Pag. 2 administraţie economic

Primăria sprijină reabilitarea bisericii vechi

Pag. 3

Sute de noi locuri de muncăpentru apahideni

Pag. 5 economic

Apartamentele noi din Apahida, vândute

Pag. 6

social

Centrul Medical Sina stă la dispoziţia apahidenilor

Pag. 4

Apahida, prezentă pe Facebook

o parte din viaţa ta

Buget de 25 de milioanede lei pentru Apahida

ianuarie 2012Anul I, nr. 7

8 pagini

Primăria aşteaptă 500.000 de lei de la Guvern

Adresa redacţiei

Str. Bisericii Ortodoxe 2, Cluj Napoca

Primăria comunei Apahida aş -teaptă suma de 500.000 de lei dinpartea Guvernului pentru platalucrărilor de alimentare cu apădin satul Sânnicoară. PrimarulIonel Fărcaş a declarat că admi -nistraţia locală a obţinut finan -ţarea pentru lucrări din parteafostului Guvern, condus de CălinPopescu-Tări ceanu, însă actualulGuvern a blocat plata lucrărilor,

pe motiv că firma constructoarenu ar fi respectat o serie de detaliitehnice. ”Au existat pretexte, carearată că nu au pus nisip sub con-ducte, însă au pus altceva, iarexpertiza arată că lucrurile sunt înregulă. Dacă nu vom primi bani dela acest Guvern, vom primi de lacel care va veni. Însă este impor-tant că lucrarea a fost făcută”, aspus primarul Ionel Fărcaş.

În condiţiile în care Europa estezguduită de problemele nouluival al crizei economice, iarSpania se confruntă cu o rată aşomajului de 23 la sută, celecâteva sute de noi locuri demuncă ce vor apărea în comunaApahida reprezintă o vesteincredibil de bună. Şi asta pen-tru că reducerea şomajuluireprezintă cea mai potrivită calepentru a relansa o comunitate.Apariţia de noi angajaţi înseam-nă faptul că există oameni deafaceri care au încredere înviitorul comunităţii. Iar acestlucru înseamnă un plus de veni-turi la bugetul local, deci maimulţi bani pentru investit încomunitate. În plus, faptul că totmai mulţi oameni îşi găsesc delucru înseamnă că tot mai multefamilii nu vor mai avea grija zileide mâine. Încet-încet, există şanse calucrurile să revină la normal,

adică Apahida să revină la rit-murile de creştere dinainte decriză. Desigur, acest lucru pre-supune mult efort, însă cred cămerită făcut. Nu de alta, dar încomparaţie cu alte comunităţidin România, Apahida reprezin-tă o poveste de succes, pentru căoamenii din comună au datdovadă de seriozitate şi au ştiutsă fructifice avantajele pe carele-au avut. Tocmai de aceea,marile companii interesate deaceastă zonă aleg Apahida, nualte comunităţi locale.

Editorial

Ce înseamnă şomajul în scădereClaudiu PĂDUREAN

Pag. 8

ŞTIRIinteresante

Staţii de biciclete în Apahida

Autorităţile vor oferi 540 de biciclete,care vor putea fi închiriate de cei care vorsă se deplaseze în Cluj-Napoca, Apahidaşi Floreşti. Bicicletele vor fi adunate în 50de staţii, dintre care 43 vor fi în Cluj-Napoca, iar şapte vor fi amplasate încomunele Apahida şi Floreşti, de undevor putea fi închiriate şi unde vor putea fireturnate. Practic, fiecare utilizator vaavea un card electronic, pe care îl vafolosi pentru a plăti chiria bicicletei şicare va conţine şi datele de identificareale utilizatorului. Întregul proiect are val-oarea de 17,6 milioane de lei şi va fifinanţat de Uniunea Europeană.Autorităţile locale vor contribui doar cudoi la sută din valoarea totală.

sănătate

Pag. 8

social

Antrenamente de Arte Marţiale Mixte

Pag. 4

Câmpeneştiul ar puteadeveni staţiune

sportPag. 7

Lipsa banilor, problema fotbalului la sat

sport

Se distribuie gratuit

• Primarul Ionel Fărcaş afirmă că investiţiile vor beneficia de sume consistente

şi în acest an

• Bugetul comunei Apahida va fi în acest an de 25 de milioane de lei.

• ” Cu toate că au scăzut alocările guvernamentale cu suma de 200.000 de lei, noi am reuşit

să menţinem un nivel bun al veniturilor, mai ales că dispunem de venituri proprii”, a spus

primarul Ionel Fărcaş.

• 62 la sută din bugetul comunei este reprezentat de venituri proprii şi doar diferenţa

de 38 la sută este reprezentată de alocările cuvenite de la bugetul de stat şi de la

bugetul judeţului Cluj

• 42 la sută din sumele din bugetul local este reprezentată de capitolul investiţii.

De asemenea, 21 la sută din buget este alocat salariilor

IPS Andrei Andreicuţ, mitropoli -tul ortodox al Clujului, a aprobatiniţiativa primarului Ionel Fărcaşde a construi o nouă biserică înApahida. ”Este vorba de un lăcaşde cult de dimensiuni mai mici,care va fi construit în zonablocurilor”, a spus primarulcomunei Apahida. El a afirmat căînfiinţarea noii biserici va fi oiniţiativă care va fi asumată detoată comunitatea. Concret, la eaar urma să contribuie întreagaparohie ortodoxă din Apahida,pentru că tot întreaga parohie acontribuit şi la ridicarea actualeibiserici ortodoxe din comună. Înprezent, parohia ortodoxă deţineo biserică de cărămidă, construitărecent, precum şi o bisericuţă delemn, construită la începutul se -colului al XIX-lea, care are statu-

tul de monument istoric şi careeste folosită doar la ocazii festive.

IPS Andrei aprobă iniţiativa unei noi biserici în Apahida

ADMINISTRAŢIE2ianuarie 2012

Director fondator Aurelian GramaRedactor şef: Claudiu PădureanRedactori: Oana Capustinschi, Adrian Rus,Călin MihăşanDTP: Raluca Rogoz

