Stiri 5 octombrie 2020, prima parte

Cursul de schimb 05.10.2020 1 EUR 4.8695

1 USD 4.1414

Schimbări bizare de vreme. Cum va fi săptămâna viitoare?  Adriana Popescu 4 octombrie 2020

În prima parte a săptămânii viitoare vremea va fi călduroasă după care, în cea de-a doua parte, temperaturile vor începe să scadă.

În săptămâna 5 – 11 octombrie, meteorologii apreciază vremea va fi caldă în primele zile, după care își vor face apariția ploile abundente, iar toamna își va intra în drepturi. Zilele caniculară vor alterna cu temperaturi minime aproape de îngheț în mai multe zone ale țării. Concomitent își vor face apariția și ploile de toamnă.În prima zi a intervalului 5 – 11 octombrie, valorile maxime vor atinge valori de până la 32 de grade Celsius în Capitală. Potrivit estimărilor meteorologilor, din punct de vedere termic, zilele de luni și de marți, vor avea valori termice ridicate comparativ cu temperaturile normale ale perioadei.

Marți, vremea va începe să se răcorească câte puțin, pornind din partea de vest, nord-vest și centru, iar temperaturile se vor apropia de cele normale pentru această perioadă de toamnă. În regiunile de sud și de sud est valorile termice  vor rămâne în continuare ridicate, un pic peste normalul perioadei.Începând de miercuri și până la finalul săptămânii, temperaturile vor scădea constant. În partea de nord a României se vor înregistra temperaturi de 16 grade Celsius, în timp ce în regiunile sudice maximele vor ajunge până la 23 de grade. În general, însă, temperaturile vor fi cuprinse între 10 și 18 grade, cu valori mai ridicate în zona litoralului, dar și mai scăzute în drepresiuni.

1

Ploile își vor face apariția încă din prima parte a intervalului, în vestul, nordul și centrul țării, iar în noaptea de marți spre miercuri se vor extinde pe întreg teritoriul. Astfel, în  cea de-a doua parte a intervalului vor fi ploi abundente pe întreg teritoriul României. De asemenea, potrivit estimării meteorologilor, vor fi și manifestări de instabilitate, descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului.

Cod galben de furtună în 27 de judeţe, până marţi la ora 18:00 5 octombrie 2020, 11:57 de Cristina Morozanu

Abonare Cod galben de furtună în 27 de judeţe, până marţi la ora 18:00 Avertizare meteo cod galben în 27 de judeţe

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, luni, un Cod galben de instabilitate atmosferică accentuată, cantităţi însemnate de apă, intensificări ale vântului, în intervalul 5 octombrie, ora 15:00 - 6 octombrie, ora 18:00, la început în Banat, Crişana, Maramureş, apoi şi în vestul şi nordul Olteniei, Transilvania, nord-vestul şi nordul Munteniei, precum şi în cea mai mare parte a Moldovei.

Potrivit ANM, vor fi perioade cu averse ce vor avea şi caracter torenţial, descărcări electrice, vijelii şi grindină. În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantităţile de apă vor depăşi 25 - 35 l/mp şi, izolat, 50 - 60 l/mp. Vântul va avea intensificări la munte, cu viteze mai mari pe creste (rafale de peste 85 - 95 km/h), iar temporar în vest şi în nord-est, cu rafale în general de de 50...60 km/h).

APIA si SUBVENTII

Data la care APIA incepe platile in avans pentru schemele pe suprafata Agroromania.ro 05 Oct. 2020

Vesti bune pentru fermieri! A fost comunicata data la care APIA incepe platile in avans pentru schemele pe suprafata!

2

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) va demara, pe 16 octombrie, plata avansului pentru schemele pe suprafata aferente anului 2020, suma alocata Romaniei din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) pentru aceste plati fiind de 1,94 de miliarde de euro.

 "In Campania aferenta anului de cerere 2020 Romania beneficiaza de o alocare financiara pentru platile directe acordate fermierilor din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) in valoare de 1,94 miliarde de euro si, ca in fiecare an, suntem pregatiti sa turam motoarele la maximum pentru ca acesti bani sa ajunga in timp util la fermieri", a declarat Adrian Pintea, director General APIA, citat intr-un comunicat.

 Nivelul platilor in avans va fi de pana la 70% in cazul platilor directe si pana la 85% in cazul sprijinului acordat in cadrul dezvoltarii rurale. Platile se fac in lei, utilizand cel mai recent curs de schimb stabilit de Banca Centrala Europeana anterior datei de 1 octombrie 2020 si publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

 APIA informeaza fermierii ca, prin Hotararea de Guvern nr. 819/2020, au fost stabilite, pentru anul 2020, cuantumurile la hectar ale platii unice pe suprafata, platii redistributive si a intervalelor de suprafata pentru care se acorda acestea, platii pentru practici agricole benefice pentru clima si mediu, platii pentru tinerii fermieri si ale plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru masura din sectorul zootehnic, speciile ovine si caprine.

 Astfel, fermierii vor primi in acest an 98,7381 euro/hectar prin schema unica de plata pe suprafata, suma alocata fiind de 974,93 milioane de euro. Au mai fost aprobate cuantumurile pentru plata redistributiva: 5 euro/hectar pentru cei care detin intre 1 si 5 hectare, inclusiv, si 48,1053 euro/hectar pentru fermierii cu 5 si pana la 30 de hectare, inclusiv, iar suma alocata se ridica la 104,16 milioane de euro. Plata pentru inverzire a fost stabilita la 57,8245 euro/ha, cu o suma totala alocata de 570,95 milioane de euro, iar pentru schema dedicata tinerilor fermieri - 36,6119 euro/ha - respectiv fonduri de 20,54 milioane de euro.

SUBVENȚII PENTRU CARE APIA URMEAZĂ SĂ STABILEASCĂ VALOAREA PE HECTAR ȘI PE CAP DE ANIMAL! Agroinfo 05 octombrie 2020 - SUBVENȚII APIA 2020. AGROINFO v-a informat care sunt subvențiile agricole pentru care Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură are deja stabilit un cuantum pe hectar și pe cap de animal. Fermierii, crescătorii de animale beneficiază și de alte scheme de plată pentru anul 2020 pentru care APIA nu are încă stabilită o valoare pe hectar și

3

pe cap de animal. Cuantumul acestor subvenții va fi calculat în perioada următoare în funcție de hectarele eligibile și animalele eligibile la plată.

Pentru că fermierii ne întreabă mereu de cuantumul pe hectar și pe cap de animal al acestor subvenții, publicăm lista shemelor de plăți aferente anului 2020 pentru care APIA nu are deocamdată stabilită o valoare pe hectar și pe cap de animal. Sunt subvenții care urmează să intre la plată abia anul viitor. Aceste scheme de plăți nu intră în calculul avansului APIA pe suprafață și nici la avansul APIA plătit crescătorilor de animale. Plata acestui avans va începe din 16 octombrie 2020.

SECTOR VEGETAL!

AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU

ANT 1 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil. Pentru anul trecut, 2019, cuantumul pe hectar al acestui ajutor a fost de 13,3202 euro/ha = 63,1791 lei/ha. Pentru anul 2020, nu s-a stabilit încă suma pe hectar pe care o vor primi fermierii. ANT 3 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru cânepă pentru fibră. Pentru anul trecut, cuantumul pe hectar a fost de 8,9570 euro/ha = 42,5421 lei/ha. Pentru anul 2020, nu s-a stabilit încă suma pe hectar pe care o vor primi fermierii. ANT 4 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru tutun. Pentru anul trecut, 2019, cuantumul pe hectar a fost de 1.569,4413 euro/ha = 7.454,2183 lei/ha. Pentru anul 2020, nu s-a stabilit încă suma pe hectar pe care o vor primi fermierii. ANT 5 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru hamei. Pentru anul trecut, cuantumul pe hectar a fost de 400,2599 euro/ha = 1.901,0744 lei/ha. Pentru anul 2020, nu s-a stabilit încă suma pe hectar pe care o vor primi fermierii. ANT 6 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr. Pentru anul trecut, cuantumul pe hectar a fost de 73,8219 euro/ha = 350,6244 lei/ha. Pentru anul 2020, nu s-a stabilit încă suma pe hectar pe care o vor primi fermierii.

Ajutorul național tranzitoriu este o subvenție plătită de la bugetul de stat. Această subvenție este degresivă, adică valoarea ei pe hectar scade în fiecare an cu circa 5%. În fiecare an, această subvenție a fost plătită din bugetul național stabilit pentru anul următor anului de cerere. Așadar, pentru ANT solicitat de fermieri în 2020, plățile se vor face în 2021.

SPRIJIN CUPLAT VEGETAL, SCV

SCV Soia. Pentru anul trecut, pentru 2019, cuantumul acestei subvenții a fost de 212,88 euro/ha = 1.011,0948 lei/ha. Pentru anul acesta, APIA nu are

4

încă o valoare pe hectar. SCV Lucernă. Pentru anul trecut, cuantumul acestei subvenții a fost de 94,67 euro/ha = 449,6446 lei/ha. Pentru anul acesta, APIA nu a stabilit încă valoarea pe hectar. SCV Leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe. Pentru anul trecut, cuantumul pe hectar a fost de 118,05 euro/ha = 560,6902 lei/ha. Pentru anul acesta nu a fost încă stabilită valoarea pe hectar. SCV Cânepă pentru ulei şi/sau fibră. Pentru anul trecut, 2019, cuantumul pe hectar a fost de 210,01 euro/ha = 997,4634 lei/ha. Pentru anul acesta, APIA nu a stabilit încă o valoare a subvenției pe hectar. SCV Orez. Pentru anul trecut, cuantumul a fost de 623,32 euro/ha = 2.960,5206 lei/ha. Pentru anul acesta nu se cunoaște, la această dată, cuantumul APIA pe hectar. SCV Sămânță de cartof. Pentru anul trecut, cuantumul a fost de  1.386,05 euro/ha = 6.583,1830 lei/ha. Pentru anul acesta nu se cunoaște, la această dată, cuantumul pe hectar. SCV Hamei . Pentru anul trecut, cuantumul a fost de 528,94 euro/ha = 2.512,2534 lei/ha. Pentru anul acesta nu se cunoaște, la această dată, valoarea pe hectar. SCV Sfeclă de zahăr. Pentru anul trecut cuantumul pe hectar a fost de 829,34 euro/ha = 3.939,0332 lei/ha. Pentru anul acesta, la această dată, APIA nu are stabilită valoarea pe hectar. SCV Tomate cultivate în câmp procesare. Pentru anul trecut, cuantumul pe hectar a fost de 1.717,99 euro/ha = 8.159,7653 lei/ha. La această dată, APIA nu are stabilită o valoare pe hectar pentru această subvenție. SCV Castraveți cultivați în câmp procesare. Pentru anul trecut, cuantumul pe hectar a fost de 539,88 euro/ha = 2.564,2140 lei/ha. Pentru anul acesta, urmează să fie stabilit. SCV Legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă. Pentru anul trecut, cuantumul a fost de 4.649,12 euro/ha = 22.081,4603 lei/ha. Pentru anul acesta, APIA nu are la această dată stabilită valoarea pe hectar. SCV Fructe pentru procesare, prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre. Pentru anul trecut, cuantumul a fost de 268,98 euro/ha = 1.277,5474 lei/ha. SCV Cartofi timpurii pentru industrializare. Pentru anul trecut, 2019, cuantumul a fost de 1000 euro/ha = 4.749,6 lei/ha.

