FERMIERUL BIHOREAN 1

ciupercilor de pădure

AFACERICum să-ţi dezvolţi o afacere Pag. 2

Din sumar:LEGISLAŢIELegea păşunilorPag. 3

IDEI DE AFACERICulegeţi-vă singuri hrana Pag. 6

AGROINFOCondiţii drastice pentru vânzarea laptelui proaspătPag. 9

Pitoancele (hribii), mina de aur din codrii Bihorului. Ciupercile de culoare brun-gălbui sunt extrem de căutate pe pieţele externe datorită vitaminelor pe care le conţin. Italienii, nemţii şi francezii plătesc sume frumoase pe hribul românesc. O pizzerie din Italia cumpără cu 20 de euro suta de grame pitoance uscate, măcinate. Dezinteresul pieţei interne pentru potenţialul produselor naturale oferite de către pădurile judeţului nostru este greu de înţeles. Fermierul bihorean vă ajută să faceţi o deosebire clară între ciupercile comestibile şi cele otrăvitoare care cresc în acest sezon în codrii judeţului.

Amănunte în pag.5

Sezonul

FERMIERUL BIHOREAN2

Cum să-ţi dezvolţi o afacere

Pe omul adevărat capabil, limitele îl stimulează.

O mare parte dintre problemele agri-culturii convenţionale din România sunt cauzate de dependenţa multor fermieri de subvenţii, de guvern şi de normele impuse de Comisia Europeană. Aşa cred ei că vor merge în direcţia bună. Dar aceasta s-a dovedit a fi, de multe ori, o greşeală imensă, pentru că aceste zone sunt deseori puternic influenţate de că-tre afacerile agricole, de către afacerile cu produse agrochimice şi de către lob- by-iştii care lucrează pentru acestea.

În România, lobby-ul este interzis, însă nimic nu-i împiedică pe cei intere-saţi să-l practice pe scară largă. Educaţia primită în multe şcoli şi colegii agricole, precum şi în cursurile universitare este adesea orientată într-o singură direcţie şi concentrată pe îndeplinirea planurilor, dorinţelor şi cerinţelor lobby-iştilor agri-coli. Proiectele de cercetare ştiinţifică sunt finanţate de companii prospere şi

ghidate în direcţia care le convine aces-tora. Pare să fie foarte puţină finanţare disponibilă pentru cercetarea conform principiilor şi practicii agriculturii sus-tenabile, permaculturii şi interacţiunii dintre diferitele comunităţi de plante. Şi aceasta, din cauză că aceste principii nu vor ajuta la creşterea utilizării de pesti-cide, fertilizatori chimici şi tehnologie specializată – de fapt, chiar le vor reduce.

Nu te baza pe subvenţii

Mulţi fermieri cultivă acum cantităţi mari dintr-o gamă de culturi mult mai restrânsă. Ca să poată face aceasta, ei tre-buie să investească în clădiri costisitoare pentru animale şi culturi, şi în echipa-mente şi maşini specializate, care, de obi-cei, pot fi folosite pentru un singur scop. Această specializare face ca reacţia la cerinţele pieţei şi la schimbările imprevi-zibile să fie foarte dificilă. Produsul este pus pe piaţă de un cumpărător en-gros care decide preţul şi condiţiile de achizi-

ţionare. Din aceasta, rezultă dependenţa. Trecerea la un alt mod de a face agricul-tură este dificilă pentru aceşti fermieri, pentru că au, în general, foarte multe obligaţii, precum contractele de subven-ţii şi creditele agricole. Chiar investiţiile deja desfăşurate îi fac pe fermieri să fie reticenţi la schimbarea metodelor, pentru că, dintr-o dată, s-ar pomeni că noua clă-dire în care pot fi crescuţi o sută de porci de îngrăşat nu mai are nici o utilitate. Aşa că fac cum au apucat şi rămân la mila pieţei şi sub iminenţa tăierii subvenţiilor. Când rămân fără bani, fermierii încearcă să compenseze prin creşterea producţi-ei. Aceasta este o abordare total greşită! Una dintre cele mai mari probleme este faptul că atât de mulţi fermieri sunt fixaţi pe subvenţii. Contrar tuturor promisiuni-lor, ar trebui să fie deja clar pentru toată lumea că sistemul de subvenţii, aşa cum există acum, nu va dura. Subvenţiile n-ar

trebui niciodată să fie principala sursă de venit pentru o afacere!

Suntem acum familiari cu toate con-secinţele acestui fapt: creşterea în regim intensiv a animalelor, poluarea apei fre-atice, contaminarea hranei sunt câteva dintre exemple. Trebuie neapărat să ne schimbăm modul în care gândim.

De pe urma acestei dezvoltări suferă familiile fermierilor care, de cele multe ori, nu se mai pot descurca în această situaţie şi, ca urmare, animalele sufe-ră la rândul lor, fiind forţate să ducă o existenţă demnă de milă.

Fii flexibil

Din fericire, câţiva curajoşi părăsesc calea agriculturii convenţionale şi în-drăznesc să-şi urmeze propriile idei şi propria viziune. De aceea este atât de im-portant să avem curaj şi hotărâre. Dacă eşti obişnuit să lucrezi urmând nişte „modele” şi „reţete”, vei avea nevoie de puţin timp pentru a te obişnui cu aceas-

De ce pot străinii să-şi dezvolte afaceri pe tere-nul arabil al ţării noastre ? Pentru că sunt flexibili şi pricep mai repede decât ai noştri, că, în Româ-nia, mărul are gust de măr, roşia are aromă, iar pă-mântul este bogat în potasiu.

afaceri

tă cale spre o nouă şi reală independen-ţă. Va trebui să iei toate deciziile pentru tine. Ceea ce fac vecinii nu este neapărat potrivit şi pentru tine – chiar dimpotrivă: ceea ce toată lumea cultivă sau creşte acum este deja disponibil din abundenţă şi nu mai este, prin urmare, interesant ca produs. Această metodă necesită de ase-menea curaj, dar merită, dacă acţionezi cu precauţie şi cu fermitate. Agricultura ecologică are sens din punct de vedere economic. Există multe nişe pe piaţă. Trebuie doar să îţi foloseşti intuiţia şi să te uiţi bine în jur. Este important să rămâi flexibil şi să nu investeşti în metode ri-gide de cultivare a pământului, care vor deveni neprofitabile de îndată ce piaţa se schimbă. Scopul este de a găsi meto-de alternative de cultivare a pământului pentru ferma ta care sunt bazate pe ciclu-rile naturale şi care îţi permit să trăieşti în pace şi armonie cu natura.

Ai grijă de sol

Baza pentru cultivarea pământului este fertilitatea solului. Un sol sănatos, adică bogat în microorganisme, este un sol fertil. Acesta este un lucru pe care un agricultor nu ar trebui să-l uite niciodată, deoarece este principala cerinţă pentru cultivarea cu succes a pământului. Dacă aceasta este întotdeauna îndeplinită, atunci ferma va rămâne întotdeauna flexibilă. Trebuie să fii atent la procese-le naturale şi să încerci să le foloseşti. Dacă tratezi pământul cu grijă, natura va lucra pentru tine. Solul nu ar trebui privit doar ca un spaţiu de producţie, el este un ecosistem divers şi sensibil. Un număr incomensurabil de creaturi joacă un rol în conservarea acestui sistem. Doar cu ajutorul lor solul rămîne fertil şi util pen-tru noi.

Dacă trebuie să regenerăm un sol epuizat trebuie să avem grijă în primul rând de viaţa din sol. Vieţuitoarele care trăiesc în pământ – râme, bacterii şi ciu-perci, printre altele – sunt cheia unui sol sănătos. Pentru a le oferi un mediu pro-pice, este important să evităm folosirea de pesticide şi îngrăşăminte chimice. Practica obişnuită a aratului în adânci-me toamna cauzează îngheţarea solului, fiind urmată de distrugerea vieţii din sol, dar şi de pierderea stratificării naturale şi a procesului de formare a humusului. Dacă aceste zone sunt lăsate necultivate pentru o perioadă, ele se regenerează sin-gure în timp. Acest proces de regenera-re se întreţine singur. Prin cultivarea de plante care îmbunătăţesc solul, natura poate fi ajutată şi apoi natura va începe să îşi poarte singură de grijă.

AFACERI ClAsICE

Fermierul bihorean prezintă alte trei moduri prin care îţi poţi dezvolta o afacere în agricultură. Cu banii tăi, cu credit bancar sau cu fonduri nerambur-sabile.

Pentru toate cele trei variante este foarte important să cunoaştem avantajele şi dezavantajele acestora.

Surse proprii

Avantajul principal al finanţării unei afaceri din surse proprii îl reprezintă con-trolul asupra acestor bani. Spre deosebire de credit sau fonduri nerambursabile, nu este nevoie de documente justificative, aprobări sau îndeplinirea anumitor con-diţii pentru folosirea banilor. Banii pot fi folosiţi în orice moment, iar în cazul unui eventual eşec al afacerii, antreprenorul nu va trebui să suporte în continuare dobânda aferentă creditului sau anumite penalităţi impuse de finanţator.

Dezavantajul folosirii surselor pro-prii este că, de obicei, acestea sunt in-suficiente pentru afacerea pe care dorim să o dezvoltăm. Însă atunci când avem de-a face cu o afacere nouă, inovativă, netestată, creditele sau fondurile neram-bursabile se obţin mult mai greu decât de obicei. În aceste condiţii, cea mai efici-entă utilizare a surselor proprii de finan-ţare este construirea afacerii respective la un nivel minim viabil, care să testeze / demonstreze profitabilitatea acesteia. Ul-terior, aceasta se poate extinde, fie prin contractarea de credite or fonduri neram-bursabile, fie prin reinvestirea profitului.

Creditul bancar

Avantajul creditului bancar este că e cea mai comună sursă de finanţare pen-tru o afacere, atunci când sursele proprii nu sunt suficiente.

Dezavantajele, în afară de dobândă, sunt reprezentate de dificultăţile întâmpi-nate uneori în contractarea creditelor: so-licitarea de garanţii, o activitate a afacerii

de câţiva ani înaintea solicitării creditului etc.

Fonduri nerambursabile

Deşi par cele mai atractive surse de finanţare, datorită faptului că sunt neram-bursabile, aceste fonduri prezintă şi anu-mite dezavantaje care uneori pot pune probleme serioase unei afaceri:

• Implementarea greoaie. Perioada de evaluare a unui proiect (de la depu-nerea cererii de finanţare şi până la apro-bare) poate ajunge uşor la un an. În acest timp, solicitantul nu trebuie să demareze afacerea, chiar dacă ar putea realiza o parte din investiţie cu aportul său.

• Lipsa de flexibilitate. Acest deza-vantaj este dat de faptul că bunurile ce fac obiectul investiţiei trebuie să fie ne-apărat noi, să fie cumpărate prin licitaţie, precum şi de faptul că investiţia (bunu-rile, angajaţii etc.) trebuie menţinută cel puţin 3-5 ani, indiferent dacă aceasta se dovedeşte a fi profitabilă sau nu. Acest lucru conduce la imposibilitatea antre-prenorului de a-şi restructura afacerea pe termen scurt (ex: schimbarea activităţii, vânzarea activelor în schimbul unora cu capacitate mărită sau redusă, chiar şi second hand, reducerea numărului de posturi etc.).

