Pag. 2 eveniment eveniment

„Vrem mai multe proiectedin zona Apahida!”

Pag. 2

Dezmirul se trezeşte la viaţă

Pag. 3 eveniment

Sabotorii de serviciu din Consiliul Local Apahida

Pag. 4 economic

Regele barbar din Apahida

Pag. 5

Cartierul irlandez de deasupra Apahidei

o parte din viaţa ta

Vino la Sărbătoarea Recoltei!

august 2011Anul I, nr. 2

8 pagini

Peste 650 firme plătescimpozite în Apahida

Adresa redacţiei

Str. Bisericii Ortodoxe 2, Cluj Napoca

Nivelul de colectare a taxelor şiimpozitelor în comuna Apahidaeste destul de bun, susţine econo-mistul Mirela Vasile, de laServiciul Taxe şi Impozite alPrimăriei Apahida. Începând culuna ianuarie se trimit înşti-inţările de plată, atât la firme, câtşi la persoanele fizice şi dinaceeaşi lună încep şi cozile laghişeele de la primărie. Pentrurăuplatnici există şi varianta exe-cutării silite, care începe cu tri -miterea unei somaţii şi se contin-uă cu obţinerea unui titlu execu-toriu. Mirela Vasile spune că lanivelul persoanelor fizice nu preaexistă cazuri de rău-platnici, darla nivelul firmelor se mai întâm-plă, însă, de fiecare dată, datoriacătre Primărie este plătită, fie pecale amiabilă, fie prin popriribancare. În general, firmele vinde bunăvoie, iar dacă primesc

somaţie, se prezintă în termen de15 zile şi achită datoria sau fac unangajament de plată, iar datoriale este reeşalonată. În prezent, lanivelul Serviciului Taxe şiImpozite sunt înregistrate peste650 de firme active, iar persoanefizice plătitoare, peste 10.000.

(i.M.)

Urbanizarea unei comune ca Apahida

aduce şi mari avantaje locuitorilor ei,

cum ar fi dezvoltarea infrastructurii –

asfalt, apă, canal, locuinţe noi, locuri

de muncă, dar şi mari dezavantaje,

primul fiind dezrădăcinarea oame-

nilor de ve chile tradiţii şi ocupaţii.

Apahi deanul modern lucrează la

Nokia sau Emerson şi locuieşte într-o

casă cu grădină în care singura cul-

tură importantă e cea a gazonului.

Legumicultura – principala ocupa ţie

a apahidenilor până în urmă cu un

deceniu, cea care i-a făcut celebri –

mai trăieşte doar prin câteva tarlale

de pământ şi câteva măsuţe înşirate

pe marginea drumului.

Cum o fi mai bine pentru apahideni?

Să-şi vadă comuna transformată

încet, încet într-o anexă urbană a

Clujului – cu toate avantajele şi deza-

vantajele care decurg de aici – ori să

se lupte să-şi păstreze identitatea

rurală şi statutul de mari legumicul-

tori ai zonei? În prima variantă, vor-

bim de Zona Metropolitană, care

practic înglobează marile comune din

jurul capitalei de judeţ într-o entitate

controlată direct sau indirect de

administraţia de la oraş. Un proiect

declanşat deja de câţiva ani, cu

finalizare anunţată în 2014. În acest

moment, primarul Apahidei, Ionel

Fărcaş, înclină mai degrabă să refuze

participarea la Zona Metropolitană,

considerând că în această situaţie

dezavantajele sunt mult mai multe

decât avantajele.

În a doua variantă, păstrarea intactă a

valorilor rurale ale Apahidei este

practic imposibilă. Mixtul de urban şi

rural s-a produs deja, odată cu sosirea

marilor companii în zonă, care şi-au

dorit infrastructură mai bună,

locuinţe, şcoli, grădiniţe, magazine,

mijloace de transport în comun pen-

tru angajaţii lor. Şi totuşi…

De aici derivă probabil a treia variantă,

cea pe care o agreează şi primarul

Fărcaş: Apahida trebuie şi are puterea

să devină un orăşel de sine stătător. De

ce nu? Aaa, e prea aproape de Cluj-

Napoca? Dar Galaţiul nu e prea

aproape de Brăila? Dejul de Gherla?

Becleanul de Dej? În plus, PIB-ul pe

cap de locuitor în Apahida, datorită

marilor investiţii din zonă, îl depăşeşte

pe cel al unui locuitor din Cluj Napoca.

Deci, când vom deschide porţile

oraşului Apahida?

Editorial

Apahida, oraşul care este comună?Alin BOLBOS

ŞTiRiinteresante

Rondocarton revine pe plus

După primele opt luni ale lui 2011, com-pania Rondocarton, parte a grupuluiaustriac Rondo Ganahl, care deţinefabrici de carton ondulat în Cluj şiTârgovişte, şi-a revizuit în creştereestimările pentru cifra de afaceri dinacest an. Compania, cu sediul înApahida, aşteaptă afaceri de peste 52milioane euro în 2011, adică 28% maimult faţă de 2010. RevenireaRondocarton se întâmplă în condiţiile încare compania anunţa în aprilie că afa -cerile sale vor stagna în 2011. În plus,dejeanul Ioan Tecar a anunţat în mai2011 că fabrica sa de celuloză şi hârtie dela Petreşti, judeţul Alba, a depăşit com-pania Rondocarton. (C.M.)

„Scutul Negru” asigură paza la Câmpeneşti

Firma de protecţie şi pază „ScutulNegru” va organiza paza zoneiCâmpeneşti prin înfiinţarea unuipunct de intervenţie cu patrule auto şicu ATV. De asemenea, firma va moni-toriza obiectivele pe care le are sau pecare le va avea în pază printr-un sistemGPRS, un sistem care nu se întrerupeşi nu cedează, chiar dacă apar pene decurent sau condiţii meteo extreme. Caurmare, durata de intervenţie la unobiectiv va fi de maximum 3 minute,faţă de maximum 15 cât este înprezent, conform legii. Firma „ScutulNegru SPAM” va deschide, în aceastălună, un serviciu privat de asistenţămedicală care oferă asistenţă medicalăla domiciliu, asistenţă medicală deurgenţă, transport medical asistat şineasistat în ţară şi în străinătate, cupersonal calificat, de specialitate.Serviciul va funcţiona în Cluj-Napocaşi Apahida, în prima fază, iar apoi se vaextinde în tot judeţul. (C.M.)

