii profitului. Deciziile manageriale au n vedere vectorii de influen: acionariatul, asiguraii, autoritatea de stat, factori socio-economici i salariaii. Acionariatul dorete

34

creterea averii pe baza dividendelor, creterea valorii de pia a societii (firmei), dar mai direct creterea profitului. Acionariatul are o responsabilitate fa de asigurai crora le-a promis compensarea pierderilor din riscuri transferate. Principalele informatii furnizate decontabilitate pentru echipa managerila se refera in principal la: Capitalul; Primele de asigurare subscrise i ncasate; Angajamentele de indemnizaii de despgubire i sume asigurate; Rezervele tehnice; Activele; Rezultatele tehnice i financiare i nu n ultimul rnd marja de solvabilitate. - capitalul Capitalizarea societii de asigurare se face prin aportul n bani i natur prin care acionarii s-au angajat s-l pun la dispoziia societii comerciale. Structura capitalului reprezint n fapt mprirea capitalului n capital acionar i capital mprumutat . Capitalul social este relevant n momentul n care administrarea societii de asigurare determin pierderi financiare. Pierderile financiare sunt acoperite din capitalul social. Practic capitalul este un factor de echilibru al activitii economice fiind conservat dup nceperea activitii. - Veniturile Activitatea economic din societile de asigurare pentru obinerea unui profit ct mai mare are la baz obinerea de venituri din vnzarea produselor de asigurare, plasamente financiare i utilizarea raional a fondului de asigurare la plata indemnizaiilor de despgubire, n sensul plaii doar a sumelor cuvenite. Principalele elemente care formeaz veniturile societii sunt sumele sau valorile ncasate sau de ncasat din: executarea obligaiilor contractuale privind asiguraii; avantaje pe care societatea de asigurri a consimit s le primeasc; executarea unor obligaii legale sau contractuale privind terii; venituri extraordinare. Prin analiza veniturilor managerii obtin informatii cu referire serviciile oferite de firma care au beneficiat de o cerere marita in ransul clintilor precum si despre serviciile care nu au avut trecere, firma inregistrand un venit scazut din vanzarea lor. Astfel se pot lua decizii cum ar fii : renuntarea sau rentabilizarea unor srvicii. - cheltuielile Cheltuielile reprezint consumuri de munc vie i materializat determinate de derularea activitii economice a societii de asigurare. Sunt formate din valorile pltite sau de pltit pentru: daune si prestaii; cheltuieli cu personalul; cheltuieli de

35

achiziie privind contractele de asigurare; executarea unor obligaii legale sau contractuale; consumurile, lucrrile executate si serviciile prestate i alte cheltuieli. Prin analiza cheltuielilor managerii vor putea lua decizii cu privire la minimizarea acestora, luarea unor masuri in ceea ce priveste combaterea fraudei. - Rezervele Pentru a nu afecta stabilitatea i solvabilitatea societii, se constituie pentru fiecare linie de asigurri fonduri speciale denumite rezerve tehnice. Aceste sume imobilizate se constituie pe parcursul desfurrii activitii la un nivel cel puin egal cu valoarea total a despgubirilor din exerciiul financiar anterior. Rezervele tehnice trebuie s aib la orice moment o valoare suficient pentru a permite societii s avanseze, n msura a ceea ce este rezonabil previzibil, angajamentele ce rezult din contractele de asigurare. Rezervele tehnice sunt evideniate contabil distinct, potrivit destinaiei date avnd posturi create n planul de conturi. Principiul general al acestor rezerve este c se constituie din momentul ncheierii contractului de asigurare i se menin pe toata perioada de valabilitate. Este evident constituirea unor rezerve mult mai mari la asigurrile de via n comparaie cu cele generale. Cauza o constituie, pe lng creterea primelor de asigurare de via ncasate, i aplicarea normelor prudeniale n domeniu. n practic rezervele au un rol determinant n citirea bonitii i solvabilitii societii de asigurare. Managerii au rolul luarii deciziilor cu privire la gestionarea rezervelor prin: creare, acualizare, plasare, eliberare. Aceste decizii au un rol determinant n stabilitatea societii de asigurare.

