Stiri 5 august 2020, a doua parte

Cine stie mecanica agricola, se umple de bani 5 august 2020 Cine stie mecanica agricola, se umple de bani! De multe ori v-am prezentat aici in jurnal fermieri, de-a dreptul disperati, cautand personal care sa le faca mentenanta parcului mecanic. Fireste, salariile oferite erau mai mult decat atractive, dar la cererea lor, de multe ori, NU a raspuns nimeni. 

Cei de la USAMV Iasi, au in cadrul universitatii o sectie dedicata mesterilor intr-ale mecanicii agricole. Unul dintre absolvenți, care o duce foarte bine, face o adevarata propaganda acestui segment, fara de care un fermier modern nu are cum sa faca profit.

https://youtu.be/kn0X1fTdFJY

Cu un ochi rad, cu altul plang. Recolta culturilor agricole difera de la o zona la alta 5 august 2020

Oare dupa ce crieterii decide seceta in ce zona sa se instaleze? Incercam sa facem haz de necaz, dar chiar asa sta situatia. In timp ce unii fermieri si-au vazut toata munca distrusa, altii, putini ce-i drept, au avut noroc de ceva ploaie, iar recoltele au crescut cat vezi cu ochii. Asta numai in cazul unor culturi, pentru ca altele sunt deja tocate pentru animale. Care este recolta culturilor agricole in

1

judetul Calarasi, aflati in materialul video marca Agro TV de mai jos.

https://youtu.be/7CpieqcXMqA

Vizita la o ferma de porci Mangalita. Ajutoarele la care a aplicat proprietarul 5 august 2020 In Romania, fermele de familie sunt un exemplu de bună practică! Exemplul unei astfel de ferme de familie ce găzduiește mai multe animale, printre care zeci de porci Mangalita, crescuti natural, cu produse ecologice, îl intâlnim în Maramureș!

Fermierul Mihai Ioan Adrian din Nordul României este proprietarul unei ferme ce găzduiește 40 de porci Mangalița, o vacă din rasa Brună de Maramureș, un ponei și o suprafață de 7 ha pășune luate în arendă. Ministrul Adrian Oros a vizitat în data de 31 iulie gospodăria fermierului Mihai Ioan Adrian, aflată într-o frumoasă zonă colinară din Sighetul Marmației.

În cadrul vizitei, oficialii locali și echipa MADR au reușit să aprecieze atât amenajarea fermei cu porci Mangalita, modul în care sunt crescute animalele, cât și bucatele tradiționale.

2

În anul 2018 fermierul a aplicat pentru ajutorul de minimis din programul de susținere a crescătorilor de porci Mangalita si Bazna, ca furnizor de purcei.

În anii 2018-2019 fermierul a livrat 38 capete către 4 crescători de porcine înscriși pentru programul de minimis la Direcția Agricolă Județeană Maramureș.

Animalele fermierului Mihai Adrian sunt întreținute în sistem tradițional – rustic în aer liber și furajate cu nutrețuri exclusiv naturale.

O parte din purceii deținuți de fermieri sunt sacrificați și valorificați în gospodărie, având în vedere că fermierul deține și o pensiune.

Ministrul Adrian Oros și-a exprimat aprecierea pentru efortul fermierului și l-a asigurat că Ministerul sprijină consolidarea fermei de familie, care reprezintă esența și viitorul agriculturii.

https://www.facebook.com/watch/madr.ro/

Porcii Mangalita fac parte dintr-o rasa mica spre medie cunoscuta pentru productia de grasime si are cinci varietati: blonda, rosie, neagra, cu abdomen de randunica si baris. Se creste in efective reduse, in gospodariile oamenilor, dar si in fabrici din vestul si centrul tarii si mai rar in sud (Tulcea).

Porcii Mangalita ajung la varsta de un an la o greutate de 70-80 kilograme, iar la varsta de 2 ani greutatea este 80-100 kg. Când depaseste această vârstă poate ajunge și la 200-300 kilograme.

3

Prefectul BN: „E o meserie nobila aceasta de medic uman sau

veterinar” 5 august 2020 În cadrul ședinței de lucru pentru prezentarea Raportului de activitate al DSVSA, județul Bistrița Năsăud pe semestrul I al acestui an, prefectul Stelian Dolha a ținut să sublinieze importanța meseriei de medic uman sau veterinar.

„E o meserie nobilă aceasta de medic uman sau veterinar, pe care cred că, până la urmă, trebuie să o punem pe piedestalul pe care îl merită și trebuie să îi dăm importanța națională de care ea ar trebui să se bucure”, a spus oficialul din Bistrița-Năsăud. La ședință, organizată la data de 3 august, au participat prefectul Stelian Dolha, președintele ANSVSA, Robert Viorel Chioveanu, Bogolin Ioan și directorul Direcției Sanitare Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Bistrița-Năsăud.

Potrivit lui Stelian Dolha, dacă nu ai o parte sanitar-veterinară bine formată, dacă nu ai medici de calibru, dacă nu ai instrumente de lucru pe acest segment, nu putem vorbi de România ca o țară care trebuie să se dezvolte pe acest segment de creștere a animalelor și agricultură.

„De aceea dacă tot vorbim de România normală, România normală înseamnă asta: specialiștii sunt puși la locul lor, evaluați și plătiți, sunt respectați pentru că merită asta, pentru că sunt acolo”, a declarat Stelian Dolha, citat de presa locală.

Prefectul județului a transmis celor prezenți la ședință că se bazează pe ei în această luptă cu virusul PPA și speră să țină sub control tot ce înseamnă pesta porcină în județul Bistrița-Năsăud. „Cred că până acum ne-a ajutat și Dumnezeu și nu am avut, dar va trebui să fim pregătiți din punct de vedere tehnic, aveți toate condițiile, aveți și specialiști, I-am văzut în momentul în care am colaborat pe laboratorul RT-PCR, și sunt convins că o să vă faceți treaba foarte bine”, a precizat prefectul Stelian Dolha în timpul ședinței.

4

Masuri prin care pot fi sustinuti micii fermieri din sectorul legumicol august 5, 2020

Mai multe asociatii de producatori si procesatori agricoli vin cu un pachet complex de propuneri, menite sa sustina micii fermieri din sectorul legumicol, puternic afectati de pandemia de coronavirus.

Context actual

Producatorii de legume au suferit si sufera pierderi in contextul pandemiei COVID-19 ca urmare a faptului ca a scazut consumul de legume din mai multe motive:

Limitarea accesului consumatorilor in piete si magazine; Inchiderea sectorului HORECA in principal al restaurantelor si fast-

food-urilor care a condus la o scadere a vanzarilor de legume din en-gros-urile existente in care mare parte din producatori isi desfaceau si isi desfac produsele; multi fiind dependenti de pietele agro – alimentare si en- gros-urile in care isi comercializeaza marfa; restrictionarea privind deplasarea persoanelor in varsta in spatiul public, tinand cont ca acestia se aprovizionau in mare parte din piete si punctele de desfacere ale micilor fermieri.

Slaba organizare a producatorilor de legume. Nefiind asociati in grupuri de producatori, cooperative sau orice alta forma juridica de natura sa ii integreze in lantul comercial au suferit si sufera pierderi in continuare datorita lipsei accesului pe piata si reducerii cererii;

Limitarea transporturilor in prima parte a starii de urgenta cand multe transporturi cu marfa atat pentru export cat si pentru piata interna au trebuit amanate sau anulate iar marfa nu a mai putut fi comercializata, aceasta fiind perisabila.

Limitarea miscarii personalului care lucreaza in agricultura a dus la lipsa fortei de munca in anumite perioade.

Vremea capricioasa din ultima perioada, seceta urmata de grindina si de schimbarile bruste de temperatura.

La acestea se mai adauga importul de produse extra-comunitare la preturi suspect de mici (ceea ce ii forteaza pe producatorii romani sa scada preturile sub costurile de productie si sa vanda de multe ori in pierdere) si conditiile climatice din aceasta primavara care au afectat negativ fermierii care cultivau legume atat in spatii protejate cat si in camp.

5

Fata de aspectele mentionate mai sus, va prezentam o serie de masuri pe care noi le consideram utile si a filuate pentru salvarea micilor fermieri din sectorul legumicol, dar si pentru consolidarea acestui sector in viitor.