• Incertitudinea obţinerii finanţă-rii. Chiar dacă un proiect este depus în vederea obţinerii unei finanţări neram-bursabile, se poate ca în final acesta să nu obţină finanţare. Fie din cauza respinge-rii proiectului din motive tehnice sau de eligibilitate, fie că celelalte proiecte ce au fost depuse înaintea proiectului respectiv au obţinut un punctaj mai mare sau suma alocată să nu acopere respectivul pro-gram de finaţare.

Dacă nu ai fonduri suficiente pentru a-ţi finanţa afacerea, un eventual credit nu-ţi este accesibil, iar la fondurile ne-rambursabile nu apuci, atunci Fermie-rul bihorean te îndeamnă să fii inven-tiv. Practică agricultura alternativă.

Redacţia Fermierul Bihorean

Principala modificare a ordonanţei de urgenţă nr.34/2013 vizează sprijinirea asociaţiilor tradiţionale din toate comunele din România, astfel încât acestea să fie principalele beneficiare ale fondurilor europene destinate întreţinerii păşunilor şi pajiştilor. Astfel, prin lege se instituie oligativitatea ca pajiştile să fie concesio-nate persoanelor fizice sau organizaţiilor şi asociaţiilor locale ale crescătorilor de animale, legal constituite, de pe raza unităţii administrativ-teritoriale. În aceste condiţii, consiliile locale care au solicitat plăţi directe pentru suprafeţele de pajişti prin intermediul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură nu vor mai fi eligibile pentru plăţi directe în anul 2012.Suma pe care APIA o are de plătit se ridică la 154,69 euro/ha pajişte permanentă. Tre-buie menţionat că există situaţii în care unele consilii locale au solicitat şi plăţi de agromediu şi/sau plăţi pentru zonele de-favorizate şi, în aceste cazuri, APIA va fi nevoită să recupereze plăţile din anii anteriori ca plăţi necuvenite datorită în-treruperii angajamentelor asumate. Fer-mierul bihorean propune primăriilor aflate în această situaţie să se prevaleze de art.17, din Legea pajiştilor care spune că « Drepturile şi obligaţiile ce decurg din angajamentele de agromediu încheiate an-terior intrării în vigoare a prezentei legi se transmit crescătorilor de animale, per-soane fizice sau juridice, care au încheiat contracte de concesiune/închiriere pentru suprafeţele de pajişti respective.»

Ce prevede actul normativ?

• Pentru pajiştile din domeniul public al comunelor, oraşelor, respectiv al muni-cipiilor, unităţile administrativ-teritoriale încheie contracte de concesiune/închiri-ere, pentru suprafeţele de pajişti disponi-bile, proporţional cu efectivele de animale deţinute în exploataţie, pe o perioadă de maximum 5 ani. Contractele se semnează de către primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, în baza cere- rerilor crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice având animalele înscrise în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE).

• Pentru pajiştile din domeniul privat, procedura este aceeaşi, respectiv crescătorii de animale, persoane fizice sau juridice având animalele înscrise în RNE, solicită închirierea, consiliul local dă apro-barea, iar contractul se semnează de către primar.

Autorităţile locale trebuie să iniţieze procedura concesionării/închirierii până la 1 martie a fiecărui an. Prin excepţie, pentru anul acesta, consiliile locale tre-buie să iniţieze procedura de concesio-nare/închiriere în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă (act publicat în Monitorul oficial nr 267 din 13 mai 2013).

• Pentru pajiştile aflate în proprietatea publică şi privată a statului adminis-trate de ADS, atribuirea contractelor de concesiune, arendă şi a altor contracte de exploatare eficientă a acestora, încheiate de ADS, se face potrivit prevederilor Le-gii nr. 268/2001 privind privatizaitrea societăţilor comerciale ce deţin în ad-ministrare terenuri proprietate publică

şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Do-meniilor Statului, cu modificările şi completările ulterioare. Pajiştile din această categorie pot fi utilizate numai de către crescătorii de ani-male, persoane fizice/juridice având animalele înscrise în RNE şi care care asigură o încărcătură optimă de animale pe hectar, dar nu mai mică de 0,3 UVM/ha. Unitatea vită mare înseamnă o vacă, un cal sau trei oi, trei capre la un ha de păşune. UVM este unitate de măsură stan-dard stabilită pe baza necesarului de hrană al fiecărei specii de animale, care permite conversia diferitelor categorii de animale.

• În ce priveşte accesul la schemele de plăţi pe suprafaţă, ordonanţa de urgenţă instituie, în sarcina persoanelor fizice şi juridice proprietari/utilizatori de pajişti, obligaţia de a asigura o încărcătură minimă de 0,3 UVM/ha.

• Abrogând Legea nr. 214/2011, ordonanţa de urgenţă dă şi alte reglementări privind regimul pajiştilor, dintre care menţionăm:

- încadrarea terenurilor în catego-ria de pajişti; obligaţiile crescătorilor de animale care folosesc pajiştile şi unităţile zoopastorale de a face lucrări de întreţinere, condiţiile şi nivelul aces-tor lucrări urmând să fie cuprinse în contractul de concesiune/închiriere; interdicţiile privind scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiştilor, cu excepţiile admise.

Excepţii

Exceptiile vor fi avizate numai de către Ministerul Agriculturii şi se pot face doar pentru: amplasarea de construcţii care deservesc activităţi agricole; reţelele de comunicaţii electronice sau elemente de infrastructură necesare acestora; refugii montane în caz de urgenţă; înfiinţarea de noi capacităţi de producere a energiilor regenerabile; amplasarea obiectivelor de interes naţional; lucrări privind apărarea ţării, ordinea publică şi siguranţa naţională. Noua lege interzice includerea pajiştilor în intravilanul localităţilor.

În cazul înstrăinării pajiştilor, noul pro-prietar este obligat să menţină categoria de folosinţă a terenului, cu respectarea preve-derilor legale în vigoare.

Beneficiarii constituirii şi reconstituirii dreptului de proprietate conform legilor proprietăţii au obligaţia de a menţine ca-tegoria de folosinţă pajişti.

Amenzi usturătoare

Păşunatul neautorizat sau introdu-cerea animalelor pe pajişti în afara perioadei de păşunat, circulaţia pe pajişti cu orice mijloace de transport, inclusiv cu atelaje, al tele decât cele folosite pentru activităţi agricole de cel care utilizează pajiştea, nerespectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu sunt considerate infracţiuni şi se pedep-sesc cu amendă de la 500 lei la 1.000

lei pentru persoana fizică, respectiv cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei pen-tru persoana juridică. Arderea vegetaţiei pajiştilor permanente se lasă cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru per-soana fizică, respectiv cu amendă de la 25.000 lei la 50.000 lei pentru persoana juridică. Introducerea pe pajişti a unor specii de animale, altele decât cele sta-bilite prin contract sau neîndeplinirea de către deţinătorii sau utilizatorii de pajişti a obligaţiilor prevăzute în con-tract sunt sanţionate cu amendă de la 250 lei la 500 lei pentru persoana fizică, res-pectiv cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei pentru persoana juridică. Amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei primesc cei care concesionează/închiriază pajişti aflate în domeniul public sau privat al comunelor, oraşelor, respectiv municipiilor unor persoane care nu sunt îndreptăţite sau amplasează pe pajişte alte obiective de investiţii decât cele prevăzute în prezen-ta lege. Cea mai aspră sencţiune o primesc cei care dispun scoaterea din circuitul agricol a terenurilor având categoria de folosinţă pajişte fără aprobările legale în vigoare. Amenda se ridică de la 5.000 lei la 10.000 lei. În plus, aceştia sunt obligaţi să-şi desfiinţeze lucrările construite pe pajişte şi să aducă terenul în starea iniţială pe cheltuiala lor.

Ce prevăd contractele?

Modelele de contract de concesiune, respectiv de închiriere puse la dispoziţie de către Ministerul Agriculturii prevăd că predarea-primirea obiectului concesiunii/închirierii se efectuează pe bază de pro-ces-verbal în termen de 5 zile de la data semnării contractului, proces-verbal care devine act adiţional al acestuia.

Modelele de contract includ şi categoriile de bunuri ce vor fi utilizate de concesionar/locatar în derularea concesiunii/închirierii şi condiţiile utilizării acestora.

Contractele de concesiune/închiriere pot fi încheiate pe maxim 5 ani şi pot fi prelungite maxim 2,5 ani în cazul con-cesiunii, respectiv maxim 5 ani, în cazul închirierii.

Preţul de concesiune/închiriere a pajiştii nu poate depăşi 50% din va- loarea masei verzi / ha, calculată în

funcţie de preţul mediu stabilit de Con-siliul Judeţean.

Redevenţa totală anuală (nr. ha x preţ pe ha) va fi plătită prin ordin de plată în contul primăriei sau în numerar la casie-ria primăriei, în două tranşe, de 30% şi 70%, conform datelor înscrise în contract, cu penalizări de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, cuantum ce nu se va modifica pe parcursul derulării contractului.

Aplicaţie practică

La stabilirea preţului de concesiune/închiriere s-a luat în calcul valoarea masei verzi/ha, calculată în funcţie de preţul me-diu stabilit de consiliile judeţene. Dar nu există nici un calcul al masei verzi/ha, nici în Hotărârea CJ Bihor privind preţurile me-dii ale produselor agricole, nici la Direcţia Agricolă a judeţului. Cum se poate rezol-va această prevedere aberantă? Fiecare primărie ar putea să-şi fixeze un tarif în funcţie de calitatea pajiştilor din comună. Calculul s-ar putea face în funcţie de preţul fânului din zonă. Se ştie că 5 kg de masă verde este egal cu un kg de fân. Aceasta ar putea constitui o bază de calcul acolo unde, spre exemplu, sunt mai mulţi solicitanţi şi se intenţionează stabilirea unei sume mi-nime de pornire la licitaţie.

Întrebări fără răspuns

Ce se întâmplă cu sătenii care deţin o vacă sau două capre ori trei oi? Împarte Primăria păşunea satului şi încheie con-tract cu fiecare solicitant, deţinător de animale sau le va cere să se organizeze în asociaţii locale cu personalitate juridică?

Dacă în intervalul celor cinci ani cât pajiştile din domeniul public al comunei se afă în concesiune, un localnic îşi cumpără, spre exemplu, o turmă de capre, de unde îi va da Primăria teren de păşune? Şi... dacă sătenii nu doresc să-şi asume responsabili-tatea concesionării/închirierii păşunilor şi vor să rămână, aşa cum au fost, în adminis-trarea Primărie?

Sunt doar câteva din întrebările la care OUG 34/2013 nu are răspuns.

Redacţia Fermierul bihorean

Poartă-te cu ceilalţi aşa cum ţi-ai dori să se poarte ceilalţi cu tine.

3LEGISLAŢIEFERMIERUL BIHOREAN

leGeA păŞuNilorŢăranii cu o vacă sau trei capre sunt obligaţi să se asocieze dacă vor să mai iasă cu animalele pe păşunea satului.