- Activele societilor de asigurare i marja de solvabilitate Activele societilor de asigurare constau n active corporale, active circulante, active financiare. Managementul modern prefer o organizare structural mobil fr sedii aflate n proprietate. Spaiile n care i desfoar activitatea sunt nchiriate n mare parte, iar mijloacele de transport sunt utilizate n sistem leasing. Sistemul are eficien economic sporit deoarece nu indisponibilizeaz resurse financiare la achiziia activelor.

36

Marja de solvabilitate se coreleaz cu activele fiind determinat de raportul dintre obligaiile contractuale i valoarea activului net. Marja de solvabilitate, reprezint excedentul tuturor activelor companiei fa de cerina de solvabilitate. Marja de solvabilitate este un indicator care ofera informatii managerului cu privire la valoarea societii pe pia. Autoritatea in domeniu a stabilit ncepnd cu 27 decembrie 2001, norme privind limita minim a marjei de solvabilitate att pentru asigurri generale ct si pentru asigurri de via. Din punct de vedere matematic marja de solvabilitate este dat de diferenele dintre activele asigurtorului i obligaiile acestuia definite prin norme de Comisia de Supraveghere a Asigurrilor. Ms = X/Y unde, Ms gradul de solvabilitate; X - reprezint activul net sau marja de solvabilitate de care dispune asigurtorul; Y reprezint marja de solvabilitate minim; X=C-D Activele care se iau n calcul la stabilirea marjei de solvabilitate C sunt: Total active A, potrivit bilanului contabil din care se scad activele care nu se iau n considerare B (active necorporale, aciuni necotate; partea din rezervele tehnice aferent contractelor de asigurare cedate n reasigurare; activele gajate sau ipotecate). Totalul obligaiilor D care se iau n considerare la stabilirea marjei de solvabilitate sunt determinate de nsumarea: rezervelor tehnice nete; provizioane pentru riscuri i cheltuieli; depozite primite de la reasigurtori; datorii, cu excepia mprumuturilor din emisiuni de obligaiuni; jumtate din valoarea datoriilor subordonate.

- Rezultate financiare Diferena dintre venituri i cheltuieli dup cum am mai menionat exprim un rezultat brut al activitii economice, denumit profit brut. Specific societilor de asigurare este deducerea rezervelor tehnice din profitul brut naintea impozitri acestuia.

37

Managementul rezultatelor este diferit de cel al altor entiti economice datorit faptului c preul produsului de asigurare vndut nu este cunoscut n momentul tranzaciei fiind grevat de elementul numit risc.

38

AUDIT FINANCIAR SI CERTIFICARE 1. Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra respectrii clauzelor contractuale? Auditorul poate sa accepte o astfel misiune speciala numai daca aceasta se refera exclusiv la examinarea respectarii clauzelor care vizeaza aspecte contabile si financiare; daca numai unele chestiuni particulare nu sunt acoperite de competenta auditorului, acesta va recurge la serviciile unui expert. Opinia auditorului poate face obiectul uni raport distinct sau va fi inclusa in raportul de audit de baza. Raportul auditorului va contine elementele de baza ale raportului de audit de baza si anume - titlul raportului, - destinatarul raportului, - paragraful introductiv, - paragraful cuprinznd natura i ntinderea lucrrilor de audit, - paragraful opiniei (fara rezeve, cu rezeve, imposibilitatea de a formula o opinie, defavorabila), - adresa - data raportului - semntura auditorului.

2. Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra situaiilor financiare condensate? O intreprindere poate avea nevoie sa stabileasca situatii financiare care rezuma situatiile financiare auditate pentru a informa diferite grupuri de utilizatori interesate doar de cunoasterea cifrelor cheie privind situatia financiara. Auditorul nu trebuie sa evite un raport asupra situtiilor financiare condensate decat daca a emis un raport de audit asupra situatiilor financiare in ansamblul lor. Raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente de baza: - titlul raportului, - destinatarul raportului, identificarea situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare condensate - o referire la data raportului de audit asupra situatiilor financiare in ansamblul lor si asupra tipului de opinie exprimat in acel raport,

39

- o opinie din care sa rezulte ca informatiile cuprinse in situatiile financiare condensate sunt in concordanta cu siuatiile financiare din care s-au nascut - o mentiune sau o anexa la situatiile financiare condensate in care sa se mentioneze ca pentru o intelegere mai buna a rezultatelor si a situatiilor financiare a entitatii, situatiile financiare condensate trebuie citate impreuna cu situatiile financiare in ansamblu lor si cu raportul de audit asupra acestora. - adresa - data raportului - semntura auditorului. 3. Structura dosarului exerciiului. Dosarul exerciiului este bine s fie mprit pe seciuni (pri) pentru a uura utilizarea sa. n general se folosete o mprire n 10 seciuni (pri) simbolizate de la A la J, astfel: - EA (dosarul exerciiului, Seciunea A) intitulat Acceptarea misiunii; - EB (dosarul exerciiului, Seciunea B) intitulat Sinteza misiunii i rapoarte; - EC (dosarul exerciiului, Seciunea C) intitulat Orientare i planificare; - ED (dosarul exerciiului, Seciunea D) intitulat Evaluarea riscului legat de control; - EE (dosarul exerciiului, Seciunea E) intitulat Controale substantive; - EF (dosarul exerciiului, Seciunea F) intitulat Utilizarea lucrrilor altor profesioniti; - EG (dosarul exerciiului, Seciunea G) intitulat Verificri i informaii specifice; - EH (dosarul exerciiului, Seciunea H) intitulat Lucrrile de sfrit de misiune; - EI (dosarul exerciiului, Seciunea I) intitulat Intervenii cerute prin reglementri diverse; - EJ (dosarul exerciiului, Seciunea J) intitulat Controlul conturilor consolidate;

4. Structura dosarului permanent. Dosarul permanent se organizeaz n seciuni (pri) care uureaz clasarea documentelor i consultarea lor. Fiecare seciune poate fi materializat printr-un despritor comportnd un sumar al coninutului. inerea la zi se efectueaz pe sumar, indicnd data introducerii documentului. 40

Dosarul permanent se subdivide n sapte seciuni pentru a facilita lectura i controlul din partea organismului profesional, dup cum urmeaz: - PA (dosarul permanent, Seciunea A) intitulat Generaliti; - PB (dosarul permanent, Seciunea B) intitulat Documente privind controlul intern; - PC (dosarul permanent, Seciunea C) intitulat Situaii financiare i rapoarte privind exerciiile precedente; - PD (dosarul permanent, Seciunea D) intitulat Analize permanente; - PE (dosarul permanent, Seciunea E) intitulat Fiscal i social; - PF (dosarul permanent, Seciunea F) intitulat Juridice; - PG (dosarul permanent, Seciunea G) intitulat Intervenii externi;

5. Elementele de baz ale raportului de audit ntr-o misiune de audit statutar. Raportul unei misiuni de audit de baz trebuie s conin n mod obligatoriu urmtoarele elemente de baz: - titlul raportului, - destinatarul raportului, - paragraful introductiv, - paragraful cuprinznd natura i ntinderea lucrrilor de audit, - paragraful opiniei (fara rezeve, cu rezeve, imposibilitatea de a formula o opinie, defavorabila), - adresa - data raportului - semntura auditorului.