Sprijinul cuplat vegetal este o subvenție europeană, achitată din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). La această dată, APIA nu are cum să stabilească o valoare pe hectar pentru această subvenție deoarece

5

fermierii care au accesat-o pentrul anul 2020 au termene stabilite până-n noiembrie pentru depunerea unor acte doveditoare.

SECTOR ZOOTEHNIE!

SPRIJIN CUPLAT ZOOTEHNIC, SCZ

Sprijin cuplat bivolițe de lapte. Pentru anul trecut, cuantumul a fost de 164,5207 euro/cap de animal = 781,4075 lei/cap de animal. Pentru anul acesta, nu a fost încă stabilită valoarea pe cap de animal.

Sprijin cuplat vaci de lapte. Pentru anul trecut, cuantumul a fost de 379,7155 euro/cap = 1.803,4967 lei/cap de animal. Pentru anul acesta, APIA nu a stabilit încă valoarea pe cap de animal.

Sprijin cuplat taurine din rase de carne și metișii acestora. Pentru anul trecut, cuantumul a fost de 237,4446 euro/cap = 1.127,7668 lei/cap de animal. Pentru anul acesta, APIA nu a stabilit încă valoarea pe cap de animal.

Sprijin cuplat viermi de mătase. Cuantum pentru anul trecut a fost de  78,2609 euro/kg = 371,7079 lei/kg.

La ovine și caprine, APIA a estimat cuantumul SCZ  pentru anul 2020 la 17,9 euro/cap de ovină și caprină. Este singura schemă de plată din zootehnie care intră în calculul avansului APIA.

Pentru bovine, APIA nu are cum să stabilească la această dată cuantumul ajutorului național tranzitoriu deoarece perioada de reținere a animalelor în exploatațiile agricole cu cod ANSVSA, declarate la APIA, este data de 15 decembrie 2020. Abia după această dată, se va putea calcula valoarea SCZ bovine pe cap de animal.

AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU ÎN ZOOTEHNIE

ANT 7 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector lapte. Pentru anul trecut, cuantumul a fost de 17,7220 euro/tonă = 84,1724 lei/tonă. Pentru anul acesta, APIA nu a stabilit încă suma pe care o vor primi crescătorii pe tona de lapte. ANT 8 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne. Pentru anul trecut, cuantumul a fost de 69,1109 euro/cap = 328,2491 lei/cap de animal. Pentru anul acesta, APIA urmează să stabilească un cuantum pe cap de animal. ANT 9 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine. Pentru anul trecut, cuantumul a fost de 4,7157 euro/cap =

6

22,3976 lei/cap de animal. Pentru anul acesta, nu a fost încă stabilită suma pe care o vor primi crescătorii de oi și capre.

Ajutorul național tranzitoriu din sector zootehnic este o subvenție achitată fermierilor de la bugetul de stat. Este un ajutor acordat în sistem regresiv, adică valoarea lui scade cu circa 5% în fiecare an. La fel ca ajutorul național tranzitoriu din vegetal și ajutorul național tranzitoriu din zootehnie este plătit, în fiecare an, din bugetul național stabilit pentru anul următor anului de cerere. Așadar, plățile acestui ajutor ar urma să fie efectuate de APIA anul viitor, în 2021.

ATENȚIE! Acest articol aparține AGROINFO, este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

LISTA APIA CU VALORILE SUBVENȚIILOR PE HECTAR ȘI PE CAP DE ANIMAL STABILITE PÂNĂ ACUM! Agroinfo 05 octombrie 2020 –

PLATA SUBVENȚIILOR APIA 2020. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a stabilit, până acum, cuantum pe hectar pentru plățile pe suprafață cuvenite fermierilor pentru acest an de cerere, cuantum estimat la sprijinul cuplat zootehnic pentru speciile ovine/caprine și cuantumul pe hectar și pe cap de animal pentru plățile compensatorii PNDR 2020 de care beneficiază fermierii care au angajamente încheiate cu APIA pentru o perioadă de 5 ani.

SECTOR VEGETAL . CUANTUM PE HECTAR 2020 PLĂȚI DIRECTE PE SUPRAFAȚĂ:

Schema de plată unică pe suprafață (SAPS) - 98,7381 euro/ha

Plata redistributivă: primul interval 1-5 ha, inclusiv - 5 euro/ha; al doilea interval, peste 5 ha și până la 30 ha inclusiv - 48,1053 euro/ha

Plata pentru înverzire - 57,8245 euro/ha

Plata pentru tinerii fermieri - 36,6119 euro/ha

7

APIA le va achita fermierilor subvențiile în lei, la un curs stabilit de Banca Centrală Europeană de 4,8725 de lei pentru un euro.

SECTOR ZOOTEHNIE

Sprijin cuplat zootehnic pentru speciile ovine/caprine -  17,9 euro/cap de ovină/caprină. Bugetul alocat pentru plata acestei subvenții în acest an este de 71.300.000 euro, iar cuantumul de 17,9 euro/cap de animal este estimat pentru plata avansului APIA, s-ar putea să crească sau să scadă în funcție de animalele eligibile la plată.

APIA le va achita această subvenție crescătorilor de ovine/caprine în lei, la un curs stabilit de Banca Centrală Europeană de 4,8725 de lei pentru un euro

PLĂȚI COMPENSATORII!

Măsura 10 Agromediu și climă PNDR 2014-2020

P1 - Pajiști cu înaltă valoare naturală = 142 €/haP2 - Practici agricole tradiţionale:P2.1 - Lucrări manuale pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe = 100 €/haP2.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe =  21 €/ha P3 - Pajişti importante pentru păsări:

P3.1 Crex crex:

P3.1.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Crex crex = 310 €/haP3.1.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Crex crex = 231 €/ha

P3.2 - Lanius minor, Falco vespertinus:

P3.2.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco vespertinus = 159 €/ha P3.2.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco  vespertinus = 80 €/ha P4 - Culturi verzi = 128 €/ha P5 - Adaptarea la efectele schimbărilor climatice = 125 €/ha

P6 - Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.):P 6.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) = 410 €/ha = 1.912,035 lei/ha

8

P 6.2 -  Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) = 331 €/ha = 1.543,6185 lei/haP7 - Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) = 250 €/ha = 1.165,875 lei/ha

P9 - terenuri agricole importante ca zone de hranire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina)sub-pachetul 9.1 - terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mica =  200 €/hasub-pachetul 9.2 - pajiști permanente importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică varianta 9.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru acvila tipătoare mică (Aquila pomarina) =  269 €/havarianta 9.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina) =  190 €/ha P10 - Refugii pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole  = 92 €/ha = 429,042 lei/ha

P11 - Terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda)

sub-pachetul 11.1 - terenuri arabile importante pentru dropie (Otis tarda)varianta 11.1.1 – conversia terenurilor arabile în pajiști = 255 €/havarianta 11.1.2 – zonă de protecție pentru dropie (Otis tarda) pe teren arabil = 100 €/ha sub-pachetul 11.2 pajisti importante pentru dropie (Otis tarda)varianta 11.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 269 €/ha varianta 11.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 190 €/ha  varianta 11.2.3 – lucrări cu utilaje grele pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 169 €/ha

Măsura 11 Agricultură ecologică  PNDR 2014-2020

Submăsura 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologicăP1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) aflate în conversia la agricultura ecologică = 293 €/ha P2 - Legume aflate în conversia la agricultura ecologică = 500 €/ha P3 - Livezi aflate în conversia la agricultura ecologică = 620 €/ha P4 - Vii aflate în conversia la agricultura ecologică = 530 €/ha P5 - Plante medicinale şi aromatice aflate în conversia la agricultura ecologică = 365 €/haP6 – Pajişti permanente

9

Sub-pachetul 6.1 = 143 €/ha Sub-pachetul 6.2 =  39 €/ha

Submăsura 11.2 - Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologicăP1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) certificate în agricultura ecologică = 218 €/haP2 - Legume certificate în agricultura ecologică = 431 €/haP3 - Livezi certificate în agricultura ecologică = 442 €/ha P4 - Vii certificate în agricultura ecologică = 479 €/ha P5 - Plante medicinale şi aromatice certificate în agricultura ecologică = 350 €/ha P6 - Pajişti permanenteSub-pachetul 6.1 = 129 €/ha Sub-pachetul 6.2 = 73 €/ha

Măsura 13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice PNDR 2014-2020

M13.1 - plată compensatorie în zona montană – 97 €/ha M13.2 - plată compensatorie pentru alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative – 62 €/haM13.3 - plată compensatorie pentru alte zone afectate de constrângeri specifice – 75 €/ha

ATENȚIE! Acest articol aparține AGROINFO, este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

MESAJUL DE ASTĂZI AL ȘEFULUI APIA: TURĂM MOTOARELE LA MAXIM CA SĂ AJUNGĂ BANII ÎN CONTURILE FERMIERILOR! Agroinfo 05 octombrie 2020

PE 16 OCTOMBRIE 2020 ÎNCEPE PLATA! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a transmis astăzi un comunicat către AGROINFO. A fost aprobat cuantumul plăților pe suprafață și cuantumul sprijinului cuplat pentru ovine și caprine. Turăm motoarele la maxim ca să ajungă banii în conturile fermierilor, este mesajul șefului APIA pentru fermieri.

10

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează fermierii că, prin Hotărârea de Guvern nr. 819/2020, au fost stabilite, pentru anul 2020, cuantumurile la hectar ale plății unice pe suprafață, plății redistributive și a intervalelor de suprafață pentru care se acordă acestea, al plății pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, al plății pentru tinerii fermieri și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine și caprine.

Astfel, potrivit actului normativ ante-menționat, cuantumurile la hectar ale plăților directe care se acordă pentru anul de cerere 2020 sunt următoarele:

De asemenea, prin actul normativ se aprobă plafonul aferent plății directe pentru schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine de 71.300.000 euro.

Cuantumurile per cap pentru schema de sprijin cuplat, speciile ovine/caprine se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin raportarea plafoanelor la efectivul de animale eligibile.

Reamintim că, începând cu data de 16 octombrie 2020, APIA va acorda plăți în avans în cadrul schemelor de plăți directe și al măsurilor de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale.

Nivelul plăților în avans va fi de până la 70% în cazul plăților directe și până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale. Plățile se fac în lei, utilizând cel mai recent curs de schimb stabilit de Banca Centrală

11

Europeană anterior datei de 1 octombrie 2020 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

”În Campania aferentă anului de cerere 2020 România beneficiază de o alocare financiară pentru plățile directe acordate fermierilor din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în valoare de 1, 94 miliarde euro și, ca în fiecare an, suntem pregătiți să turăm motoarele la maximum pentru ca acești bani să ajungă în timp util la fermieri” a declarat Adrian Pintea, director general APIA.

MADR: Clarificări privind aplicarea prevederilor Măsurii 21 Luni, 05 Octombrie 2020 16:03

Pentru a veni în sprijinul fermierilor care doresc să acceseze Măsura 21 – Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza Covid-19 și pentru o oferi mai multă claritate în ceea ce privește categoriile de beneficiari eligibili, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), face următoarele precizări:

Potențialii beneficiari ai acestui sprijin temporar cu caracter excepțional sunt fermierii activi, conform definiției în sensul art. 9 din Reg. (UE) nr. 1307/2013, respectiv legislației naționale, crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, și/sau fermieri din sectorul vegetal, respectiv cei din sectorul de legume-fructe și cartofi, înscriși în evidența APIA cu cod unic de identificare, care au depus Cerere unică de plată în anul 2020 și care respectă criteriile de eligibilitate, specifice schemei de sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19.