Electrica investeşte 15 mil.în zona Jucu - Apahida

Electrica Distribuţie TransilvaniaNord a anunţat în data de 10august că scoate la licitaţie lucrăriîn valoare de 15 milioane de lei înzona Apahida – Jucu. Denumireaoficială dată contractului de cătreElectrica este “Închidere buclă 110kV Cluj-Est-Jucu-CFR Apahida sioptimizarea schemei 110 kV aSt.110/20 kV Jucu”. Potrivitdatelor apărute pe site-urile dedi-cate licitaţiilor publice, este vorbade 2 contracte, unul care se vasemna de câştigătorul licitaţiei cuElectrica, iar al doilea cuTranselectrica. Termenul definalizare a lucrărilor va fi de 18luni de la data atribuirii contractu-lui. Firmele care doresc să par-ticipe la licitaţie, trebuie să ştie căau de depus garanţii în valoare de300.000 lei (respective, 150.000pentru IMM-uri). (A.M.)

cultură

Pag. 7 economic

D. Nemeş,: „Vreau să mutsediul firmei în Apahida

Pag. 7

Sucilean: ”Trebuie să amgrijă de comună...”

economicPag. 6

„Ne gândim să ieşim din Zona metropolitană!”

interviu

Se distribuie gratuit

Primăria Apahida intenţionează să organizeze, în premieră, Sărbătoarea Recoltei la sfârşitullunii septembrie, sau cel mai târziu la începutul lunii octombrie. Primarul Ionel Fărcaş spunecă sărbătoarea va fi dedicată locuitorilor comunei, celor care trăiesc şi muncesc în comună.Administraţia locală îşi doreşte o festivitate mare, cu expoziţie cu vânzare de produsetradiţionale, dar şi cu spectacole susţinute de Ansamblul folcloric „Someşul” din Apahida şi desolişti locali. Ar putea participa, pe bază de reciprocitate, spune primarul Fărcaş, şi ansamblurişi solişti din alte localităţi, unde artiştii populari apahideni au susţinut spectacole. Cel mai pro -babil, Sărbătoarea Recoltei s-ar putea ţine în zona centrală a Apahidei, unde vor fi amenajatestanduri şi scene pentru spectacole, acestea din urmă putând fi mutate la Căminul Culturaldacă vremea va fi nefavorabilă. (A.M.)

eVenIMent2august 2011

Apahida este o zonă cu un potenţial agri-col recunoscut, însă neexploatat la maxi-mum deocamdată, şi, în acelaşi timp,locul unde au înflorit afaceri de succes înultimii ani. Directorul Oficiului Judeţeanal Agenţei de Plăţi pentru DezvoltareRurală şi Pescuit Cluj, Vakar Istvan,spune că instituţia pe care o conduce stăla dispoziţia tuturor celor care vor săderuleze o afacere în zonele rurale.

Rep.: Ce măsuri aveţi pentru tineriifermieri?I.V.: Măsura 112, care e concepută pentru asprijini stabilirea tinerilor fermieri, acordăun sprijin de maximum 25.000 de euro,deocamdată, concret între 10.000 şi25.000 de euro pentru fiecare tânăr fermiercare preia pentru prima dată în viaţa lui ofermă cu dimensiunea economică cuprinsăîntre 6 şi 46 de unităţi de exploatare.Unitatea de exploatare se calculează înfuncţie de suprafaţa cultivată şi de tipul decultură. Este diferenţiată în funcţie de tipulde cultură, pentru că nu este acelaşi lucruun hectar cu grâu şi unul cu legume.

Rep.: Ce înseamnă tânăr fermier?I.V.: Înseamnă un fermier care nu aîmplinit 40 de ani până în momentuldepunerii cererii. „Pentru prima dată” aresemnificaţia că, până la momentuldepunerii cererii, acel tânăr fermier nu amai fost înregistrat cu o fermă, cu oexploataţie agricolă în registrul fermieru-lui. Ferma poate fi preluată prin aren-

dare, prin cumpărare. Se preconizează,din ceea ce se spune de la nivelul minis-terului, că acest cuantum al ajutoruluioferit tinerilor fermieri ar putea urcapână la 40.000 de euro. Modalitatea încare se va face nu a fost stabilită, dar, înprincipiu, prin creşterea fermei.

Rep.: Tânărul fermier trebuie săcontribuie şi el cu bani?I.V.: Nu, banii care se dau pe Măsura 112sunt un sprijin pentru instalare. Primindacest sprijin, tânărul fermier trebuie să-şimărească unităţile de exploatare cu celpuţin 4 unităţi.

Rep.: Cum poate să-şi măreascăferma?I.V.: Prin luarea în cultură de mai multteren sau prin schimbarea culturilor. Deexemplu, grâul este mai mic ca unitate,deci poate schimba, de exemplu, peporumb, legume sau livadă.Mărirea fermei trebuie făcută în maxi-mum 3 ani de la semnarea contractului definanţare. Sumele le primeşte în 2 tranşe,prima, de 60% din suma contractată, în10 zile de la semnarea contractului. După3 ani, fermierul se prezintă cu docu-mentele la decontare, de exemplu cuactele de cumpărare, cu dovada dez-voltării cu cel puţin 4 unităţi de dezvoltareşi primeşte şi restul de 40%. După primatranşă, urmează o monitorizare de 3 ani.

Rep.: Ce se întâmplă dacă după 3

ani fermierul nu dezvoltă fermaconform proiectului?I.V.: Fermierul va trebui să returneze sumaprimită. Măsura 141 este fără returnare, aicise acordă 4.500 de euro pe 3 ani pentrucreşterea fermelor de semisubzistenţă.

Rep.: Şi când va fi sesiune pentruMăsura 141?I.V.: Nu ştiu când va mai fi, deoarece s-aamânat pentru că au fost depuse foarte multeproiecte, nu pot să spun o dată concretă.

Rep.: Când este sesiunea de depunerede proiecte pentru Măsura 112?I.V.: În principiu, în luna noiembrie.Dar,dacă se avansează negocierile cu UniuneaEuropeană pentru creşterea valorii aju-torului acordat de la maximum 25.000 deeuro la 40.000, s-ar putea să se amânepuţin şi această sesiune.

Rep.: Ce proiecte s-au derulat sause derulează, prin Oficiul pe care îlconduceţi, în Apahida?I.V.: Pe lângă proiectul pentru infrastruc-tură, pe care îl consider normal pentru oricecomunitate rurală, deoarece orice adminis-traţie locală trebuie să asigure locuitorilor săicondiţii decente, există mai multe proiectede investiţii. Ca exemple, două branduricunoscute, Cosm-Fan, cu fabrica de mezeluridin Sânicoară, şi Bonas, cu fabrica de lactate,un brand care s-a impus deja pe piaţă.

Rep.: Cum vedeţi activitatatea eco-

nomică a comunei Apahida?I.V.: Producţia agricolă, în special cealegumicolă, ar putea fi mai mare, mai alescă din partea noastră există sprijin. DarApahida are problema majoră ametropolei, se urbanizează şi astfel seschimbă structura economică. La noiexistă prea puţine proiecte depuse faţă depotenţialul zonei, dar sper ca populaţia săse reorienteze spre agricultură, deoarecepotenţialul zonei este foarte mare.

Călin Mihăşan

Vakar Istvan, directorul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Cluj:

„Vrem mai multe proiecte din zona Apahida!”