6. Tehnica observrii fizice. Observarea fizic este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenei unui activ, ns ea nu aduce dect o parte din elementele probante necesare i anume numai existena bunului respectiv; celelalte elemente probante ca; proprietatea asupra bunului,valoarea atribuit etc. trebuie verificate prin alte tehnici. Aciunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv asigurarea c: - intreprinderea a prevzut mijloace corespunztoare care permit recenzarea activelor n condiii de fiabilitate; aceast faz a interveniei const n studierea procedurilor de inventariere i se situeaz deci naintea inventarierii propriuzise; - aceste mijloace sunt puse n aplicare n mod satisfctor; aceast faz const n verificarea faptului c persoanele nsrcinate cu inventarierea aplic n mod corect procedurile i se situeaz n timpul inventarierii propriu-zise; 41

- lucrrile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceast faz const n a controla dac cantitile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor i se situeaz deci dup inventarierea propriuzisa.

7. Tehnica sondajului. innd seama de numrul de operaii efectuate de intreprindere, auditorul nu poate verifica integral, de exemplu, rulajele sau soldurile unui cont. El caut elementele probante pe un eantion adecvat, utiliznd tehnica sondajului cel mai bine adaptat fiecrei situaii. Sondajul este definit ca o tehnic ce const n selecionarea unui anumit numr sau pri dintr-o mulime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obinere a elementelor probante i extrapolarea rezultatelor obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau mulime. Tehnica sondajului este reglementat de Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 530. Sondajele pe care le realizeaz auditorul n cursul misiunii sale sunt de dou naturi diferite; - n unele cazuri, n general cu ocazia verificrii funcionrii controlului intern, auditorul caut s demonstreze c elementele care constituie masa, mulimea, prezint o caracteristic comun (de exemplu, vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumprrilor); sondajele efectuate n astfel de cazuri sunt sondaje asupra atribuiilor; - n alte cazuri, n general cu ocazia controlului conturilor, auditorul caut s verifice valoarea dat unei mulimi sau unei mase; acestea sunt sondaje asupra valorilor. Auditorul poate folosi n general dou tipuri de sondaje: sondajul statistic i sondajul nestatistic, bazat exclusiv pe experiena sa profesional; acesta din urm, ns, nu permite o extrapolare riguroas a rezultatelor obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau mulime. Alegerea ntre cele dou tipuri de sondaje depinde de pregtirea profesional a auditorului i de gradul de credibilitate pe care acesta dorete s l dea concluziilor sale. Oricare ar fi ns tipul de sondaj, este important s fie respectate cteva reguli riguroase privind decizia asupra eantionului i parcurgerea unor etape obligatorii. Deciziile prealabile executrii sondajului pot fi prezentate schematic astfel:

42

Controlul ntregii mase sau mulimi Nu N u Definirea Este suficient Mulim obiectelor i un control D ea alegerea prin sondaj? a conine mulimii element (masei) e cheie? Verificar D ea D a elemente a lor cheie este suficient ? Nu Sondaje asupra ansamblului mulimii Controlul tuturor elementelor cheie Controlul tuturor elementelor cheie plus sondajele asupra restului mulimii

8. Elementele probante: definiie, rol, criterii de apreciere. Potrivit Standardelor Internaionale de Audit, elementele probante ntr-o misiune de audit (audit evidence sau elments probants) reprezint informaii obinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta i fondeaz opinia; aceste informaii constau n documente justificative i documente contabile care stau la baza situaiilor financiare i care sunt coroborate cu informaii din alte surse. - Elementele probante sunt obinute printr-o combinare adecvat a testelor de procedur cu controalele substantive sau numai prin controalele substantive. Elementele probante trebuie s ndeplinesc cumulativ dou condiii de calitate pentru a putea s stea la baza fondrii unei opinii: s fie suficiente i s fie juste (adecvate). Caracterul suficient se stabilete n raport cu numrul de elemente probante colectate; caracterul just se apreciaz n raport cu gradul de adecvare, cu pertinena, fiabilitatea lor. Elementele probante trebuie, n ansamblul lor, s permit auditorului s-i fac o opinie cu privire la situaiile financiare.

