apicultura renascuta
TRANSCRIPT
Apicultura renascuta
aprecierea calitatii matcilor in functie de marimea botcilor
SAMBATA, 4 IANUARIE 2014 / SCRIS IN APICULTURA ORGANICA SI NATURALA
Salut,
Astazi de implinesc 3 ani de cand am postat primul articol pe site. Prima carte era deja aparuta, totul era la inceput. Foarte putine persoane stiau ceva despre apicultura holistica, organica si naturala in Romania.
Dupa 3 ani, lucrurile au evoluat foarte mult. Foarte multi oameni cunosc conceptul holistic, dar si mai multi au inceput sa lucreze in sistemul Maximus. Apicultura romaneasca a inceput sa faca pasi marunti, dar siguri catre RENASTERE.
Deosebit de important este faptul ca:
Foarte multe persoane au inteles specificul sistemului holistic si au renuntat la fagurii artificiali si la tratamentele cu substante chimice de sinteza.
Desigur si in acest an am multe noutati pe care le voi dezvalui la momentul potrivit. Acum vreau sa prezint cateva elemente cheie despre botci si calitatea matcilor.
Stim ca matcile sunt de 3 feluri: schimbare linistita, roire si salvare. Se spune ca matcile de roire sunt cele mai bune, pentru ca botcile sunt mari, oua bine si umplu repede stupul de albine. Matcile de schimbare linistita sunt si ele bune, dar se obtin putin mai rar decat cele de roire.
Frecvent stuparii asociaza dimensiunile botcilor cu calitatea matcilor. Experientele mele contrazic insa acest lucru, deoarece din botcile mari pot sa iasa matci mici si invers. Aici trebuie sa tinem cont de 3 elemente cheie:
1. Nu putem aprecia lungimea reala a botcilor, deoarece baza lor este adanca, in
interiorul fagurelui. Din acest considerent, botci de lungime normala pot parea mici
uneori.
2. In momentul luarii unei larve in crestere, albinele construiesc baza la dimensiuni
diferite, in functie de celulele din care incep cresterea. Botcile cu baza mai ingusta
vor fi de regula mai lungi, iar cele cu baza mai larga, vor fi mai groase si de lungime
medie.
3. Chiar daca baza botcii este construita normal, laptisorul poate sa nu fie in
cantitate suficienta, motiv pentru care matcile vor creste probabil la dimensiuni
normale, dar nu vor avea vitalitatea si calitatile necesare. In acest caz, botcile chiar
daca sunt mari, nu inseamna ca au matci de calitate.
Pentru a putea aprecia calitatea unei matci dupa botca, trebuie sa stima ca:
- Botcile netede cu pereti subtiri au inauntru larve crescute pe sirop, in lipsa culesului natural, a caror vitalitate poate fi in cel mai bun caz medie
- Botcile cu crestaturi si pereti grosi garanteaza matci cu vitalitate optima
- Botcile crecute in timpul culesului, peste care s-au construit faguri garanteaza matci cu vitalitate de exceptie.
In plus trebuie sa urmarim doar ca dimensiunile acestora sa fie normale si nimic mai mult in aceasta privinta, urmand ca mostenirea caracterelor genetice sa isi spuna apoi cuvantul in calitatile lor.
Pentru a intelege mai bine acest articol citeste cartea“ Initiere si practica in apicultura organica si naturala”. Aici am descris modalitatea in care cresc eu matcile utilizand doar principii naturale.
Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe si lasa-mi un mesaj daca doresti sa abordez in viitor o anume tema.
inShare
3 raspunsuri pentru “Aprecierea calitatii matcilor in functie de marimea botcilor”
1. Filip Dorin a scris :REPLY
4 Ianuarie, 2014 la 3:51 pm
chiar daca subiectul de azi il siam ,il citesc cu multa placere si astept si alte articole, mai
ales legate de apicultura holistica,organica si naturala.
2. Constantin Magheran a scris :REPLY
5 Ianuarie, 2014 la 9:22 am
Foarte adevarat. Calitatea viitoarei matci depinde de calitatea si cantitatea hranei
administrate larvei.
Daca este cules si multa albina doica, hrana va fi de calitate si albinele vor cladi fagurasi.
In rest marimea botcii stiu albinele sa o faca, mai bine decat noi.
Numai bine !
3. Ola Ioan a scris :REPLY
5 Ianuarie, 2014 la 12:38 pm
E adevarat, natura stie cel mai bine cand e momentul optim pentru nasterea unor fiinte
cu o vitalitate maxima, deci matcile de roire precum cele de schimbare linistita par a fi
cele mai ok. Pana in 2012 am avut doar matci de roire si cateva din schimbare linistita.
Citind despre metodele de crestere pe care le-ai prezentat in cartile tale, anul trecut am
crescut cateva artificial, incercand sa aduc influenta lunii pline in crestere…doar ca acum
dupa ce am citit de mai multe ori ultima carte, am depistat o gresala care s-a strecurat in
a doua carte. Acolo, afirmai ca faci transvazarea in prima zi dupa noaptea cu Luna Plina,
lucru care nu mi se parea logic in contextul celor prezentate… in volumul urmator e
corect, transvazare dupa noaptea cu Luna Noua… Citesc cu placere orice articol scris de
tine…dar fiind vorba despre matci si calitatile lor, ar fi bine vanit un articol care sa
prezinte in viziune holistica parerea ta despre situatiile in care matca este schimbata
linistit pentru ca ” s-a accidentata” sau a fost “accidentata” SAU in cartea ta ai scris clar
despre faptul ca matcile obtinute prin metode de crestere artificiala se folosesc doar in
unitatile de preoductie- cum sa abordam situatiile de schimbare linistita din unitatile in
care avem astfel de matci? Pot fi considerate de linie si daca sunt ok, pot fi introduse in
lotul de prasila?
Ce este varooza si modul de actiune al substantelor chimice de sinteza
VINERI, 8 NOIEMBRIE 2013 / SCRIS IN APICULTURA ORGANICA SI NATURALA
Varooza este o boala parazitara, cauzata de acarianul Varroa. La ora actuala, inamicul nr. 1 al coloniilor de albine, pentru ca necesita tratament permanent, cu substante chimice de sinteza, care au toxicitate crescuta.
Acest lucru era valabil si pentru mine acum 8 ani in urma, pentru ca de atunci am renuntat complet la tratamentul coloniilor de albine cu substante chimice. Rezultatul? Excelent!
Primul pas pe care l-am facut a fost sa trec peste prejudecatile celorlati, care imi spuneau ca asa ceva nu este posibil. Acum imi dau seama ca este posibil orice, daca vrei cu adevarat. Si imi mai dau seama ca bolile albinelor nu exista de fapt in realitate, ci doar in mintea noastra. Noi le facem sa existe pentru ca le hranim cu substante chimice si cu vitalitatea albinelor.
Sa ma explic:
In ultima mea carte “ Initiere si practica in apicultura organica si naturala”, am explicat pe intelesul tuturor notiunea de forta vitala si am aratat insemnatatea acesteia in mentinerea sanatatii coloniilor de albine. Pentru a fi sanatoase, coloniile de albine trebuie sa aiba o forta vitala optima. In acest fel, pot sa faca fata singure agresiunii agentilor patogeni.
Forta vitala se intretine si se optimizeaza prin anumite mijloace, care au fost descrise in carte.
Substantele chimice de sinteza, foitele de faguri artificiali, pesticidele si metodele de intretinere ale albinelor scad forta vitala.
Astfel, o colonie care urmeaza principiile naturale, va avea o forta vitala crescuta si nu se va imbolnavi, pe cand una care este permanent supusa factorilor de stres pe care tocmai i-am enumerat, nu va putea face fata atacului agentilor patogeni.
Sa luam exemplul varoozei. Un mod de manifestare a fortei vitale il reprezinta instinctul igienic. Se manifesta in colonie sub forma unui comportament, prin care albinele inlatura larvele neviabile, chiar daca acestea sunt capacite. Este important sa intelegem ca o forta vitala crescuta va antrena un instinct igienic asemanator.
Ce se intampla in momentul in care actionam cu substante chimice? Scadem forta vitala, colonia intra intr-o stare si mai accentuata de stres si isi diminueaza capacitatea de a se apara singura. Astfel, va actiona doar tratamentul si colonia devine dependenta de acest tratament permanent. Nu tratam, coloniile vor pieri. Asa spun toti si este adevarat, dar…atentie, doar pentru aceasta situatie!
Este important sa intelegem insa cealalta situatie, pe care am descris-o anterior. Sa iesim din acest cerc vicios si din relatia cauza efect, in care lipsa tratamentelor antreneaza pierderea coloniilor de albine. Pentru a reusi in ceea ce eu am inceput, este necesar sa percepem totul din alte puncte de vedere, sa imbracam totul intr-o haina noua. Sa scoatem coloniile de albine din situatia de a fi dependente de substante urat mirositoare si toxice si sa le aducem in situatia de a fi dependente doar de substante frumos mirositoare si hranitoare: nectar, polen.
Poate suna idealist pentru majoritatea, dar te asigur ca aceasta este de fapt adevarata realitate. Albinele au capacitatea de a-si asigura singure existenta, cu o singura conditie. Care este aceasta?
Astept mesajul tau.
cE este apicultura holistica
VINERI, 1 NOIEMBRIE 2013 / SCRIS IN APICULTURA ORGANICA SI NATURALA
Ce este deci apicultura holistica?
Holistic inseamna intreg. Apicultura holistica priveste colonia de albine in integralitate, in stransa legatura cu mediul inconjurator si cu necesitatile sale reale.
Este vreo diferenta intre apicultura conventionala si apicultura holistica? Da, diferenta este imensa, practic cele doua notiuni sunt total opuse. In cartea mea, “Initiere si practica in apicultura organica si naturala” am tratat pe larg acest subiect.
Apicultura conventionala este apicultura cu care in Romania majoritatea suntem obisnuiti. Aceasta se face insa contrar nevoilor reale ale coloniilor de albine si foloseste substante chimice in tratamente.
Apicultura holistica nu foloseste substante chimice de sinteza, faguri artificiali si nu exploateaza albinele.
Fara sa am accese de grandomanie, pot sa spun ca eu sunt primul care a introdus conceptul holistic in apicultura romaneasca, integrand acest concept intr-un sistem de intretinere palpabil: sistemul Maximus. De acum incolo se vor face pasi importanti in aceasta directie, pentru ca startul este dat.
Pentru a practica apicultura holistica trebuie in primul rand sa gandim holistic. Este necesara schimbarea radicala a conceptiei despre albine. Ele nu trebuiesc exploatate ci mentinute in stare de echilibru. Iar aceasta stare de echilibru reflecta de fapt integralitatea.
Asadar, pentru noi ca romani, primul pas consta in schimbarea mentalitatii. Din mentalitatea distructiva, exploatativa contrar oricaror ratiuni, trebuie sa trecem catre intelegerea adevaratelor legi care guverneaza natura si universul, pentru ca apoi sa se produca schimbarea si in actiunile noastre.
Eu cred ca pe aceasta cale nu numai ca vom practica apicultura holistica cu succes, ci se va trezi si constiinta noastra.
Primesc multe mesaje de la diferite persoane care imi cer “lectii practice”, video sau explicatii prin mesaje. Raspunsul meu pentru toti este cel de mai sus.
Un pas important a fost facut prin aparitia volumului prezentat anterior. Citindu-l, intelegem cum trebuie sa privim colonia de albine, ce inseamna integralitatea si bine-nteles modul in care putem pune in practica toate acestea: fara substante chimice, fara faguri artificiali. Ba mai mult, in acest volum sunt prezentati si pasii prin care trecem de la apicultura conventionala la apicultura holistica.
Daca ai citit deja cartea mea astept mesajul tau in care sa iti exprimi parerea despre cele scrise acolo.
inShare
Un raspuns pentru “Ce este apicultura holistica”
1. Kiss Geza a scris :
2 Noiembrie, 2013 la 5:11 pm
Buna,
Am citit cartile tale, mai putin “Renasterea stuparitului” pentru ca nu am gasit nicaieri.
Sunt stupar din 1976, parerea mea despre cartile tale in general este buna. Chiar
m-a determinat sa fac o deviere de pe calea pe care am mers in apicultura pana in
prezent. Aici ma refer la abordarea raportarii la matrice. Da, un fel de gandire originala,
te felicit.
In ultima ta carte ai cerut pareri despre materiale de acoperire pentru iarna.Scriu si eu o
metoda.
Incearca cu folia care se pune sub ciripa pe acoperis, este o folie galbena cu insertie de
fibra de sticla si important, daca te uiti mai atent (eventual cu o lupa) este perforat cu
gauri
foarte subtiri, care lasa vaporii de jos in sus sa treaca dar apa nu de sus in jos.
Bineinteles daca pui pe rame direct, albinele le inchid aceste gauri, deci intre rame si folie
este bine daca ai podisor sau ceva ce nu lasa albinele in apropierea foliei.
Eu asa iernez familiile – rama, podisor folie si un strat de poliuretana de 3 cm care lasa sa
treaca
vaporii. Acest strat mai mult dupa aparitia puietului in primavara.
Iti doresc multa placere in apicultura!
Cu respect:
Kiss Geza
despre calitatile matcilor
VINERI, 11 OCTOMBRIE 2013 / SCRIS IN APICULTURA ORGANICA SI NATURALA
Salut
Incepand cu articolul de azi vreau sa iti ofer cunoastere la un alt nivel. Daca ma vei citi in continuare vei vedea despre ce vorbesc. Discutam acum despre matci si ce trebuie sa facem pentru ele. Poate nu intamplator, dat fiind faptul ca am redeschis oferta de comercializare a matcilor pentru anul 2014. Mai multe detalii despre acest subiect aici.
In ultima vreme se vorbeste foarte mult despre selectia matcilor si despre faptul ca o matca de calitate este o matca care a fost selectata dupa anumite criterii. Printre ele, cel mai important este productivitatea. Daca stam sa ne gandim, asa este. Numai ca acest aspect nu este suficient, constituind doar o parte a intregului.
In ultima mea carte “ Initiere si practica in apicultura organica si naturala “ am explicat pe larg, cu exemple ancorate in realitate, necesitatea intelegerii in integralitate a fenomenului apicol. Ba mai mult, am prezentat de la A la Z modul in care principiile holistice pot fi aplicate in intretinerea coloniilor de albine.
Conform acestor principii, cum putem integra si notiunile noastre despre matci (sarace, subiective si adesea fara profunzime) in unitatea apiculturii holistice, naturale, care nu agreseaza albinele si nu contrazice legile universale?
Nimic mai simplu.
Calitatile matcilor sunt de fapt niste “programe” care exista in codul lor genetic si le fac sa manifeste anumite insusiri. Transpuse in planul organic, sunt reprezentate sub forma cromozomilor si partilor componente ale acestora (genele). Deci, in planul organic sunt reprezentate de materie.
Dincolo de planul organic, intr-un plan superior, acest program se manifesta ca si “comportament”. Stiinta a dovedit ca, matca X este buna culegatoare pentru ca are gena Y . Gena care , daca se transmite si la fiica acesteia, va determina acelasi “comportament” de buna culegatoare.
Pana la ora actuala, omul obtine exemplare cu insusirile dorite prin actiune exclusiva asupra materiei, folosind diferite proceduri, de la hibridare pana la transfer de gene in cadrul speciilor diferite. Nu intram in detalii. Este important sa intelegem ca este vorba de manipularea materiei prin intermediul materiei.
Dar materia nu este guvernata de ea insasi, drept pentru care aceste metode si-au dovedit in timp ineficienta, sau mai grav, efectele adverse.Modificand materia prin actiunea asupra materiei, inevitabil omul ajunge sa se opuna legilor imateriale care guverneaza materia.