Valentin CovaciuCorectura: Erika MărgineanProdus de Transilvania Grup Business

Primăria din Apahida va sprijini reabi -litarea vechii biserici din comună.”Aşteptăm un proiect tehnic din parteacelor care deţin acest lăcaş de cult.Desigur, acest proiect trebuie să respectetoate normele legale, inclusiv cele carereglementează reabilitarea monu-mentelor de patrimoniu. Avem toatădisponibilitatea pentru a sprijini cultelereligioase de pe teritoriul comunei”, adeclarat primarul Ionel Fărcaş. Bisericade lemn din Apahida ar urma să fieinclusă şi pe lista monumentelor istoricedin judeţ, aşa cum a anunţat, în pre-mieră, ”Apahida zi de zi”. Lăcaşul de cultdatează din anul 1806. El are hramul”Sfinţii Arhangheli Mihai şi Gavril”.Potrivit istoricilor, biserica de lemn afost construită de meşterul Ioan Ghiranşi Nadăşu, iar stilul arhitectural esteinspirat de cel al bisericilor din zonele demunte ale Transilvaniei, ceea ce indicăfaptul că credincioşii din Apahida, satatestat încă din epoca Cruciadelor, înanul 1263, au cumpărat lemnul de braddin care este construit lăcaşul de cult,dintr-un sat de munte. Lăcaşul de cult,situat în centrul comunei, are altarulpoligonal, iar naosul şi pronaosul au cabază un dreptunghi. ” Pronaosul estetăvănit, cu grinzile bine îmbinate, pestecare se ridică stâlpii de susţinere ai svel-tului şi elegantului turn clopotniţă, spe-

cific zonei Călatelor, chiar dacă întrecomunitatea comanditară şi meşterii luiGhiran vor fi intrevenit multe solicităride compromisuri. Turnul este prevăzutcu o galerie deschisă, cu arcade semicir-culare, de toate părţile, peste care seridică spre cer coiful octogonal al turlei,încununate de o cruce mare, fără tur-nuleţele caracteristice zonei de prove-nienţă”, arată un articol cu caractermonografic publicat pe Internet.

Biserică în stil românescStilul în care a fost ridicat lăcaşul de cultseamănă cu cel folosit pentru edificareabisericilor româneşti de lemn dinNadăşu şi din Aghireşu. Biserica dinApahida a fost pictată de unul dintrevestiţii meşteri ai vremii sale, Ioan Pop,originar din satul Românaşi, judeţulSălaj. Pictura a fost realizată în anul1808. Biserica din Apahida adăpostea,în perioada interbelică, o frumoasăcolecţie de icoane, adunate din altezone, cum ar fi cele care proveneau dinbiserici de lemn din zonele Călatei,Gilăului, Clujului şi Hăşdatelor. Acestlucru arată, pe de o parte, legăturile din-tre Apahida şi aceste zone, dar şi impor-tanţa capitală pe care o avea comunaApahida în această regiune.

Francisc Mădărăşan

Anunţul a fost făcut de primarul IonelFărcaş. ”Ne-am întâlnit deja de mai multeori cu reprezentanţii firmei germane. Eivor produce instrumente pentru farmacii.Investiţia va duce la apariţia a 200 de noilocuri de muncă, dar germanii nu au pre-cizat valoarea investiţiei”, a spus primaruldin Apahida. Ionel Fărcaş a declarat căhala de producţie este ridicată deja pe unteren cu o suprafaţă de 10.000 de metripătraţi, situat în zona parcului industrialprivat Nervia din Apahida. ”Noi avemtoată disponibilitatea de a-i ajuta pe

investitori. De exemplu, în cooperare cufirmele din zonă, am convenit să reparămîn acest an drumul de acces spre zona par-cului industrial. Nu este un drum lung,are circa un kilometru, însă este impor-tant ca el să fie menţinut în stare bună,pentru a asigura buna aprovizionare şilivrarea produselor realizate de firmelecare au investit deja acolo. Totul faceparte din parteneriatul pe care adminis-traţia locală îl are cu mediul de afaceri”, aspus primarul Ionel Fărcaş.

Alexandra Pascu

Primăria comunei Apahida a

început procedurile pentru

obţinerea unei finanţări din

partea Băncii Mondiale, pentru

construirea unor noi grădiniţe

în centrul de comună şi în satul

Câmpeneşti.

Prioritară va fi construirea noii grădiniţeîn centrul de comună. Practic, ea va firidicată în locul actualelor clădiri alegarajelor Gospodăriei Comunale. Acestegaraje şi maşinile aferente vor fi mutateîntr-o zonă de la periferia comunei, iarterenul pe care se află va fi folosit în sco -pul ridicării noii grădiniţe şi amenajării

unui părculeţ pentru copii. ”Am discutatdeja cu cei de la Inspectoratul ŞcolarJudeţean, care sprijină această iniţiativă”,a spus primarul Ionel Fărcaş. El a adău-gat faptul că noua grădiniţă va avea cincigrupe, iar numărul de copii care vor puteafi educaţi în noua unitate de învăţământpreşcolar va putea ajunge la 150. În pri -vinţa grădiniţei din Câmpeneşti, numărulde grupe va fi stabilit în funcţie de popu-laţia de tineri care va alege să se sta-bilească în acest sat. Investiţia în constru-irea noii grădiniţe este absolut necesară,spun autorităţile locale, în contextul creş-terii demografice a comunei Apahida,care a ajuns pe locul doi în topul loca -lităţilor rurale din judeţul Cluj şi care areo populaţie mai numeroasă decât a unororaşe precum Huedin.

Primăria sprijină reabilitarea bisericii vechiVechea biserică este o mărturie a importanţei capitale pe care o avea Apahida în regiune

Noi grădiniţe în Apahidaşi Câmpeneşti

Germanii vor produce instrumente farmaceutice

în comunăO companie germană, al cărei nume nu a fost dezvăluit, va

începe în acest an producţia de instrumente farmaceutice

din inox în Apahida.

Lăcaşul de cult a fost ridicat în anul 1806

Instrumentele de inox din industria farmaceutică vor fi produse în Apahida

Locul garajelor va fi luat de săli pentru copii

ECONOMIC3

Zona Apahida este una dintre cele maiinteresante pentru investitorii străini. Iardintre aceştia, olandezii se numără prin -tre cei mai consecvenţi. O analiză a revis-tei ”Transilvania Business” arată că, teo-retic, relaţiile dintre România şi Olandaar trebui să fie la un nivel extrem de jos.Olanda este singura ţară din UniuneaEuropeană care se opune aderăriiRomâniei la Spaţiul Schengen. Și totuşi einvers...

Ca o urmare a tensiunilor dintre politi-cienii olandezi şi cei români, şi relaţiileeconomice dintre cele două ţări ar fi,logic, afectate. Numai că, în practică,acest lucru nu se întâmplă. Dimpotrivă,Olanda continuă să fie cel mai mareinvestitor străin în România, iar înTransilvania, companiile olandeze suntcele mai dinamice. Reprezentanţii DutchBusiness Club din Cluj spun că totul serezumă la un simplu fapt: în Olanda,politica este decuplată de economie. Aşacă, în timp ce partidele populiste dinOlanda adoptă o retorică anti-Europa deEst, ca să îşi păstreze afacerile, oameniide afaceri olandezi, surzi la sloganurilepolitice, îşi orientează afacerile tocmaicătre ţările din estul Uniunii Europene, casă îşi păstreze profiturile. ”Am văzut că lavoi în presă a ieşit drept mare subiect fap-tul că au fost blocate, acum câteva luni,câteva tiruri cu flori din Olanda, la fron-tieră. La noi, în Olanda, nimeni nu a scrisnici un rând despre acest subiect. Pentrunoi, problemele apar atunci când italieniiblochează câteva mii de tiruri cu ali-mente”, rezumă Kees Oosting de la DutchBusiness Club diferenţa dintre viziuneapolitică şi viziunea de afaceri asuprarelaţiilor dintre Olanda şi România.

