fermierul bihorean

FERMIERUL BIHOREAN 1

Din sumar:

AgriculturA Bihorului

ŞTIRI SUBVENŢII FONDURI EUROPENE PENTRU AGRICULTURĂ CONSULTANŢĂ TEHNICI AGRICOLE | Anul 1 nr. 6, 18 iulie - 17 august | 2 LEI

Agricultura Bihorului dă semne de înviorare. Criza economică a scos lenea din ţărani şi i-a determinat pe oamenii de afaceri să-şi orienteze investiţiile spre agricultură. În unele zone ale judeţului, oa-menii au început să cultive ogoarele judeţului de la streaşina pădurii până-n bătătura casei. În ultimul an, din cele 308.000 hectare de terenuri arabile ale judeţului doar 40.000 de hectare au mai rămas pârloagă.

Datele oficiale ale Direcţiei pentru Agricultură arată că, la ora actuală, fermele private din agricultura judeţului pot asigura necesarul zil-nic de pâine pentru toţi cetăţenii acestui judeţ, în plus, fiecărui locu-itor revenindu-i câte şase pui de carne pe an. Persoanele din mediul urban ar avea asigu-rate două ouă proaspete în fiecare zi, iar trei orădeni şi-ar putea împărţi anual câte un porc.

Amănunte în pag. 7

LEGISLAŢIECe vrea Europa de la agricultorii săi?

Pag. 2

STIRI LOCALEPopulaţia se retrage către zonele limitrofe oraşelor

Pag. 3

REPORTAJEÎntoarcerea la sat.Realitate sau mit

Pag. 6

AGROINFOProtecţie împotriva vânzării terenurilorcătre străini Pag. 9

FERMIERUL BIHOREAN2

Nimeni nu e liber dacă nu este propriul lui stăpân.

LEGISLaTIE,

Noua Politică Agricolă Comună a stabilit viitorul agriculturii româneşti pentru ur-mătorii şapte ani.

Parlamentul European, Consiliul de Mi-niştri al UE şi Comisia Europeană au ajuns la un acord privind o reformă a politicii agricole comune (PAC) după 2013. Dacian Cioloş, comi-sarul european pentru agricultură, a reuşit să fi-xeze regulile după care va funcţiona agricultura europeană în perioada 2014-2020. Noua Politică Agricolă Comună ar urma să se aplice de la în-ceputul anului viitor. Banii alocaţi agriculturii însumează circa 40% din bugetul european.

Ce este PAC?Politica agricolă comună (PAC) este un par-

teneriat între agricultură şi societate, între Euro-pa şi agricultorii săi. PAC este o politică adoptată de toate statele membre ale Uniunii Europene. Aceasta este gestionată şi finanţată la nivel eu-ropean din resursele bugetului anual al Uniunii Europene. Agricultura este un capitol principal de cheltuieli al UE. Bugetul alocat pentru peri-oada 2014-2020 este de până la 373,2 miliarde de euro. Din această sumă, României îi va reveni 19 miliarde de euro. Principalul efect al reformei PAC asupra agricultorilor români este că, în ur-mătorii şapte ani, subvenţia pe suprafaţă plătită de Bruxelles va urca treptat până la 196 euro/hectar, cu 40% peste nivelul din prezent.

Reforma PACUnul dintre principalele elemente noi

aduse de reforma PAC este repartizarea buge-tului de subvenţii astfel încât să existe garan-ţia că nici un stat membru nu va primi mai puţin de 75% din media la nivel de Uniune în următorii şapte ani. Pentru noile state mem-bre, categorie din care face parte şi România, mecanismul SAPS - de plată unică pe supra-faţă - va putea fi prelungit până în 2020. La ni-velul statelor membre sau al regiunilor, se vor reduce decalajele dintre valorile sprijinului acordat exploataţiilor: ajutorul la hectar nu va putea coborî sub cota de 60 % din media aju-toarelor plătite până în 2019 într-o anumită zonă administrativă sau agronomică; statele membre vor putea acorda ajutoare mai mari pentru „primele hectare” ale unei exploataţii,

pentru a oferi un sprijin sporit structurilor mici şi mijlocii.

De asemenea, instalarea tinerilor va fi pu-ternic încurajată, prin instituirea unui ajutor suplimentar de 25 % pe durata primilor cinci ani. Această măsură este obligatorie pentru toate statele membre. Aceste subvenţii se vor adăuga măsurilor de investiţii în favoarea tine-rilor, deja disponibile.

Subvenţiile pentru fermele miciOpţional, statele membre pot decide dacă

fiecare fermier care solicită ajutor poate parti-cipa la sistemul de plăţi pentru ferme mici şi în consecinţă, poate primi sprijinul financiar decis de statul respectiv, în cuantum de 500 – 1.250 de euro, indiferent de dimensiunea fermei. Statele membre pot opta dintre mai multe metode de calcul a subvenţiei anuale, inclusiv opţiunea ca fermierii să primească subvenţia care s-ar acor-da în mod normal. Aceasta va reprezenta o sim-plificare enormă, atât pentru fermierii implicaţi, cât şi pentru autorităţile administrative.

Fără cozi la APIAStatele membre au posibilitatea să-şi men-

ţină sistemul de plată directă la hectar până în 2020. Noutatea constă în introducerea unei plăţi fixe, simplificate pentru fermele mici. Agricultorii nu vor mai trebui să compleze în fiecare an cererile de plată. “Nu vor mai fi văzute cozi la APIA primăvara, spune comi-sarul Cioloş, deoarece cei care veneau erau în principal micii fermieri care aveau 3-4 hec-tare. Toată partea de birocraţie s-a eliminat. Plata va fi fixă şi aceeaşi în fiecare an”.

O altă modificare este aceea că nu va mai exista o plafonare a plăţilor pe suprafaţă, ci va fi o plată distributivă. „Cu alte cuvinte, primele 30 de hectare pot primi o plată mult mai mare decât ce este peste această suprafaţă şi, din acest punct de vedere, vom avea grijă ca să existe o delimitare foarte clară în ceea ce înseamnă su-prafeţele mai mici, de sprijinire a celor care au astfel de suprafeţe, în a produce mai mult şi a fi mai competitivi pe piaţă, faţă de cei mai mari care produc într-un sistem intensiv,” a explicat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Încă o măsură relevantă pentru România,

pentru a sprijini comasarea fermelor, este că cei care vor să renunţe la ele pentru că nu mai pot lucra ar obţine o compensare din programul de dezvoltare rurală, cu condiţia să cedeze terenul prin vânzare sau arendare. Ideea este ca pămân-tul să nu fie ţinut cu tot dinadinsul doar pentru subvenţii.

“Înverzirea” PAC

Pe lângă SAPS, fiecare fermă va primi o anumită subvenţie pe hectar pentru respecta-rea anumitor practici benefice pentru climat şi mediu. Statele membre vor folosi 30% din alocarea naţională pentru plăţile acordate sub această prevedere. Această măsură este obli-gatorie, iar nerespectarea cerinţele referitoare la înverzirea agriculturii vor atrage penalităţi care depăşesc nivelul sumelor acordate ca subvenţii pentru înverzire. De exemplu, după o perioadă de tranziţie, cei care au încălcat aceste cerinţe pot plăti penalităţi în cuantum de 125% din subvenţiile pentru “înverzirea” agriculturii. Cele trei cerinţe de bază sunt:- menţinerea pajiştilor permanente;- diversificarea culturilor (un fermier trebuie să

cultive cel puţin două culturi atunci când tere-nul său arabil depăşeşte 10 hectare, trei culturi, atunci când depăşeşte 30 de hectare. Cultura principală trebuie să acopere maxim 75% din terenul arabil, sau cele două culturi principale pot acoperi maxim 95% din suprafaţa arabilă);

- menţinerea zonelor de interes ecologic pe cel puţin 5% din suprafaţa fermei, dacă aceasta are mai mult de 15% (cu excepţia pajiştilor permanente), de exemplu, marginea câmpu-rilor, liziere, teren viran, elemente particulare ale peisajului, zone de biotop, zone tampon, zone despădurite. Acest procent va creşte la 7%, după un raport al Comisiei prezentat în 2017 şi formularea unei propuneri legislative în această privinţă.

Fermierii activi

Statele membre vor avea obligaţia de a eli-mina o serie de portiţe care permit unui număr de companii să solicite plăţi directe, chiar dacă principalul domeniu de activitate este unul non-agricol (aeroporturi, companii de transport fero-viar, staţii hidrologice, companii din domeniul

imobiliar, baze sportive şi de agrement). Excepţie fac cazurile în care companiile vizate fac dovada faptului că desfăşoară activitate agricolă. Statele au libertatea de a extinde lista activităţilor care vor fi excluse de la acordarea plăţilor directe.

Managementul pieţei europene

După ce cotele de lapte vor expira în 2015, reforma PAC mai prevede şi încheierea regimu-lui cotelor de zahăr pe 30 septembrie 2017. Va fi asigurată o competitivitate sporită a producăto-rilor din UE atât pe piaţa internă cât şi pe cea ex-ternă, în condiţiile în care exporturile UE sunt limitate de reglementările Organizaţiei Mondi-ale ale Comerţului.

Pentru perioada ulterioară abolirii cotelor, zahărul alb va rămâne eligibil pentru sprijin financiar în vederea asigurării depozitării în re-gim privat.

În privinţa producţiei viticole, acordul res-pectă deciziile reformei vinului din 2006 şi pre-vede încetarea sistemului drepturilor de planta-re la sfârşitul lui 2015. După acest termen va fi introdus sistemul autorizării pentru noile plan-taţii create din 2016, la recomandarea formulată în decembrie 2012 de Grupul de Înalt Nivel al Vinului, cu creşteri limitate la 1% pe an.

Totodată, programele Fructe în Şcoli şi Lap-te în Şcoli vor fi extinse, iar bugetul anual al UE alocat acestora va creşte de la 90 la 150 de mili-oane de euro.

Sub-program pentru lapteComisarul european pentru Agricultură,

Dacian Cioloş a recomandat României ca sec-torul laptelui să beneficieze de un sub-program pentru a rezolva problema competitivităţii.

„În primul rând, vreau să spun, ca să nu se înţeleagă greşit: la cotele de lapte nu renunţă doar România, la cotele de lapte se renunţă în toate ţările Uniunii Europene. Asta înseamnă că poţi să produci lapte cât vrei şi nu mai eşti limitat de o anumită cotă de producţie. Sigur, asta înseamnă că unii care acum au o anumită limită nu pot produce mai mult pentru că nu-i lasă legea. Dacă vor fi competitivi, însă, vor pu-tea produce mai mult, iar aici este riscul cel mai mare pentru România dacă nu se dezvoltă com-petitivitatea sectorului lapte (...) Pentru a rezolva problema asta, eu recomand un sub-program sectorial în sectorul lapte, aşa cum am înţeles că doreşte Guvernul să realizeze pentru sectorul pomicultură. În acel moment, se pot regrupa mai multe măsuri din Programul de Dezvoltare Rurală, se poate dedica o anumită sumă numai sectorului de producţie a laptelui şi se pot spri-jini financiar anumite investiţii care să crească această competitivitate a producătorilor,” a afir-mat Cioloş.

Comisarul european pe Agricultură a pre-cizat, totodată, faptul că programul de restruc-turare al sectorului lapte din România poate de-veni unul complementar cu unele măsuri deci-se, deja, la nivel european, cum ar fi posibilitatea producătorilor de a negocia preţuri şi cantităţi în mod colectiv

Plăţi cuplate la carnea de pasăre şi porc„Ce-am obţinut la Luxemburg şi Bruxelles

reprezintă un aspect foarte important pentru România. S-au introdus plăţile cuplate şi am re-uşit ca printre sectoarele respective să fie prinse şi cele ale cărnii de pasăre şi de porc care nicio-dată n-au avut subvenţii la nivel european. În momentul în care noi nu vom mai putea aplica bunăstarea la pasăre şi la porc, vom putea tre-ce pe ajutoarele cuplate din bani europeni în continuare. (...) Noi am gândit în perspectivă, pentru că angajamentele actuale sunt de cinci ani pe bunăstare la pasăre şi porc şi ne-am pus întrebarea ce se va întâmpla în momentul în care nu vom mai putea da bunăstarea animală, aşa că am găsit soluţia,” a precizat secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Achim Irimescu.

Redacţia FERMIERUL BIHOREAN

Ce vReA euRoPA de la agricultorii săi?

“De acum înainte, ţine doar de autorităţile de la Bucureşti cum anume şi cât de repede vor gândi o strategie pe termen lung pentru a aplica această reformă ce ar pu-tea aduce beneficii mult mai mari României decât până acum,” a declarat comisarul european.

Poartă-te cu ceilalţi aşa cum ţi-ai dori să se poarte ceilalţi cu tine.