Ce este de facut atunci?
Principiile holistice vin sa uneasca materia cu ceea ce este dincolo de ea, si nu sa desparta.
Aplicand principii holistice putem directiona activitatea materiei in directa corelatie cu legile imateriale si nu in contradictie cu acestea. Aici trebuie inteleasa aceasta legatura sensibila.
Cu alte cuvinte, prin metode neinvazive, care nu impart ci formeaza intregul, putem obtine tot ceea ce dorim.
Vrem productivitate ? Da, o putem avea.
Vrem vitalitate, instinct igienic pronuntat, colonii care sa faca fata singure agentilor infectiosi si pe care sa nu le mai intoxicam cu chimicale? Da, le putem avea.
In ce mod?
In primul rand intelegand modul real in care isi desfasoara activitatea colonia de albine. Esti sigur ca stii acest lucru?
Sa ne reintoarcem la subiectul nostru. Prin prisma celor scrise mai sus putem spune ca matcile de calitate sunt datorate numai activitatii de selectie?
In nici un caz. In afara selectiei, coloniile de albine mai au nevoie de o multitudine de alte elemente pentru a perpetua mai departe programul pe care il dorim, care sa se manifeste ca: instinct de acumulare accentuat, rezistenta la imbolnaviri, prolificitate, instinct scazut de roire, etc.
Care sunt acestea?
Si aici vine momentul in care trebuie sa continui tu. Daca ai citit cartea mea , cu siguranta stii la ce ma refer si te rog sa scrii raspunsul tau ca un replay la acest mesaj, pe site.
Daca nu ai citit-o inca, o poti comanda completand aici formularul de comanda.
De acum incolo imi propun ca prin ceea ce scriu, sa te ajut sa faci primii pasi catre adevarata cunoastere a lumii albinelor. Dar acest lucru nu este posibil daca totul vine numai din partea mea.
Astept mesajul tau.
Cum e mai bine…..cu…sau fara?
SAMBATA, 10 AUGUST 2013 / SCRIS IN APICULTURA ORGANICA SI NATURALA
Salut
Din pacate in ultima vreme nu am reusit sa fiu la fel de activ pe site asa cum mi-as fi dorit. Pot sa spun insa ca am incheiat o etapa in urma careia ofer tuturor roadele cercetarilor mele.
Astazi, oricine doreste sa practice apicultura organica si naturala are acces la cartea “Initiere si practica in apicultura organica si naturala” care contine tot ceea ce trebuie despre acest subiect.
Acum vreau sa discutam niste aspecte legate direct de rezultatele in activitatea apicola si ne vom raporta la apicultura care se practica la ora actuala in Romania. Daca esti incepator acest articol iti va fi foarte folositor si vei vedea in continuare de ce.
Si eu am fost incepator, dar in alte vremuri, cand simplul fapt de a avea stupi in curte nu atragea dupa sine beneficii materiale, ca acum. Pe atunci mierea era ieftina si oamenii nu erau prea interesati de aceasta ocupatie. In primii ani credeam ca apicultura si natura sunt in stransa legatura, pana intr-o seara cand ….am facut un tratament cu Varachet la albine. Datorita cutiilor nu foarte bine imbinate, am inhalat foarte mult fum si nu m-am simtit tocmai OK….In plus hainele de pe mine miroseau foarte tare si m-am intrebat oare cum se simteau albinele in acele momente.
Acesta a fost primul moment in care am inceput sa imi pun intrebari.
Al doilea a venit atunci cand la sugestiile altor stupari, am cumparat si benzi de Mavrirol, pe care le-am pus in stupi toamna. Primavara, cand am scos benzile, am vrut sa le arunc intr-un loc sigur(stiind ca sunt toxice), dar nu mare mi-a fost mirarea cand am vazut alte persoane care le aruncau in fundul gradinii in gramada de balegar sau cand am auzit ca se folosesc si ca fitile pentru lampile cu gaz.
Mi-am dat seama astfel ca multe persoane care practicau apicultura nu aveau nici o notiune despre ceea ce inseamna toxicitate si efecte negative pentru sanatate.
Am realizat ca de fapt natura, naturalul si apicultura sunt destul de indepartate una de cealalta.
Pe atunci nu aveam nici o notiune de apicultura naturala, dar imi incoltise in minte intrebarea: fara tratamente chimice nu se poate?
Au trebuit sa treaca multi ani de-atunci, pentru a putea sa-mi raspund la aceasta intrebare afirmativ.
Ba da, se poate!
Zilele trecute vorbind cu alte persoane, im spuneau: “Vara nu am timp nici sa rasuflu. Este foarte mult de lucru la albine, tot timpul trebuie sa stai langa ele”. Hm, ma gandeam eu, din primavara nu am mai umblat la stupii mei, si suntem aproape la mijlocul lunii august.
Nu am spus acest lucru multora, pentru ca aceste lucruri nu se spun in gura mare. Majoritatea nu cred nici cand le spun ca se poate vindeca Loca Americana fara substante chimice, sau ca nu am mai dat cu Varachet de 7-8 ani.
Mai mult nu voi dezvolta aceste subiecte, in carte este tratat totul in amanunt.
Cred insa ca ar trebui sa incercam fiecare dintre noi sa integram coloniile de albine in natura. Prin metodele de lucru, prin cunoasterea pe care o putem dobandi.
Am decis astfel sa elaborez un pachet de masuri care ii vor sprijini pe toti cei care vor dori sa practice apicultura organica si naturala.
Primul pas pe care l-am facut a fost sa elaborez sistemul Maximus – de intretinere a coloniilor de albine fara faguri artificiali si fara substante chimice si sa editez volumul complet in care este descris acest sistem.
Al doilea pas a fost redeschiderea FORUMULUI. Forumul este din nou activ. Aici se pot schimba pareri si fiecare poate beneficia de suportul meu. Urmatorii pasi vor fi dezvaluiti pe parcurs.
Este esential sa intelegem ca apicultura naturala nu se poate invata din discutii sau de pe internet. Pentru ca are la baza principii si metode integrative, holistice, acestea necesita o intelegere adanca, care poate fi dobandita numai in urma citirii cartilor si apoi aplicarii cunostintelor pas cu pas in stupina proprie.
In incheiere vreau sa te rog sa-mi lasi un comentariu dupa ce vei citi cartea “Initiere si practica in apicultura organica si naturala” si sa-mi spui parerea ta. Daca ai intrebari, le astept cu placere.
Pentru data viitoare pregatesc un material deosebit, iar cei inscrisi la newsletter vor primi si un bonus.
Tinem aproape!
inShare
Un raspuns pentru “Cum e mai bine…..cu…sau fara?”
1. ioan a scris :
11 August, 2013 la 8:34 pm
Referitor la cartea initiere si practica in apiculturta organica si naturala: Am reusit sa o
citesc in intregime, chiar de doua ori unele capitole. Parerea mea de moment este :
Cartea este prezentata putin prea stiintific (am si eu studii superioare) si cred ca este
necesar sa revad in intregime aspectele de concept si modul lor de prezentare. Ma
asteptam la explicatii mult mai practice si concrete la toate capitolele din carte. Trebuie
sa spun ca am numai 20 de familii de albine si ca sunt foarte interesat de aspectul
natural al produselor albinelor si deci implicit de modul de lucru in domeniu. Din articolul
expus inteleg ca urmeaza prezentarea efectiva a modului de lucru in sistemulorganic si
natural. astfel o sa vad daca o sa pot sa trec la organizarea pe sistemul natural,
(presupune schimbarea ideilor de apicultura, a materialelor folosite, lazi, rame, locatii si
desigur orice modificare costa bani). Astept cu nerabdare o noua carte are sa ma faca sa
schimb modul efectiv de lucru. Am uitat sa spun ca pentru mine cel mai fascinanat lucru
a fost modul de tratament al albinelor si modul de prezentare a lucrarii ca un intreg.
initiere si practica in apicultura organica si naturala
Prima carte de apicultura organica si
naturala din RomaniaComanda cartea “ Initiere practica in apicultura organica si naturala”
Inainte de prezentarea propriu-zisa a cartii vreau sa-ti pun cateva intrebari:
- Cat aloci din timpul tau pentru intretinerea coloniilor de albine? Te incadrezi in categoria celor care din aprilie pana in septembrie au foarte mult de lucru la albine?
- Crezi ca roirea este un fenomen sezonier si atunci cand coloniile sunt dezvoltate trebuie sa scoti tot timpul rame cu puiet, sa rupi botcile, pentru a preveni roitul?
- In timpul culesurilor te trezesti adesea cu cuiburile blocate si trebuie sa intervii din nou in colonii pentru a largi spatiul de ponta al matcii?
- Pentru tine varooza este o problema acuta si daca nu tratezi albinele cu substante chimice toxice crezi ca nu vor supravietui?
- Cum stai cu depopularile si disparitia coloniilor de albine? Ti s-au intamplat astfel de fenomene? Ai prieteni, cunostinte despre care ai auzit ca au patit asa ceva in ultimii ani?
- Care este situatia bolilor in stupina ta? Ai avut probleme la care nu le-ai gasit raspuns, sau a trebuit sa tratezi cu antibiotice? Ai pierdut colonii de albine in urma intoxicatiei cu substante chimice datorate stropirilor?
Dupa ce ti-ai raspuns la aceste intrebari, am sa iti spun si eu cate ceva:
La inceput albinele imi ocupau o buna parte din timp, pentru ca imi placea sa stau cu mainile in ele. Apoi m-am gandit sa imi extind stupina, dar cand am ajuns aproape de 20 de colonii, mi-am dat seama ca volumul de munca va creste proportional cu numarul acestora. Insarmarea ramelor si lipirea fagurelui artificial imi luau de asemenea foarte mult timp.Am lucrat cu aproape toate tipurile de stupi, de la orizontal pana la vertical cu cat, cu 10 -16 rame si diferite tipuri de magazii. In acelasi timp, oboseala si uzura fizica se accentuau, apicultura devenind dintr-o activitate de placere una de uzura si de rutina, in care albinele si omul se streseaza reciproc…
In legatura cu roirea, mi s-a intamplat sa imi roiasca coloniile si de 2 ori in timpul verii. Am incercat si eu toate metodele cunoscute pe-atunci : ruperi de botci, scos de rame cu puiet capacit, cautat matca, facut de roi artificiali, dar aceste activitati nu insemnau pentru mine decat stres. Si pentru albine la fel….Inchipuie-ti cum e sa cauti regina intr-o colonie dezvoltata in lunile de vara…e practic ca si cum ai cauta acum in carul cu fan. In plus, toate acele manipulari de rame, scuturari de albine, interventiile destul de dese in colonii erau foarte agresive pentru albine.
La capitolul varooza am amintiri mult mai neplacute. Stupii pe care ii aveam, erau facuti de mine, cu ferastraul si ciocanul. Cand faceam tratament cu varachet tot fumul iesea pe la imbinari, si inhalam in acest fel destul de mult. Tratamentul cu fitile de mavrirol care stateau in stup de toamna pana primavara era de asemenea un episod neplacut. In plus, stiam ca toxicitatea fagurilor creste dupa fiecare tratament si substantele chimice se transmit apoi in miere, astfel ca am inceput sa ma intreb: ce miere dau eu sa manance copiilor mei? Cum as fi putut valorifica ramele cu pastura stiind ca sunt imbibate de pesticide si insecticide? Imi amintesc cum intr-o primavara cand primul copil avea vreo 3-4 ani am mers la stupi si mi-a cerut fagure cu miere din rama. Imediat privirea mi-a cazut pe fitilul de mavrirol pe care il pusesem acolo de toamna, si care stiam ca elibereaza vapori cu insecticide in tot stupul pentru tratamentul varoozei. A fost un sentiment neplacut….care a nascut in sufletul meu dorinta de schimbare.
Despre depopulari si disparitii de colonii de albine, de vreo 3-4 ani incoace nu exista an in care sa nu aud ca un numar mare de colonii dispare permanent fara a fi determinata cauza. Ba mai mult, se pare ca aceste disparitii sunt insotite de fenomene ciudate: nu ramane nici o albina chiar daca disparitia se produce cand vremea este rece, ramele cu miere raman intacte, cateodata pe fundul stupilor ramane un praf alb….
Despre boli, pot sa spun de asemenea ca stupii mei nu au fost ocoliti. Incepand cu nosemoza si terminand cu loca americana, au avut asa: nosemoza, puiet varos, puiet pietrificat, varooza, loca americana. Ultima a dus la disparitia aproape totala a coloniilor. Imi amintesc cum am venit de la Cluj(acolo faceam medicina) intr-un septembrie si am gasit lazile aproape goale, raspandind un miros neplacut. Instinctiv am stiut ca este vorba de loca americana, dupa aspectul specific pe care il aveau celulele cu puiet si mirosul degajat. Din 16 colonii nu am mai putut sa recuperez decat 3-4 maini de albine si o matca, pe care le-am inchis intr-o lada noua in beci, vreo 3 zile, fara mancare. Dupa ce le-am eliberat am constatat ca murisera aproape de jumatate din albine, dar matca inca mai
traia. Pentru ca nu stiam daca vor mai putea trece iarna, le-am pus pe faguri cu miere si am asteptat pana in primavara. La restul lazilor le-am dat foc, impreuna cu tot ce era in ele.
Din toate cele 16 colonii pe care le aveam la acea data, mai ramasesem doar cu doua maini de albine si o matca.
Privind in urma, am facut un bilant al anilor de stuparit de pana atunci. Mi-am dat seama ca ceva nu era in regula, si am cautat sa inteleg cauzele care au dus la acele evenimente. Nu eram multumit cu nimic din ceea ce insemna apicultura: timpul necesar din ce in ce mai mult, efort fizic in conditii extreme de caldura excesiva, stres, uzura, in plus productivitatea depindea de posibilitatea de transport a stupilor in pastoral la culesuri de intensitate crescuta….Totul era din ce in ce mai complicat si pe deasupra au aparut si bolile, am pierdut apoi toata stupina….ce era de facut?
Nu m-am gandit insa nici o clipa sa renunt, ci am mers inainte.
Tot ceea ce a urmat a fost ca o renastere binecuvantata. Dupa ani de zile de studiu si cercetare a comportamentului si desfasurarii vietii coloniilor de albine am reusit sa gasesc raspuns pentru toate problemele pe care le-am enumerat mai sus.
Cartea “Initiere si practica in apicultura organica si naturala” este tot ceea ce ai nevoie pentru a depasi situatii limita de genul celor expuse adineaori.
Vei afla exact explicatiile si pasii de actiune necesari pentru a practica apicultura la un alt nivel.
Ceea ce vei citi in aceasta carte sunt elementele pe care eu le-am elaborat pentru a iesi din situatiile negative in care ma gaseam. Aceste elemente sunt absolut originale , deci nu le gasesti in alte carti. Ba mai mult, mediul academic a identificat nu mai putin de 5 patente de importanta nationala si mondiala. Iti prezint asadar un material extrem de valoros!
La capitolul timp, oboseala, stress, pot sa iti spun ca la ora actuala imi permit sa intretin un numar de colonii de cel putin 10 ori mai mare decat la inceput fara sa am nevoie de timp suplimentar, fara sa muncesc excesiv si fara sa fac munca fizica extenuanta. Am invatat de ce 2-3 interventii pe an in stupina reprezinta maximul necesar si cum sa fac ca fiecare interventie/colonie sa nu dureze mai mult de 5-7 minute. Cu alte cuvinte, eu aloc fiecarei colonii anual maxim 15-20 minute. In restul timpului prefer sa fac altceva, si chiar daca merg la albine imi place sa stau langa ele, sa le observ….