Noul ambasador al Olandei vine cu veşti buneAmbasadorul Olandei în România,Matthijs van Bonzel, a ales vizita sa deprezentare la Cluj pentru a anunţa douănoi investiţii importante în zona Apahida:Vos Logistics şi Fencs. Compania VosLogistics, care ar putea să îşi construiascăbaza logistică într-o zonă apropiată decentura rutieră Vâlcele – Apahida, va crea100 de locuri de muncă la un punct delucru aflat lângă Autostrada Transilvania,iar compania Fencs va deschide o nouăfabrică la Apahida şi va crea 150 de locuride muncă în comuna clujeană. VosLogistics, care va crea 100 de noi locuri demuncă, este una dintre cele mai maricompanii olandeze din domeniul logis-ticii. Compania olandeză dispune de 30de baze în toată Europa, precum şi de1.850 de angajaţi. Potrivit informaţiiloroficiale oferite de companie, 1.436 deangajaţi sunt în afara Olandei. Companiaolandeză a fost fondată în anul 1944 şieste condusă de Frank Verhoeven. ”Existăun interes foarte mare din partea olan-

dezilor pentru România, în condiţiile încare logistica la noi este subdezvoltată.Olandezii au o foarte bună reputaţie decărăuşi, încă din istorie, iar investiţia dinzona Autostrăzii Transilvania va fiurmată şi de altele, cu condiţia caRomânia să îşi pună la punct infrastruc-tura”, spunea, recent, Viorel Găvrea,directorul companiei Tetarom, careadministrează trei parcuri industriale.Cealaltă investiţie anunţată deambasadorul Olandei este Fencs, care aconstruit o fabrică unde va realize utilajedin oţel inoxidabil în parcul industrial dincomuna Apahida. Producţia ar urma săînceapă în prima săptămână a lunii mar-tie, dacă previziunile iniţiale ale manage -rilor companiei olandeze vor fi respec-tate. Fencs este furnizor de utilaje pentruindustria alimentară şi petrochimică, iarvaloarea investiţiei este estimată la douămilioane de euro, după cum afirmăadministratorul fabricii, Ionuţ Luca.

De ce vin olandezii în România”Cred că, în comparaţie cu alte ţări dinUniunea Europeană, România are o po -ziţie excelentă. Dacă ne uităm la rezul-tatele financiare, vedem în primul rândcreşterea economică. Iar creşterea eco-nomică generează bani, lucru care facemai uşoară plata datoriilor pe care leaveţi, plata tuturor datoriilor. De aseme-nea, mă aştept ca România să aibă partede mai puţine efecte negative ale crizeieconomice, decât alte ţări precum Franţa,Italia sau Grecia”, spune Kees Oosting.El mai precizează că, pentru 2012,investiţiile olandeze vizează mai alesdomeniul industrial. De exemplu, în zonaplatformei industriale, lângă centurarutieră Bulevardul Muncii – Apahida, vafi ridicată o fabrică ce va produce benzitransportoare pentru marile fabrici oripentru depozitele logistice, care va fi rea -lizată de CSi. Valoarea acestei investiţiieste de 8,5 milioane de euro, spune direc-torul producătorului olandez de benzitransportatoare, Jan de Brujin.”Am dezvoltat în ultimii ani o serie de noi

afaceri strategice. Iar acestea implică într-o mare măsură fabrica noastră dinRomânia”, spune Jan de Brujin. CSi aredeja linii de producţie într-o hală închiri-ată pe Bulevardul Muncii. Data concretă aînceperii investiţiei în noua hală de pro-ducţie, situată în aceeaşi zonă, depinde derapiditatea cu care va fi aprobat un proiectbazat pe fonduri europene, depus de com-pania olandeză. Chiar şi în eventualitateaîn care acest proiect nu va fi aprobat,totuşi, hala va fi construită, pentru că CSidispune de fonduri proprii suficiente, afir-mă managerul companiei clujene, DanielMăluţan. În prezent, producţia de benzitransportoare realizată de CSi Româniareprezintă 80 la sută din producţia totalăa grupului olandez, care mai deţine unităţide producţie şi în Țara Lalelelor. Aceastăinvestiţie va genera 200 de noi locuri demuncă, iar o bună parte a acestora vaputea fi ocupată de apahideni. Mulţi din-tre investitorii olandezi spun că este foarteimportantă buna colaborare pe care o au

cu Primăria Apahida. ”Nivelul birocraţieieste foarte scăzut, în comparaţie cu stan-dardele din Europa de Est. De asemenea,apreciem buna calitate a comunicării cuprimarul Ionel Fărcaş. Ad ministraţialocală este foarte deschisă către oameniide afaceri şi este în mod real interesată săcreeze noi locuri de muncă”, spun mem-brii Dutch Business Club.

Investitori în parcul industrialNerviaO altă mare investiţie este programată pen-tru parcul industrial din comuna Apahida.”O companie olandeză doreşte să inves -tească suma de 20 de milioane de euro pen-tru ridicarea unei fabrici ce va produceambalaje pentru industria alimentară”,spune primarul comunei Apahida, IonelFărcaş. Primarul din Apahida a precizatfaptul că această investiţie va crea 200 denoi locuri de muncă, dar nu a precizatnumele companiei.

Claudiu Pădurean

Olandezii se numără printre cei mai consecvenţi investitori din comună

Sute de noi locuri de muncă pentru apahideniComuna clujeană, considerată o destinaţie interesantă pentru oamenii de afaceri străini

”Nivelulbirocraţiei este

foarte scăzut, încomparaţie cu stan-

dardele din Europa de Est.De asemenea, apreciem

buna calitate a comunicăriicu primarul Ionel Fărcaş.Administraţia locală este

foarte deschisă cătreoamenii de afaceri şi este în

mod real interesată săcreeze noi locuri demuncă” - membrii

Dutch BusinessClub.