3ŞTIRI LOCALEFERMIERUL BIHOREANDirecţia de Statistică Bihor a consta-tat, din analiza datelor pe localităţi, o creştere a populaţiei în zonele limitrofe oraşelor, determinată de nivelul de trai, rezultatele finale ale recensământului din 2011 arătând o scădere a populaţiei din judeţ cu 24.800 de persoane faţă de anul 2002, a precizat directorul executiv al DS Bihor, Dana Paşc.

Unele persoane care au bani se retrag din oraşe în cartierele rezidenţiale limitrofe oraşelor sau în comunele învecinate situate în cadru natural, în timp ce alte familii, cu venituri mici sau modeste, se decid să tră-iască la ţară, pentru că se pot întreţine mai uşor.

„Din cauza nivelului de trai, oamenii preferă să se mute la ţară, să aibă o grădină, să poată creşte un animal pe lângă casă, să se gospodărească singuri, decât să stea la bloc şi să plătească o grămadă de dări la stat şi să cumpere din piaţă cu preţuri exorbi-tante ceea ce pot să-şi facă pe lângă casă,” a declarat vineri, 5 iulie, în conferinţă de pre-să, Dana Paşc, director executiv al Direcţiei de Statistică Bihor. Ea a dat aici ca exemple comunele Biharia, Borş, Nojorid, Oşorhei, Paleu, Sânmartin, Sântandrei, Săldăbagiu, Cheţ şi Băiţa Plai.

Împreună cu Krausz Zoltan, directorul executiv adjunct al instituţiei, Dana Paşc a prezentat datele finale ale recensământului din octombrie 2011, la nivelul judeţului Bi-hor.

Populaţia stabilă a judeţului Bihor era, la 20 octombrie 2011, de 575.398 de persoa-ne, în scădere cu 24.848 de persoane faţă de recensământul anterior. Scăderea este determinată de sporul natural accentuat negativ începând din 1990, lună de lună numărul celor care mor fiind mai mare de-cât al celor care se nasc, alături de sporul migrator. În mediul urban trăiesc 49,2 % şi în cel urban 50,8 %.

Potrivit directorului Paşc, această scă-dere a populaţiei era previzibilă din datele lunare şi nici „nu este neaşteptat de mare”, pentru că diferenţa de la recensământul

Problema fermierilor care au greşit în declaraţiile pe proprie răspundere date la APIA ar putea fi rezolvată prin proiect de lege, atât din punct de vedere fiscal, cât şi penal, a declarat ministrul Agri-culturii şi Dezvoltării Rurale, Da-niel Constantin, într-o conferinţă de presă.

“Astăzi suntem în măsură să în-cercăm să rezolvăm această proble-mă. Vom promova un proiect de lege care va fi aprobat de Parlamentul României. Prin acest proiect de lege putem să rezolvăm problema atât fiscal, cauzată de faptul că trebuie să recuperăm banii de la fermieri, cât şi penal, cauzată de declaraţia pe pro-prie răspundere. Vă vom prezenta în

timp util acest proiect de lege,” a spus Constantin.

Situaţie dificilă pentrucrescătorii de animale

Potrivit ministrului, există însă o problemă în rândul crescătorilor de animale pentru că în perioada 2007-2010 au fost semnate ordine de ministru care au condiţionat pla-ta subvenţiilor de inexistenţa dato-riilor la bugetul de stat, crescătorii de animale trebuind să dea o decla-raţie pe proprie răspundere. Pe baza acelei declaraţii că nu au datorii la bugetul de stat, ei primeau subven-ţia în perioada 2007-2010.

“Din păcate, s-a constatat, în urma unui audit pe care l-a fă-

din 1992 la cel din 2002 a fost de aproape 38.000 de persoane. Fiind judeţ de graniţă, mai aproape de Occident, migraţia externă a fost mai accentuată în Bihor în anii ime-diat următori de după 1990, ceea ce a deter-minat şi o scădere mai mare.

Populaţia de sex feminin este mai nu-meroasă (51,4%) decât cea de sex masculin (48,6%), la fel ca şi la recensământul anteri-or, şi se constată o îmbătrânire a populaţiei.

Ca structură etnică, din cele 547.000

de persoane care şi-au declarat etnia, 67% sunt români (366.200), 25,3% maghiari (138.200) şi 6,3% romi (34.600). În Bihor, mai sunt 6.091 de slovaci, 735 de germani, 176 de evrei, 160 italieni şi 101 ucrainieni. Doi orădeni s-au declarat daci şi unul sin-gur (ziarist) s-a declarat… eschimoş.

Cea mai importantă creştere a populaţi-ei, faţă de recensământul din 2002, s-a în-registrat în rândul etniei rome: de la 30.100 la 34.600. În opinia directorului Dana Paşc,

cut Curtea de Conturi la APIA, că foarte mulţi fermieri aveau datorii la stat de care nu ştiau, datorii care sunt cauzate de anumite amenzi pe care le-au primit acasă fără să ştie de existenţa lor sau diferite cauze care nu depindeau direct de fermi-er. Sunt două probleme care au fost generate: în primul rând, faptul că acel ordin spunea că trebuie să re-turneze banii şi nu mai primeşte subvenţie trei ani de la momentul constatării, iar pe de altă parte, este vorba de fapta penală pe care a fă-cut-o fermierul respectiv declarând pe proprie răspundere că nu are da-torii la bugetul de stat. E o problemă de care am luat act în mai 2012 când am fost instalat în funcţia de minis-tru. Am făcut demersuri la Comisia Europeană, cu Avocatul Poporului şi la Ministerul de Justiţie şi la Cur-tea de Conturi,” a mai spus minis-trul Agriculturii.

Potrivit legii, crescătorii de ani-male care au dat declaraţii minci-noase nu mai pot beneficia trei ani de plata ajutorului pe cap de animal, iar în această situaţie se află în jur de 10.000 de fermieri.

faptul se explică prin popularizarea mai intensă în rândul etniei rome (reticentă la acţiunile recensământului anterior), pentru a-i sensibiliza să se declare, pe lângă, desi-gur, un anumit spor natural specific.

Cea mai accentuată descreştere se con-stată la populaţia română, cu 38.200 (de la 404.400 la 366.200 de persoane) şi în et-nia maghiară, cu 17.600 de persoane (de la 155.800 persoane la 138.200).

Sursa: Agerpres

Populaţia se retrage cătrezonele limitrofe oraşelor

Viticultorii sunt pasibilide amenzi usturătoare

Libertatea de iniţiativă în ceea ce priveşte modul de organizare a exploataţiilor agricole determină unii agricultori să ignore, de multe ori, unele măsuri impuse atât prin Regulamentele UE, cât şi prin le-gislaţia naţională.

Cu ocazia deplasărilor în di-ferite zone ale judeţului, specia-liştii din cadrul Direcţiei pentru Agricultură (DA) Bihor au sesizat înfiinţarea mai multor plantaţii de viţă de vie, ceea ce la prima obser-vaţie pare un lucru îmbucurător, însă ceea ce proprietarii acestor plantaţii nu cunosc este faptul că plantarea viţei de vie, defrişarea, abandonarea sau extinderea su-prafeţelor existente se realizează în baza unui Program naţional bine definit şi atent monitorizat pentru obţinerea dreptului de plantare sau de replantare, în cazul defrişă-rilor. Este de dorit să nu se înţelea-gă în vreun sens sau altul că cineva ar dori obstrucţionarea dezvoltării sectorului viticol, ba, din contră, susţinem toate demersurile în acest sens, drept dovadă şi Pro-gramul naţional de restructurare/reconversie în viticultură finanţat

din fonduri UE prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, însă este impusă o evidenţă rigu-roasă, după cum am precizat, atât prin regulamentele europene, cât şi de legislaţia naţională. Sancţiu-nile pentru nerespectarea măsu-rilor impuse privind activitatea în sectorul viticol pot să ajungă până la suma de 10.000 lei.

Pe această cale, dorim să con-ştientizăm pe acei fermieri care au plantat viţă de vie fără a deţine “drept de plantare” emis în con-diţiile legii sau care au defrişat sau abandonat plantaţii viticole să nu aştepte vizita inspectorilor Inspecţiei de Stat pentru Contro-lul Tehnic Vitivinicol din cadrul Direcţiei pentru Agricultură Bi-hor, ci să preîntâmpine eventualele sancţiuni prin declararea tuturor suprafeţelor plantate în vederea monitorizării acestora.

Cei în cauză sau cei interesaţi despre aceste măsuri se pot infor-ma adresându-se Direcţiei pentru Agricultură Bihor sau pe site-ul www.directia agricolabihor.ro.

director executiv DA Bihor, dr. ing. Nicolae HODIŞAN

Ministrul vrea să rezolvedeclaraţiile mincinoase de la APIA

Trăieşte ca şi cum ai muri mâine. Învaţă ca şi cum ai trăi veşnic.

4 ŞTIRI NAŢIONALE FERMIERUL BIHOREAN

Statul va credita agricultorii şi le va garanta împrumuturile

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin a declarat că posibili-tatea de a-i ajuta pe cei care au avut culturile distruse de vremea nefavo-rabilă este crearea fondurilor mu-tuale. Fondurile mutuale asigură ceea ce astăzi societăţile de profil nu asigură, respectiv grindină, îngheţ sau anumite boli.

În momentul de faţă, există pre-mise importante ca fondurile mu-tuale să se înfiinţeze până la sfârşitul acestui an şi astfel riscurile sunt prelu-ate de cotizaţiile fermierilor, contribu-ţiile statului membru, a României, şi de o contribuţie importantă care vine din fonduri europene.

Important de precizat este fap-tul că un fond mutual este strict ne-

cesar într-un stat cum este Româ-nia, unde condiţiile meteo nu au o anumită ritmicitate.

„Cea mai importantă realizare pe care aş sublinia-o eu, în acest an, în ultima şedinţă de Guvern din iu-nie, ar fi adoptarea acelei ordonanţe de urgenţă care creează cadrul legal pentru a se înfiinţa fondurile mutu-ale. După ce vom avea un fond mu-tual funcţional, fermierul nu mai are niciun fel de risc neacoperit, acel fond mutual venind în completarea societăţilor de asigurări şi asigurând ceea ce nu se asigură astăzi, anume grindina, îngheţul şi alte pierderi ca-uzate, eventual, de boli care apar în anumite zone,” a precizat ministrul Daniel Constantin.

Producţia mondială de cereale ar urma să crească cu 7,2% în 2013/2014, comparativ cu anul ante-rior, până la nivelul record de 2,479 de miliarde tone, a estimat Organi-zaţia Naţiunilor Unite pentru Ali-mentaţie şi Agricultură (FAO).

Potrivit ultimului raport tri-mestrial al FAO, în 2013 producţia mondială de grâu se va ridica la 704 milioane tone, în creştere cu 6,8% comparativ cu anul trecut şi totoda-tă, cel mai ridicat nivel din istorie.

FAO subliniază că perspectivele pentru grâu sunt favorabile în Eu-ropa, unde se aşteaptă la o reveni-re a producţiei în cazul ţărilor din regiunea Mării Negre, care anul trecut au fost afectate de secetă. În 2013, producţia mondială de orez ar urma să crească cu 1,9%, până la 500 milioane de tone, însă FAO precizează că aceste estimări au un caracter provizoriu.

Organizaţia se aşteaptă ca la fi-nele sezonului 2014 stocurile mon-

În această toamnă, Federaţia PRO AGRO va avea negocieri la nivel european cu privire la implementarea măsurii de tran-zacţionare de către străini a te-renurilor agricole din România, se arată într-un comunicat de presă al federaţiei.

În acest sens, reprezentanţii PRO AGRO au avut deja primele discuţii pe marginea acestui subiect cu preşedinţii Camerelor Agricole din Lituania şi Ungaria, în cadrul şedinţelor de la Copa Cogeca.

“În septembrie, vom participa, alături de producători agricoli din mai multe state din nord-estul Eu-ropei, la o conferinţă organizată de Camera Agricolă din Ungaria. Vrem ca împreună să pregătim un set de măsuri care să nu avantaje-ze cumpărătorul străin în detri-mentul celui local. Şi aşa vorbim de o măsură care a speriat destul de mult agricultorii din România. Vreau să-i asigur însă că terenurile

lor nu vor fi cumpărate oricum şi doar de către străini. Vom susţine implementarea măsurilor nece-sare pentru a proteja dreptul de proprietate al terenurilor agricole deţinute de fermierii români şi de a facilita accesul lor la piaţa funci-ară,” a declarat Alexandru Jurco-ni, preşedinte PRO AGRO.

Potrivit Federaţiei, raportarea autorităţilor locale din ţările din Europa de nord-est, cu privire la implementarea acestei măsuri, se

va face în baza negocierilor din septembrie. Soluţiile care vor fi găsite pentru implementarea cât mai corectă a măsurii de tranzac-ţionare de către străini a terenu-rilor agricole va fi însuşită şi de Organizaţia Fermierilor Europeni Copa Cogeca.