Prezentam masurile pe orizont de timp (scurt, mediu/lung), incercand sa acoperim toate problemele cu care se confrunta membrii nostri.

Pe termen scurt:

1. Scutirea sau amanarea de la plata impozitelor si taxelor.2. Asigurarea accesului la credite cu garantii si dobanda subventionate

atat pentru investitii dar mai ales pentru asigurarea capitalului de lucru. (asta e deja posibil prin Fondul de creditare)

3. Acordarea de sprijin pentru crearea lanturilor scurte de distributie a produselor agricole fie prin acordarea de ajutoare de stat fie prin suplimentarea alocarii masurilor 4.2 procesarea produselor agricole si 16.4 cooperarea in vederea crearii de lanturi scurte de productie. Comisia Europeana a majorat plafoanele pentru ajutoare de stat destinate agriculturii si industriei alimentare si totodata a simplificat procedura de acordare a acestora, tocmai de aceea consideram important ca acest instrument sa fie utilizat pentru sprijinirea domeniului agricol si al industriei alimentare, in special in cazul fermelor mici si a fermelor de familie.

4. Acordarea de sprijin pentru construirea de centre de colectare si depozite pentru pastrarea produselor pe o anumita perioada in momentul in care piata este suprasaturata si preturile nu unt satisfacatoare, dar si pentru sortare, ambalare, calibrare, etichetare. Sprijinul s-ar putea acorda prin PNDR si directionat catre grupuri de producatori, organizatii de producatori, cooperative sau asociatii care au ca principala activitate comercializarea produselor membrilor lor. Sprijinul trebuie sa se indrepte spre cei care au activitate economica si un istoric in acest sens si trebuie sa vizeze acordarea de punctaj pentru accesare, pe criterii clare, cum ar fi:

Vechimea Media aritmetica a cifrei de afaceri Numar de membri Numar de angajati Respectarea conditiei de comercializare in procent de 70%, produse

de la membrii, conform legii.

5. Acordarea de sprijin pentru crearea de mici unitati de procesare pentru crearea de produse cu valoare adaugata mare dar si pentru a valorifica produsele care nu sunt acceptate la vanzare din cauza calitatii (20-

6

30% din productie nu poate fi valorificata din cauza calitatii produselor sau este distrusa din cauza lipsei de oferte). Sprijinul ar trebui acordat tot pentru grupuri de producatori, organizatii de producatori, cooperative sau asociatii care au ca principala activitate comercializarea produselor membrilor lor). Sprijinul s-ar putea acorda din PNDR daca s-ar suplimenta sumele alocate submasurii 4.2.Sprijinul trebuie sa se indrepte spre cei care au activitate economica si un istoric in acest sens si trebuie sa vizeze acordarea de punctaj pentru accesare, pe criterii clare, cum ar fi:

Vechimea Media aritmetica a cifrei de afaceri (capacitatea de productie,

depozitare, procesare) Numar de membri Numar de angajati Respectarea conditiei de comercializare in procent de 70%, produse

de la membrii, conform legii.

6. Suplimentarea fondurilor alocate sub-masurii 9 pentru sprijinirea grupurilor de producatori create recent.

7. Amanarea la plata a unor credite deja contractate. (din cate stiu, asta e deja in vigoare, dar nu stiu cum functioneaza)

8. Asigurarea de sprijin financiar pentru promovarea si eficientizarea canalelor de marketing pentru produsele locale, inclusiv prin masuri de subventionare partiala a costurilor de distributie pentru sustinerea producatorilor agricoli, astfel incat sa poata avea acces la pietele locale sau la punctele de livrare. (nu prea vad cum s-ar putea, dar daca vreti sa o lasati..)

9. Acordarea unor masuri de sprijin sub forma unor vouchere pentru consultanta, instruire si plata fortei de munca sezoniere. Schimbarea legislatiei in ceea ce priveste folosirea personalului zilier in agricultura, respectiv modificarea legii zilierilor si transformarea acesteia in legislatie privind munca sezoniera .

10.Intermedierea discutiilor cu retail-arii pentru facilitarea accesului produselor romanesti in magazinele detinute de acestia.

11.Subventionarea partiala a certificarii tip Global Gap si Bio, agreate si recunoscute la nivel mondial deoarece necesita un efort de adaptare considerabil al producatorilor si investitii pe masura. Pentru obtinerea acestor certificari, este nevoie de investitii in consultanta, certificarea propriu zisa, investitii la nivelul fermei, depozitului dar si al personalului angajat, care trebuie sa preia mai multe atributii. Acest sprijin ar ajuta actorii din sectorul agricol sa se adapteze cerintelor pietei si sa faciliteze vanzarea produselor atat pe piata interna cat si pe

7

piata externa. In acelasi timp beneficiile ar fi majore pentru consumatorul final, care ar putea beneficia de produse mai sanatoase. Acordarea sprijinului ar trebui corelat cu urmarirea preturilor practicate de catre firmele de certificare, care ar putea incerca sa ridice preturile stiind ca exista o subventie.

12.Subventionarea unei parti din cheltuielile fixe pe care le au grupurile de producatori/cooperativele/producatorii individuali. Este necesar ca sprijinul din partea statului sa fie destinat doar acelor actori din sectorul agricol care pot dovedi situatia de criza in mod transparent, cu documente contabile (facturi de cheltuieli, situatii contabile privind activitatea lunara, etc.). In aceasta perioada este necesara verificarea documentelor producatorilor membri (facturi emise/ file din carnetul de comercializare) pentru a preintampina incercari de a comercializa marfa evitand cooperativa, tocmai pentru a obtine aceste beneficii.

13.Sprijin din partea autoritatilor locale in vederea scutirii de la plata chiriilor pentru spatiile din piete daca in lunile astea nu au putut ajunge sa vanda si in vederea identificarii si punerii la dispozitia grupurilor de fermieri/cooperativelor de spatii de vanzare / depozitare in conditii avantajoase.

14.In contextul perioadei de tranzitie pana la accesarea PNS 2021-2027, pentru anii 2020-2022 cerem suplimentarea fondurilor pentru sM 4.1, 6.1, 6.2, 6.3, 6.4 din PNDR 2014-2020 si a sprijinului cuplat vegetal pentru sectorul sere-solarii, acest lucru fiind posibil prin notificarea pe care Romania o va face in lunaaugust a acestui an.

15.Prelungirea programului TOMATA pana pe data de 15 iulie avandu-se in vedere conditiile climatice dificile cu care s-au confruntat cultivatorii de tomate din spatii protejate, amplificata si de situatia COVID -19. Totodata aceasta masura ar conduce la valorificare ala maxim a investitiei in aceasta cultura oferind in piata, tomate romanesti o perioada mai lunga de timp, evitand-se prin aceasta aparitia fraudelor sau a implementarii unor procedee de maturare fortata a productiei care nu intotdeauna sunt in beneficiul consumatorului dar si la bugetul de stat prin valoarea adaugata pe lantul de comercializare. Am lega prin aceasta masura productia de tomate din spatii protejate cu cea de camp, creand continuitate in productie si mentinerea pietei cu produse autohtone, in defavoarea importurilor.

Masuri pe termen mediu si lung:

1. Sprijinirea cresterii suprafetelor de spatii protejate pentru extinderea perioadei in care actorii din sectorul agricol al legumelor au activitate economica, pentru cresterea si diversificarea ofertei de legume, pentru

8

cresterea perioadei in care legumele romanesti sunt disponibile pe piata dar si pentru a raspunde noilor schimbari climatice care in ultima perioada au cauzat pierderi importante cultivatorilor de legume.

Acest lucru trebuie facut in urma unei analize profunde, in care trebuie implicate cat mai multe parti ale lantului de comercializare, respectiv productie, depozitare, procesare. Este cunoscut faptul ca, din spatiile protejate din tara noastra se acopera doar 30% din necesarul de consum. Implementarea unui program national de reconversie in legumicultura asa cum s-a derulat si la viticultura si pomicultura care sa vizeze extinderea suprafetei de spatii protejate in Romania (sere, solarii) la peste 25.000 ha, stiindu-se ca Romania in prezent detine o suprafata sub 7.000 ha spatii protejate, iar in procent de peste 80% acestea sunt constructii arhaice cu structura din lemn care sunt afectate major de conditiile extreme de mediu aparute in ultima perioada.