Ambasadorul Olandei a anunţat o nouăinvestiţie majoră în ApahidaKees Oosting şi Jan de Brujin

Cum blochează Guvernul o investiţie importantă în ApahidaAlte investiţii sunt blocate din cauza politicii fiscale. De exemplu, companiaTerapiaRanbaxy a programat o investiţie de 38 de milioane de euro în comunaApahida, pentru construirea unei noi fabrici de medicamentel folosite împotriva can-cerului, HIV/SIDA ori a bolilor cardiovasculare. Noua fabrică ar fi urmat să genereze500 de noi locuri de muncă. Însă, acum, proiectul este îngheţat, din cauza unei noitaxe pe care trebuie să o plătească producătorii de medicamente din România, spunemanagerul TerapiaRanbaxy, Dragoş Damian. ”Este o taxă suplimentară, pe lângăcota unică de impozitare, cu efecte negative profunde. Din acest motiv am îngheţatproiectul noii fabrici şi ne rezumăm să investim în modernizarea fabricii pe care odeţinem deja în Cluj-Napoca”, a spus Dragoş Damian. El critică autorităţile dinBucureşti pentru că, deşi se dau de ceasul morţii pentru a atrage noi investitori, nuau grijă deloc de cei care sunt deja în România şi care ar fi interesaţi să continue săinvestească noi sume. ”Noi suntem exact în această situaţie. Practic, la fiecare cinciani, suntem nevoiţi să modernizăm fabricile pe care le avem, pentru că vorbim de oindustrie cu grad înalt de tehnologizare, iar tehnologia evoluează. Ne aşteptăm la maimult sprijin, mai ales că industria farmaceutică exportă şi aduce bani mulţi înRomânia. Noi, Terapia, suntem cel mai important producător român de medica-mente, iar după plecarea Nokia din Cluj, vom fi, dacă nu cel mai important exporta-tor, măcar în Top 3”, a spus Dragoş Damian.

4ianuarie 2012

ADMINISTRAŢIE

Unul dintre cele mai cunoscute

locuri de agrement din judeţul

Cluj, satul Câmpeneşti din

comuna Apahida, ar putea

deveni staţiune turistică în

adevăratul sens al cuvântului.

Primarul comunei clujene,

Ionel Fărcaş, spune că acest

statut i-ar putea încuraja pe

investitorii din domeniul

turismului să aleagă acest sat

pentru a porni o serie de afaceri.

În prezent, satul Câmpeneşti este cunos-cut pentru lacurile sale de pescuit, caresunt printre cele mai populare dinTransilvania. Faptul că în jurul lacurilor,o serie de personalităţi ale vieţii publiceclujene şi-au ridicat case de vacanţă, i-aadus o faimă comparabilă cu cea pe care oare zona Snagov printre bucureşteni,potrivit site-ului www.clujtoday.ro. Pentru a putea obţine statutul de staţi-une, autorităţile locale au decis să extindăşi să modernizeze liniile de curent elec-tric. ”În prezent, doar câteva cabane dinzonă, mai recent construite, nu suntconectate la reţeaua de alimentare cu

energie electrică”, spune primarul IonelFărcaş, De asemenea, administraţialocală a investit, în ultimii ani, fonduriconsistente pentru modernizarea drumu-lui de acces în satul de vacanţă, dar şipentru extinderea reţelei de apă şicanalizare. În plus, compania privată CPLConcordia, care a obţinut concesiuneareţelei de gaz din Apahida, a investitsuma de două milioane de lei pentru aputea aproviziona cu gaz metan satelecomunei Apahida, inclusiv Câmpeneşti.

Turism de iarnăPe viitor, însă, localitatea ar urma să be -neficieze şi de o pârtie de schi. Primarulcomunei Apahida, Ionel Fărcaş, spune căo astfel de investiţie ar asigura un fluximportant de turişti şi în timpul sezonuluirece şi ar spori atractivitatea zonei pentrucei care ar dori să construiască unităţi decazare ori de alimentaţie publică. O dez-voltare asemănătoare este cunoscută şi dealte zone din jurul Clujului, care au mizatpe pârtii de schi. Aşa ar fi zona Feleacu orizona Cojocna. De asemenea, unul dintre lacurile de laCâmpeneşti ar urma să fie rezervat pen-tru agrement. Aici ar putea fi amenajată obază pentru sporturile nautice, care arputea fi folosită inclusiv de echipa naţio -nală de caiac-canoe, în condiţiile în care

bazele de pregătire ale echipei naţionaledin sudul ţării sunt supraaglomerate.În prezent, zona Câmpeneşti cunoaştemai ales un turism sezonier. Practic, înfiecare an, mii de pescari, al căror numărdepăşeşte de câteva ori populaţia întregiicomune, vin pentru a pescui pe renu-mitele lacuri piscicole. În acest context,”după ce Câmpeneşti va obţine statutulde staţiune, pe malul lacului de agrement,ar putea fi amenajat şi un restaurant cuspecific pescăresc, care ar putea valorificaproducţia locală de peşte”, spune NoraMănescu, care lucrează din anul 1990 încadrul unei agenţii de turism.

Linii de finanţare din parteaMinisterului DezvoltăriiRegionale şi TurismuluiÎn eventualitatea în care Câmpeneştiul vaobţine statutul de staţiune, acest sat vaputea beneficia de o serie de linii definanţare destinate acestui sector de acti -vitate, inclusiv de bani pentru promovareacomunităţii şi de includerea prezentării şia unor reprezentanţi viitoarei staţiuniCâmpeneşti în delegaţiile României careparticipă la cele mai importante târguri deturism din lume. ReprezentanţiiMinisterului Dezvoltării Regionale şiTurismului spun că obţinerea statutuluide staţiune ar fi un atu şi pentru obţinereaunor finanţări din fonduri europene.

Claudiu Pădurean

Primăria Apahida a început un amplu program de investiţii în sat

Câmpeneştiul ar putea deveni staţiune

Reţeaua de socializare Facebook a înnebunit întreagalume şi a devenit chiar locul preferat pentru multe din-tre companii atunci când acestea vor să-şi anunţe anu-mite decizii. Deja, majoritatea echipelor de fotbal dincomună au devenit mult mai cunoscute pe această reţeade socializare, multe dintre micile afaceri din Apahida s-au făcut cunoscute pe Facebook, iar o pagină simplă cunumele „Apahida” a fost creată, foarte probabil de către

un localnic, pe acest site de internet. Pe profilul comuneiApahida există 63 de „like-uri”, însă aproape 2.000 depersoane au accesat măcar o dată pagina comunei clu-jene. Numărul vizitatorilor este unul considerabil, încondiţiile în care, spre comparaţia, comunitatea I loveCluj are circa 15.000 de membri. Din păcate, nu existănici o fotografie din Apahida, doar o hartă a Clujului încare este marcată comuna, iar singurele informaţii sunt

luate de pe site-ul Wikipedia. Însă totul poate lua o tur-nură favorabilă paginii de Facebook a comunei prinsimpla mobilizare a unui localnic dornic de a-şi promo-va în întreaga lume locul de naştere, inclusiv prin inter-mediul unei galerii foto şi a unor înregistrări video.

Adrian Rus

Apahida, prezentă pe Facebook

Care sunt paşii pentru a fi staţiuneEi au mai explicat că, dacă investiţiile pornitede administraţia locală a comunei Apahida vorfi duse la bun sfârşit, există posibilitatea calocalitatea Câmpeneşti să obţină relativ repedestatutul de staţiune de interes local. Iar îneventualitatea în care planurile legate de dez-voltarea localităţii, precum intenţia unorinvestitori privaţi de a amenaja un teren degolf în Câmpeneşti, se vor concretiza în viitorulprevizibil, această localitate ar posibilitatea dea deveni inclusiv staţiune de interes naţional.