Acum în Europa, se confruntă cu această problemă Estonia, Le-tonia, Lituania, Slovacia, Cehia, Polonia şi Ungaria.

Sursa: Agroinfo

În şedinţa de Guvern din 26 iu-nie 2013, a fost aprobată Hotărârea de Guvern pentru completarea HG nr. 759/2010 privind acordarea de ajutoare specifice pentru îmbună-tăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică.

Aceasta vine ca urmare a nume-roaselor solicitări ale fermierilor care deţin exploataţii de mici dimensiuni, înregistrate în sistemul ecologic, fapt ce presupune costuri suplimentare de certificare şi inspecţie anuale. Ținând cont de faptul că 65% din exploataţiile ecologice sunt de mici dimensiuni, de la 0,3 – 5 ha, s-a decis alocarea unui sprijin în cuantum total de 7.050.000 euro, fonduri europene, acesta ur-mând a acoperi taxele de inspecţie şi

certificare, menţinând astfel exploa-taţiile respective în sistemul ecologic.

Practic, această măsură se înscrie pe linia sprijinirii de către Guvernul României a agriculturii ecologice şi vizează o creştere a plăţii suplimen-tare la exploataţiile ecologice de mici dimensiuni (0,3-5 ha) de peste 17% (de la 450 la 540 euro), fermele aflate între 5,1-20 ha primind 611,43 euro, iar cele de peste 21 ha beneficiind de 510 euro. Exploataţiile mari, de peste 20 hectare, nu sunt dezavantajate în-trucât acestea îşi pot acoperi costurile de certificare şi inspecţie anuale prin valorificarea unui volum mai mare de produse ecologice, raportat la dimen-siunea lor.

Sursa. Agrostiri

Fondul de creditare şi mai multe măsuri de garantare a împrumu-turilor intră în funcţiune în bene-ficiul agricultorilor. Asta pentru că legislaţia fondului de microcre-ditare destinat fermierilor a intrat în vigoare prin publicarea sa în Monitorul Oficial.

Potrivit ultimelor informaţii, bugetul fondului este de 300 de milioane de lei şi va fi pus la dis-poziţia unor instituţii bancare, din care să acorde fermierilor cre-dite pe o perioadă de până la zece ani. Prin acordarea acestei forme de sprijin, Guvernul speră că vor fi înfiinţate cel puţin 1.000 de ferme de familie.

Pentru ce se acordă finanţarea

Pentru acordarea de microcre-dite pentru realizarea de obiective de investiţii în domeniul agricol, neeligibile pentru finanţarea din PNDR, sau obiective de investiţii si-tuate sub nivelul minim de finanţa-re din PNDR, suma maximă este de până la 15.000 euro/beneficiar.

Pentru acordarea de micro-credite fermelor de familie benefi-ciari ai măsurilor de investiţii din PNDR, pentru asigurarea contribu-ţiei proprii la finanţarea proiectelor de investiţii în domeniul agricol cu o valoare eligibilă de până la 125 000 euro selectate pentru finanţare prin PNDR, suma maximă este de 75.000 euro/beneficiar.

Mai mult, pentru asigurarea re-surselor financiare necesare pentru realizarea producţiei agricole se pot obţine până la maxim 25.000 euro/beneficiar. Termenul maxim de re-stituire a banilor este de 10 ani, iar perioada de graţie acordată de insti-tuţiile selectate, potrivit art.16, pen-tru beneficiarii de microcredite este între 1 şi 3 ani, în funcţie de specifi-cul proiectului de investiţii.

Beneficiarii microcreditelor pot solicita o nouă finanţare, cu condiţia finalizării obiectivelor în baza cărora au primit iniţial mi-crocreditarea.

Potrivit proiectului de Ordo-nanţă de Urgenţă, termenele de rambursare a microcreditelor şi de

plată a dobânzilor aferente acesto-ra se stabilesc prin negociere în-tre beneficiarii microcreditului şi instituţia selectată, în funcţie de destinaţia microcreditului şi de pe-rioada de valorificare a producţiei obţinute din investiţia creditată.

Microcreditele acordate pot fi garantate de fondurile de garanta-re şi/sau de către împrumutat prin garanţii reale pe animale, maşini şi utilaje agricole, ipotecă asupra clă-dirilor şi terenurilor agricole, plan-taţiilor sau orice alte garanţii agrea-te de instituţiile de credit.

Cum beneficiezi de garanţii de la stat în agricultură

Garantarea creditelor/finanţări-lor acordate în sectorul agricol din fondurile MADR vizează acordarea de garanţii de până la 50% la credi-tele contractate de pe piaţa pentru achiziţia de terenuri agricole.

Măsura va sprijini creşterea su-prafeţelor exploataţiilor agricole prin încurajarea achiziţiei de către arendaşi de la proprietari, până la 1.000 de ha în proprietate/exploata-

ţie, şi de către producătorii agricoli care doresc să-şi extindă suprafeţele cultivate, până la dimensiunea eco-nomică maximă aferentă fermei de familie.

Potrivit legislaţiei, garanţia va acoperi maximum 50% din valoa-rea creditului. Se va credita maxi-mum 90% din valoarea tranzacţiei, diferenţa fiind contribuţia cumpă-rătorului. Cu alte cuvinte, pentru un teren care costă 10.000 de euro, fermierul trebuie să vină doar cu 1.000 de euro.

De asemenea, fermierii benefici-ază de acordarea de garanţii pentru investiţii în sectorul agricol care nu sunt cofinanţate din fonduri euro-pene, pentru beneficiarii privaţi, segment de garantare neacoperit

acum. În aceste condiţii, garanţia va acoperi maximum 80% din credit.

Mai mult decât atât, se acordă garanţii pentru toate măsurile de microcreditare (creditele pentru înfiinţarea de microîntreprinderi), din fonduri MADR, prin înfiinţa-rea unor scheme de garantare su-plimentare şi/sau extinderea celor existente. Garanţia va acoperi ma-ximum 80% din valoarea creditu-lui.

În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei or-donanţe de urgenţă, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale elaborează normele metodologice de aplicare a acesteia, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Sursa: Recolta.eu

Ministrul Agriculturii dă asigurări: Prin fondul mutual, fermierul nu mai are niciun fel de risc neacoperit

FAO estimează o recoltă de cerealede 2,479 miliarde tone în 2013/2014

PRo AGRo va negocia, la nivel european, condiţiile pentru înstrăinarea terenurilor agricole

Micii fermieri din agricultura ecologică, sprijiniţi de Guvern

diale de cereale să ajungă la 567,5 milioane tone, în creştere cu 11,5% comparativ cu nivelul înregistrat la începutul sezonului. Dacă aceste ci-fre se vor confirma, va fi vorba de cel mai ridicat nivel al stocurilor mon-diale de cereale înregistrat după 2001/2002.

Sursa: Agerpres

FERMIERUL BIHOREAN 5

Degeaba te îmbraci scump, dacă te vinzi ieftin.

PUBLICITATE

Biofluid-ul este obţinut din soluţia apoasă a humusului de râme. Se poate utiliza pentru pregătirea patului ger-minativ prin pulverizare şi încorporare în sol, precum şi ca îngrăşământ foliar sau lichid. Prin folosirea acestei soluţii în fiecare etapă a vegetaţiei, creşte rezistenţa plantelor la boli şi dăunători, se îmbunătăţesc produsele din punct de vedere calitativ şi cantitativ, iar legumele şi fructele devin mai rezistente la transport şi depozitare. Este o soluţie ideală pentru culturile bio. Plantele trata-te cu Biofluid se pot consuma imediat.

Prin utilizarea Biofluid-ului în toate fazele vegetaţiei, se înbunătăţeşte structura compoziţiei chimice şi se reface viaţa microbiologică a solului, acesta datorat, materialelor humusului şi a familiilor de bacterii existente în soluţie, care acţionează concomitent.

Componentele humusului ca şi acizii din fâneţe şi acizii humici, prin polimerizare, condensare, precum şi prin lega-rea componenţilor minerali şi a celor organice, vor alcătui o formă stabilă pentru strucura solului. Astfel structura pă-mântului va deveni mai poroasă. Chelaţii sau schimbători de ion, vor putea absorbi şi lega sub formă de cationi, nume-roase componente minerale - ( Ca, P, Mg, Cu, Zn, Mn, Mo, Fe, V, B) - , indispensabile pentru plante, care se vor depozita sub formă uşor absorbabilă. Prin capacitatea de legare a apei, vor mări permeabilitatea şi capacitatea de depozitare a apei. Materialele absorbante precum şi cele de humus, nu vor per-mite modificarea rapida a ph-ului solului.

Prin bacteriile Azobaccter şi specia Azospirillum com-ponente a Biofluid-ului, se leagă azotul atmosferic, prin care se înbunătăţeşte nivelul azotului solvabil, precum aju-tă la eliberarea moleculelor de potasiu. Prin Bacillus me-gaterium, se mobilizează moleculele de fosfor legate în sol.

Humusul de rîme care este principalul component al Bi-ofluid-ului, conţine micro- şi mezoelementele amintite mai sus, care sunt indispensabile pentru dezvoltarea uniformă şi viguroasă a plantelor. Prin utilizarea Biofluid-ului în tot tim-pul vegetaţiei, precum şi a îngrăşămintelor organice, se pot re-duce semnificativ sau în totalitate cantitatea îngrăşămintelor chimice utilizate, prin care se poate elimina prejudiciile din administrarea sărurilor, nitrizarea apei din sol, se înbunătă-ţeşte capacitatea de reţinere a nutrienţilor, şi se accentuează capacitaea de legare a metalelor toxice sub formă insolubiă.

Biofluidul, mai mult decât un simplu nutrient- este o cultură pur biologică, capabilă să refacă viaţa din

sol şi susţine fiziologia normală a plantelor;- materialele de humus din Biofluid ajută la refacerea struc-

turii solului, se îmbunătăţeşte compoziţia în substanţe nutritive, echilibrul energetic şi gestionarea apei din sol;

- micro şi mezoelementele din Biofluid sunt de origine naturală, iar compoziţia şi rata lor este asemănătoare cu compoziţia minerală a humusului.

Reguli generale de utilizareÎn culturile mariporumb, floarea soarelui, rapiţă, grâu, orz, triticale, ovăz, soia, mazăre, fasole, linte

Rămăşiţele plantelor - (paie, răsăririle spontane după recol-tare din seminţele rămase pe câmp, miriştea de porumb) - sunt eficient descompuse de bacteriile din Biofluid, prin care plantele

vor avea la dispoziţie substanţe nutritive uşor asimilabile.Mod de utilizare:1. După recoltatul plantelor, se va administra 10 l/ha Bio-

fluid (dacă nu a mai fost utilizat 20 l/ha), - este recoman-dat dizolvarea în 300 l de apă. Soluţia se va pulveriza pe sol după care se va încorpora la 10-30 cm adîncime.

2. La culturile de câmp de toamnă, după răsărire se va mai administra 5 l/ha Biofluid ca îngrăşămînt foliar / dizol-vat în 300 l apă. Prin acesta rădăcinile plantelor se întă-resc, se dezvoltă mai bine şi creşte rezistenţa la condiţiile de iarnă.

3. Primăvara o dată înainte de formarea tulpinilor şi o dată înainte de inspicare se va repeta tratamentul cu câte 5-5 l/ha Biofluid dizolvat în 300 l apă.

În cazul culturilor de primăvară, se vor face 2-3 tratamente cu 5-5 l/ha Biofluid, în funcţie de lungimea perioadei de vegetaţei ţinînd cont de dezvoltarea rădăcinii, tulpinii, spi-curilor, păstăilor, ştiuleţilor.

cultura perioada cantitatea observaţie

cereale

înainte de semănat 10 l/ha încorporat în sol

înainte de formarea tulpinilor

5 l/haîmpreună cu

alte tratamente*

înainte de formarea spicului

5 l/haîmpreună cu

alte tratamente*

porumb


după răsărire 5 l/haîmpreună cu

alte tratamente*

înainte de formarea spicului sau a ştiuletelui

5 l/haîmpreună cu

alte tratamente*

floarea soarelui


după răsărire 5 l/haîmpreună cu

alte tratamente*

înainte de înflorire 5 l/haîmpreună cu

alte tratamente*

În livezi, plantaţii viticole, arbori ornamentali şi arbuşti 1. Înainte de plantare, puieţii vor fi îmbibaţi în soluţia de

Biofluid 10-20%, iar la plantare, înainte de udare, se vor utiliza 0,2 l Biofluid la rădăcina fiecărei plante.

