studiu istoric pt pug apahida xxx

95
STUDIU ISTORIC com. APAHIDA VANDALAY IND 400610 Cluj-Napoca, str. Năsăud 16/9 tel. 0742097492 fax 0264271708 [email protected] 2010 CLUJ-NAPOCA

Upload: arda-tamara-k

Post on 24-Jul-2015

270 views

Category:

Documents


22 download

TRANSCRIPT

Page 1: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

STUDIU ISTORICcom. APAHIDA

VANDALAY IND

400610 Cluj-Napoca, str. Năsăud 16/9

tel. 0742097492

fax 0264271708

[email protected]

2010

CLUJ-NAPOCA

Page 2: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

1  

Cuprins

I. Formular evaluare teren/p. 2

II. Introducere/p. 3

III. Apahida/p. 5

IV. Câmpenești/p. 16

V. Corpadea/p. 17

VI. Dezmir/p. 17

VII. Pata/p. 19

VIII. Sânnicoară/p. 20

IX. Drumul roman Gherogheni-Dezmir-Someșeni/p. 22

X. Drumul roman Napoca-Gherla/p. 22

XI. Abrevieri bibliografice/p. 23

XII. Propuneri/p. 25

XIII. Tabelul coordonatelor punctelor topografice înregistrate/p. 26

XIV. Planșe. Apahida/p. 33

XV. Planșe. Satele aparținătoare/p. 59

XVI. Planșe. Material arheologic/p. 80

XVII. Plan general/p. 95

Page 3: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

2  

 

 

 

DIRECŢIA GENERALĂ PATRIMONIU CULTURAL NAŢIONAL 

 SA-EV 4

FORMULAR PENTRU SOLICITAREA ELIBERĂRII AUTORIZAŢIEI DE EVALUARE DE TEREN*

1. Numele şi prenumele solicitantului (responsabilului ştiinţific)

MARCU FELIX 2. Numele şi prenumele membrilor colectivului de cercetare

CUPCEA GEORGE 3. Instituţia solicitantului

SC Vandalay Ind SRL 4. Instituţii partenere 5. Protocol de colaborare..... 6. Durata protocol 7. Obiectivele evaluării de teren

Măsurători topografice în vederea identificării siturilor arheologice de pe teritoriul comunei Apahida (jud. Cluj)

8. Judeţ CLUJ

9. Zona supusă evaluării Apahida, Câmpenești, Corpadea, Dezmir, Pata, Sânnicoara (com. Apahida, jud. Cluj)

10. Perioada de desfăşurare

01.04.2010-15.05.2010

Confirm exactitatea informaţiilor de mai sus. Orice informaţie falsă este sancţionabilă conform legilor penale în vigoare.

Data completării Semnătură director instituţie 01.04.2010 Semnătură arheolog solicitant

ROMÂNIA

M I N I S T E R U L C U L T U R I I Ş I C U L T E L O R

Page 4: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

3  

Introducere

Spațiul din jurul Clujului și, implicit teritoriul comunei Apahida, a fost locuit încă

din paleoliticul mijlociu (120000-80000 a.Chr.). Epoca nouă a pietrei prilejuiește și

primele descoperiri arheologice pe raza comunei, între care și cel puțin trei așezări

de mari dimensiuni. Locuirea continuă în zonă și în epoca bronzului, când, așezările

sunt semnalate pe locuri mai înalte decât anterior. Descoperiri de la Apahida, din

această perioadă, au contribuit radical la cercetarea epocii bronzului. Prima vârstă a

fierului este atestată și prin descoperiri de cimitire. În epoca Latène se constată, ca în

mai toată Transilvania, conlocuirea dacilor cu celții. Aceștia din urmă sunt atestați

prin cel puțin două importante necropole de incinerație și descoperiri valoroase. Dacii

sunt atestați într-o așezare din Dezmir, dar și prin mai multe fragmente ceramice

descoperite pe teritoriul satului Apahida.

Epoca romană prilejuiește prima urbanizare a zonei. Presupunând că a făcut

parte din teritoriul orașului roman Napoca, Apahida a fost un spațiu tipic de

dezvoltare rurală romană. Acest fapt este atestat de numărul impresionant, de cel

puțin opt villae rurale, descoperite în arealul comunei. În acest context au mai fost

descoperite și monumente epigrafice și chiar tezaure monetare. Descoperirile de

acest gen abundă în toate localitățile de pe teritoriul comunei, ceea ce indică

oportunitatea folosirii zonei în scop agricol, încă de acum 2000 de ani. Teritoriul

actual al comunei era tranzitat și de cel puțin două drumuri romane, unul dintre ele,

de mare importanță, deși de nivel secundar, ce făcea legătura între orașul Napoca și

zona de nord a provinciei, înspre Dej și Samum-Cășeiu. O altă ramificație a drumului

imperial roman pare să se fi desprins din zona satului Gheorgheni și să fi asigurat o

rută ocolitoare la est de orașul roman, de importanță economică și strategică,

ajungând în zona Sânnicoară.

În epoca migrațiilor, Apahida a fost, în lumina lăsământului arheologic, un

important centru de putere barbară. Acest fapt este dovedit cu prisosință de cele trei

morminte ”princiare” descoperite pe teritoriul satului Apahida. Toate trei cu un

inventar bogat și foarte valoros, atestă prezența acestor șefi militari germanici,

creștinați și intrați în relații oficiale, chiar amicale, cu Imperiul Roman de Răsărit.

Ulterior, teritoriul va fi locuit și de slavi, apoi încorporat în voievodatul lui Gelu, iar în

secolul al XIII-lea este integrat în sistemul feudal și încep să apară atestări scrise ale

satelor din zonă.

TAME
Highlight
TAME
Highlight
TAME
Highlight
TAME
Highlight
TAME
Highlight
TAME
Highlight
TAME
Highlight
Page 5: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

4  

În secolul al XIII-lea (1263) apare și satul Apathyda, ca punct important de

trecere a Someșului, peste vreun pod, aparținând unei mănăstiri benedictine din

zona Clujului1. Tot în această perioadă apar și patru dintre satele aparținătoare, Pata,

Dezmir, Sânnicoară și Corpadea. Pe parcursul evului mediu, Apahida a devenit, din

proprietatea abației de la Cluj, domeniu feudal al mai multor familii, sau chiar, parțial,

domeniu al orașului Cluj. Populația de aici a fost implicată în majoritatea

evenimentelor importante din perioadă și apare ca activă social și economic în

permanență. Pe teritoriul comunei iau ființă și se desființează o serie de așezări.

Zona prezintă un rol important agricol, prin terenurile fertile, și comercial, prin

așezarea într-o zonă de vamă.

În perioada stăpânirii austriece asupra Transilvaniei, Apahida este prezentă

prin participarea românilor de aici, atât la răscoala din 1711, cât mai ales la revoluția

de la 1848. Ulterior, un moment de cotitură în dezvoltarea zonei este inaugurarea căii

ferate, în anii 1869-1871, ce a prilejuit un avânt economic substanțial al întregului

spațiu. Sentimentul național se va accentua înspre sfârșitul secolului al XIX-lea, când

Apahida este reprezentată chiar și în mișcarea memorandistă. În timpul primului

război mondial, locuitorii români au fost nevoiți să lupte pentru Imperiu. După unirea

cu România a venit și reforma agrară, care a împroprietărit, pentru prima dată după

aproape 1000 de ani, o mare parte din locuitorii români. În timpul celui de-al doilea

război mondial, Apahida a fost inclusă în teritoriile pierdute prin dictatul de la Viena,

dar, la sfârșitul său, prin poziția sa strategică, a jucat un rol foarte important în

eliberarea Ardealului de Nord de sub ocupația maghiară. După acest moment

comuna devine, ca mai toate așezările rurale din România comunistă, un CAP.

Sursa primară, uneori singura, pe care ne-am putut baza reconstituind punctele și

siturile arheologice din com. Apahida a fost Repertoriul Arheologic al judeţului Cluj.

Identificarea punctelor arheologice semnalate în Repertoriul arheologic a fost extrem

de dificilă, deoarece de cele mai multe ori descrierea din text nu corespunde cu

realitățile din teren și nici cu punctele care sunt marcate pe hartă. Am respectat

numeroatarea din repertoriu, unde sunt descrise descoperirile arheologice de pe raza

comunei Apahida, cu satul eponim, Câmpenești, Corpadea, Dezmir, Pata și

Sânnicoară. Am păstrat descrierile din repertoriu, chiar dacă uneori localizările sunt

imprecise, acestea fiind clarificate de această dată cu coordonate ST 70, citate în

                                                            1 Vezi pentru istoricul Apahidei pe scurt în Cinezan 2008, passim.

TAME
Highlight
TAME
Highlight
TAME
Highlight
Page 6: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

5  

text și în anexe (caiet de teren). Toate punctele au fost determinate pe teren, în urma

unei periegheze, cu câteva excepții amintite în text.

Principalul beneficiar va fi comuna Apahida cu satele aferente pentru o protejare

coerentă a patrimoniului istoric, dar și specialiștii din domeniu care cu ajutorul acestor

date topografice vor reuși să se orienteze în teren. Unele puncte sunt cunoscute cu

date de localizare neclare, altele descrise doar de autori maghiari în publicații de la

sfârșitul sec. XIX-începutul sec. XX. Este cazul fermelor romane, cele mai mari

cunoscute în zonă, care nu erau cunoscute pe teren: vezi cazul celor de la Tarcea

Mică sau de la sud de satul Sânnicoară.

Apahida

1. Nu se poate preciza unde, la est de drumul principal, a fost descoperit un

fragment de obsidiană, după cum este descris in Repertoriul Arheologic al județului

Cluj la pc. 12 (GPS 7).

2. Similar cu nr. 1, aflăm din Repertoriul Arheologic al județului Cluj că în partea

de est a comunei, într-o gradină, a fost descoperit un răzuitor de silex, datat în

perioada neoltică3 (GPS 8).

3. La fel, dar cu o precizare mai clară, însă neidentificată pe teren, undeva într-o

gradină, “La Gârlă”, a fost descoperită o așchie de silex, de asemenea neoltică (?)4

(GPS 13).

4. Se pomenește în Repertoriul Arheologic al județului Cluj “Fața Merezii”, la sud-

est de comună, aici fiind observate bucăți de chirpic ars, cioburi, oase, silexuri, din

epocă neprecizată.

5. În zona tăului Cocor (sau Tău Maerului), situat în apropiere de drumul care

merge dinspre Apahida înspre Moci, la est de acesta, au fost identificate mai multe

fragmene de ceramică preistorică, o jumătate de topor de dacit cu gaură transversală

și o așchie de obsidiană5.