Fermierii activi sunt:

a) beneficiarii care au îndeplinit calitatea de fermier activ și au încasat plăți directe conform dovezilor verificabile aferente Cererii unice de plată din Campania 2019;

b) beneficiarii care au solicitat plăți directe pentru prima dată în anul 2020 și îndeplinesc prevederile OMADR nr. 619/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 9 privind ”Fermierul activ” din Regulamentul (UE) nr. 1307 si legislația națională menționează și impun verificări pentru respectarea condiției de fermier activ doar pentru  plați directe: “Fermierul care în anul

12

anterior de plată ar fi avut dreptul la plăți directe, calculate potrivit prevederilor art. 12 din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de modificare a anexei X la regulamentul menționat, denumit în continuare Regulamentul nr. 639/2014, plăți care nu ar fi depășit cuantumul de 5.000 euro, și care desfășoară cel puțin o activitate agricolă minimă în cadrul exploatației sale, definită potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) lit. c), d) și e), este fermier activ și poate beneficia de plăți directe.”.

Prin urmare, un fermier doar cu ANT nu se supune verificărilor specifice pentru “fermierul activ”, dar în mod obligatoriu trebuie să desfășoare activitate agricolă pentru a putea beneficia de ajutoarele excepționale acordate fermierilor afectați de criza COVID-19.

13

AVANS APIA DE CIRCA 61 DE LEI/CAP DE OAIE ȘI CAPRĂ! Agroinfo 04 octombrie 2020

SUBVENȚII APIA PENTRU ZOOTEHNIE. Beneficiază de avans de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), crescătorii de oi și/sau capre care au solicitat anul acesta, prin cererea unică APIA, sprijinul cuplat zootehnic, subvenția europeană cu cea mai mare

14

valoare pe cap de animal. Avansul APIA este acordat în procent de 70% din cuantumul acestei subvenții.

Ministerul Agriculturii a anunțat, într-un comunicat transmis joi, 1 octombrie 2020, pentru AGROINFO, că valoarea sprijinului cuplat zootehnic pentru speciile ovine/caprine, pentru anul de cerere 2020, este estimată la 17,9 euro pe cap de animal. Potrivit Hotărârii de Guvern pentru stabilirea cuantumului plăților pe hectar și al plafonului pentru sprijinul cuplat la ovine/caprine, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură poate să le acorde fermierilor și crescătorilor de ovine/caprine un avans de până la 70% din cuantumul plăților directe pe hectar și al sprijinului cuplat zootehnic la speciile ovine/caprine.

Astfel, dacă APIA va utiliza procentul maxim pentru plata avansului, 70%, un calcul estimativ arată că crescătorii de ovine și caprine vor încasa un avans de 12,53 euro pe cap de ovină sau caprină. APIA le achită fermierilor plățile în lei, utilizând cel mai recent schimb euro-leu stabilit de Banca Centrală Europeană înaintea datei de 1 octombrie 2020. Cel mai recent curs de schimb, a fost publicat pe 1 octombrie 2020 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și a fost stabilit pe data de 30 septembrie 2020. Cursul este de 4,8725 lei pentru un euro. Acest curs va fi folosit de APIA anul acesta la achitarea plăților directe către fermieri.

Comunicare Jurnalul Oficial UE, 1 octombrie 2020.

Așadar, crescătorii de ovine și/sau caprine vor primi un avans de 12,53 de euro/cap de ovină sau caprină, adică suma de 61,0524 lei pe cap de ovină și/sau caprină. Este o sumă estimată, poate să scadă sau să crească în funcție de numărul de animale eligbile la plata sprijinului cuplat la ovine și caprine, aferent anului de cerere 2020.

ATENȚIE! Acest articol aparține AGROINFO, este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu

15

link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

CUANTUM PE HECTAR ȘI PE CAP DE ANIMAL pentru SUBVENȚII APIA 2020, PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL! Agroinfo 04 octombrie

PLATĂ SUBVENȚII APIA 2020. Hotărârea de Guvern care stabilește valoarea plăților pe hectar de care beneficiază fermierii români, în acest an, a fost publicată vineri, 2 octombrie 2020, în Monitorul Oficial. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va începe plata avansului la subvențiile APIA, aferente anului de cerere 2020, din 16 octombrie 2020.

Începând cu data de 16 octombrie 2020, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură poate acorda plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe prevăzute la art. 1, în condițiile prevăzute la art. 1 și 2 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/531 al Comisiei din 16 aprilie 2020 de derogare, pentru anul 2020, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragrafdin Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale, precum și de derogare de la articolul 75 alineatul (2) primul paragraf din respectivul regulament în ceea ce privește plățile directe, astfel:

a) avansul să se încadreze în procentul de maximum 70%;b) avansul să se plătească după finalizarea controalelor administrative menționate la articolul 74 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, respectiv controalele administrative indicate la art. 28 și 29 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al ParlamentuluiEuropean şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea, menționează Hotărârea publicată în Monitorul Oficial.

Din data de 1 decembrie 2020, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei între plafonul alocat fiecărei plăţi prevăzute la art. 1 şi sumele calculate şi acordate începând cu data de 16 octombrie 2020 ca plăţi în avans.

De plata avansului beneficiază și crescătorii de ovine și/sau caprine care au accesat anul acesta la APIA sprijinul cuplat zootehnic (SCZ). Bugetul alocat

16

pentru anul 2020 pentru plata SCZ la ovine/caprine este de 71.300.000 de euro. Ministerul Agriculturii a anunțat, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO, cuantumul estimat pe cap de animal pentru plata SCZ ovine/caprine. Acest cuanum pentru anul 2020 este de 17,9 euro/cap de animal.

APIA face plățile în lei, utilizând cel mai recent curs de schimb euro/leu, 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2020 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C.

VEZI AICI SUMELE PE HECTAR PENTRU PLATA AVANSULUI APIA 2020!

Fermieri, mergeti URGENT la APIA! S-a reluat depunerea cererilor pentru Masura 21, 5 octombrie 2020

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a reluat, începând de astăzi, 5 octombrie, procesul de depunere cererilor pentru Măsura 21 – Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza Covid-19.

Astfel, în urma modificărilor realizate pentru corectarea neconcordanțelor, fermierii care au întâmpinat probleme în procesul de depunere a cererilor sau au fost refuzați pe motiv că ar fi neeligibili, se pot adresa din nou funcționarilor din centrele APIA. Au fost clarificate o serie de reguli, pentru ca mai mulți fermieri să poată accesa ajutorul de criză de până la 7.000 de euro pe fermă.

17

Zilele trecute, fermierii au solicitat mai multe modificări care au fost realizate în aceste zile. În primul rând, definiția de fermier activ din Măsura 21 nu îi includea pe crescătorii de animale (bovine, ovine și caprine) care beneficiau doar de Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT), achitate de la bugetul de stat, și care nu dețineau suprafețe de teren. Această neregulă a fost corectată, iar, începând de astăzi, acești fermieri pot depune cererile pentru a beneficia de subvenția de criză.

În ceea ce privește legumicultura, la spațiile protejate, suprafața minimă a parcelei a fost actualizată la 0,03 ha.

Modificări au fost aduse și pentru sectorul pomicol, unde s-au introdus noi specii care intră la plată, în special culturi pentru industrializare.

Reamintim că cererile pentru subvenția de criză prin Măsura 21 se depun până la data de 23 octombrie 2020. Recomandăm fermierilor să urgenteze procesul de depunere a cererilor și să se deplaseze cât mai repede la sediile APIA, ori să depună documentele online, pentru a se asigura că vor beneficia cât mai repede de ajutorul de stat.

Adrian Pintea mesaj pentru crescătorii de animale octombrie 5, 2020 agrimanet

Adrian Pintea, directorul APIA, mesaj pentru crescătorii de animale

Raspunzand intrebarilor fermierilor adresate prin intermediul Agrimanet.ro, domnul director APIA, Adrian Pintea, ii linisteste pe crescătorii de animale care nu au trecut teren în declarația APIA, ci doar animale!

18

Toti crescătorii de animale care nu au trecut teren în declarația APIA, ci doar animale beneficiaza de ajutorul pentru Măsura 21!

Vineri, cand activitatea APIA a fost suspendata, domnul director APIA, Adrian Pintea, a avut o video-conferință cu funcționarii din țară pentru a lămuri toate situatiile pe care aceștia le au în legătură cu primirea cererilor pentru acest sprijin.

“Beneficiarii de ANT sunt exceptati de la verificarea conditiilor de fermier active. Ei sunt automat fermieri activi!”

Reamintim:

Beneficiari

Potentialii beneficiari ai acestui sprijin temporar cu character exceptional sunt fermierii activi crescatori de animale din speciile bovine, ovine/caprine si/sau fermieri din sectorul vegetal, respective din sectorul legume-fructe si cartofi, inscrisi in evidenta APIA cu cod de identificare, care au depus cerere unica de plata in anul 2020 si care respecta criteriile de eligibilitate, specific schemei de sprijin.

Fermieri activi sunt:

a. Beneficiarii care au indeplinit calitatea de fermier active si care au incasat plati directe conform dovezilor verificabile aferente cererii unice de plata din campania 2019;

b. Beneficiarii care au solicitat plati directe pentru prima oara in anul.

Criterii de eligibilitate:

Conditii generale de accesare a M 21:

Solicitantul trebuie sa fie fermier active; Solicitantul trebuie sa fie inregistrat la APIA cu cerere unica de plata

eligibila pentru anul 2020; Solicitantul nu poate primi sprijin decat o singura data in cadrul

acestei masuri, prin PNDR 2014-2020;

Conditii specific sectorului bovine:

Solicitantul detine minimum 5 UMV si Maximum 90 UVM female adulte din specia bovine (taurine+bubaline), inregistrate in RNE, cu conditia de a avea inscrise minimum 5 UVM female adulte din specia bovine pe fiecare unitate de productie (exploatatie cu cod ANSVSA). Revenim!

19

ANUNȚ OFICIAL APIA DE ASTĂZI: CRESCĂTORII DE ANIMALE CARE AU DOAR ANT BENEFICIAZĂ DE AJUTORUL PE MĂSURA 21! Agroinfo 05 octombrie 2020

AGROINFO, MEREU ALĂTURI DE FERMIERI! Lupta dusă de AGROINFO, la care s-au alăturat ulterior și alte publicații și le mulțumim, nu a fost în zadar. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat astăzi oficial că micii crescători de animale care beneficiază doar de ajutorul național tranzitoriu beneficiază de ajutorul Covid-19 acordat pe Măsura 21.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor care doresc să acceseze Măsura 21 – Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19 și pentru o oferi mai multă claritate în ceea ce privește categoriile de beneficiari eligibili, Agenția de plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) face următoarele precizări:Potențialii beneficiari ai acestui sprijin temporar cu caracter excepțional sunt fermierii activi, conform definiției în sensul art. 9 din Reg. (UE) nr. 1307/2013, respectiv legislației naționale, crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, și/sau fermieri din sectorul vegetal, respectiv cei din sectorul de legume-fructe și cartofi, înscriși în evidența APIA cu cod unic de identificare, care au depus Cerere unică de plată în anul 2020 și care respectă criteriile de eligibilitate, specifice schemei de sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19.