2. Se recomandă stropirea plantelor de 4-6 ori pe an, cu 5 l Biofluid/ha.

3. Toamna, după căderea frunzelor, plantaţiile se vor spăla prin pulverizare. Acest tratament se va repeta şi primă-vara, la faza de înmugurire.

4. Toamna, după tunsul plantelor, se vor administra 20 l Biofluid/ha, prin care se asigură şi descompunerea mai rapidă a resturilor vegetale căzute.

5. La viţa de vie, se recomandă utilizarea Biofluid-ului chiar din două în două zile, atât la strugurii de masă cât şi la strugurii de vin, în perioada de pârgă, precum şi în perioada de coacere. Prin folosirea soluţiei, creşte con-centrţia de zaharuri a fructelor cu 2-3 grade, iar fructul, mustul şi vinul obţinut va fi mai bogat în arome şi va avea un gust mai bun. În cazul strugurilor roşii, colori-tul se accentuează cu 6-10 %.

Efectele Biofluid-ului asupra aspectelor calitative şi cantitative:- coacerea fructelor va fi unificată- fructele vor fi mai bogate în aromă şi gust- concentraţia în zaharuri va fi mai ridicată- coloritul fructelor va fi mai intens- coloraţia fructelor va fi uniformă, fără pete- fructul va fi mai rezistent la şocurile cauzate în timpul

transportului- fructele se pot depozita timp mai îndelungat.

cultura perioada concentraţia observaţie

livezi

spălarea de primăvară

0,5 % -

în cursul anului 6-8-10 ori

1,0 %împreună cu

alte tratamente*

viţă de vie

spălarea de primăvară

0,5 % -

în cursul anului 6-8-10 ori

1,0 %împreună cu

alte tratamente*

6. La flori şi plante ornamentale, prin utilizarea Biofluid-ului în tot parcursul vegetaţiei se va înlătura boala rizomului, putre-

zirea tulpinii, aplecarea răsadurilor şi a tulpinilor. Ca urmare, înflorirea va fi mai abundentă, coloraţia florilor va fi mai inten-să, iar la florile tăiate, se îmbunătăţeşte rezistenţa la depozitare şi condiţiile de transport. În cazul gazonului şi a ierbii, stresul produs prin cosire se diminuează, se asigură refacerea rapidă.

cultura perioada concentraţia obeservaţie

Flori ornamentale

De la plantare din 2 în 2 săptămâni

0,5 %

Prin pulverizare sau sistem de picurare sau

apa de stropit

Flori tăiate La tăiere 10, 00 %Prin absorbire imediat după

culegere

Gazon şi iarbă /cosit, păşunat/

Din primăvară, după fiecare

cosit0,5 % Prin pulverizare

În sere şi solariiardei, roşii, castraveţi, cartofi, pepene, legume, păstăioase, varză, căpşuniPentru culturile de grădină, importanţa deosebită o prezintă stratul vegetal al solului, care trebuie să fie poros şi bine aeri-sit, pentru a asigura o dezvoltare bună a rădăcinilor. Biofluid-ul se poate utiliza atât ca îngrăşământ foliar, cât şi ca îngrăşământ lichid. Mod de utilizare:În cazul pregătirii solului înainte de plantare, după admi-nistrarea îngrăşămintelor organice, se pulverizează 10-15 l/ha Biofluid /dizolvat în 300 l apă, care va fi încorporat în sol, la 10-30 cm adâncime. Pulverizat pe frunze, asigură substanţele nutritive pentru plante, creşte rezistenţa la paraziţi, la făinare, la păduchii de frunze precum şi la alţi dăunători.

cultura perioada concentraţie observaţie

Ardei, roşii, legume,

castraveţi, pepene

De la răsărire/plantat pînă la maturare din 7

în 7 zile

0,5 %

Sist. de picurare,

îngrăşământ foliar, împreună

cu alte trat.

CartofiDe la răsărire, până la înflorire

săptămânal1,0 %

Sist. de picurare,


cu alte trat.

Rădăcinoase, păstăioase,

crucifere

De la răsărire/plantat pînă la maturare din 7

în 7 zile

0,5 %

Sist. de picurare,


cu alte trat.

Căpşuni

De la plantat până la coacere

săptămânal, în cursul coacerii din 3 în 3 zile

0,5 %

Sist. de picurare,


cu alte trat.

Cu numai 11 lei litrul de Biofluid puteţi obţine recolte să-nătoase de cea cea mai bună calitate. La 5 litri, preţul scade la 50 de lei, iar cu 90 de lei puteţi achiziţiona 10 litri de Bi-ofluid, un produs bio, certificat de toate normele europene.Preţul poate fi diferit de la un magazin la altul în funcţie de adaosul comercial practicat.

Comenzile pot fi făcute la numerele de telefon:0751 597 062; 0359/ 416 561

Importator unic pentru România:Vet Mag & Ker SRL, Oradea, str. Matei Corvin nr. 78

Biofluid asigură o recoltă sănătoasăun produs biologic, fără chimicale

Nume .........................................

Prenume ...................................

Localitatea ................................

................................

TALON DE REDUCERE

Cei care prezintă talonul la cumpărarebeneficiază de 10% reducere.

FERMIERUL BIHOREAN6 REPORTAj

Vom face-o lume nouă!/ Spunea un tinerel./ Bătrânul: Bravo, vouă!/Şi noi ziceam la fel!

A venit vremea să ne recuperăm opincile lăsate de tata la barieră. Datele statistice atestă faptul că din ce în ce mai mulţi tineri români din mediul urban aleg să se întoarcă la ţară. După 30 de ani de urbanizare forţată, noua generaţie se vede nevoită să facă drumul îndărăt.

Prin anii *70, la opt ani de la încheierea colectivizării terenurilor agricole din România, aproape toată populaţia activă din mediul rural era înregimentată în fabrici, uzine sau pe şantierele patriei. Cu toţii aveau un loc de muncă şi-o locuinţă primită cadou de la stat. La oraş, proaspeţii urbanizaţi se remarcau uşor printre ceilalţi prin urlete, şuierături ca „pe deal”, prin bătutul covoarelor în capul vecinilor, prin muzica dată la maxim pe după blocuri. „Ăştia abia şi-au lăsat opincile la barieră”, aşa îi persiflau orăşenii din a doua până la a noua generaţie. La ţară, urbanizaţii erau numiţi domni, „erau realizaţi”, aveau serviciu şi bloc. Coarnele plugului, sapa sau coasa deveniseră obiecte de ruşine.

La vremea aceea, visul citadin al fiecărui român aşezat la oraş era: maşină „mică”, concediu la mare, copil la facultate. Acum, copiii părinţilor urbanizaţi vor să-şi părăsească slujbele, să renunţe la apartamente, să pună capăt concediilor în străinătate pentru o căsuţă la ţară, o grădină mare şi o vacă cu lapte.

Noua generaţieSorin Murg are 33 de ani. Părinţii lui au

lucrat timp trei decenii la Înfrăţirea. S-au mutat de la ţară direct într-un apartament de bloc din Oradea, primit de la stat. După *90 s-au pensionat. Sorin a absolvit Facultatea de Informatică şi, după câteva încercări ratate de a lucra în administraţia locală, s-a angajat la un birou de vânzări. La scurt timp după ce s-a căsătorit, părinţii s-au întors la casa de la ţară. „Ne-au lăsat nouă apartamentul cu trei camere, dotat cu tot ce avem nevoie, ne-au lăsat maşina. Nu ne putem plânge. Avem cheltuieli doar cu nişte rate bancare pe care le-am făcut, ca proştii, cu plasma, cu maşina de spălat şi aspiratorul moderne pentru care plătim acum triplu decât ne-ar fi costat cu banii jos. Dar nu asta-i problema, ci stresul şi sentimentul că trăim ca nişte roboţi prinşi într-un sistem din care nu putem scăpa,” spune Sorin.

„Suntem în birou vreo douăsprezece persoane. Fiind criza asta de atâţia ani, telefoanele nu mai sună ca înainte. Când apare vreun client, eşti obligat să-i rezolvi toate problemele, să-i faci pe plac. Şi, fiind o modă acum, un subaltern are minim trei şefi, fiecare cu cerinţele lui. Cine crezi că le rezolvă? Tot subalternul. Intru la nouă şi ies la şase seara, dar rar când plec la ora aia, că doar e criză, nuu?! Vrei să-ţi pierzi postul, ni se spune zilnic, sunt alţi o sută la poartă, care abia aşteaptă să ţi-l ia.

Când plec într-un sfârşit, trebuie să trec şi pe la un supermarket ca să iau mâncare şi alte lucruri pentru familie. După nebunia din trafic, mai pierd şi acolo o oră în aglomeraţie, când ajung acasă este deja seară târziu. De multe ori, nici nu-mi mai arde de mâncare. Abia dacă mai apuc să fac un duş şi adorm în drum spre pernă. A doua zi o iau de la capăt. Pur şi simplu, nu mai pot. Mă simt prins ca un şoarece într-o cursă sau ca un hamster care aleargă de nebun într-o roată,” povesteşte tânărul cu multă tristeţe.

Conflictul opincilorAnul trecut, Sorin a decis să se mute cu

soţia şi copilul la ţară, alături de părinţi. “Când a auzit mama, a sărit ca arsă. Cum? Ce-o să spună rudele, vecinii, că băiatul ei cu facultate este un ratat? Nici să nu-mi treacă prin cap,” mărturiseşte tânărul. De gura părinţilor, Sorin a acceptat să rămână la Oradea. “Eu sunt un om activ, sunt în putere, nu pot să stau aşa să văd cum trece viaţă pe lângă mine fără să fac nimic. La ţară, avem un hectar de pământ. I-am spus tatii, hai să punem rapiţă. Am găsit pe cineva

care ne-o cumpăra şi plătea binişor. Tata, nu. Punem porumb că am nevoie pentru animale. Degeaba i-am argumentat că din banii obţinuţi pe rapiţă putem cumpăra şi porumb şi ne-ar mai fi rămas o sumă frumuşică. El nu şi nu. Să nu-l învăţ eu pe el, că aşa a făcut până acum şi aşa fac toţi din sat. Mentalitatea asta rigidă, lipsită de orice imaginaţie, conformistă până la limita absurdului, m-a determinat să plec şi nici să mai trec pe acolo. Ăştia-s ţăranii, fac acelaşi lucru de 20 de ani şi se miră că nimic bun nu se petrece anul ăsta în comparaţie cu anul trecut, dar asta nu înseamnă că vor face altceva în următorii 20 de ani. Aşa-i şi tata, îl copiază pe vecinul său şi e absolut şocat că o duce fix ca el, deşi e de trei ori mai deştept şi în plus... a mers şi cu trenul la viaţa lui. Mă gândesc foarte serios să vând totul sau, ca să nu ia ai mei foc, să închiriez, pentru început, apartamentul din Oradea, să mă mut cu nevasta şi copilul undeva la ţară, să-mi fac un rost după propriile mele puteri.”

viaţa la ţarăCând i-am întâlnit prima oară, Angela şi

Dezideriu Szabo trăiau deja de trei ani în cătunul Runcuri din comuna Roşia. Până la vârsta de 30 de ani, Angela şi Dezideriu au locuit în oraş. Ea, la Cluj, el, la Timişoara. Ea, profesoară de arte plastice, el, absolvent al Facultăţii de Mediu.

„Aici, oamenii au o rânduială a lor la fel ca şi natura,” explică tânăra. Aşa cum ştiu că vine noaptea după zi sau iese soarele după ploaie, tot aşa ştiu să-şi rânduiască munca, traiul şi întreaga viaţă. Găseşti la ei o bunătate şi-o căldură sufletească care nu pot fi date decât de instinctele curate ale unor oameni liberi. Nu-s bogaţi, dar nici nu am văzut pe vreunul hapsân după bani. Vin să-ţi dea o mână de ajutor fără să-i chemi. Sunt calmi şi pe lângă oricine treci îţi spune o vorbă bună şi te salută cu „Doamne, ajută.”

Instinct de turmăSoţii Szabo au renunţat la lumea urbană şi

la condiţiile de la oraş nu din vreo constrângere socială, ci, pur şi simplu, au descoperit că viaţa poate fi trăită şi altfel. Şi-au găsit alte valori. Decizia a venit ca o străfulgerare.

„Am avut un moment de luciditate când ne-am găsit alte valori, alte scopuri în viaţă. Ne-am dat seama că în viaţa asta mai e şi altceva. Nu-i numai serviciu şi muncă de dimineaţa până seara, iar la sfârşitul zilei constaţi că n-ai bani nici de un ceai cu prietenii. Ne-am dat seama că viaţa asta-i un bun de mare preţ. E unică şi irepetabilă. Ne-a dat-o Dumnezeu ca să fim fericiţi, nu s-o punem la dispoziţia altora sau s-o târâm după noi prin tot felul de convenţii sociale impuse de alţii.