La capitolul roire, in acord cu cele scrise mai sus, iti dai seama ca acest fenomen pentru mine nu mai reprezinta o problema. Am elaborat metode prin care pragul de roire este depasit in dinamica (adica albinele isi vad de treaba la capacitate maxima), ceea ce aduce un plus de productivitate la sfarsitul verii. Paradoxal, fara sa intervin agresiv si sa enervez coloniile saptamanal pentru a le rupe botcile sau a le lua puietul.
La capitolul varooza, au trecut 7-8 ani de cand am dat facut ultimul tratament cu substante chimice. Varachetul, mavrirolul si alte substante chimice toxice sunt deja istorie! Ba mai mult, dupa ce am renuntat si la fagurii artificiali, lucrand numai cu faguri naturali pe care albinele si-i construiesc singure am ajuns la performanta de a executa tratament o singura data pe an cu acid oxalic, selectiv.
Acest lucru inseamna ca am si colonii pe care nu le tratez deloc!
Depopularile sau disparitiile coloniilor de albine imi sunt total straine.
La capitolul boli, am elaborat remedii si metode de profilaxie si tratament specifice. Loca Americana acum nu mai este un dusman de temut al albinelor, ci un factor nesemnificativ. Prin metodele elaborate am reusit vindecarea si altor stupine din mai multe zone ale tarii. Fara substante chimice!! De asemenea nosemoza, puietul varos, au fost eradicate din stupina mea.
Fata de acestea mai adaug elaborarea metodelor de analiza a existentei si starii matcii in nucleul de imperechere sau in colonie fara sa ridic ramele cu puiet, precum si metode de crestere si selectie a matcilor si trantorilor.
Toate aceste elemente compun un sistem complet si complex de intretinere a albinelor in maniera organica-naturala, pe care l-am denumit sistemul Maximus.
Acasa Apicultura organica si naturala
Lectia 1. Primul pas catre apicultura naturala
5 Ianuarie, 2014
Lectia 1. Primul pas catre apicultura naturala - Renasterea
Stuparitului
Lectia 1. Primul pas catre apicultura naturala
JOI, 21 MARTIE 2013 / SCRIS IN APICULTURA ORGANICA SI NATURALA
Salut
Inainte sa incep subiectul la care m-am gandit azi vreau sa raspund tuturor celor care m-au intrebat ce fel de argila sa foloseasca. Desi sunt multe tipuri de argile pe piata, una s-a dovedit a avea efecte remarcabile: argila albastra de Raciu. Si eu o folosesc, dupa mine este cea mai buna argila accesibila la ora actuala la noi in tara. Mai multe detalii se gasesc pe internet, la un simplu search pe google.
Pentru ca multi dintre voi m-au rugat sa scriu despre intretinerea coloniilor pe faguri naturali, m-am gandit ca putem incepe cu acest subiect pe care sa il dezvoltam pe parcurs. Sunt multe de discutat si cred ca vor folosi tuturor.
Din ce in ce mai mult in ziua de azi observ ca trendul catre natural devine tot mai puternic, tot ceea ce este eco, bio avand o mare cautare. Din pacate la noi in tara acesti termeni au ajuns in derizoriu, de aceea nu ma voi opri la acest punct.
Exista totusi o diferenta reala intre apicultura bio si apicultura conventionala?
Bine-nteles. Apicultura conventionala este apicultura de exploatare pe care o practica majoritatea. In apicultura bio ar trebui sa nu se utilizeze in primul rand substantele chimice specifice pentru tratament( varachet, mavrirol, fumidil, antibiotice), alternative fiind tratamentele organice care exista din abundenta pe piata.
Exista si un alt nivel superior apiculturii organice?
Da, apicultura naturala, care nu utilizeaza nici macar foitele artificiale pentru cladirea fagurilor. Adica albinele isi cladesc singure fagurii. Un fel de apicultura naturala o practica cei care utilizeaza stupii Warre, dar amesteca lucrurile in momentul in care fac tratamentul pentru varroa cu substante conventionale: varachet si mavrirol. Aceasta nu mai este apicultura naturala.
Atunci ce trebuie sa facem pentru a practica apicultura naturala?
Cea mai simpla intrebare cu cel mai simplu raspuns: in primul rand sa cunoastem necesitatile reale ale albinei si sa ne desprindem din sablonul prin care privim lucrurile la ora actuala. Fara sa exagerez, iti spun ca sistemele de intretinere standardizate pe care lucram majoritatea azi contrazic necesitatile reale ale coloniei de albine, producand dezechilibru si stres. Majoritatea dintre noi credem ca putem invata totul la o bere sau la o vizita in stupina, ceea ce este total gresit.
Esentialul in apicultura nu consta in faptul de a-i trage de limba pe ceilalti , sa ”scoata din gusa” informatia, si nici sa ne furam unii altora “metodele” , pentru ca” meseria nu se fura”. Adevarata meserie se dobandeste prin efort individual sustinut, studiu, practica si vointa.
De ce spun aceste lucruri? Pentru ca la inceput si eu am gandit la fel. Credeam ca voi invata totul din povesti , intalniri pe forumuri sau la targuri apicole, tras cu urechea.
Fals!!!
Dupa ani buni mi-am dat seama ca pana atunci nu am facut altceva decat sa ma hranesc cu iluzii. Drept pentru care m-am apucat de treaba si am considerat cartile ca fiind cel mai important izvor de cunoastere. Din fericire nu m-am inselat, reusind sa elaborez sistemul de intretinere holistic despre care vom vorbi in continuare.
Deci primul pas este educatia. Educatia de a nu mai astepta sa ni se dea, sa ni se spuna, sa ni se faca. Educatia de a face. Educatia de a intelege ca fara o cunoastere reala nu vom ajunge sa facem nimic. Sau vom ajunge sa facem nimic.
Cum dobandim cunoasterea reala in ceea ce priveste apicultura?
Daca ai ajuns sa-ti pui aceasta intrebare esti pe drumul cel bun. Cunoasterea reala inseamna cunoastere holistica, in integralitate. Adica implica tot ceea ce include universul apicol, interdisciplinar si interrelational. Am fost si suntem obisnuiti cu o cunoastere reductionista, in care abordam strict obiectul analizat facand abstractie de legaturile lui cu mediul inconjurator.
Apicultura naturala implica obligatoriu o cunoastere holistica. De aceea nu am putut sa le raspund celor care mi-au cerut pe mail sa le spun cum sa faca faguri naturali. Pentru ca vreau sa ii fac sa inteleaga totul in integralitate. Fagurii naturali luati separat nu exista. Daca le
spuneam sa introduca rame goale intre ramele cu puiet ii minteam, pentru ca fagurii nu exista decat daca sunt in legatura cu colonia, colonia cu natura, natura cu omul si cu universul.
Asadar primul pas este sa cititi. Si va pot recomanda cu ce sa incepeti, asa cum am inceput si eu.
Rudolph Steiner – Convorbiri despre natura albinelor. O poti downloada de aici:
http://www.spiritualrs.net/Conferinte/GA351al/GA351_index.html
Este cartea care pentru mine a reprezentat pista de decolare. Dupa ce am citit-o am inceput sa inteleg ca ceea ce intuiam avea un substrat real.
Inainte de a incheia vreau sa te rog sa vizionezi videoclipul de mai jos, un videoclip foarte interesant in care am surprins cum trantorii intr-adevar clocesc puietul. Cunosteam acest lucru de multa vreme, de cand mi-am cumparat prima colonie de albine, dar n-am crezut pana nu am vazut in realitate.
Pentru ca intretinuta pe faguri naturali colonia ajunge la nivelul care permite fiecarei caste sa isi manifeste potentialul in integralitate. Si trantorii au un potential imens, care este inhibat in apicultura conventionala.
Tu ce parere ai despre trantori?
Aceasta a fost prima lectie. Primul pas pe care trebuie sa il facem catre apicultura naturala si catre adevarata intelegere a lumii albinelor.. Daca ti-a fost de folos si vrei sa continuam lasa-mi mesajul tau.
inShare
10 raspunsuri pentru “Lectia 1. Primul pas catre apicultura naturala”
1. Liviu a scris :
21 Martie, 2013 la 4:10 pm
Ciprian, am citit si eu cateva carti de apicultura, insa si acolo se gasesc opinii radical diferite. Daca e sa comparam cartile tale cu Manualul Apicultorului, abordarea e total diferita. Nu mai detaliez, ai facut-o tu deja in lectia 1. Diferentele de abordare sunt majore (de la exploatare la sange la necesarul familiei de albine).
Pana la urma experienta individuala depinde de n! lucruri (potential melifer, inteligenta apicultorului, timp, buget, etc).
Personal am incercat sa iau din cartile tale ce am putut, in functie de cele puse in paranteze O sa vedem ce o sa iasa, momentan am iesit din iarna in viata.
Si eu folosesc argila de Raciu, insa pentru uz intern (clisme). E f.ok.
Te asteptam cu cartea, tu stii asta
2. Eftimie ioan a scris :
21 Martie, 2013 la 6:42 pm
Imi place cele spuse de tine , insa eu nu omor trintorii si nici nu indepartez fagurii cu ei.
3. Alexandru a scris :
22 Martie, 2013 la 8:36 am
Nici eu nu elimin trantorii, am aflat aici un nou argument in favoarea lor, eu stiam si ca asteapta culegatoarea ce soseste obosita, o incurajeaza si o conduce exact acolo unde trebuie sa-si depuna recolta, scutind-o de efortul de a umbla prin stup. Celor ingrijorati ca “stau pe miere” le raspundeam ca e adevarat, STAU, deci nu consuma mult, iar la adapatoare vad uneori mai multi trantori decat albine. De asemenea mi se pare ca intervin in apararea stupului, chiar si eu sunt intimidat de trantorii mari, negri, si grei, cand bazaie puternic tavalindu-se pe mainile mele, si peste tot.
4. Rosu a scris :
22 Martie, 2013 la 11:20 am
Super lectie,va rugam sa continuati
5. Ola Ioan a scris :
22 Martie, 2013 la 12:57 pm
E u adevar foarte mare, trebuie sa ne debarasam de conceptiile vechi, de exploatare, si sa incercam sa intelegem cu adevarat lumea albinelor.Vara trecuta am facut acest pas de saturare cu trantori al coloniilor. A fost un lucru interesant, am surprns si eu intr-o colonie acea clocire a puietului de catre domni, si am fost foarte incantat. Si pot sa incurajez pe oricine sa nu-i fie frica, coloniile nu vor fi infestate cu paduchi
peste masura. Un alt aspect interesant pe care l-am observat,- desi nu stiu daca are legatura irecta cu trantorii-, linistea coloniilor. Desi a fost un an dificil, cu seceta severa, perioade ff lungi in care abia exista cules,nu am primit nici o intepatura!!!
6. Doru a scris :
22 Martie, 2013 la 8:26 pm
Este fascinant ! Ca încep?tor apreciez acest ajutor teoretic ?i caut s? procedez ca atare. Cu sprijinul dvs. sper s? reu?esc. R?mân în a?teptarea celorlalte teme. P.S.: Nu am reu?it s? downloadez “Convorbiri despre natura albinelor”, de R. Steiner la situl indicat.
7. Doru a scris :
23 Martie, 2013 la 4:14 pm
Problema a fost rezolvata.Multumesc foarte mult pentru sansa de a cunoaste premizele filosofice ale bazelor apiculturii naturale si asteptam cu mult interes urmatorii pasi, respectiv lectii.
8. dan a scris :
23 Martie, 2013 la 11:07 pm
Sunt un incepator in lumea albinelor si putin mai avansat in opera lui Steiner , chiar un mare admirator .Extraordinara viziunea antropozofului asupra lumii , confirmata de aplicabilitatea in viata de zi cu zi ,pe toate nivelurile : educatie, social , agicultura…si apicultura !Steiner a fost un exeget al lui Goethe, care a scris si “afinitatile elective” . Tot asa , cred ca nu este intamplator ca afinitatea mea catre Steiner , combinata de noua mea pasiune pentru albine , a facut sa aleg drumul ( mai degraba link-ul) care sa ma duca la metoda ta de albinarit .Consider rationamentele tale foarte corecte si am fost impresionat placut de modul in care ai pus la punct metoda de crestere a albinelor ! Extraordinar !!M-am indragostit de albine acum trei ani si am inceput sa invat , cand de la unul , cand de la altul , cand din carti ( foarte greu de inteles – parca sunt scrise sa ascunda nu sa arate, sau, mai degraba, sa alunge nu sa atraga). Pe scurt , nu prea mi-a placut ce am vazut si am simtit tot timpul ca nu prea este in regula ce se face cu albinele( de fapt cu toata societatea ). Sunt , deci, un fan al metodei tale si iti multumesc pentru informatiile pe care le imparti cu noi !!
9. marin3883 a scris :
25 Martie, 2013 la 2:06 pm
Daca familia cand simte pericolul disparitiei primul lucru pe care il face este sa construiasca celule de trantori inseamna , fara doar si poate ca rolul trantorilor este esential. Dar nu numai atat, ce ar fi o “lume” formata numai din sexul feminin, adica albine. Mandria lor ar fi stirbita, efortul lor de munca ar fi neapreciat, un pic de competitie pentru a iesi in fata nu strica niciodata.Ati vazut vreodata cum arata gainile dintr-o hala de gaini outoare, unde nu este nici macar un cocos? Niste biete fiinte blegi si neajutorate.Si acum in legatura cu clocitul celulelor capacite de catre trantori. Sunt sigur, acum dupa ce mi-ati deschis ochii, ca albinele avand una din cele mai desavarsite forme de organizare a viatii comunitare nu puteau face altfel. Un exemplu vine din lumea pasarilor unde in perechile cele mai statornice, si ma refer aici la porumbei , berze etc, clocesc si masculii. Trantorii de ce nu ar face-o
10. dumitru a scris :
31 Martie, 2013 la 4:24 pm
Astept cu nerabdare lectiile urmatore.Felul in care pui problema stuparitului ne apropie de originea vietii pe pamant si ne da o alta intelegere..
sugestii pentru dezvoltarea coloniilor primavara
MIERCURI, 13 MARTIE 2013 / SCRIS IN REMEDII NATURALE PENTRU COLONIILE DE ALBINE
Salut
Odata cu venirea primaverii observ ca si stuparii devin din ce in ce mai nelinistiti, mai ales incepatorii. Toti se gandesc cum sa faca sa aiba stupii cat mai puternici la salcam. Fara sa exagerez, am impresia ca treaba asta cu “imputernicirea pentru salcam” e un cliseu care se transmite de la o generatie la alta. Din pacate nu are o baza solida, pentru ca nu este ancorat in dimensiunea necesitatilor reale ale coloniei de albine.
Care sunt de fapt nevoile reale ale coloniei de albine primavara?