Fermierii activi sunt:a) beneficiarii care au îndeplinit calitatea de fermier activ și au încasat plăți directe conform dovezilor verificabile aferente Cererii unice de plată din Campania 2019;b) beneficiarii care au solicitat plăți directe pentru prima dată în anul 2020 și îndeplinesc prevederile OMADR nr. 619/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 9 privind ”Fermierul activ” din Regulamentul (UE) nr. 1307 si legislația națională menționează și impun verificări pentru respectarea condiției de fermier activ doar pentru  plați directe: “Fermierul care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăți directe, calculate potrivit prevederilor art. 12 din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii

20

agricole comune și de modificare a anexei X la regulamentul menționat, denumit în continuare Regulamentul nr. 639/2014, plăți care nu ar fi depășit cuantumul de 5.000 euro, și care desfășoară cel puțin o activitate agricolă minimă în cadrul exploatației sale, definită potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) lit. c), d) și e), este fermier activ și poate beneficia de plăți directe.”.

Prin urmare un fermier doar cu ANT, nu se supune verificărilor specifice pentru “fermierului activ”, dar în mod obligatoriu trebuie să desfășoare activitate agricolă pentru a putea beneficia de ajutoarele excepționale acordate fermierilor afectați de criza COVID-19, informează APIA în comunicatul transmis pentru AGROINFO.

Avansul de 70% pentru vegetal și zootehnie se plătește din 16 octombrie Revista Fermierului Sâmbătă, 03 Octombrie 2020

Guvernul a adoptat HG nr. 819/2020 privind stabilirea pentru anul 2020 a cuantumului per hectar al plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, al plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, al plăţii pentru tinerii fermieri și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine și caprine.

Astfel, cuantumurile pentru plățile directe în sectorul vegetal sunt:

Schema de plată unică pe suprafaţă - 98,7381 euro/ha (total schemă: 974.939.000 euro);

Plata redistributivă pentru intervalele între 1 ha și 5 ha, inclusiv - 5 euro/ha și peste 5 ha şi până la 30 ha, inclusiv - 48,1053 euro/ha (total schemă: 104.163.000);

21

Plata pentru înverzire - 57,8245 euro/ha (total schemă: 570.959.000 euro);

Plata pentru tinerii fermieri - 36,6119 euro/ha (total schemă: 20.547.000 euro).

De asemenea, plafonul aferent plății directe pentru schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine este de 71.300.000 euro. Cuantumurile unitare se calculează de către APIA, prin raportarea plafoanelor la efectivul de animale eligibile, după caz. Cuantumul estimat este de 17,9 euro cap ovină/caprină.

De aceste forme de sprijin vor beneficia peste 800.000 de fermieri.

Începând cu 16 octombrie 2020, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) poate acorda plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe din sectorul vegetal și zootehnic în proporție de maximum 70%. „Avansul poate fi achitat după finalizarea controalelor administrative, cu condiția să nu fie periclitată buna gestiune financiară și îndeplinirea cerinței referitoare la un nivel de asigurare suficient”, precizează un comunicat APIA.

Sumele necesare pentru aplicarea plăților directe în sectorul vegetal și a schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine și caprine, ca forme de sprijin financiar aferente Fondului European de Garantare Agricolă, se asigură din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii pentru anii 2020 și 2021.

22

23

24

Clarificari APIA cu privire la aplicarea Masurii 21. Cine sunt fermierii activi! Agrostandard | 5 October, 2020 |

Pentru a veni in sprijinul fermierilor care doresc sa acceseze Masura 21 – Sprijin temporar cu caracter exceptional acordat fermierilor si IMM-urilor care au fost afectati in mod deosebit de criza COVID-19 si pentru o oferi mai multa claritate in ceea ce priveste categoriile de beneficiari eligibili, Agentia de plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) face

25

urmatoarele precizari: Potentialii beneficiari ai acestui sprijin temporar cu caracter exceptional sunt fermierii activi, conform definitiei in sensul art. 9 din Reg. (UE) nr. 1307/2013, respectiv legislatiei nationale, crescatori de animale din speciile bovine, ovine/caprine, si/sau fermieri din sectorul vegetal, respectiv cei din sectorul de legume-fructe si cartofi, inscrisi in evidenta APIA cu cod unic de identificare, care au depus Cerere unica de plata in anul 2020 si care respecta criteriile de eligibilitate, specifice schemei de sprijin temporar cu caracter exceptional acordat fermierilor si IMM-urilor care au fost afectati in mod deosebit de criza COVID-19.

Fermierii activi sunt:

a) beneficiarii care au indeplinit calitatea de fermier activ si au incasat plati directe conform dovezilor verificabile aferente Cererii unice de plata din Campania 2019;b) beneficiarii care au solicitat plati directe pentru prima data in anul 2020 si indeplinesc prevederile OMADR nr. 619/2015, cu modificarile si completarile ulterioare.

Articolul 9 privind ”Fermierul activ” din Regulamentul (UE) nr. 1307 si legislatia nationala mentioneaza si impun verificari pentru respectarea conditiei de fermier activ doar pentru plati directe: “Fermierul care in anul anterior de plata ar fi avut dreptul la plati directe, calculate potrivit prevederilor art. 12 din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a unor norme privind platile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin in cadrul politicii agricole comune si de modificare a anexei X la regulamentul mentionat, denumit in continuare Regulamentul nr. 639/2014, plati care nu ar fi depasit cuantumul de 5.000 euro, si care desfasoara cel putin o activitate agricola minima in cadrul exploatatiei sale, definita potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) lit. c), d) si e), este fermier activ si poate beneficia de plati directe.”.

Prin urmare un fermier doar cu ANT, nu se supune verificarilor specifice pentru “fermierului activ”, dar in mod obligatoriu trebuie sa desfasoare

26

activitate agricola pentru a putea beneficia de ajutoarele exceptionale acordate fermierilor afectati de criza COVID-19.

AFIR si FINANTARI

COMUNICAT COMISIA EUROPEANĂ PRIVIND AJUTOARELE DE STAT! Agroinfo 04 octombrie 2020

OFICIAL. Pe 2 octombrie 2020, Comisia Europeană a trimis statelor membre, spre consultare, un proiect de propunere vizând prelungirea până la 30 iunie 2021 și adaptarea domeniului de aplicare a Cadrului temporar privind ajutoarele de stat adoptat la 19 martie 2020 pentru a sprijini economia în contextul pandemiei de COVID-19.

Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: În ultimele șapte luni, Cadrul temporar privind ajutoarele de stat a deschis calea către un potențial sprijin din partea statelor membre în valoare de aproape 3 mii de miliarde de euro pentru întreprinderile cele mai afectate de criza provocată de pandemia de COVID-19. Efectele crizei se vor mai resimți o vreme. Iată de ce propunem prelungirea Cadrului temporar până la jumătatea anului viitor și adaptarea acestuia la nevoile continue ale întreprinderilor, protejând, în același timp, piața unică a UE. Vom decide cu privire la calea de urmat, ținând seama de opiniile tuturor statelor membre.

În paralel, lucrăm la o soluție care să permită redresarea verde și digitală a Europei – normele noastre privind ajutoarele de stat vor juca un rol important în ghidarea statelor membre pentru a se asigura că fondurile publice limitate sunt bine direcționate, nu descurajează investițiile private și profită de avantajele concurenței efective.

Astfel cum s-a anunțat deja la momentul adoptării Cadrului temporar în martie 2020, Comisia evaluează în prezent necesitatea de a prelungi acest cadru dincolo de data până la care este valabil acum, respectiv 31 decembrie 2020, pe baza unor considerente importante care țin de politica de concurență sau a unor considerente economice importante.

Comisia a trimis statelor membre spre consultare un proiect de propunere care vizează:

prelungirea dispozițiilor Cadrului temporar cu menținerea limitelor actuale (inclusiv în ceea ce privește sprijinul pentru asigurarea lichidității) pentru o perioadă suplimentară de șase luni, până la 30 iunie 2021. Obiectivul este acela de a le permite statelor membre să sprijine întreprinderile în contextul

27

crizei provocate de pandemia de COVID-19, în special în cazurile în care necesitatea sau capacitatea de a utiliza Cadrul temporar nu s-a materializat integral până în prezent, asigurând totodată condiții de concurență echitabile;

extinderea domeniului de aplicare a Cadrului temporar, având în vedere incertitudinea economică persistentă și nevoile întreprinderilor cu pierderi semnificative ale cifrei de afaceri, oferindu-le statelor membre posibilitatea de a contribui la costurile fixe ale întreprinderilor care nu sunt acoperite de veniturile înregistrate. Sprijinirea acestor întreprinderi printr-o contribuție temporară la o parte din costurile înregistrate are ca scop prevenirea deteriorării capitalului lor, menținerea activității economice a acestora și asigurarea unei baze solide care să le permită să se redreseze, precum și

adaptarea condițiilor pentru măsurile de recapitalizare din Cadrul temporar, în special a condițiilor pentru încetarea participării statului în întreprinderile în care statul era acționar existent înainte de recapitalizare. Modificările propuse ar permite încetarea participării statului la capitalul social al unor astfel de întreprinderi, printr-o evaluare independentă, menținând totodată garanțiile care să asigure concurența efectivă pe piața unică.

Statele membre au acum posibilitatea de a formula observații cu privire la proiectul de propunere a Comisiei.

ContextCadrul temporar a fost modificat pentru prima dată la 3 aprilie 2020 astfel încât să se ofere mai multe posibilități de sprijin public pentru cercetarea, testarea și fabricarea de produse relevante pentru combaterea pandemiei de COVID-19, să se protejeze locurile de muncă și să se sprijine în continuare economia. La 8 mai 2020, Comisia a extins a doua oară domeniul de aplicare al Cadrului temporar pentru a include măsuri de recapitalizare și de datorie subordonată. La 29 iunie 2020, Comisia a adoptat o a treia modificare prin care se extinde domeniul de aplicare al Cadrului temporar pentru a sprijini în continuare microîntreprinderile, întreprinderile mici și întreprinderile nou-înființate și pentru a încuraja investițiile private. Inițial, Cadrul temporar trebuia să expire la 31 decembrie 2020, cu excepția măsurilor de recapitalizare care puteau fi acordate până la 30 iunie 2021.

Programul „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“: Mai puţin de o lună pentru cei care vor să beneficieze de finanţarea nerambursabilă de 40.000 sau 50.000 de euro Alexandru Nanu 03.10.2020,

Agricultorii români şi cei care dezvoltă afaceri în zonele rurale mai au puţin de o lună pentru a accesa finanţarea de la stat,  în valoare de

28

40.000 sau 50.000 de euro, prin programul „ Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“, conform unui comunicar recent al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale primeşte până în data de 15 octombrie 2020 solicitări de finanţare prin programul „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Pragul de calitate pentru primirea proiectelor, începând cu 16 septembrie, este de 25 de puncte.