Viitorul legumiculturii va fi in spatii protejate moderne, productia pe unitatea de suprafata este semnificativ mai mare fata de cea obtinuta in camp, de calitate superioara, poate fi produsa si valorificata o perioada mai lunga de timp. Productia poate fi sigura, mai bine protejata de conditiile climatice extreme, grindina, inghet, vanturi, etc.

Sprijinul poate fi acordat din viitorul Plan Strategic PAC.O suprafata minima de 3000 mp spatiu protejat modern(sera, solar) ar acorda independenta financiara unei familii, ar creste productia interna, ar scadea nevoia de import, ar creste valoarea adaugata si valoarea taxelor platite catre buget. Am putea crea locuri noi de munca in Romania, s-ar stopa emigrarea fortei de munca autohtone in alte tari.

2. Pentru evitare crearii unor surplusuri la anumite produse, in timp ce la altele ar putea exista un deficit major, e nevoie ca institutiile statului sa initieze discutii cu institutii din domeniul statisticii pentru a obtine date relevante despre preferintele de consum pentru fiecare produs legumicol pe perioade, in acelasi timp sa abordeze si directorii de achizitii din marile lanturi de retail. Discutiile cu acestia din urma, ar putea scuti autoritatile de cheltuieli inutile pentru obtinerea de informatii referitoare la consum. Date relevante pot fi obtinute de la administratiile pietelor, Directiilor agricole, dar si de la formele asociative din acest domeniu. Odata centralizate datele, autoritatile pot hotari in cunostinta de cauza, ce suprafete trebuie subventionate din fiecare cultura dar la final de an ministerul ar putea avea date reale privind cantitatile vandute din fiecare produs.

9

3. Continuarea crearii de spatii de colectare si depozitare pentru legume. Nevoia finantarii acestora a reiesit in contextul crizei actuale. Pe de o parte este necesar sa existe centre de colectare regionale pentru a putea centraliza si vinde productia de legume in mod organizat in cazul unor eventuale situatii de blocaj iar pe de alta parte, de existenta unor astfel de spatii depinde prelungirea sezonului si incheierea unor contracte cu lanturile de retail. Existenta unor centre de depozitare, ar face posibila pregatirea (sortarea/ ambalarea/ lotizarea, etc. ) produselor pentru a fi livrate in cantitati mai mari spre lanturile de retail. Sprijinul ar putea fi acordat din viitorul Plan strategic PAC prin intermediul formele asociativa din acest sector, care au deja experienta, contacte, know-how si contracte in acest sens. Aceste depozite pot fi amenajate in cadrul pietelor de en-gros regionale.

4. Continuarea sprijinirii investitiilor in unitati mici de procesare. Anual, se pierd cantitati mari de produse (produse abandonate in piete sau pe marginea drumului datorita preturilor derizorii primite sau tocate din cauza surplusului, retururilor calitative la de la platformele de retail etc), care prin procesare si comercializare ar contribui la sustenabilitatea cooperativelor/ grupurilor de producatori, ar aduce beneficii statului prin valoarea lor economica, ar rezolva problema surplusului legumelor pe piata si, in acelasi timp ar fi benefice pentru mediul inconjurator, de vreme ce cantitatile acestea nu mai ajung in final sa fie deseuri. Sprijinul ar trebui acordat tot din Planul Strategic PAC in principal formelor organizate care comercializeaza productia membrilor.

5. Instituirea unui mecanism de monitorizare a preturilor de comercializare. In acest moment in piete si magazine preturile au ajuns la un nivel greu de controlat, desi producatorii agricoli vand la preturi foarte mici. Practic sunt incurajati ”samsarii” de produse care gasesc tot felul de subterfugii pentru a achizitiona produse agricole la preturi derizorii si de a le comercializa la preturi triple sau mai mari.

6. Initierea unor campanii de promovare a produselor locale(romanesti), contribuind astfel la crearea si eficientizarea canalelor de marketing pentru produsele locale.

7. Incurajarea si promovarea comertului on-line prin intermediul careia comerciantii, firmele de catering, hoteluri sa poata comanda legume si fructe direct de la producatori – masura care are ca scop asigurarea vanzarii legumelor si fructelor proaspete, monitorizarea preturilor de vanzare de catre producatori, dar si de comercializare de catre comercianti.

8. Inventarierea la nivelul Directiilor Agricole si Primariilor a asociatiilor de producatori, a cooperativelor, societatilor comerciale, etc care sa preia si sa distribuie produsele vegetale obtinute in ferma,

10

entitati ce urmeaza a fi acreditate de catre Ministerul Agriculturii pentru comercializarea legumelor si fructelor, eliminand astfel intermediarii (samsarilor) din comertul cu legume-fructe si animale ce incearca sa speculeze in aceasta perioada.

9. Modificarea Legii 52/2011 privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri pentru ca zilierii sa beneficieze de protectie sociala, asigurare de sanatate si somaj tehnic.

10.Ar trebui de urgenta regandit statutul fortei de munca folosita predominant in agricultura, indiferent ca vorbim de zilieri, de persoane ocupate pe cont propriu in agricultura sau de lucratori familiali neremunerati implicati in agricultura de subzistenta. Ar trebui identificate masuri specifice adresate acestora, atat sub aspectul accesului la sistemul de protectie sociala, cat si sub aspectul unei surse minime de venit, ori acest lucru nu se poate face in contextul actual al Legii 52/2011, lege care trebuie modificata in regim de urgenta. Este important ca Romania sa-si pastreze si sa atraga forta de munca, in special cea intoarsa in tara in aceasta perioada. In ultimii ani au fost facute eforturi financiare semnificative pentru a determina intoarcerea romanilor plecati in afara tarii, este momentul sa valorificam intoarcerea lor in special in acest context.

11.Diseminarea de informatii si cresterea nivelului de cunoastere al producatorilor este esentiala. Un mod facil de a creste nivelul de cunoastere il poate reprezenta sistemul de invatamant, in mod deosebit cel al liceelor agro-industriale dar si revigorarea Consultantei agricole prin sprijinirea personalului si subventionarea activitatilor de trening si consiliere agricola.

12.Promovare prin mass-media a actiunilor, avantajelor si realizarilor producatorilor de legume si fructe din cooperative, asociatii, grupuri. Promovarea sa se realizeze mai ales de TVR, Radio Romania ACTUALITATI –, etc. Aceasta publicitate sa nu fie purtatoare de taxe.

13.Omologarea substantelor de protectie a plantelor recunoscute si acceptate de certificarea Global Gap. Multe din aceste produse sunt omologate in tarile vecine (Ungaria, Bulgaria), dau rezultate ff bune, dar nu pot fi folosite de catre producatorii romani datorita lipsei omologarii in Romania.

14.Publicarea pe site-ul ministerului a tuturor informatiilor/deciziilor de interes pentru fermieri.

15.Realizarea, la nivelul ministerului, a unei baze de date cu toate formele asociative din sectorul legumicol care sa cuprinda urmatoarele informatii:

16.Denumire,17.Adresa, date de contact

11

18.Forma de organizare (grup de producatori, cooperativa, asociatie..)19.Nr membri20.Suprafata cultivata/culturi21.Cifra de afaceri anuala22.Initierea unui control din partea Directiilor agricole la toate formele

asociative pentru a verifica daca sunt active sau nu.