Cine sunt agri-cultorii care vor fi scutiţi de plata impozitului

Ultimele modificări legislative prevăd ca o serie de agricultori şi crescători de animale să nu fie impozitaţi.

Nu vor trebui să mai plătească im-pozit cei care deţin vie pe rod şi arbuşti fructiferi, până la un hectar pe fiecare sector, iar pentru flori şi plante orna-mentale până la 0,3 hectare.

De asemenea, vor fi neimpozitaţi şi cei care deţin până la două vaci sau bivoliţe, până la 50 de oi sau 25 de capre.

Nici apicultorii care deţin până la 75 de familii de albine nu vor fi impozitaţi.

Totodată, nici cei care au până la 100 de păsări de curte şi mai puţin de şapte porci nu vor fi nevoiţi să plătească im-pozit, informează agerpres.ro.

Potrivi Legii nr.168/2013, vor fi im-pozitate veniturile provenite de la arbuştii fructiferi pentru cei care au peste un hectar, norma de venit fiind stabilită la 1.385 de lei, iar în cazul plant-elor ornamentale norma stabilită este de 11.773 lei, peste 0,3 hectare.

Cei care cultivă peste două hectare vor fi impozitaţi diferenţiat pentru o serie de

plante. În cazul cultivatorilor de cereale, norma de venit care va fi impozitată este de 449 lei, la plante oleaginoase - 458 de lei, cartof - 2.900 de lei, sfecla de zahăr - 697 lei şi hamei - 1.483 lei.

Legumele cultivate în spaţii protejate, de peste 0,2 hectare, au stabilită o normă de venit de 5.117 lei, legume în câmp (peste 0,5 hectare) - 2.326 lei, leguminoa-se boabe - 802 lei, pomi pe rod - peste 1,5 ha - 3.800 lei, vie pe rod şi arbuşti fruc-tiferi peste 1 hectar - 1.385 lei.

În cazul animalelor, cei care au peste 50 de oi, respectiv 25 de capre a fost stabilită o normă de venit de 47 de lei.

De asemenea, pentru cei cu mai mult de două vaci, norma de venit este de 453 lei, bivoliţe - 326 lei , porci, peste şase capete - 56 de lei, păsări de curte peste 100 capete - 3 lei.

Redacţia Fermierul bihorean

Guvernul a aprobat pe 12 iunie, prin Ordonanţă de Urgenţă, modificarea Legii de funcţionare a Camerelor agri-cole.

Potrivit proiectului, Cam-erele agricole se vor numi Ca-mere de consultanţă agricolă şi vor fi instituţii de utilitate publică, nu instituţii private de interes public.

O nouă definiţie este dată şi pentru fermier: „persoană fizică sau juridică care desfăşoară activităţi în agricultură şi dezvoltare ru-rală, industrie alimentară, silvicultură, piscicultură, tu-rism rural şi agroturism”, în timp ce în Legea 122 fermierul este „persoană fizică/juridică ce deţine/administrează 1 ha teren în maximum 3 parcele a 3.000 mp fiecare, înscrise în registrele APIA (eligibile la plăţile directe pe hectar) şi Agenţiei Naţionale pen-tru Pescuit şi Acvacultură (ANPA)”.

Colegiul Judeţean va avea tot 25 de membri, dar nu-mai 8 locuri (faţă de 10) pen-tru reprezentanţii asociaţiilor profesionale. Vor fi câte 4 lo-curi (câte 1 în plus) pentru fer-

mierii independenţi şi tinerii fermieri, pentru care vârsta creşte de la 30 la 35 ani. Nici-care nu va mai avea nevoie de 25 de semnături de susţinere pentru a candida. Vor fi tot 2 locuri - patronate, 2 - sindicate, 2 - cooperative, 1 - proprietari păduri / composesorate, 1 - unitate cercetare / învăţământ agricol şi 1 - medici veterinari.

Mandatul aleşilor nu va mai fi de 5 ani, ci de 4 ani, respectiv de 1 an pentru primele organe de conducere.

Colegiul Camerei Agri-cole Naţionale va fi format din membrii Birourilor Per-manente (BP) ale Colegiilor Judeţene şi 9 membri ai BP al Camerei Agricole Naţionale. Preşedintele va conduce şi Prezidiul şi BP, dar nu va mai fi demnitar public.

Schimbări în organizarea alegerilor

Comitetele Judeţene de Iniţiativă (CJI) vor fi consti-tuite prin ordin al Prefectului, cu 11 membri: 1 - MADR, 1 - In-spectoratul silvic şi vânătoare, 1 - Instituţia prefectului, 1 - Asociaţia Comunelor din

România şi 7 - forme asocia-tive. Dacă sunt mai mult de 7 propuneri, aceştia vor fi desemnaţi prin tragere la sorţi de o comisie numită de prefect.

CJI îşi încep activitatea în 3 zile de la înfiinţare şi vor orga-niza primele alegeri în maxim 90 de zile de la intrarea în vi-goare a noii legi:

- în 10 zile de la numire - delimitează circumscripţiile electorale;

- în 20 de zile de la de-limitarea circumscripţiilor - desemnează membrii comisi-ilor şi ai birourilor electorale;

- în 24 de ore de la finali-zarea alegerilor - preiau de la comisiile electorale procesele-verbale cu rezultatele;

CJI vor soluţiona sesizările şi contestaţiile, vor valida alegerile şi vor publica re-zultatele în maxim 10 zile de la alegeri. CJI se vor dizolva după validarea alegerilor pen-tru conducerea camerelor judeţene.

Secţiile de votare vor fi organizate în fiecare unitate ad m i n i s t r at iv-t er it or ia l ă . Numărul de electori pe secţie va fi stabilit de CJI în baza lis-telor cu membrii camerelor

agricole judeţene (?), nu pe baza listelor de la APIA, ocoa-lele silvice private şi ANPA. La propunerea CJI, prin ordin al Prefectului, vor fi stabilite numărul şi locul secţiilor de votare. Primarii vor fi respon-sabili de amenajarea secţiilor de vot. Listele electorale se afişează cu 45 de zile înainte de alegeri.

Personalul - preluat de la actualele Camere

Agricole

Camerele de consultanţă judeţene vor prelua, fără con-curs, personalul actualelor Ca-mere Agricole. Din personalul angajat vor fi desemnaţi direc-torii noilor camere. Până la fi-nalizarea preluării (maxim 120 de zile de la validarea alegeril-or), personalul va fi plătit din bugetul de stat. Cei care refuză să fie preluaţi pot solicita îns-crierea în corpul de rezervă al

funcţionarilor publici.Noile camere agricole vor

prelua şi patrimoniul actua-lelor camere şi vor beneficia, la cerere, de bunuri proprietate publică a statului atribuite în folosinţă gratuită pentru desfăşurarea activităţii.

Atribuţiile - doar consultative

Atribuţiile Camerelor de Consultanţă Agricolă au fost re-duse drastic faţă de Legea 122 şi vor fi doar de consultanţă şi formare profesională. A fost eliminată şi obligativita-tea consultării de către au-torităţile administraţiei pu-blice privind programele de dezvoltare locală, implemen-tarea unor industrii cu impact asupra exploataţiilor agricole şi scoaterea terenurilor din cir-cuitul agricol.

Redacţia Fermierul bihorean

Nu crede tot ce auzi şi nu spune tot ce gândeşti.

4 ştIrI dIn AGrIcuLtură FERMIERUL BIHOREAN

Încep alegerile pentru Camera de Consultanţă

Agricolă

APDRP Bihor consiliează on-line

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a lansat un sistem interactiv de consiliere on-line. „Sistemul Expert” este funcţional pe site-ul APDRP începând din 31 mai 2013 şi este dedicat celor care doresc să-şi verifice eligibilitatea investiţiei propuse, în vederea accesării fondurilor europene nerambursabile.

„Sistemul Expert” presupune completarea unui chestionar on-line, în urma căruia beneficiarii vor putea identifica măsura de finanţare din PNDR pe care o pot accesa, investiţiile eligibile, documen-tele necesare întocmirii proiectului, precum şi o es-timare a punctajului pe care l-ar putea obţine inves-tiţia propusă.

Pe lângă cei care vor să depună un proiect de investiţii, în sesiunea din iunie a Măsurii 121, în acest moment „Sistemul Expert” vine şi în ajutorul celor care vor să depună proiecte de investiţii prin Grupurile de Acţiune Locală (GAL-uri).

AmENzI PENtRu COmERCIANŢII mINCINOşIComercializarea en-gros a unor produse alimentarte etichetate în mod fraudu-

los cu inscripţii “bio” sau “eco” vor fi dur sanţionaţi. “Operatorilor care folosesc fraudulos termenul ecologic, biologic, organic sau abrevierile acestora – precum eco, bio ca mărci comer-ciale sau practici de utilizare în producţia, procesarea, ambalarea, transportul, depozitarea şi distribuţia produselor, inclu¬siv pe eticheta produsului, pe materialele publicitare şi pe documen-tele comerciale, care pot induce în eroare consumatorul şi care nu sunt obţinute în conformitate cu regulile de producţie ecologică – li se va aplica, pe lângă amenda contravenţională şi o sancţiune contravenţională complementară, de oprire temporară de la comercializarea produselor în cauză, conform prevederilor art. 91, alin 2 al Regulamentului CE 889/2008”, se stipulează în Art. 2 din HG 131/5 aprilie 2013, publicată în monitorul Oficial 194/2013.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor la operatorii din sistemul bihorean de agricultură ecologică se face de către personalul cu atribuţii de inspecţii tehnice în domeniu din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Bihor. Nivelul amen-zilor este cuprins între 10.000 şi 35.000 lei. Prevederile acestei HG 131 au intrat în vi-goare din 5 mai 2013.

Compartimentul de presă şi relaţii publice DGA Bihoring. Luminiţa măntăluţă

Direcţia de Sănătate Publică Bihor avertizează consumatorii de ciuperci culese din pădure că datorită ploilor din luna mai şi începutul lunii iunie există riscul unor mutaţii genetice printre ciu-percile din flora spontană.

Din cauza încrucişării speci-ilor şi sporilor, spun medicii ins-pectori, diferenţierea ciupercilor comestibile de cele otrăvitoare îi derutează şi pe cei mai buni con-sumatori.

Primele simptome de intoxicaţie apar după minim 15 minute şi maxim 12 ore de la consum, în funcţie de tipul de ciupercă consumată.

Medicii spun că în jur de 90% din intoxicaţiile cu ciuperci sunt mortale, fapt pentru care se impune imediat chemarea echipajelor medicale de urgenţă la primele semne.

Pentru reducerea riscu-lui de intoxicaţii, doctorii DSP recomandă bihorenilor să con-sume doar ciupercile care sunt conservate şi ambalate în recipi-ente închise ermetic (ciuperci de cultură) sau ciuperci din flora spontană achiziţionate de la un vânzător care posedă autorizaţie de comercializare pentru ciuper-cile respective.

AtENŢIE LA CIuPERCI

FERMIERUL BIHOREAN 5

toate ciupercile pot fi mâncate? toate, dar unele numai o singură dată...