1. Albinele – o colonie puternica va avea o dezvoltare pe masura
2. Mierea3. Pastura si mai apoi polenul proaspat4. Apa5. Saruri minerale6. Liniste
Priveste colonia din videoclip si analizeaza apoi punctele de mai jos. Sa le luam pe rand:
1. Albinele : – pentru a avea colonii puternice primavara trebuie ca ele sa fie puternice si toamna. Nu putem avea pretentii ca din colonii slabe toamna sa avem colonii puternice primavara, ba din contra. Primavara vom avea colonii foarte slabe sau nu vom mai avea nimic.2. Mierea: – asigurata integral tot toamna, in faguri capaciti peste 80% din suprafata. In acest fel colonia are acces la rezerve permanent.3. Pastura : – existenta de regula in fagurii negrii de cuib, acoperita de miere capacita. Valoare inestimabila pana la aparitia primului polen in natura.4. Apa: primavara, cand temperatura permite vedem albinele ca beau apa din balti scursuri de la grajduri sau diferite surse insalubre. Este intr-adevar o realitate, iar pentru a o preintampina eu aplic o strategie extrem de simpla:- la 1 l apa curata adaug 2 lingurite argila si 100-200 gr sirop invertit, doar cat sa fie putin dulce. Solutia o aplic in hranitor. In acest fel evit situatia de mai sus si satisfac nevoile coloniei cu saruri minerale de buna calitate, care au efect in cresterea pontei matcii si revitalizarea coloniilor.- daca aveti adapator, puneti aceasta solutie acolo.6 – Liniste: nu deranjez coloniile pentru alte operatiuni, nu scot rame, nu introduc rame. Coloniile ocupa foarte bine toti fagurii existenti, de aceea orice interventie este inutila.
Si acum hai sa vedem daca tendintele actuale de imputernicire a coloniilor de albine primavara se mai justifica:
- suplimentele proteice cu vitamine si minerale: aici sunt multe de spus. Spicuiesc doar cateva aspecte mai importante:- In primul rand, tubul digestiv al albinei nu este adaptat pentru digestia acestor substante.- In al doilea rand, se pare ca duc intr-adevar la cresterea exploziva a populatiei, dar aceste colonii au o productie mai scazuta de miere comparativ cu celelalte. Aici voi dezvolta mai pe larg in materialul gratuit pe care il voi trimite in curand tuturor celor care ma urmaresc si sunt abonati la newsletter. Voi scrie si despre cauzele mortalitatii crescute in aceasta iarna, un fenomen care a afectat foarte multe stupine in procent destul de ridicat.- sirop de zahar( invertit sau neinvertit):- se poate administra doar in lipsa rezervelor de miere
Concluzie: coloniile de albine nu sunt animale supuse procesului de ingrasare pentru taiere. Numai respectand dezvoltarea naturala si adaptabilitatea la hrana specifica vom avea colonii sanatoase si productive la momentul potrivit.
Ce sa facem asadar primavara?
Sa le dam putina apa de argila , pentru a le asigura necesarul de minerale, a le curata tubul digestiv si a le creste vitalitatea. Dar numai dupa ce au efectuat zborul general de curatire.
Astept intrebarile tale legate de acest aspect.Revin in cateva zile cu un material de exceptie, care va fi trimis tuturor celor ce ma citesc.
inShare
13 raspunsuri pentru “Sugestii pentru dezvoltarea coloniilor primavara”
1. Liviu a scris :
13 Martie, 2013 la 4:56 pm
Tu faci ca totul sa fie foarte simplu. Culmea e ca ai si dreptate…
2. Daniel a scris :
13 Martie, 2013 la 6:58 pm
Da chiar foarte simplu cu argila. O sa incerc si eu in primavara aceasta
3. Valentin a scris :
13 Martie, 2013 la 7:09 pm
Corecte observatii, mai ales in ceea ce priveste mortalitatea din acesta iarna.
Astept mesajele ce vor veni…
Cu consideratie,
Valentin
4. Daniel a scris :
13 Martie, 2013 la 8:00 pm
Multumesc pentru aceste sugestii grupate simplu si usor de inteles. Eu sunt la inceput de
drum cu apicultura dar apreciez informatiile concise.
5. Alexandru a scris :
14 Martie, 2013 la 7:57 am
Multumiri pentru ideea cu argila in apa pt. albine. Stiam de necesarul de saruri minerale,
dar nu sare de bucatarie asa cum am citit ca procedeaza multi (si eu pana acum). Ma
gandesc sa pregatesc apa cu argila mai din timp, agitand cat mai des, pt. dizolvarea
sarurilor minerale in apa. Sincere multumiri pentru postari. Alexandru.
6. Marian Ionescu a scris :
14 Martie, 2013 la 8:09 am
Da, cred ca aveti dreptate.
In literatura apicola se recomanda, pentru mineralizarea organismului albinelor,
adaugarea de sare in apa din adapator. Cred ca este corect cu argila, pt. ca se ofera un
spectru mult mai larg de minerale, asigurandu-se reechilibrarea organismului din acest
punct de vedere.
In ceea ce priveste asigurarea hranei proteice primavara, eu folosesc Feed Bee, produs
de Canada si sant f. multumit. Parerea mea este ca e cel mai complet complex proteic
pentru albine, testat si avizat international.
7. Claudiu a scris :
14 Martie, 2013 la 9:12 am
Si eu sunt incepator si apreciez informatiile concise dar si pe cele argumentate. Astept
argumentatia si eventual studiile prin care se demonstreaza (scuzati impersonalul)ca:
“-In primul rand, tubul digestiv al albinei nu este adaptat pentru digestia acestor
substante.
-In al doilea rand, (…) aceste colonii au o productie mai scazuta de miere comparativ cu
celelalte.”
Referitor la filmulet, ni se prezinta o colonie de albine in care, in mare parte, albina este
pe leatul superior al ramelor din corpul de sus. Acesta situatie, o stim si noi – incepatorii,
nu indica neaparat ca este o colonie puternica ci si alte doua lucruri:
-ca rezervele de miere sunt pe terminate, zona de puiet fiind foarte sus pe rama si este
proritara pentru acoperire.
-ca afara este frig pentru zbor dar in partea de sus a stupului este suficient de cald pentru
a se apuca de treaba, ghemul fiind total desfacut.
Astfel, as putea spune ca pentru o edificare completa as fi preferat filmarea a 2-3 rame
din care sa putem estima:
- suprafata acoperita cu albina,
- suprafata acoperita cu puiet,
- suprafata acoperita cu rezerve de harna.
Intrebari:
-punctul 6 se refera inclusiv la aspectarea ramelor?
-daca “nu”, cat % din suprafata ramelor centrale (rama 3 din dreapta)o reprezinta
“coronita” de miere?
-cate fete de rame sunt oate si cam in ce suprafata? (pentru cei mai incepatori decat
mine, matca nu oua unde vrea ea, ci unde vor albinele, deci numai pe suprafata pe care
ele o descriu si pot “gestiona” in functie de efectivul lor si in functie de vreme. Astfel
sustin pozitia celor care sustin caracterul nu doar inutil dar si inoportun al interventiei
apicultorului in acest moment.
Ar mai fi cate ceva de zis legat de acest intro dar am sa ma opresc aici in asteptarea
materialelor informative ce vor veni si-mi cer scuze daca am monopolizat rubrica prin
acest comentariu cam lungut, sper ca nu si plictisitor.
Cu stima,
Claudiu
8. marin3883 a scris :
14 Martie, 2013 la 9:34 am
Tot lucrurile simple rezolva problemele ce par complicate. Multumesc pentru sfaturi.
9. filip vasile a scris :
14 Martie, 2013 la 11:56 am
Putini inteleg aspectele prezentate de dvs. si mai putini le aplic?. Genera?iile anterioare
de stupari sunt hipnotiza?i de literatura apicola tip ?ablon editat? de cei din conducerea
ACA. Personal dup? 10 ani de apicultur? am realizat gre?elile majore prezentate în c?r?ile
editate de ace?ti ,,speciali?ti” Acum, dup? 30 de ani de experien?? în apicultura, am
schimbat tipul de stup, de ram? etc. Asta pt. c? de?i f?ceam eforturi majore, ex;
stimulare, m?tci transvazate, selec?ie ?i ameliorare, stup?rit pastoral, rezultatele nu m?
mul?umeau. Cauza? Interven?iile dese ce creaz? prea mult stress, medicamentele de
sintez? folosite care le sl?besc imunitatea albinelor, capacitatea exagerat de mare a
stupilor dar ?i a ramei, interven?ii cu prea mult? hran? ce con?in compu?i chimici atunci
c?nd se face a?a zis? stimulare, gen apifonda, candi(?sta este o catastrof?). Rezultate
f.bune se ob?in cu metodele prezentate de dvs.
Cons. jr. Filip Vasile,
Cu stim?
10. florescu mircea a scris :
14 Martie, 2013 la 5:29 pm
Primiti din partea mea aprecierile deosebite ptr.daruirea fara rezerve a
cunstintelor Dumneavoastra.Cu respect Mircea.
11. Ola Ioan a scris :
15 Martie, 2013 la 9:10 pm
Buna Ciprian!
MA bucura faptul ca ai revenit cu informatii si sincer eu astept cu nerabdare noua ta
carte.
Multumesc pentru aceasta noua informatie despre argila!
Am citit cu atentie comentariile de mai sus! Nu vreau sa comentez, dar nu pot sa ma
abtin sa nu-i transmit un mesaj Domnului Claudiu!
Veniti pe forum, cititi cartile lui Ciprian… si veti vedea ca acea colonie nu are musca doar
pe leatul superior al ramei…Sistemul Maximus natural implica mult mai mult decat putem
deduce dintr-o simpla observare a unei colonii….
Cu respect, Ioan Ola
12. MyBees a scris :
23 Martie, 2013 la 8:42 pm
Ciprian, interesant amanunt cu adaugarea argilei in adapator.
Eu am schimbat pozitia adapatorului indepartandu-l putin de stupi, insa am facut-o ceva
cam tarziu, dupa ce sacagitele incepusera deja sa iasa dupa apa.
Am adaugat sirop in dorinta de a le ademeni la noul amplasament, insa cu argila chiar nu
stiam.
Spor!
13. marin3883 a scris :
25 Martie, 2013 la 1:36 pm
Sunt atat de nou in ceea ce priveste apicultura incat, nici incepator nu ma pot numi, dar
voi incerca prin ceea ce voi spune sa fie mai mult intrebari, chiar daca unele vor fi
retorice, mai greu sa emit niste pareri.
Deci, atata timp cat hrana esta mai aproape de natural, nu are ce sa fie rau. Sa inteleg ca
in afara de apa cu minerale, in alimentatie nu intervenim cu nimic altceva in afara de
miere?
particularitati ale coloniei bezmeticite
DUMINICA, 5 AUGUST 2012 / SCRIS IN APICULTURA ORGANICA SI NATURALA
Salut
Vreau sa-ti prezint un fenomen deosebit de interesant. Mi-am adus aminte de el cand un membru de pe forum a lansat niste intrebari despre o colonie cu o situatie incerta: nu stia daca are matca. De aici a pornit totul.
Unul dintre fenomenele nedorite il reprezinta bezmeticirea coloniei. Atunci cand colonia ramane fara matca un timp indelungat ( in medie in jur de 20 zile) o parte din albine sufera transformari hormonale care le pregatesc pentru capacitatea de a depune oua.
In acest interval se epuizeaza toata rezerva biologica( oua, larve), iar ouale pe care le depun albinele sunt nefecundate , rezultand din ele trantori. Trantorii sunt mici si neviabili pentru imperechere, datorita faptului ca provin din albine si sunt crescuti in celule de albine.
O alta particularitate a coloniei bezmetice:
In afara de faptul ca depune mai multe oua intr-o celula, se accentueaza si inclinatia de a construi botci:
- acest lucru duce la cresterea botcilor din larve de trantor, care pot atinge dimensiuni impresionante. Este deosebit de interesant faptul ca aceste botci nu se matureaza niciodata si nu eclozioneaza nimic din ele. Si mai interesant este faptul ca ele se capacesc. Dupa capacire larva de trantor se dezvolta excesiv, spargand botca. Albinele vin si hranesc, capacesc din nou, larva o sparge iar si tot asa. Rezulta o “botca mutant”, deformata, de dimensiuni considerabile in care se afla o larva enorma( de cateva ori mai mare decat una normala).
- o situatie aparte o reprezinta cresterea botcilor din celulele cu pastura. Observam ca albinele unei astfel de colonii prefera sa faca si astfel de botci. Pentru ca nu “creste “ nimic acolo, botcile raman nedezvoltate.
Intrebare :de ce nu construiesc botci si din celulele cu nectar?
Astept raspunsul tau, iar pe forum ai ocazia sa citesti si alte lucruri interesante.
De asemenea in cartea Albinaritul in Sistem Maximus ai multe detalii referitoare la acest subiect.
Data viitoare iti voi prezenta cateva modalitati de recunoastere rapida a coloniei bezmeticite precum si metode de reabilitare.
Acasa Apicultura organica si naturala
O metoda de schimbare a matcii
5 Ianuarie, 2014
O metoda de schimbare a matcii - Renasterea Stuparitului
O metoda de schimbare a matcii
DUMINICA, 22 IANUARIE 2012 / SCRIS IN APICULTURA ORGANICA SI NATURALA
Salut
In primul rand vreau sa te anunt ca am depasit cu mult estimarile privind numarul participantilor la cursul de apicultura organica si vom schimba locatia in Cluj Napoca pentru un spatiu mai mare.
De asemenea pentru prima serie inscrierile s-au terminat.
Daca va mai exista o alta serie in functie de cereri voi comunica ulterior .
Important este ca vom incepe sa invatam cu adevarat cum sa lucram cu albinele prin metode naturale si sa obtinem calitate maxima la produsele apicole.
In plus voi oferi ocazia fiecaruia dintre participantii care vor imbratisa aceasta tehnica sa isi valorifice produsele la preturi competitive. Dar aceste detalii le vom discuta la curs.
In continuare iti voi oferi o metoda extrem de simpla si eficace de schimare a matcilor. Este metoda pe care am folosit-o de multe ori si la care mai recurg din cand in cand atunci cand nu am timp si vreau un rezultat sigur.
Primul lucru pe care il fac este sa inlatur matca batrana.
Al doilea lucru este sa imi vad de treaba fix o saptamana, fara sa mai intervin in acea colonie.
Dupa sapte zile rup toate botcile si introduc in colivie matca cea noua, cu orificiul de eliberare astupat cu serbet.
Ulterior matca este eliberata sigur si isi incepe treaba in colonie.
Care sunt elementele de baza pe care m-am bazat pentru aceasta metoda?
1. La orfanizare albinele isi trag botci de salvare care ingreuneaza intotdeauna acceptarea noii matci.2. Dupa sapte zile se epuizeaza toata rezerva genetica(oua, larve), avand posibilitatea ca dintr-o singura operatiune sa inlaturam toate botcile.3. Fara botci , oua sau larve matca cea noua va fi acceptata foarte usor.
Avantaje:
- timp de lucru redus- elimin toate situatiile de risc care pot apare- manopera foarte simpla- reusita maxima
Aboneaza-te gratuit la newsletter pentru a fi instiintat de aparitia noutatilor cu numele si adresa de mail.
inShare
10 raspunsuri pentru “O metoda de schimbare a matcii”
1. Budica Alin a scris :
23 Ianuarie, 2012 la 8:52 am
Si eu utilizez aceasta metoda de ceva timp.Dar ca sa fiu sigur pentru a se epuiza toata rezerva genetica sunt necesare cel mai sigur 9 zile(stadiul de ou = 3 zile + stadiul larvar 6 zile)Exista si un mic “risc”.Daca nu se lucreaza atent la eliminarea botcilor si a scapat din neatentie una, sansele de reusita se diminueaza.
o admin a scris :
23 Ianuarie, 2012 la 9:25 am
In legatura cu epuizarea stadiului larvar fac o mica precizare: daca lasam colonia in pace dupa ce ii luam matca batrana isi va trage un numar de botci in primele 3-4 zile, dupa care va lucra numai pentru cresterea lor. In cazul in care ii rupem botcile din 2 in doua zile isi va trage botci in permanenta, chiar pana la 8-9 zile .
Dupa ce se adapteaza cu botcile, i le luam si ii dam imediat matca noua. Apare o stare “inedita”, in care nu mai simt feromonul de botca dar il simt pe cel de matca si lucrurile evolueaza catre ceea ce ne dorim:acceptarea matcii.