Satul de vacanţă ar putea fi dotat cu o pârtie de schi şi un teren de golf

”În prezent,doar câteva cabanedin zonă, mai recentconstruite, nu sunt

conectate la reţeaua dealimentare cu energie

electrică” – IonelFărcaş, primar

5 ECONOMIC

În perioada 2008-2010, în plină crizăeconomică şi în timp ce în întreaga lume,piaţa imobiliară şi cea a construcţiilor seprăbuşeau, au fost construite 750 deapartamente noi în Apahida, însăaproape toate au fost vândute până acum.Comisia de Urbanism a Consiliului Localal comunei a făcut public, la finalul luniidecembrie, faptul că din aceste aparta-mente noi au mai rămas nevânduteaproximativ 30 de locuinţe.

Interes mareÎntre timp, noul an, dar şi scădereapreţurilor, i-au făcute pe clujeni să maicumpere câteva apartamente într-una din-tre cele mai importante comune dinRomânia. „De exemplu, în anul 2010 amterminat construcţia ansamblului şi imediatam scos la vânzare 20 de locuinţe. Lamijlocul lunii noiembrie am vândut ultimalocuinţă disponibilă”, a declarat reprezen-tantul dezvoltatorului ansamblului rezi-denţial din Apahida Affair Invest SRL, CălinBorondi. O altă companie, Ryan Proprietăţi,constructorul frumosului cartier irlandezsituat la înălţime,la intersecţia cu drumulspre Reghin, a demarat deja lucrările laextinderea ansamblului de locuinţe.

Evoluţii încurajatoareLa rândul său, primarul comuneiApahida, Ionel Fărcaş, crede că stabili-tatea pieţei imobiliare reprezintă un sem-nal de încredere pe care îl dau locuitoriicomunei. ”Faptul că oamenii continuă săconstruiască ori continuă să cumperelocuinţe arată faptul că au încredere înviitor, că vor să îşi contruiască un viitor înApahida, atât ei, cât şi familiile lor. Iaracest lucru nu poate decât să ne bucure,pentru că noi, în calitate de reprezentanţiai administraţiei publice locale, trebuie să

avem în vedere sporirea calităţii vieţiioamenilor”, a spus primarul Ionel Fărcaş.Spre deosebire de alte localităţi dinRomânia, în care proiectele imobiliare aufost îngheţate, în aşteptarea sfârşituluicrizei economice, în Apahida, investiţiileîn acest domeniu au continuat, chiar dacăîntr-un ritm mai scăzut decât în perioadade boom imobiliar. Astfel, în anul 2001,potrivit unei statistici realizate defuncţionarii publici angajaţi în cadruladministraţiei publice locale, primarulcomunei Apahida a eliberat un număr de219 autorizaţii de construire. Iar pentruacest an, sunt semne că tendinţa derevenire a pieţei imobiliare va continua.Astfel, până acum, primarul Ionel Fărcaş asemnat un număr de 27 de noi certificatede urbanism. Alte 10 certificate de urba -nism sunt în curs de aprobare, după cuma declarat edilul - şef al comunei Apahida.Expertul în piaţa imobiliară LăcrămioaraPopa spune că această tendinţă se va con-solida şi mai mult. ”Pe undeva, lucrurilesunt normale. Este vorba de acea creşterefirească, de dezvoltare comunitară, care

are loc tot timpul şi care nu este atât dedependentă de ciclurile economice, de spi-rala creşterii şi descreşterii economiei. ÎnApahida, administraţia locală a investitsume importante în reabilitarea, moder -nizarea şi extinderea reţelelor de apă şicanalizare. De asemenea, reţeaua elec-trică, dar şi iluminatul stradal sunt lastandarde foarte bune. Contează şiamplele lucrări de reabilitare şi de extin-dere a reţelei de străzi asfaltate. Iar cu aju-torul unor companii private, precum CPLConcordia, este extinsă şi reţeaua de ali-mentare cu gaz metan. Aşa că, practic, acrescut calitatea locuirii în Apahida. Înacest context, este normal ca aceastăcomună să fie aleasă de tot mai multe per-soane. Pe de o parte, sunt tineri care alegsă rămână lângă părinţi, să nu mai meargăla oraş, pentru că au parte de standardefoarte ridicate de locuire la ei în sat. Pe dealtă parte, sunt tot mai mulţi orăşeni carealeg să se mute în Apahida, unde olocuinţă costă mai puţin decât în Cluj, darstandardele de viaţă sunt perfect compa-rabile”, a spus Lăcrămioara Popa. Ea a

adăugat că ”un alt element important estefaptul că persoanele tinere care alegApahida sunt bucuroase de faptul că au ladispoziţie suficiente şcoli şi grădiniţe, careoferă o educaţie de calitate. De asemenea,contează şi foarte mult faptul că adminis-traţia locală a favorizat investitorii privaţi,astfel că mulţi tineri îşi pot găsi locuri demuncă bine plătite la ei în comună, aşa cănu mai au nici un fel de motiv să se mute.Vreau să felicit Primăria Apahida pentruaceastă viziune integrată asupra dez-voltării comunitare, care nu se regăseşteîn alte comune din jurul marilor oraşe şicare au devenit doar aşa-numite localităţi-dormitor pentru cei care muncesc în ma -rile oraşe şi care fac naveta la periferie,unde găsesc locuinţe ieftine. În Apahidalucrurile stau diferit, pentru că, dincolo deproiectele imobiliare, a existat o viziune adezvoltării comunitare, cu servicii sociale,drumuri, unităţi economice locale”, a spusexpertul imobiliar.

Adrian Rus

Doar circa 30 de locuinţe locative mai erau nevândute la finalul lunii decembrie

Apartamentele noi din Apahida, vândute aproape în totalitate

Compania Farmexim a început săinvestească în construirea unui nou depo zitfarmaceutic în comuna Apahida. In -formaţia a fost confirmată de surse dindomeniul pieţei farmaceutice, care spun cănoua hală de depozitare este situată în zonaParcul Industrial Nervia. Conducerea com-paniei bucureştene nu a făcut nici uncomentariu pe această temă. CompaniaFarmexim este unul dintre cei mai impor-tanţi jucători din domeniul farmaceutic şi afost prima companie specializată pe impor-tul de medicamente creată în România, înanul 1990. Cifra de afaceri a companiei estede circa 200 de miloane de euro. Farmeximare peste 100 de farmacii proprii, carefuncţionează sub brandul Help Net Farma.De asemenea, compania asigură apro -vizionarea a peste 3.000 de clienţi. Nouldepozit din Apahida va putea asiguraaprovizionarea clienţilor din cele şasejudeţe ale Transilvaniei de Nord. Acesta vaajuta, de asemenea, oficialii companieiromâneşti să îşi atingă obiectivul de aatingă o cotă de piaţă de 10 la sută.