ActuALItAtE

Alţi bureţi otrăvitori mai sunt: Burete puturos (Phallus impudicus),

Ciuperca pieptănaşului (Entalama lividum), Ghebă pucioasă (Hyoholama fasciculare)

Ciuperci necomestibie sunt: Steaua pământului (Geaster hydrome-tricus), Burete de cerneală (Coprinus atramentarius), Buretele cerbilor (Scleroderma vulgare).

Sezonul CiuperCilor de pădure

Pădurea îi ajută pe locuitorii depresiunii Beiuşului să treacă mai uşor peste aceste vremuri tulburi. Pitoancele (hribii) nu-i lasă pe oameni să moară de foame. Localnicii din satele de la poalele Munţilor Codru Moma, Pădurea Craiului, Munţii Vlădeasa, dealul Muncelului şi până la Aria Vulturilor ( cota 1.345 m) adună între 50 şi 150 de lei pe zi, din pi-toance şi gălbiori. Deşi seara nu-şi mai simt spatele şi mâinile de durere, a doua zi, de la al doilea cântat al cocoşilor, o iau de la capăt. „Când s-au ivit zorile trebuie să fii în pădure, că dacă te duci mai târziu, ţi-o iau alţii înainte şi nu mai găseşti nimic,” povesteşte Marcel Popa din localitatea Hinchiriş.

Oamenii străbat zilnic câte 50-60 de kilometri, colindând toate văile şi dealu-rile din împrejurimi în căutarea de ciuperci pe care le vând apoi la centrele de colectare existente în fiecare sat. În această perioadă, pe un kilogram de pitoance se oferă intre 10 şi 25 lei, iar pe kilogramul de gălbiori, 20 – 22 lei, în funcţie de abundenţa pe care o oferă pădurea. Cu cât sunt mai puţine ciuperci în pădure cu atât preţul acestora creşte. Cel mai mare preţ oferit este în se-zonul de toamnă. „Pitoancele de toamnă au un miros de parcă toată esenţa pădurii s-a strâns în ele,” spune Marcel Popa. Florica, soţia lui Marcel, cunoaşte toate tainele ciu-percilor de pădure. „Multă lume caută ciu-perci prin cele mai adânci văi, însă ele cresc pe marginea cărărilor. Cresc chiar în calea oamenilor, ies la iveală ca şi cum s-ar oferi şi te îmbie să le culegi, ba, se supără dacă nu le iei acasă. Eu am găsit câţiva puişori de pitoncuţe şi mi-am zis să-i las până a doua zi să mai crească. A doua zi, când m-am dus, se uscaseră aşa micuţi cum îi lăsasem. Aşa că, dacă vezi o pitoancă, îi bine s-o culegi, că altfel se supără şi se usucă,” mărturiseşte Florica. Recolta de ciuperci din acest an a fost cea mai slabă din ultimii 20 de ani. „În această perioadă, abia s-au adunat 20 - 25 de kg de pitoance într-o zi, spre deosebire

de anii trecuţi când oamenii strângeau zilnic şi câte o tonă,” declară Felicia Fofiu, propri-etara punctului de colectare din sat. De la Felicia, pitoancele culese de sătenii din Hinchiriş ajung în centrele de colectare din oraşul Beiuş situat la cir-ca 14 km distanţă. Primul om care a avut curajul să dezvolte afacerea cu ciuperci în zona Beiuşului imediat după 1990 este un cetăţean brazilian. Câţiva ani mai târziu, primarul comunei Lazuri de Beiuş, Nicolae Hamza, şi-a deschis şi el, la concurenţă, un centru de colectare şi prelucrare a ciuper-cilor de pădure, cu toate dotările necesare, uscătorie, hale frigorifice etc. Din cele două centre de colecta-re, pitoancele beiuşenilor ajung pe pieţele europene la sume colosale de vânzare. Un kilogram de ciuperci uscate, spre exemplu, poate ajunge la peste 80 de euro. Dezinteresul pieţei interne pen-tru potenţialul produselor naturale oferite de către pădurile judeţului nostru este greu de înţeles. Restaurantul Lionesse din Ora-dea se află printre puţinele localuri selecte care s-au dovedit interesate de a introduce pitoancele din pădurile Beiuşului în meniul zilnic. O porţie de muşchiuleţ de viţel prăjit la grătar, ficat de gâscă şi pitoance (250 g) costă 58 lei. O porţie de ciuperci de pădure sote (150 g) se ridică la 15 lei.

Recunoaşterea ciupercilor de pădure este cea mai dificilă operaţie pentru cei care doresc să se hrănească cu ceea ce oferă cu atâta dărnicie pădurile judeţului. De multe ori însă, identificarea exactă este destul de dificilă, uneori fiind nevoie chiar şi de analizarea la microscop a specimenului. Atenţie! În perioadele ploioase există ris-cul încrucişării sporilor ceea ce poate afecta o parte dintre ciupercile comestibile, mai cu seamă pe cele aflate în apropierea celor otrăvitoare. De asemenea, este important să ne limităm la culegerea speciilor care ştim că se pot identifica uşor cu ochiul liber, fără riscuri de confuzie cu specii otrăvitoare. Comparaţi, de exemplu, cele două specii prezentate alăturat: prima este comestibilă şi foarte frecvent întâlnită; a doua este mai rară, dar extrem de toxică, uneori letală. Le-aţi putea deosebi una de alta în pădure fără o fotografie sau o carte de specialitate la îndemână?

RecunoaşteRea ciupeRciloR

COMESTIBILĂ OTRĂVITOARE

Dintre ciupercile comestibile enumerăm:

Hrib, mânătarcă, pitoancă Boletus edulis

Burete domnesc – crăiţe Amanita caesarea

Bureţi galbeni - Gălbiori Cantharellus cibarius

Ghebe sau opintici Armillaria mellea

Ciupercă de câmpPsallota arvensis

Pălăria şarpelui – Burete şerpesc – Lepiota procera

Râşcov Lactarius deliciosus

IuţariLactarius piperatus

Bureţi de rouăMarasmius oreades

Ciuperca albă - Buretele viperei Amanita phalloides

MuscariaAmanita muscaria

Burete pestriţ, Buretele panterei Amanita pantherina

Hrib ţigănescBoletus satanas

Dintre ciupercile otrăvitoare enumerăm:

Redacţia FERMIERUL BIHOREAN

FERMIERUL BIHOREAN6

1.Cerealele certificate ecologic – în primul rând, grâu, soia, porumb şi orez – pentru care există, pe piaţa externă, mai ales pe cea americană şi canadiană, cereri enorme, pe care ţara noastră încă nu le poate acoperi, deşi ofertele de preţuri sunt mai mult decât avantajoase (aproape dublu faţă de preţul cerealelor obţinute în agricultura convenţională). Se estimează, de exemplu, că o tonă de soia ecologică poate ajunge, anul acesta, la cel puţin o mie de euro. Din-tre produsele bio derivate din cultura cerealelor, cele mai căutate sunt pâinea şi pastele fainoase, astfel că ponderea cerealelor la export, în cadrul produselor ecologice, este de peste 50%.

2. Cerealele fura-jere bio, mai ales po-rumbul, sunt tot mai solicitate pe piaţa americană (adică , paradoxal, în “patria” porumbului), pentru hrana animalelor cres-cute în sistem ecologic,

fermierii de peste ocean descoperind calitatea produselor româneşti ca urmare a târgului BioFach Baltimore, din 2011.

3. Oleaginoasele ecologice ocupă locul al treilea în topul produselor bio cultivate în România, cu peste 22% din producţia totală, fie că este vorba de seminţe sau de fructe, precum nucile, alunele de pădure, sâmburii de caise, de dovleac etc. Culturile preferate sunt, totuşi, cele de floarea soarelui, destinate extragerii uleiului bio, dar şi inul.

4. Fructele ecologice, dintre care cele mai căutate la ex-port sunt vişinele, cireşele, nucile, zmeura, dar şi merele, perele, caisele.

5. Strugurii şi produsele de vinificaţie au început să fie produse intensive şi prin metode bio. Foarte apreciate sunt vinurile din podgoriile subcarpatice, din Muntenia, dar şi din nordul ţării (zona Baia Mare, Satu Mare), care, în parteneriat cu Domeniile Viticole Franceze, au pus la punct viticultura “bio-lunară” (strugurii fiind culeşi şi prelucraţi în raport cu fazele lunii, după vechi tradiţii), vinurile Char-donnay, Merlot şi Fetească Neagră, cu gust inconfundabil,

deţinând certificarea internaţională ECO-CERT.

6. Fructele de pădure, pe care na-tura autohtonă ni le dăruieşte cu genero-zitate – afine, mure, măceşe, zmeură etc. – se vând “ca pâinea caldă” în Europa şi, adeseori, se întorc în România, ream-balate, iar noi le cumpărăm la preţuri duble sau triple.

7. Legumele bio sunt apreciate atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă, dar sunt departe de a acoperi cererea, ceea ce explică preţurile mari la care sunt comercializate,

cele mai cerute fiind roşiile, ardeii (cei roşii, în special), vinetele, cartofii etc.

8. Ciupercile crude sau uscate câştigă teren şi în agri-cultura românească, deşi înfiinţarea unor micro-ferme a în-ceput să se intensifice abia în ultimii ani, oferind avantajul unor profituri rapide, având în vedere că durata unui ciclu de cultură este în jur de 80 de zile.

9. Plantele medicinale şi aromatice, cultivate în sistem ecologic, au devenit deja o afacere de succes şi la noi. Sunt destinate industriei medicamentelor, a suplimentelor ali-mentare, cât şi în cea a cosmeticelor.

10. Produsele bio nealimentare - textile ecologice (în primul rând, bumbac), produsele naturiste pentru igiena personală, aromoterapie - nu au încă o pondere foarte mare.

Culegând mâncare pentru ei înşişi, vizitatorii se simt legaţi de natură şi se pot convinge singuri de calitatea produsului. Aceasta oferă avantaje suplimentare fermierului: nu mai trebuie să muncească pen-tru a recolta, curăţa, transporta şi depozita produsele. Cum tot ce se culege se şi plăteşte, orice pierdere cauzată de depozitarea produselor nevândute este evitată. Vizitatorii vor cumpăra, de obicei, mai mult decât au intenţionat iniţial, văzând cât de frumos creşte totul. Pe lângă produsele din grădina proprie, fermierii pot produce şi expune

vânzării sucuri, zacuscă, compo-turi şi dulceaţă de casă. Cum vizi-tatorii constată că primesc marfă cu adevărat organică, vor oferi un preţ bun.