La oraş, toate activităţile au început să se învârtă în jurul mall-urilor. Acolo-i locul de joacă al copiilor, acolo îşi dau părinţii toate întâlnirile, acolo-şi petrec tinerii preţiosul lor timp liber. Oraşu-i bombardat cu informaţii care nu fac altceva decât să comaseze oamenii spre anumite direcţii, diabolic de bine controlate.

Orăşenii nu ştiu decât ceea ce li se bagă în cap. De mici sunt învăţaţi cum să vadă realitatea. Le este întreţinut efectul de turmă. E în trend o anumită vestimentaţie, un anumit tip de maşină sau un nou model de mobilă, trebuie să ţii ritmul dacă vrei să fii acceptat de societate, altfel rişti să fii exclus chiar şi de cercul de prieteni. Ei nu văd că totu-i o manipulare grosolană. Sunt prinşi ca-n zalele unui lanţ. Numai un pic dacă ar apuca să scoată capul din acea verigă, să-şi deschidă puţintel sufletul şi-ar da seama cât e de searbădă şi fără rost viaţa pe care o duc şi… că există şi alte variante mult mai simple şi pe placul fiecăruia. La ţară, spre exemplu, îţi descoperi şi alte simţuri pe care nu ştii că le ai la oraş din cauza presiunii timpului sub care eşti ţinut şi a stresului. Însă, după ce reuşeşti să te desprinzi, să intri în conexiune cu plantele, cu natura, apare o pace şi o linişte interioară care nu pot fi cumpărate cu toate bogăţiile din lume. Revii la starea naturală, aceea de om liber”.

Las’ că fi-o Tânăra familie recunoaşte că le-a fost un pic

cam greu să se integreze în ritmul vieţii rurale, dar nu vrea să se întoarcă în stresul din oraş, sub nici o formă.

„Ferească, Dumnezeu, pentru nimic în

lume nu m-aş muta înapoi la oraş. La început şi mie mi-a fost greu. Vroiam să fac totul în grabă, aşa cum fusesem deprinsă, n-aveam răbdare pentru nimic şi dacă nu terminam ceva repede, repede credeam că lucrul acela-i deja ratat. Când le auzeam pe femeile de aici strigându-mi: „De ce te grăbeşti, doamnă, lasă că fi-o”, în loc să mă calmez, mă enervam şi mai tare. Este o zicală veche pe aici, însă cu timpul mi-am dat seama câtă învăţătură şi ce mare încărcătură pozitivă purtau vorbele lor. Psihologic vorbind, când exprimi „las’ că fi-o”, vezi lucrul deja terminat. Asta vine în momentul când nu mai eşti condiţionat de factorul timp, doar atunci poţi să priveşti lucrurile în întreaga lor desfăşurare.

Aici toate lucrurile se fac la momentul lor, aşa cum rânduieşte sfânta natură, nu după cum decide primarul sau şeful de birou sau de la scara de bloc. Aici identitatea ţi-o formezi după modul cum relaţionezi cu natura şi nu după cum te îmbraci şi după ce maşină şi câţi bani ai”.

Soţii Szabo şi-au amenajat în cătunul Runcuri o gospodărie în toată regula. Grădină cu solar pentru legume şi apa trasă-n casă. Au condiţii de oraş, încălzire pe centrală proprie, maşină de spălat, frigider, aragaz, iar pentru iarnă şi-au pregătit o stivă de lemne numai bune de crăpat. Autoturismul cumpărat la mâna a doua şi-l parchează, când e vremea rea, sub un măr pădureţ, la vreo 200 de metri de casă. Nu-l închid niciodată, nici nu-i nevoie. Furtul e o infracţiune încă necunoscută în cătunul Runcuri.

În locuinţa tinerilor, banii şi televizorul sunt lucruri de prisos. „La televizor nu ne uităm, iar banii-s doar nişte hârtii de care te foloseşti uneori, nu-s un scop în sine,” spune Dezideriu.

Cheltuieli au doar cu factura la curent şi preţul cartelei pentru telefonul mobil.

În solarul din grădină au avut atâtea roşii şi ardei încât au dat la toţi vecinii, aceştia, la rândul lor, i-au răsplătit cu ouă, făină şi lapte.


ÎNtoARCeReA LA SAt

FERMIERUL BIHOREAN 7ACTUALITATE

Asigurarea hranei pentru toţi este o problemă ce ţine mai degrabă de politică decât de ştiinţă.

Într-o ţară care numără 20 de milioane de înfometaţi, Bihorul poate hrăni lejer 600 de mii de oameni. E revoltător că bihorenii mănâncă în continuare 70% din import. Carnea, laptele, legumele şi fructele, toate vin din UE. Până şi ceapa a devenit o tru-fanda exotică, fiind importată din Egipt.

Potenţialul agricol al judeţului Bihor, de la vorbe la fapte

Economia judeţului Bihor este o econo-mie de piaţă, prin care statul este obligat să asigure libertatea comerţului şi protecţia con-curenţei loiale.

Deşi în economia judeţului nostru acţi-onează legea cererii şi a ofertei, proprietatea privată fiind protejată şi garantată, ne punem întrebarea:

- agricultura din Bihor poate să asigure necesarul de hrană pentru toţi locuitorii ju-deţului nostru ?

- există un excedent sau un deficit de pro-duse pe piaţa Bihorului?

- dacă da, la care dintre produse?- către ce culturi sau domenii din agricul-

tură trebuie să se orienteze agricultorul biho-rean pentru a satisface necesarul de hrană al populaţiei judeţului Bihor?

Directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură (DA) Bihor, dr.ing. Nicolae HO-DIŞAN (foto), ne-a răspuns la câteva dintre întrebările care fac obiectul acestui material pe baza datelor deţinute de Direcţia Jude-ţeană de Statistică Bihor, precum şi a datelor privind potenţialul agricol şi producţiile rea-lizate în judeţul nostru în ultimul an calen-daristic.

Conform rezultatelor definitive ale recen-sămantului, din data de 20 octombrie 2011, populaţia stabilă a judeţului Bihor este de 575.398 persoane, iar conform datelor privind consumul de pâine şi produse de panificaţie, pentru a satisface necesarul populaţiei din Bihor, care este de 86.400 tone făină, este ne-voie de o producţie de 120. 000 tone de grâu.

Producţia de grâu obţinută în judeţul Bihor, în ultimul an calendaristic, a fost de 195.000 tone, fapt ce duce la concluzia că judeţul nos-tru poate să asigure necesarul consumului de pâine şi produse de panificaţie pentru toţi lo-cuitorii săi.

În ceea ce priveşte potenţialul producţiei de floarea soarelui, acesta este de 87. 500 tone, iar producţia obţinută în ultimul an calenda-ristic a fost doar de 42.262 tone din cauza fe-nomenelor meteorologice ce au intervenit în decursul anului.

Datorită faptului că suprafaţa cultivată cu legume în spaţii protejate (sere şi solarii) este de 184 de hectare, iar în câmp, de 5.500 hectare, se poate asigura necesarul de legu-me a populaţiei judeţului nostru, producţia obţinută în ultimul an calendaristic fiind de 95.800 tone, existând tendinţa ca anumite le-gume, respectiv: salata, gulii, castraveţi, mor-covi, ceapă, ardei, conopida, ridichi, fasole verde şi varza să apară pe piaţă din ce în ce mai devreme. “Este un semnal foarte bun şi ne dorim ca această ramură a agriculturii să câştige din ce în ce mai mult teren în judeţul nostru,” sublinia directorul Hodişan.

În ceea ce priveşte potenţialul producţiei de carne din judeţul Bihor, putem să spunem că se poate asigura necesarul pentru toţi locu-itorii din judeţ cu menţiunea că ar fi fost ex-traodinar să existe pe raza judeţului nostru unităţi de abatorizare pentru toate speciile de animale.

Concluzionând, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Bihor, dr.ing. Nicolae Hodişan consideră că agricultura a adus şi va aduce o contribuţie deosebită atât la creşterea economiei judeţului Bihor, cât şi la asigurarea necesarului de produse agricole ale populaţiei.

Pâinea cea de toate zileleVedeta din agricultura Bihorului din acest

an este porumbul, cultivat în special pentru furaje şi pentru fabricile de alcool. Însă, pe cele trei sferturi din terenurile arabile ale ju-deţului câte au fost cultivate, un loc impor-tant îl ocupă în continuare cultura de grâu. În 2013, fermierii bihoreni estimează o pro-ducţie record de 7.200-8.000 de tone la hectar. Cotaţia minimă tranzacţionată la Bursa din Chicago la finele lunii trecute era de 251,73 de dolari/ tona de grâu. Luând în calcul pro-ducţia obţinută anul trecut ( 195.000 tone), la preţul minim de pe bursă, rezultă că judeţul a

încasat aproape 50 de milioane de dolari, nu-mai din grâu.

Potrivit registrului exploataţiilor agricole înregistrate în anul 2013, în fruntea topului celor mai mari cultivatori de cereale din Bihor se află SC Patrol Service SRL din Cihei, con-trolată de familia lui Ioan Cuc, administratori ai peste 6.000 de hectare de teren agricol.

Pe locul secund se situează Dan Corbuţ, patronul SC Agroind Cauaceu SRL, unul din-tre cei mai activi fermieri ai judeţului, cu o su-prafaţă cultivată de circa 3.000 de ha.

Dacă Bihorul nu şi-ar fi abandonat fai-moasa fabrică de ulei din Oradea, am fi putut intra în concurenţă cu Rusia şi Ucraina, cei mai mari exportatori de ulei de floarea soare-lui şi de rapiţă. Jumătate din producţia acestor ţări merge către ţările hiperpopulate şi mari importatoare precum India şi China.

Potrivit Grain Ukraine şi Economist In-telligence Unit, preţul maxim la care uleiul de floarea soarelui şi cel de rapiţă va ajunge pe piaţa internaţională va fi între 1.100, respectiv 1.200 USD pe tonă, la acest nivel blocându-se din pricina atractivităţii mai mari a uleiului de palmier deja utilizat pe scară largă în in-dustria alimentară la nivel global şi în consu-mul casnic din ţările emergente.

trufandale de BihorRecolta obţinută de pe cele peste 5.500 de

hectare de legume a fost atât de bogată, în-cât ar fi trebuit să salveze PIB-ul Bihorului. În realitate – din lipsa unei reţele de preluare, colectare şi desfacere organizate – legumicul-torii bihoreni vând an de an în pierdere, iar pieţele rămân iarăşi pline de legume din im-port, fără gust şi cu aspect cauciucat.

Preţul en-gros al cultivatorului este de 60 de bani/ kilogramul de roşii, spre exemplu, în această perioadă. Însă, între el şi consu-mator intervine cartelul intermediarilor care fac jocurile. În timp ce producătorul se zbate să-şi vândă marfa ca să nu i se strice, vânzătorul la tarabă afişează un preţ euro-pean de 2-3 lei. Supermarketurile au învăţat lecţia economiei de piaţă: marfă puţină - profit sigur. Niciodată nu-şi încarcă rafturile cu tone de legume ca să nu fie nevoite să-şi scadă singure preţurile.

Din păcate, pe piaţa legumelor din Bihor există două lumi paralele: cea a cumpărăto-rului grăbit şi furios pe preţuri şi cea a pro-ducătorului, zdrobit de propria-i concurenţă şi neputinţă. Atât de bine s-a împământenit

acest cartel al intermediarilor încât, chiar dacă şi-ar face timp, cultivatorul bihorean de legume nu ar mai încăpea pe piaţă.

Carne şi ouă pentru toţi orăşeniiÎn cele opt ferme private de suine înre-

gistrate la DA Bihor cresc 40.206 capete de porci. Dintre acestea, mai bine de jumătate din efective sunt deţinute de grupul Nutrien-tul Palota. Dacă luăm în calcul perioada de îngrăşare care este de 125 de zile, adică peri-oada necesară atingerii greutăţii de 105 kg, o zi pentru depopulare-livrare şi încă cinci zile pentru dezinfecţie, observăm că durata unui ciclu de producţie este de 131 de zile. Într-un an, într-o fermă sunt crescute două serii de porci. Potrivit datelor ultimului recensământ al populaţiei, în Oradea trăiesc la ora actuală 196.400 de cetăţeni. Asta înseamnă că fiecă-rui orădean i-ar putea reveni anual aproape 43 de kilograme de carne de porc.

Numărul puilor de carne crescuţi într-un an în alte opt ferme din Bihor depăşeşte trei milioane de capete. Numai în grupul Nutri-entul Palota sunt crescuţi 200.000 de pui pe serie. Perioada de creştere şi îngrăşare a pui-lor la peste două kilograme este de 42 de zile. Ori, cum fiecare fermă merge cu câte şase se-rii pe an, rezultă că fiecare bihorean ar putea beneficia anual de câte 12 kilograme de pui. Mai mult, de la cele 281.000 de găini ouătoare existente în fermele bihorene de profil, toată populaţia din mediul urban a judeţului ar pu-tea mânca cel puţin două ouă proaspete pe zi, iar cele 21 de ferme de bovine ar putea asigura porţia zilnică de lapte pentru toţi şcolarii ju-deţului.