Membrii ”Uniunea Salvati Taranul Roman” :

Federatia Sindicatelor Democratice din Agricultura – Tudor Dorobantu, presedinte

Federatia Nationala a Lucratorilor – Horatiu Raicu, Presedinte

Sindicatul Producatorilor Agricoli Olt – Ion Paunel, presedinte

Asociatia Legum Rom Fruct Sud vest Oltenia – Gogu Lucian, secretar General

Asociatia Femeilor din Mediul Rural Olt – Popa Simona, Presedinte

Uniunea de Ramura Nationala a Cooperativelor Horticole din Romania – Hort Integra – Anca Marcu, presedinte

Cooperativa Agricola Lunca Somesul Mic

Cooperativa Agricola Legume de Vidra- Lacatus Victor, presedinte

Cooperativa Agricola Legume de Glodeanu Sarat – Claudiu Breazu , presedinte

Cooperativa Agricola Rosiori de Ialomita – Valentin Cristea, presedinte

Cooperativa Agricola Ialomiteana – Roxana Rosculet, presedinte

Federatia Uniunea Producatorilor Agricoli si Organizatiilor Interprofesionale

Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultura,

Floricultura, Plante Aromatice Buzau – Costel Vanatoru

12

INDUSTRIE ALIMENTARA

MADR A APROBAT NOI REGLEMENTĂRI FITOSANITARE PENTRU PRODUSE VEGETALE! Agroinfo 05 august 2020

COMUNICAT. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a aprobat „Ordinul privind aprobarea listei utilizărilor minore în România”, acesta fiind publicat în Monitorul Oficial al României nr. 672 din 29 iulie 2020.

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor de protecție a plantelor și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului, utilizările minore înseamnă utilizarea produselor de protecție a plantelor pe plante sau produse vegetale care nu sunt cultivate pe scară largă(ex. culturi de afin, mur, etc.) sau sunt cultivate pe scară largă, pentru a face față unei necesități fitosanitare cu caracter excepțional (ex.boli şi dăunători care apar rar în culturi de grâu, porumb, etc.).

Aceste utilizări ale produselor de protecție a plantelor pe plante sau produse vegetale fără răspândire largă care au o valoare economică ridicată pentru fermieri, dar care pot avea un interes economic scăzut pentru industria produselor fitosanitare, s-au reflectat în lipsa produselor fitosanitare autorizate pe piață pentru acest tip de culturi. În timp, lipsa acestor produse de protecție a plantelor autorizate pentru utilizări minore a avut ca efect compromiterea culturii sau a producției prin folosirea de produse neadecvate sau chiar utilizarea ilegală a unor produse de protecție a plantelor neautorizate.

Aprobarea acestui act normativ facilitează autorizarea produselor de protecție a plantelor pentru utilizări minore venind în sprijinul fermierilor români prin furnizarea de mijloace de gestionare a bolilor şi dăunătorilor pentru a produce şi a menține o rezervă sigură şi stabilă a producției agricole precum şi pentru gestionarea mai bună a rezistenței culturilor la boli şi dăunători.

Pentru a se ține cont de progresul cercetării şi al dezvoltării în agricultură şi de apariţia de noi boli sau dăunători, lista utilizărilor minore în România va fi actualizată la fiecare cinci ani sau ori de câte ori se impune îmbunătăţirea acesteia, precizează comunicatul MADR transmis pentru AGROINFO.

Studiu: aproape jumatate din tinerii romani prefera produsele de provenienta locala august 5, 2020

13

Tinerii romani pun tot mai mult pret pe provenienta alimentelor pe care le cumpara iar, pentru 46% dintre acestia, provenienta locala a produselor reprezinta un factor care ii determina sa le achizitioneze, conform unui studiu Insights PulseZ.

Cu toate ca, 46% din tineri prefera sa cumpere produse autohtone, pentru 5% dintre tineri acest criteriu conteaza foarte putin, in timp ce, pentru 18%, acest criteriu conteaza putin.

In schimb, produsele eco friendly conteaza pentru 68% dintre tineri atunci cand decid sa achizitioneze un produs. Totusi, pentru 4% din tineri acest criteriu conteaza foarte putin, pe cand pentru 18% conteaza putin, iar 10% au raspuns ca acest aspect le este indiferent atunci cand cumpara un produs.

In perioada starii de urgenta, tinerii romani au achizitionat mai multe produse sanitare si produse de ingrijire personala, dar si cursuri online si dulciuri.

Totodata, in perioada mentionata, tinerii romani au renuntat la achizitionarea unor pachete de calatorii, dar si la echipamente sportive si produse IT&C. De asemenea, studiul arata faptul ca tinerii vor achizitiona mai mult din online decat din offline, astfel ca 1 din 3 tineri intentioneaza sa isi faca cumparaturile online.

Totusi, 62% dintre respondenti au spus ca in perioada urmatoare vor cumpara in mod echilibrat atat din online cat si din offline.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

România, printre ţările UE cu creşterea cea mai mare a vânzărilor cu amănuntul în iunie . 05 aug, 2020 | Agerpres

Volumul comerţului cu amănuntul în Uniunea Europeană a crescut în iunie cu 5,2%, comparativ cu luna precedentă, în tip ce în zona euro avansul a fost de 5,7%, pe fondul atenuării restricţiilor introduse pentru a opri răspândirea pandemiei de coronavirus (COVID-19), arată datele publicate miercuri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) citate de Agerpres

În mai, volumul comerţului cu amănuntul a crescut cu 20,3% în zona euro şi cu 18,3% în UE, ceea ce înseamnă că în ambele zone comerţul cu amănuntul a revenit la nivelul din februarie 2020, înainte de introducerea restricţiilor. În UE, vânzările de combustibili auto au crescut cu 16,9% în iunie, comparativ cu luna precedentă, cele de produse non-alimentare au urcat cu 10,6%, în

14

timp ce vânzările de alimente, băuturi şi tutun au scăzut cu 2,2%. În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cea mai mare creştere a volumului comerţului cu amănuntul în iunie, comparativ cu luna precedentă, s-a înregistrat în Irlanda (21,9%), Spania (16,5%), Italia (13,8%), Franţa şi Luxemburg (ambele cu 9,4%), Slovacia (9,3%) şi România (6,3%), singurele scăderi fiind în Austria (minus 2,5%) şi Germania (minus 1,6%).

În iunie, comparativ cu perioada similară din 2019, volumul comerţului cu amănuntul a urcat cu 1,3% în zona euro şi în Uniunea Europeană. În UE, vânzările de produse non-alimentare au crescut cu 4,2%, cele de alimente, băuturi şi tutun cu 0,7%, în timp ce vânzările de combustibili auto au scăzut cu 12,7%. În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cea mai mare creştere a volumului comerţului cu amănuntul în iunie, comparativ cu perioada similară din 2019, s-a înregistrat în Irlanda (10,2%), Estonia (6,6%) şi Danemarca (6,5%), iar cel mai semnificativ declin în Bulgaria (minus 18,1%), Malta (minus 8,4%) şi Luxemburg (minus 7,7%). România a raportat o creştere de 2,1% în iunie, comparativ cu perioada similară din 2019, după un declin de 4,2% în mai.

Bogdan Georgescu – vicecampionul mondial la prăjit cafea, lansează propriul magazin dedicat cafelei de specialitate On aug. 5, 2020

MABÓ Coffee este noul magazin online de cafea lansat pe piața e-commerce din România, fiind fondat de Bogdan Georgescu, vicecampion mondial la prăjit cafea. MABÓ și-a propus să ofere o cafea de cea mai bună calitate tuturor iubitorilor de cafea, iar la originea acestui concept stau Marius Beju și Bogdan Georgescu, ambii pasionați de cafea.

Denumirea MABÓ vine de la numele celor doi antreprenori Marius Beju și Bogdan Georgescu. Marius Beju provine dintr-un mediu artistic, în timp ce Bogdan are un background tehnic, fiind inginer cu experiență în zona de vânzări de echipamente IT; pasiunea pentru cafea de calitate i-a unit și ajutat să construiască acest business.

15

‘’Eu am învățat de la Bogdan ce înseamnă o cafea bună, până atunci aceasta fiind doar o băutură consumată într-un moment de socializare. Percepția mea despre cafea era că trebuie mereu să  fie amară, greu de băut fără suficient zahăr. Am descoperit o lume fascinantă, sunt atâtea variabile care pot influența cafeaua care ajunge în ceașcă, este știință pură și trebuie respectate mai multe aspecte. Bogdan este foarte riguros, fiind uneori foarte dificil să lucrezi cu el dat fiind faptul că este un perfecționist, pentru că la MABÓ calitatea e mereu pe primul plan’’, ne-a declarat Marius Beju, co-fondator MABÓ Coffee.