6. Similar punctului 5, undeva pe deal, au fost descoperite o așchie de obsidiană

și un răzuitor de calcedoniu, probabil tot neolitice6

                                                            2 Sunt citați Orosz 1902, 404 și Roska, Rep., 24, nr. 92, dar nu aflăm precizări mai clare. 3 Idem n. 1. 4 Idem n. 1 5 Orosz 1902, 403; Orosz 1905, 305-6; Roska, Rep., 24, nr. 92; Roska 1934, 181. 6 Idem n. 4

Page 7: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

6  

7. În apropiere de vechea haltă din sat, acolo unde aceasta se intersectează cu

drumul comunal care duce înspre Jucu, se află probabil locul unde sunt semnalate în

Repertoriul Arheologic al județului Cluj fragmente de ceramică, așchie de obsidiană,

un vârf de unealtă de piatră, probabil neolitice, dar și obiecte de epocă romană. În

acest context este amintită și o oglindă de tip sarmatic, datată în sec. al III-lea p.Chr.7

(GPS 45).

8. În valea pârâului Tarcea sunt semnalate urme ale unei așezări preistorice, la

suprafața căreia, pe 300 m lungime, au fost identificate fragmente ceramice, așchii

de cuarț, fragmente de râșniță primitivă, oase de animale, scoici, datate cu

probabilitate în neolitic8. Este vorba probabil de platoul de la nord de actuala centură

care ocolește satul Apahida, în apropierea carierei de piatră, practic vis-à-vis de locul

unde părăul curge în Valea Caldă. Au fost identificate pe teren numeroase fragmente

de ceramică preistorică, probabil neolitică (GPS 121).

9. În zona denumită Promontoriul de la Stăvilar, neidentificat de noi pe teren,

sunt semnalate două râșnițe întregi, o piatră de pisat și fragmente de ceramică

preistorică9.

10. La est de sat, pe locul Contenit au fost descoperite pe ogoarele din stânga

drumului Câmpiei (în dreptul bornei 17,2) o așchie de obsidiană, un cuțit de silex și

bucăți de chirpic. De asemenea, un capac și un vas de mici dimensiuni cu

proeminențe și brâie, probabil neolitice10. Contenitul este denumită zona de la est de

platoul Chibaia, pe dealul Pădurița, în apropiere de villa rustica cercetată în anii 80,

la o altitudine de aproape 400 de m (GPS 47). De fapt, este probabil ca acestea să

provină de la așezarea semnalată la punctul nr. 12, aici semnalându-se mai clar că

urmele (răzuitoare, nuclee, lame etc.) au fost descoperite pe platoul Chibaia, alături

de fragmente ceramice romane, prin urmare acolo unde a fost identificată villa rustica

romană.

11. Ceașca neolitică de lut descoperită în apropierea unei cariere de nisip11

provine cel mai probabil de la poalele platoului Chibaia, fiind probabil în poziție

secundară, alunecată de pe platou. În zona acestei cariere de nisip au fost

                                                            7 Orosz 1902, 402. 8 Orosz 1902, 405; Roska, Rep., 24, nr. 92; Repertoriul Arheologic al județului Cluj, nr. 8, p. 29. 9 Idem n. 7. 10 Orosz 1902, 403-4; Orosz 1905, 305-6; Roska 1934, 151; Roska, Rep., 24, nr. 92. 11 Repertoriul Arheologic al județului Cluj, nr. 11, p. 29.

Page 8: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

7  

identificate cele mai multe urme preistorice, dar așezarea neolitică de unde acestea

au provenit este probabil cea descrisă mai sus la nr. 10. (GPS 46).

12. Tot pe platoul Chibaia am identificat și noi pe teren fragmente de ceramică

preistorică, alături de cele romane12. Așezarea preistorică pare să se întindă într-

adevăr mai înspre est, în direcția Contenitului (vezi supra nr. 10) (GPS 47).

13. Poziția în care au fost identificate fragmente de vase ceramice de epoca

bronzului pe malurile de sud și sud-vest ale lacului Cocor (Tău Maerului) a fost

stailită cu aproximație (GPS 89). Aici, este într-adevăr o terasă potrivită pentru

locuire. Terenul nefiind arat, nu am identificat fragmente ceramice13.

14. Similar punctului nr. 13, dar la nord de lacul amintit, au mai fost descoperite și

alte fragmente ceramice datate în epoca bronzului14 (GPS 87). Nu am identificat alte

fragmente ceramice.

15. În locul denumit la Malul Gârlei, în dreptul km 14,80 al șoselei naționale a fost

descoperită o verigă de bronz în patru muchii, datând probabil în epoca bronzului

(GPS 14)15.

16. Pe malul drept al Someșului Mic este semnalată o așezare datată cu

probabilitate în epoca bronzului, fiind descoperite greutăți de lut, cioburi și coarne de

cerb16 (GPS 11-12). Zona este afectată parțial de case și în special de niște hale de

mai mari dimensiuni. Nu am avut acces în spatele acesteora, înspre est, pentru a

verifica precis locația.

17. Tot din epoca bronzului provine și o verigă de piatră descoperită în curtea

școlii17 (GPS 5). Nu s-a putut identifica pe teren.

18. În zona așa-numitului Loc al Expoziției au fost descoperite urme de chirpic cu

amprente de pari, datate în epoca neolitică18. În zona indicată, acolo unde strada

Pietroasa din Apahida face curbă, îndreptându-se înspre SV, au fost construite și se

construiesc corpuri de blocuri. Nu am identificat nimic nici în arătură, dar nici în

gropile adânci de 2 m, făcute pentru pilonii de susținere de la un viitor bloc (GPS 85).

19. La Râtul Satului, la NE de comună, dar pe deal, E. Orosz identificase în 1896

urme ale unei așezări de epoca bronzului, descoperind obiecte de piatră și os

                                                            12 Vezi și Ferenczi 1962, 2, 48, 54. 13 Orosz 1902, 403; Roska, Rep., 24, nr. 92. 14 Orosz 1903, 91; Ferenczi 1962, 48, 54. 15 Colecția E. Orosz 16 Repertoriul Arheologic al județului Cluj, nr. 16, p. 30; Orosz 1902, 404-5; Roska, Rep., 24, nr. 92. 17 Orosz 1902, 404-5; Roska, Rep., 24, nr. 92; Colecția E. Orosz. 18 Banner 1943, 3, 17; Repertoriul Arheologic al județului Cluj, nr. 18, p. 30;

Page 9: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

8  

aparținând culturii Sighișoara-Wietenberg. Ulterior, odata cu deschiderea carierei de

piatră au fost descoperite și obiecte de bronz, datate la sfârșitul epocii bronzului: un

celt, fragmente de seceră, o daltă și un ac cu protuberanțe. În zonă au mai fost

descoperite fragmente ceramice datate în Latène19 (GPS 36-37-38-39-40-41-42). A

fost delimitată cu GPS-ul o zonă în care am mai putut identifica fragmente ceramice

în arătură, zona fiind însă mai largă, întinzându-se până la cimitirul celtic descris la

punctul 21 și până la cariera de nisip de la est de halta Apahida în zona puntului

GPS 46. În Repertoriul arheologic al jud. Cluj zona mai este menționată și identică cu

punctele 22, 25, 27, 36. E. Orosz stabilește întinderea acestui perimetru ca fiind din

zona unui izvor, probabil cel care se păstrează și astăzi, de lângă fosta carieră de

pietriș, 168 m înspre NNE și 250 m înspre VNV, peste drumul care merge înspre

Jucu, până la poalele dealului Pădurița20. Din descrierea lui E. Orosz așezarea pare

să se întindă, totuși, la sud de izvor, în zona unde acum sunt construite case, însă

noi am scos în evidență în plan în special zona de la NNV de acest izvor, unde apar

în arătură fragmente ceramice similare cu cele descrise de E. Orosz. Zona delimitată

astfel pare să fie similară cu cea descrisă de autor în 1908, de aceea este posibil ca

acesta să fi fost și arealul descris de E. Orosz. Descoperirile sunt similare și în

aceeași zonă cu cele descrise la punctul 22 și parțial la nr. 21.

20. La 30 de m NV de intersecția dintre drumul care duce de la Apahida în direcția

Gherla și cel care duce înspre Mociu au fost identificate mai multe fragmente de

ceramică neolitică (grupul Iclod), de epoca bronzului (cultura Sighișoara-Wietenberg),

romane și de sec. IV-V p.Chr. Nu am identificat pe teren locul, fiind probabil

construite case mai noi în zonă. Oricum, materialul pare să se fi aflat în poziție

secundară21 (GPS 2).

21. Unele din cele mai importante descoperiri din Apahida se află de-a lungul căii

ferate între bornele kilometrice 3 și 3,1, la vest de intersecția căii ferate cu drumul

care duce înspre Jucu, în apropiere și parțial suprapunând nr. 19. Aici au fost

identificate din nou fragmente ceramice de epoca bronzului (cultura Sighișoara-

Wietenberg) și morminte celtice de incinerație datate în Latène. Au fost realizate

săpături arheologice în 1900 de către I. Kovács22. Urmele acestora se văd și acum

                                                            19 Orosz 1908, 179; Roska 1934, 151; Popescu 1944, 104; Horedt 1960, 110, nr. 5; Crișan, Dănilă 1961, 147; Soroceanu 1973, 498. 20 Orosz 1908, 172. 21 Repertoriul Arheologic al județului Cluj, nr. 20, p. 30. Informații R. Ardevan. 22 Kovács 1911, 1-69.

Page 10: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

9  

pe teren. De asemenea, în arătură, se pot recolta numeroase fragmente ceramice cu

proeminențe, cu brâie în relief, cu incizii sau alveole similare cu cele descoperite în

săpăturile vechi23. Odată cu consolidarea căii ferate au mai fost identificate

fragmente ceramice romane, piese de bronz, un celt de bronz de 14 cm lungime, cu

teacă și urechi24. Nu au fost descoperite multe urme de locuire, fiind descoperită doar

o vatră. Conform lui E. Orosz trăsăturile unor fragmente ceramice preistorice

descoperite în zonă, dar poate aparținând așezării menționate la nr. 19, sunt similare

cu cele ale culturii Petriș de la Gherla, asemănătoare cu unele fragmente ceramice

descoperite în peșterile din Cheile Turzii25. Cimitirul celtic este cel mai mare din

Transilvania26, fiind cercetate peste 50 de morminte de incinerație și unele de

înhumație. Inventarul mormintelor este bogat, dintre piesele de echipamentul militar

ieșind în evidență un coif de bronz placat cu foiță de aur27. Au mai fost descoperite

multe oase de animale, obiecte de os, un străpungător prismatic și o daltă de bronz.

Au mai fost scoase la iveală și fragmente de ceramică din prima epocă a fierului:

vase cu caneluri28, oase humerale de vită folosite la decorarea vaselor ceramice și

câteva obiecte mici de fier. În ceea ce privește inventarul mormintelor se constată

depunerea oaselor incinerate direct pe pământ lângă care au fost depuse vase de

lut, oase de animale și diverse obiecte de obiecte de metal toate cu urme de arsură.

Ceramica constă din vase lucrate la roată, cenușii-închis, uneori roșcate. Formele

cele mai des întâlnite sunt oalele bitronconice fără torți, boluri scunde și străchini

simple. Buza vaselor este întotdeauna răsfrântă și îngroșată cu o verigă cilindrică.