Bază pentru logistica farmaceutică Noua investiţie va transforma Apahida într-una dintre cele mai importante baze pentrulogistica farmaceutică. Şi asta în condiţiileîn care în comună mai funcţionează undepozit important, inaugurat în 2009.Compania farmaceutică Terapia Ranbaxy,membră a grupului japonez Daiichi Sankyo,

a finalizat, în decembrie 2009 construireaunui depozit de medicamente în comunaApahida. Acesta are o suprafaţă de 1.600 demetri pătraţi şi a dus la crearea a şase noilocuri de muncă.Depozitul este situat la 10 kilometridepărtare de sediul principal al companiei

clujene. El este situat în apropierea cen-turilor rutiere Vâlcele – Apahida şiBulevardul Muncii – Apahida, lucru careva asigura aprovizionarea distribuitorilorcompaniei clujene. Pe lângă medica-mentele realizate la Cluj, distribuitorii sevor putea aproviziona şi cu produsele rea -

lizate de grupul indian Ranbaxy şi de celjaponez Daiichi Sankyo. Terapia Ranbaxyeste cel mai mare producător de medica-mente generice din România. Compania afost înfiinţată la Cluj, în anul 1921.

Claudiu Pădurean

Investiţie Farmexim în comună

Apahida este considerată drept un exemplu pozitiv de dezvoltare comunitară

Noul depozit farmaceutic reprezintă o nouă investiţie importantă pentru Apahida

6ianuarie 2012

SĂNĂTATE

Sina s-a deschis în Apahida la sfârşitul anu-lui trecut şi este probabil cea mai tânărăclinică particulară din judeţul Cluj. O echipăde 10 medici veghează asupra sănătăţii celorcare îi calcă pragul în cabinete specializateîn obstetrică şi ginecologie, alergologie, car-diologie, dermatologie, stomatologie, ana -lize de laborator şi multe altele.

Preţuri rezonabileDupă afirmaţiile directorului, BakhtiarFiroozi, medic specialist RadiologieImagistică, Ecografie şi TomografieComputerizată, centrul medical estedotat cu întreaga aparatură necesarăsecţiilor din dotare. Sina beneficiază şi deservicii de laborator asigurate prin cola -borarea cu o firmă din Austria care şi-amicşorat tarifele cu precădere pentrulocuitorii din comuna Apahida. “Legat deconsultaţii, ecografii şi alte servicii, preţuleste mai mic decât cel practicat în Cluj”, aprecizat directorul centrului.

Turism medicalPe de altă parte, conducerea clinicii şi-apropus să contribuie la dezvoltarea turis-

mului medical, prin parteneriate pe carele va încheia cu diferite agenţii de turism.Concret, este vorba de atragereapacienţilor din ţările occidentale, carepreferă să se trateze la centre medicaledin România. Motivul este acela că, încondiţiile în care beneficiază de dotăriasemănătoare cu cele ale clinicilor occi-dentale, în România, serviciile medicalesunt mult mai ieftine. Specialiştii în piaţamedicală spun că este mai rentabil pentrupacienţii din Italia, Germania, Irlanda oriFranţa să vină cu avionul la Cluj, să secazeze, să servească masa şi să benefi-cieze de serviciile medicale decât să facăacelaşi lucru în ţările lor de origine.”Motivul este acela că, în multe ţări occi-dentale, preţul serviciilor medicale esteunul prohibitiv. Au noroc doar cei care îşipermit să plătească asigurări medicaleprivate scumpe ori care au avere. Pentrutot mai mulţi occidentali din clasa medie,care suferă şi consecinţele crizei econo -mice, turismul medical este o bunăsoluţie. Astfel că aceşti oameni au începutsă vină în număr tot mai mare. Noile ţăricare au intrat în Uniunea Europeană,

adică România şi Bulgaria, sunt cea maibună destinaţie pentru aceşti turişti, pen-tru că au preţurile cele mai accesibile. ÎnUngaria, Cehia, Polonia ori ţările baltice,deja, preţurile au urcat la un nivel sensi-bil mai mare decât cel practicat de clini-cile din România. De asemenea, aceştiturişti, chiar dacă plătesc mai puţin decâtîn Occident, reprezintă o resursă bunăpentru clinicile româneşti. Şi asta pentrucă ei, prin faptul că plătesc serviciile me -dicale prestate, reprezintă o bază intere-santă de clienţi, care asigură clinicilorprivate, de genul celei din Apahida, baniinecesari pentru plata salariilor şi a chel-tuilelilor curente şi pentru amortizareainvestiţiilor. Cum află occidentalii deaceste clinici? Păi, metoda cea mai simplăşi mai verificată este recomandarea celorcare au beneficiat de astfel de serviciimedicale. Cum se zice la noi, o reclamăfoarte bună este cea din gură în gură”, aspus Alin Frenţiu, specialist în mar-ketingul serviciilor medicale.

Încredere în mediciDeşi şi-a deschis porţile recent, în lunanoiembrie, apahidenii au avut încrederesă se lase pe mâna medicilor de aici.Pacienţii au acuzat diferite afecţiuni, de lacele dermatologice sau endocrinologice,până la hipertensiune. Cele mai multecazuri înregistrate la Sina au fost sufe -rinţele cardiologice. Medicul specialistBakhtiar Firoozi a atras atenţia că sur-plusul de greutate este un inamic incon-testabil al inimii. “Oboseala este primulsemn al problemelor cardiace. Dacă urcădouă-trei scări şi oboseşte sau dacă merge

zece metri şi oboseşte înseamnă cămotorul nu funcţionează corect. Înschimb, problemele cardiologice pot fi şimoştenite”, a explicat acesta. Cât priveştehipertensiunea, durerea de cap şi roşeaţafeţei sunt printre simptomele care atestăexistenţa unei afecţiuni în acest sens.Medicul specialist Bakhtiar Firoozi reco-mandă exerciţiile fizice sau mişcarea,pentru că prin mişcare, musculaturainimii se întăreşte şi altfel se poate oxige-na corect. La rândul lor, apahidenii spuncă această investiţie este una bună pentrucomunitate. ”Până acum, trebuia sămergem în Cluj pentru a fi consultaţi saupentru a ne trata. Acum, economisim şitimp, şi bani, pentru că am observat fap-tul că, aici, serviciile medicale costă maipuţin decât în Cluj. Probabil că au cheltu-ieli mai mici cu sediul, astfel că îşi permitsă lase din preţ ca să îşi atragă clienţi”,spune Daniel Stan, unul dintre locuitoriicomunei Apahida.