Bogdan Georgescu a devenit vicecampion mondial la prăjit cafea la ediția din 2019 a World Coffee Roasting Championship. La acest campionat au participat 23 de țări, cel mai mare număr de țări participante din istoria concursului, podiumul fiind completat de doi concurenți din Rusia, respectiv Polonia.

’’Înainte să deschidem oficial prăjitoria au venit clienții către noi deoarece voiau să încerce cafeaua prăjită de „campion”. A durat ceva până am avut toate autorizațiile de funcționare, iar pentru că întrebarea ’’când bem și noi o cafea de la tine?’’, era zilnic pe buzele multor pasionați de cafea, am decis să deschidem un mic coffee shop, pe strada Vulturilor, nr. 31, București, în aceeași locație unde prăjim cafeaua’’, ne-a spus Bogdan Georgescu, co-fondatorul MABÓ Coffee.

Cu toate că sunt la început, cafeaua de la MABÓ se regăsește deja în aproximativ 60 de cafenele din România și din străinătate.

’’Sunt mulți oameni care nu ne știu încă bine, poate că au auzit de MABÓ și sigur își aduc aminte de personajul funky de pe eticheta pungilor de cafea’’, ne-a declarat vicecampionul Bogdan Georgescu.

MABÓ Coffee este o prăjitorie de cafea & coffee shop, născut din dorința de a oferi cafeaua de cea mai bună calitate, iar cafeaua atent selectată de MABÓ provine din loturi care confirmă cele mai înalte standarde ale cafelei de specialitate.  În magazinul online MABÓ Coffee se regăsește o varietate de cafele de specialitate proaspăt prăjite din Etiopia, Columbia, Rwanda, Kenya, Brazilia sau Peru.

16

Daniel Mischie, HORA: Nu se poate relansare economică fără industria ospitalității! HoReCa – 5,1% din PIB! Lefter Angelica 5 august 2020

Industria HoReCa la pământ din cauza restricțiilor impuse de pandemia cu noul coronavirus! Nici viitorul nu sună prea bine, după ce prim-ministrul Ludovic Orban a discutat cu reprezentanții industriei și au ajuns la concluzia că restaurantele nu se pot deschide, potrivit Digi24.

Singura asigurare primită este că restaurantele se vor deschide în interior când va scădea numărul de infectări, după cum a declarat liderul Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA), Daniel Mischie. Mai mult, acesta a făcut apel către toți agenții economici și populație pentru a respecta măsurile impuse de guvern și a menționat că industria ospitalității este acum într-o situație critică.

“Din calculele noastre, HoReCa reprezintă 5,1% din PIB, deci nu poate fi vorba de relansare economică fără această industrie. Am prezentat prim-ministrului și precedentul european, adică ceea ce se întâmplă în toate țările europene, țări în care restaurantele sunt deschise și în care numărul de infectați COVID-19 este mult mai mic decât în România. Deci, astăzi, prim-ministrul trebuie să ia o măsură pentru redeschiderea restaurantelor pentru că nu există nicio corelație între numărul de infecții și funcționarea

17

restaurantelor. Această funcționare, evident că trebuie să aibă loc cu anumite restricții”, a precizat Daniel Mischie.

Totodată, liderul HORA crede că industria de restaurante și hotelui este aproape de terapie intensivă.

”Industria de HoReCa e aproape de ATI. În momentul de față toate rezervele și toată disponibilitatea operatorilor economici au ajuns la sfârșit, nu mai există resurse pentru a susține această industrie”.

De asemenea, Daniel Mischie a precizat că în momentul de față prim-ministrul nu este dispus la o discuție pentru deschiderea restaurantelor în interior având în vedere numărul mare de infecții și și-a prezentat disponibilitatea ca în momentul în care acest număr va avea un alt traseu, să fie reluată discuția.

”Nu a existat o discuție la cifre, cât ar trebui să fie numărul de cazuri, s-a discutat din punct de vedere al trendului. A fost o discuție și din punct de vedere al granturilor, ele au fost votate de către Guvern, așteptăm să iasă normele. Este o discuție din punct de vedere al firmelor afiliate, celor care dețin mai multe restaurante care nu s ecalifică pentru o parte din aceste granturi și avem promisiunea prim-ministrului că va discuta cu ministrul Fondurilor Europene, dnul Boloș, pentru a găsi o soluție în acest sens. Primii bani sunt prognozați să ajungă la începutul lunii septembrie în industrie și nu sunt prevăzute noi restricții pentru HoReCa la nivel central, ele pot fi stabilite de la nivel local”, a mai spus liderul HORA.

Daniel Mischie a răspuns direct la întrebarea jurnaliștilor ”dacă se gândesc reprezentanții HoReCa și la proteste”, că a preferat să se poziționeze față de autorități la nivel de partener de discuție și nu sunt luate în calcul deocamdată astfel de mișcări. Totodată a făcut un apel către toți operatorii din industrie și către clienți să respecte regulile impuse de Guvern.

Primul automat cu mancare calda din Iasi 5 august 2020, Daria Diaconiuc La Iasi va funcționa primul automat cu mâncare caldă din Iași. Acesta este amplasat la etajul I al unei cladiri de birouri din cartierul Nicolina. Ideea aparține lui Ștefan Petrea, fost absolvent al Liceului de Informatică Grigore Moisil din Iași și care a avut o firmă de IT.

 Ștefan este implicat în mai multe proiecte, iar acum se ocupă de lansarea oficială de pe 10 august.

18

 Tânărul spune că automatul cu mâncare caldă va fi alimentat zilnic până la ora 11.00 și va fi realimentat ori de câte ori va fi nevoie. Tot el a discutat cu un bucătar care va face mâncarea. 

„Așteptăm și idei de feluri de mâncare și transmit bucătarului. Eu am lucrat la soft și am discutat unde se poate amplasa automatul. Pentru acest proiect am lucrat 2 ani. Voi mai discuta și cu alte clădiri de birouri pentru alte automate”, mai spune Ștefan.

 Site-ul aplicației se numește Self Eat si poate fi accesat la următorul link: selfeat.ro. Prin intermediul acestei platforme, o persoană poate afla cum se procedează pas cu pas pentru a beneficia de mâncare caldă din automatele amplaste în spații publice.

 Totul este făcut de Ștefan care a investit 10.000 de euro în proiectul care este unic în Iași. Acestea sunt dotate cu:

Sistem de încălzire: Automatele beneficiază de un sistem care păstrează mâncarea caldă la temperaturi de până la 70°C.

Calitate înaltă: Întraga structură metalică este realizată din inox pentru a putea asigura o bună păstrare a mâncării în privința igienei.

Rapid: Procesul de comandare a mâncării prin intermediul platformei (2 secunde) înlătură timpul de așteptare la cozi, pentru ca tu să te poți bucura de masa caldă.

DIVERSE

Incendiu la un adapost de animale. Focul pus intentionat! 5 august 2020

A fost noapte albă pentru pompierii din Buzău. Un apel la 112 anunța un incendiu de proporții la un adăpost de animale din localitatea Costești. Flăcările au cuprins și o cantitate uriașă de furaje, astfel că intervenția a fost

19

destul de dificilă, dar prioritatea a fost salvarea animalelor. După cinci ore, flăcările au fost stinse. La finalul intervenției, pompierii au stabilit că focul a fost pus de o persoană rău intenționată.

https://youtu.be/ADMSiT9cRXM

UNIUNEA EUROPEANA

R MOLDOVA

BOALA CARE AMENINȚĂ FERMELE DE ANIMALE! Agroinfo 05 august 2020

FOCARE DE RABIE LA VACI, CONFIRMATE! Focar de rabie la vaci confirmat în nordul Republicii Moldova, în municipiul Bălți și în raionul Florești, anunță Radio Chișinău. Pericolul este ca boala să fie adusă în România de animalele sălbatice. Boala este o amenințare mai ales pentru fermele de animale situate la granița cu Republica Moldova.

Centrul Republican de Diagnostic Veterinar din Republica Moldova anunță că rabia a fost depistată la două vaci în municipiul Bălți și în raionul Florești, unde a mai fost confirmat un caz de rabie la un câine. Cadavrele animalelor diagnosticate cu rabie au fost incinerate, iar cenușa a fost îngropată. În localitățile în care au fost confirmate focarele de rabie la animale au fost instituite măsuri de carantină pe o perioadă de două luni, timp în care urmează să fie întreprinse activități de control și de eradicare a focarelor de boală.