Lucrările de asfaltare ale străzii

principale din Dezmir vor fi gata

în câteva săptămâni. Banii pentru

această lucrare, 800 000 de euro,

sunt o parte din cele 2,5 milioane

de euro obţinuţi de Primăria

Apahida printr-un proiect euro-

pean derulat prin Agenţia de Plăţi

pentru Dezvoltare Rurală şi

Pescuit, prin Măsura 322.

Primarul comunei Apahida, Ionel Fărcaş,este mulţumit, pe de o parte, de ceea ce areuşit să facă în Dezmir, dar, pe de altăparte, este nemulţumit că deocamdată nuexistă bani pentru a rezolva problemacanalizării în această localitate, din cauzaritmului lent cu care se deruleazăproiectele depuse. Printre aceste proiectedepuse se află şi unul care vizeazăasfaltarea celorlalte străzi din Dezmir,care, deocamdată, sunt doar pietruite.Ionel Fărcaş crede că Dezmirul a înviat şispune că vor fi şi investiţii pentru locuinţefinalizate şi încă nevalorificate. Primarulvede populaţia localităţii în creştere şisperă ca, odată cu darea în folosinţă a

întregii străzi asfaltate, autobuzul să cir-cule în condiţii normale. Pe de altă parte, locuitorii din Dezmirsunt mulţumiţi că au asfalt pe stradaprincipală, că „nu mai înghiţim praf, căne-am săturat de praf atâţia ani”. Unuldintre localnici, Gheorghe Jojan, spunecă îi place cum arată drumul asfaltat, daraşteaptă să vadă cum va curge apa prinrigolele la care încă se lucrează. Şi înApahida există locuitori care nu suntmulţumiţi de rigolele din pământ, darprimarul Ionel Fărcaş a explicat căproiectele europene trebuie urmate strict,conform documentaţiilor depuse şi apro-bate. Acestea prevăd că drumul trebuie săaibă o lăţime de 5,50 metri şi că la o încli-naţie de minimum 15 grade, rigolele seexecută din beton, iar în celelalte situaţii,din pământ.Dezmir este o localitate preluată în cadrulcomunei Apahida în 1968, până atuncifiind o comună separată, care nu aveaapă, nu avea un iluminat corespunzător şinici măcar un punct sanitar. În acestmoment, punctul sanitar din localitateare centrală proprie, apă şi canalizare, iarun medic de familie este prezent aproapezilnic în Dezmir. Din păcate, şcoala deaici, deşi avea un corp de clădire core-

spunzător, a fost desfiinţată pentru că nuexistau copii suficienţi, astfel că au rămasdoar şcolile din Apahida şi Sânicoară.Din banii obţinuţi prin proiectul peMăsura 322 câştigat de primăria Apahidase mai derulează şi alte investiţii. Astfel, în

satul Sânicoară există o centură, formatădin două străzi asfaltate, care va aveaieşire la autostradă şi la drumul naţional.De asemenea, prin acelaşi proiect, înApahida vor fi asfaltate mai multe străzi.

Alexandru Man

Dezmirul se trezeşte la viaţă

InteRVIu3

Consiliul local al comunei Apahida

este compus din 15 consilieri: 6 de la

PNL, 4 de la PDL, 3 de la PSD, 1 de

la PRM. Deşi are majoritate simplă,

USL (coaliţia PNL-PSD) nu poate

adopta hotărâri care necesită votul a

2\3 din numărul consilierilor dacă

nu sunt toţi consilierii săi prezenţi.

Iar în aceste situaţii, soarta

proiectelor de hotărâri este la mâna

celorlalţi consilieri, în special a celor

de la PDL. Consilierul liberal Ligia

Pop susţine că multe proiecte de

hotărâri nu pot trece deoarece se

izbesc de refuzul opoziţiei locale.

„Există un sabotaj permanent din partea con-silierilor locali ai PDL, care nu votează hotărâride consiliu local care privesc interesul cetăţe-nilor. Am avut un caz concret în şedinţa deConsiliu local din 11 august, în care 3 hotărâride mare interes au fost respinse şi nu au pututsă treacă din cauza atitudinii lor ostile faţă dehotărârile promovate de primarul Ionel Fărcaş.Primul proiect de hotărâre se referea la întabu-larea unor suprafeţe de teren din domeniulpublic al comunei. Aceste terenuri au fost întab-ulate după 1990 în urma unor măsurători rudi-mentare cu ruleta şi cu calul, iar acum s-a ceruto expertizare şi o remăsurare conform stan-dardelor actuale. Suprafeţele sunt ale comuneişi ar fi reflectat realitatea unei măsurătoricadastrale actuale. Pur şi simplu nu au votat casă putem întabula şi să avem un inventar corectal spaţiului public. Nu au precizat care au fostmotivele refuzului” susţine Ligia Pop.Al doilea proiect de hotărâre se referea la tineriicare au concesionat terenuri în zonă şi au edifi-cat pe ele construcţii. „Acestea sunt în stadiulfinal de realizare, iar tinerii doreau să le întab-uleze, în baza investiţiei făcute. Au fost respinsefără o motivare serioasă. Ba mai mult, înmomentul în care am cerut o explicaţie, au săritcu acuze la adresa primarului. Există un nega-tivism, o reacţie adversă la anumite hotărâri,sunt suspicioşi şi refuză să voteze mai ales cândsunt terenuri în discuţie.”, spune Ligia Pop.Al treilea proiect respins se referă la parohia dinDezmir, care a dorit să facă o reconstituire a

averii parohiale. Este vorba despre 6 ari, dincare o parte este extinsă pe domeniul public.Din acte şi din şirul de proprietate reiese că esteaverea parohiei. Aceasta încearcă să renovezebiserica şi avea nevoie de teren pentru a facerost de bani. „Aceşti consilieri PDL nu sunt deacord cu nimic, tot ce e legat de terenuri treceprinr-un filtru de suspiciune. Dacă cerem justi-ficare, se comportă ciudat sau chiar obraznic cuconducerea Primăriei”, a concluzionat LigiaPop. Consilierul liberal a ţinut apoi să facă unapel la tânăra generaţie de politicieni: „Îi aşteptsă se implice, să intre pe liste, deoarece comunaare nevoie de oameni politici responsabili, cuconştiinţă socială, care să abordeze corect prob-lemele cetăţenilor şi care să fie cointeresaţi dedezvoltarea comunei”.

Alexandru Man

Sabotorii de serviciu din Consiliul Local Apahida

Rep.: A crescut sau a scăzutnumărul de căsătorii în ultimii ani?R.Ş.: A scăzut, probabil din cauza situ-aţiei economice, altă explicaţie nu văd.Până anul trecut în iulie a fost acel sprijinpentru tinerii care îşi întemeiau o familie,în valoare de 200 de euro. Odată cu tăie -rile de salarii şi reducerile de cheltuielibugetare, s-a tăiat şi acel premiu.