Sigur ruperea botcilor trebuie facuta cu atentie.
Balas a scris :
25 Ianuarie, 2012 la 7:35 am
Metoda asta este buna doar in cazul in care consideram ca avem o matca prea valoroasa sa riscam.Consider ca sunt metode mult mai bune decat sa asteptam o saptamana, si inca 2-3 zile pana matca este eliberata.Metoda sub capac protector cu puiet la ecluzionare este mult mai usoara. Nu am inventat eu metoda, se practica de mult timp si cu rezultate excelente.Metoda lui Giles Ratia, de a scufunda o matca intr-un vas cu apa este la fel o metoda destul de buna.Mai nou au aparut niste suse de matci care o data orfanizate nu-si mai trag botci, si raman in aceasta stare fara sa fie agitate pana la epuizarea coloniei. Multi spun ca au roit, dar cand colonia incepe sa se epuizeze numeric, albinele vor cauta alta lada cu o matca. Nu o data am auzit sau am vazut ultimul fenomen explicat
2. Budica Alin a scris :
2 Februarie, 2012 la 6:50 pm
Sunt in totalitate de acord cu cele spuse de domnul Balas.Mai sunt si alte metode.Eu personal mai fac introducerea matcilor valoroase astfel:formez un nucleu cu matca tinara imperecheata,apoi dupa ce aceasta este acceptata ridic intr-o dupa amiaza mataca batrina din familia de baza si seara adaug dupa diafragma si hirtie cerata matca tinara impreuna cu nucleul urmat de insiropare 200 g sau ar mai fi uniformizarea mirosului in ambele compartimente cu citeva rondele de ceapa.Cu aceasta metoda n-am dat gres niciodata.Specific caci metoda nu este inventata de mine, este cunoscuta.Folosesc acesta metoda mai mult toamna ocazie cu care schimb si matca si am si un surplus de albina pentru iernare.
o admin a scris :
2 Februarie, 2012 la 8:01 pm
Titlul spune: “O metoda de….”, si asta se vrea a fi. Nici “cea mai”, nici “singura” asa cum poate s-a inteles.Cat despre foi de ceapa , ziare si hartii, le-am aplicat in primul an de stuparit, si am renuntat la ele in al doilea.
3. duicugh a scris :
3 Februarie, 2012 la 8:50 am
Buna ziua, o alta metoda de schimbare a matcii batine ar fii: se scoate matca batina din familie, se scot si se periaza ramele (de albine) cu oua si puiet necapacit, se asteapta intre 2-4 ore, se introduce matca tinara in cusca cu un capacel de fagure artificial (in cusca mai sunt 8-10 albine insotitoare din nucleul de impereghere), se introduce cusca in familia orfanizata, daca matca nu a fost eliberata de albine dupa 24 de ore, vom ideparta capacelul de fagure si matca va iesi singura. Procentajul de aceptare 90%, nicio metoda nu este garantata 100%. Dupa 48-72 ore matca tinara va incepe ponta. Cu stima duicugh.
4. Budica Alin a scris :
3 Februarie, 2012 la 8:19 pm
De acord cu dv.insa ati uitata sa specificati ca albina insotitoare trebuie sa fie din rindul celor proaspat ecluzionate din familia unde se doreste a se schimba matca batrina astfel procedeul nu mai are gradul de acceptare specicat de dv.Referitor la metoda pe care o folosesc este o
metoda mai rudimentara dar in acelasi timp este si metoda cu care pina in prezent asa cum am mentionat n-am dat nici un rateu.Cu stima!
5. schimbare regine a scris :
5 Februarie, 2012 la 5:06 pm
Metoda propusa de maximus este una foarte sigura, insa ca orice metoda are si dezavantaje.Cred eu ca unul din cele mai importante dezavantaje este tocmai acea perioada de sapte zile cat timp in familie nu mai exista puiet larvar tanar.Ori in periada de vara fiecare zi conteaza, nu o saptamana intreaga.
o admin a scris :
5 Februarie, 2012 la 8:49 pm
Matcile nu se schimba niciodata vara.
Cea mai buna perioada de schimbare este toamna. Indiferent prin ce metoda. Si daca mergem catre sfarsitul lui septembrie nu mai avem nevoie nici de ceapa;)
6. Toto a scris :
20 Ianuarie, 2013 la 10:17 am
Metoda este buna si cu sanse mari de reusita. Ceea ce-am observat este ca sansele de reusita sunt mari daca familia se orfanizeaza minimum 2 zile (mai ales la familiile care primesc greu o matca). La unele familii se poate si mai repede de 2 zile.
ura organica si naturala Elemente de baza in pregatirea de iernare
5 Ianuarie, 2014
Elemente de baza in pregatirea de iernare - Renasterea Stuparitului
Elemente de baza in pregatirea de iernare
DUMINICA, 9 OCTOMBRIE 2011 / SCRIS IN APICULTURA ORGANICA SI NATURALA
Salut
Uitandu-ma in urma la primele articole scrise pe acest site observ ca suntem aproape de incheierea unui intreg ciclu. Acum este momentul sa iti fac cateva precizari referitoare la inceputul pregatirii de iernare.
Aceasta perioada depinde de cateva elemente extrem de importante:
- puterea coloniei
- cantitatea de hrana
- infestatia de varoa
Dar cel mai important lucru e ca cele trei elemente sunt interconectate, depinzand unele de altele. Si acum iti pun intrebarea cheie:
Care este elemental principal de care depind celelalte doua?
Raspuns: infestatia de varoa.
Daca ai gandit la fel ca mine inseamna ca ai castigat anumite abilitati si suntem pe aceeasi lungime de unda.
Trebuie sa stii ca este esential ca in aceasta perioada sa avem infestatie de varoa neglijabila, pentru o iernare fara griji si un start in primavara foarte bun.
Ei bine, ne putem da seama de gradul de infestatie fara sa facem tratament cu varachet si sa numaram paduchii picati?
Desigur, si in acest fel tratam SELECTIV, asigurand coloniilor capacitatea de a –si imbunatati instinctul igienic.
Pentru a putea pune in practica tot ceea ce ti-am spus ai nevoie insa de cunoastere.
Cum o poti obtine?
Astept mesajele tale legate de acest subiect.
Din nou despre faguri naturali
JOI, 11 AUGUST 2011 / SCRIS IN APICULTURA ORGANICA SI NATURALA
Salutare
Scriind acest titlu incerc un sentiment straniu. Cum ti se par cuvintele “faguri naturali”?
Mie imi dau impresia unui pleonasm, desi nu este. Ca si cum am spune “baba batrana”.
Da, fagurii ar trebui sa fie numai naturali. Dar apicultura a evoluat(oare?!) si au aparut fagurii artificiali. Ca dealtfel tot ce e facut de mana omului, care incearca sa imite ( cu convingerea ca rezultatele vor fi mult mai bune) tot ceea ce apartine naturii.
Ei bine, aici OMUL se insala. Efortul sau nu face decat sa strice ECHILIBRUL.
Hai sa revenim la fagurii nostri. Intr-un subiect anterior iti explicam necesitatea albinelor de a cladi fagurii cu diferite tipuri de celule .
Acum vin si iti mai spun ca albinele cladesc celulele fagurilor in functie de necesitati.
Ai studiat putin rolul trantorilor in colonie?
Daca da, atunci esti de acord sa distrugi puietul de trantor asa cum face majoritatea albinarilor?
Te intreb pentru ca in colonie trantorii inseamna mult. Mult mai mult decat stii si decat iti inchipui.
Trantorii sunt legati direct de faguri naturali si de bunul mers al coloniei.
Din pacate noi nu stim despre fagurii naturali decat ca sunt crescuti in rama claditoare sau sub hranitor. Desigur, intotdeauna cu celule de trantori pe care le eliminam imediat dupa capacire pentru a “ diminua varooza”.
Din punctul meu de vedere toate aceste metode reprezinta un capitol intreg de stuparit intitulat “ASA NU”.
Cladirea fagurilor de catre albine are multiple valente .In primul rand ei sunt construiti din ceara secretata de albine si au diferite roluri, in functie de tipurile de celule .
Tu cate tipuri de celule cunosti?
Pentru ajutor iti voi spune ca eu cunosc cel putin 5 tipuri. Fiecare tip de celula are o semnificatie aparte.
Folosindu-ma de acest aspect am elaborat tehnici de intretinere si evaluare extrem de simple dar eficiente. Tehnici care imi arata ce se intampla in colonie fara sa caut in cuib, fara sa caut matci, oua sau miere.
Pentru a vedea ce inseamna albinaritul natural, fara substante chimice si metode de lucru citeste cartea Albinaritul in Sistem Maximus. Din nou detalii la sectiunea “Noutati”.
La sectiunea newsletter poti sa te-nscrii cu adresa de mail si vei primi cele mai noi si interesante articole.
Astept raspunsul tau la intrebarea: “Tu cate tipuri de celule cunosti”? Te rog sa le si denumesti.
inShare
Un raspuns pentru “Din nou despre faguri naturali”
1. D-tru Leo a scris :
15 August, 2011 la 9:13 pm
Am introdus intr-un roi natural(si el natural) rame doar cu sarma si am constatat ca albina
si-a cladit numai celule de lucratoare , celule de care avea nevoie urgenta.
Multi taie trantorii (numai capacele si capul lor) considerand ca fac o despaduchere
naturala dar cred ca e o mare greseala. Daca vrei sa faci acest lucru cred ca mai corect
este folosirea ramei claditoare care in prima faza e “oglinda stupului”dupa care poate fi
taiat intregul fagure cu trantori capaciti.
De ce apare puietul varos?
JOI, 28 IULIE 2011 / SCRIS IN APICULTURA ORGANICA SI NATURALA
Am revenit.
De aceasta data am sa abordez un subiect care pentru multi nu reprezinta “ceva
important”, dar mie imi spune ca lucrurile nu merg chiar unse.
Ce stii tu despre puietul varos?
Sau mai bine sa te intreb: ce nu stii despre puietul varos?
In primii mei ani de apicultura cand aveam un stup orizontal pe 20 de rame aveam
si puiet varos. Fireste, am aplicat tratamentele la moda, si o perioada nu am mai
avut. Dupa care situatia a revenit.
Pe atunci eram sfatuit sa schimb regina, sa schimb fagurii, sa dau cu o solutie de
hipoclorit, si nu in utimul rand sa dau cu Fumidil, Micocidin, chiar cu antibiotice..
Ba mai mult, sa impachetez mai bine stupii, ca “se face si de la curent”, sa elimin
puietul de trantor, sa pun var pe fundul stupului, si cate altele.
Sunt absolut sigur ca aceste lucruri le stiai si tu.
Problema e ca aceste lucruri nu au nimic in comun cu puietul varos.
Si acum hai sa-ti spun ce trebuie sa stii.
Puietul varos este generat de o ciuperca, fiind deci o micoza. Micozele apar in
momentul in care imunitatea locala este perturbata.
Mergand mai departe, un indice al acestei stari o reprezinta Ph-ul, de care fiecare
ciuperca este dependenta pentru a se putea dezvolta. Unele se dezvolta pe un Ph
acid, altele pe unul bazic, ramanand ca pe cel neutru sa isi continue existenta sub
forma de spori pana apar conditii prielnice.
Hai sa ne intoarcem acum putin inapoi. Daca ai citit subiectele tratate pana acum,
ai vazut ca insist foarte mult pe notiunea de ECHILIBRU, care depinde de foarte
multi factori.
In momentul in care avem puiet varos atunci echilibrul este perturbat.
In momentul in care avem puiet varos Ph-ul este perturbat. Care Ph?
Ph-ul de la suprafata larvelor, acolo unde se manifesta. Daca ai inceput sa vezi
apicultura iti dai seama ca acest Ph este legat direct de MEDIUL din colonie, adica
de calitatea aerului, respectiv de procentul de umiditate.
Gasesti vreo corelatie intre fagurii mucegaiti si puietul varos exceptand faptul ca
ambele sunt cauzate de ciuperci?
Da, mediul intern favorizeaza cresterea acestora.
Cum se intampla acest lucru? Foarte simplu: factorii de aparare de la suprafata
larvei sunt distrusi de aparitia umezelii si modificarea Ph-ului, ceea ce face ca
sporii ciupercilor sa inceapa dezvoltarea.
Este util tratamentul cu diferite substante chimice?
Nicidecum, daca vrem sa lucram pe cauza. Tratamentele chimice rezolva temporar
un efect.
Tot ceea ce avem de facut este sa utilizam un sistem de intretinere care sa nu
permita perturbarea echilibrului.
Pentru cele mai noi si interesante articole aboneaza-te la
sectiunea Newsletter, introducand numele si adresa ta de mail.
Lasa-mi un comentariu la acest articol, iar daca ai nelamuriri nu ezita sa-mi scrii.
inShare
4 raspunsuri pentru “De ce apare puietul varos?”
1. Liviu a scris :
28 Iulie, 2011 la 2:27 pm
Ciprian, scrii foarte rar pe blog. Ar trebui sa o faci mai des.
PS foarte interesanta cartea ta!
2. crisan sandu a scris :
28 Iulie, 2011 la 5:58 pm
interesant, astept sa primesc cartea de la tine spre a ma documenta cu probleme la care
scartii.
3. Ioan a scris :
31 Iulie, 2011 la 9:00 am
Am citit cartea dumneavoastra, am tot digerat ideile, pentru ca practic de 6 ani albinaritul
si sunt in continua cautare. Lucrez cu dadant,(vertical), doua corpuri egale cu 10, 11, 12
rame , dar totusi simt nevoia de ceva mai bun. m-am straduit sa am familii puternice si
am si reusit, dar an de an am avut cate o familie la care a aparut varosul, dar nu in
proportii ingrijoratoare! Am schimbat matci , am tratat , am dezinfectat si totusi… Anul
acesta la cateva lazi mai vechi cu soclul fix am facut cate o fanta de cca 2-3cm/ 40cm pe
soclu , opturata doar cu plasa. Sa fie oare prea putin???????? Am crescut cateva matci de
la una superba , am facut roi artificiali in lazile cu fanta cu aceste matcute si la 8 a aparut
putin varos! Roii sunt ff buni, puietul superb, musca multa pe 8-9 rame… Locuiesc in jud.
Bistrita, putin mai racoros, dar am de gand ca treptat sa trec pe sistemul “MAXIMUS” IN
SPERANTA CA ATUNCI VOI SCAPA SI DE VAROS!!!
4. daniel a scris :
4 August, 2011 la 9:39 am
ciprian dac? avem puiet v?ros în stupi dup? p?rerea ta care e cel mai bun tratament
cum evaluam starea unei colonii fara sa cautam in cuib
DUMINICA, 17 IULIE 2011 / SCRIS IN APICULTURA ORGANICA SI NATURALA
Salut!
Am pentru tine un subiect foarte interesant, care face parte din nivelul 2 in practica apicola. Desigur, consideram nivelul 1 ca fiind cel de baza pe care ar trebui sa-l cunoasca orice detinator de stupi.
Daca ai citit-o imi permit sa merg cu tine mai departe, si sa iti prezint cunoasterea mea acumulata in aproape 12 ani de experienta.
Asistand zilele trecute la o discutie intre mai multi albinari, mi-a incoltit in minte ideea acestui subiect. Asadar, cum stii daca ai o matca in colonie sau nu?
In traditia apicola orala se spune ca atunci cand albinele aduc polen, e matca imperecheata. Ei bine, aceasta afirmatie este total nesigura si insuficienta pentru ca albinele aduc polen si daca au doar larve sau oua, si daca au puiet capacit, daca s-a trantorit colonia, si chiar datorita unei oferte bogate in natura si unui instinct accentuat prezent la culegatoare.