Dacă plăţile directe sunt bune pentru că-i ajută pe fermieri să facă faţă concurenţei externe, mult mai puternic subvenţionată, fondurile alocate pentru dezvoltare rurală sunt de departe mai importante pentru că ajută la dezvoltarea afacerilor şi la ridicarea nivelului de trai în zonele uitate de lume ale României, zone care înseamnă însă aproape jumătate de ţară.

Din totalul de 43 de milioane euro alocate pentru finanţare în această sesiune, tinerii fermieri mai au la dispoziţie 38,19 milioane euro, din care 19,9 milioane euro sunt alocaţi tinerilor din diaspora.

Până în prezent, au fost depuse 377 proiecte în valoare de peste 15,4 milioane de euro pentru programul national şi 4 proiecte în valoare de 170.000 de euro pentru programul tinerilor din diaspora.

Situaţia proiectelor depuse la zi, în timp real, precum şi a disponibilului de fonduri poate fi urmărită pe site-ul AFIR, prin Contor Disponibil.

AFIR încurajează pe toţi cei interesaţi să depună cerere de finanţare să consulte situaţia depunerilor la zi, pentru a evalua corect şansele de a obţine finanţare în contextul posibilităţii depunerii unui număr mare de proiecte cu punctaj similar.

Reamintim faptul că finanţarea se acordă în urma evaluării proiectelor în funcţie de criteriile de selecţie şi criteriile de departajare detaliate în Ghidul Solicitantului.

“În cazul proiectelor cu acelaşi punctaj, departajarea acestora se face în funcţie de nivelul de calificare în domeniul agricol. De asemenea, în cazul în care există proiecte cu acelaşi punctaj şi aceleaşi priorităţi, departajarea se va face în ordine descrescătoare a dimensiunii economice a exploataţiei agricole exprimate prin standard output (SO)”, mai scrie în comunicate.

Conform ghidului este o finanţare nerambursabilă 100% în sumă de 40.000 €, între 12.000 şi 29.999 SO* şi 50.000 €, între 30.000 şi 50.000 SO. SO

29

este valoarea producţiei standard, calculată prin introducrea indicatorilor specifici exploataţiei în Cererea de finanţare.

Sprijinul acordat este ca sumă forfetară, în două tranşe, pentru imple- mentarea obiectivelor din Planul de afaceri.

“Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro în funcţie de dimensiunea exploataţiei agricole (dimensiunea exploataţiei agricole se poate calcula şi prin noua aplicaţie pusă la dispoziţia publicului pe pagina de internet a AFIR - http://so.afir.info/)”, aşa cum scrie în comunicatul instituţiei.

Care sunt etapele de urmat penreu cei ce doresc să obţină finanţarea:

1. Înregistrarea tânărului fermier la Oficiul Registrului Comerţului ca microîntreprindere/ întreprindere mică, având pentru prima dată obiect de activitate în domeniul agricol, cu maximum 24 de luni înaintea depunerii Cererii de finanţare, iar înscrierea la APIA şi/sau la ANSVSA/DSVSA a exploataţiei deţinute sub entitatea economică prin care solicită sprijin, se face în acelaşi termen de maximum 24 de luni.

Această etapă trebuie să fie încheiată înaintea depunerii Cererii de finanţare.

1. Depunerea şi înregistrarea Cererii de finanţare însoţită de Planul de afaceri şi documentele obligatorii, precum şi documentele anexă.

sprijinul se va acorda sub formă de sumă forfetară în două tranşe, 75% din cuantum la semnarea Con- tractului şi 25% la implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăşi trei ani de la semnarea acestuia;

implementarea Planului trebuie să înceapă în termen de 9 luni de la data deciziei de acordare a sprijinului;

înaintea solicitării celei de-a doua tranşe de plată, beneficiarul face dovada creşterii performanţelor economice ale exploataţiei, prin comercializarea producţiei proprii în procent de minimum 20% din valoarea primei tranşe de plată.

1. Instalarea tânărului fermier este considerată finalizată la momentul implementării corecte a Planului de afaceri (adică la acordarea celei de-a doua tranşe de plată).

30

solicitantul se angajează să devină fermier activ în termen de maximum 18 luni de la data încheierii instalării.

AFIR: sprijin de 50.000 de euro pentru orice tanar fermier care se intoarce in tara pentru a infiinta o afacere agricola octombrie 5, 2020

Tinerii care se afla in diaspora si care isi doresc sa se intoarca in tara pentru a infiinta o afacere agricola vor putea beneficia de finantare europeana nerambursabila, prin intermediul submasurii 6.1, lansata deja in consultare publica de catre AFIR.

Astfel, in versiunea consultativa a Ghidului solicitantului pentru Submasura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020), potentialii beneficiari pot afla informatii despre modalitatea de accesare a finantarii nerambursabile pentru tinerii cetateni romani din afara granitelor tarii care se instaleaza ca sefi sau manageri ai exploatatiei.

Potrivit documentului, pot solicita finantare europeana nerambursabila tinerii fermieri din diaspora care au absolvit in ultimii cinci ani calendaristici dinaintea depunerii cererii de finantare un program de studiu in domeniul agricol atat din tari membre ale Uniunii Europene, cat si din tari terte UE,

Totodata, o alta conditie este ca acestia sa fi avut un loc de munca atat in tari membre ale Uniunii Europene, cat si in tari terte, in domeniul agricol, cel putin trei luni in ultimele 12 luni dinaintea depunerii cererii de finantare.

„O modificare importanta este eliminarea obligativitatii apostilarii documentelor care dovedesc locul de munca sau absolvirea programelor de studii. Pentru dovada locului de munca, in cazul in care solicitantul nu poate depune documentul autentificat prin apostila, acesta poate sa depuna un certificat de inregistrare care dovedeste prezenta solicitantului in statul in care a desfasurat activitate cel putin 3 luni in ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de finantare si emis de autoritatile locale (ex. politia sau primaria), care cuprinde numele si adresa persoanei inregistrate, precum si data inregistrarii. Certificatul trebuie sa fie insotit de alt document care sa faca dovada raporturilor de munca incheiate in statele membre de tipul: contract individual de munca/ certificat de angajare, ori o dovada privind desfasurarea unei activitati independente/ raport de munca/ stagiu de practica/ internship/contract de ucenicie sau alt document eliberat de angajator in conformitate cu actele in vigoare ale acelui stat”, se arata in comunicatul AFIR.

31

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, in valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, in functie de dimensiunea exploatatiei agricole (dimensiunea exploatatiei agricole se poate calcula si prin noua aplicatie pusa la dispozitia publicului pe pagina de internet a AFIR.

ALTELE

EXCLUSIV: Coaliție PSD – PNL pentru ca medicii veterinari să aibă monopol pe farmaciile și cabinetele veterinare și pe tratamentul animalelor. Tehnicienii și asistenții veterinari nu vor mai putea trata animalele decât în prezența medicului • 5 Octombrie 2020 • Alexandru Mihăescu •

Foto: Adrian Oros (InquamPhotos / George Călin)

Un proiect de lege a cărui principali promotori sunt Alexandru Stănescu (fratele influentului baron PSD Paul Stănescu) și ministrul PNL al Agriculturii, Adrian Oros, le dă medicilor veterinari atribuții exclusive în vânzarea medicamentelor de uz animal și în tratarea animalelor.

Proiectul de lege, printre ai cărui inițiatori se numără și parlamentari USR, USMR și PMP, a trecut deja de Senat și urmează să fie votat în ședința de plen a Camerei Deputaților de mâine, 6 octombrie.

Proiectul de lege impune practic monopolul medicilor veterinari atât pe piața farmaciilor veterinare (unde, potrivit informațiilor G4Media.ro, circa 40% dintre acestea nu au acționar majoritar un medic veterinar), cât și pe piața tratamentelor, interzicându-le tehnicienilor și asistenților veterinari să trateze animale altfel decât în prezența medicului.

32

De remarcat că este al doilea act normativ extrem de favorabil medicilor veterinari inițiat de ministrul Adrian Oros, care este medic veterinar de profesie și vicepreședinte al Colegiului Medicilor Veterinari din România. În noiembrie 2019, Parlamentul a votat un proiect la care Oros a fost co-inițiator, proiect care prevedea că medicii veterinari concesionari trebuie să primească indemnizație de la stat de 10.000 de lei pe lună. Vezi aici mai multe detalii

Principalele modificări ale proiectului de lege care instituie monopolul medicilor veterinari:

– farmaciile veterinare și cabinetele veterinare pot funcționa doar dacă un medic veterinar este acționar și are pachetul majoritar de acțiuni. În acest moment, circa 40% din piața farmaciilor veterinare e formată din farmacii care nu sunt deținute de medici veterinari– interdicție pentru tehnicienii și asistenții veterinari să trateze animalele altfel decât în prezența medicului veterinar (ceea ce ar putea crea probleme pentru multe ferme mici sau ciobani)– interdicție pentru persoanele fizice care dețin animale de companie să își trateze singure animalele

Dacă proiectul va fi votat și va intra în vigoare, va produce modificări majore în piața tratamentului animalelor, dat fiind că în România profesează circa 7.000 de medici veterinari și nu e clar cum vor putea acoperi aceștia toate domeniile pe care vor primi monopol.

Citește aici proiectul de lege integral http://www.cdep.ro/proiecte/2020/400/40/6/se591.pdf

LEGEA CARE DĂ O LOVITURĂ PUTERNICĂ MICILOR FERME DE ANIMALE!Agroinfo 05 octombrie 2020 - MEMORIU. Asociația Farmaciilor Veterinare din România avertizează asupra adoptării de către Senatul României a proiectului de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar, ale cărei prevederi sunt abuzive. Este o lovitură pentru fermele mici de animale, mai ales pentru cele de ovine, care nu vor mai avea acces la tratamentul animalelor.

Asociația Farmaciilor Veterinare a transmis un Memoriu către Parlamentul României.Asociația a transmis astăzi un comunicat către AGROINFO, la care a atașat și Memoriul.

33

ASOCIAȚIA FARMACIILOR VETERINARE solicită Parlamentului reluarea procesului legislativ în ceea ce privește mai multe prevederi care fac obiectul proiectului de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar, ținând cont de faptul că modificările preconizate încalcă mai multe dispoziții legale naționale și europene.

Pasaj din Memoriul Farmaciștilor Veterinari

Asociația consideră imperios necesar ca toți actorii din domeniu să fie implicați în adoptarea unei reglementări fundamentate și temeinice, în scopul protejării sănătății publice într-un mod adecvat, fără a se aduce atingere în mod nejustificat libertății economice, concurenței loiale, drepturilor și intereselor persoanelor și animalelor.

Adoptarea legii în forma adoptată tacit de Senat și aflată în prezent în Camera Deputaților (cameră decizională) va avea un puternic impact negativ asupra industriei farma veterinare, asupra producătorilor industriali din zootehnie, cât mai ales asupra micilor ferme care vor avea dificultăți majore în asigurarea sănătății și tratamentului animalelor. O situație mai mult decât critică se va regăsi în domeniul oieritului, unde accesul la tratamentul animalelor va deveni imposibil.

Mai mult, blocajul în distribuția de medicamente, prin închiderea imediată a mai mult de 40% din farmaciile veterinare, precum și interzicerea vânzărilor online pentru produsele veterinare de bază, va pune proprietarii animalelor de companie în imposibilitatea de a asigura tratamentul acestora, mai ales în condițiile pandemiei.