Rep.: Populaţia creşte sau scade înApahida?R.Ş.: E greu de spus, pentru că naşterileau loc în majoritate la Cluj. Noi înreg-istrăm cam 1-2 naşteri efective pe teritori-ul comunei şi mai transcriem naşteriledin alte ţări ale copiilor cu părinţi plecaţidin Apahida.

Rep.: Câte divorţuri aţi pronunţat?R.Ş.: Am avut două divorţuri pe caleadministrativă. La unul dintre ele, îi aştep-tăm pe cei doi să vină să îl susţină, iar altula fost pronunţat imediat după intrarea învigoare a legii. Pentru un astfel de divorţ,trebuie ca soţii să se pună de acord şi să nu

existe copii. Taxa este de 500 de lei.

Rep.: Taxa e mai mare ca în Cluj-Napoca...R.Ş.: Aşa este, acolo e de 300 de lei.Încercăm să-i facem pe oameni să se maigândească.

Rep.: Ce probleme deosebite aveţila serviciul pe care îl conduceţi?R.Ş.: Eu am preluat serviciul acesta în sep-tembrie anul trecut. De atunci, s-a schim-bat metodologia de stare civilă, în martieacest an. O noutate ar fi că, dacă se naşte uncopil pe teritoriul unei localităţi care faceparte din comună, la locul naşterii se trececomuna Apahida, nu satul Corpadea,Dezmir sau altul. La fel se întâmplă şi încazul deceselor. Avem o susţinere destul debună, pentru că multe documentaţii şidosare le trimitem la avizat la DirecţiaJudeţeană de Evidenţă a Persoanelor, tran-scrieri şi rectificări, în general.

Rep.: Ce ar mai trebui să ştielocuitorii comunei referitor la

Serviciul de Stare Civilă?R.Ş.: Am avut o campanie prin care amadus staţia mobilă pentru cărţi de identi-tate, în aprilie acest an. S-au depus docu-mente, s-au făcut capturi de imagine şidupă două săptămâni au venit cărţile deidentitate. Au beneficiat 60 de persoanecare nu au mai fost nevoite să se

deplaseze la Cluj. Dacă vom avea infor-maţii că există persoane interesate, existăposibilitatea să repetăm acţiunea în sep-tembrie sau octombrie. Mă refer la ceicărora le expiră actul de identitate, li s-aschimbat domiciliul sau chiar fizionomia.

A consemnat Alexandru Man

numărul nunţilor a scăzut odată cu economia

În urma reorganizării care are loc înPoliţia Română, în Apahida vafuncţiona în curând o secţie depoliţie normală, care se va ocupa şide Cojocna, Suatu, Mociu, Cămăraşuşi Feleacu. Comandantul Inspec -toratului Judeţean de Poliţie Cluj,chestorul Ioan Păcurar, spune că dinApahida vor pleca patrule, iar înfiecare comună unde a existat postde poliţie să rămână câte un lucrătorcu atribuţii de proximitate şi de cer -cetare a cauzelor cu autori cu -noscuţi. În rest, aici va fi centrul, deaici se va coordona totul, iarpatrulele vor acţiona 24 de ore din24. Chestorul Păcurar speră că astfelzona va fi mai bine acoperită, pentrucă până acum 2-3 oameni nu puteausă fie permanent de serviciu, aveaufamilii şi aveau nevoie de timp liber,dar erau tot timpul solicitaţi. Aşadar,de la un post de poliţie comunală, cuun ofiţer şi 8 poliţişti, acum va fi osecţie cu 5 ofiţeri şi 40 de angajaţipentru toată zona. Comandantul IPJCluj apreciază că activitatea poliţieidin Apahida nu ridică probleme

deosebite, iar lucrătorii de poliţie deaici şi-au făcut treaba. Ca exemplu,Păcurar a dat patrulările comune cujandarmii care au început de anultrecut şi, ca urmare, numărul fur-turilor, în special pe timp de noaptea scăzut, după ce la un moment datse furau centrale termice de prinblocuri, atât în Apahida, cât şi înzona Jucu. În ce priveşte reorgani-zarea poliţiei în judeţ, s-a terminatprima fază a evaluării poliţiştilor, învederea reducerii numărului deangajaţi şi a reorganizării. Dupărestructurare, există poliţişti care numai au funcţii, dar există funcţiivacante pentru care se va organizaun concurs la care pot participa şipoliţiştii care nu au promovat primafază. Chestorul Ioan Păcurar spunecă inspectoratul încearcă să asigurede locuri de muncă chiar şi pentrucei care vor rămâne pe dinafară, deexemplu prin integrarea acestorpoliţişti în poliţiile locale, existândlocalităţi ca Dej sau Turda unde pri-marii au spus deja că agreează ideea.

Corina Moldovan

Centru poliţienesc zonal la Apahida

Roxana Şopterean conduce Serviciul de Stare Civilă din cadrul

Primăriei Apahida. Un scurt dialog despre activităţile curente ale

serviciului, care se desfăşoară normal, după spusele dumneaei, şi

despre lucruri care i-ar putea interesa pe locuitorii comunei.

LIGIA POP consilier local PNL Apahida

4august 2011

CultuRă

„Mormântul numărul 1 de la Apahida,descoperit în 1889, a fost botezat „mor-mântul princiar” şi datează din ultimatreime a sec.V d.H., bazat pe obiectelegăsite în interior. În această perioadă, înzona Câmpiei sud-est europene, înCâmpia Tisei şi zona Transilvaniei era operioadă care urma dominaţiei aşa-zisuluiImperiu hunic. Acesta a ţinut sub influ-enţa sa toată zona centrului Europei pânăpe la 454, când a avut loc o mare bătălie încare supuşii hunilor, neamurile germaniceorientale, s-au revoltat, i-au învins şi aupreluat oarecum dominaţia zonei. Dinaceste populaţii se remarcă ostrogoţii şigepizii. Din sursele istorice în general seştie că ostrogoţii, după o perioadă în carepărea că sunt mai puternici în zonă, maiimportanţi, au părăsit zona dominaţieilor, zona Câmpiei Panonice, şi s-audeplasat în Italia. Acolo vor întemeia peruinele fostului Imperiu Roman de Apusun regat cu capitala la Ravenna şi vor aveaun mare rege, Teodoric cel Mare. Dinaceste motive de cronologie, pentru cămormântul nostru de la Apahida estedatat în această perioadă, istoricii aupreferat ipoteza apartenenţei la acestneam al gepizilor, pentru că ei sunt ceicare se succed ca dominaţie în zonaEuropei Centrale şi până în transilvania.În momentul când ostrogoţii au părăsitzona, gepizii nu mai aveau un rival pemăsură.”, povesteşte cu pasiune despreacest subiect dr. Coriolan Oprean.