Ornamentele constau din alternanța zonelor orizontale lustruite cu cele mate, câte o

dungă orizontală în relief pe umăr, zig-zaguri lustruite și serii mici de cercuri

concentrice imprimate. Oalele de mai mari dimensiuni conțineau resturi de alimente:

oase de porc și pui. Într-un mormânt a fost identificat un craniu de mistreț. Obiectele

de metal sunt de fier și de bronz. Au fost descoperite mai multe unelte și arme.

Printre ultimele amintim o spadă de fier cu teacă, vârfuri de săgeți și de lance, anse

                                                            23 Fosta colecţie E. Orosz aflată acum la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (nr. Inv, 3149, 3154, 3173, 3179, 3181, 3221, 3228, 3239, 3241, 3270, 3312, 3339, 3345, 3360, 3385, 3390-91, 3394, 3400, 3466, 3507, 3567-68, 3663, 3665, 3670-71, 3674-75, 3679-81, 3724, 3729, 3770). 24 Acestea sunt însă descoperite la est de calea ferată, în groapa făcută pentru scoaterea pietrei, cf. Orosz 1908, 173. 25 Orosz 1908, 179. 26 Vezi și Pârvan 1926, 372. 27 Orosz 1908, passim; Crișan 1973, 51; Daicoviciu, Vlassa 1974, 12; 28 Poate de această așezare ține și urna funerară amintită de G. Finály ca fiind descoperită lângă haltă, pe drumul înspre Jucu, Finály 1898, 429.

Page 11: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

10  

de scut și un umbo. Majoritatea obiectelor de metal descoperite sunt podoabe29.

Așadar, mormintele sunt datate între fazele C și D ale epocii Latène, sugerând

existența aici a unei populații celtice de războinici venită din vestul Europei. Au fost

observate și 5 suprafețe acoperite cu pietre de râu, interpretate ca ruguri.

22. Echivalent cu 19 și 21.

23. Tot în zona Chibaia, pe platoul de deasupra Râtului Satului, similar cu nr. 10,

11 și 12, dar, de această dată, descris ca fiind de factură hallstattiană a fost

descoperită o urnă bitronconică conținând oase arse30.

24. Pe prelungirea dealului Ciuha (sic!), sunt menționate în Repertoriul Arheologic

al județului Cluj “pe ogoarele cele mai de jos, ... fragmente ceramice și așchii de os

preistorice”31. Este vorba probabil de zona de la sud, sud-vest de gara din Apahida,

dar care nu este identică cu dealul Ciuha, aflat în apropiere de Dezmir, fiind similar

cu nr. 3 descris, probabil eronat, între descoperirile de la Dezmir32.

25. Similar cu 19, 21, 22, 25, 27, 36 (GPS 44).

26. Similar cu 24.

27. Similar cu 19, 21, 22, 25, 36 (GPS 46).

28. Este semnalată încă o “așezare primitivă” la sud de dealul “Cotitura

Someșului”, fără alte precizări33. Nu a fost identificat pe teren, dar este probabil

identic cu nr. 8. Înspre NE de acest punct Someșul face o curba mai mare, fiind

posibilă identificarea dealului de la vest cu dealul denumit în Repertoriul Arheologic

al județului Cluj ca atare. De aici se extrage momentan pământ de umplutură pentru

construirea centurii ocolitoare a comunei.

29. Între primărie și sinagogă au fost identificate în grădinile din stânga drumului

obiece preistorice, și o pereche de cercei de aur34. Am determinat cu coordonate o

zonă în apropierea caselor de pe partea stângă a drumului, localizarea exactă a

descoperirilor fiind probabil zona gradinilor din spatele caselor (GPS 9-10).

30. La intersecția dintre drumul care duce de la Apahida în direcția Gherla și cel

care duce înspre Mociu, în zona unde a fost descoperit și mormântul lui Omharus (nr.

                                                            29 Vezi Repertoriul Arheologic al județului Cluj, 31. 30 Colecția Orosz. 31 Repertoriul Arheologic al județului Cluj nr. 24. 32 Ferenczi 1962, 46-7, 54. 33 Orosz 1901, 26; Repertoriul Arheologic al județului Cluj nr. 28. 34 Orosz 1902 , 404. Loc denumit în Repertoriul Arheologic al județului Cluj nr. 29 “Retegan”, fără a putea fi identificat azi pe teren.

Page 12: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

11  

42), a fost identificat un fragment de picior de vas ceramic lucrat cu mâna, similar

probabil cu cele neolitice descrise la nr. 20 (GPS 1).

31. La sud de vechea vatră a satului, pe platoul “După deal la Tău” au fost

descoperite ruine de construcții, cărămizi cu ștampilă, fragmente ceramice, țigle

romane și un altar închinat lui Dis Pater și Proserpinei (CIL III 7656)35. Este probabil

ca localizarea să fie pe platoul care se întinde la SV de Tăul Cocor (Maier), acolo

unde se pot distinge clar urme ale unor construcții, chiar dacă ultimele amenajări vor

fi fost realizate pentru o baterie din al doilea război mondial, poziția dominantă

făcând locul potrivit și din punct de vedere strategic. Tot undeva la sud de sat a fost

descoperit și tezaurul monetar descris mai jos la nr. 40 (GPS 124).

32. Sunt pomenite în locul Cocor, ca fiind descoperite în săpături, substrucții de

ziduri, fragmente de vase roșii și cenușii, fragmente de opaițe, o monedă de bronz de

la Hadrian36. Este probabil ca punctul să fie similar cu nr. 33 și 34 (GPS 114-118).

33. La acest număr se amintesc în Repertoriul Arheologic al județului Cluj

fragmente ceramice romane descoperite într-o fântână surpată, localizată în dreapta

drumului ce urcă printre Cocor, Darvaș și Pădurița. Poziția celor trei dealuri este

interesantă. Primele două par să fie de fapt același deal, denumirea de Cocor fiind

traducerea aproximativă a cuvântului unguresc daru sau la pl. daruk, de la care au

presupus românii că ar proveni denumirea de Daravas, tranliterat însă în românește

și binecunoscut locuitorilor din Apahida drept dealul Darvaș. Așadar, probabil că se

face referire la drumul care urcă inițial printre dealul Pădurița, la nord, și dealul

Darvaș la sud, care o cotește cand ajunge la platou în dreapta (înspre sud) pentru a

se intersecta cu drumul principal care duce de la Apahida la Mociu. Aici, undeva pe

la mijlocului drumului ce străbate platoul de la nord la sud, în apropierea unui bazin

de apă actual, se mai pot observa ușoare denivelări ale terenului și fragmente

ceramice romane. Terenul nefiind arat în primăvara anului 2010 când a fost făcută

evaluarea de teren nu au putut fi identificate mai multe urme. Am descoperit în iarbă

ceea ce ar fi putut fi o bază rudimentară de coloană sau stâlp de susținere (GPS 114-

118).

34. Tot între cele trei (sic!) dealuri amintite la nr. 33 au fost identificate fragmente

de terra sigillata și bucăți de mortar. G. Finály identifică construcția pe hărțile militare

ungurești din sec. XIX: Daravas 382 și Padurita 405, pe care nu le-am avut la

                                                            35 Torma 1880, 18; Finály 1898, 427-8; Repertoriul Arheologic al județului Cluj nr. 31. 36 Finály 1901, 239-42; Ferenczi 1924, 271.

Page 13: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

12  

dispoziție, concluzionând că este vorba de un turn de semnalizare roman, clădirea

fiind situată într-o zonă dominantă din care poți să vezi până la Cluj, la o distanță de

14 km37. Lungimea zidului între punctele A și B, marcate pe planul său ca fig. II, are

5,93 m lungime și o lățime de 0,68 m, rezultând o clădire de 6,66 x 5,93 m măsurată

din exteriorul zidurilor38, alt argument pentru identificarea structurii drept turn de

semnalizare. Totuși, printre obiectele descoperite nu există piese de echipament

militar39. Zidurile sunt construite din tuf vulcanic local, folosite și la drumul de

căruțe40. Din materialul descoperit se distinge o monedă de la Hadrian. Locul este

marcat pe hărțile noastre cu un cerc roșu nehașurat la 185 m NV de punctele GPS

114-118 unde am identificat în arătură fragmente de vase și probabil baza de

coloană amintită.

35. Clădirea romană identificată la c. 170 m NNV de construcția descoperită la nr.

34 i-a fost arătată lui G. Finály de învățătorul din sat E. Orosz41. Construcția se află

de această dată pe dealul Pădurița, în apropiere de platoul Chibaia, în stânga

drumului de hotar care urcă pe deal și ajunge în final la Jucu. (GPS 48-56, 57, 59-

66). Clădirea a fost mai întâi cercetată de G. Téglás în jurul anului 1900, iar în anii 80

de către R. Ardevan. Zidul clădirii este gros de c. 0,75 m, iar suprafața totală de

20,95 x 10,15 m42. Structura este divizată în două de un zid transversal, formându-se

două compartimente de 9,60 x 4,20 m (SV), respectiv 9,60 x 4,60 cel dinspre NE.

Materialul de construcție este foarte bogat, baza zidului fiind identificată la 1,40 m

față de nivelul solului păstrându-se 5 rânduri de piatră, zidul având 130 m înălțime43.

Au fost descoperite în săpătură și numeroase cărămizi bipedale, și chiar de

suspensura44. După cum a rezultat și din periegheza din anul 1988 locuirea romană

se întinde pe tot platoul pe o suprafață de c. 100-150 m. În arătură, acolo unde a fost

localizată clădirea romană, se poate recolta un material bogat constând din

fragmente ceramice și de țigle romane. Se constată denivelări, care pot fi însă de la

                                                            37 Finály 1898, 429-30; Finály 1901, 239-40, fig. I. 38 Finály 1901, 239-40, fig. 2. 39 Cf. Finály 1901, 240. 40 E. Orosz identifică zidurile până la 2 m adâncime cu zid de 1,5 m, deși apoi susține că aici era posibilă existența unei fântâni romane cu fragmente de amfore și țigle romane în umplutură, Orosz 1913, 77. 41 Finály 1901, 242. 42 Finály 1901, 242. 43 Proprietarul de la începutul sec. al XX-lea, Bàcs Dumitru, transporta piatră permanent cu căruța de aici la casa lui, G. Finály aflând cu aceea ocazie că de aici a fost transportată multă piatră și pentru viitorul drum național Cluj-Gherla, cf. Finály 1901, 244. 44 Cu toate acestea, autorul susține că podeaua era din lut, Finály 1901, 244.

Page 14: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

13  

gropile de extragere a pietrișului sau nisipului, inclusiv pe versantul de sud între

punctele GPS 48-56. În partea de est am descoperit în arătură fragmente de vase

romane până la punctul GPS 47, așadar pe o lungime de aproape 650 m.

36. Similar cu 19, 21, 22, 25, 27 (GPS 43-44). Nu știm dacă fragmentele de

ceramică descoperite în 1896 sunt romane, dar având în vedere includerea acestora

în Repertoriul Arheologic al județului Cluj nr. 36 între descoperirile de epocă romană

presupunem că așa este. În plus, chiar dacă poziția este similară cu punctele

descoperite mai sus, fragmentele au fost descoperite pe deal, respectiv pe Chibaia

(Pădurița), adică acolo unde a fost identificată așezarea romană de la nr. 35.