Modificarea privind structura acționariatului farmaciilor veterinare, care ar urma să fie deținute în proporție de peste 50% de un medic veterinar acreditat, reprezintă o distorsionare și o încălcare a libertății economice și reprezintă o încălcare evidentă a Constituției și a normelor europene.

Totodată, având în vedere faptul că modificările preconizate sunt susceptibile să distorsioneze mediul concurențial prin instituirea unui monopol legal în ceea ce privește comercializarea cu amănuntul a produselor medicinale veterinare, era oportună și necesară solicitarea unei opinii avizate din partea Consiliului Concurenței, spre a transmite inclusiv recomandări în sensul adoptării unor măsuri adecvate pentru remedierea disfuncționalităților constatate (e.g., consecința gravă a eliminării jucătorilor existenți care nu îndeplinesc condiția privind componența acționariatului și, respectiv, introducerea unor bariere la intrarea pe piață în ceea ce îi privește pe potențialii noi investitori în domeniul farmaciilor veterinare).

34

Propunerea ce vizează modificarea structurii acționariatului este vădit disproporționată pentru atingerea obiectivelor enunțate în Expunerea de motive a actului normativ, cât timp activitatea este și în prezent reglementată strict, fiind supusă unor condiții clare de autorizare și reglementare, desfășurându-se deja sub supravegherea și responsabilitatea unui medic veterinar supus tuturor obligațiilor legale și deontologice aferente profesiei sale, profesie a cărei independență este garantată.

În consecință, Asociația Farmaciilor Veterinare solicită imperios retragerea proiectului de la aprobare în plenul Camerei Deputaților și reluarea procesului legislativ prin consultarea tuturor actorilor implicați, inclusiv asociațiile producătorilor din zootehnie, micii fermieri, dar și organizațiile nonguvernamentale pentru protecția animalelor.

Cu stimă,Președinte,Dr. Gabor Lucian Ovidiu

News alert. Finanțele au decis ce se întâmplă cu datornicii. Toată lumea trebuie să afle Ionel Sclavone 4 octombrie 2020    

Firmele care au acumulat datorii la plata taxelor și impozitelor către bugetul de stat, în perioada stării de urgență, vor beneficia de reeșalonări de până la 12 luni.

Ministerul Finanțelor Publice a anunțat că societățile comerciale care au acumulat datorii la bugetul de stat în perioada stării de urgență, în contextul pandemiei de coronavirus, vor beneficia de reeșalonări la plată pentru o perioadă de până la 12 luni. Plățile se vor face în baza unui calendar de rambursare, fără să fie nevoie de garanții suplimentare.„Ministerul Finanţelor Publice a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care se reglementează eşalonarea la plată, în forma simplificată, a obligaţiilor bugetare neachitate în urma crizei COVID-19. Facilitatea se acordă pe o perioadă 12 luni, pentru obligaţiile bugetare acumulate de la data intrării în starea de urgenţă (16 martie), cu condiţia ca debitorii să nu fi

35

înregistrat obligaţii fiscale restante dinainte de starea de urgenţă”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Finanțelor Publice.Potrivit sursei citate, eşalonarea se va acorda în termen de cel mult 5 zile, pe baza unei cereri la care se anexează propunerea de grafic, fără a fi necesară constituirea de garanţii.Cererile de eşalonare vor putea fi depuse până în data de 15 decembrie, inclusiv, pentru toate obligaţiile bugetare acumulate începând cu 16 martie până la data depunerii documentelor. În cazul companiilor care fac sau care vor face obiectul unui control fiscal, eventuale sume suplimentare de plată vor intra, de asemenea, în calendarul de eşalonare, precizează sursa citată.Firmele care beneficiază de eşalonarea la plată a debitelor bugetare restante vor avea obligaţia să achite la zi toate taxele şi impozitele care se vor naşte şi datora după primirea eşalonării.Procedura simplificată va presupune depunerea unei cereri, cu un grafic de eşalonare anexat, cu rate egale sau inegale, în funcţie de cum apreciază fiecare contribuabil în parte.O cerinţă pentru firmele care vor primi eşalonarea pentru 12 luni este să nu se regăsească în vreuna din procedurile de insolvenţă.„Principala preocupare a Guvernului, după sănătatea populaţiei, o reprezintă repornirea economiei şi evitarea unei recesiuni prelungite, aşa cum s-a întâmplat în 2008. De aceea preferăm să ne împrumutăm temporar mai mult la bugetul de stat şi să sprijinim mediul de afaceri prin menţinerea lichidităţilor financiare şi susţinerea activităţii”, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu.Ministrul a arătat că toate statele își susțin, în ziua de azi, economiile naționale dat fiind că toată lumea se așteaptă la o perioadă de redefinire al business-ului și de repoziționare a multinaționalelor pe mapamond.

Ministrul Finanțelor: "Fără precedent în România. Pachetul de susținere a economiei o să depășească 7% din PIB până la finalul anului" 04.10.2020

Florin Cîțu, ministrul Finanțelor Publice. Foto: InquamPhotos/Octav Ganea

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat pe pagina sa de Facebook că pachetul de susținere a economiei o să depășească 7% din PIB până la finalul anului. Cîțu susține că, în primele nouă luni ale acestui an,

36

guvernul ”a injectat suplimentar în economie 34.5 miliarde lei (3.2% din PIB)”.

"Fară precedent în România! Pachetul de susținere a economiei o să depășească, ATENȚIE, 7% din PIB până la finalul anului. Deja în primele 9 luni am ienjectat SUPLIMENTAR în economie 34.5 miliarde lei (3.2% din PIB).

Sumele injectate suplimentar în economie de guvernul PNL:- 14,4 miliarde prin masuri fiscale- 250 de milioane lei bonificații la plata impozitului pe profit- 3,2 miliarde lei rambursare TVA în plus față de anul trecut - 6,9 miliarde lei cheltuieli cu investițiile mai mari ca anul trecut (cea mai mare sumă din ultimii 10 ani și mai mult decât s-a cheltuit în 2016 sau 2017 tot anul)- 9,8 miliarde lei cheltuieli legate direct de COVID-19

La aceste cheltuieli de la buget adaugăm programe de garanții de aproximativ 30 miliarde lei. Bani care ajung în economie prin intermediul sistemului financiar bancar si sunt garantați de stat.

Nu ne oprim aici. Acest program MASIV de stimulare a economiei a stopat declinul economiei în 2020 (evităm recesiunea tehnica) și garanteaza o creștere economica puternică în 2021", a scris Florin Cîțu, pe Facebook. 

MADR: comertul cu produse agroalimentare, deficit de aproape un miliard de euro. Ce produse preferam sa cumparam de la straini octombrie 5, 2020

In primul semestru al acestui an, Romania a inregistrat un deficit de 968,2 milioane de euro in ceea ce priveste comertul cu produse agroalimentare, cu 11% mai mic fata de aceeasi perioada a anului 2019, cand deficitul valora 1,087 miliarde de euro, arata datele furnizate de Ministerul Agriculturii.

In ceea ce priveste relatia cu UE, Romania a avut un deficit de 1,74 miliarde de euro in primele sase luni ale acestui an, insa comertul cu tarile din afara spatiului comunitar a inregistrat un excedent de 781,4 milioane de euro.

in perioada ianuarie-iunie, exporturile s-au majorat cu 12,4%, pana la 3,42 de miliarde de euro, in timp ce importurile au crescut cu 6,2%, insumand 4,391 miliarde de euro.

37

In primul semestru al acestui an au fost exportate 8,35 milioane de tone de produse agroalimentare, importurile totalizand 5,28 de milioane de tone.

In topul produselor agroalimentare exportate in tarile UE si terte, cele mai multe incasari au fost consemnate la porumb, circa 665,4 milioane de euro pentru 3,377 milioane de tone, urmat de grau si meslin, cu 507,63 milioane de euro (2,55 milioane tone).

In schimb, la importuri, carnea de porc proaspata, refrigerata sau congelata continua sa ocupe prima pozitie, cu o valoare de 292,2 milioane de euro pentru 122.961 tone. De asemenea, in primele sase luni din acest an, s-au mai importat 858.020 tone de porumb (201,03 milioane de euro) si 76.749 tone de produse de brutarie, patiseri si biscuiti, in valoare de 166,31 milioane de euro.

Romania a inregistrat in 2019 un deficit de 1,225 miliarde de euro in comertul cu produse agroalimentare, in crestere cu peste 8% fata de 2018, cand soldul negativ s-a cifrat la 1,133 miliarde de euro

Consumul trece pe minus în august şi înregistrează o scădere de 1,2% faţă de luna iulie, după diminuarea cu 2,6% a vânzărilor la produsele nealimentare şi cu 1,4% la carburanţi. Faţă de luna august 2019, consumul a crescut cu 1,6% Cristina Bellu 05.10.2020,

Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai bun indicator pentru consum, a scăzut în august atât ca serie brută cât şi  ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 1,2%, respectiv 1,6%, comparativ cu luna precedentă.

Faţă de perioada similară a anului trecut, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) s-a majorat  cu 1,6%, ca serie brută şi cu 2,3% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, arată datele transmise luni de INS.

Scăderea înregistrat în luna august comparativ cu luna precedentă s-a datorat diminuării vânzărilor de produse nealimentare  cu 2,6% şi a vânzărilor de carburanţi cu 1,4%, în timp ce la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun a fost consemnată o creştere de 0,5%.

38

(Sursa: INS)

Comparativ cu luna august 2019, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 1,6% datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (+7,9%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+0,4%).

Comerţul cu amănuntul  al  carburanţilor  pentru  autovehicule  în magazine specializate a scăzut cu 6,4%.

În perioada ianuarie-august 2020 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de perioada similară a anului trecut atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 1,3%, respectiv cu 1,0%.

39

(Sursa: INS)

"Cifra de afaceri reprezintă veniturile totale înregistrate de către întreprindere în perioada de referinţă, provenite atât din activitatea principală, cât şi din activităţile secundare exercitate de aceasta. Cifra de afaceri nu include TVA şi veniturile din vânzarea sau transferul de mijloace fixe", menţionează comunicatul INS.

Analiştii Băncii Transilvania previzionează o creştere a consumului privat cu un ritm mediu anual de 1,7% în intervalul 2020-2022.

"Ne aşteptăm ca ajustarea din 2020 determinată de incidenţa pandemiei şi consecinţele acestui şoc fără precedent să fie contrabalansată de redinamizarea din 2021 şi 2022, susţinută de mix-ul relaxat fără precedent de politici economice şi de continuarea convergenţei economice a României spre media europeană, în contextul programelor lansate la nivelul Uniunii Europene în ultimele luni".

MADR: Romania, deficit urias in comertul cu produse agroalimentare! 5 octombrie 2020

Date oficiale de la Ministerul Agriculturii! România a înregistrat în primul semestru din acest an un deficit de 968,2 milioane de euro în comerţul cu produse agroalimentare. Potrivit datelor, deși cifrele nu sunt îmbucurătoare, deficitul este în scădere cu 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când a totalizat 1,087 miliarde de euro, potrivit datelor centralizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), informează AGERPRES.

Pe relaţia cu Uniunea Europeană, România a consemnat un sold negativ de 1,74 miliarde de euro în primele şase luni ale anului, însă în comerţul cu ţările extracomunitare a fost pe un excedent de 781,4 milioane de euro.