Urmărind rezultatele obţinute în agricul-tura judeţului se ridică firesc întrebarea: Ce-i lipseşte totuşi Bihorului? În nici un caz mân-carea, nici voinţa ţăranului şi nici forţa de muncă calificată. Poate, o clasă politică mai aplecată către nevoile cetăţeanului.

Pagină realizată cu sprijinul Direcţiei pentru Agricultură Bihor

Agricultura Bihorului

FERMIERUL BIHOREAN8 PAGINA COMUNELOR

Hainele te fac domn, dar sufletul te face om.

“Lăstarii” comunei Lazuri de Beiuş, cei mai buni la concursul internaţional pentru copii „ Ecofest Junior”

Ansamblul “Lăstarii Comunei Lazuri de Beiuş”au participat, în 22 iunie, la Concursul internaţional “Ecofest Junior” - Simeria 2013 , ediţia a XI-a. Cu toate că era prima lor prezen-ţă la un festival de anvergură, s-au întors, spre cinstea lor şi a comunei natale, cu premiul I, locul fruntaş între alte 36 de renumite ansam-bluri competitoare.

Tinerii artişti ai ansamblului, elevi între 6 şi 16 ani, coordonaţi de Ionel Lupaş, Felicia Fofiu, Irina Alina Bodin şi instructorul Ioan Popa, s-au deplasat la Simeria pentru a participa la secţiunea “folclor” unde au încântat publicul cu un spectacol ce a cuprins trei dansuri, două

Păsări de curte, porci, cai, bovine, ovine, caprine şi multe alte animale pot fi crescute şi integrate într-un sistem de permacultură. Rasele vechi, uneori rare, la fel ca şi animalele sălbatice, îndeplinesc aceste cerinţe cel mai bine, scrie Sepp Holzer în cartea sa “Permacultura. Ghid practic pentru agricultura la scară mică”.

Cele mai multe rase de animale domestice au devenit foarte

rare. Într-o vreme în care accentul, pus pe performanţă şi pe exploatarea intensivă, nesănătoasă, doar pentru profit, a afectat înmulţirea şi creşterea animalelor, este deosebit de important să păstrăm diversitatea, care reprezintă o moştenire culturală semnificativă.

Vechile rase domestice nu sunt doar în mod semnificativ mai robuste, ele sunt, de asemenea, mult mai inteligente şi mai adap-

tabile decât rudele lor supracrescute şi degenerate. Instinctele lor naturale sunt destul de bune pentru a nu se împiedica în propri-ilelor picioare şi produsele lor sunt de o calitate mult mai mare. Aceste rase vechi pot fi ţinute în condiţii aproape naturale, ceea ce ar trebui să fie cerinţa principală pentru a creşte animale.

Porcii într-un sistem de permacultură“Permiţând animalelor mele să fie libere şi folosind un sis-

tem de padocuri, am redus la minimum cantitatea de furaje necesare, dar şi munca mea. De asemenea, obţin produse ali-mentare de înaltă calitate sub formă de carne şi slănină şi pot vinde purceluşii pe care-i cresc. Iar la urmă, animalele lucrează de fapt pentru mine afânând solul prin râmare, îngrijindu-mi astfel terasele.

Dacă ar fi să-i închid într-un ţarc, ar trebui, în schimb, să lucrez eu pentru ei. Ar trebui să fie prima prioritate a fiecărui fermier să ofere animalelor sale o viaţă bună,” povesteşte Sepp Holzer în cartea sa.

Ca toate animalele domestice, porcii şi-au pierdut multe din vechile lor caracteristici de-a lungul anilor de reproducere selec-tivă. Aceste rase „de înaltă performanţă” nu mai sunt potrivite pentru a fi ţinute în condiţii naturale. Se vor împiedica pe teren accidentat şi vor supravieţui cu greu iarna. În plus, ei nu mai au instinctele naturale de care au nevoie pentru a fi buni lucrători.

Normele UEAutoritatea Naţională Sanitar-Veterinară din România a

interzis, în conformitate cu normele Uniunii Europene, ca por-cilor să li se mai taie coada. În plus, inelul nazal nu va mai pu-tea fi utilizat decât dacă aceste animale trăiesc în aer liber, iar castrarea se poate face doar prin deşirarea ţesuturilor. Normele privind creşterea porcilor mai cer ca aceştia să nu fie stresaţi de zgomote prea puternice, să aibă lumină cel puţin opt ore pe zi şi să aibă acces la o zonă de odihnă „confortabilă”. Porcii trebuie să fie crescuţi în spaţii în care să vadă şi alţi porci şi să li se asi-gure paie, rumeguş sau turbă care să le permită să-şi foloseasca râtul „în scopul stimulării curiozităţii animalului”. România va trebui să raporteze la UE modul în care s-a conformat acestor directive europene.


cântări de grup şi câte un cântec interpretat de către solistele Codruţa Purza şi Daliana Purza. Ei au fost acompaniaţi de dobaşul Ioan Popa, ceteraşii Cristian Laboş şi Nicolae Gaspar şi acordeonistul Lică Galea.

“Am fost întâmpinaţi cu multă căldură de către organizatori şi vreau să-i amintesc pe profesorii Marioara Cernescu, Petronela Lun-can, Doinel Sotanga, Elena Bob, cărora le mul-ţumim pentru primirea plăcută. Deşi emoţi-onaţi, copiii ansamblului nostru au făcut faţă programului încărcat pe care gazdele ni l-au stabilit în ziua concursului,” îşi aminteşteşte Irina Alina Bodin.

După ce au participat, în costume popu-lare, la parada oficială alături de celelalte for-maţii din concurs, cu toţii s-au îndreptat spre

Colegiul T.T.F. “A. Saligny” Simeria, unde a avut loc premierea celorlalte secţiuni din “Ecofest junior”.

Copiii bihoreni din Lazuri de Beiuş au ajuns apoi la Deva, unde pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor Române, şi-au demon-strat talentele cântând şi dansând în aplauzele publicului spectator.

“Emoţiile s-au prelungit până târziu când juriul de specialitate a deliberat. Premiile au fost anuntate în ordine descrescătoare, iar la aflarea veştii că au câştigat locul I, copiii nu şi-au putut abţine lacrimile de fericire. Printre lacrimi şi îmbrăţişări ne-am felicitat reciproc promiţându-ne că nu ne vom opri aici, că vom participa la cât mai multe activităţi de acest gen,” mai spune Irina.

Prestaţia artistică a micilor şi tinerilor “ambasadori” bihoreni a fost apreciată nu nu-mai de români, ci şi de străini, ei primind, cu această ocazie, o invitaţie în Italia.

Coordonatorii ansamblului mulţumesc sponsorilor care au făcut posibilă participarea lor la eveniment. Pentru susţinerea folclorului românesc şi a viitorilor mesageri ai acestuia, Re-dacţia “Fermierul bihorean” îi face cunoscuţi: Pensiunea Casa Urşilor - Brădet, S.C. Bryan Funghi SRL, Farmacia Mara - Lazuri de Beiuş, Pensiunea Europa - Beiuş, SC ClauRox SRL.

În mod special, “lăstarii” comunei doresc să îi mulţumească primarului Nicolae Hanza, care, pe lângă faptul că i-a ajutat financiar, a fost şi cu sufletul alături de ei.


NuMBeR oNe

Modalităţi alternative de creştere a porcilor

Curajul este descoperirea că s-ar putea să nu câştigi şi încercarea atunci când ştii că poţi să pierzi.

9AGROINFOFERMIERUL BIHOREAN

“Vor fi luate anumite măsuri de protecţie în vederea liberalizării pieţei funciare de la 1 ianuarie 2014, astfel încât să existe asigurări că terenurile cumpărate după această dată vor rămâne în sectorul agricol,” a declarat minis-trul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Dani-el Constantin.

“Nu cred că vor veni cetăţeni străini care să cumpere suprafeţe foarte mari ca să facă agri-cultură. Suprafeţele foarte mari se exploatează în agricultură în cadrul societăţilor comercia-le, este şi mai bine din punct de vedere fiscal. Ne vom lua însă nişte măsuri de protecţie, pen-tru a ne asigura în primul rând că terenurile respective vor ajunge, dacă se va putea în acest an, prin sistemul de creditare, în posesia româ-nilor. În al doilea rând, că terenurile respecti-ve vor rămâne în agricultură - şi vom pune o astfel de condiţie, ca o perioadă foarte lungă de timp terenurile să nu-şi schimbe destinaţia agricolă. Ne vom asigura că vor intra pe mâna celor care au studii, a celor care sunt pregătiţi în domeniul agriculturii, astfel încât să ne asi-gurăm încă o dată că rămân la agricultură. Mai mult decât atât, vom încerca - şi există discuţii la nivel politic - să modificăm legea de funcţionare a Agenţiei Domeniilor Statului (ADS)” a spus Daniel Constantin.

Cumpăraţi teren, acum, când este ieftinŞeful MADR i-a sfătuit pe fermierii care

intenţionează să cumpere terenuri agricole să o facă încă din acest an, când preţurile sunt mai mici, apelând la fondul de creditare înfi-inţat de Ministerul Agriculturii.

“Noi, Ministerul Agriculturii, am apro-bat o ordonanţă acum mai bine de o lună de zile, care a creat un fond de creditare, unde am pus 300 de milioane de lei. Va începe în zilele următoare un proces de licitaţie, o bancă sau o instituţie bancară va câştiga şi va acorda cre-dite cu o dobândă mult mai bună decât până acum. Ce înseamnă condiţii mai bune: credite

În Ungaria, noile norme europene pri-vind vânzarea fără restricţii a terenurilor agricole ar trebui să fie aplicate începând cu data de 15 iunie 2014. Guvernul ungar încearcă să-şi protejeze terenurile agricole prin câteva măsuri drastice.

Persoanele din Ungaria despre care se constată că sunt implicate în vânzarea de te-ren agricol ungar către străini vor fi pasibile de până la cinci ani de închisoare, a declarat Gyula Budai, secretar de stat în Ministerul dezvoltării regionale din Ungaria.

Potrivit oficialului, atât cumpărătorii şi vânzătorii, cât şi avocaţii şi notarii implicaţi în achiziţia de terenuri agricole de către stră-ini vor putea fi condamnaţi la închisoare pe termene de 1-5 ani, conform noului Cod pe-nal care a intrat în vigoare la 1 iunie 2013.

Acesta a precizat că vor face obiectul unei amnistii cei care admit existenţa unor astfel de contracte ilegale în perioada de după adop-tarea de către parlament a noilor prevederi privind aşa-zisele „contracte de buzunar”, prevăzută pentru luna decembrie a.c., şi până la intrarea în vigoare a Codului penal.

România: Măsuri de protecţie împotriva vânzării terenurilor către străini

ungaria : 5 ani de închisoare pentru ungurii care vând teren străinilor

care pot ajunge până la o perioadă de zece ani, o perioadă de graţie de până la trei ani şi, mai important decât atât, pentru alte activităţi de-cât cele de cumpărare de terenuri, nu se va veni cu garanţie. 80% din garanţie va fi asigurată de fondul de garantare. (...) Prin acest fond de creditare se poate achiziţiona teren de către ro-mâni şi în anul 2013, atunci când, cred eu, că e mai ieftin decât în 2014, cu 10% avans, 50% din diferenţă este acoperită din fondul de garantare, deci de către stat, iar 50% o poate reprezenta te-renul respectiv,” a explicat Daniel Constantin.

Modelul francezStrăinii vor afla abia în noiembrie care

sunt condiţiile pe care trebuie să le îndepli-nească pentru a putea achiziţiona terenuri agricole în România. În momentul de faţă există deja două acte normative care vor fi puse în discuţia Parlamentului.

Un act normative se referă la liberalizarea pieţei funciare şi altul la transformarea Agen-

terenurile agricole ungarevor fi deţinute de unguri

Noua lege din Ungaria privind fondul funciar va proteja terenurile agricole ale ţării, fără să fie încălcată legislaţia Uniunii Europe-ne, a declarat premierul ungar Viktor Orban.

p]

„Terenurile agricole ungare vor fi deţinute de unguri”, a afirmat primul ministru Viktor Orban, după semnarea unui acord, la Buda-pesta, cu şeful Camerei agricole ungare, Ba-

ţiei Domeniilor Statului (ADS) într-o agenţie de administrare, dar şi de reglementare a pie-ţei funciare după modelul francez. În Franţa, orice tranzacţie pe piaţa imobiliară, funciară în special, indiferent că este între persoane fizice sau persoane juridice, este avizată de această agenţie care va exista şi în România.