43

EVALUAREA INTREPRINDERILOR 1. Evalurile pot fi: a) evaluri contabile, evaluri administrative si evaluri bazate pe expertiz si diagnostic; b) evaluri contabile si evaluri economice; c) evaluri pe baz de acte normative. R: a) 2. Obiectivul evalurii economice si financiare l reprezint: a) determinarea valorii patrimoniale si a valorii prin rentabilitate a ntreprinderilor; b) determinarea valorii de piat a bunurilor si ntreprinderilor; c) reevaluarea bunurilor din ntreprindere, n vederea aducerii la inflatie. R: b) 3. Care este diferenta dintre uzura scriptic si uzura fizic a unei cldiri: a) nu este nicio diferent; b) uzura scriptic este durata de recuperare a investitiei, iar cea fizic este durata de viat; c) apreciere economic a vietii unei cldiri. R: b) 4. Capacitatea beneficiar a ntreprinderii este de 8.000 mii lei, iar dobnda la certificatele de depozit ale trezoreriei statului este de 30%. Valoarea ntreprinderii, utiliznd valoarea de rentabilitate sau metoda de capitalizare a veniturilor, va fi de: a) 25.600 mii lei; b) 26.500 mii lei; c) 26.667 mii lei. R: c) V = CB/i =8000/30% = 26667 5. Valoarea patrimonial a ntreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea beneficiar este de 1.000 mii lei, rata neutr de plasament (i) este de 11%, iar rata de actualizare (c) este de 25%. Valoarea ntreprinderii prin metoda bazat pe goodwill este de: a) 8.800 mii lei; b) 8.600 mii lei;

44

c) 8.480 mii lei. R: c) V = ANC + (CB - ANC*i)/c = 8000+480 = 8480 6. Definiti valoarea just. Valoarea justa reprezinta pretul la care un bun ar putea fi schimbat intre un vanzator si un cumparator normal interesati si informati intr-o tranzactie echilibrata.

45

EXPERTIZA CONTABILA

1. Ce conine cap.II al Raportului de expertiz contabil (Desfurarea expertizei contabile)? Capitolul II Desfasurarea expertizei contabile trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele paragrafe: - Fiecare obiectiv (intrebare) al expertizei, cu descrierea amanuntita a operatiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, a actelor si faptelor analizate, a surselor de informatii utilizate - Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil, care trebuie sa fie prcis, concis, redactat intr-o maniera analitica, ordonata si sistematizata si fara aprecieri ale expertului asupra calitatii documentelor justificative.Este de mentionat ca expertul analizeaza evenimente si tranzactii si nu incadrarea juridica a acestora. In cazuri deosebite, in care expertul contabil, in executarea misiunii sale, se confrunta cu acte si documente care nu intrunesc conditiile legale, care exprima situatii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie sa ia in considerare in stabilirea concluziilor sale la obiectivele expertizei contabile, dar trebuie sa mentioneze aceasta in raportul de expertiza contabila. In fiecare astfel de paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor si interpretarea rezultatelor acestora. Dar daca aceste prezentari ar ingreuna intelegerea expunerii de catre beneficiarul raportului de expertiza contabila,este recomandabil ca ansablul calculelor sa se faca in anexe la raportul de expertiza contabila, iar in textil expertizei contabile sa se prezinte doar rezultatele calculelor si interpretarea acestora. - Daca raportul de expertiza este intocmit de mai multi experti care au opinii diferite, intr-un paragraf al capitolului II fiecare expert trebuie sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pe care o sustine.

2. Ce conine un Raport de expertiz calificat? Raportul de expertiz contabil care cuprinde consideraii personale ale expertului contabil este calificat drept raport de expertiz contabil cu observaii. n situaia n care expertul contabil, pentru demonstrarea raionamentului su profesional, i exprim prerea asupra obiectivului/obiectivelor expertizei contabile, asupra suficienei lor sau cu privire la alte aspecte asupra crora dorete

46

s rein atenia beneficiarului expertizei, poate face aceasta fie n finalul Capitolului III, CONCLUZII, fie ntr-un capitol distinct, Capitolul IV, CONSIDERAII PERSONALE ALE EXPERTULUI CONTABIL, dar cu respectarea normelor de etic i deontologie ale profesiei contabile exercitat liber (profesiei liberale). Acest Raport este calificat drept Raport de expertiz contabil cu observaii (limitate la strictul necesar sau impuse de lege, n cazul expertizelor judiciare i mai cuprinztoare n situaia expertizelor contabile extrajudiciare).