Asa ca…albinele aduc polen in toate aceste cazuri….care nu au nici o legatura cu matca.
Asadar, daca dai o botca unei colonii, dupa un timp care variaza inre 10-15 zile trebuie sa ai matca imperecheata. Dar daca matca eclozionata s-a pierdut la imperechere, si tu vezi ca albinele aduc polen, crezi ca e bine?
Se mai spune ca albinele bat din aripi, “plang” in momentul in care ridici podisorul. Hm…eu daca nu am podisor, ce fac?
Ai o singura sansa: sa ridici ramele si sa te uiti daca ai oua pe ele.
Dar aceasta nu este o metoda pentru nivelul 2, ci pentru nivelul 1(incepatori). Sa nu-ti mai spun ca poti vedea oua si ele sa fie de albine, deci colonia sa fie trantorita.
Fii atent acum la cateva sugestii :
- intr-o colonie cu matca, aceasta depune oua de lucratoare in celule de lucratoare.
- daca vezi primele oua in celule de trantor, sa stii ca nu ai matca(ouale sunt depuse de albine ). Pentru ca albinele ouatoare oua la inceput numai in celule de trantor, apoi trec la cele de lucratoare.
- pe un fond de cules cel putin de intretinere, daca bagi un fagure artificial, in prezenta matcii neimperecheate va fi cladit.
- pe un fond de cules bunicel o colonie fara matca poate bloca tot cuibul cu miere, nemaiavand cine sa o consume pentru cresterea puietului. De asemenea colonia poate lucra pana la disparitie, instinctul de ouat al albinelor fiind diminuat de instinctul de acumulare. Vei gasi asadar rame pline de miere fara albine, in loc sa gasesti colonie cu albine ouatoare.
- daca vezi polen sau miere in mijlocul ramei, din nou poti fi sigur ca nu ai matca.
- daca nu vezi oua, dar ai mierea in coronite si polenul pe margini, cu celule de lucratoare goale in centrul ramei, atunci ai matca imperecheata care nu a inceput inca ouatul.
Sper ca aceste sugestii iti vor fi de ajutor pentru nivelul 1.
In sistemul meu de lucru am insa cateva metode prin care imi dau seama daca exista matca( imperecheata sau ne) fara sa caut in cuib. Daca te gandesti ca la mine cuibul e pe 2 corpuri pline de albina, fiecare cu 8 rame, iar peste inca 1-2 caturi, cred ca iti dai seama ca as cauta acul in carul cu fan.
Am conceput aceste metode pentru a sti cat mai repede ce se intampla in colonie dupa ce am dat o botca, matca imperecheata sau neimperecheata.
Iar cheia este urmatoarea: colonia sa fie cat mai putin timp in stres.
Ce am vrut sa spun de fapt ?
Ca nu e bine sa astepti pana sa te apuci sa ridici rame pe care sa te uiti. Pentru ca asteptarea agraveaza situatiile negative intr-o colonie.
Pentru a intelege exact la ce ma refer trebuie sa intelegi sistemul meu de lucru, si de ce nu, sa-l practici.
Scrie – mi parerea ta si neclaritatile intr-un mail si iti voi raspunde cat pot de repede.
Pentru noutati aboneaza-te la newsletter in partea dreapta cu numele si adresa de mail.
inShare
2 raspunsuri pentru “Cum evaluam starea unei colonii fara sa cautam in cuib”
1. adi a scris :
18 Iulie, 2011 la 8:52 am
Da,intr-adevar e o problema sa cauti in cuibul unui multietajat format din 4 corpuri,mai
ales daca nu ai un sistem de ridicare a corpurilor.Curiozitatea in schimb e mai puternica
decit ratiunea,in consecinta eu am cautat la inceput in cuibul stupului dupa ramele cu
oua si puiet capacit sau necapacit.Acest obicei e nefast ducind rapid la tulburarea coloniei
si la ruperea puntilor de ceara intre corpurile ce constituie cuibul,punti in care de cele mai
multe ori matca a depus oua,iar eu prin manevra de deschidere a cuibului le-am
distrus.Sint binevenite informatiile de ,,finete” prin care sa ne putem da seama de starea
coloniei si de prezenta matcii fara sa recurgem la metode ,,barbare”.
2. danie parva a scris :
20 Iulie, 2011 la 7:03 pm
salut. am format un roi dupa salcam si cred ca nu am matca. a ouat numai oua de
trantori. am bagat o rama cu puiet de o zi ca sasi traga botci si nu sia tras.astazi cand
mam uitat,am vazut ca sia tras botci pe alta rama decat cea pe care am intoduso, acolo
erau oua de albina outoare. e posibil asa ceva. iar pe alta rama am gasit oua in celule pe
o portiune de stul de mare in mijloc.am caut mataca dar tot nu am gassito. va rog sami
spuneti ce sa fac. pur si simplu nu stiu ce sai mai fac. si inca un amanut. botcile sunt
trase pe mijoc
inmultirea coloniilor, cum si cand?
MIERCURI, 29 IUNIE 2011 / SCRIS IN APICULTURA ORGANICA SI NATURALA
Salutare!
Iata-ne ajunsi in perioada in care coloniile de albine se inmultesc, cu…..sau fara voia stuparului.
Desigur ai citit pana acum multe despre metodele de inmultire artificiala, drept pentru care nu te voi mai plictisi si eu.
Vreau doar sa iti dau cateva elemente de baza pe care bine-nteles nu le gasesti in alte parti.
Asadar, ce inseamna inmultire?
Dintr – o colonie sa faci inca una, sau doua, sau chiar 10. Adica sa formezi noi unitati biologice independente, care pe masura dezvoltarii vor deveni colonii de productie.
Este important sa stii ca formarea de roiuri artificiale nu se face oricum, daca vrei sa ai rezultate. Asadar , elementele importante sunt:
1. Existenta unui cules cel putin de intretinere daca nu de productie. Pentru ca e important ca noua colonie sa se dezvolte rapid. Si mai important e ca o colonie sa se poata dezvolta singura.
2. Disponibilitatea unei matci imperecheate tinere. Nici o matca nu oua asa cum o face una proaspat imperecheata.
3. Divizarea coloniilor de baza sa se faca in raport de adaos. Adica trebuie sa iei in calcul disparitia albinelor mature si o eventuala depopulare a roiului, care trebuie compensata prin eclozionarea albinelor tinere.
Pe sistemul meu de lucru (descris in cartea Albinaritul in Sistem Maximus) am conceput cateva metode de formare si dezvoltare a roiurilor care tin cont de aceste trei reguli de baza.
Stii de ce?
Pentru ca inmultirea artificiala a coloniilor de albine nu se face la intamplare.
Care este obiectivul principal in momentul in care te decizi sa faci un roi?
Roiul nou format sa ajunga cat mai repede mare.
Asta inseamna bine-nteles ca trebuie sa te feresti de colonii slab dezvoltate.
Scrie-mi printr-un mesaj ce neplaceri ai intampinat la inmultirea stupilor tai, si iti voi raspunde in cel mai scurt timp.
De asemenea te poti inscrie la noutati lasand adresa ta de mail in sectiunea din dreapta, la newsletter.
Detalii despre un nou sistem de intretinere a albinelor cu toate operatiunile specifice de-a lungul unui an intreg poti afla intrand la sectiunea“Noutati”.
inShare
2 raspunsuri pentru “Inmultirea coloniilor, cum si cand?”
1. adi a scris :
1 Iulie, 2011 la 7:56 am
Salut Ciprian!Pina acum tot ce ai descris in carte si articolele publicate pe site s-a
adeverit,asa ca astept cu nerabdare modul specific de lucru referitor la inmultire!!!
2. Ioan a scris :
7 August, 2011 la 10:15 am
salutare! meditand la toate cele din cartea si articolele d-voastra, m-am tot gandit ce
parere aveti despre roirea naturala? daca vrem sa practicam un albinarit care intradevar
sa fie cat mai aproape de natural, oare n-ar trebui in anumite limite sa lasam albina “sa-si
faca de cap” roind natural? acel echilibru de care vorbiti si care acum mi se pare
esential , se strica de multe ori prin roirea artificiala, aparand probleme mai ales in cazul
roilor… sunt f curios cum procedati la formarea roilor artificiali, sper ca in curand sa aflam
amanunte….. foarte rar las cate o familie sa roiasca natural, dar roii naturali par mai
viabili, si nici in familia de baza nu se da peste cap echilibrul, in cazul in care nu lasam sa
roiasca pana la nesfarsit… la roirea artificiala cea mai frecventa problema intampinata -
avand momentan o singura vatra permanenta- a fost depopularea, chiar daca tin cont de
raportul de adaos, iar de anul acesta au aparut semne mici de consangvinizare
cand se extrage mierea si alte cateva lucruri importante despre calitatea acesteia
LUNI, 30 MAI 2011 / SCRIS IN APICULTURA ORGANICA SI NATURALA
Salutare,
Incheiasem subiectul despre valorificarea culesului la salcam cu o intrebare: De ce creste productia daca lasam mai mult mierea la maturat ?
Astazi vom dezvolta raspunsul si vom vedea de ce e bine sa nu extragem imediat ce s-a terminat culesul(daca este unul intens), si ce trebuie sa facem pentru a mentine colonia in echilibru de dezvoltare in continuare.
Daca ai stat pe langa mine pana acum ai vazut ca esentialul in stuparit il reprezinta pe langa o matca rasarita un sistem adecvat. Hai sa facem o mica recapitulare: ce reprezinta un sistem adecvat?
Un sistem care sa contina toate cele cinci elemente.
Stii de ce?
Pentru ca productia de miere este legata direct de sistemul pe care il folosesti.
Pentru ca o productie crescuta reflecta flexibilitatea sistemului si capacitatea coloniei de a lucra in echilibru.
Albina are instinctul de acumulare si intr-adevar depune miere in orice loc care reprezinta habitatul ei(stupul). Dar noi vorbim de o apicultura profitabila si de rentabilitate in deplin acord cu starea de echilibru.
Noi vrem productie si o putem realiza fara sa stresam colonia folosind un sistem adecvat.
In timpul culesului albina depoziteaza nectarul pe care il aduce in stup acolo unde gaseste loc. Sa nu crezi ca il va baga din prima in magazin, pentru ca nectarul va suferi multe transformari pana sa ajunga miere.
Aceasta este prima faza , de acumulare. Faza care precede la majoritatea stuparilor blocarea cuibului datorita folosirii unui sistem inadecvat.
Dupa ce este depozitat pe unde apuca, de regula in cuib in orice celula goala, este preluat de alte albine si intins pe peretii altor celule goale unde este ventilat si imbogatit cu enzime prin regurgitari succesive . In aceasta faza se face si invertirea glucidelor , proces care face mierea direct asimilabila pentru om.
Am vorbit deci de faza de maturare, care implica ventilare si invertire enzimatica.
In momentul in care procentul de apa ajunge in jur de 18% nectarul este transformat in miere, depozitat si capacit.
Iata deci si ultima faza, cea de depozitare.
Acum ca ai vazut cum se face mierea poti sa iti dai seama care sunt necesitatile coloniei in acest sens.
Cheia unei mieri de calitate este reprezentata de maturare si invertire.
Cheia unei productii ridicate este reprezentata de maturare si invertire.
Daca extragi cand ramele sunt capacite complet( cum fac eu), vei observa ca mierea nu cristalizeaza asa repede, pastrandu-se timp indelungat in stare fluida. De ce se intampla acest lucru te las pe tine sa judeci singur.
Este esential sa stii ca:
- mierea extrasa fara a fi capacita nu este invertita si maturata corespunzator
- cu cat lasi mai mult mierea in stup cu atat colonia acumuleaza mai mult
- un sistem de intretinere adecvat creeaza coloniei posibilitatea de “fabricare “ a mierii in mod constant, prin flexibilitatea sa.
- un sistem de intretinere adecvat permite extragerea mierii din faguri curati, in care nu a fost crescut puiet, indiferent de cules.
inShare
Un raspuns pentru “Cand se extrage mierea si alte cateva lucruri importante despre calitatea acesteia”
1. Ioan a scris :
31 Iulie, 2011 la 9:14 am
OK! deocamdata practic stuparitul stationar. am si ceva salcam in zona, incat anul acesta
productia de salcam a fost in jur 12 kg/familie. extractia trebuie sa o fac la cateva zile
dupa terminarea salcamului altfel baga si altceva! cum procedati? cum scoateti
sortimente curate la culesurile intense dar de scurta durata?
cu respect
cateva lucruri esentiale pentru valorificarea maxima a culesului de salcam
DUMINICA, 22 MAI 2011 / SCRIS IN APICULTURA ORGANICA SI NATURALA
Salutare!
Pentru ca au inceput deja sa infloreasca salcamii, vreau sa-ti dau cateva trucuri prin care sa ocolesti anumite situatii neplacute si fireste, sa ai o recolta cat mai buna.
Trebuie sa stii ca in conditiile unui cules de intensitate mare si de scurta durata(cum este cel la salcam) trebuie sa ai in primul rand culegatoare. Adica albina care sa aduca nectarul in stup.Vei observa deseori in aceasta perioada nectar dispus haotic, in mijlocul cuibului, in detrimentul celulelor de puiet.
Este o situatie normala si temporara, pentru ca oferta de nectar e bogata si coloniile vor sa acumuleze cat mai mult. In plus, spatiul matcii pentru ponta va fi redus o anumita perioada tocmai din acest considerent.
Ei bine, de ce se intampla acest lucru?
Am discutat acest aspect la subiectul:” De ce se blocheaza cuibul in cules”.
Acum, ce trebuie sa faci tu in aceasta perioada.
In primul rand, nimic. Pentru ca totul trebuia facut inainte, acum nu mai deranjezi coloniile.
Cateva reguli de baza pentru tine:
- asiguri intotdeauna spatiu de depunere nectar de acelasi volum ca spatiul de cuib. Adica, ai 10 rame in cuib, trebuie sa ai cel putin un volum de 10 rame in cat. Am vazut majoritatea stuparilor la salcam cu cuib de 10 rame dadant si 1 cat de ½ sau ¾. Gresit!
- Spatiul de magazie sa fie fractionat, cu rama mai mica decat rama mare de cuib. Pentru Dadant e ideala magazia de ½. Trebuie sa ai deci 2 magazii cu care sa te mai joci din cand in cand(vezi capitolul “Intretinerea coloniilor in timpul culesului” )din cartea Albinaritul in Sistem Maximus.
- Deschide urdinisul la maxim
Asa cum am spus, prima data nectarul va fi depozitat in cuib. De acolo pana la urcarea lui in cat mai dureaza, pentru ca trebuie ventilat si maturat.
Extractia mierii incearca sa o faci dupa ce rama e capacita pe min 80% din suprafata. Asta daca vrei sa scoti o miere de calitate si nu esti interesat de vanzarea rapida a ursului din padure.
Este esential sa stii ca:
- nu trebuie sa orfanizezi coloniile pentru a scoate productie mare de miere
- trebuie sa ai spatiu generos de depozitare, pentru ca albina intinde mai intai nectarul pe peretii celulelor pentru ventilare si apoi il depoziteaza. Un spatiu mic inseamna productie mica!
- daca te joci cum trebuie cu corpurile de magazin(care trebuie sa fie obligatoriu minim 2) ai sanse sa cresti productia cu un 20-30%.
- lasand mierea mai mult la maturat vei avea si productie mai mare. De ce oare?
matci carpatine
DUMINICA, 22 MAI 2011 / SCRIS IN MATERIAL GENETIC
Metodele de crestere si selectie sunt descrise la sectiunea “Obtinerea Matcilor”.