Cum să-ţi amenajezi grădina

Un posibil design este acela în care culesul hranei de calitate superioară este combinat cu o zi plăcută în aer liber, alături de în-treaga familie. Straturile trebuie să fie în aşa fel amenajate încât vizitatorii - copii, adulţi, dar şi

persoanele în scaun cu rotile - să le poată culege cu uşurinţă. Cel mai bine e să plasaţi straturile unul lângă altul, astfel ca oamenii să se deplaseze în şir indian. Cam pe la jumătatea traseului, aţi putea crea o zonă de odihnă în vecinătatea unui iaz micuţ, a unei fântâni, o bună ocazie pentru a lua o pauză. Lângă această zonă de odihnă ar putea fi creată o spirală cu ierburi aromatice, de unde vizitatorii ar putea culege mirodeniile proas-pete, de adăugat la mâncarea pe care o vor prepara acasă. Copiii îşi pot consuma energia jucându-

se pe trunchiuri de copaci sau în-tr-un loc de joacă natural amena-jat în apropiere. Dacă v-aţi putea permite amenajarea unui spaţiu cu fazani ornamentali şi păuni, raţe mandarine şi caroline, i-aţi cucerit definitiv atât pe copii cât şi pe părinţii sau bunicii acestora. La crearea unei zone de odihnă nu trebuie uitată plantarea de copaci pentru a obţine umbră; pergolele sunt, de asemenea, foarte bune. Dacă există o mulţime de plante plăcut-mirositoare în apropiere, vizita se va transforma într-o zi de neuitat. Desigur, nu va exista o zonă de odihnă dacă nu doreşti ca vizitatorii să stea prea mult. Oricum, trebuie să oferiţi locuri în care se poate sta, de exemplu o bancă rustică din buşteni, căci nu toţi oamenii au picioare bune.

În capăt poate fi creată o zonă pentru cântărirea şi plata mărfii culese. Clienţii nu trebuie să plătească pentru ceea ce au mân-cat în timp ce culegeau. Este im-portant ca zona să aibă indicatoare care să spună că tot ce se culege (cu excepţia a ceea ce s-a mâncat pe traseu) se plăteşte. Copiii, în spe-cial, au tendinţa de a culege mult mai mult decât pot folosi părinţii lor. Înainte de a-ţi deschide grădina pentru cumpărătorii - vizitatori, ar trebui să afli ce ierburi, fructe şi legume sunt cultivate în zonă, în general, astfel încât să puteţi găsi o nişă pentru recolta dumneavoatră, care să vă asigure un avantaj co-mercial.

Top 10 CulTuri bio îN româNiA

IdEI dE AFcErI

În viaţă există trei lucruri ireversibile: cuvântul rostit, timpul pierdut şi ocazia ratată.

Mulţi oameni încep să fie preocupaţi de calitatea mâncării lor şi de locul din care aceasta provine. Dispare moda de a cumpăra cea mai ieftină mâncare, iar oamenii doresc să cumpere produse organice. Piaţa a prins ideea rapid, a oferit multe produse care conţin cuvântul „organic” în prezentare şi a dezvoltat noi „branduri organice”. Acum este bine cunoscut că nu tot ce se anunţă drept „organic” este şi în realitate obţinut astfel. Iată de ce mulţi oameni doresc acum să poată culege ei înşişi mâncarea lor organică, în special dacă asta înseamnă şi petrecerea unei minunate zile în aer liber.

În pofida creşterii din ultimii ani, agricultura bio din România este încă la început, produsele fiind, în mare măsură, destinate exportului. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, topul culturilor bio de la noi din ţară arată astfel:

CuleGeţi-vă siNGurihrana

Redacţia FERMIERUL BIHOREAN

FERMIERUL BIHOREAN 7pubLIcItAtE

Nimic nu costă mai mult decât neştiinţa.

FERMIERUL BIHOREAN8

Cultivarea ciupercilor pe lemn

Ciupercile care cresc pe lemn sau pe paie sunt cele mai uşor de cultivat, deoa-rece lemnul sau paiele sunt deja substraturi complete.Se poate folosi şi un amestec de rumeguş sau alt material vegetal, deşi folosi-rea unui substrat mixt implică mai multă muncă şi este puţin mai riscant. Din acest motiv, este mai bine ca începătorii să folo-sească lemnul natural, astfel nefiind necesar vreun efort pentru prelucrarea lui.

Buştenii au avantajul că ocupă mai puţin spaţiu decât alte substraturi şi îm-bunătăţesc aspectul oricărei grădini. Este important să folosiţi doar lemn de esenţă tare pentru specii ca gheba ciobanilor, păs-trav de fag, bureţi galbeni, ciuperci shiitake sau ciuperca de iarnă. Lemnul provenit de la sâmburoase este cel mai puţin potrivit pentru cultivarea ciupercilor.

Buştenii de lemn de esenţă moale se descompun mult mai repede, astfel încât durata producţiei este mult mai scurtă. Cul-turile pe lemn moale pot creşte repede şi avea producţie în 6-12 luni. Lemnul de esenţă tare are nevoie de dublul acestei perioade, dar producţia durează semnificativ mai mult.Durata şi cantitatea producţiei depind şi de dimensiunea buşteanului şi de lungimea se-zonului de creştere.

Lemnul ieftin şi de calitate inferioară, cum este lemnul pentru foc, poate fi folosit pentru cultivarea ciupercilor. Pe termen lung, lemnul de esenţă tare este mai productiv decât cel de esenţă moale. Unul din factorii care determină succesul creşterii ciupercilor este folosirea lemnului proaspăt şi sănătos. Acesta nu trebuie să fi fost colonizat de alţi fungi, deoarece aceştia vor înlocui ciupercile de cultură, cauzând eşecul culturii.

O bucată de lemn care a stat mai mult de jumătate de an probabil că nu mai poate fi folosită, de aceea va trebui să tăiaţi câte o bucată din fiecare parte a buşteanului îna-inte de însămânţare. Acest lucru va reduce riscul ca lemnul să fie colonizat de alţi fungi.

Buştenii proaspăt tăiaţi au cel mai bun

nivel de umezeală; dacă folosiţi buşteni mai vechi, va trebui să-i înmuiaţi un timp pentru a atinge nivelul optim de umezeală. Pe lem-nul de esenţă tare puteţi cultiva aproape orice tip de ciuperci, care vor face grădina mai as-pectuoasă, dar vor da şi producţie.

Înmulţirea ciupercilor

Înmulţirea se face prin miceliu, deoa-rece ciupercile se reproduc, de regulă, pe cale vegetativă. În mod normal, toate ciupercile pot fi însămânţate folosind sporii. Totuşi, dacă aveţi doar câţiva buşteni de calitate, ca-lea vegetativă este mai sigură.

Dopurile cu spori sunt de fapt nişte do-puri sau dibluri de lemn care sunt inoculate cu miceliul dorit, în vreme ce sporii de boabe sunt alcătuiţi din micelii cultivate pe diverse boabe. Este important ca materialul săditor să fie sănătos.

Miceliul ciupercilor cultivate este alb. Schimbarea culorii este un semn de mucegai, iar mirosul de stătut înseamnă că miceliul este contaminat sau expirat. Materialul sădi-tor trebuie folosit cât mai repede posibil, deoarece nu poate fi păstrat mult timp.

Cum înmulţeşti miceliul

Dopurile inoculate cu miceliu nu sunt atât de susceptibile la mucegai precum în cazul sporilor crescuţi pe boabe sau sporilor de substrat, ceea ce le face potrivite pentru începători. Dacă doriţi mai multe dopuri de spori, aveţi nevoie doar de dopuri sau de dibluri de lemn. Ele trebuie înmuiate sau fierte pentru a atinge nivelul optim de

umezeală şi pentru a elimina contaminarea cu alţi fungi.

Apoi dopurile fierte sunt băgate într-o pungă de plastic curată. Odată ce s-au răcit, adăugaţi câteva dopuri inoculate sau boabe cu spori şi întoarceţi punga cu gura în jos. În acest fel, aerul poate intra fără ca riscul de contaminare să fie prea mare. După aproape o lună, dopurile sunt complet colonizate şi pregătite pentru inoculare.

Crearea şi menţinerea culturii

Pentru a inocula un buştean cu miceliu, va trebui să daţi o gaură sau să tăiaţi o porţiune din el. Metoda folosită depinde de tipul de miceliu disponibil. Pentru dopurile cu spori, se face o gaură în buştean şi se introduce dopul. Dopurile ar trebui să fie distribuite uniform de-a lungul buşteanului pentru a asigura o colonizare rapidă.

O altă metodă este „inocularea în cres-tătură”. Se foloseşte un fierăstrău pentru a cresta buşteanul într-un loc sau două, în funcţie de dimensiunea lui. Crestăturile ar trebui să fie mai adânci decât jumătate din diametrul buşteanului. Aceste crestături sunt apoi umplute cu spori inoculaţi pe boabe sau spori de substrat. Apoi acoperiţi cu o folie de plastic sau cu o bandă adezivă pentru a nu se usca miceliul sau să nu se contamine-ze cu mucegai.

Ciupercile au nevoie de o temperatură şi umezeală constantă pentru o bună creşte-re, aşa că eu aşez cultura într-o zonă umbri-tă. Buştenii inoculaţi sunt aşezaţi la grăma-dă. Pentru a preveni uscarea îi acopăr cu frunze şi saci de iută. Cea mai bună tem-peratură pentru creşterea miceliului acestor ciuperci este în jur de 20°C; la temperaturi mai mici, miceliului îi trebuie mai mult timp să colonizeze buşteanul.

Totuşi, temperaturile de peste 30°C trebuie evitate, deoarece pot ucide mice-liul. Este cel mai bine să începeţi cultura de ciuperci primăvara sau vara devreme, deoarece miceliul are nevoie de două sau trei luni pentru a reuşi să colonizeze întregul

lemn. Durata fazei de colonizare depinde de temperatură, umiditate, dimensiunea şi tipul lemnului.

Odată ce buşteanul este colonizat, eu îl scufund în pământ până la o treime din lungi-mea lui, în direcţia de creştere. Spaţiul dintre buşteni trebuie să fie suficient de mare pentru a permite recoltarea ciupercile care cresc pe părţile exterioare. Îngroparea buşteanului este foarte importantă pentru succesul culturii şi va presupune puţină grijă. Acest lucru permite fungilor să obţină umezea-lă sau elemente nutritive din sol, ceea ce previne uscarea buşteanului şi reducând la minim volumul de lucru necesar menţinerii culturii.

Cultura rodeşte de obicei de mai mul-te ori pe an. Ciupercile apar în general lângă zona de inoculare şi pe partea late-rală a buşteanului.

Sfaturi pentru o cultură sănătoasă

Dacă, după câţiva ani, încă nu aţi avut producţie şi miceliul nu a crescut bine, în-seamnă că nu au fost condiţii optime. Buş-tenii inactivi pot fi activaţi înmuindu-i câte-va ore în apă sau lovindu-i cu un ciocan de lemn sau cu o piatră. Umezeala şi loviturile stimulează creşterea sporilor de ciuperci.

O altă problemă comună este păşuna-tul. Nu doar oamenii mănâncă ciuperci, ci şi animalele. De asemenea şi melcii pot aduce pagube. O idee bună este de a aşe-za un cerc protector în jurul culturii. Fa-ceţi acest inel dintr-un amestec de cenuşă de lemn, rumeguş şi var stins.

Este important să-l păstraţi uscat tot timpul, astfel încât devine o barieră de ne-trecut.

O altă posibilitate ar fi o linie de tăieturi proaspete ale ierbii. Această linie trebuie menţinută udă. Această metodă poate reduce drastic înmulţirea melcilor.

Sursa: Financiarul

cultivarea ciupercilor pe lemn

– sfaturi practice

Nu e de părerea ta cel care te aprobă, ci cel care te imită.