Potrivit datelor MADR, în perioada ianuarie-iunie a.c., exporturile s-au majorat cu 12,4%, până la 3,42 de miliarde de euro, în timp ce importurile au crescut cu 6,2%, însumând 4,391 miliarde de euro.

În primul semestru al acestui an au fost exportate 8,35 milioane de tone de produse agroalimentare, importurile totalizând 5,28 de milioane de tone.

În topul produselor agroalimentare exportate în ţările UE şi terţe, cele mai multe încasări au fost consemnate la porumb, circa 665,4 milioane de euro pentru 3,377 milioane de tone, urmat de grâu şi meslin, cu 507,63 milioane

40

de euro (2,55 milioane tone) şi ţigările de foi, trabucuri şi ţigarete, cu 384,87 milioane de euro pentru o cantitate de 22.165 tone.

În schimb, la importuri, carnea de porc proaspătă, refrigerată sau congelată continuă să ocupe prima poziţie, cu o valoare de 292,2 milioane de euro pentru 122.961 tone. De asemenea, în primele şase luni din acest an, s-au mai importat 858.020 tone de porumb (201,03 milioane de euro) şi 76.749 tone de produse de brutărie, patiseri şi biscuiţi, în valoare de 166,31 milioane de euro.

România a înregistrat în 2019 un deficit de 1,225 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu peste 8% faţă de 2018, când soldul negativ s-a cifrat la 1,133 miliarde de euro, conform datelor anunţate de Ministerului Agriculturii.

Românii își cheltuie aproape toți banii pe hrană și taxe Sorin Breazu oct. 5, 2020

Potrivit Institutului Național de Statistică, nivelul de trai al românilor este în creștere, dar cheltuielile de strictă necesitate reprezintă acoperă încă o mare parte din venituri.

FOTO: Alexas_Fotos/Pixabay.com

Veniturile totale medii lunare ale populaţiei pe o gospodărie au fost de 5.077 lei în al doilea trimestru din acest an, iar cheltuielile totale au ajuns, în medie, la 4.163 de lei lunar/gospodărie.

Venitul total mediu lunar la nivelul unei gospodării din România a ajuns la 1.973 de lei pe persoană, iar cheltuiala medie s-a ridicat la 1.618 de lei/ persoană.

veniturile băneşti au fost, în medie, de 4.693 lei lunar pe gospodărie (1.823 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 384 lei lunar pe gospodărie (149 lei pe persoană).

Salariile reprezintă mai bine de două treimi din veniturile înregristrate de gospodăriile din România. Alte venituri provin din prestaţii sociale (19%), din agricultură (1,9%), din activităţi neagricole independente (1,8%), din

41

proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,1%) şi din natură (7,6%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,6%).

În ceea ce privește cheltuielile, românii dau cei mai mulți bani pe bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale. Au crescut și cheltuielile cu animalele de casă.

În ceea ce privește cheltuielile pentru cumpărarea sau construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipamente necesare în gospodărie, românii cheltuie doar 0,7% din cât câștigă.

Cheltuielile unei gospodării cu produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au reprezentat 37,7% din consumul total.

Veniturile medii lunare pe familie au depășit 5.000 lei, în trimestrul II. Românii dau aproape 40% din ce câștigă pe alimente şi băuturi InCont.ro, 5 octombrie 2020

Veniturile totale medii lunare ale populaţiei pe o gospodărie au fost de 5.077 lei în al doilea trimestru din acest an, iar cheltuielile totale au ajuns, în medie, la 4.163 de lei lunar/gospodărie, reprezentând 82% din nivelul veniturilor totale, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).

La nivelul fiecărei gospodării din România, venitul total mediu lunar a fost de 1.973 lei (aprox. 402 euro) de persoană, iar cheltuiala medie totală s-a ridicat la 1.618 lei (330 euro)/persoană.

Potrivit sursei citate, veniturile băneşti au fost, în medie, de 4.693 lei lunar pe gospodărie (1.823 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 384 lei lunar pe gospodărie (149 lei pe persoană).

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (67,8% din veniturile totale ale gospodăriilor).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (19%), veniturile din agricultură (1,9%), veniturile din activităţi neagricole independente (1,8%), cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,1%) precum şi veniturile în natură (7,6%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,6%).

42

INS precizează că mediul de rezidenţă influenţează diferenţele de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural.

Potrivit datelor statistice, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).

Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,7%).

INS menţionează că mediul de rezidenţă determină unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au reprezentat, în trimestrul II 2020, în medie, 37,7% din consumul gospodăriilor.

Veniturile totale cuprind ansamblul încasărilor băneşti provenite din diferite surse de provenienţă pentru care nu există obligaţia de restituire şi veniturile în natură (evaluate în lei). Cheltuielile totale cuprind ansamblul cheltuielilor băneşti, indiferent de destinaţie şi contravaloarea consumului din resursele proprii ale gospodăriilor.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Hotărârea nr. 819/2020 privind stabilirea pentru anul 2020 a cuantumului per hectar al plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, al plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, al plăţii pentru tinerii fermieri şi a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine şi caprine, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 898 din 02.10.2020. A intrat în vigoare la 02.10.2020

Ordinul nr. 248/79/2017 pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a ecvideelor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale -

43

MADR Modificat de Ordin 274/2020 la 02.10.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1280/2020 privind nereînnoirea aprobării substanţei active benalaxil, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare, şi de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 05.10.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1281/2020 privind neaprobarea substanţei active etametsulfuron-metil, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 05.10.2020

..............................

Proiecte de acte normative https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

Luni, 05 Octombrie 2020 14:57

HOTĂRÂRE pentru completarea art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 740/2017 privind acordarea de ajutor financiar organizaţiilor de producători şi altor forme asociative pentru comercializare din sectorul fructelor şi legumelor.Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail:politici.agricole@madr.roPersoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

INTERNE

44

Prețuri pe piața internă: 940-950 lei/tonă la grâu, 655-658 lei/tonă la porumb, iar floarea-soarelui a ajuns la 2.000 lei/tonă Mihaela Prevenda

Astăzi vă oferim informații despre piața grâului, porumbului și florii-soarelui, la data de 29 septembrie 2020. Cezar Gheorghe, consultant senior și analist în cadrul Clubului Fermierilor Români, realizează săptămânal rapoarte privind piața agricolă.

GRÂU

Piața grâului românesc începe să devină competitivă ca urmare a ecartului dintre piața internă și cea de export. Piața internă cotează în continuare 940-950 lei/tonă, marfă livrată în unitățile de procesare, având condiții calitative specifice. În ce privește grâul de furaj, prețul ajunge la 920-930 lei/tonă, marfă livrată în unitățile de procesare. „Piața de export revine la 900 lei/tonă pentru grâul cu proteină baza 12% (minimum 11.5%) și o masă hectolitrică baza 77 kg/hl (minimum 75 kg/hl), livrat în CPT Constanța. Diferența dintre grâul de panificație și cel de furaj este de maximum 20-25 lei/tonă (4-5 euro)”, precizează Cezar Gheorghe.

O nouă licitație având ca destinație Egiptul a avut loc săptămână trecută, când s-au achiziționat 405.000 tone, având origine Rusia. „Majoritatea încărcărilor se vor efectua prin Novorossyisk. Prețul mediu de achiziție a fost de 242,8 USD/tonă, cu livrare în perioada 21-30 noiembrie 2020. Costul mediu de transport a fost de 13,75 USD/tonă, cu plata la 180 de zile. Prețul CIF este 256.55 USD/tonă”, arată analistul.

În analiza prețurilor s-au luat în considerare următorii parametri tehnici: costul de operare portuară care va crește în porturile rusești începând cu 1 octombrie 2020, în speță 15 USD/tonă, precum și costuri financiare pentru plata la 180 de zile: 7 USD/tonă. Prin urmare, rezultă un preț în paritate de 221,3 USD/tonă, convertit la circa 188-188,8 euro/tonă. Transpus în moneda națională, prețul este de 920 lei/tonă. „Menționăm calitatea de bază pentru

45

această destinație ca fiind proteină 12,5 %, deci superior față de 12%, baza CPT Constanța, și implicit mai scump cu circa 4-5 euro/tonă. Semnalăm și paritatea USD/RUB care a ajuns la un nivel de 78 ruble pentru un dolar american. Acest aspect favorizează originarea internă, fermierii ruși primind mai multe ruble pentru o tonă de grâu. Cu toate acestea, tendința de creștere a grâului a fost parțial înfrânată, cumpărătorii temperând nivelul zilele trecute, în așteptarea unor stabilizări care vor menține sau vor coborî prețurile. Cu toate acestea, principala origine rămâne Marea Neagră, cu actorii consacrați, ce vor interpreta rolurile până la nivelul impus de guvernele țărilor respective, Ucraina și Rusia”, explică Cezar Gheorghe.

Consultantul Clubului Fermierilor Români a adăugat că Moscova notifică impunerea unor cote de export în perioada ianuarie – iunie 2021, iar Ucraina a notificat cote de export la grâu începând de la 1 octombrie 2020. „Atunci când nivelul va fi atins, cererea va fi stimulată de oferta scăzută, iar competiția prețurilor în România va fi între piața internă și cea de export. Preconizăm că scăderea ofertei nu se va produce mai curând de 3-4 luni”, punctează analistul.

PORUMB

În sudul țării noastre, situația este neschimbată, cu randamente foarte slabe în continuare, în timp ce în vestul României recoltarea este în plină desfășurare. Zonele de nord-vest au un randament de 11-12 tone la hectar, iar zona de sud are un randament de 8-9 tone.

Prețurile în vestul României au o plajă largă, dar ca marker de tranzacționare, 135 euro/tonă este o bază. „Conversia ne arată un nivel de 655-658 lei/tonă. Portul Constanța afișează 770-785 lei /tonă, în context de replacement (înlocuire) pentru marfa ce nu a fost livrată din cauza secetei”, menționează Cezar Gheorghe.

COCEREAL reduce prognoza de porumb ce înglobează UE, Ucraina și Rusia cu două milioane de tone, de la 64,6 milioane tone la 62,8 milioane tone. Nivelul din 2019 UE + Ucraina + Rusia a fost de 65,3 milioane tone, însă anul trecut Marea Britanie era stat membru al UE, ceea ce nu mai e valabil în prezent.

Stocurile americane sunt diminuate cu două milioane de tone dintr-o estimare de scădere de productivitate. „Consumul industrial scade în SUA. Cererea scăzută nu reprezintă însă motiv de îngrijorare, căci China, cu apetitul său, va echilibra cu siguranță prin importuri balanța americană de consum. În schimb, compensarea vine din recolta braziliană, unde estimările de producție se mențin. Argentina scade cu trei milioane de tone prognoza

46

de recoltă, de la 50 milioane potențial la 47 milioane. În ansamblu, balanța de stocuri + prognoze – consum la nivel mondial, scade cu șase milioane de tone”, arată analistul.

FLOAREA-SOARELUI

Sub spectrul unei recolte neacoperitoare, prețurile au atins niveluri de 2.000 lei/tonă la poarta fermei. „Competiția între procesarea internă și export a fost acută, fiecare dintre părți căutând să își securizeze volumele, susține Cezar Gheorghe. Transformate în USD, prețurile maxime au atins niveluri de 520-525 USD/tonă în paritatea CPT Constanța, precum și în locațiile unor procesatori. Foarte multe dispute au apărut din cauza producției mici și a dezvoltării exponențiale a prețului. Corecția a intervenit printr-o lipsă a cumpărătorilor din piață, lăsând ca efectul regiunii Marea Neagră să afecteze și piață românească. Nivelurile de astăzi în paritatea CPT Constanța s-au redus până la nivelul de 410-418 USD/tonă”.