Oana Capustinschi

Cea mai nouă clinică din judeţ are o echipă formată din 10 medici

Centrul Medical Sina stă la dispoziţia sănătăţii apahidenilorCentrul din Apahida mizează în mare măsură şi pe turismul medical

“Obosealaeste primul semn

al problemelor car-diace. Dacă urcă două-

trei scări şi oboseşte saudacă merge zece metri şi

oboseşte înseamnă cămotorul nu funcţionează

corect. În schimb, pro -blemele cardiologice pot fişi moştenite” – Bakhtiar

Firoozi, medic specialist

Echipă de specialiştiPrintre medicii angajaţi ai CentruluiMedical Sina se află Dr. Teodora-GabrielaAlexescu, medic specialist MedicinăInternă, Dr. Cornelia Doboş, medic spe-cialist Obstertrică Ginecologie, Ultraso -nografie Obstetricală şi Ginecologică şi Dr.Gbriel Domnariu, medic specialistPediatrie. Apahidenii interesaţi de servici-ile pe care le oferă Sina, pot accesa paginade internet a acesteia (www.centrulmed-icalsina.com) sau pot face un drum pânăpe strada Libertăţii, nr. 65 A. Medicii din Apahida pot efectua operaţii complexe

7 SPORT

Fotbalul din Apahida înseamnă cinciechipe, însă doar una dintre ele pare că aravea un oarecare viitor. Someşul Apahidase pregăteşte să evolueze, din sezonulurmător, în liga a patra, în timp ce celelaltepatru formaţii se mulţumesc doar cu „miş-carea” de rigoare. Fără sprijin financiarextern, doar cu maxim 6.000 de lei alocaţide la Primărie, Progresul Sânnicoară, InterDezmir şi Voinţa Pata ştiu să transforme înbucurie fiecare meci jucat. De altfel, pro -blemele financiare au avut un impact neg-ativ asupra jucătorilor şi, automat, nicirezultatele nu au fost pe măsura aştep-tărilor până acum. Voinţa Pata a acumulatdouă victorii din 16 meciuri, în timp ceInter Dezmir stă un pic mai bine, cu douăsuccese în plus. Motivaţia banilor le-arsălta în clasament pe ambele echipe, însă,cum nu retrogradează nimeni din campi-onatul judeţean, singura plăcere rămânedoar meciul din fiecare duminică.

Locul nu reflectă valoarea„Nu există bani. Ne-a ajutat Primăria cuceva bani, însă doar ca să plătim bare-murile de arbitraj. Sponsori nu avem undesă găsim, toţi jucătorii de la noi lucrează,de-asta mulţi nu pot să vină nici la antre-namentul zilnic pe care îl facem. Avem unlot mult mai valoros decât poziţia a 14-ape care ne aflăm, însă din lipsă de bani nuputem să le cerem sau să obţinem maimult de la jucători. Ne bucurăm că existălume care vine la meciurile noastre şi tre-buie să ne mulţumim doar cu o simplămişcare”, a declarat preşedintele celor dela Inter Dezmir, Alexandru Fabian.Progresul Sânnicoară stă ceva mai bine înclasament decât cele două formaţii dinPata şi Dezmir, pe locul 9, dar problemelenu sunt deloc diferite. Banii reprezintăoful cel mare şi la Sânnicoară, iar tocmaidin acest motiv preşedintele echipei mari,

Radu Păcurar, s-a implicat mai mult laformaţia de juniori.

Jucător de 15 ani„Am venit la echipa de copii pentru ca eisă poată să joace fotbal în loc să stea prinbaruri sau alte locuri. De echipa mare nuprea mă mai ocup, dar ştiu că cei de acolose cam chinuie. Nu mai au nici antrenor,au probleme şi cu banii, pentru că de laPrimărie vin doar 6.000 de lei în douătranşe, în condiţiile în care, din câte amcalculat noi, baremurile de arbitraj într-un sezon costă 8.000 de lei. Îi mai ajut şieu cu vreo doi-trei jucători de la juniori,pentru că altfel ar fi pe spate, cum sezice”, a declarat preşedintele Progresului.De altfel, nu mai puţin de 12 jucători dinlotul echipei mari a formaţiei dinSânnicoară sunt născuţi după 1990, iarAlexandru Păcurar, cel mai tânăr dintreei, abia a împlinit 15 ani. „Fără bani efoarte greu să lucrezi. La început m-amgândit să le cer jucătorilor 10 lei pentrufiecare meci, dar atunci nu prea mai vinenimeni. Nu avem garderobă, nu preaavem nimic. Există o bază sportivă înSânnicoară din 1938, dar acum ne luptămpentru ca ea să nu fie parcelată şi să sefacă locuinţe pe ea. Am ajuns cu petiţii şila Consiliul Judeţean, am vorbit şi înConsiliul Local al Primăriei din Apahida,iar acum aşteptăm să vedem dacă ni se valua terenul sau nu.”

Nevoia de bază sportivă„Avem şi noi o istorie în spate, ProgresulSânnicoară a câştigat campionatuljudeţean în trecut, dar acum eu mă mailupt doar pentru aceşti copii. Am jucat şicu Universitatea Cluj şi după ce am ajutataceastă grupă prima oară, nu am maiputut să o las”, a mai spus Radu Păcurar.Astfel, plăcerea reprezintă singura moti-

vaţie a celor care vor să mai facă, în modorganizat, câte o mişcare în satele dinApahida. Din păcate, conform reprezen-tantului de la Progresul, echipa fanion dinsatele apahidene, doar plăcerea s-ar puteasă nu fie de ajuns. „Din banii Guvernuluis-ar putea face chiar o bază sportivă deDivizia C, iar în Sânnicoară poate să existeaceastă posibilitate, ne trebuie doar unproiect. Din păcate, nici tineret nu preamai vine din spate, iar viitorul va fi cum vafi şi ţara, ce să zic?”, a conchis, pe un tondeloc optimist, preşedintele Progresului,Radu Păcurar. În aceste condiţii, VoinţaPata, Inter Dezmir şi Progresul Sân -nicoară privesc cu o oarecare teamă retu-rul sezonului, ce va începe în luna martie,dar au speranţa că doar prin bucuria pro-priu-zisă a fiecărui meci vor reuşi să mai

supravieţuiască un sezon.Există pe internetDin cele trei echipe din satele apahidene,două dintre ele pot fi găsite de către fanipe cea mai importantă reţea desocializare din lume, Facebook, ProgresulSânnicoară şi Inter Dezmir. Pe paginaInterului, cei 65 de „friends” pot vedea şisigla formaţiei, foarte asemănătoare cucea a marelui Inter Milano, alături de ofotografie cu lotul formaţiei dezmirene.De cealaltă parte, Progresul Sânnicoarăare mult mai mulţi prieteni pe Facebook,368, dar şi peste 100 de poze de la diferitemeciuri ale formaţiei. Pe lângă Facebook,Progresul Sânnicoară mai este „online”pe twitter şi hi5.

Adrian Rus

Singurul sprijin financiar pentru echipele săteşti vine din partea Primăriei

Lipsa banilor, problema fotbalului la sat

Dacă Someşul Apahida se gândeşte chiar la o promovare, echipele

din satele apahidene, Inter Dezmir şi Progresul Sânnicoară,

supravieţuiesc cu greu. Singurul sprijin financiar vine din partea

Primăriei, dar toţi banii se duc pe baremurile de arbitraj.