Totodată, a fost demarată vaccinarea de urgență a câinilor și pisicil or, inclusiv și a animalelor de valoare economică (bovine, porcine, ovine, caprine, cabaline), precum și monitorizarea stării clinice a acestora, precizează Radio Chișinău.

20

DOSAR

Agricultura ca „dream job”. O perspectiva subiectiva 5 august 2020

Am fost crescut la oraş şi toată copilăria mi-am petrecut-o pe asfaltul unui oraş mare, cu părinţi care plecau la muncă la 9 şi se întorceau la 5. Vă întrebaţi cum de am trecut de la acest peisaj urban la agricultură ? Răspunsul este foarte simplu: pentru că agricultura a fost şi este „my dream job“.

Acum e rândul meu să vă întreb: de ce sunteţi aşa de puţini voi cei care alegeţi agricultura ca meserie? De ce atât de puţini tineri se gândesc la agricultură ca la o meserie full-time, sau part-time, ca angajaţi sau antreprenori sau măcar ca hobby? Care ar fi motivele pentru care nu aţi alege să vă conectaţi cu pământul, cu hrana şi cu bucuria unei munci pline de adrenalină?

Când toată lumea îşi doreşte confortul marilor oraşe, cu mall-urile, restaurantele, efervescenţa culturală şi facilităţile lor, e greu să pledezi pentru întoarcerea la pământ şi la munca acestuia.

Cred că tinerii ar trebui să fie ajutaţi să-şi schimbe perspectiva, să fie învăţaţi să iubească o meserie atât de veche şi de interesantă, căreia eu îi sunt fidel şi pe care aş recomanda-o şi copiilor mei. Ce ar trebui să se schimbe pentru ca tinerii să aleagă agricultura ca profesie? Ar trebui ca cineva să le schimbe perspectiva.

Agricultura ca „dream job”. Trebuie să înţelegem că agricultura este una din cele mai relevante activităţi umane, cu adevărat locală, dar cu impact global. Când un fermier ară pământul sau culege recolta poate părea un eveniment minor. Dar gesturile acestea simple pot avea un impact pe plan naţional şi chiar global. Vremea nefavorabilă, managementul ineficient, slaba utilizare a tehnologiei, toate pot afecta o fermă de familie. Dar pe o scară mai mare astfel de slăbiciuni cumulate pot provoca crize alimentare sau pot avea un impact global asupra preţurilor şi rezervelor de alimente.

Oricât ar părea de ciudat, performanţa unui fermier depăşeşte ca semnificaţie graniţele familiei şi businessului lui deoarece hrana este o marfă tranzacţionată pe plan global. La o scară mai mică, veniturile provenite din agricultura de familie sunt vitale pentru două treimi din populaţia globului. Pe o scară mai mare, necesarul de hrană pentru şapte miliarde de oameni de pe planetă – care vor deveni 9,6 miliarde în următorii 30 de ani – plasează agricultura într-o zonă strategică, mai ales într-o situaţie de criză cum este cea pe care o trăim acum. În consecinţă, suntem obligaţi să creştem

21

producţia, să optimizăm distribuţia, să dimensionăm producţia în funcţie de schimbările sociale sau sanitare la care suntem martori (urbanizarea agresivă, pandemie etc.) într-un efort de a ne transforma într-o familie globală, care se mişcă coerent şi în aceeaşi direcţie.

În acest efort fiecare fermier e relevant! Dar eforturile individuale nu sunt suficiente: este nevoie de politici vizionare, determinare, planificare şi aport tehnologic masiv pentru a susţine această perspectivă. 

Trebuie să înţelegem că agricultura înseamnă aport masiv de tehnologie

Tehnologia a schimbat mult agricultura în ultimii 20 de ani, prin reducerea costurilor, creşterea eficienţei şi diminuarea implicării factorului uman. Agricultura înseamnă  biologie, chimie, inginerie, eficienţă energetică, marketing, logistică, lanţuri de aprovizionare, bani, comerţ internaţional şi politică. Şi toate sunt guvernate de tehnologie, într-un perpetuum mobile ameţitor. Dacă te interesează să faci parte dintre cei care hrănesc lumea şi eşti interesat de ştiinţă şi tehnologie, atunci agricultura este meseria potrivită pentru tine.  

Trebuie să înţelegem că agricultura este o industrie în creştere, care poate furniza un număr mare de joburi foarte motivante

Populaţia globului este în creştere, are nevoie de mâncare, iar exigenţele sale alimentare sunt tot mai sofisticate. Multe industrii pot avea căderi sau pot chiar dispărea în perioade de criză. În acest peisaj, industria alimentară şi agricultura sunt mult mai stabile, dar şi mai dinamice, fiind obligate constant să se autodepăşească. Dinamismul acestor industrii face ca nevoia de forţă de muncă din ce în ce mai calificată să fie în creştere, iar opţiunile profesionale devin nelimitate. Peste tot în lume agricultura are o problemă de imagine. Din perspectiva unui tânăr agricultura nu este un subiect ”cool”. Cei mai mulţi privesc agricultura ca pe o activitate solicitantă fizic, care aduce bani puţini, nu îţi dă acces la o carieră în adevăratul sens al cuvântului şi care nu este o profesie – vedetă în revistele de business.

Trebuie să înţelegem că agricultura este nu doar o profesie, ci şi un stil de viaţă

Chiar dacă munca te ţine cu orele în faţa calculatorului, în agricultură ai ocazia unică să imersezi în natură. Pe măsură ce societatea se schimbă şi devine mai ”verde”, vei fi obligat să îţi însuşeşti schimbarea în mod organic, să îţi pese de mediu, de natură şi de sustenabilitate. Ca profesionist în agricultură, cererea mai mare de hrană, în termeni de cantitate şi calitate, te va obliga să îţi schimbi felul de a gândi, devenind mai rezilient. În

22

concluzie, mai poate agricultura să fie un domeniu atractiv pentru tinerii care îşi doresc o carieră de succes? Eu cred cu tărie că da, luând în considerare toate argumentele de mai sus. Ceilalţi fermieri, oamenii de afaceri, decidenţii politici şi profesorii ar trebui să promoveze ideea că a lucra în agricultură reprezintă o profesie stimulantă din punct de vedere intelectual şi motivantă financiar. Agricultura e ”cool” dacă o priveşti din perspectiva corectă. Cauţi o profesie care să te împlinească, o profesie relevantă pe plan local şi global? În locul tău m-aş uita mai atent în farfurie.  Dacă am reuşit să-ţi schimb perspectiva asupra agriculturii, dacă am reuşit să te conving că este un ”dream job”, cred că am făcut un pas important înainte. Mai rămâne doar să te înarmezi cu multă răbdare şi determinare pentru a înfrunta şi problemele. Dar despre acestea discutăm altă dată.

* * *

Prinţul Charles promovează turismul românesc: „O ţară uimitor de diversă. Ocupă un loc deosebit în inima mea“ VIDEO 5 august 2020, 14:11 de Adelina Mărăcine

Prinţul Charles promovează turismul românesc: „O ţară uimitor de diversă. Ocupă un loc deosebit în inima mea“

https://adevarul.ro/entertainment/celebritati/printul-charles-promoveaza-turismul-romanesc-o-tara-uimitor-diversa-ocupa-loc-deosebit-inima-mea-video-1_5f2a92ea5163ec4271aff372/index.html

23

Prinţul Charles promovează turismul românesc şi, într-un nou film publicat pe reţelele de socializare, el recomandă petrecerea vacanţelor în ţară, „acest colţ unic în Europa“, scrie news.ro.

„De la prima vizită, în urmă cu peste 20 de ani, am ajuns să cunosc şi să apreciez atât de multe în România“, spune moştenitorul coroanei britanice. El vorbeşte despre moştenirea istorică, biodiversitate, colecţiile muzeelor din Bucureşti şi spune că sunt multe locuri din România pe care vrea să le exploreze.

„România este o ţară uimitor de diversă. O atât de bogată diversitate naturală şi culturală sub acelaşi drapel e remarcabilă şi este una dintre caracteristicile care fac din România acest colţ unic în Europa“.