Asemănarea cu Childeric,regele francilor „În Transilvania, prezenţa gepizilor însec.VI este foarte bine documentată şi esteposibil ca descoperirea de la Apahida sămarcheze prezenţa unui foarte importantlider al acestei populaţii. Pentru un arhe-olog este foarte dificil să stabileascăetnicul unei descoperiri sau limba vorbitădeoarece arheologii lucrează cu obiecte, cudescrierea specificului lor, cu clasificarealor şi cu cronologia lor. Anumite elementede port sunt standardizate sau au o anu-mită semnificaţie, dar acestea se estom-pează în clasele de sus, unde bogăţia şifastul predomină. Avem, deci, un lider alcomunităţii germanice şi trebuie sădepăşim vechea interpretare şi să spunemcă trebuie să fi avut statutul unui rege. Unrege barbar, aşa cum erau cunoscuţinumeroşi regi barbari în Europa de Vest,de unde avem mai multe informaţii.Un contemporan al acestui rege de laApahida ştim că a fost Childeric, înregis-trat în izvoare scrise ca regele francilor,care a murit în 481. Mormântul său a fost

descoperit în sec.XVI lângă Tournai, înBelgia. Printre piesele aflate în inventarulmormântului său se află câteva pe bazacărora se poate face o analogie între acestrege şi personajul nostru de la Apahida.Este vorba în primul rând de o fibulă, oagrafă de susţinere a unei haine, hlamidă,specifică păturilor superioare dinImperiul Roman. Agrafa era masivă, dinaur şi închidea hlamida pe umărul drept.Agrafa lui Childeric are dimensiunile pejumătate cât cea de la Apahida şi, prinurmare, logic, putem considera perso -najul de la Apahida cel puţin egal în rang,dacă nu mai important decât cel de laTournai, care era un rege. Aşadar, per-soanjul de la Apahida poate fi numit rege”explică Oprean.

Omahar apahideanul„Fibula era un simbol de rang folosit înImperiul Roman. Există o mulţime demonumente figurate care arată personajeimportante din preajma împăraţilorromani din sec.V-VI, care poartă aseme-nea fibule. De exemplu, împăratulJustinian apare ilustrat în mozaicurile dininteriorul bisericii San Vitale din Ravennaînsoţit de câţiva generali şi înalţifuncţionari de la curte care poartă astfelde fibule. Împăratul purta o fibulă cupietre preţioase, pe care sistemul de leginu le permitea să fie purtate de alte per-soane. Agrafele acestea nu se puteaucumpăra, ci erau însemne de putere pecare doar regele le acorda. Prezenţafibulelor la personaje din afara ImperiuluiRoman arată existenţa unor relaţii diplo-matice între imperiu şi aceste căpeteniibarbare, pe care împăratul le echivala cugeneralii săi, dar care, în realitate, erauregi în faţa popoarelor lor” spune Oprean.În opinia acestuia, semnificaţiadescoperirii de la Apahida creşte dacăluăm în considerare şi alte descoperiri dininteriorul mormântului: 3 inele de aur,din care 2 au inscripţii în limba latină.Unul dintre inele este marcat cu numeleacestui personaj, Omahar, nume tipicgerman, partea finală, „har” vine de la„armată” în limba gotică. Există docu-mentate o mulţime de cuvinte gotice de laacea traducere a Bibliei în limba goticăfăcută de către episcopul goţilor Ulfilas.Pe cel de-al doilea rând al inscripţiei seaflă 2 litere asupra cărora s-au purtat dis-cuţii, unii le-au citit „U” şi „G”, alţi „U” şi„S”. În oricare dintre ipoteze, eu considercă ele marchează un rang al acestui per-sonaj, aşa cum pe inelul lui Childeric scriacă e rege. În ochii împăratului, şi acestpersonaj putea fi echivalat cu ceva

apropiat, dar nu i s-a scris rege, ci cevaapropiat, un titlu care ar putea însemna„Vir gloriosus”, care se acorda doar mem-brilor aristocraţiei senatoriale dinImperiul Roman târziu. Pe cel de-aldoilea inel se află o monogramă în nega-tiv, adică era un sigiliu care se aplica peacte, pe mesaje. Descifrarea acesteimonograme este complicată, dar se poatespune că este vorba despre acelaşiOmahar. Pe inele şi pe fibulă există cruci,deci evident că personajul era creştin.Obiectele par fabricate în ImperiulRoman şi nu este de mirare că aveau crucicreştine, întrebarea este ce religie aveapersonajul de la Apahida, pentru că el,fiind membru al unei comunităţi german-ice orientale era creştin, dar de rit arian,pe când în Imperiul Roman se practicacreştinismul ortodox.

„Mormintele de la Apahida,mai celebre decât credem noi”„Semnificaţia finală a descoperirii de laApahida este că, la o distanţă de 2000 dekilometri, între Tournai şi Apahida, avemdouă personaje care, indiferent cărei pop-ulaţii îi aparţin, au acelaşi tip de costum, lafel de fastuos, la fel de bogat. În 1968 a fostdescoperit al doilea mormânt princiar, şi elextrem de bogat, cu peste 2 kilograme deaur. Ambele personaje ne arată nivelulînalt al acestei aristocraţii, gustul, fastulcare erau uniforme la nivelul întregiiEurope. Este clar că faima acestordescoperiri, de care noi nu suntem sufi-cient de conştienţi, este extrem de mare,aproape toţi specialiştii nu au făcutabstracţie de aceste morminte în studiilelor. Mormintele sunt „extrem” de celebre,

poate mai celebre decât altele care credemnoi că sunt. Mormintele au fost găsite peaxul actualei şosele principale, europene,care traversează Apahida din direcţia Cluj-Dej, în partea dreaptă a şoselei, în zonamai intens construită în ultimele decenii.Primul mormânt se presupune că ar fi înzona celor mai vechi blocuri din Apahida,unde există şi un parc, dar locul nu poate fiidentificat cu precizie. Al doilea are o isto-rie mai clară, în 1968, în zona intersecţieicu drumul spre Cojocna, unde exista pos-tul poliţiei rutiere, s-au descoperit acciden-tal mai multe obiecte, în momentul în carese încerca amplasarea unui stâlp de beton.În 1978, când s-a ridicat căminul cultural,s-a considerat că pe acel loc ar fi al 3-leamormânt, dar s-a găsit o singură piesă şi eposibil să provină de la al 2-lea mormânt.Dacă facem o comparaţie cu Tournai, undenecropola are o rază de 100 de metri, firescar fi ca şi în Apahida să fie la fel, să nuexiste morminte izolate. În jurul mormân-tului regelui ar trebui să fie şi altemorminte, dar nu au fost documentate şisunt slabe şanse ca în viitor să se maigăsească ceva. Logic ar fi că acolo a existato aşezare. Gepizii, dacă gepizi erau aceştigermanici, nu s-au aşezat în Napoca dinapropiere, ci au ales acest loc, foarte prob-abil pentru că una din resursele pe carevroiau să o controleze şi să o trimită maideparte spre Panonia era sarea. Iar con-trolul sării din zona salinelor de la Cojocnapoate fi un motiv pentru amplasareaaşezării” concluzionează Oprean.