3. Explicai cazurile de imposilitate a ntocmirii unui raport de expertiz i ce conine Raportul de imposibilitate a efecturii expertizei contabile. n cazuri cu totul deosebite, expertul contabil se pooate afla n imposibilitatea ntocmirii unui raport de expertiz contabil, datorit inexistenei documentelor justificative i/sau evidenelor contabile care s ateste evenimentele i tranzaciile supuse expertizrii. n astfel de cazuri se ntocmete un RAPORT DE IMPOSIBILITATE A EFECTURII EXPERTIZEI CONTABILE, care are aceeai structur ca un raport de expertiz, obinuit (necalificat) dar care, n Capitolul II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE i Capitolul III, CONCLUZII, va prezenta justificat i fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efecturii expertizei contabile comandate de beneficiarul acesteia.

4. Care sunt principiile fundamentale ce trebuie respectate pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile? Codul etic national al profesionistilor contabili din Romania defineste urmatoarele principii: Integritate Obiectivitate Competena profesional i prudena Confidenialitatea Comportamentul profesional Respect fata de normele tehnice si profesionale 47

5. Explicai principiul confidenialitii? Principiul confidenialitii impune ca obligaie profesionitilor contabili, de a se abine de la: (a) Dezvluirea de informaii confideniale n afara firmei sau organizaiei angajatoare ca urmare a unei relaii profesionale sau de afaceri, cu excepia cazului n care a fost autorizat n mod special s fac public o anumit informaie sau dac exist o obligaie legal sau profesional de a face publice acele informaii. (b) Folosirea informaiilor confideniale dobndite n timpul executrii sarcinilor de serviciu n avantajul personal sau n avantajul unei tere pri. Un profesionist contabil trebuie s respecte ntotdeauna confidenialitatea, chiar i ntr-un mediu social. Profesionistul contabil trebuie s fie contient de posibilitatea unor scurgeri de informaii, n special n situaii ce implic o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu un afin. Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, s menin confidenialitatea n prezentarea de informaii ctre un posibil client sau angajator. Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, s ia n considerare meninerea confidenialitii n cadrul firmei sau al organizaiei angajatoare. Un profesionist contabil trebuie s fac tot posibilul pentru a se asigura c personalul aflat sub controlul su i persoanele care i furnizeaz consultan sau asisten respect principiul confidenialitii. Obligaia de confidenialitate continu i dup ncheierea relaiei dintre profesionistul contabil i client sau angajator. Cnd profesionistul contabil schimb organizaia angajatoare sau obine un nou client el are dreptul s utilizeze experiena anterioar. Profesionistul contabil nu ar trebui, totui, s foloseasc sau s divulge informaii confideniale primite sau obinute dintr-o relaie profesional sau de afaceri. n urmtoarele situaii profesionitii contabili sunt sau pot fi obligai s divulge informaii confideniale: - Atunci cnd divulgarea este autorizat de ctre client sau angajator; - Atunci cnd divulgarea este autorizat prin lege, de exemplu: pentru a furniza documente sau alte probe n cursul unor proceduri judiciare; i pentru a aduce la cunotina autoritilor publice n msur eventuale nclcri ale legii. - Atunci cnd exist o obligaie profesional sau un drept de a le divulga atunci cnd nu este interzis prin lege: pentru a se conforma controlului calitii unui corp membru sau al organismului profesional; pentru a rspunde unei anchete sau unei investigaii din partea organizaiei membre sau al unui organism normalizator. pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil n cursul procedurilor judiciare; i pentru a respecta standardele tehnice i cerinele etice.