37. O villa rustica mai este menționată și în hotarul Fillereș, cercetată arheologic

de M. Roska, fiind descoperite vase și obiecte de metal (MIC, I, 1347-1516)45. Nu se

mai poate identifica locul, deși au fost întrebați mai mulți bătrâni din sat despre acest

toponim.

38. Cel mai dificil de identificat pe teren a fost villa rustica de la Tarcea Mică.

Localizarea precisă a acestei vile nu a fost verificată pe teren niciodată, fiind destul

de evident doar că aceasta se află la nord de sat46, undeva în apropiere de Someș,

aproximativ în zona actualei centuri de ocolire. Pe bună dreptate a fost localizată în

aceea zonă, fără însă a fi verificată pe teren, deoarece descrierea lui A. Buday,

autorul săpăturilor arheologice de la începutul sec. al XX-lea, se potrivea cu această

zonă. Reluăm foarte pe scurt descrierea făcută de A. Buday. Susține că traversându-

se satul de-a lungul drumului național trebuie urmat un drum de țară care merge

înspre așa-numitul Királyrét47, identificat azi, probabil, cu Dâmbul lui Crai, aflat în

apropiere de fermele Avicola. De aici, dacă urmăm drumul descris ajungem la

vărsarea în Someș a unei mici văi denumite azi Valea Caldă, foarte aproape de

actuala centură. Cum A. Buday descrie mai departe că de la Királyrét se ajunge la o

vale, însă denumită Fejérdi patak48, se subînțelegea că aceasta este zona în care a

fost descoperită villa. Dar, nu am identicat-o pe teren. Nu se potrivea nici cu harta de

detaliu 1 : 960, copiată după hărțile militare ungurești, oferită de A. Buday49, unde se

poate vedea ca în Fejérdi patak se scurgea dinspre sud un părău în funcție de care

este localizată villa. Nu se potriveau nici imaginile pe care le oferă A. Buday în articol.

                                                            45 Pósta 1910, 35 de unde nu aflăm alte informații. 46 Repertoriul Arheologic al județului Cluj nr. 38. 47 Buday 1913, 128, 130 48 Buday 1913, 130. 49 Buday 1913, fig. 1.

Page 15: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

14  

Construcția romană era localizată astfel la 150-200 de pași de o fântână, peste

părău50. Pe teren nu identificam nicăieri un părău care să curgă dinspre sud în Valea

Caldă, aceasta fiind singura cu orientare est-vest așa cum părea să apară pe harta

din 1913 Fejérdi patak. Am fost și noi induși în eroare de descrierea inițială făcută de

A. Buday, ca și restul arheologilor, însă, în final am observat că o altă vale care curge

dinspre vest se află mai la nord, dincolo de zona denumită Tarcea, la nord de locul în

care pe harta austriacă este menționată Kis Tarcsa (Tarcea Mică), respectiv în valea

Feiurdului, fără îndoială adevărata Fejérdi patak. Este valea care formează lacurile

actuale de la Câmpenești, sat întemeiat abia la începutul sec. al XX-lea, prin urmare

imposibil de menționat de A. Buday în 1913. Aici, în valea unui părău care se scurge

în valea Feiurdului am identificat și noi așa-numita villa rustica de la Tarcea Mică.

Harta ungurească 1 : 960 era conformă cu realitatea din teren cu excepția faptului că

valea Feiurdului fusese captată mai la sud, datorită lacurilor create. Fântâna descrisă

la 1913 există și azi, și, într-adevăr de la c. 30 de m de aceasta, peste părău, se

poate observa pe teren ruina construcției romane, numeroase fragmente de

ceramică, țigle și cărămizi romane. La începutul sec. al XX-lea au fost identificate și

cercetate arheologic două clădiri, una principală și o anexă. Clădirea principală,

aflată probabil în apropiere de părău este orientată în funcție de punctele cardinale,

având dimensiuni de 21,80 x 22,60 m, cu două abside pe latura de vest și una pe

latura de est51. Zidurile clădirilor erau foarte bine construite păstrându-se pe o

înălțime considerabilă. A fost divizată în aproximativ 10 compartimente, două dintre

acestea fiind dotate cu instalație de hypocaustum. Cea de-a doua clădire era folosită

probabil ca anexă, fără compartimentări. Au fost descoperite numeroase obiecte, de

la fragmente ceramice, la piese arhitectonice și câteva monede datate în prima

jumătate a sec. al III-lea p.Chr.52 (GPS 122-123).

39. Drumul roman se mai vedea la sfârșitul sec. al XX-lea în stânga Someșului53.

Cu toate acestea, majoritatea semnalărilor romane sunt pe dealurile din dreapta

Someșului, de aceea este posibil ca drumul să fi mers înspre Jucu pe partea dreaptă,

poate chiar pe unde este drumul comunal actual. Geomorfologic aceasta ar fi cea

mai potrivită poziție, lunca Someșului fiind inundabilă54. De altfel, drumul este

                                                            50 Buday 1913, 130-1. 51 Clădirea a fost reutilizată în sec. XVII-XVII, cf. Buday 1913, 131-2, Fig. 2. 52 Vezi Buday 1913, passim. 53 Finály 1898, 427. 54 Informație D. Ursuț.

Page 16: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

15  

menționat și pe harta austriacă mergând paralel cu drumul național, dar întotdeauna

pe partea dreaptă a Someșului prin Jucu, Bonțida, până la Iclozel unde a fost

identificat pe teren, în aceeași poziție ca și la Apahida, pe partea dreaptă a

Someșului Mic, pe prima terasă a Someșului55 (lângă GPS 43).

40. În zona lacului Cocor (Tău Maerului), pe pășune, a fost descoperit întâmplător

în 1987 un tezaur monetar roman cu 1068 de monede. Sondajele și perieghezele din

zonă au dus la descoperirea a numeroase fragmente ceramice, indicând o locuire

romană56 (zona punctului GPS 89).

41. În anul 1889 a fost descoperit pe o stradă laterală a satului, într-o groapă de

pietriș, lângă cimitirul comunal, un mormânt de înhumație cu un inventar extrem de

bogat57. Localizarea este dificil de realizat, însă este vorba probabil de zona garajelor

de la sud de actualul parc din spatele școlii. Aici, spun localnici, a existat o groapă de

mari dimensiuni care putea constitui groapa de pietriș mai veche. G. Finály susține,

de asemenea, că inventarul a fost descoperit la margine de SE a cimitirului,

concluzionând că mormântul nu era in situ58. Autorul cercetase zona, neidentificând

nimic pe o rază de 10-20 m, inventarul fiind descoperit în pietriș, fiind probabil adus

de la 200-250 m dinspre est59. Inventarul consta dintr-o fibulă cu capetele de ceapă

de tip târziu, două catarame cu încrustații de almandine, o brățară masivă cu capete

îngroșate, un inel cu o cruce și cu inscripția Omharus, un al alt inel cu o cruce și

monogramă, iar altul cu patru cruci incizate, șase pandantive prismatice de care

atârnă cinci lănțișoare împletite, o piesă de podoabă triunghiulară cu încrustații,

diferite foi de aur aplicate probabil pe îmbrăcăminte, două căni de argint ai căror

pereți cunt decorați cu scene bachice și ornamente vegetale, două pandantive de

argint, o cataramă și un inel de bronz. Mormântul este datat în a doua jumătate a

sec. V p.Chr. (GPS 83-84).

42. La intersecția drumului care merge înspre Gherla cu cel care se îndreaptă

înspre Mociu, în fostul punct de control rutier, a fost descoperită în 1968 o cantitate

de 900 de g de aur60. Mormântul de înhumație cercetat în următorul an avea un

inventar foarte bogat. Defunctul, de aproape 2 m înălțime, era orientat înspre vest,                                                             55 Vezi Ursuț 2008, 98. 56 În Repertoriul arheologic al jud. Cluj la nr. 40 este menționată valea Mărăloiu ca zonă de reper și gardul livezii I.A.S., deși pe teren locul nu pare să corespundă cu acestea. 57 Finály 1898, 305-20; Hampel 1897, 278; Hampel 1905 I, 58; Hampel 1905 II, 39-43; Hampel 1905 III, pl. 32-6, 45; Horedt 1956, 140-1; Werner 1968, 120-3. 58 Finály 1898, 428. 59 Nu se dau alte precizări, cf. Finály 1898, 429. 60 Horedt, Protase, Matei 1970, nr. 111; Horedt, Protase, Matei 1970a, 450; Protase 1972, 163-76.

Page 17: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

16  

așezat într-un coșciug de lemn. Singura parte păstrată in situ a fost cea inferioară,

aici fiind identificate c. 2 kg de podoabe de Au împodobite cu almandine: catarame,

aplici, rozete, două aplici mari în formă de vultur de la șa, tuburi, globuri etc. Au mai

fost identificate și alte piese de harnașament din argint și fier, printre care o spatha

așezată lângă piciorul stâng, un vas de sticlă, fragmente dintr-un vas de bronz, piese

de zăbală, un călcâi de lance îmbrăcat în foiță de aur. Mormântul se datează, ca și

cel al lui Omharus, în a doua jumătate a sec. V p.Chr. (GPS 1).

43. Al treilea mormânt datat în aceeași perioadă a fost descoperit în 1978 sub

actualul oficiu poștal61. Singura piesă din inventar păstrată a fost o cataramă de aur

decorată cu almandine (GPS 6).

44. Este semnalată existența unei movile înalte necercetate undeva în apropierea

fermei Avicola, între Someș și Eleveghiu (?)62 (GPS 13). Dar, localizarea este

incertă, punctul aflându-se, probabil, undeva între Someş şi, dincolo de actuala

centură, în zona denumită de I. Ferenczi - Eleveghiu sau Elővölgy, o zonă dincolo de

zona Tarcea.

45. Din alte puncte neidentificate de pe teritoriul comunei mai sunt semnalate sub

acest număr din Repertoriul arheologic al judeţului Cluj: un nucleu de obsidiană,

fragmente ceramice aparţinând culturii Noua, vase cu torţi şi butoni din epoca

bronzului sau începutul epocii fierului, morminte de incineraţie cu urnă aparţinând

culturii Sighişoara-Wietenberg şi altele datate în epoca hallstattiană, două vase

dacice63, trei căni lucrate cu mâna, un vas roşcat de factură celtică, un coif celtic de

bronz, fragmente de ceramică dacică, o monedă de bronz de la Antoninus Pius, un

denar de la Septimius Severus, unul de la Iulia Domna, o altă monedă de bronz de la

Gordian III, o fibulă de bronz cu picior întors, un vas cu ornamente lustruite, datat în

sec. V p.Chr. şi obiecte paleocreştine (?)64.

Câmpenești.