Caracteristici:
- culoare predominanta: negru sau negru cu nuante de brun inchis
- forma abdomen: lung si subtire, matca nu il taraste pe faguri.
- caracteristici: – vitalitate crescuta, rezistenta la boli
- instinct igienic dezvoltat
- organizare excelenta raportata la conditiile de mediu, bune culegatoare
- instinct de roire scazut
Datorita modului de intretinere a albinelor in sistem natural(din anul 2006 am renuntat complet la orice tratament chimic ) si tehnicilor speciale de crestere a matcilor, se observa aparitia unor calitati deosebite care rezulta din regenerarea biologica a coloniilor.
Se preteaza foarte bine la intretinerea coloniilor in sistem bio, avand un grad ridicat de rezistenta la varooza.
inShare
2 raspunsuri pentru “Matci carpatine”
1. bondarul roz a scris :
2 Iunie, 2011 la 7:43 am
Salut Maximus!
daca imi partea cealalta mi-au sters comentariul uite ca scriu aici ceva legat de matca de
la tine, comparativ cu o matca luata din alta parte. am plecat in primavara cu cele doua
familii de testare, echilibrate si slabe amandoua. nu le am harnit decat de 3 ori la trei zile.
am efectuat fix aceleasi manevre de stuparit (precizez ca lucrez pe ME pe 8 rame).
culesul de salcam m-a gasit cu 8 rame puiet/acoperire in corpul 1 si una singura cu
albina/rezerve in corpul 2. tot aici aveam 4 rame cladite si 4 necladite dispuse intercalat.
dupa salcam situatia in corpul de sus e urmatoarea: stupul cu matca de la tine are 4 rame
integral cu miere si 4 cu puiet si rezerve consistente de miere, stupul cu matca “2″ are 2
rame cu miere (marginasele), 4 rame cu puiet si miere si 2 rame cladite si stropite cu
nectar pe colturi, mijlocul fiind complet gol si pregatit pt ouat.
concluzie: diferentza e de aprox. 4 kg de miere in conditiile de mai sus. e relevanta
diferentza? criteriul e relevant? ty.
o admin a scris :
3 Iunie, 2011 la 11:33 am
Hai noroc!
Ce sa zic, nu pot decat sa-ti urez “extractie matura” si caturi pline in continuare!!!
esentialul in cresterea matcilor. Imperecherea
JOI, 17 FEBRUARIE 2011 / SCRIS IN OBTINEREA MATCILOR
Salutare!Dupa ce data trecuta am vorbit despre etapa de crestere a matcilor si necesitatea ultilizarii anumitor principii biodinamice pentru stabilizarea si transmiterea corecta a informatiei, astazi vom vorbi despre etapa de imperechere.
Eu consider ca perioada imperecherii poate fi impartita in doua :
- perioada de dinainte, de la iesirea din botca pana la zoborul de imperechere
- perioada de dupa, de la zborul de imperechere pana la depunerea primului ou si stabilizarea pontei.
Am facut aceasta clasificare pentru a –ti arata ca procesul nasterii unei noi matci este compus din cateva etape foarte importante.
Asadar dupa formarea matcii si iesirea ei din botca cele mai importante sunt: alimentatia, caldura si socializarea.
Preponderent pana la imperechere se va hrani mai putin cu laptisor si mai mult cu miere si pastura. In aceste momente interactiunile cu populatia coloniei sunt cu totul altele decat cele de dupa imperechere, matca aflandu-se in perioada de “pubertate”, sau maturare a organelor sexuale.
Dupa imperechere raporturile dintre ea si albine se schimba, si odata cu acestea tipul de hrana.
De-acum incolo este cea mai importanta fiinta din colonie si va primi toata atentia din partea albinelor. Biologic in organismul ei se produc transformari uimitoare, fara de care capacitatea de a depune oua nu ar fi posibila.
Pentru aceasta cel mai important lucru este alimentatia abundenta, constituita numai din laptisor . Conditia principala pentru asigurarea acesteia o reprezinta un numar suficient de albine( 3-5000) si un cules de intretinere/stimulare.
Cartile de apicultura conventionala ne invata ca este suficienta o mana de albine pentru imperecherea unei matci, ceea ce este total gresit. E ca si cum am spune ca pentru o femeie insarcinata un codru de paine e suficient.
Si ne mai invata ceva: sa punem fumidil in fiecare nucleu pentru a elimina predispozitia la puiet varos.
Adica: am o mana de albine care nu se pot ingriji nici macar pe ele, apare umezeala si condensul in zilele sau noptile mai racoroase, si odata cu ele puietul varos.
Pentru ce sa mai pun fumidil daca eu creez conditiile de aparitie?
Dar pentru ca apicultura conventionala nu ma mai intereseaza de foarte mult timp, iti voi arata cum imbin apicultura biodinamica si ecologica pentru obtinerea materialului genetic de calitate.
Prin prisma celor discutate mai sus folosesc nuclei de imperechere de capacitate a 2-3 rame de ME, ceea ce imi asigura conditiile de mai sus.
Momentan cel putin un fagure din fiecare nucleu este natural, urmand ca in fiecare an sa obtin in cat mai multi nuclei toti fagurii naturali.
Imperecherea matcilor de prasila o realizez in doua moduri:
- in anumite zone izolate, cu trantori selectionati.
- in stupina prin cresterea trantorilor in perioade in care lipsesc in mod natural
Matcile de productie beneficiaza din plin de trantori din stupina mea pentru ca in fiecare colonie am un numar foarte mare de trantori. Am vorbit despre importanta acestora la subiectul “Trantorii fac miere”.
Iata asadar cateva puncte importante din activitatea de crestere a matcilor pe care am vrut sa ti le aduc la cunostinta.
Este esential sa intelegi ca:
- apicultura in modul in care este facuta astazi a dus si va duce la degenerarea albinei, iar cresterea matcilor nu face rabat de la acest dezastru.
- pentru a avea matci de productie de calitate superioara trebuie sa ai selectie naturala pe matcile de prasila si sa obtii aceste matci natural.
- modul in care am fost invatati sa crestem matcile conventional nu face decat sa amplifice dezechilibrele si sa grabeasca aparitia bolilor care se pot instala variabil, de la o generatie la alta.
- a trata cu antibiotice sau alte medicamente matcile in perioada de formare reprezinta un procedeu pe cat de ineficient pe atat de distructiv.
- matcile de calitate nu se obtin prin metode fizico-chimice sau biologice(hibridari intre diferite rase, modificari genetice, hraniri cu inlocuitori de hrana “complecsi”, tratamente cu substante chimice, etc), ci prin inglobarea metodelor de crestere in principiile apiculturii naturale .
- legea universala a echilibrului ne arata ca punand intr-o parte luam din alta , ajungand astfel la situatii limita gen fenomenul CCD, de exemplu.
Aboneaza-te la newsletter pentru a afla cele mai noi si cele mai interesante articole si informatii din domeniul apiculturii. Completeaza formularul din dreapta, unde trebuie sa introduci un nume si adresa ta de mail . Dureaza doar câteva clipe.
inShare
2 raspunsuri pentru “Esentialul in cresterea matcilor. Imperecherea”
1. Alin a scris :
28 Martie, 2011 la 9:06 pm
Din ce zon? sunte?i? ce specie de matci produceti?
2. Ioan a scris :
1 August, 2011 la 1:48 pm
afirmati ca ati avut ocazia sa lucrati cu albina maramuresana; fiind din bistrita sunt mai
aproape de maramures ca de valcea; ce parere aveti, matcile crescute de d-voastra se
preteaza pentru zona bistritei?
cu respect
lumanarea din ceara naturala de albine. Remediu si Ornament
SAMBATA, 22 IANUARIE 2011 / SCRIS IN PRODUSE APICOLE
Salut
Te-ai gandit vreodata ca ceara de albine are niste conotatii dincolo de planul fizic?
Rudolph Steiner spunea despre ceara naturala ca este corespondenta puterilor interioare ale omului, iar arderea unei lumanari de acest fel constituia in trecut un act sacru .
In viziunea marilor initiati ai vremurilor propolisul reprezinta un elevator al constiintei, o cheie care deschide portile cunoasterii si perceptiei interioare.
Elementele care intra in compozitia cerii de albine sunt in proportii armonizate cu legile universului, regasind aici deopotriva microcosmosul si macrocosmosul, in forme diferite dar in aceeasi esenta.
Si acum , legatura:
Prin ardere sub forma de lumanare ceara elibereaza substantele caracteristice vietuitoarelor, in timp ce in forma solida aceleasi elemente sunt caracteristice pamantului si regnului vegetal. Focul este in acest caz elementul prin care se savarseste un ritual sacru in care materia poate accede la nivele diferite ale existentei. Sau altfel spus focul purifica, urcand materia catre nivele superioare de constiinta.
Am o intrebare pentru tine: ai auzit vreodata de focul viu?
Facand corespondenta cu planul fizic accesibil tuturor , prin ardere lumanarea de ceara naturala se consuma in procent destul de mare eliberand in aer sub forma de aerosoli uleiurile volatile cu efect terapeutic.
Mirosul este discret si specific, nu foarte pronuntat comparativ cu lumanarile care contin uleiuri esentiale, dar cu efecte benefice remarcabile.
Cu amprenta sa discreta lumanarea de ceara naturala reuseste sa relaxeze sistemul nervos, alina durerile de cap cauzate de stress,ordoneaza gandurile si linisteste fiinta interioara, indeparteaza anxietatea.
Efecte deosebite s-au remarcat la persoanele cu hipersensibilitate respiratorie, rinite alergice, infectii respiratorii repetate, astm bronsic, bronsite asmatiforme.
Eu recomand pacientilor mei aprinderea lumanarii de regula seara inainte de culcare dupa aerisirea prealabila a camerei . Arderea sa dureze cel putin o ora.
In cazul afectiunilor acute sugerez adaugarea unei bobite de propolis de marimea unui bob de mazare in portiunea de ardere, langa fitil. De asemenea, efectul terapeutic al lumanarii este cu atat mai pronuntat cu cat ceara este mai inchisa la culoare.
Daca incercam o privire de ansamblu, holistica , observam legatura subtila intre planurile superioare si inferioare, intre spiritual si fizic. Sa incepem asadar sa privim o lumanare dincolo de aparente, reusind sa patrundem adevaratul sens al lucrurilor.
ceara naturala de albine si parafina
VINERI, 21 IANUARIE 2011 / SCRIS IN PRODUSE APICOLE
Salut. Ai simtit vreodata aerosolii degajati de o lumanare din ceara de albine? Comparativ cum ti s-a parut fata de lumanarea din parafina?
Ei bine, intre cele doua nu exista grad de comparatie. Poate stii deja ca parafina este toxica si elibereaza prin ardere substante care fac rau organismului. La polul opus se situeaza ceara naturala care elibereaza prin ardere substante cu rol terapeutic.
Hai sa vedem acum ceva despre parafina.
Parafina este un derivat petrolier inrudit cu benzina, motorina, chiar si cu cauciucul sintetic. Sa nu crezi ca arata in felul in care o vezi in lumanare. In procesul fabricatiei trece prin diferite faze de albire si purificare, in care se imbogateste cu alti compusi toxici, urmand in final sa primeasca textura necesara pentru fabricarea lumanarilor. Astfel, in momentul in care ajunge produs finit pastreaza toata zestrea toxica la purtator.
Ce genereaza o lumanare de parafina prin ardere?
Printre altele stiren, naftalen, benzen, toluen(hidrocarburi aromate cu efecte extrem de toxice), formaldehida si substante alergene care persista timp indelungat in camera in care au ars. Ca efecte adverse produc iritare la nivelul tractului respirator, agravarea problemelor respiratorii existente(astm, bronsita), simptome alergice si toxice.
Cum s-a ajuns pana aici?
Simplu. In era industrializarii tot ceea ce era natural a fost dat deoparte in detrimentul chimicului de sinteza. Ulterior obisnuinta si lipsa de informare au mentinut acest trend negativ pentru sanatate.
Pana unde se va mai merge?
In magazine exista lumanari din parafina etichetate ca fiind ecologice!
Parafina si derivatii ei se folosesc pe scara larga in mai toate produsele cosmetice de la cremele de fata pana la sapunuri si pasta de dinti!
Ce e de facut?
Totul depinde doar de noi, de atitudinea si de modul in care suntem constienti de sanatatea noastra si a copiilor nostri.
Hai sa vorbim acum despre ceara de albine.
Este secretata de albinele lucratoare sub forma unor mici solzisori de culoare alb-transparenta. Se spune ca pentru un kilogram de ceara albinele consuma 7 kg de miere, in realitate fiind vorba doar de 3- 3, 5 kg. De regula acest fenomen se petrece daca exista cules de polen si nectar in natura, si este un fenomen fiziologic.
Cu alte cuvinte ceara nu este altceva decat transformarea celor doua elemente in corpul albinei.
Inglobata in faguri isi schimba culoarea in timp, imbogatindu-se cu aerosoli de polen, venin, propolis, uleiuri volatile. Pe langa acestea contine de la sine uleiuri volatile rezultate din transformarea nectarului si polenului ingerat , care se elibereaza prin ardere si au ca rezultat efectele terapeutice despre care vom vorbi ulterior.
Totusi poate avea si ceara naturala toxicitatea ei, dar acest lucru se datoreaza tot omului . Datorita tratamentelor efectuate la albine, nectarului care poate contine pesticide(rapita, floarea soarelui), fagurilor artificiali care sunt “imbogatiti” cu parafina , ceara poate avea o calitate indoielnica, simpla etichetare ca “ceara de albine ecologica” fiind total nesemnificativa.
inShare
Un raspuns pentru “Ceara naturala de albine si parafina”
1. Cristi Fader a scris :
20 Mai, 2012 la 10:12 pm
Buna,
da. din pacate parafina este foarte des folosita.
Un alt domeniu de aplicabilitate al ei e chiar in industria alimentara.
V-ati intrebat vreodata cum merele din primavara pot arata ata de bine in rafturile
supermarketurilor? Ei bine, sunt mai mult ca sigur date cu parafina, aceasta substanta
impiedicand pierderea umiditatii marului, fiind fin pulverizata la suprafata.
De aceea, nu va luati dupa cum arata, ci dimpotriva.
Ce este apicultura naturala?
SAMBATA, 8 IANUARIE 2011 / SCRIS IN APICULTURA ORGANICA SI NATURALA
Salutare.Vreau sa te introduc acum intr-un univers guvernat de principii si legi cu totul aparte, care au corespondenta dincolo de substratul material pe care il stim cu totii.Este vorba de un sistem holistic care integreaza toate substraturile universale.
Ei bine, apicultura naturala e strans legata de aceste aspecte , de la miscarile planetelor pana la florile din care albinele sorb nectar, realizand conexiuni si interdependente pana la cele mai fine niveluri.
Ceea ce-ti spun acum poate suna foarte dur pentru tine dar este real: modul in care se face apicultura conventionala (obisnuita) la ora actuala in Romania sau in lume este contrar insasi naturii albinei.
Daca apicultura naturala reprezinta cel mai inalt nivel apropiindu-se chiar de ideal, apicultura conventionala se afla la nivelul cel mai de jos. Desigur, sistemul natural include si apicultura biodinamica, la care vom face cateva referiri in cele ce urmeaza.
Ei, si atunci apicultura ecologica ce mai e?
Pai… ce sa fie, e tot un sistem” conventional” care foloseste pe cat posibil in tratamente substante ecologice in locul celor chimice de sinteza, cu toxicitate crescuta.