48

-Atunci cnd profesionistul contabil a determinat c informaia confidenial poate fi divulgat, trebuie avute n vedere urmtoarele aspecte: - Dac interesele tuturor prilor, inclusiv ale terelor pri ale cror interese ar putea fi afectate, ar fi prejudiciate n cazul n care clientul sau angajatorul consimt ca profesionistul contabil s divulge informaii; - Dac sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative i dac pot fi susinute cu dovezi, n msura n care acest lucru este posibil; cnd situaia implic fapte sau opinii nefondate, trebuie s se recurg la raionamentul profesional pentru a se determina tipul de prezentare care trebuie fcut, dac este disponibil; i - Ce tip de comunicare este preconizat i cui i se adreseaz; mai exact, profesionistul contabil trebuie s fie convins c prile crora li se adreseaz comunicarea sunt destinatarii adecvai i c au responsabilitatea s reacioneze ca atare.

6. Onorariile i independena. Cnd onorariile primite de la un client sau de la un grup de care aparine acel client, reprezint o parte importan din onorariile brute totale ale cabinetului n ansamblu, dependena fa de acest client sau grup trebuie examinat cu atenie, cci independena poate fi pus n pericol. Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli i furnizeaz instruciuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie s fie n concordan cu nivelul de dezvoltare a profesiei contabile, cu situaia economic a fiecrei ri. Serviciile profesionale nu trebuie s fie propuse sau efectuate, unui client, pe baz de acorduri sau contracte conform crora facturarea onorariilor este condiionat de importana problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii. n rile n care facturarea onorariilor este condiionat de rezultat, este autorizat de legislaie sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independena nu este obligatorie. Onorariile fixate de tribunal sau de alt autoritate public nu sunt considerate ca intrnd n aceast categorie. Dimpotriv, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrnd n aceast categorie.

49

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE 1. Despre FEE. Federatia des Experts Comptables Europens (FEE) este reprezentativ pentru organizarea profesiei contabile din Europa. Membrii FEE sunt reprezentati de 44 institutii ale contabililor profesioniti din 32 de ri. Membrii FEE sunt prezente n toate cele 25 de state membre ale Uniunii Europene i trei din rile membre ale EFTA. Membrii FEE organisme reprezint mai mult de 500,000 de contabili din Europa. Aproximativ 45% din acesti contabili sunbt practicanti la stat, oferind o gam larg de servicii pentru clieni. Celelalte 55% lucreaz n diferite domentii, n industrie, comer, guvern i educaie. FEE si-a nceput activitatea la 1 ianuarie 1987. Acesta a preluat responsabilitatea pentru activitile efectuate anterior separat de ctre Uniunea Europenne des Experts Comptables, Economiques et Financiers (UEC) i Groupe d'Etudes des Experts Comptables de la Europa Central i de Est (Grupa d'Etudes). Ambele organizaii au servit profesiei contabile europene din anul 1951 i, respectiv, 1961. Organismul de conducere al FEE este Adunarea General, care i are edin ordinar o dat la doi ani. Management al Federaiei este n responsabilitatea Consiliului. Responsabilitatea pentru punerea n aplicare a deciziilor Consiliului revine executivului, care cuprinde Preedintele, Vicepreedinte i vicepreedini. FEE este o "Asociaia Internaional" create n temeiul legislaiei belgiene i recunoscute de ctre un decretul regal din 30 decembrie 1986. Ca atare, este o organizatie "non-profit". Obiective FEE este o asociaie non-profit. Obiectivele sale sunt: - s promoveze interesele Europene in profesia contabila, n sensul cel mai larg recunoscnd n interes public n activitatea de profesie; -s lucreze pentru consolidarea, armonizarea i de liberalizare a practicii i a Regulamentului de contabilitate, de audit i de raportare financiar n Europa, att n sectorul public i privat, innd cont de evoluiile de pe plan mondial la un nivel i, dac este cazul, promovarea i aprarea intereselor Europene; - de a promova cooperarea ntre organismele profesionale contabile n Europa n ceea ce privete problemele de interes comun, att n sectorul public i privat; -pentru a identifica evoluii care pot avea un impact cu privire la practicile de contabilitate, de audit i de raportare financiar ntr-un stadiu incipient, a consilia membru organisme de aceste evoluii i, n colaborare cu organismele de stat, s ncerce s influeneze rezultatul; - de a fi unicul reprezentant consultativ i organizare a profesiei contabile Europene n raport cu instituiile UE; pentru a reprezenta Europene profesiei contabile la nivel internaional.