În contextul actual, mai spune prinţul Charles, turismul a fost grav afectat. „Timpul petrecut acasă oferă nenumărate ocazii minunate de a explora şi descoperi. Acum este momentul ideal să ne redescoperim rădăcinile şi să refacem legătura cu moştenirea noastră (...) România ocupă un loc deosebit în inima mea. Îl număr printre strămoşii mei pe Vlad Ţepeş, ceea ce ar putea explica de ce, de fiecare dată când vin în vizită, o parte din mine se simte acasă”. În final, el a asigurat că va face tot posibilul să pledeze pentru importanţa protejării şi sărbătoririi comorilor unice ale României. „Îi încurajez pe toţi românii să redescopere bogăţiile de necrezut care se află între graniţele admirabilei voastre ţări.“

* * *

Chinezii mută o fabrică de electrocasnice din Franţa în România şi angajează 700 de persoane. Unde va fi amplasată şi ce va produce 5 august 2020, 09:18 de Afrodita Cicovschi

Chinezii mută o fabrică de electrocasnice din Franţa în România şi angajează 700 de persoane.

24

Unde va fi amplasată şi ce va produce

Cea mai mare companie producătoare de electrocasnice din China şi unul dintre cei mai mari producători pe această nişă din lume, vor să desfiinţeze fabrica de cuptoare Rosières din Franţa şi să deschidă o alta în România, scrie profit.ro.

Chinezii de la Haier pregătesc în România o fabrică de frigidere, pe o suprafaţă de 10 hectare din parcul industrial din comuna Ariceştii Rahtivani (Prahova), unde au promis o investiţie de aproximativ 50 de milioane de euro şi peste 700 de noi locuri de muncă, scrie profit.ro. Fabrica ar urma să fie finalizată cel târziu la începutul anului viitor. Acum, decizia conglomeratului chinez este ca tot atunci, în 2021, să oprească liniile de asamblare a cuptoarelor Rosières din comuna Lunery, departamentul francez Cher, şi să mute fabricarea în România, notează publicaţia, precizând că cei 72 de angajaţi din Franţa vor fi concediaţi.

În primăvara acestui an, primarul comunei Ariceştii Rahtivani spunea că amprenta la sol a halelor va fi de 6 ha. „Un consorţiu din China a decis să facă o investiţie pe o suprafaţă de 100 de mii de metri pătraţi, asta înseamnă 10 hectare, unde vor construi hale pe o amprentă la sol de circa 6 hectare, urmând a dezvolta aici o fabrică de producere a frigiderelor. Vor crea un număr de locuri de muncă cuprins între 700 – 750, asta în mod direct”, a afirmat Alexandru Cristea, primarul localităţii Ariceştii Rahtivani.

* * *

Legătura dintre Brâncuşi şi un spectaculos nou soi românesc de dovleac, recomandat diabeticilor 5 august 2020, 05:59 de Iulian Bunila

Foto Iulian Bunilă

Legătura dintre Brâncuşi şi un spectaculos nou soi românesc de dovleac, recomandat diabeticilor

Dovleacul are numeroase proprietăţi medicinale Dovleacul Brâncuşi, o legumă cu o formă ciudată, dar foarte sănătoasă, creşte din acest an printre minunăţiile create în serele Staţiunii de cercetare pentru legumicultură Buzău. Această legume stranie este un soi nou de dovleac, creat de echipa cercetătorului Costel Vânătoru. Este recomandat diabeticilor.

25

În viitorul apropiat, vom cumpăra din pieţe legume cu forme, gusturi şi arome dintre cele mai ciudate. Sunt cultivate în serele Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău, care are tradiţie în realizarea unor hibrizi de legume, prin amestecul unor soiuri autohtone cu plante aduse din alte părţi ale lumii.

Printre noile creaţii se află şi un dovleac cu multiple întrebuinţări, pe care cercetătorii buzoieni l-au omologat sub denumirea Brâncuşi.

”I-am pus numele Brâncuşi pentru că ne-am gândit la simbolul artei româneşti şi universale, la cel care a introdus stilizarea în artă şi ne-am gândit că numai el ar fi fost în stare să creeze o formă aşa deosebită. Am vrut să aducem în atenţia românilor marele artist al neamului nostru care ne-a făcut cunoscuţi în toată lumea”, declară cercetătorul Costel Vânătoru. Este al doilea soi de Momordica Charandia obţinut la Staţiunea de Cercetare Legumicolă şi înscris în catalogul oficial, după Rodeo.

”Dovleacul Brâncuşi are un fruct distinct, diferit faţă de primul soi. Când este imatur este alb iar când ajunge la maturitate se transformă în portocaliu şi creează o uşoară explozie care aruncă seminţe în jurul plantei”, spune Costel Vânătoru.

Specialistul Staţiunii de Cercetare spune că dovleacul Brâncuşi are potenţial uriaş de producţie, fructul ajungând la greutăţi mari, chiar de un kilogram. ”Vorbim de o plantă cu multiple întrebuinţări. Este plantă medicinală şi plantă alimentară. Este apreciat foarte mult ca plantă medicinală, fiind denumit şi insulina vegetală, destinat bolnavilor de diabet. Din el se fac pastile pe care le găsim în farmacie şi diverse preparate pentru diabetici şi pentru cei cu colesterolul mare”, declară Vânătoru. Despre noul soi de dovleac realizat de cercetătorii buzoieni s-a dus de mult vestea, iar în ţară sunt deja legumicultori care au început să ceară seminţe.

* * *

26

USAMV Iaşi - Centru de cercetări avansate pentru boli emergente, zoonoze şi siguranţă alimentară Miercuri, 05 August 2020

La Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași va exista un Centru regional de cercetări avansate pentru boli emergente, zoonoze și siguranță alimentară, acronim ROVETEMERG, valoarea totală a investițiilor fiind de aproape 9 milioane de euro, declară reprezentanții USAMV.

Centrul va avea o utilitate deosebită pentru regiunea de Nord-Est și nu numai deoarece vor putea fi diagnosticate și cercetate unele dintre cele mai periculoase boli care afectează animalele, dar și cele transmisibile la oameni, în special cele produse de virusuri, explică cei de la universitatea ieșeană. Managerul proiectului, prof. univ. dr. Gheorghe Săvuţa, a declarat că valoarea totală a investiţiilor este de aproape nouă milioane de euro.

„Centrul va avea o utilitate deosebită pentru Regiunea de Nord-Est şi nu numai deoarece vor putea fi diagnosticate şi cercetate unele dintre cele mai periculoase boli care afectează animalele, dar şi cele transmisibile la oameni, în special cele produse de virusuri. Scopul acestui proiect este de a dezvolta un Centru regional de cercetare avansată capabil să efectueze cercetare interdisciplinară, aplicată şi experimentală, privind microorganismele înalt patogene cu potenţial de răspândire în masă, bolile infecţioase (re-)emergente şi rare, rezistenţa microbiană la medicamente, siguranţa microbiologică a alimentelor, rezultatele obţinute având menirea de a îmbunătăţi sănătatea animalelor, a omului şi mediului, în spiritul conceptului One Health“, a spus managerul de proiect.

Obiectivele generale ale proiectului ROVETEMERG sunt creşterea capacităţii de cercetare-dezvoltare şi de transfer de cunoştinţe şi creşterea calităţii şi eficienţei activităţii de CDI a USAMV Iaşi.

„Misiunea noastră va fi de a răspunde la problemele globale de sănătate care apar la interfaţa om-animal-mediu-alimente, prin colaborare cu parteneri

27

regionali şi internaţionali. Proiectul este foarte important, mai ales acum, în contextul pandemiei de COVID-19, dar şi fiindcă regiunea noastră a fost şi este afectată de boli transmisibile care au cauzat pierderi mari în rândul păsărilor şi animalelor, precum pesta porcină africană, unele periculoase şi pentru om, cum este de exemplu gripa aviară. Estimăm că acest centru va putea fi pregătit să funcţioneze până la sfârşitul anului 2021“, a mai adăugat prof. univ. dr. Gheorghe Săvuţa.