A consemnatCălin Mihăşan

Regele barbar din ApahidaApahida a fost construită pe locul unor cimitire celtice din secolele

III şi II î.H., dar şi peste morminte ale unei populaţii germanice,

care datează încă din secolul V d.H. Despre semnificaţia acestora

din urmă şi a tezaurului găsit în ele vorbeşte dr. Coriolan Oprean,

directorul adjunct al Institutului de Arheologie şi Istoria Artei al

Academiei Române. Doctorul în istorie nu şi-a pierdut talentul de

povestitor din tinereţe, când fermeca liceenii cu „istorii” adevărate.

5 eCOnOMiC

Ţinând cont de numărul companiilormari care şi-au găsit teren propice pentruafaceri în Apahida, condiţii financiarebune şi infrastructură pe măsură asigu-rate de autorităţile locale, nevoia delocuinţe, de magazine, şcoli şi grădiniţe acrescut şi ea foarte mult. În perioada deboom imobiliar, 2004-2008, dezvoltatorimai mici sau mai mari şi-au extins aface -rile în interiorul comunei Apahida,mizând pe o mutare în masă a angajaţilormarilor companii (Van Wijk, Emerson,Rondocarton, Nokia etc) din Cluj Napoca

în Apahida, la doi paşi de locul de muncă.Previziunile acestor dezvoltatori au fostacoperite, pentru că în perioada 2009-2011 populaţia Apahidei aproape s-adublat. Chiar în plină recesiune. Atâtadoar că puţini dezvoltatori imobiliari aumai reuşit să-şi ducă la capăt proiectele.Ryan Proprietăţi vrea să facă parte dinaceastă categorie.De la bun început, trebuie spus că proiec-tul Omnia al celor de la Ryan Proprietăţieste unul special, chiar şi dincolo delocaţia sa superbă, exclusivistă. Cel mai

bine îl înţelegi şi îl apreciezi dacă ai vizitatvreodată Irlanda sau Marea Britanie. Un“estate” adevărat, cu case colorateînlănţuite, cu grădini pline de verdeaţă,cu câteva blocuri cu apartamentespaţioase, cu alei asfaltate, parcări, spaţiiverzi generoase. Urmează alte şiruri decase, alte blocuri, spaţii comerciale, o gră-diniţă, parc de joacă pentru copii.

trei parteneri, un proiect special„Suntem trei parteneri, doi români şi unirlandez. Noi, românii, am locuit câţiva ani înIrlanda în perioada 2002-2006 şi am avutcâteva business-uri împreună cu Ryan, uncetăţean irlandez. Era perioada de avântimobiliar fantastic la Cluj, aşa că ne-am gân-dit să ne întoarcem acasă şi l-am convins şipe Ryan să vină să investim aici într-unansamblu imobiliar” povesteşte OlimpiuDărăban, unul dintre investitorii dinproiectul rezidenţial Omnia.„Cu locaţia a fost, cred, oîntâmplare fericită.Am trecut într-oseară cu maşinaprin zona acesteicoline şi am ob -servat un te -ren de vânza -re. Mi-a plă-cut foartemult priveliş -tea, e superbă,dar mi-am datseama din startcă va fi foarte greude construit acolo,dată fiind înclinaţiaterenului. A do ua zi l-amche mat şi pe par tenerul meuromân să-l vadă şi ne-am hotărât să-lcumpărăm. Noi aveam în cap realizarea unuiansamblu imobiliar în Floreşti, pentru căacolo părea atunci că se extinde mai puternicClujul. Terenul din Apahida am consideratîn primă fază că va fi doar o investiţie imobil-iară profitabilă. În ziua următoare l-amcumpărat, iar în lunile care au urmat amachiziţionat şi alte terenuri din jur, ajungând

să deţinem aproape 50.000 mp” spuneOlimpiu Dărăban.Încetul cu începutul, cei doi tineri şi-audat seama de potenţialul zonei şi au decissă renunţe la proiectul din Floreşti, pen-tru a-l realiza la Apahida. Publicul ţintăexista: sutele de oameni care făceau dejanaveta din oraş la Nokia, Emerson şi altecompanii mari din zonă. Investitorilor letrebuia doar o ofertă specială pentruaceştia. Ceva deosebit.„Am investit foarte mult în amenajareaterenului şi în utilităţi. Am excavat sutede metri cubi de pământ şi l-am mutat caumplutură în partea de jos a pantei, pen-tru a croi acest platou, pe care îl vedeţiazi. În privinţa utilităţilor, aici nu existacurent electric, apă sau gaz. Noi le-amadus pe toate, pe cheltuiala noastră. Amfăcut toate formalităţile legate de PUG,

PUZ, PUD, autorizaţii şi alte docu-mente, demersuri în care

am beneficiat de aju-torul Primăriei.

Am avut o cola -borare foarte

bună cu Pri -măria Apa -hida. Ne -sperat debună. A -poi, l-amatras şi peRyan în

această in -vestiţie şi

am apelat şila bănci pentru

finanţare. Dinstart, având expe-

rienţa frumoasă din Ir -landa, am decis să oferim pro -

iectului nostru acea alură strictă, unifor-mă, civilizată, dar foarte prietenoasă şiîmbietoare de ansamblu rezidenţial irlan-dez sau britanic. Bineînţeles, cu calitateade acolo, poate chiar în plus” susţineDărăban.

Alin Bolbos

Cartierul irlandez de deasupra Apahidei

Unul dintre cele mai frumoase ansambluri de locuinţe construite în

ultimii ani în jurul Clujului veghează astăzi majestuos, de la

înălţime, intersecţia drumului de Bistriţa cu cel de Reghin, din cen-

trul comunei Apahida. Prima etapă a proiectului dezvoltat de com-

pania română-irlandeză Ryan Proprietăţi, însemnând cam 20% din

investiţia estimată la 19 mil. Euro, este finalizată, locuinţele fiind

vândute în proporţie de 100%. Urmează restul…

„Proiectull-am gândit în mai multe

etape. Până acum, am investit cca 4milioane de euro şi am realizat 15-20% din

ce ne-am propus. Avem gata 40 de apartamenteşi 12 case, toate vândute deja. În proporţie de 80%,

clienţii noştri au utilizat programul Prima Casă. Înaceastă toamnă, vom demara etapa a II-a a proiectului

şi nu ne vom lăsa până nu finalizăm ceea ce ne-am pro-pus: cel puţin 200 de apartamente şi 47 de case. Criza nune-a speriat deloc, ba chiar am vândut destul de bine şi înaceastă perioadă. E adevărat, la preţuri puţin mai mici.Şi astăzi ne caută clienţi interesaţi, dar nu mai avem

nimic disponibil deocamdată. În plus, noi ne alegemdestul de riguros clienţii... fără supărare... nu

oricine se potriveşte cu ceea ce am gândit noipentru ansamblul Omnia!” Olimpiu

Dărăban, partener în cadrulRyan Proprietăţi

6august 2011

INtervIu

Dialogul cu edilul-şef al Apahideicurge de obicei rapid, ca un râu demunte, iar tu, ca reporter, trebuie săfii capabil să discerni pe locsubiectele adevărate de cele maipuţin importante, ca să ştii încotrosă abaţi discuţia. Desigur, vorbim desubiectele importante pentru locui -torii comunei Apahida, cititoriinoştri. Primul interviu cu IonelFărcaş, publicat în prima ediţie aziarului, a lăsat loc unei continuări.Iat-o, în rândurile ce urmează.