50

Guvernarea FEE Adunarea General Adunarea Generala va primi un raport al Consiliului prezentat de ctre preedinte i de raportul de Administrator. Se aprob nivelul de cheltuieli; alege un preedinte; numeste auditorii i adopt decizii pe orice domeniu sau alte probleme care-i sunt desemnate de Consiliu. CONSILIUL Federatia este administrata de un Consiliu, care const dintr-un reprezentant desemnat de ctre fiecare ar, dintre care cel puin una este un organism profesional membru al Federaiei. Consiliul singur este autorizat s formuleze politicile Federaiei. Acesta poate delega la punerea n aplicare i aplicarea practic a acestor politici la Executiv. EXECUTIV Executiv este responsabil pentru punerea n aplicare a deciziilor adoptate de Consiliu, precum activitatea de management a FEE.

2. Despre integritate. Principiul integritii impune ca obligaie tuturor profesionitilor contabili de a fi drepi i oneti n relaiile profesionale i de afaceri. Integritatea implic, de asemenea, tranzacii corecte i juste. Un profesionist contabil nu trebuie s se asocieze cu rapoartele, evidenele, comunicatele sau alte informaii cnd apreciaz c acestea: - conin o declaraie n mod semnificativ fals sau care induce n eroare - conin declaraii sau informaii eronate; - omit sau ascund informaii, atunci cnd aceste omisiuni induc n eroare. 3. Despre obiectivitate Principiul obiectivitii impune o obligaie tuturor profesionitilor contabili de a nu i compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenei nedorite a unor alte persoane. Un profesionist contabil poate fi pus n situaii n care obiectivitatea i este afectat. Este imposibil ca toate aceste situaii s fie definite i descrise. Relaiile care aduc un plus de confuzii sau influeneaz n mod negativ raionamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate. Profesionitii contabili i desfoar activitatea n multe domenii diferite i trebuie sa-i demonstreze obiectivitatea n mprejurri diferite. Liber-profesionitii

51

contabili realizeaz rapoarte de certificare, presteaz servicii fiscale i alte servicii de consultanta manageriala. Ali profesioniti contabili angajai ntocmesc situaii financiare fiind subordonai altora, executa serviciile de audit intern i servesc n diferite funcii financiare de conducere din industrie, comer, sectorul public i educaie. De asemenea, unii profesioniti contabili pregtesc i instruiesc pe cei care aspira sa intre n profesie. Indiferent de poziie sau serviciul prestat, profesionitii contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor profesionale i sa menin obiectivitatea n raionamentul profesional. n selecionarea situaiilor i practicilor de care se vor ocupa n mod specific potrivit cerinelor etice legate de obiectivitate, trebuie acordata atenia corespunztoare urmtorilor factori: a) Profesionitii contabili sunt expui unor situaii n care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea. b) Este practic imposibil sa se defineasc i sa se descrie toate situaiile n care ar exista aceste posibile presiuni. n stabilirea standardelor pentru identificarea relaiilor care pot, ori par sa afecteze obiectivitatea profesionistului contabil, trebuie sa domine un caracter rezonabil. c) Trebuie evitate relaiile care permit ca idei preconcepute prtinirea ori influentele altora sa ncalce obiectivitatea. d) Profesionitii contabili au obligaia de a se asigura ca personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile i-au nsuit principiul obiectivittii. Profesionitii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau invitaii (la mese, spectacole) care pot fi considerate a avea o influenta importanta i duntoare asupra raionamentului lor profesional sau asupra acelora cu care negociaz.

52