Avem asadar doua sisteme specifice in apicultura:
- fizice : se raporteaza strict la planul fizic – material, elaborand legi si principii aferente acestuia. Este ghidat de ratiune si supus permanent erorilor datorita faptului ca a pierdut capacitatea de raportare la matricea originara. E ceva de genul: dam la vaci faina de oase , care d.p.d.v. fizico-chimic e excelenta ca support nutritional si tot ce deriva de aici. Astfel apare boala vacii nebune din cauza incalcarii unor legi nescrise si ruperii echilibrului. Din pacate si albinele s-au inscris pe acest trend descendent, fenomenul CCD fiind graitor in acest sens.
Cuvantul reprezentativ pentru sistemele fizice este exploatare.
- holistice, care reusesc inglobarea planului fizic in contextul universal, elaborand principii specifice care au ca rol sustinerea echilibrului. Existenta legilor nescrise vine din cele mai vechi timpuri, cand oamenii le percepeau fara sa si le poata explica. Acum s-a dovedit ca sunt valabile, cu atat mai mult cu cat pot fi asociate anumitor stiinte.
Cuvantul reprezentativ pentru sistemele holistice este armonie/echilibru.
In fine, sper ca ai inteles diferentele. Daca iti spun ca apicultura naturala mentine echilibrul, iar cea conventionala il distruge ma crezi?
Bine , dar de ce nu se practica pe scara larga apicultura naturala – biodinamica, daca e asa de buna? Simplu, pentru ca nu e profitabila d.p.d.v. economic. Populatia nu este educata si nu face diferenta intre ce e bun si mai putin bun.
De la Rudolph Steiner , parintele sistemului biodinamic aplicat deopotriva in agricultura , pe linie de stuparit nu ne-a ramas decat un ciclu de 8 conferinte care reusesc sa integreze albina si natura ei in cele mai inalte planuri ale existentei.
Alege sa te abonezi la newsletterul nostru pentru a afla cele mai noi si cele mai interesante articole si informatii din domeniul apiculturii. Tot ce trebuie sa faci este sa completezi formularul din dreapta, unde trebuie sa introduci un nume si adresa ta de mail . Dureaza doar câteva clipe.
factori de stres in perioada de iernare
MIERCURI, 5 IANUARIE 2011 / SCRIS IN APICULTURA ORGANICA SI NATURALA
Am vorbit data trecuta de modul cum ierneaza albinele, iar acum vom vedea ce probleme pot apare in aceasta perioada si care sunt modalitatile prin care sa le prevenim.Vorbim de fapt despre factori de stres , directi sau indirecti.
Cand vorbesc despre stres ma refer la toti factorii care perturba activitatea de echilibru. In aceasta categorie intra factorii fizici (temperatura, radiatiile, umiditatea, condensul), chimici( hrana, substante chimice), biologici( bacterii, virusi, ciuperci, paraziti,insecte, oameni). Ai ghicit, de aici deducem ca si albinele sunt stresate. Ca orice alt organism de pe pamant, care sufera datorita schimbarii conditiilor de viata. Dar despre stres si implicatiile sale vom discuta in zilele urmatoare, este un subiect pe cat de important pe-atat de vast.
Deocamdata este suficient sa intelegi ca stresul nu inseamna numai ceea ce crede majoritatea: criza economica, venirea soacrei in vizita sau ceva ce are toata lumea in ziua de azi. In primul rand stresul nu exista numai la oameni.
Acum sa revenim la subiect si sa identificam factorii de stres datorati iernarii, pentru a sti cu cine ne luptam.
Dusmanul cel mai de temut al apicultorului si mai putin al albinelor este frigul. Factor de stres indirect, generator, care da nastere unor factori secundari, directi:
- condensul
- scaderea concentratiei de oxigen
- cresterea concentratiei de CO2
Un factor direct care nu depinde de frig dar actioneaza impreuna cu el si de aceea merita amintit il constituie:
- lipsa rezervelor de hrana corespunzatoare
La randul lor acesti factori secundari prin actiunea lor directa dau nastere la cativa factori aditionali :
- mucegai
- scaderea capacitatii de metabolizare a glucozei si a producerii de energie
- inmultirea bacteriilor si fungilor, favorizand aparitia nosemei, puietului varos
- alterarea rezervelor de miere daca acestea au ramas necapacite
Mergand pe fir in continuare deslusim aparitia efectelor pe care factorii de stres i-au generat, incadrate in fenomenul de uzura prematura a albinelor, scaderea imunitatii si capacitatii de rezistenta. Acest lucru se observa foarte bine in primavara, cand colonia nu se dezvolta cum trebuie.
Uita-te bine la ei, sunt factorii cei mai importanti care pot pune in pericol viata coloniei de albine. Am mentionat frigul ca factor generator indirectcare nu are insa un cuvant direct de spus, pentru ca albina nu moare niciodata de frig. Ba da, moare de frig doar daca nu are mancare.
Frigul genereaza in lipsa unei gestionari corespunzatoare a situatiei factori care actioneaza direct.
Acum daca ai inteles acest aspect trebuie sa stii ce sa faci si cum sa procedezi efectiv pentru a preveni aparitia factorilor de mai sus si a pastra colonia in echilibru, adica sanatoasa.
inShare
2 raspunsuri pentru “Factori de stres in perioada de iernare”
1. marius lazar a scris :
19 Ianuarie, 2011 la 2:59 pm
Interesanta sistematizarea, domnule Negru. Desigur, dumneavoastara lansati aici o
provocare. Este destul de evident ca o lada bine ventilata nu va favoriza condensul si
mucegaiul, ca va asigura o concentratie optima de oxigen si de CO2 si ca va preveni
alterarea rezervelor de miere necapacita. Insa ce ne facem cu frigul? Ori opinia generala
e ca frigul este principalul factor ce conduce la uzura prematura a albinei si la depopulare
in iernat. Pe dumneavoastra ce v-a determinat sa schimbati aceasta abordare?
Considerati ca este doar o opinie eronata dar, din nefericire, unanim imbratisata? Bine
spus ca “dusmanul cel mai de temut al apicultorului si mai putin al albinelor este frigul”.
o admin a scris :
19 Ianuarie, 2011 la 8:16 pm
tocmai acest lucru am vrut sa-l scot in evidenta. nu frigul e problema, ci factorii negativi
pe care ii genereaza acesta si pe care i-am enumerat.
cel mai important e sa intelegem adevaratul mecansim al iernarii prin intuirea corecta a
nevoilor albinei.
hm..ce m-a determinat pe mine sa fac aceasta schimbare?
rezultatele obtinute pana atunci. am vazut ca ceea ce faceam nu e bine, si am decis sa
concep un nou sistem care este dealtfel prezentat pe larg in cartea Renasterea
Stuparitului.
aici sunt doar cateva referiri.
cum ierneaza albinele
MARTI, 4 IANUARIE 2011 / SCRIS IN APICULTURA ORGANICA SI NATURALA
Salut!
Sunt sigur ca una dintre etapele din viata coloniei de albine care te preocupa destul de mult este iernarea. Aflandu-ne exact in aceasta perioada hai sa zabovim putin pe-aici.
In primii mei ani de apicultura foloseam la impachetare ca toata lumea paturi, diafragme de polistiren, urdinis cat mai mic sa nu intre frigul…ce mai , eram dedicat, iar in primavara mucegaiul si diareea erau prezente. Asta pentru ca din start punctul de
plecare era gresit. Asa l-am invatat si eu ca multi altii, practicandu-l pana la un moment dat.
Ca o ciresica de pe tort iti spun ca acum pentru mine urdinisul are doar valoarea intrarii/iesirii albinelor. Indiferent de anotimp, indiferent de vreme. Ce parere ai?
Majoritatea stuparilor au obiceiul sa infofoleasca bine albinele cu tot felul de haine sau substante, plecand de la blugi , trecand pe la izmene si ajungand la vata minerala sau mai rau, carton asfaltat. Eu nu ma gandesc decat la toxicitatea pe care o genereaza materialele de constructii, nu la altceva. Ma amuz chiar cand imi amintesc de unul care a epuizat toamna stocul de blugi de la un magazin second , iar in primavara toate gardurile erau pline de blugi uzi si mucegaiti(avea omul peste 100 de stupi, ce vrei).
Ei…dar albina nu moare niciodata de frig daca are mancare, la ce bun sa o invelim? Si daca nu are mancare, moare din aceasta cauza….deci tot o invelim degeaba.
Acum pentru inceput cateva notiuni generale.
Odata cu scaderea temperaturii colonia se strange in ghem , acesta fiind o structura sub forma de elipsa. Poate ai citit si tu cate ceva, ghemul are o coaja si un miez. In coaja stau albinele batrane, in centru cele tinere cu regina. Caldura difuzeaza asadar de la centru catre periferie pastrand o temperatura medie de 14-15 grade in lipsa puietului si 35-36 de grade la aparitia acestuia. Pentru a genera caldura albinele trebuie sa consume hrana energetica(miere). Pentru a rezista cat mai bine vremii potrivnice si a fi longeviva trebuie sa aiba un corp gras consistent pregatit pe polenul consumat in toamna din abundenta.
Temperatura in centrul ghemului este cea mai ridicata, scazand pe masura ce inaintam catre periferie. Interesant, in exteriorul ghemului la cativa mm termometrul arata numai cu 1-2 grade mai mult decat temperatura de afara. Asta inseamna ca albina incalzeste doar ghemul si nu lada in care se afla. Bine, dar cum elibereaza caldura?
Simplu, consumand miere si miscand usor din aripi. Doar miere. Pastura este utila la cresterea primului puiet in primavara, fiind deci o hrana plastica, cu continut ridicat de proteine.Dar despre acestea vom discuta mai pe larg cand vom vorbi de nutritie.
Pana aici cam stim cu totii despre ce este vorba daca am deschis cateva carti de apicultura. Din fericire in stuparit partea practica e cea mai importanta. Este esential sa conducem existenta coloniilor cat mai aproape de starea de echilibru si sa generam cat mai putini factori de stres. Acum intuiesti care este cel mai mare dusman al albinelor.
Alege sa te abonezi la newsletterul nostru pentru a afla cele mai noi si cele mai interesante articole si informatii din domeniul apiculturii. Tot ce ai de facut este sa completezi formularul din dreapta, unde trebuie sa introduci un nume si adresa ta de mail. Dureaza doar câteva clipe.
inShare
3 raspunsuri pentru “Cum ierneaza albinele”
1. Racaru Razvan a scris :
8 Februarie, 2011 la 9:16 pm
As dorii sa aflu noutati
2. Alin a scris :
30 Iulie, 2011 la 1:22 pm
Salut doctore! Îmi permit aceast? abordare, pt. c? am v?zut c? ?i tu ai o abordare
colegial?. Am o mare nel?murire, (pe care sper s? o g?sesc ?i în cartea ta) vis-a-vis de
modul de iernare a albinelor cu folie. Vreau s?-?i spun c? începând din acest an am trecut
pe sistemul fund cu plas?+folie ?i a? vrea s? ?tiu mai multe despre modul cum trebuie
preg?tite coloniile pt. iernat. ?tiu, s-a discutat foarte mult despre aceast? tem? pe forumul
stup?ritul, îns? tot am r?mas cu unele nedumeriri. Din câte am citit (confirmând b?nuiala
mea), nu trebuie l?sat? nicio fant? în folia-podi?or, nedumerirea venind din deschiderea
„fundului gol”. Care este gradul de deschidere al fundului – unii spuneau c? 60% din
suprafa?a fundului – îns? eu m? întreb gradul de expunere/deschidere al fundului nu este
propor?ional? cu m?rimea coloniei, pentru c? trebuie s? existe o diferen?? între expunerea
unei familii iernate pe 10 rame ?i alta pe 5 rame?
o zi pl?cut?!!!
3. centrala pe gaz a scris :
19 Mai, 2012 la 2:00 pm
Salutare si bine v-am gasit, sunt bucuros ca citesc asemenea articole interesante, ca de
ceva vreme….nu am mai citit ceva interesant.what ever, e bine ca inca mai gasesc
bloggeri talentati in Romania care nu copiaza de pe alte site-uri si ofera vizitatorilor
subiecte bune.Tine-o tot asa.
Acasa Noutati
Prima carte de apicultura organica si naturala din Romania
5 Ianuarie, 2014
Prima carte de apicultura organica si naturala din Romania - Renasterea Stuparitului
Prima carte de apicultura organica si naturala din Romania
LUNI, 3 IANUARIE 2011 / SCRIS IN NOUTATI
Cititorule,
stii de ce au cu adevarat nevoie albinele tale?
In aceasta carte vei gasi tot ceea ce este necesar pentru a practica apicultura organica si naturala. Cartea se adreseaza atat incepatorilor, care au ocazia sa cunoasca de la inceput toate elementele necesare intretinerii naturale a coloniilor de albine, cat si apicultorilor cu experienta.
Fara faguri artificiali si tratamente chimice!
Ce scrie aici nu vei gasi in alte carti, pentru ca:
1. Elementele prezentate sunt de maxima noutate si originalitate, fiind elaborate in decursul a mai bine de 12 ani de cercetari.
2. In Romania nu a existat pana acum o preocupare pentru apicultura naturala. Majoritatea nu stiu ce inseamna aceasta notiune si nu cunosc avantajele enorme pe care le presupune acest mod de abordare.
3. Apicultura care se practica la ora actuala pe scara larga in Romania nu este apicultura naturala!!
Aici este singurul loc unde gasesti detalii despre acest subiect. Detalii care au corespondenta in realitate. Un nou concept, pe care am vrut sa il implementez si in tara noastra.
Totul este posibil, totul este real!!!
Eu am renuntat total la tratamentele chimice de 7-8 ani. Singurul tratament aplicat este cu acid oxalic toamna, dar nu la toate coloniile.
Am si colonii pe care nu le tratez deloc!
In acest volum gasesti absolut tot ceea ce este necesar pentru a obtine produse apicole de calitate maxima. Cantitatea de miere extrasa este mai mare cu 30-50% fata de coloniile intretinute conventional, operatiunile in timpul sezonului sunt reduse la minim.
Mai jos iti prezint doua materiale video extrem de interesante. Mai multe poti vedea in galeria video din partea dreapta. Acolo sunt cateva filmulete foarte sugestive despre activitatea mea in domeniul apiculturii.
Asa arata fagurii proaspat claditi:
Asa arata fagurii mai vechi, in care au crescut cateva generatii de puiet:
Daca vei urma intocmai cele scrise in carte, vei observa cat de placut este sa lucrezi cu albinele NATURAL. Mierea are alt gust, albinele sunt mai vii, productivitatea este crescuta.
Volumul de fata a primit aprecierile Domnului Academician Alexandru T. Bogdan si ale Dr. Corneliu Mateescu, presedintele Asociatiei Interprofesionale Bio Romania, care au si prefatat-o.
Cartea are aproape 400 pagini, dintre care
70 contin poze color.
Pentru a vedea ce contine da click
aici: Detalii despre continut
Poti sa obtii aceasta carte completand
formularul de mai jos. O vei primi prin posta
in sistem ramburs.
Pret total: 59 lei, cu taxe postale incluse. Pentru
comanda te rog sa completezi formularul de mai
jos, cu numele si adresa, complete si corecte.
Dr. Ciprian Negru
Nume
Subiect
Mesaj
Trimite
inShare
Un raspuns pentru “Prima carte de apicultura organica si naturala din Romania”
1. Ioan a scris :
1 August, 2011 la 1:41 pm
aveti cumva cateva fotografii detaliate despre lada tip “Maximus”, in special despre fundul cu plasa? (cu tot respectul, in cartea d-voastra nu mi se par foarte clare)