SFAturI prActIcE

Ciupercile sunt sănătoase ca hrană. Este ştiut că digestia este ajutată de conţinutul lor mare de fibre. Ele sunt sărace în calorii şi bogate în vitamine şi minerale, ceea ce înseamnă că sunt deseori folosite în dietă.

Ciupercile se consumă cel mai bine în stare proaspătă, dar îşi păstrează cea mai mare parte a elementelor nutritive şi a aromei chiar dacă sunt uscate, scrie Sepp Holzer în cartea sa “Permacultura. Ghid practic pentru agricultura la scară mică”.

Pentru fermieri, cultivarea ciupercilor poate reprezenta o importantă sursă de venit, cu costuri minime şi muncă puţină. Înainte de a creşte ciuperci la scară mare este important să acumulaţi experienţă şi să cultivaţi diferite feluri de ciuperci pe diferite substraturi. După ce petreceţi puţin timp experimentând, veţi putea transforma experienţa în profit.

Potrivit proiectului de act norma-tiv, livrarea de lapte crud pe teritoriul României trebuie să facă obiectul unui contract scris între producători şi primii cumpărători. Astfel, Capitolul III, Art.12.(1), prevede: ”Orice livrare de lapte crud pe teritoriul României a unui producător către un prim-cumpărător de lapte crud trebuie să facă obiectul unui contract între părţi”.

Odată cu intrarea în vigoare a noii legi (după aprobarea ei în Parlament şi publi-carea în Monitorul Oficial), ţăranii care vor dori să-şi mai poată vinde laptele vor fi obligaţi să întocmească o serie de acte com-plicate şi să respecte numeroase formalităţi birocratice. De exemplu, contractul şi oferta scrisă de contract de livrare trebuie întocmite în scris şi trebuie să cuprindă preţul de livrare, ”care poate fi fix şi indi-

cat în contract şi/sau poate fi calculat prin combinarea mai multor factori stabiliţi în contract, care ar putea include indicatori de piaţă care reflectă schimbările condiţiilor de piaţă, volumul livrat şi calitatea sau compoziţia laptelui crud livrat”. De ase-menea, ”contractul trebuie să menţioneze volumul, calitatea şi compoziţia laptelui crud livrat, termenele şi condiţiile de livra-re, durata contractului, care trebuie să fie de minimum 6 luni, modalităţi de plată şi condiţii, controlul şi recepţia laptelui crud, modalităţile de colectare sau de livrare a laptelui crud, precum şi normele aplicabile în caz de forţă majoră”.

Nu va fi necesar să se încheie un con-tract sau o ofertă de contract ”dacă laptele crud este livrat de un producător unei coope-rative al cărei membru este producătorul”. De asemenea, nu va fi necesar să se încheie un contract sau o ofertă de contract ”pentru livrări de maximum 10 tone lapte crud către un prim cumpărător, fiind suficient borde-roul de achiziţie/factura fiscală”.

Amenzi usturătoare, atât pentru vânzători, cât şi pentru cumpărători

Potrivit proiectului de act normativ, următoarele fapte constituie contravenţii:

a) efectuarea livrării de lapte crud către prim-cumpărătorul de lapte, fără con-tractul prevăzut în prezenta hotărâre;

b) cumpăra-rea laptelui de către prim-

cum-părătorul de lapte de la un producător fă-ră contractul prevăzut în pre-zenta hotărâre;

c) re-fuzul prim-cumpărător i lor de a primi în con-trol reprezentanţii organismelor de control sau nepunerea la dispoziţie acestora a do-cumentelor necesare efectuării controlului;

d) refuzul producătorilor de a primi în control reprezentanţii organismelor de con-trol sau nepunerea la dispoziţie acestora a documentelor necesare efectuării controlu-lui;

e) neutilizarea unui sistem de evidenţă de către cumpărători, care să cuprindă balanţa intrărilor şi ieşirilor pentru cantităţile de lapte şi grăsime, conform legislaţiei în vigoare;

f) transmiterea de către organizaţia de producători recunoscută la autori-tatea competentă a unor informaţii ero-nate privind cantităţile de lapte livrate de producători;

g) netransmiterea în termen de către primii cumpărători de lapte a cantităţii de lapte crud care le-a fost livrată în cursul fiecărei luni.

Sancţiunile pentru cei care vor con-tinua să vândă laptele fără contract, dar şi pentru cei care vor cumpăra fără să aibă

un contract încheiat constau în amenzi cu-prinse între 500 şi 1.500 de lei. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se vor face face de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

În a doua parte, actul normativ reglementează recunoaşterea organizaţiilor de producători, “constituite numai din a-gricultorii producători de produse lactate” sau asociaţiilor acestora pentru a negocia în mod colectiv clauzele contractelor şi mai ales preţurile, “astfel încât să se consoli-deze puterea de negociere a producătorilor faţă de unităţile de prelucrare a produselor lactate, iar agricultorilor din sectorul pro-duselor lactate să li se asigure venituri echitabile”.

Autoritatea competentă pentru recunoaşterea organizaţiilor de producători, respectiv asociaţiilor, organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al pro-duselor lactate este Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

Sursa: Capital

Legile ţării nu interzic nimănui să fie imbecil. G. C. Moisil

9AGrOInFOFERMIERUL BIHOREAN

Guvernul a aprobat în şedinţa din 4 iunie un proiect de lege privind „stabilirea relaţiilor contractuale din sectorul laptelui şi al produselor lac-tate”, care stabileşte condiţii stricte pentru vânzarea/cumpărarea lapte-lui proaspăt. Nerespectarea acestor condiţii se sancţionează cu amenzi de până la 1.500 de lei.

Condiţii drastiCe pentru vânzarea

l a p t e l u i p r o a s p ă t

mODIfICăRI LA ACORDAREA SPRIJINuLuI PENtRu PRODuCătORII DE LAPtE şI DE

CARNE DE vItă DIN zONELE DEfAvORIzAtEPerioada de depunere a cererilor pentru sprijinul

acordat producătorilor de lapte şi de carne de vită din zonele defavorizate pentru anul 2013 este 10 iunie-15 iulie, potrivit unui proiect de HG aprobat de Guvern în 4 iunie a.c.. Documentul completează categoriile pentru care se acordă sprijin şi introduce noi condiţii pentru plata ajutorului.

Prin actul normativ se completează categoria tau-rine din rase de carne şi metişii acestora cu vaci metise cu rase de carne şi tauri din rase de carne.

Potrivit documentului, definiţiile au fost comple-tate cu vaca din rasă de carne, vaca metisă cu rasă de carne şi tauri din rasă de carne, astfel:

- vaca din rasă de carne - femela din specia tau-rine din rase de carne care a fătat cel puţin o dată până la termenul-limită de depunere a cererilor şi are cel puţin un produs înregistrat în Registrul Naţional al Exploataţiilor;

- vaca metisă cu rasă de carne - femela din specia taurine, care a fătat cel puţin o dată până la termenul-limită de depunere a cererilor şi are cel puţin un pro-dus înregistrat în Registrul Naţional al Exploataţiilor, obţinută din încrucişarea cu un taur din rasă de carne;

- tauri din rasă de carne - masculul din specia tau-rine, necastrat.

modificări la acordarea sprijinului pentru crescătorii de taurine de carne

S-a modificat vârsta pentru tineretul din rase de carne, respectiv maximum 25 de luni, având în vedere că rasele de carne sunt rase mai puţin precoce, fapt pen-tru care ele intră la reproducţie mai târziu decât alte rase, se arată în nota de fundamentare a proiectului de HG aprobat de Guvern. Mai exact, potrivit documentu-lui, în cazul taurinelor de carne, sprijinul va fi acordat „o

singură dată pentru categoria de vârstă a animalului, pentru tineretul mascul şi/sau femel care are vârsta de maximum 25 de luni la data ieşirii din exploataţie cuprinsă în perioada 01 august a anului calendaris-tic precedent – 15 iulie a anului în care se solicită aju-torul specific, respectiv maxim 25 de luni la data de 15 iulie a anului în care se solicită ajutorul specific, pentru tineretul existent în exploataţie”.

Actul normativ precizează şi că, tot în cazul tau-rinelor de carne, „animalele pentru care se solicită ajutor specific trebuie să fie deţinute de beneficiar cel puţin o perioadă de 8 luni de la data intrării în exploataţie a acestora şi până în momentul ieşirii/ până la data depunerii cererii, după caz”.

Documente suplimentarePentru vaca din rase de carne, vaca metisă cu rase

de carne şi taurul din rase de carne s-au completat docu-mentele care însoţesc cererea cu copia certificatului de origine sau copia paşaportului, în care să fie evidenţiat codul tatălui, care trebuie să fie din rasă de carne.

Potrivit documentului, pentru vaca metisă cu rasă de carne născută în România, este necesară copia bule-tinului de însămânţări artificiale al mamei/adeverinţei de montă naturală autorizată a mamei, pe care să se menţioneze codul tatălui, care trebuie să fie din rasă de carne, iar pentru vaca metisă cu rasă de carne provenită din import, trebuie ataşată cererii de sprijin copia paşaportului, în care să fie evidenţiat codul tatălui, care trebuie să fie din rasă de carne.

În plus, cererea ajutorului specific trebuie să fie însoţită de o adeverinţă emisă prin proceduri SNIIA, de către medicul veterinar de liberă practică împuter-nicit, care atestă că animalele din exploataţie sunt cu-prinse în Programul acţiunilor de supraveghere, pre-venire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor, iar acţiunile prevăzute sunt efectuate la zi.

Rase de taurine de carne pentru care se acordă sprijinul

Potrivit Ordinului MADR. 168 din 06.08.2012, ra-sele de taurine de carne pentru care se poate primi spri-jin sunt următoarele:

a) Bălţată Românească şi alte rase de tip Simmental (Fleckvieh, Montbeliarde, Pezzata Rossa Italiana, Sim-mental); b) Brună şi alte rase de tip Schwyz (Braunvieh, Brown Swiss); c) Pinzgau; d) Blanc Blu Belgique; e) Cha-rolaise; f) Chianina; g) Limousine; h) Blonde d’Aquitaine; i) Aberdeen Angus; j) Aubrac; k) Romagnola; l) Piemon-teza; m) Galloway; n) Hereford; o) Highland; p) INRA 95; q) Marchigiana; r) Salers; s) Wagyu.

Sursa: Ferma

Întrebare:Cred că sunt slabe şanse să se mai

deschidă vreo sesiune de depunere a pro-iectelor pentru accesarea fondurilor euro-pene anul acesta. Puteţi să-mi spuneţi ce fonduri se pot accesa anul viitor?

Răspuns:Potrivit directorului adjunct al Agenţiei

de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), Nicolae Popa, începând de anul următor vor fi deschise mai puţine măsuri, iar acestea vor fi îndreptate în special spre modernizarea satelor, a exploataţiilor a-gricole, pentru sprijinirea tinerilor fer-mieri şi pentru dezvoltarea capacităţii de procesare.