Acesta a mai adăugat că proiectul este cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020. Beatrice Alexandra MODIGA

* * *

Prima medie de 10 la bacalaureat obținută la un liceu cu profil agricol! Miercuri, 05 August 2020 10:28

Anul acesta consemnăm o premieră în învățământul liceal agricol: prima medie generală 10 obținută la examenul de bacalaureat! Performanța aparține unui absolvent de la Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu“ Podu Iloaiei, din județul Iași. De altfel, această unitate de învățământ are și cea mai mare rată de promovare din țară, 62,92%. Dar, chiar și cu această reușită, niciun liceu agricol n-a atins media de promovabilitate înregistrată la nivel național în sesiunea din iunie, de 64,5%!

În comparație cu 2019, când revista noastră a analizat 78 de unități de învățământ cu clase de agricultură din întreaga țară, anul acesta ne-am

28

rezumat la cele 57 (inițial au fost 58) de colegii și licee selectate și preluate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale spre cofinanțare.  În 2020, la nivel național, rata de promovare în prima sesiune a examenului de bacalaureat, după soluționarea contestațiilor, fără etapa specială, a fost de 64,5%, cea mai mică din ultimii șase ani. Rezultatul mai slab a fost pus pe seama condițiilor speciale în care s-au desfășurat cursurile, după ce școlile au fost închise din luna martie din cauza pandemiei de coronavirus. De asemenea, e necesar să consemnăm și rata mare de neprezentare la examen, fie că vorbim despre elevi din generația actuală, fie de absolvenți din anii trecuți.

Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu“ din Podu Iloaiei-Iași, cel mai bun din țară

În învățământul agricol, doar trei licee au reușit să obțină o rată de promovare, calculată la numãrul de elevi prezenți în sală, și nu la numărul de candidați inițial înscriși la examen, mai mare de 50%.

Cea mai bună școală agrară este Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu“ Podu Iloaiei, din Iași. De altfel, unitatea s-a clasat pe poziții fruntașe și anul trecut, cu o promovabilitate însă mai mică, de 51,38%. În acest an liceul se poate mândri și cu prima medie de 10 la bacalaureat obținută la o școală de agricultură, performanță cu care învățământul de profil nu s-a mai întâlnit poate de zeci de ani. Următoarele două școli meritorii provin din Galați și Sibiu.

Multe medii mari la școlile din Moldova și Transilvania

Pentru următoarea grupă, de unități cu promovabilitate cuprinsă între 40 și 49,99%, trebuie să facem o remarcă, valabilă și pentru celelalte trei școli despre care am pomenit anterior: cu excepția Liceului Tehnologic „Gh. K. Constantinescu“ din Brăila, toate sunt din Moldova și Transilvania (inclusiv Banat), ceea ce face o concluzie a noastră mai veche valabilă, și anume că în aceste regiuni istorice învățământul agricol este luat mult mai în serios decât în restul țării. O dovadă în plus, cu mici excepții (Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza“ din Ciumbrud, Alba), o reprezintă și mediile mari obținute de cei mai buni elevi ai acestor unități școlare. De altfel, în toată țara sunt 17 medii generale de peste 9,00 și 15 mai mari de nota 8,00, trecute

29

de noi la rubrica „cea mai mare medie“, înțelegând că aici sunt evidențiați șefii de promoție din fiecare liceu. Referitor la școala din Ciumbrud, consemnăm un salt spectaculos față de anul trecut, când rata de promovare s-a oprit la 20%, iar anul acesta procentul s-a dublat (44,44%). La fel stau lucrurile și-n cazul Liceului Tehnologic „Ștefan Manciulea“ Blaj, care a urcat de la 23,63% în 2019, la 48,71% în 2020 sau la Colegiul „Emil Negruțiu“ Turda, care a obținut procentaj dublu (22,22%, anul trecut, față de 47,91%, în 2020). Aceeași remarcă și pentru Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ Iași (30% în 2019) sau Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir“ Huși (29,37%, în 2019).

O remarcă specială pentru un liceu de la... țară!

În accepțiunea noastră, liceele cu o rată de promovare cuprinsă între 30,00 și 39,99% sunt școli unde există potențial de creștere. Întâmplător sau nu și aici predomină unitățile din Moldova și Transilvania. Fac excepție Liceul „Gh. I. Șișești“, din Valea Călugărească – Prahova și Liceul Tehnologic „Constantin Dobrescu“ din Curtea de Argeș – Argeș, primul reușind o creștere de aproape 15 procente față de anul trecut (2019, promovabilitate de 14,63%; 2020, promovabilitate de 31,74%). De remarcat mediile foarte bune obținute la cinci din cele șapte școli din această grupă, cu o notă specială pentru Liceul „Demostene Botez“, din Trușești un sătuc „uitat“ de lume, la jumătatea distanței dintre Botoșani și Prut, unde cel mai bun elev a fost notat cu 9,96!

30

Regretabil că se poate numi șef de promoție un elev din Smeeni, Buzău, cu nota 6,98!

Singura constantă din această serie de 14 școli, cu rată de promovare cuprinsă între 20 și 29,99%, o reprezintă Liceul Tehnologic nr. 1 Valea lui Mihai, din Bihor, care a înregistrat cam aceeași promovabilitate în ultimii ani: 26,53%, în 2018; 23,07%, în 2019; 27,27%, în 2020. În rest observăm rezultate mai bune (vezi tabel), comparativ cu anul trecut, pentru Liceul Tehnologic nr. 1 Cudalbi, Galați (11,11%, în 2019), Liceul Tehnologic „Ioan Bojor“ Reghin, Mureș (18%, în 2019), Liceul Tehnologic nr. 1 Salonta, Bihor (11,47%, în 2019) etc. Alte performanțe, dacă putem numi așa ceva la o rată de promovare totuși scăzută spre mediocră, vin de la: Liceul Tehnologic „Petre Baniță“ Călărași, Dolj, care a crescut de la o rată de promovare de 4, 76%, înainte de contestații, în 2019, la 26,66%, în 2020; Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau“ Brănești, Ilfov- de la 8,10%, în 2019, la 23,07%, în 2020; Liceul Tehnologic Odobești, Vrancea- de la 6,25%, în 2019, la 22,22%, în 2020; Liceul Tehnologic Agricol Smeeni, Buzău – de la 7,69%, în 2019, la 26,66%, în 2020. Totuși, la ultima unitate, este regretabil că se poate numi șef de promoție un elev cu nota 6,98!

Constanță în mediocritate!

Cea mai consistentă grupă, cu 16 licee agricole, este cea cu promovabilitate între 10 și 20%. Din păcate acest aspect vorbește de la sine despre mediocritatea care s-a instalat de mult timp în învățământul tehnologic, în general și în învățământul agrar, în special. Zone cu tradiție în pomicultură (Bistrița Năsăud) și care aveau unități școlare de elită au ajuns foarte jos cu procesul de învățământ! Să nu credeți că este vorba despre vreun accident, ci remarcăm o constantă a acestor rezultate jenante; și anii trecuți aceste licee s-au plasat tot în seria de promovabilitate mică și foarte mică.

31

Chiar se justifică existența liceelor cu ZERO sau sub 10% rată de promovare?!!

Când despre școlile cu rată de promovare sub 10%, persistăm în întrebarea pe care o repetăm de câțiva ani: chiar mai merită ca ele să fie menținute și finanțate? Nu cumva ar trebui revizuită politica educațională, iar aceste unități s-ar cădea să fie transformate în școli profesionale, fiindcă agricultura chiar are nevoie de meseriași buni în fiecare domeniu? Bun, nu putem scoate liceeni meritorii și mai apoi ingineri, dar ar putea rezulta din aceste unități niște mecanizatori nemaipomeniți, asta că tot ducem noi lipsă de tractoriști! Ne pierdem vremea să mai vorbim apoi de cele trei licee de... nota ZERO, nu? Pe urmă ne punem și întrebări legate de felul în care a selectat MADR aceste școli pentru a fi cofinanțate. Oare chiar e justificat să aruncăm banii în niște licee ai căror elevi refuză să învețe carte?

Maria Bogdan

* * *

32

* * *

33

Mediamatic ETEN, a restaurant in Amsterdam, situated tiny greenhouses along the waterfront, where guests can dine while remaining separated.

* * *

34