1. În punctul ”Ambraveghi”, situat pe malul stâng al văii Feiurdului, în 1988, la

amenajarea drumului de țară, s-au descoperit fragmente ceramice din prima epocă a

fierului. (GPS 15). Am stabilit o poziție navigată, pe traseul drumului de țară, fără să

identificăm material arheologic.

                                                            61 Matei 1982, 387-92. 62 Ferenczi 1962, 17. 63 Sunt păstrate în Muzeul din Aiud (nr. inv. 4865-6). 64 Vezi nota 45 din Repertoriul Arheologic al jud. Cluj.

Page 18: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

17  

2. În punctul ”Măgheruș”, la vest de sat, se găsesc cinci tumuli necercetați.

(GPS 17-35). Se pot identifica pe teren un grup de proeminențe pe un promontoriu

din locul Măgheruș, dar fără material arheologic.

Corpadea.

1. Pe locul numit ”Ciungui” (n.r. Ciungu), I. Kovacs a descoperit, în 1901, opt

gropi, din care șapte elipsoidale și una rotundă, aparent locuințe, deși dimensiunile

sunt prea reduse. Ceramică descoperită aparține epocii bronzului, anume culturilor

Coțofeni și Sighișoara-Wietenberg. Pe baza acestor săpături, M. Roska a folosit, în

lucrările lui, denumirile de Corpadea I pentru Coțofeni și Corpadea II pentru

Sighișoara-Wietenberg65 (GPS 90-105). Am identificat pe teren ceramică preistorică

și romană în arătură și urme de ruine/gropi pe un promontoriu din vecinătate, dar fără

material arheologic.

2. În sat s-a găsit un celt de bronz de la începutul epocii bronzului (GPS 106).

Singura orientare fusese harta oferită în Repertoriul arheologic al județului Cluj.

3. În hotarul satului este semnalată, fără precizări topografice, o fibulă66.

4. Din alte locuri neprecizate: văscior-creuzet din cultura Gheja-

Bodrogkeresztur, ceramică neolitică, epoca bronzului și Hallstatt, două topoare de

piatră din eneolitic și bronz, o mărgea de sticlă67.

5. Materiale romane: obiecte de bronz, cuțite de fier, verigă de fier, opaițe de

argilă, ulcioraș, antefix cu chip omenesc, probabil de la o așezare civilă68 (GPS 107).

În lipsa altor detalii ne-am orientat după Repertoriul arheologic al județului Cluj. Poate

fi o villa rurală, F. Fodorean presupunând că pe aici trece drumul secundar Apahida-

Reghin69, dar acest lucru pare dificil de demonstrat pe teren datorită reliefului.

Dezmir

1. Pe locul numit ”Casele Popii” s-au găsit un răzuitor de cremene și o așchie

de corn, din neolitic70.

2. Pe o înalțime numită ”La Butiu” se află o așezare eneolitică71. Este posibilă

identificarea cu cea de la Tăușor (nr. 4).

                                                            65 Kovács 1913, 1-17; Roska 132/227, Horedt 1960, 111. 66 Orosz 1906, 368. 67 Pósta1903, 18. 68 Pósta 1903, 25; Gostar 1961, 160; Kovács 1913, 12-17. 69 Fodorean 2006, 182. 70 Orosz 1905, 305.

Page 19: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

18  

3. În punctul numit ”Ciuha”, un bot de deal situat la SV de gara Apahida, c.

900 m, în arături, s-au conturat urmele a 6-7 locuințe cu multe urme de chirpici,

nuiele și ceramică Coțofeni, din perioada de tranziție spre epoca bronzului72 (GPS

141). Pare, din altă sursă, că e în alt loc decât punctul, mai aproape de Sânnicoară.

Dealul Ciuha este localizat la SV de Sânnicoara și la NE de Dezmir, în nici un caz la

SV de gara din Apahida.

4. Pe un promontoriu, în punctul numit ”Tăușor”, cu ocazia unui sondaj în

1963, s-a identificat o așezare din Hallstatt-ul timpuriu, suprapusă de una de sec. XI-

XII73 (GPS 149-150). Nu am găsit material, dar am găsit un promontoriu sub forma

unui tumul.

5. La marginea de V a atelierelor CFR, într-o carieră de pietriș, în 1938, s-au

găsit mai multe materiale de primă epocă a fierului. Un sondaj efectuat în același an

a mai dezvelit trei morminte de incinerație, din care doar unul cu material mai

bogat74, chiar și militar75. Mormintele au fost identificate într-o carieră de pietriș. Este

vorba despre o necropolă celtică birituală, cu morminte datate în Latène B – început

de Latène C76. Se presupun morminte scitice din sec. VI a.Chr. și de a doua epocă a

fierului77. (GPS 136). Actualmente pe locul fostei cariere este construită fabrica

Rondocarton SRL.

6. În hotarul ”Crișeni”, într-o mică vale ce se deschide spre Someș, se găsesc

substrucții de clădiri romane, lângă care s-a identificat o porțiune din drumul roman

dintre Cluj și Apahida. De aici, în 1863, provine un altar votiv (CIL III 863=7661) și un

sarcofag78. (GPS 143-144). I. Mitrofan pomenește ca localizare partea de hotar “Sub

colină”, lângă Crișeni79, deci putea fi pe părăul care se scurge în Valea Caldă ce vine

dinspre Pata pe traseul actualei centuri de ocolire și probabil a drumului roman. Nu

suntem siguri de localizare neidentificând material arheologic.

7. În hotarul ”Sub Berc”se găsesc ruinele unor clădiri cu ziduri în opus

incertum de la o villa, săpate în 1903, cu mici descoperiri: ceramică fină, cărămizi,

                                                                                                                                                                                          71 Orosz 1905, 305. 72 Ferenczi 1962, 46-47. 73 Andrițoiu 1964, 556; Macrea, Crișan 1964, 354. 74 Un mormânt avea în inventar și un car, Crișan 1964, 91; Crișan 1973, 56. 75 Un mormânt de luptător celt datat în Latène C1, Crișan 1964, 99. 76 Crișan 1973, 56. 77 Roska 1944, 56. 78 Torma 1865, 13; Torm 1880, 17. 79 Mitrofan 1974, 6.

Page 20: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

19  

cuie, ceramică neolitică80. (GPS 142) Nici aici nu au fost descoperite fragmente

ceramice. Este posibil să fi fost construite aici casele actuale din zonă.

8. Dintr-un punct neprecizat, de pe teritoriul satului provine un vas bitronconic

din epoca bronzului.

9. Pe terasa din dreapta văii Someşului, lângă aeroclub au fost descoperite

fragmente ceramice roşu-negre, decorate cu caneluri, străchini evazate, un fragment

cu canelură pe buză, datate în prima epocă a fierului, și fragmente de ceramică

decorate cu brâuri alveolare și butoni, datate în epoca bronzului81 (GPS 140).

10. În zona Ciurgău sau Sub Muncel, de fapt la est, nord-est de aceasta, în

stânga părăului Dezmir au fost identificate fragmente de ceramică datate în prima

epocă a fierului și în epoca bronzului (cultura Wietenberg)82 (GPS 146-147). Aici am

identificat și noi fragmente ceramcie.

Pata.

1. Pe locul numit ”Pusta Grofului”, la SV de sat, în stânga drumului de țară

care duce spre Gherogheni, s-a găsit, la începutul secolului XX, un relief de calcar

(54x41x17 cm) funerar, cu un călăreț și un pedestru. Din același loc provin și

fragmente ceramice romane și dacice83 (GPS 112). Orientarea a fost făcută după

Repertoriul arheologic, dar nu am găsit material.

2. În apropiere de sat, în zona Curmătura, au fost semnalate urmele unor

saline romane84. Este vorba despre o așezare datată în prima epocă a fierului (sec.

XII-XI a.Chr.)85.

3. În hotarul satului, spre Gherogheni, se văd urmele drumului roman Napoca-

Potaissa. Pe baza descoperirilor de epocă romană se presupune o așezare rurală

sau villa86. Numai că urmele drumului roman au fost descoperite la vest de sat,

ocolindu-l, după care urma traseul înspre Dezmir sau înspre Sânnicoara pe părăul

Pustei (Părăul Sărat) şi valea Zapodie (Valea Mare) (vezi infra).

4. Dintr-o descoperire incidentală provine un sestertius de la Hadrian87.

                                                            80 Buday 1906, 64; Mitrofan 1974, 150. 81 Stan 2008, 33, nr. 3. 82 Așezarea este descrisă ca fiind chiar pe Ciurgău unde izvorește părăul, dar coordonatele topografice sunt similare cu cele oferite și de noi, Stan 2008, 33-4, nr. 5. 83 Vasiliev 1967, 477-480. 84 Bielz 1898, 67. 85 Cercetări de suprafață Stan 2008, 37, nr. 15. 86 Kővári 1892, 49; TIR L 34, 88. 87 Chirilă et alii 1970.

Page 21: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

20  

Sânnicoară.

1. În apropiere de sat, pe locul numit ”Pripor”, s-a descoperit, întâmplător, un

fragment de unealtă de silex, datând, probabil, din neolitic88. Nu am putut identifica

toponimul.

2. Pe locul numit ”Țigla” a fost descoperită o așchie de obsidiană și un

fragment de lamă de silex din neolitic89 (GPS 135). A fost echivalat cu cel de Sub

Coastă, pe platou, spre E, unde am găsit și ceramică preistorică (nr. 3, 6).

3. Pe locul arabil de la vest de ”Țiglă”, în 1985, s-au descoperit fragmente

ceramice semifine, brun-cenușie, și unelte de silex aparținând culturilor Tiszapolgar

și Coțofeni90. Idem nr. 2.

4. La vest de sat, la locul numit ”Lab”, între școală, biserică și malul drept al

Someșului Mic, s-a descoperit un mormânt de incinerație din epoca bronzului,

conținând oase arse, ceramică, aparținând probabil culturii Sighișoara Wietenberg91

(GPS 119-120). Am identificat câteva fragmente de ceramică într-o grădină privată

de vizavi de școală și biserica nouă.

5. În grădina școlii generale și pe teritoriile vecine apar fragmente ceramice

din epoca bronzului (asemănătoare cu cele descoperite la Cluj-Mănăștur, ”Dealul

Gol”) și din epoca hallstattiană92. Idem nr. 4.

6. Pe terasele dealului de la N de sat se găsesc fragmente ceramice atipice,

unele încadrabile în epoca bronzului. Echivalat cu nr. 2, 3 și 7.

7. În stânga Someșului Mic, în apropiere de sat, se află o așezare preistorică.

Echivalat cu nr. 2, 3 și 6.

8. La marginea de SV a satului, la vest de dealul ”Tarcea Mică” se află o

așezare din epoca hallstattiană93. Este greşit localizat, dealul Tarcea Mică aflându-se

în stânga drumului spre Câmpeneşti. Trebuie să fie, de fapt, echivalat cu punctul

Dezmir 9.

                                                            88 Orosz 1905, 305. 89 Orosz 1908, 257. 90 Kalmar 1985-86, 405. 91 Erdély 1932, 106-107; Roska 1942, 253; Crișan, Dănilă 1961, 147. 92 Ferenczi 1962, 47-48 (si pt. nr. 6 și 7). 93 Orosz 1903, 89-91.