„Va putea fi exercitat un drept de preemţi-une, care cred că va exista din partea statului, a vecinului, a celui care a arendat terenul, vom stabili ordinea priorităţilor. Totodată, legea va stabili dacă vom pune o anumită limită 25 - 50 – 500 de hectare - vom stabili după dezbatere dacă vor exista astfel de condiţionări vizavi de vânzarea de terenuri spre persoane fizice străine. Cred că în octombrie - noiembrie vom avea ambele legi aprobate” a susţinut la Digi 24, Daniel Constantin.

Ne fuge pământul de sub picioare

Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a solicitat autorităţilor

lazs Gyorffy, transmite Agenţia de presă MTI, citată de Agerpres. Viktor Orban a precizat, în cadrul unei conferinţe de presă, că actualul proiect de lege a fondului funciar, care urmea-ză să primească votul final al Parlamentului, va rămâne în cea mai mare parte neschimbat.

Şeful Guvernului de la Budapesta a dat asigurări că a fost găsită o cale de a elimina contractele frauduloase la achiziţia şi cedarea folosinţei terenurilor şi, de asemenea, de a-i proteja pe consumatori de produsele alimen-tare de calitate precară şi nesănătoase care ajung pe piaţă la preţuri foarte mici.

Viktor Orban: „Legea e criticată de acele ţări ai căror fermieri, investitori şi speculanţi au pus ochii pe Ungaria ca oportunitate de afaceri.”

Viktor Orban a menţionat că, pe canale diplomatice, se primesc încontinuu plângeri privind noua lege a terenurilor.

„Privind dinspre vest, terenurile din Un-garia sunt ieftine şi oferă un viitor rentabil”, a spus premierul ungar, potrivit căruia, în ul-timii 20 de ani, numeroşi cetăţeni străini au avut de profitat de pe urma acestei situaţii. Nu e de mirare că vin critici din partea acelor ţări

iniţierea urgentă a unui set de acte normati-ve care să reglementeze vânzarea terenurilor agricole către străini, după liberalizarea pieţei funciare la 1 ianuarie 2014

Preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu, este deranjant faptul că străinii beneficiază de credite cu dobândă de 2%, pe o perioadă de 25 de ani, special pentru cumpărarea terenurilor în România, în timp ce românii nu au acces la astfel de credite. “Înalţi oficiali ai unor state îşi îndeamnă insistent compatrioţii să valorifice vidul legislativ din ţara noastră şi momentul în care preţurile sunt mici să cumpere cât de mult pământ pot. Şi asta în timp ce noi privim neputincioşi cum pământul ne fuge de sub pi-cioare, pentru că nici statul şi nici băncile nu ne vin în sprijin”, a precizat şeful LAPAR.

Potrivit datelor MADR, suprafaţa agri-colă deţinută de străini în România la finele lui 2011 se ridica la peste 700.000 de hectare, reprezentând 8,5% din suprafaţa arabilă a Ro-mâniei.

ai căror fermieri, investitori şi speculanţi au pus ochii pe Ungaria ca oportunitate de afa-ceri sau „pur şi simplu, ca pe o simplă extinde-re în est a propriilor lor economii occidentale”, a continuat el, subliniind că acest lucru nu va mai fi posibil după adoptarea noii legi.

Potrivit Agerpres, primul ministru ungar a mai explicat că noua lege va favoriza inte-resele producătorilor mici şi mijlocii, în mod similar politicilor agricole susţinute în peri-oada dintre cele două războaie mondiale.

ofertă de 200.000 de hectare de teren arabilGuvernul ungar a decis încă din luna apri-

lie să ofere spre concesionare 200.000 de hec-tare de teren arabil către agricultori, în cadrul unui nou program. Acesta se numeşte “Teren pentru agricultori” şi se aplică parcelelor de teren care sunt în prezent închiriate prin con-tracte care expiră până în 31 mai 2017. Scopul programului este consolidarea fermelor de fa-milie, precum şi a celor mici şi mijlocii.

Ungaria intenţionează să reducă ponde-rea fermelor mari la 20% din terenul arabil to-tal, faţă de 50% în prezent. Prin aceste măsuri, legislaţia ungară încearcă să apere agricultura de speculaţii şi de “capital străin”.

Se consideră că până la un milion de hectare de teren agricol din Ungaria au fost vândute deja în mod disimulat unor străini, menţionează publicaţia MTI.


Cititorii noştri care doresc să primeas-că răspunsuri la întrebări pe diverse

teme agricole sunt rugaţi să ne scrie în continuare pe adresa de e-mail

[email protected]

Care sunt proiectele tip din cadrul mă-surii 121?

Beneficiarii vor putea opta între şase proiecte tip: pentru ferma de vaci destinată producţiei de lapte - maximum 20 de cape-te; ferma de legume în câmp - maximum 2 de hectare; ferma de legume în spaţii prote-jate - cel mult 1000 de metri pătraţi; livadă de pomi şi arbuşti fructiferi - maximum 5 hectare; fermă pentru creşterea de păsări - maximum 4.000 de capete; ferme de creş-tere şi îngrăşare porci - maximum 100 de capete.

Cum se poate face dovada cofinanţării pentru accesarea fondurilor europene pen-tru fermele familiale?

La semnarea contractului de finanţare, cofinanţarea proiectului poate fi dovedită prin:

a) extrasul liniei de credit datat cu cel puţin cinci zile lucrătoare faţă de data sem-nării contractului, cu valabilitate de un an la momentul semnării contractului de finanţare, şi Contractul de credit vizat de bancă, în cazul cofinanţării prin linie de credit cu valabilitate de un an la momentul semnării contractului de finanţare, deschis la o bancă (copie conform cu originalul).

b) extras de cont bancar vizat şi datat de bancă cu cel mult cinci zile lucrătoare înainte de data depunerii documentelor pentru semnarea contractului de finanţa-re, în cazul cofinanţării prin surse proprii (autofinanţare) sau prin certificate de depo-zit nominative şi dematerializate, cu o sca-denţă mai mică sau egală cu trei luni faţă de data depunerii documentelor pentru semnarea contractului de finanţare (copie conform cu originalul);

c) extras de cont bancar vizat şi datat de bancă cu cel mult cinci zile lucrătoare îna-inte de data depunerii documentelor pen-tru semnarea contractului de finanţare, în cazul existenţei unor surse de cofinanţare de tipul: granturi, sponsorizări, donaţii, însoţit de un document care să ateste sursa respectivă, emis de organizaţia care a acor-dat-o (copie conform cu originalul);

d) extras de cont bancar şi Formularul de achiziţie titluri de stat, emise şi vizate de bancă, în cazul cofinanţării prin titluri de stat cu o scadenţă mai mică sau egală de trei luni faţă de data depunerii documentelor pentru semnarea contractului de finanţare (copie conform cu originalul).

Cine poate beneficia de subvenţie în agricultura ecologică? Ce condiţii trebuie îndeplinite?

Pot beneficia de ajutorul specific per-soanele fizice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale sau familiale constituite conform O.U.G. nr. 44/2008 sau persoanele juridice care îndeplinesc cumu-lativ următoarele condiţii:

a) sunt înregistrate în fiecare an pentru care solicită ajutorul specific, în sistemul de agricultură ecologică, la Ministerul Agri-culturii şi Dezvoltării Rurale – MADR, prin direcţiile agricole de dezvoltare rurală judeţene – DADR;

Eşecul este pur şi simplu oportunitatea de a începe din nou, de data aceasta cu mai multă inteligenţă.

10 PAGINA CITITORULUI FERMIERUL BIHOREAN

Cititorii întreabă,specialiştii noştri răspund

"

b) deţin un contract încheiat cu un or-ganism de inspecţie şi certificare acreditat pe teritoriul Uniunii Europene /aprobat de către MADR;

c) deţin un document justificativ / certifi-cat de conformitate / master certificat / certifi-cat de confirmare a conversiei, în care se men-ţionează statutul exploataţiei în conversie (anul 1 / anul 2 / anul 3), cultura, suprafaţa, numărul de animale, numărul de familii de albine, emis de organismul de inspecţie şi certificare cu care a încheiat contractul;

d) se menţin în sistemul de agricultură ecologică pe o perioadă de 5 ani;

e) în cazul beneficiarilor din producţia ve-getală, suprafaţa agricolă în folosinţă trebuie

să fie de cel puţin 0,30 ha, ocupată cu culturi anuale, culturi perene sau păşuni şi fâneţe per-manente.

Se vehiculează ideea modificării impozitu-lui agricol în funţie de statutul priprietarului. Cum vor să facă asta?

Impozitul pe terenul agricol ar putea fi di-ferenţiat în funcţie de statutul proprietarului, în cazul în care o astfel de politică va fi compa-tibilă cu regulamentele europene de după 2013. Ideea a fost elaborată de Comisia Prezidenţială pentru Politici Publice de Dezvoltare a Agri-culturii în România.

Astfel, potrivit Comisiei Prezidenţiale, dacă proprietarul este fermier (inclusiv persoa-nă juridică) sau dacă acesta arendează pe ter-

men lung terenul pentru a fi exploatat de un alt fermier, acesta să ramână cu valoarea actuală a impozitului şi eventual, să fie scutit de impozi-tul pe arendă.

Iar dacă proprietarul nu este fermier, deci nu lucrează direct terenul şi nici nu-l arendea-ză pentru a fi lucrat, documentul recomandă să se considere că este ţinut în scop imobiliar, pentru construcţii, urmând să fie impozitat ca atare (conform Codului fiscal din 2012 valoa-rea minimă a impozitului pe terenul pentru construcţii în intravilan este cuprinsă între 153 şi 3.832 lei/ha).

Am citit undeva că statul va oferi 50 de ha de teren agricol gratis sau chiar ferme la cheie

pentru tinerii fermieri. Îmi puteţi da detalii des-pre acest lucru?

Tinerii care vor să se apuce de agricultură ar putea beneficia de terenuri sau ferme la cheie din partea Agenţiei Domeniilor Statului. Pen-tru a realiza acest lucru, instituţia şi-ar putea “pune la bătaie” cele 400.000 de hectare pe care le are disponibile şi pentru care nu există cli-enţi. Momentan, nu se poate spune în ce mod se vor putea achiziţiona sau ce cotizaţie vor trebui să plătească noii proprietari însă dacă iniţiativa se concretizează s-ar putea spune că este cea mai importantă măsură de după 1989. Rămâne încă la stadiul de iniţiativă.

S-a spus că statul va credita agricultorii şi le va garanta împrumuturile. Cum pot be-

neficia de garanţiile de la stat în agricultură?Fondul de microcreditare destinat fer-

mierilor a intrat în vigoare prin publicarea sa în Monitorul Oficial. Bugetul fondului pare să fie undeva la 300 de milioane de lei şi va fi pus la dispoziţia unor instituţii bancare, din care să acorde fermierilor cre-dite pe o perioadă de până la zece ani. Prin acordarea acestei forme de sprijin, Guver-nul speră că vor fi înfiinţate cel puţin 1.000 de ferme de familie.

Garantarea creditelor/finanţărilor acordate în sectorul agricol din fondurile MADR vizează acordarea de garanţii de până la 50% la creditele contractate de pe piaţă pentru achiziţia de terenuri agricole.

Măsura va sprijini creşterea suprafeţe-lor exploataţiilor agricole prin încurajarea achiziţiei de către arendaşi de la proprietari, până la 1.000 de ha în proprietate/exploa-taţie, şi de către producătorii agricoli care doresc să-şi extindă suprafeţele cultivate, până la dimensiunea economică maximă aferentă fermei de familie.

Potrivit legislaţiei, garanţia va acoperi maximum 50% din valoarea creditului. Se va credita maximum 90% din valoa-rea tranzacţiei, diferenţa fiind contribuţia cumpărătorului. Cu alte cuvinte pentru un teren care costă 10.000 de euro, fermierul trebuie să vină doar cu 1.000 de euro.

De asemenea, fermierii beneficiază de acordarea de garanţii pentru investiţii în sectorul agricol care nu sunt cofinanţate din fonduri europene, pentru beneficiarii privaţi, segment de garantare neacoperit acum. În aceste condiţii, garanţia va aco-peri maximum 80% din credit.

Mai mult decât atât, se acordă garanţii pen-tru toate măsurile de microcreditare (creditele pentru înfiinţarea de microîntreprinderi), din fonduri MADR, prin înfiinţarea unor scheme de garantare suplimentare şi/sau extinderea celor existente. Garanţia va acoperi maximum 80% din valoarea creditului.

Este adevărat că dacă vreau să cumpăr teren agricol trebuie să dovedesc că am stu-dii în domeniul agricol?

După cum se arată într-un proiect de lege care priveşte reglementarea pieţei fun-ciare din România, persoanele fizice care vor să achiziţioneze un teren agricol, în România, trebuie să respecte condiţiile re-strictive impuse de Guvern.