Printre măsurile enunţate de oficialul APDRP ca fiind prioritare se regăsesc:

- Măsura 3.22 – dezvoltarea satului românesc

- Măsura 1.21 – dezvoltarea exploataţiilor agricole

- Măsura 1.23 – procesarea produselor agricole

- Măsura 1.12 – instalarea tinerilor în mediul rural

- Măsura 3.13 – încurajarea activităţilor turistice

- Măsura 3.12 – înfiinţarea IMM-urilor în mediul rural.

Întrebare:Pot să accesez fonduri europene dacă nu

am bani, dar dispun de un teren şi o casă pe care le-aş putea pune gaj?

Răspuns:Nu sunt acceptate bunuri în natură.

Asigurarea cofinanţării este obligatorie de către beneficiar. La depunerea proiectului, va trebui să ataşaţi o dovadă a cofinanţării care poate consta în extras de cont (în situaţia în care aveţi banii deja) ori într-un document emis de bancă, dacă vi se acordă un împrumut. Acesta poate fi o scrisoare de confort angajantă sau extras linie de credit.

Întrebare:Care sunt preţurile medii ale produselor

agricole stabilite de Consiliul Judeţean Bi-hor?

Răspuns:Preţurile medii fără T.V.A la produsele

agricole vegetale care fac obiectul arendei în Judeţul Bihor pentru anul fiscal 2013 sunt:

1. Grâu…………... 1,00 lei/kg2. Orz…………… 1,00 lei/kg3. Porumb………… 0,90 lei/kg4. Floarea-soarelui 1,80 lei/kg5. Rapiţă ulei…… 2,25 lei/kg6. Soia…………… 2,20 lei/kg7. Cartofi……... 1,15 lei/kg8. Mere…………… 1,90 lei/kg9. Piersici………… 2,25 lei/kg10. Prune………….. 1,80 lei/kg

Întrebare:S-a luat vreo măsură în privinţa

etichetării laptelui?Răspuns:„Pentru etichetarea pe lapte, decizia

este deja luată. Va exista o etichetare de origine. Comisia face o evaluare ca să ve-dem ce fel de etichetare, respectiv a origi-nii naţionale sau a originii europene,” a spus comisarul european Dacian Cioloş în cadrul seminarului cu tema „Viitoarea

Politică Agricolă Comună: oportunităţi şi priorităţi pentru România”.

Întrebare:Când se depun cererile pentru acor-

darea cotelor de lapte (de vacă) din rezerva naţională?

Răspuns:APIA informează că producătorii de

lapte de vacă pot să-şi depună formularele de acordare a unei cantităţi de cotă de lapte din rezerva naţională, în prima etapă de depunere care a început pe 1 iunie şi se termină pe 31 iulie 2013. Acordarea se face în funcţie de cantitatea de lapte disponibilă în rezerva naţională, pentru producătorii în a căror exploataţie s-a depăşit cota de lapte pe perioada anului de cotă precedent şi pentru exploataţiile care şi-au început activitatea pe parcursul anului de cotă.

Întrebare:Ce fel de restricţii pregăteşte Guvernul

pentru cei care vor să cumpere teren agri-col?

Răspuns:Persoanele fizice nu pot cumpăra

terenuri agricole dacă nu au studii agri-cole şi experienţă în agricultură. În plus, parcelele agricole nu pot fi revândute timp de 10 ani de la cumpărare. Mai mult decât atât, persoanele fizice sau arendaşii nu vor putea depăşi o suprafaţă maximă ce urmează a fi stabilită.

Terenurile agricole dobândite prin cumpărare nu vor putea fi scoase din circuitul agricol pentru o perioadă de 20 de ani de la cumpărarea acestora şi

nici introduse în intravilan prin PUG/PUZ pentru o perioadă de 20 de ani de la cumpărarea acestora. Încălcarea acestei legi va atrage răspunderea administrativă, contravenţională, civilă sau penală, după caz.

Întrebare:În ce condiţii soţul supravieţuitor are

dreptul la moştenirea terenului defunctu-lui?

Răspuns:Potrivit dreptului comun (codul civil art.

650 şi următoarele), soţul supravieţuitor are dreptul la moştenirea averii defunctu-lui astfel:

- când vine la succesiune cu copiii de-functului sau numai cu unii dintre ei, ori cu descendenţii lor, moşteneşte o prătrime din averea soţului decedat;

- când vine la moştenire în concurs cu tatăl şi cu mama defunctului ori numai cu unul dintre ei, împreună cu fraţii şi surorile soţului decedat, are dreptul la o treime din averea defunctului;

- când vine la moştenire cu tatăl şi cu mama defunctului ori numai cu unul dintre ei sau numai cu fraţii ori surorile acestuia şi copiii acestora, moşteneşte o doime din averea defunctului;

- când vine la moştenire cu ceilalţi ascendenţi sau colaterali până la gradul 4 inclusiv, moşteneşte trei pătrimi din avere.

Întrebare :Ce procent din valoarea creditului îmi

poate acorda ministerul agriculturii în ca-

zul achiziţionării de teren agricol?Răspuns:Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării

Rurale va aloca sumele necesare fonduri-lor de asigurare pentru garantarea până la maxim 50% din valoarea creditului acor-dat de către instituţiile finanţatoare pentru achiziţia de terenuri agricole în situaţiile definite la art. 2 lit. b).

Mai exact, pentru cumpărarea de la pro-prietar a terenului agricol aflat în arendă de către arendaş, persoană fizică sau juridică, până la atingerea unui plafon de maxim 1000 de ha în proprietate /exploataţie. De asemenea, şi pentru cumpărarea de teren agricol de către persoanele fizice sau ju-ridice care au în exploatare teren agricol conform declaraţiilor APIA în vederea ex-tinderii suprafeţei agricole exploatate în scopul înfiinţării/rentabilizarii fermelor de familie.

Întrebare:Ce acte îmi trebuie pentru a cumpăra

teren agricol? Menţionez ca am înfiinţat de curând o firmă şi vreau să cumpăr teren pe persoană juridică print-un credit ipotecar.

Răspuns:Acte necesare pentru cumpărarea unui

teren agricol prin credit ipotecar:Persoană juridică- act de identitate- decizie a Asociatului Unic/Decizie a

Adunării Generale a Acţionarilor sau a Asociaţilor pentru semnarea contractului de credit şi a documentelor de garanţie;

- cel mai recent Bilanţ contabil anual ştampilat de Administraţia Financiară (complet) – copie, precum şi balanţa aferentă – semnate şi ştampilate

- cea mai recentă balanţă lunară de ve-rificare, semnată şi ştampilată – copie (nu mai veche de 3 luni)

- cererea de credit- copii ale contractelor de credit pentru

cardurile de credit/descoperit de cont/linii de credit/alte tipuri de carduri, în cazul clienţilor care beneficiază de aceste pro-duse oferite de alte bănci

- acordul de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor de Credit.

Documente care atestă obiectul credi-tului şi valoarea investiţiei:

- precontract vânzare/cumpărare pentru terenul cumpărat, care să cuprindă valoa-rea de vânzare, modalitatea de plată şi valoarea avansului achitat (după caz)

- raportul de evaluare pentru terenul adus în garanţie

- dovada constituirii avansului, dacă este cazul

- copii ale actelor de identitate ale vânzătorilor

- titlul de proprietate (ex: contract de vânzare-cumpărare, certificat de moştenitor, contract de donaţie, autorizaţie construire + proces verbal de recepţie, etc)

- încheierea de întăbulare a titlului de proprietate în Cartea Funciară a Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

- certificatul fiscal eliberat de către Direcţia Taxe şi Impozite de la Primăria localităţii

- extrasul de Carte Funciară (valabil 5 zile de la depunerea cererii) care dovedeşte că proprietatea e liberă de sarcini.

Nu spulbera niciodată speranţa altora, căci poate alţii nu au nimic în afară de aceasta.

10 pAGInA cItItOruLuI FERMIERUL BIHOREAN

Cititorii întreabă,specialiştii noştri răspund

Cititorii noştri care doresc să primească răspunsuri la întrebări pe diverse teme agricole sunt rugaţi să ne scrie în continuare pe adresa de e-mail gavrila.marianna@gmail.com

Rugaciune pentRu taRa Stăpâne, Doamne, Iisuse Hristoase, venim la Tine cu pocăinţă

şi durere în inimi să ne rugăm pentru poporul românesc. Ascultă cererea noastră, intră, Doamne, ca un împărat ceresc în nea-mul nostru şi redă-i cinstea pe care a avut-o la Tine mai înainte. Iartă-i păcatele săvârşite, răutăţile, îndemnurile la desfrânare, la neiertare şi la răzvrătire împotriva Ta. Vezi, Doamne, unel-tirile vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi. Că prigoneşte vrăjmasul sufletul neamului românesc şi viaţa lui o calcă în picioare. Că l-au trădat cei puşi de Tine să-l conducă şi au uitat că Tu ai spus că acela ce vrea să fie întâiul, să slujească tuturor. Şi ei au ştiut acest lucru, dar s-au trufit, au uitat de poporul Tău, l-au asu-prit şi l-au jefuit, l-au vândut altor neamuri şi au călcat porun-cile Tale, iar pământul acesta, pe care l-ai dat neamului româ-nesc pe veci, l-au înstrăinat. Dar poporul acesta Te slăveşte, Doamne, nu numai cu buzele, ci şi cu inima. Încetează, Doamne, pedeapsa Ta asupra noastră! Reunifică poporul Tău ! Redă poporului nostru pacea văzduhului şi îmbelşugarea roade-lor pământului, stăpânirea de sine, demnitatea lui creştină şi naţională de altădată, conducători neasupritori, nemincinoşi şi nelacomi, redă-i arhierei vrednici de Tine, preoţi dăruiţi Bi-sericii şi Neamului, adevăraţi secerători, aşa cum îi vrei Tu, Mi-lostive. Nu intra, Stăpâne, la judecată cu robii tăi, ci întoarce-Ţi iar privirea spre noi şi ne ridică din păcat cu dreapta Ta cea mântuitoare, ca, trecând prin aceste încercări, să devenim mai buni, mai iubitori, mai puternici în credinţă.

Amin!

"

FERMIERUL BIHOREAN 11

Să fii ceea ce eşti… Una dintre cele mai mari provocări în viaţă este să să fii tu însuţi, într-o lume care încearcă să te facă precum toţi ceilalţi. Cineva va fi întotdeauna mai fru-mos ca tine, mai deştept sau mai tânăr, însă nimeni nu poate fi ca tine. Nu te schimba pentru ca oamenii să te placă. Fii tu însuţi şi oamenii potriviţi te vor iubi pe tine, cel adevărat.

Trecutul… Nu vei putea începe următo-

rul capitol din viaţa ta, dacă vei continua să îl citeşti pe ultimul.

Frica să nu greşeşti… Făcând ceva şi obţinând un rezultat greşit este mai produc-tiv decât să nu faci nimic. Orice reuşită are o urmă de eşec în spatele ei şi orice eşec te conduce spre succes. Vei ajunge să regreţi mai mult lucrurile pe care nu le-ai făcut, decât pe cele pe care le-ai făcut.