Rep.: Cum vedeţi descentralizarea?I.F.: Am primit această întrebare şi de laPrefectură şi le-am spus că o văd foartesimplă: tot ce este pe teritoriul uneicomune, al unui oraş, să fie trecute la ele, săle aparţină. Mai departe: în opinia mea,Consiliile Judeţene nu prea îşi au rostul,dar nu poţi desfiinţa concepţia celor carevor neapărat să aibă baroni locali, CJ e unmijloc de a-şi face ei politicile economice.Prefectura cu Consiliul Judeţean se supra-pun sau merg în paralel şi nu ştiu cu cât emai competentă o instituţie decât alta. Măîntreb, de exemplu, ce caută aeroportul laCJ? Municipiul Cluj-Napoca e mai slabpregătit, e mai slab organizatoric? Căfinanţat nu e mai slab, cred că bugetulmunicipiului e mai mare de vreo 3 ori decâtbugetul CJ. Există 140 de deconcentrate cu140 de directori care ar putea fi desfiinţateşi trecute la localităţi. De asemenea, omulvine la primar cu probleme, nu merge laregiune, dar din păcate nu toate problemelesunt de competenţa mea.

Rep.: Aşadar, birocraţia e prea mare?I.F.: Foarte, foarte mare. Am avut un cazîn care m-a sunat preşedintele ConsiliuluiJudeţean şi mi-a spus că are în audienţăun cetăţean care se plânge de faptul că,deşi am terminat lucrările de aducţiune aapei potabile de la Pata Bodrog, el nu areapă şi întreabă care e cauza. Cauza este căGuvernul nu achită cele 600 000 de leirestanţă, ca să le putem plăti celor care auintrodus apa.

Rep.: Aţi primit bani după rectifi-carea bugetară?I.F.: Am primit 8 milioane de lei, mi-avenit să-i dau înapoi. Nu mi se pare corectca banii să fie împărţiţi după culoareapolitică a primarilor, pentru că toţioamenii au nevoie de apă, canalizare,curent electric etc. Ce ar fi dacă şi eu aşzice că nu împart corect banii într-o partede comună, pentru că acolo nu m-ar fivotat mulţi?

Rep.: Birocraţia şi banii puţinicare vin, astea ar fi cele mai mariprobleme?I.F.: Banii nu vin deloc. Stăm cu lucrareaterminată şi aşteptăm să dea drumul laapă. Până atunci, oamenii se uită lamaşinile de spălat, o să iasă din garanţiepână vin banii.

Rep.: Aşadar, la aducţiunea de apădespre care vorbim nu mai trebuiefăcut nimic?I.F.: După părerea mea, nimic decât săfie plătită firma şi să pompeze apă.

Rep.: Bazinele de apă nu sunt publice?I.F.: Sunt ale firmei, pentru că încă nuam plătit manopera şi nici nu am reziliatcontractul. Când se face un proiect pefonduri europene şi guvernamentale,

firma asigură tot şi este plătită pe măsurăce face lucrarea.

Rep.: Care ar fi rezolvarea?I.F.: Dacă Guvernul nu se gândeşte sădea banii, vom plăti noi, va trebui săvedem ce e şi cu sistemul de pompare aapei, care s-a degradat, asta înseamnă alţibani. Vom rezilia unilateral contractul.Firma a abandonat, am preluat noi şi amcompletat cu ce trebuia la rezervoarele deapă din Dezmir şi din Pata şi deja am ve -rificat presiunea pe o porţiune de conduc-tă unde debitul nu pare suficient. Am vor-bit şi cu RAJAC să dea drumul la apă şi,când vom putea, ne vom recupera baniide la guvernul ăsta sau de la altul.

„Un judeţ nu se poate dezvolta

pe partide, după culoarea

politică a primarilor!”

Rep.: Ce alte probleme urgenteaveţi?I.F.: Toate problemele sunt urgente. Deexemplu, am depus nişte studii de fezabi -litate, la cererea Guvernului, pentru extin-deri de reţele de drumuri. Ca urmare, înCorpadea s-a făcut, printr-un proiectpilot, 1 kilometru de drum, deşi în proiectera prevăzut 1 km şi jumătate.Asta pentrucă al doilea proiect trebuia depus deConsiliul Judeţean, dar l-au uitat. Pauză.Au spus că „proiectul e bun, l-am luat înevidenţă, vedem când vor fi fonduri”. Nu ecorect. Acum satul e împărţit în două, uniisunt mulţumiţi că au drum asfaltat, iarceilalţi, nemulţumiţi că au doar drum depiatră. Am făcut studiile de fezabilitate, le-am plătit, că nimeni nu-ţi face documen-taţie pe gratis şi aşteptăm să vedem dacădomnii de la guvernare ne cheamă să nedea banii pentru completarea drumului.Avem apa la Dezmir rezolvată, avem dru-mul care se aasfaltează pe măsura 322,

dar canalizare încă nu avem, deşi am datbani. Depunem multe proiecte, dar costăşi dacă nu se finanţează, dăm din baniinoştri. Acum lucrăm la un proiect deîmbunătăţiri funciare pentru decolmatăride văi şi şanţuri. Avem câteva artere prin-cipale pe care să le aranjăm, să se scurgămai bine apa. Nu de proiecte ducem lipsă,ci de bani de la Uniunea Europeană, carese spune că există, dar nu-i prea mai vedenimeni. Cei care decid îi dau pe telegondo-le, bazine de înot, pe sală de sport înRăchiţele, unde copii nu mai sunt şi nu semai ştie pe unde.

Rep.: Se întâmplă ceva cu politi-cienii ajunşi la Bucureşti?I.F.: Păi, uită de unde au plecat. Când aucampanie electorală, alegeri, vin şi dis-cutăm, dar după aceea... Cei din opoziţienu prea au spor, iar cei de la putere gân-desc prin prisma lor, adică... ia să vădunde e primar de-al meu, să îl ajut, iar peceilalţi om vedea când le vine rândul. Egreşit, pentru că ar trebui să aibă învedere interesul comunităţilor. Eu le-amrecomandat de mult timp: dacă ajungipreşedintele Consiliului Judeţean sauprefect, ia la rând cele 80 de comune, dis-cută cu primarii, vezi ce probleme au.Prefectul nu a călcat de trei ani înApahida, iar cu preşedintele ConsiliuluiJudeţean m-am mai întâlnit pe la diferiteactivităţi, dar nu să vină expres doar pen-tru comună. Un judeţ nu se poate dezvol-ta pe partide.