„Avemşi noi o istorie în spate,

Progresul Sânnicoară a câştigat cam-pionatul judeţean în trecut, dar acum eumă mai lupt doar pentru aceşti copii. Am

jucat şi cu Universitatea Cluj şi după ce amajutat această grupă prima oară, nu am

mai putut să o las” – Radu Păcurar

Bucuria de a juca este experimentată de jucătorii din Apahida

Locurile ocupate de echipele săteşti nu reflectă adevărata lor valoare,spun microbiştii

ADMINISTRAŢIE8ianuarie 2012

Bugetul comunei Apahida va fi în acest ande 25 de milioane de lei. ”Niciodată nu amavut un buget mai mare. Cu toate că auscăzut alocările guvernamentale cu sumade 200.000 de lei, noi am reuşit sămenţinem un nivel bun al veniturilor, maiales că dispunem de venituri proprii”, aspus primarul Ionel Fărcaş. Primarul dinApahida şi-a exprimat speranţa cuGuvernul va reveni asupra tăierii de bugetcare vizează comunitatea locală. ”Nu esteclar după ce indicatori au calculat sumelecuvenite. Eu cred că vor reveni asupra lor,aşa cum au revenit şi asupra taxei auto”, aspus Ionel Fărcaş. ”Cred că le va venimintea la cap şi vor face ceea ce trebuie săfacă. Sunt lucruri care pe mine măfrământă foarte mult atunci când seumblă la autonomia locală, la legile refe -ritoare la Consiliile locale. Nu sunt mulţu-mit de ceea ce s-a întâmplat cu şcolile,care au fost date Consiliilor locale, fărăresursele necesare”, a spus primarul dinApahida, care crede că sumele cuvenitecomunităţilor locale ar trebui repartizatedin bugetul central în funcţie de o serie deindicatori strict tehnici, nu în funcţie decriterii politice, menite să satisfacă înprimul rând clientela partidelor aflate laputere. În opinia primarului din Apahida,ân România, sunt prea multe ministere şiprea multe agenţii guvernamentale. ”Sunt25 – 26 de ministere în multe guverne şipeste 200 de agenţii. Eu cred că pentruţara noastră ar ajunge 5-8 ministere şicâteva agenţii guvernamentale. Astfel, s-ar face economii importante şi s-ar reduceşi din inflaţia de funcţionari”, a spus IonelFărcaş. El a precizat că, spre deosebire dealte comunităţi, 62 la sută din bugetulcomunei este reprezentat de venituri pro-prii şi doar diferenţa de 38 la sută estereprezentată de alocările cuvenite de labugetul de stat şi de la bugetul judeţuluiCluj. Iar aceste venituri locale s-ar puteaconsolida, ca urmare a evoluţiilor favora-bile a economiei din Apahida. ”În ciudacrizei economice, Apahida îşi con-

solidează industria şi economia, în gene -ral, în aşa fel încât lucrurile să intre în nor-mal”, a spus primarul comunei Apahida.

Cum va fi împărţit bugetulÎn anul 2012, cea mai consistentă parte abugetului local va fi alocată investiţiilor.Potrivit primarului Ionel Fărcaş, 42 lasută din sumele din bugetul local estereprezentată de capitolul investiţii. Deasemenea, 21 la sută din buget este alocatsalariilor. Diferenţa este reprezentată decheltuielile materiale. Aici, vor intrainclusiv banii alocaţi pentru susţinerea

echipelor sportive, dar şi sumele alocateşcolilor din comună pentru plata burselorde care beneficiază elevii. Astfel, ConsiliulLocal Apahida a alocat suma de 18.000

de lei pentru acordarea burselor şcolare.

Claudiu Pădurean

Apahida va avea un buget cel puţin la fel ca şi cel din 2011, cu toate că au scăzut alocările guvernamentale

Buget de 25 de milioane de lei pentru comunăPrimarul Ionel Fărcaş afirmă că investiţiile vor beneficia de sume consistente şi în acest an

Clubul Sportiv Mixed Martial Arts Transilvania Cluj-Napoca ţine, din luna ianuarie, antrenamente de artemarţiale mixte şi în localitatea Apahida. ”Acest lucru eposibil cu sprijinul obţinut din partea primarului IonelFărcaş, un susţinător împătimit al sportului şi care a pusla dispoziţia clubului o sală în care aceştia pot să îşisustină antrenamentele”, spun reprezentanţii clubuluisportiv. ”Sportul este un domeniu care nu trebuie uitat şi negli-jat. Mulţi tineri din ziua de azi, din lipsă de ocupaţie,apucă pe căi greşite, ajung să bea sau să fumeze de lavârste fragede. Integrarea tinerilor în activităţilesportive şi într-un cadru bine organizat îi poate ajuta înprimul rând să fie mai disciplinaţi şi mai apoi să-şidescarce energiile negative într-o sală de sport, nu pestradă prin bătăi sau comiţând tot felul de fapte negative.Bineînţeles că susţinem şi promovăm sportul în rândulcomunităţii noastre şi mă bucur că am putut să îi ajutămpe aceşti băieţi să îşi găsească o sală în care să-şi susţinăantrenamentele de arte marţiale”, a declarat primarulIonel Fărcaş. La rândul lor, reprezentanţii clubuluisportiv apreciază colaborarea oferită de autorităţilelocale. “Ne bucură mult deschiderea şi sprijinul de caream beneficiat din partea primarului prin acordareaspaţiului de sub Casa de Cultură, câteva ore pe săp-tămână, pentru susţinerea antrenamentelor. Pe lângăintegrarea tinerilor în acest cadru bine organizat, dorimsă obtinem şi performanţe pentru a merge la competiţiişi să promovăm sportul românesc în general”, declarăSebastian Ioan Haidu, instructor la CS MMATransilvania Cluj-Napoca.Antrenamentele vor avea loc în zilele de marti şi joi alesăptămânii, după cum urmează: marţi: 19:00 - 21:00 şijoi: 20:00-22:00.

Claudia Cornea

Antrenamente de Arte Marţiale Mixte la Apahida

ReorganizarePrimarul Ionel Fărcaş crede că autono-mia locală ar trebui corelată cu reorgani-zarea administrativă. ”Sunt comune carenu au nici o perspectivă. Şi atunci, de cesă le ţii? Ca să elibereze un act – două?Noi, în prezent, ne desfăşurăm activi-tatea pe teritoriul a două comune şijumătate, pentru că Dezmirul, Sânicoară

şi Subcoastă au fost comune până în anul1968. Iar din 1968, ele s-au dezvoltatmult mai bine decât atunci când eraucomune separate. Putem să mergem săp-tămânal sau de două ori pe lună înDezmir cu tot cu aparatul de funcţionarişi să rezolvăm problemele. Şi s-au rea -lizat foarte multe lucruri”, spune IonelFărcaş.

Primarul Ionel Fărcaş susţine că autonomia locală trebuie respectată la împărţitul banilor publici