Page 22: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

21  

9. În vatra satului, lângă casa parohială, apar fragmente ceramice romane94

(GPS 137). Terenul este reamenajat, cu numeroase umpluturi, așadar chiar dacă am

fi identificat fragmente ceramice nu puteam fi siguri de proveniența acestora.

10. La sud de sat s-au găsit ruine mari de edificii, cu monumente sculpturale și

obiecte, acum dispărute, relief funerar cu bust masculin și inscripție (CIL III 6254)95.

(GPS 151-158). Într-adevăr, pe un platou de la sud de sat, cum se coboară dinspre

dealul ”Ciuha”, am găsit, din abundență, ceramică romană și preistorică, țigle și

cărămizi. Probabil că în partea de sus a platoului era edificiul principal la villei, iar mai

jos anexele.

11. La NV de sat, pe dealul de pe maul stâng al râului, la locul ”După capul

satului”, în săpăturile arheologice din 1930 au fost descoperite ziduri în opus

incertum, groase de 1-1,50 m, cărămizi, țigle, instalație de hypocaust, atestând o

villa96 (GPS 138). Pe teren nu am descoperit nimic, poate pentru că terenul nu mai

fusese arat demult.

12. Aproape de marginea vestică a terasei pe care se află satul, apar urme de

construcții romane în opus incertum. În apropiere urmele unui mic cimitir roman de

incinerație97. Nu am putut identifica pe teren nici o urmă de ruine, poate este vorba

de fapt despre villa rustica de la sud de sat, descrisă la nr. 10.

13. În lunca Someșului, la stânga liniei ferate Cluj-Apahida, aproape de halta

Dezmir, înspre NE, sunt doi tumuli similari cu cei din Someșeni98. Nu am putut

identifica pe teren în aceea zonă nici o proeminență, probabil pentru că terenul este

nivelat și reamenajat cu pământ de umplutură.

14. Drumul roman a fost identificat pe malul Someșului99. Probabil, și aici,

drumul roman trecea pe la sud de sat aproape de deal, în apropiere de villa rustica

descoperită pe patoul de la sud de sat (nr. 10).

15. De pe teritoriul satului, fără precizări, provin: un vas de lut de culoare

închisă prefeudal și un denar hibrid de la Caracalla.

                                                            94 Orosz 1901, 25. 95 Torma 1866, 147 = Torma 1880, 18 96 Daicoviciu 1928-32, 62; Mitrofan 1974, 45. 97 Ferenczi 1962, 47-48. 98 Ferenczi 1962, 57. 99 Torma 1884, 16.

Page 23: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

22  

Drumul roman Gheorgheni-Dezmir-Someșeni.

Drumul este o ramificație a drumului imperial – deverticulum, probabil o rută

ococlitoare a municipiului Napoca, în scop strategic. Pe o hartă austriacă din sec.

XIX, alături de curbele de nivel sunt ilustrate și văile zonei, precum și drumul folosit

pe această direcție în epocă, care urma traseul drumului roman.100 La ieșirea din

Gheorgheni, urmărește traseul unui drum de țară părăsit, până la Fântâna Sărată

(cota 356 m). Din acest punct își menține direcția NNE, urmând Pârâul Sărat până la

confluența cu Valea Mare, ce vine dinspre satul Pata. De la confluență își schimbă

direcția înspre NNV, suprapunându-se cu actualul drum comunal ce merge înspre

Someșeni. Trece pe la poalele dealurilor Crișeni, Oaselor (la E) și Borzaș (la V).

Intersectează drumul roman Napoca – Gherla – Samum la V de gara Sânnicoară,

chiar pe malul Someșului.101 Substrucțiile de cărămidă ce par a proveni din villa

rustica de la Crișeni s-au găsit chiar în apropierea drumului roman Gheorgheni-

Dezmir-Someșeni.102. Localizarea nu este, însă, sigură.

Cercetat în anii 70-80, apoi după 1990, se desprinde în unghi de 900 de la

drumul imperial. Drumul traversează DN1C în Sânnicoară și intră în drumul Napoca-

Gherla lângă Someș.103 Avea un rol militar și strategic, scurtând drumul spre castrele

de la Gherla și Cășei cu 5 km. Rolul său economic e acela de a valorifica resursele

de sare de la Pata și de ape sulfuroase de la poalele dealului Oaselor. Era vizibil la V

de Crișeni din Dezmir.104

Drumul roman Napoca-Gherla.

Cercetătorii drumurilor romane din județul Cluj, D. Ursuț și F. Fodorean, susțin

că nu se poate reconstitui traseul drumului până la Bonțida.105 Drumul se observă

numai de la Bonțida. După cum aminteam mai sus am constatat și noi că drumul

roman străbătea zona pe la su, apoi pe la est de satele Sânnicoară și Apahida parțial

pe traseele drumurilor comunale actuale (vezi supra).

Le mulțumim celor care au contribuit cu informații pentru identificarea mai

precisă a punctelor de interes arheologic, printre care numeroși săteni. Dintre

cercetători îi amintim cu precădere pe R. Ardevan, D. Ursuț, J. Nagy și E. Dachin,

                                                            100 Fodorean 2006, 150-151. 101 Fodorean 2006, 151. 102 Fodorean 2006, 153. 103 Ursuț 2008, 105. 104 Ursuț 2008, 105. 105 Ursuț 2008, 106.

Page 24: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

23  

ultima, dar nu cea din urmă, care ne-a ajutat în descifrarea textelor maghiare din

articolele de la sfârșitul sec. XIX-începutul sec. XX.

Abrevieri bibilografice

Andrițoiu, I. 1978. SCIV 15/4

Banner, J. 1943. AÉ.

Bielz, A. 1898. JSKV 18.

Buday, A. 1906. ErdMúzEvk.

Buday, A. 1913. Római villa Kolozsvár “Kistarcsa” nevű határrészében. Dolg. IV.

Cinezan, V. Apahida. Orașul de mâine. Cluj-Napoca.

Chirilă, E., Lucăcel, V., Milea, Z., Németi, I., Ordentlich, I. 1970. ActaMN 7.

Crișan, I.H. 1964. Morminte de sec. III î.e.n. în Transilvania. ActaMN 1.

Crișan, I.H. 1973. Repertoriul localităților cu descoperiri celtice din Transilvania. Sargeția 10, 49-70.

Crișan, I.H., Dănilă, Șt. 1961. Materiale 7.

Daicoviciu, C. 1932. AISC ½.

Daicoviciu, H., Vlassa, N. 1974. Descoperiri arheologice din zona Clujului. ActaMN 11.

Erdély. Túrista, fürdőügyi és néprajzi folyóirat. Cluj 1892-1895.

Ferenczi, I. 1962. Règèszeti kutatások Kolozsvárott (I). Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Ser. Historia 2.

Finály, G. 1898. Apahida. AÉ 18

Fodorean, F. Drumurile din Dacia romană. Cluj-Napoca.

Gostar, N. 1961. ArhMold. 1.

Hampel, J. 1897. AÉ.

Hampel, J. 1905. Alterthümer des früheren Mittelalters in Ungarn I-III. Braunschweig.

Horedt, K. 1956. ActMuz.

Horedt, K. 1960. Dacia 4.

Page 25: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

24  

Horedt, K., Protase, D., Matei, Șt. 1970. SCIV 21.

Horedt, K., Protase, D., Matei, Șt. 1970a. Dacia 14.

Kovács, I. 1911. Dolg. 2.

Kovács, I. 1913. Dolg. 4.

Kőváry, L. 1892. Erdély régiségei és történelmi emlékei. Cluj.

Macrea, M., Crișan, I.H. 1964. ActaMN 1.

Matei, Șt. 1982. ActaMN 19.

Mitrofan, I. 1974. Villae rusticae în Dacia Superior. ActaMN 11.

Orosz, E. 1901. OTTÉ 26.

Orosz, E. 1902. AÉ 22.

Orosz, E. 1903. ErdMúz 20.

Orosz, E. 1905. ErdMúz 22.

Orosz, E. 1906. AÉ 26.

Orosz, E. 1908. Az Apahidai “Réti Őstelep”. (Kolozs M.). AÉ 28, 172-9.

Orosz, E. 1913. Rőmai kútról Apahidán. AÉ 33.

Pârvan, V. 1926. Getica. București.

Popescu, D. 1944. Die frühe und mittlere Bronzezeit in Siebenbürgen, București.

Pósta, B. 1903. Útmutató az Erdély Múseum Érem- és Régiségtárában. Cluj.

Pósta, B. 1910. ErdMúz.

Roska, M. 1934. AÉ 47.

Roska 1944. Közl. 4.

Roska, M. 1942. Erdély régészeti repertóriuma. I. Őskor. Cluj.

Soroceanu, T. 1973. ActaMN 10.

Torma, K. 1865. AK 5.

Torma, K. 1866. AK 6.

Torma, K. 1880. A limes dacicus felső része. Budapest.

Ursuț, D. 2008. Drumurile romane din județul Cluj. Cluj-Napoca.

Page 26: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

25  

Vasiliev, V. 1967. ActaMN 4.

Werner, J. 1968. în Kölner Jahrbuch für Vor- und Frühgeschichte 9 1967-1968.

Propuneri

Ca urmare a evaluării de teren desfăşurate în comuna Apahida, cu codurile

RAN 55696; 55712 - Câmpenești; 55721 – Corpadea, 55730 – Dezmir, 55749 – Pata

și 55758 – Sânnicoară, am constatat existența mai multor situri arheologice, unele

descrise anterior, dar nelocalizate precis pe teren. În cursul evaluării de teren siturile,

cu câteva excepții au fost înregistrate cu coordonate ST70, conform cu normele

Ministerului și Patrimoniului Național. Așadar, arheologii Felix Marcu și George

Cupcea propun mai multe zone de protecție a patrimoniului înregistrat, unele cu risc

ridicat de distrugere. Acestea din urmă sunt în primul rând siturile romane de pe

teritoriul comunei (nr. A 31-35, 38; S 10), marcate cu roșu în planul topografic, dar și

așezarea și necropola celtică de la Apahida sau așezarea preistorică din vecinătate

(nr. A 19-22), amenințate în primul rând de lucrările agricole. La toate siturile, în

cadrul demarcației din plan, trebuie în mod obligatoriu realizate săpături arheologice

de salvare în cazul unor lucrări de reamenajare în zonă. Aici, propunem și stoparea

lucrărilor agricole, cele mai afectate fiind siturile (A 31-35 și S 10). În celelalte zone,

având în vedere caracterul aleatoriu al descoperirilor de pe teritoriul comunei

propunem supraveghere arheologică obligatorie.