Ucraina, principalul marker în piață regională a uleiului de floarea-soarelui, a coborât nivelurile de preț, pe baza lipsei de cumpărători a uleiului brut. Fermierii din Ucraina și-au triplat vânzările către fabrici pe fondul lipsei de cumpărători ai uleiului.

Prețurile pentru semințele de floarea-soarelui livrate la fabricile procesatoare din Ucraina au ajuns la 440 USD/tonă TVA inclus (20% nivel TVA). „Nivelul recoltării în Ucraina a ajuns la 60%, cu o productivitate de 1,9 tone/ha versus 2,25 tone/ha anul trecut. Uleiul ucrainean este cotat în scădere față de zilele precedente (decembrie 2020 – ianuarie 2021), la 895 USD/tonă. Principalii factori de scădere a prețului semințelor de floarea-soarelui în Ucraina au fost lipsa cumpărătorilor și scăderea uleiului de palmier pe burse”, spune consultantul Clubului Fermierilor Români, Cezar Gheorghe.

Pentru raportul complet privind piața de cereale din 29 septembrie 2020, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-29-septembrie-2020/

Recolta 2020... mai rea decât în foamete!Marian MUŞAT 05 octombrie 2020 Cel mai prost an din istoria agriculturii a făcut prăpăd în Bărăgan, Dobrogea şi în Moldova! La porumb şi floare fermierii abia au recoltat câteva sute de kilograme sau… câţiva saci!

Sezonul agricol 2019 - 2020 a fost cel mai dificil. În regiunile cu secetă extremă, la floarea-soarelui s-a recoltat între 200 şi 1.500 kg/ha. Pe unele

47

sole, porumbul nici nu s-a putut aduna; cele mai bune producţii nu depăşesc 3 tone/ha.

 GALAŢI

 RECOLTE MINIME ISTORICE În ferma Agrodan, de la ieşirea din comuna Matca, judeţul Galaţi, Andi Necula supraveghea finalul campaniei de recoltări. Lipsa apei a făcut ca producţiile obţinute să fie deosebit de mici. Au fost cultivate 80 ha cu floarea-soarelui şi vreo 40 ha cu porumb, doar pentru arendă. „Seceta excesivă a făcut prăpăd. La floare am obţinut mai puţin de o tonă la hectar, iar la porumb 2 tone/ha”, ne-a spus Andi Necula.

Ferma Agrodan se întinde pe 560 ha. După prăşitoarele de primăvară nu se vor efectua ogoarele de toamnă. Terenul va rămâne nearat până în primăvară, când se va semăna direct în mirişte.

 IALOMIŢA

 PORUMBUL E VERDESocietatea Agricolă „Aris” din Amara (Ialomiţa) a terminat treieratul la floarea-soarelui pe cele 105 ha. Producţia medie: 1.100 kg/ha. „Am intrat cu combinele în lanurile de porumb, dar ne-am oprit că e cam mare umiditatea. Cultura e rea: vârful uscat, iar baza verde. Se împrumută apă din tulpina plantei şi creşte umiditatea la bob. Dacă lanul ar fi fost copt, am fi terminat; nu avem decât 150 ha. În septembrie a venit o ploaie de peste 50 l apă/mp şi tulpina porumbului e plină de sevă”, ne-a declarat Nicolae Popescu, administratorul „Aris”. Cultivatorul are combainieri destoinici, cum sunt Marian Panţâru şi Ştefan Sava.

„Am redus suprafaţa, de la 860 ha la 520 ha (pentru că membrii societăţii au vândut din terenuri), dar şi numărul mecanizatorilor; de la nouă au mai rămas câte degete sunt la o mână - cinci!”, a precizat Nicolae Popescu,

48

adăugând că a investit circa 200.000 euro în achiziţia de noi utilaje agricole: combină, tractor de 120 CP, maşini de erbicidat şi de aplicat amendamente.

Petronel Epure, fermier din Mânjeşti - Vaslui, a cules doar un săculeţ de păpuşoi de pe cinci hectare cultivate (Sursa: facebook)

 IAŞI

 TONA DE RECOLTĂ LA HECTARÎn judeţul Iaşi, seceta a compromis în mare parte culturile prăşitoare. Fermierii sunt disperaţi pentru că nu vor avea producţie la porumb şi de floarea-soarelui şi susţin că vor înregistra pierderi mai mari decât la culturile de grâu şi de rapiţă. „Am recoltat floarea-soarelui, cultură ce a ocupat 120 ha, producţia cântărită fiind până într-o tonă la hectar! De pe cele 170 ha de porumb nu ştiu dacă scot, în medie, o tonă-două la hectar, în comparaţie cu anul trecut, când am realizat 10 tone/ha”, ne-a declarat Theodor Marian Topală, fermier din Mădârjeşti, comuna Bălţaţi.

 Cultură de porumb în localitatea Vâlcelele, jud. Călăraşi (autor Dumitru Nedelcu)

49

Din punctul său de vedere, probleme serioase vor fi anul viitor, în primăvară, pentru că, aşa cum anunţă meteorologii, toamna şi iarna vor fi tot aşa blânde ca şi anul trecut. În ferma lui Topală ar trebui cam 250-280 litri apă/ha pentru a se reface rezerva de apă în sol.

 OLT

 PORUMB PUŢIN ŞI RĂUŞi agricultorii din judeţul Olt se plâng că recoltele obţinute sunt la jumătate comparativ cu cele de anul trecut. Micii producători au adunat din lanurile uscate o producţie medie de maximum 2 tone de porumb boabe la hectar, de calitate slabă. Ceva mai bine s-a înregistrat la societăţile şi asociaţiile agricole, care, în urma aplicării tehnologiilor mai intensive de cultură, au obţinut circa 4 tone/ha.

Producţii sub nivelul aşteptărilor au fost şi la floarea-soarelui.Pentru a-şi recupera o parte din pagubă, fermierii olteni au început să depună, la Direcţia Agricolă, dosare cu solicitări pentru a primi despăgubiri.

 SECETA, VIRUSUL AGRICULTURII

 Preşedintele Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal, Mircea Băluţă, a afirmat că agricultura şi fermierii români nu sunt afectaţi atât de mult de pandemia de Covid-19, cât mai ales de secetă.Click AICI şi vezi la ce gest extrem au recurs fermierii din Dobrogea pentru a semnala autorităţilor naţionale dezastrul din câmpurile arse de secetă!

A fost, probabil, cel mai prost an din istoria agriculturii, cu secetă extremă; mai rău decât pe vremea foametei! În Oltenia, unde au fost ceva precipitaţii, s-au recoltat 5-8 tone/ha la porumb şi 3.000-4.000 kg/ha la floarea-soarelui. Un an normal pentru sud şi un an bun pentru vest şi centruANDREI CIOCOIUCategory Marketing Manager Culturi Oleaginoase - Corteva Agriscience

 PORUMBUL... FURAJER

50

 În judeţul Galaţi, anul agricol este compromis; porumbul ajunge furaj, iar fermierii sunt în pragul falimentului. Potrivit directorului DAJ Galaţi, Maricel Floricel Dima, agricultorii sunt preocupaţi, în această perioadă, să cosească porumbul, aşa uscat cum este, şi să-l baloteze pentru a avea furaje la iarnă. Grav este că în profilul de sol (0-100 cm), rezerva de apă prezintă un deficit de 2.000 mc/ha.

Nu vă grăbiți să plantați, recomandarea specialiștilor pentru pomicultori Mihaela Prevenda

Specialiștii recomandă pomicultorilor să nu se grăbească cu plantarea, fiind timp suficient pentru această lucrare. Indiferent de zonă, pomii se pot planta făra probleme în perioada 20 octombrie - 20 noiembrie, iar în zonele de câmpie se poate prelungi plantatul chiar și în luna decembrie, până la survenirea înghețului la sol, dacă avem o iarnă mai blândă. 

„Scoaterea materialului săditor din pepinieră trebuie să se facă după ce plantele intră in repaus vegetativ. În caz contrar acestea nu sunt pregătite pentru a intra în iarnă și pot avea de suferit. De preferat este să se aștepte data de 20 octombrie. Sezonul plantărilor se prelungeşte până la sfarşitul lunii noiembrie și în unele zone se poate prelungi chiar și în luna decembrie. E adevărat că în supermarketuri deja au apărut pomi și trandafiri, plante care sunt scoase mult prea devreme, iar mare parte dintre acestea nu se vor prinde sau vor îngheța peste iarnă. Din păcate, sunt pepinierişti care au scos plantele din pepinieră foarte devreme, încă de la sfarşitul lunii august. Vorba unui coleg . În situația în care circulația sevei nu este oprită și pomii sunt în plină vegetație, pomii respectivi vor îngheața peste iarnă, iar şansele să se prindă sunt extrem de mici, mai ales în cazul speciei cireş, care este o specie foarte sensibilă și suferă destul de mult şocul transplantării. Foarte multe

51

persoane nu sunt informate și plantează în această perioadă, iar ulterior nu îşi explică ce s-a întâmplat cu pomul/pomii care nu s-au prins. De aceea, sfatul meu este să nu se mai planteze pomi mai devreme de 15 - 20 octombrie”, arată dr. ing. Marius Viorel Roman, proprietar Pepinierele Roman, producător autorizat de material săditor pomicol (peste 100.000 de pomi fructiferi anual).

Totodată, inginerul horticol, care este și cercetător, îi îndeamnă pe cei care aleg să cumpere material săditor din supermarketuri, cu toate că nu recomandă acest lucru, să o facă totuși spre sfarşitul lunii octombrie sau început de noiembrie, deoarece procesul de la scoatere, pregătire, ambalare, transport și până la raft poate dura și două săptamâni și prin urmare pomii din 10 octombrie sunt scoși încă din septembrie.

În ceea ce privește pregătirea terenului, pichetarea și executarea gropilor, pomicultorii trebuie să se mobilizeze din vreme. Și tot din vreme ar trebui să contracteze materialul săditor, pentru a avea garanția că vor găsi sortimentul dorit. 

„Recomand să se cumpere material săditor cu rădăcina nudă, direct de la pepiniere pomicole autorizate. Ori, pomi containerizați la ghivece, cu substrat. Trebuie să se evite materialul săditor cu sistemul radicular ambalat, deoarece prin procesul de ambalare se distruge un procent foarte rididicat din sistemul radicular (radăcini), mai ales în cazul speciilor sâmburoase care prezintă un sistem radicular bine dezvoltat, neavând spațiul necesar în punga respectivă. Pomii care au sistemul radicular ambalat sunt traumatizați. Din acest motiv foarte mulți pomi trecuți prin procesul de ambalare nu se prind, sau dacă se prind prezintă o dezvoltaree anemică în primii doi ani, din cauza faptului că sistemul radicular este foarte mult diminuat sau rădăcinile frânte în urma procesului de ambalare”, precizează dr. ing. Marius Viorel Roman.

Despre Pepinierele Roman și despre proprietarul lor - dr. ing. Marius Viorel Roman, aici: https://pepinierele-roman.ro/ Foto: Pepinierele Roman

... citeste si partea a doua ...

52