Pentru a putea cumpăra terenuri agri-cole, trebuie să dovedeşti că ai studii în do-meniul agricol şi că ai întreprins activităţi agricole, înainte de momentul cumpărării, cel putin cinci ani. Trebuie să fii înregistrat la organele fiscale ca persoană fizică sau ju-ridică, care desfăşoară activităţi agricole, excepţie făcând cei care se înregistrează po-trivit legii speciale la registrul comerţului.

Povestea alpinistuluiUn alpinist a vrut să cucerească cel mai înalt munte. S-a pregătit pentru

asta timp îndelungat şi, în final, a hotărât să se aventureze pentru a primi singur laurii victoriei.

Noaptea căzu grea pe înălţimile munţilor şi omul nu a mai văzut nimic. Totul era negru. Până şi luna şi stelele fuseseră acoperite de nori negri.

Şi cum se căţăra el, la doar câţiva metri de vârful muntelui a alunecat şi a căzut în gol. Alpinistul văzu, în acea îngrozitoare cădere, episoade din viaţa lui, bune şi rele. Se gândi la moartea care era aproape când, deodată, a simţit frânghia de siguranţă că-i frânge mijlocul. Fusese oprit din cădere şi acum atârna în gol, legat de acea frânghie.

Urmă un moment de tăcere absolută; atârna în neant şi singurul lucru ce-i veni în minte fu: “Ajută-mă, Doamne”.

Deodată auzi o voce venită din depărtări:

“Ce doreşti, fiule?”

“Salvează-mă, Doamne!”, strigă alpinistul, cuprins de frica morţii.

“Chiar crezi că eu te pot salva?”

“Da, Doamne, cred în Tine!”

“Bine, dacă crezi în mine şi în salvarea mea, taie frânghia de care atârni”, spuse Dumnezeu.

Un moment de tăcere, alpinistul se îndoi şi îşi pierdu credinţa; frânghia era singura care-l ţinea în viaţă... aşa că hotărî să renunţe la ajutorul dumnezeiesc.

A doua zi dimineaţă, echipele de salvare au anunţat că au găsit un alpinist legat de frânghia de siguranţă la doar doi metri de pământ. Murise îngheţat de frig.

Morala : Tu, cât de ataşat de frânghia ta eşti?

FERMIERUL BIHOREAN 11sPIRITUALITATE

Dumnezeu dă tot ce este mai bun celor care-l lasă pe El să facă alegerea.

Îngerul păzitor este cel care ne in-spiră, ne ghidează, ne apără în mod tainic. Principala misiune legată de fiinţa umană pe care o protejează este de a o îndruma spre lumina şi eternitatea lui Dumnezeu.

În funcţie de nivelul spiritual, omul are un înger păzitor care aparţine unuia din cele nouă ordine angelice (serafimi, heruvimi, tronuri, domnii, virtuţi, stăpâniri, întâietori, arhan-gheli sau îngeri). Protectorul aparţine Serafi-milor doar în cazul celor care au venit pe lume cu un nivel de îndumnezeire extraordinar de elevat. Cei care au de îndeplinit misiuni eroice sunt îndrumaţi de îngeri păzitori dintre Stăpâ-niri sau Virtuţi. Majoritatea fiinţelor umane însă au păzitori din ordinul cel mai apropiat de planul fizic, îngerii.

Atunci când fiinţa pe care o au în pază se orientează cu tot sufletul şi cu toată fermitatea către Dumnezeu, bucuria lor este imensă. În astfel de cazuri tot mai mulţi îngeri din ordi-nele superioare se alătură îngerului păzitor. E de la sine înţeles că o persoană poate avea astfel nu unul, ci mai mulţi îngeri păzitori, pentru că atunci când atinge stadiul ultim de desăvâr-şire, toţi îngerii de lumină ai creaţiei vin să îi dea sprijin în acţiunile ei spirituale. Înmulţirea îngerilor păzitori direct proporţional cu nive-lul nostru de evoluţie spirituală este normală, deoarece cu cât ne apropiem de Absolut, de Dumnezeu, testele şi încercările la care suntem supuşi sunt tot mai dificile.

Fiecare înger păzitor este diferit de oricare alt înger păzitor, aşa cum noi, oamenii, suntem unici, fiecare, în felul nostru. Existând o legă-tură aparte între noi şi înger, legătură din iu-bire pură şi sublimă, necondiţionată, noi vom dobândi, în mod empatic, diferite caracteristici

sau înzestrări spirituale ale lui.Orice aspect spiritual ne dorim, orice ca-

litate vrem să o dezvoltăm în noi, rugând-l pe înger să ne ajute în dobândirea ei, ea devine astfel în scurt timp realitate. Aceasta dacă ne rugăm plini de credinţă, dezvoltând totodată suficient discernământ astfel încât să ştim ce ne este necesar spre a reuşi în misiunea pe care o avem de îndeplinit în viaţă. Fiindcă fiecare fiinţă umană se naşte spre a realiza un anumit lucru, spre a accede la un anumit nivel al evo-luţiei spirituale, spre a ajuta umanitatea într-un anumit aspect. În concluzie, fiecare are o me-nire pe care trebuie să o realizeze. Spre a deve-ni conştienţi de aceasta, un foarte bun ajutor îl putem primi din partea îngerului nostru păzi-tor, care, trezindu-ne sufletul şi luminându-ne mintea, ne face mai conştienţi asupra întregii vieţi, în ansamblul ei, revelându-ne motivul pentru care ne găsim într-un anumit moment, într-un anumit loc, adică aici şi acum.

Principalele funcţii pe care leîndeplineşte un înger păzitor

1. Prima şi cea mai evidentă este aceea de protector, de păzitor. În Acatistul Îngerului pă-zitor se spune: ”Sfinte îngere, cel ce eşti ales de Domnul Dumnezeu spre paza sufletului meu, apără-mă de duşmanii văzuţi şi nevăzuţi, izbă-veşte-mă de toate nevoile şi necazurile.”

2. O altă funcţie a îngerului păzitor este cea de călăuză, de ghid spiritual care înalţă şi revelează pentru cel în cauză lumina lui Dum-nezeu, putând aduce clipa de iluminare. Cităm din Acatist:

“Cel care înflăcărezi inima mea cu dragos-tea de Dumnezeu,

Cel care umpli casa sufletului meu cu iubi-rea lui Dumnezeu,

Cel care mă povăţuieşti să cer susţinerea

harului Sfântului Duh.”3. Există numeroase cazuri în care boli

considerate incurabile au fost îndepărtate cu ajutorul îngerului păzitor. Rugăciunile spuse din inimă, credinţa şi dăruirea din tot sufletul şi în mod necondiţionat către Dumnezeu tre-zesc energii misterioase, prin care îngerii pot acţiona aducând însănătoşire. Aceasta e o altă funcţie a îngerului păzitor: aceea de vindecă-tor, prin lumină şi iubire, a trupului şi a sufle-tului celui pe care-l ocroteşte.

4. O altă funcţie esenţială a îngerilor pă-zitori este aceea de luptători în slujba binelui divin. Ei îndepărtează de la noi răul acţionând plini de curaj şi încredere acolo unde este in-justiţie, aducând atât în împrejurările exteri-oare, cât şi în interiorul nostru predominanţa binelui.

“Cel care cu puternicul acoperământ al ari-pilor tale mă aperi,

Cel care pururea stai lângă mine cu sabia ta de foc,

Cel care împotriva puterilor întunericului în luptă mă ajuţi.”

5. Datorită protecţiei îngerului păzitor pu-tem prevedea clipe de cotitură ale existenţei noastre spre a le trece apoi mai uşor şi chiar mai mult, el, îngerul, ne face atenţi asupra marii treceri, de la acest plan fizic, în tărâmul spiritual.

Descoperim astfel că îngerul păzitor ne preia de la Îngerul naşterii şi ne este alături până când, la rândul lui, ne încredinţează Înge-rului morţii. O altă funcţie a îngerului păzitor este deci cea de protector al marii treceri.

6. O altă funcţie a îngerului păzitor este cea de a exorciza, îndepărtând de la noi orice duh necurat. Astfel, în Acatist se spune:

“Pururea îmi apari, Sfinte Îngere, ca un zid puternic împotriva vrăjmaşilor mei celor răi şi

vicleni, care caută pieirea mea şi care-mi ten-tează sufletul cu uitarea de sine.

Bucură-te, că poţi să mă izbăveşti de orice răutate şi din toate cursele diavoleşti;

Că mă întăreşti în credinţă şi mă fereşti de îndoieli.”

Strâns legat de această funcţie a îngerilor de a exorciza este Arhanghelul Mihail care are drept misiune şi reuşeşte întotdeauna să-şi în-frângă duşmanul cel întunecat, pe Satana.

7. Altă funcţie de bază a îngerilor păzitori este cea de învăţători - sfătuitori. Cităm din Acatist:

“Ajută-mă, neadormitul meu păzitor, ca să-mi umplu vasul sufletului meu cu untdelem-nul faptelor bune şi, mai mult, cu compasiunea şi smerenia.

Bucură-te, tu, cel ce pururea mă inspiri să-l am în mintea mea numai pe Domnul Dum-nezeu;

Cel ce învii în inima mea porunca dragos-tei pentru Domnul meu cel Preabun;

Cel ce mă îndemni să-l iubesc pe aproapele meu cu o adevărată dragoste.”

8. Alt rol al îngerilor este acela de a ne pu-rifica prin acordarea graţiei atunci când inima noastră se îndreaptă fierbinte către Dumne-zeu. Îngerii păzitori sunt cei care cheamă Gra-ţia Divină să se reverse asupra fiinţei noastre.

9. O altă funcţie a îngerului păzitor este aceea de prieten, am putea spune chiar cel mai drag şi mai apropiat prieten al celui pe care îl are în grijă. Iubirea îngerului pentru om este limpede, pură, puternică, constantă, nu e su-pusă unor suişuri şi coborâşuri, nici relaxării, uitării sau infidelităţii cum se petrece în prie-teniile lumeşti. Iubirea îngerului păzitor derivă din iubirea lui Dumnezeu pentru oameni, este deci parte din această iubire divină.

Karyn Maria Lombrea

Rugăciune Tată din Ceruri, te rog să-mi

binecuvântezi familia, prietenii, ru dele şi pe cei pe care îi iubesc şi pe cei care citesc această ru-găciune chiar în acest moment.

Arată-le Tu o nouă imagine a dragostei şi puterii Tale nemărgi-nite.

Duhule Sfânt, te rog să-i ajuţi, chiar în acest moment. Acolo unde există durere, te rog să le dăruieşti pacea şi mila Ta.

Acolo unde există îndoială, te rog să le inspiri o încredere înno-ită prin Harul Tău. Unde există o nevoie, te rog să le-o împlineşti.

Binecuvântează-i când plea-că şi când se întorc acasă, mergi înaintea lor şi deschide-le calea.

Călăuzeşte-i şi ocroteşte-i cli-pă de clipă în toată viaţa lor.

Iartă-le lor păcatele făcute cu voie sau fără de voie, cu ştiinţă, din neştiinţă sau pe cele pe care nu şi le amintesc.

Condu-i Tu pe Calea Ta Cea Sfântă, În Numele Fiului Tău, Iisus Hristos.

Doamne Tată, Fiule şi Duhule Sfânt, îţi mulţumesc că tu vei face mai mult decât îţi pot eu cere. Amin

ÎNGeRuL PăzItoR

FERMIERUL BIHOREAN12

ISSN 2286 – 119X EDITOR: G.M. ISIS OSIRIS Director: Mariana GavrilăTel: 0752 760 [email protected]

CAMERA AGRICOLĂ JUDEŢEANĂ BIHOROradea. Str. Sucevei, Nr. 4/ATel: +40-0259- 467253Fax:+40-0259- 467259 E-mail: [email protected],www.ojcabihor.ro

AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ BIHOR Oradea. str. Matei Corvin, nr.1. et.1Tel: 0259/477.037 0371/318.220Fax: 0259/477.037E-mail: [email protected]

OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT BIHOR Oradea. Str. Ion Bogdan nr. 42, Tel: 0259 / 416 710 ; Fax: 0259 / 416.725 E-mail: [email protected]

DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ BIHOROradea. Str Dimitrie Cantemir NR 24-26 Tel : 0259.416.722 ; 0359.418.302 Phone : 0745.509.272 Fax : 0259.417.976 Email : [email protected]

INSTITUŢII UTILE PENTRU INFORMAREA DUMNEAVOASTRĂ

Manager dezvoltare: Viorel Chiricuţă Coordonator legislaţie europeană: Dr. Antonio Bărcaş Tipar: SC GARAMOND TIPOGRAFIE SRL Cluj-Napoca

fermierul bihorean

Documents