Arheolog expert Cluj-Napoca

Dr. Felix Marcu 04.05.2010

Arheolog specialist

George Cupcea

Page 27: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

26 

 

PUG APAHIDA 2010 – STUDIU ISTORIC  Id        Point Class  Date/Time               Easting            Northing  Ortho. Hgt.     Posn. + Hgt. Qlty RTCM    Reference  04/07/2010 12:36:58  392158.3947  585205.4043  429.0706  0.0000 0001  Measured  04/07/2010 12:39:29  405073.7366  589666.2654  308.6470  0.0193 0002  Measured  04/07/2010 12:42:12  405044.4943  589693.9546  308.8922  0.0209 0003  Measured  04/07/2010 12:49:27  405271.1395  589703.3063  309.6739  0.0192 0004  Measured  04/07/2010 12:56:25  405094.3619  589655.6870  308.4992  0.0235 0005  Measured  04/07/2010 13:05:54  404945.9943  590119.3848  307.3387  0.0193 0006  Measured  04/07/2010 13:08:27  404958.5350  590064.4669  308.3728  0.0391 0007  Measured  04/07/2010 13:10:42  404953.1342  590030.0415  308.5472  0.0283 0008  Measured  04/07/2010 13:12:56  405010.0424  590123.0956  306.3044  0.0233 0009  Measured  04/07/2010 13:38:28  404839.2739  590399.0404  305.0446  0.0265 0010  Measured  04/07/2010 13:44:07  404863.1314  590248.7295  307.3718  0.0319 0011  Measured  04/07/2010 14:51:03  404761.7443  591362.4742  301.0340  0.0162 0012  Measured  04/07/2010 14:53:47  404732.9868  591399.3611  300.9450  0.0153 0013  Measured  04/07/2010 14:57:44  404717.9632  591307.6162  300.7146  0.0189 0014  Measured  04/07/2010 15:04:43  404386.1808  591424.0817  300.0752  0.0189 0015  Measured  04/08/2010 11:11:51  400967.5061  595862.0337  328.8243  0.0159 0016  Measured  04/08/2010 11:57:24  397967.3262  596611.2215  460.1475  0.0167 0017  Measured  04/08/2010 11:57:59  397977.6006  596629.1362  463.4074  0.0158 0018  Measured  04/08/2010 11:58:28  397961.2547  596629.7758  462.3122  0.0151 0019  Measured  04/08/2010 11:59:03  397946.0354  596624.2813  460.5334  0.0122 0020  Measured  04/08/2010 11:59:40  397938.7126  596621.0004  459.5662  0.0146 0021  Measured  04/08/2010 12:00:07  397936.6679  596623.2734  459.0628  0.0135 

Page 28: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

27 

 

0022  Measured  04/08/2010 12:00:28  397957.5384  596626.4556  460.2904  0.0155 0023  Measured  04/08/2010 12:00:37  397962.0189  596624.6143  459.9615  0.0161 0024  Measured  04/08/2010 12:00:46  397966.4176  596626.9626  460.7887  0.0162 0025  Measured  04/08/2010 12:00:51  397969.2139  596627.3563  460.7112  0.0173 0026  Measured  04/08/2010 12:01:01  397975.0339  596622.3603  459.7212  0.0149 0027  Measured  04/08/2010 12:01:12  397980.2287  596618.9207  458.1902  0.0141 0028  Measured  04/08/2010 12:01:43  397958.6319  596631.3053  461.4765  0.0133 0029  Measured  04/08/2010 12:02:00  397963.0003  596633.8138  461.2099  0.0130 0030  Measured  04/08/2010 12:02:18  397969.4218  596634.5521  460.8998  0.0126 0031  Measured  04/08/2010 12:02:32  397979.9384  596636.8966  460.9436  0.0138 0032  Measured  04/08/2010 12:02:57  397969.7695  596617.0701  459.3441  0.0137 0033  Measured  04/08/2010 12:03:09  397963.9498  596619.7207  459.3579  0.0153 0034  Measured  04/08/2010 12:03:23  397960.1250  596610.3504  457.1753  0.0141 0035  Measured  04/08/2010 12:03:40  397967.1334  596605.1441  455.9035  0.0162 0036  Measured  04/08/2010 13:02:20  405359.6510  591660.6690  298.7518  0.0199 0037  Measured  04/08/2010 13:04:49  405296.3334  591701.0562  298.8108  0.0214 0038  Measured  04/08/2010 13:07:07  405257.9638  591724.1430  298.8216  0.0205 0039  Measured  04/08/2010 13:10:01  405193.2500  591768.5047  299.1563  0.0185 0040  Measured  04/08/2010 13:12:51  405207.5225  591866.6956  298.6475  0.0216 0041  Measured  04/08/2010 13:14:45  405222.0104  591895.4648  298.4528  0.0283 0042  Measured  04/08/2010 13:15:42  405241.0189  591915.9920  298.3260  0.0192 0043  Measured  04/08/2010 13:24:05  405467.4459  591572.9182  305.1542  0.0760 0044  Measured  04/08/2010 13:49:44  405364.1106  591392.4560  303.4933  0.0231 0045  Measured  04/08/2010 13:51:21  405356.1613  591419.7133  301.6401  0.0106 0046  Measured  04/08/2010 13:56:44  405481.5346  591531.6686  306.4865  0.0397 

Page 29: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

28 

 

0047  Measured  04/08/2010 14:15:36  406271.5634  591147.9677  369.2826  0.0513 0048  Measured  04/08/2010 14:53:11  405666.4022  591255.6512  360.8658  0.0201 0049  Measured  04/08/2010 14:53:21  405668.7845  591260.0939  361.5509  0.0205 0050  Measured  04/08/2010 14:53:36  405674.3699  591256.5327  361.6372  0.0216 0051  Measured  04/08/2010 14:53:47  405670.8229  591251.7442  360.7480  0.0207 0052  Measured  04/08/2010 14:54:49  405652.2968  591241.3241  353.8370  0.0224 0053  Measured  04/08/2010 14:55:04  405647.5423  591245.3643  352.8530  0.0215 0054  Measured  04/08/2010 14:55:16  405642.5873  591245.5766  352.2286  0.0264 0055  Measured  04/08/2010 14:55:26  405642.4390  591251.1671  351.9054  0.0164 0056  Measured  04/08/2010 14:56:22  405682.2445  591236.9466  360.4760  0.0161 0057  Measured  04/08/2010 15:01:42  405772.9978  591303.0574  378.4408  0.0174 0058  Measured  04/08/2010 15:02:57  405785.6710  591316.3201  378.4420  0.0183 0059  Measured  04/08/2010 15:22:32  406114.2059  591166.2319  373.4610  0.0479 0060  Measured  04/08/2010 15:22:51  406102.6519  591173.3192  373.8605  0.0456 0061  Measured  04/08/2010 15:23:08  406088.2328  591181.6088  373.3940  0.0405 0062  Measured  04/08/2010 15:23:24  406081.6309  591170.0356  372.8114  0.0329 0063  Measured  04/08/2010 15:24:02  406075.7902  591158.0853  372.6635  0.0404 0064  Measured  04/08/2010 15:24:24  406073.5332  591155.0949  372.6616  0.0413 0065  Measured  04/08/2010 15:25:27  406078.9950  591141.1050  372.2892  0.0432 0066  Measured  04/08/2010 15:26:33  406084.6014  591137.5470  372.3652  0.0367 0067  Measured  04/08/2010 15:31:05  406112.9281  591125.5778  372.7466  0.0618 0068  Measured  04/08/2010 15:34:43  406186.4533  591084.8078  370.1497  0.0451 0069  Measured  04/08/2010 15:48:58  405684.5695  591048.1308  322.7267  0.0152 0070  Measured  04/08/2010 15:49:12  405683.5882  591037.8776  321.9969  0.0167 0071  Measured  04/08/2010 16:09:28  405343.7084  591413.1699  303.1309  0.0232 

Page 30: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

29 

 

0072  Measured  04/08/2010 16:12:56  405261.0093  591531.0118  302.5532  0.0224 0073  Measured  04/08/2010 16:13:21  405259.3484  591518.9322  299.3633  0.0197 0074  Measured  04/08/2010 16:13:34  405258.8654  591510.9596  299.6459  0.0209 0075  Measured  04/08/2010 16:13:58  405245.7524  591502.0467  300.0001  0.0173 0076  Measured  04/08/2010 16:14:54  405208.2322  591522.4819  299.5210  0.0177 0077  Measured  04/08/2010 16:15:11  405225.0252  591530.2894  299.3845  0.0160 0078  Measured  04/08/2010 16:17:10  405212.3530  591485.4566  300.2994  0.0184 0079  Measured  04/08/2010 16:18:28  405248.4796  591475.4606  300.2173  0.0182 0080  Measured  04/08/2010 16:19:51  405256.9410  591473.8700  300.4432  0.0202 0081  Measured  04/08/2010 16:20:51  405275.4385  591463.7014  300.8767  0.0229 0082  Measured  04/08/2010 16:21:06  405266.1378  591467.3620  300.7729  0.0197 0083  Measured  04/08/2010 16:39:40  405108.2895  590224.5797  304.4317  0.0360 0084  Measured  04/08/2010 16:42:23  405098.9428  590152.9598  305.1970  0.0150 0085  Measured  04/08/2010 17:00:37  404828.0371  589642.7276  302.5694  0.0234 0086  Measured  04/09/2010 12:10:07  405964.4898  589897.4764  365.4130  0.0146 0087  Measured  04/09/2010 12:21:39  406113.2789  589992.4328  370.3858  0.0154 0088  Measured  04/09/2010 12:27:45  405832.1189  589869.9462  372.8445  0.0180 0089  Measured  04/09/2010 12:37:06  406164.2111  589681.7834  370.6788  0.0174 0090  Measured  04/09/2010 13:15:57  410407.8081  588943.0676  402.3558  0.0555 0091  Measured  04/09/2010 14:01:41  410359.7826  588858.2743  409.0596  0.0547 0092  Measured  04/09/2010 14:01:57  410363.0378  588844.2042  410.0024  0.0505 0093  Measured  04/09/2010 14:02:13  410365.7468  588832.7707  410.4254  0.0496 0094  Measured  04/09/2010 14:02:28  410369.0626  588822.4644  411.0748  0.0425 0095  Measured  04/09/2010 14:02:41  410376.4896  588820.5778  411.8444  0.0502 0096  Measured  04/09/2010 14:02:53  410382.6934  588826.1327  412.5883  0.0539 

Page 31: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

30 

 