Probleme… Înfruntă-le cu capul sus. Nu, nu va fi uşor. Nu este nicio persoană în lume care poate depăşi, fără să greşească, toate complicaţiile cu care viaţa ne pune faţă în faţă. Nu suntem făcuţi să rezolvăm pe loc toate probleme apărute. Nu aşa am fost cre-aţi. De fapt, am fost creaţi să ne supărăm, să ne întristăm, să fim răniţi, să ne împiedicăm şi să cădem. Pentru că tocmai acesta este în-tregul scop al vieţii – să ne înfruntăm proble-mele, să învăţăm din ele, să ne adaptăm şi să le rezolvăm în timp. Acesta este, în cele din urmă, modul în care devenim persoanele care suntem.

A minţi… Poţi minţi pe oricine din lumea întreagă, însă nu te poţi păcăli pe tine însuţi. Vieţile ni se îmbunătăţesc, numai atunci când acceptăm provocările care ne apar în cale. Iar cea mai dificilă dintre provocări este aceea de a fi sinceri cu noi înşine.

Nevoile proprii… Cel mai dureros lucru

este să te pierzi pe tine însuţi ca persoană, atunci când iubeşti pe cineva prea mult. Şi să uiţi că şi tu eşti special. Da, ajută-i pe ceilalţi, dar ajută-te şi pe tine. Dacă există vreoda-tă vreun moment perfect pentru a-ţi urma visul sau pentru a face ceva care contează pentru tine, acel moment e cel de acum.

Eşti pregătit… Nimeni nu se sim-

te niciodată 100% pregătit atunci când apare o nouă şansă. Asta, pentru că cele mai multe oportunităţi din viaţă ne for-ţează să trecem dincolo de zona noastră de confort. În orice situaţie, ne vom simţi întâi insuficient pregătiţi. Dar asta ţine

de procesul de învăţare, nu-i aşa? Relaţii din motive greşite… Relaţiile

trebuie alese înţelept. Este mai bine să fii singur, decât într-o companie neplăcută. Nu trebuie să te grăbeşti. Dacă trebuie să se în-tâmple, se va întâmpla – la timpul potrivit, cu persoana potrivită şi din motivele corec-te. Îndrăgosteşte-te pentru că aşa simţi, nu pentru că te simţi singur.

Relaţii noi… Vei învăţa că, în viaţă, oa-

menii pe care-i întâlneşti îi întâlneşti cu un scop. Unii te vor testa, unii se vor folosi de tine, unii te vor învăţa câte ceva. Dar cel mai important este că vor fi şi câţiva care vor scoate la iveală tot ce-i mai bun din tine.

A concura cu toţi ceilalţi din jurul

tău… Nu te mai gândi la ce fac ceilalţi mai bine decât tine. Concentrează-te să îţi baţi zilnic propriile recorduri. Succesul este, până la urmă, o luptă doar între tine şi pro-pria-ţi persoană.

Invidios pe ceilalţi… Invidia înseamnă

să numeri toate harurile cu care au fost dăru-iţi alţii, în loc să te uiţi la tine şi la ce ai primit tu. Întreabă-te următorul lucru: “Ce am eu şi toata lumea îşi doreşte?”.

A te mustra pentru greşelile vechi… Putem iubi persoanele nepotrivite şi putem plânge pentru ceea ce am greşit, însă, indife-rent ce întorsătură ia viaţa, un lucru este si-gur: greşelile ne ajută să găsim acele persoa-ne şi acele lucruri care sunt potrivite pentru noi. Toţi greşim, toţi ne zbatem şi chiar toţi regretăm anumite lucruri din trecutul nostru. Orice lucru care ţi se întâmplă, bun sau rău, te pregăteşte pentru un moment care urmează să vină.

Să îţi cumperi fericirea… Multe dintre lucrurile pe care ni le dorim sunt scumpe. Dar adevărul este că lucrurile care ne aduc cu adevărat fericirea sunt gratuite - dragos-tea, râsul, prietenia… Completaţi voi lista mai departe.

Aşteptarea fericirii de la ceilalţi… Dacă

nu eşti mulţumit cu tine aşa cum eşti, nu vei fi fericit nici în relaţia cu alte persoane. Trebuie să-ţi creezi stabilitate şi fericire în propria viaţă, înainte de a o împărtăşi cu altcineva.

A trăi în gol, gândindu-te şi răzgândin-du-te… Nu mai analiza aşa de mult fieca-re situaţie, căci vei crea probleme care nici măcar nu existau. Evaluează situaţia şi ac-ţionează. Nu poţi schimba lucrurile cu care refuzi să te confrunţi. Progresul implică ris-curi. Punct! Ca să marchezi un gol, trebuie ca, întâi, să dai drumul la minge.

A-ţi plânge de milă… Surprizele neplă-

cute cu care viaţa te pune faţă în faţă nu fac decât să-ţi netezească calea în direcţia care era menită pentru tine. Poate nu înţelegi şi nu vezi asta, în momentul în care lucrurile rele se petrec şi poate că îţi va fi greu. Dar reflec-tă şi la celelalte lucruri negative care ţi s-au întâmplat în trecut. Vei observa destul de des că fiecare dintre ele te-a condus într-un loc mai bun, către o persoană mai bună, la o sta-re de spirit minunată sau o situaţie fericită. Aşa că, zâmbeşte! Lasă-i pe toţi să vadă că astăzi eşti mult mai puternic decât erai ieri. Şi astfel, chiar vei fi.

A ţine supărare… Nu-ţi trăi viaţa cu ură

în suflet. Vei ajunge să te răneşti mai mult pe tine, decât pe oamenii pe care îi urăşti. Ierta-rea nu înseamnă “Ceea ce mi-ai făcut este în regulă”, ci iertarea înseamnă “Nu o să te las să-mi strici fericirea pentru totdeauna”. Ier-tarea este răspunsul… Renunţă la ranchiună, găseşte-ţi pacea şi eliberează-te. Şi, nu uita, iertarea nu e numai pentru alte persoane, ea este şi pentru tine. Atunci când e nevoie, iar-tă-te şi pe tine, mergi mai departe şi încear-că să te descurci mai bine, data viitoare.

Nivelul… Refuză să-ţi cobori standarde-

le, doar pentru a-i mulţumi pe cei care refuză să şi le ridice pe ale lor.

Explicaţii şi scuze la nesfârşit, pentru

greşeli… Prietenii tăi nu au nevoie de asta, iar duşmanii tăi oricum nu vor crede. Fă doar ceea ce simţi că este corect.

Frumuseţea bucuriilor mărunte… Bu-

cură-te de lucrurile mărunte, pentru că într-o zi te vei uita înapoi şi vei descoperi că ele erau, de fapt, lucrurile importante. Cele mai bune perioade din viaţa ta vor fi acele mo-mente mici, aparent neimportante, pe care le-ai petrecut râzând cu cei care contează pentru tine.

Să faci lucrurile perfect… Societatea nu

premiază perfecţioniştii, ci îi recompensea-ză pe cei care duc lucrurile la bun sfârşit.

Calea uşoară… Viaţa nu e uşoară, mai

ales atunci când plănuieşti să obţii ceva care să merite. Nu alege calea uşoară care să te ducă acolo. Realizează ceva extraordinar.

Lucrurile sunt minunate, atunci când nu sunt… Este în regulă să te împiedici din când în când. Nu trebuie să te prefaci sau să demonstrezi mereu că eşti puternic. Nu ar trebui să fii preocupat nici de ceea ce cred ceilalţi – plângi, dacă simţi nevoia – este să-nătos să îţi verşi lacrimile. Cu cât mai cu-rând vei face asta, cu atât mai repede vei fi pregătit să zâmbeşti din nou.

A-i învinui pe alţii pentru necazurile tale… Îţi vei realiza visele, în măsura în care îţi vei asuma responsabilitatea pentru viaţa ta. Când îi învinuieşti pe alţii pentru lucru-rile prin care treci, le predai lor controlul asupra acelor părţi din viaţa ta.

Griji… Grijile nu vor face ca ziua de mâine să fie mai puţin grea, dar sigur vor face ca ziua de astăzi să fie mai puţin vese-lă. Pentru a afla dacă merită să te îngrijorezi pentru o situaţie întrebă-te următorul lucru: “Va mai conta situaţia asta peste un an? Pes-te trei? Peste cinci?” Dacă răspunsul este nu, e clar că îţi faci griji inutil.

Concentrare pe ce vrei să se întâm-

ple… Concentrează-te pe ce îţi doreşti să se petreacă. Gândirea pozitivă este ingredientul de bază al oricărei poveşti de succes. Dacă te trezeşti în fiecare dimineaţă gândindu-te că ceva minunat ţi se va întâmpla în ziua respectivă şi eşti puţin atent, vei observa destul de des că ai avut dreptate.

A fi recunoscător... Oricât de bună sau

grea a fost viaţa până în acel moment, tre-zeşte-te dimineaţa şi fii mulţumit că tră-ieşti. Cineva, undeva se luptă cu disperare să trăiască. În loc să te gândeşti la ceea ce îţi lipseşte, gândeşte-te la ceea ce ai tu şi le lipseşte altora.

Viaţa este prea scurtă pentru a o petrece cu oameni care nu merită. Dacă cineva te vrea în viaţa lui, îţi va face loc în ea, nu trebuie să te străduieşti prea mult să îl capeţi. Nu încer-ca să te bagi cu forţa în sufletul cuiva care trece cu vederea valoarea pe care o ai.

Aminteşte-ţi mereu că prieteni adevăraţi nu-ţi sunt cei care sunt lângă tine când eşti fericit, ci cei care îţi sunt aproape, atunci când ţi-e cel mai greu.

Sursa: Terapia Naturală

SpIrItuALItAtE

Când te opreşti să alergi după lucrurile greşite, le dai lucrurilor bune şanse de a te... găsi.

FII tu înSuŢI, IubEştE şI Fă cE vrEI!

FERMIERUL BIHOREAN12

ISSN 2286 – 119X EDItOR: G.m. ISIS OSIRIS Director: Mariana Gavrilătel: 0752 760 568www.fermierulbihorean.ro

CAmERA AGRICOLă JuDEŢEANă BIHOROradea. Str. Sucevei, Nr. 4/Atel: +40-0259- 467253fax:+40-0259- 467259 E-mail: ojca_bh@yahoo.com,www.ojcabihor.ro

AGENŢIA DE PLăŢI şI INtERvENŢIE PENtRu AGRICuLtuRă BIHOR Oradea. str. Matei Corvin, nr.1. et.1tel: 0259/477.037 0371/318.220fax: 0259/477.037E-mail: apia.bihor@apia.org.ro

OfICIuL JuDEŢEAN DE PLăŢI PENtRu DEzvOLtARE RuRALă şI PESCuIt BIHOR Oradea. Str. Ion Bogdan nr. 42, tel: 0259 / 416 710 ; fax: 0259 / 416.725 E-mail: ojpdrp.bihor@apdrp.ro

DIRECŢIA PENtRu AGRICuLtuRă BIHOROradea. Str Dimitrie Cantemir NR 24-26 tel : 0259.416.722 ; 0359.418.302 Phone : 0745.509.272 fax : 0259.417.976 Email : secretariat@dgaia.rdsor.ro

INStItuŢII utILE PENtRu INfORmAREA DumNEAvOAStRă

tipar: SC GARAMOND TIPOGRAFIE SRL Cluj-Napocatehnoredactare: Adrian Buzaş