0097  Measured  04/09/2010 14:03:11  410385.7135  588829.6821  412.6074  0.0487 0098  Measured  04/09/2010 14:03:24  410392.6646  588832.3116  410.5075  0.0431 0099  Measured  04/09/2010 14:03:35  410390.7199  588839.5333  410.5184  0.0419 0100  Measured  04/09/2010 14:03:45  410388.1108  588845.1770  410.4422  0.0468 0101  Measured  04/09/2010 14:04:02  410379.0595  588851.9589  412.3402  0.0520 0102  Measured  04/09/2010 14:04:15  410376.8257  588857.8910  412.2837  0.0471 0103  Measured  04/09/2010 14:04:25  410375.1377  588863.9174  411.4997  0.0508 0104  Measured  04/09/2010 14:04:38  410373.6865  588873.5581  408.2558  0.0535 0105  Measured  04/09/2010 14:04:51  410369.3513  588882.2093  407.2763  0.0477 0106  Measured  04/09/2010 14:17:06  410671.9635  588781.3641  347.7913  0.0509 0107  Measured  04/09/2010 14:22:28  410409.0884  588295.5582  359.3195  0.0679 0108  Measured  04/14/2010 13:47:11  403177.2524  582437.6956  365.8381  0.0165 0109  Measured  04/14/2010 13:48:07  403168.3585  582415.6842  364.3132  0.0183 0110  Measured  04/14/2010 13:49:22  403184.0528  582382.6840  364.3429  0.0200 0111  Measured  04/14/2010 13:50:33  403209.7108  582451.6407  371.4703  0.0182 0112  Measured  04/14/2010 14:14:32  403483.9230  581571.9271  414.7340  0.0123 0113  Measured  04/14/2010 14:33:30  403154.9186  581720.8247  427.8899  0.0138 0114  Measured  04/19/2010 12:53:11  406325.0619  590680.8390  392.4387  0.0814 0115  Measured  04/19/2010 12:53:43  406313.3598  590713.2066  389.5709  0.0384 0116  Measured  04/19/2010 12:54:00  406300.1096  590709.8164  387.9048  0.0423 0117  Measured  04/19/2010 12:54:25  406311.5383  590679.9007  391.2988  0.0595 0118  Measured  04/19/2010 12:55:01  406321.3619  590645.2996  392.7765  0.0548 0119  Measured  04/19/2010 13:20:37  402281.2473  588476.8616  308.6667  0.0165 0120  Measured  04/19/2010 13:26:34  402318.6940  588517.3474  308.7610  0.0149 0121  Measured  04/22/2010 09:27:08  402967.7606  590522.3457  346.7138  0.0162 

Page 32: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

31 

 

0122  Navigated  04/22/2010 10:50:26  402079.2682  593328.0196  329.3272  5.2653 0123  Navigated  04/22/2010 10:53:02  402217.3512  593401.7203  313.3784  5.3469 0124  Measured  04/22/2010 13:02:21  405363.2589  589026.6681  396.1433  0.0253 0125  Measured  04/22/2010 13:02:52  405350.2022  589031.3677  395.1009  0.0250 0126  Measured  04/22/2010 13:03:11  405365.0466  589037.8529  395.2917  0.0256 0127  Measured  04/22/2010 13:03:23  405376.5453  589038.9657  395.3340  0.0241 0128  Measured  04/22/2010 13:03:41  405384.9159  589022.9762  396.3114  0.0232 0129  Measured  04/22/2010 13:03:51  405379.9732  589015.4948  396.7491  0.0228 0130  Measured  04/22/2010 13:04:05  405368.7655  589010.2453  396.5583  0.0246 0131  Measured  04/22/2010 13:04:22  405362.0798  589008.9958  395.9814  0.0224 0132  Measured  04/22/2010 13:04:34  405356.9211  589011.0875  395.9879  0.0233 0133  Measured  04/22/2010 13:04:58  405354.6562  589014.0092  395.6351  0.0276 0134  Measured  04/22/2010 13:05:09  405349.8062  589021.8251  395.5070  0.0251 0135  Measured  04/22/2010 13:37:40  402428.3088  589859.3373  337.4706  0.0178 0136  Measured  04/23/2010 10:00:54  402209.3173  587833.1612  309.0811  0.0176 0137  Measured  04/23/2010 10:51:43  402568.3790  588541.3046  307.0482  0.0211 0138  Measured  04/23/2010 11:19:54  401681.2552  589448.3391  331.3491  0.0158 0139  Measured  04/23/2010 11:42:22  401470.3617  589934.4383  394.9131  0.0162 0140  Measured  04/26/2010 08:36:21  402461.1664  587284.1824  329.6308  0.0132 0141  Control  04/26/2010 08:44:16  404674.3543  587487.7846  349.4889  0.0000 0142  Measured  04/26/2010 09:07:18  401611.6409  587126.7478  321.9547  0.0186 0143  Measured  04/26/2010 09:35:13  401229.0377  586113.7676  375.6034  0.0105 0144  Measured  04/26/2010 09:40:06  401300.3139  586158.0521  388.2374  0.0110 0145  Control  04/26/2010 09:56:21  402652.0149  585204.1631  ‐  ‐ 0146  Measured  04/26/2010 10:24:35  402651.9757  585204.2612  347.6423  0.1277 

Page 33: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

32 

 

0147  Measured  04/26/2010 10:24:52  402651.9399  585204.2427  347.5690  0.0135 0148  Measured  04/26/2010 11:03:13  403184.3810  586306.1118  397.8128  0.0117 0149  Measured  04/26/2010 11:05:33  403259.8133  586367.8553  385.3827  0.0127 0150  Measured  04/26/2010 11:10:56  403468.5886  586466.8171  373.2072  0.0143 0151  Measured  04/26/2010 12:12:41  403176.8241  587889.8001  339.1158  0.0229 0152  Measured  04/26/2010 12:16:08  403245.0622  587911.3152  345.2444  0.0226 0153  Measured  04/26/2010 12:19:53  403341.6166  588036.9509  342.2015  0.0171 0154  Measured  04/26/2010 12:22:11  403349.0124  587924.7486  351.6132  0.0138 0155  Measured  04/26/2010 12:24:07  403338.7776  587866.9375  355.2205  0.0126 0156  Measured  04/26/2010 12:24:48  403318.0301  587871.3535  354.0063  0.0122 0157  Measured  04/26/2010 12:25:53  403298.1242  587862.7035  353.2464  0.0116 0158  Measured  04/26/2010 12:28:54  403225.6826  587831.0276  348.2353  0.0142 

Page 34: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Planșe. Apahida

33

Page 35: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Apahida, nr. 20.

Apahida, nr. 42.

34

Page 36: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Apahida, nr. 43.

Apahida, nr. 17.

35

Page 37: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Apahida, nr. 1.

Apahida, nr. 2.

36

Page 38: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Apahida, nr. 29.

Apahida, nr. 16.

37

Page 39: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Apahida, nr. 3, 44.

Apahida, nr. 15.

38

Page 40: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Apahida, nr. 22.

Apahida, nr. 22.

39

Page 41: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Apahida, nr. 36.

Apahida, nr. 25.

40

Page 42: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Apahida, nr. 7.

Apahida, nr. 27, 11.

41

Page 43: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Apahida, nr. 10.

Apahida, nr. 12.

42

Page 44: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Apahida, nr. 35.

Apahida, nr. 35.

43

Page 45: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Apahida, nr. 35.

Apahida, nr. 35.

44

Page 46: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Apahida, nr. 35.

Apahida, nr. 35.

45

Page 47: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Apahida, nr. 21.

Apahida, nr. 21.

46

Page 48: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Apahida, nr. 21.

Apahida, nr. 21.

47

Page 49: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Apahida, nr. 21.

Apahida, nr. 41.

48

Page 50: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Apahida, nr. 18.

Apahida, nr. 13.

49

Page 51: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Apahida, nr. 14.

Apahida, nr. 33

50

Page 52: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Apahida, nr. 32, 34.

Apahida, nr. 32, 34.

51

Page 53: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Apahida, nr. 32, 34.

Apahida, nr. 32, 34.

52

Page 54: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Apahida, nr. 8, 9.

Apahida, nr. 8, 9.

53

Page 55: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Apahida, nr. 38.

Apahida, nr. 38.

54

Page 56: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Apahida, nr. 38.

Apahida, nr. 38.

55

Page 57: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Apahida, nr. 38.

Apahida, nr. 38.

56

Page 58: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Apahida, nr. 31.

Apahida, nr. 31.

57

Page 59: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Apahida, nr. 31.

Apahida, nr. 31.

58

Page 60: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Planșe. Satele apar�inătoare

59

Page 61: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Câmpenești, nr. 1

Câmpenești, nr. 2

60

Page 62: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Câmpenești, nr. 2

Câmpenești, nr. 2

61

Page 63: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Câmpenești, nr. 2

Câmpenești, nr. 2

62

Page 64: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Corpadea, nr. 1

Corpadea, nr. 1

63

Page 65: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Corpadea, nr. 1

Corpadea, nr. 1

64

Page 66: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Corpadea, nr. 2

Corpadea, nr. 5

65

Page 67: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Pata, nr. 1

Pata, nr. 1

66

Page 68: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Pata. Drumul roman Gheorgheni-Dezmir-Sânnicoară

Pata. Drumul roman Gheorgheni-Dezmir-Sânnicoară

67

Page 69: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Pata. Drumul roman Gheorgheni-Dezmir-Sânnicoară

Pata. Drumul roman Gheorgheni-Dezmir-Sânnicoară

68

Page 70: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Dezmir, nr. 4 (=2)

Dezmir, nr. 4 (=2)

69

Page 71: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Dezmir, nr. 5

Dezmir, nr. 8a

70

Page 72: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Dezmir, nr. 6

Dezmir, nr. 6

71

Page 73: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Dezmir, nr. 7

Dezmir, nr. 7

72

Page 74: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Dezmir, nr. 8b

Dezmir, nr. 8b

73

Page 75: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Sânnicoară, nr. 2, 3, 6, 7.

Sânnicoară, nr. 2, 3, 6, 7.

74

Page 76: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Sânnicoară, nr. 4, 5.

Sânnicoară, nr. 4, 5.

75

Page 77: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Sânnicoară, nr. 9.

Sânnicoară, nr. 11.

76

Page 78: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Sânnicoară, nr. 11.

Sânnicoară, nr. 11.

77

Page 79: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Sânnicoară, nr. 10.

Sânnicoară, nr. 10.

78

Page 80: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Sânnicoară, nr. 10.

Sânnicoară, nr. 10.

79

Page 81: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Planșe. Material arheologic.

81

Page 82: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Apahida, punct nr. 22.

Dezmir, punct Aeroclub.

82

Page 83: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Dezmir, punct Ciurg .ău

Apahida, punctele nr. 8-9.

83

Page 84: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Apahida, punct nr. 10.

Apahida, punctele nr. 3-4.

84

Page 85: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Apahida, punct nr. 12.

Corpadea, punct nr. 1.

85

Page 86: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Apahida, punct nr. 35.

Apahida, punct nr. 21.

86

Page 87: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Apahida, punct nr. 35.

Apahida, punct nr. 35.

87

Page 88: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Apahida, punct nr. 35.

Apahida, punct nr. 35.

88

Page 89: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Apahida, punct nr. 38.

Apahida, punct nr. 38.

89

Page 90: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Sânnicoar , punct nr. 10.ă

Sânnicoar , punct nr. 10.ă

90

Page 91: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Sânnicoar , punct nr. 10.ă

Sânnicoar , punct nr. 10.ă

91

Page 92: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Sânnicoar , punct nr. 10.ă

Sânnicoar , punct nr. 10.ă

92

Page 93: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Sânnicoar , punct nr. 10.ă

Apahida, punct nr. 34.

93

Page 94: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX

Punctele topografice înregistrate.

94

Page 95: Studiu Istoric Pt PUG Apahida XXX