Rep.: Apare un decalaj de dezvoltare...I.F.: Cam aşa. Ei vorbesc de reorganizareîn comune, de exemplu, poliţia. Eu o vădo măsură bună, în Apahida va fi o secţiemai mare, se va lucra în schimburi şi vorpatrula în maşini. O reorganizare ar puteafi gândită şi la comune, în sensul de a secrea comune mai mari, mai viabile, maipractice. În schimb, avem Zona

Metropolitană. Ce s-a întâmplat aici?Până şi-au atins scopul, să ia 80 de mi -lioane de euro, au avut nevoie de o anu-mită populaţie. Acum, cu scopul atins,vor să înghită comunele din jurulClujului, numai că nu e aşa uşor, dacăpopulaţia nu vrea. Populaţia trebuie con-sultată: vreţi impozite mai mari, haideţila Cluj. A existat un proiect comun, trans-portul în comun şi ne-au lăsat baltă, ast-fel că acum e deservit de o firmă privată,care îşi face treaba, dar e scump. În Cluj-Napoca, dai 1,75 lei ca să mergi dinMănăştur la Ira şi mai dai 3,50 lei dacăvrei să ajungi în Apahida. Ar trebuipreţuri comune, preţuri de oraş, că de-aiaexistă Zona Metropolitană. Ne gândimserios să ieşim din această zonă, care nune avantajează decât în momentul în careproiectele pe care le-am discuta ar prindeviaţă, însă noi nu prea suntem consultaţiîn problemele majore şi nu este normal.Am primit o notă prin care sunt întrebatcare din unităţile care îşi desfăşoarăactivitatea în comună şi aparţin de judeţar trebui subordonate comunei. O ideebună, în sfârşit, dar din cauza termenuluiscurt prevăzut pentru răspuns, am dat unrăspuns general: toate unităţile care îşidesfăşoară activitatea pe teritoriulcomunei ar trebui subordonate Primăriei.

Rep.: Vedeţi Apahida un oraş înviitor?I.F.: Da, eu cel puţin asta îmi doresc, euam spus deja că dacă am împărţi bugetulnostru pe numărul de locuitori, iese maimare decât al Clujului. Avem firme carese dezvoltă, care asigură locuri de muncăşi bnai la bugetul local. Apahida trebuiesă fie un oraş independent, nu înghiţit deCluj, care are datorii mari, iar noi nuavem datorii şi nici nu vrem să creştemtaxele şi impozitele.

Călin Măhăşan

Fărcaş: „Ne gândim să ieşim din Zona metropolitană!”

Nu suntem consultaţi în problemele majore ale ariei metropolitanePrin descentralizare înţeleg că toate instituţiile care funcţionează într-o comună

trebuie subordonate primărieiGuvernul împarte banii după culoarea politică a primarilorApahida trebuie să devină un oraş independent de Cluj Napoca

7 eCoNoMIC

Serviciul Gospodărire Comunală dincadrul Primăriei Apahida, condus deinginerul Toderaş Sucilean, are de rea -lizat în perioada următoare investiţiistrategice pentru comună cu doar 19angajaţi. Sucilean vorbeşte pentruApahida Zi de Zi despre complexitatealucrărilor pe care le face echipa sa, dar şidespre dificultăţile cu care se confruntă.

Rep.: Care sunt principalele probleme cu care vă confruntaţi?t.S.: Serviciul Gospodărire Comunală seocupă, de regulă, cu problemele imediateale Primăriei, adică suntem şi o echipă deîntreţinere a obiectivelor Primăriei şifacem şi lucrări noi de investiţii cum ar ficanalizări, introducerea de apă potabilă,reparaţii de drumuri,de şcoli etc. Neocupăm de buna funcţionare a Primăriei.

Rep.: Ce lucrări aveţi acum?t.S.: Lucrări în derulare, mai impor-tante, sunt canalizările pe strada

Parcului, 150 de metri (între timp fina -lizată-n.r.) şi pe Tudor Vladimirescu, 300de metri. Aceasta din urmă va dura max-imum 12 zile, deoarece ne grăbim ca să sepoată intra cu asfaltarea pe stradă, pentrucă a rămas o porţiune neasfaltată de lacalea ferată la intersecţie.

Rep.: Iar pentru următoarele luni?t.S.: Gospodărirea comunală are deîntreţinut străzile din comună, vine toam-na cu timp ploios, avem de împrăştiat pia-tră spartă în Câmpeneşti, în Pata, săvedem dacă se mai achiziţionează piatrăpentru întreţinerea drumurilor. Avem detras 500 de metri de apă potabilă înCâmpeneşti, până la primul lac, acoloexistă o zonă de parcele concesionate,sunt oameni care vor să se mute şi nu auapă. Avem achiziţionată ţeavă de 160 şivrem să continuăm reţeaua după vechiulproiect. Avem depus la MinisterulDezvoltării un proiect mai amplu, carevizează 2 bazine mari care să alimenteze

Câmpeneştiul. E un proiect de 600.000 deeuro şi dacă reuşim să îl accesăm, atunciva fi apă potabilă în întreg satul Câm -peneşti. Oricum, din resurse proprii noiam făcut peste 7 kilometri de apă, astfelîncât marea majoritate a satului, laturadreaptă, este alimentată cu apă potabilă.

Rep.: Câţi oameni lucrează la acestserviciu?t.S.: De un an ne confruntăm cu pro -bleme mari din cauza diminuării drasticea efectivului. Aveam 40 de oameni, acumsunt 19, cu tot cu funcţionari. Am oechipă pe care trebuie să o împart în 2-3locuri, iar volumul de muncă este tot maimare, pentru că Apahida se dezvoltă zil-nic, iar nevoile cresc. Acum avem în deru-lare proiectul pe Măsura 322, trebuie săne mişcăm rapid, să asfaltăm 7 kilometride străzi. La o parte din acestea a trebuitsă schimbăm reţeaua de apă-canal pentrucă data din anii 70, cu ţevi de metal, astfelcă a trebuit să schimbăm tot. Suntem

bine dotaţi la capitolul utilaje, dar ducemlipsă de forţă de muncă pentru a face faţă.Deocamdată, angajările sunt restricţion-ate, aşa că ne descurcăm şi ne străduim săfacem cât mai mult cu ce avem.

A consemnatCorina Moldovan

Sucilean: ”trebuie să am grijă de comună cu doar 19 oameni!”

Firma de protecţie şi pază „Scutul Negru” afost înfiinţată în 2006, iar în 2009 a fostdesemnată societatea comercială cu cea maimare cifră de afaceri în acest domeniu deactivitate. În prezent, are aproape 300 deangajaţi şi 20 de autovehicule. Directorulfirmei, Dorin Nemeş, vrea să extindă activi-tatea pe care o desfăşoară acum în Apahida.

Rep.:Ce planuri aveţi pentru Apahida?D.N.: Vrem să ne dezvoltăm în Apahida, săavem acolo un punct de intervenţie mobil cuechipaje de intervenţie atât cu maşini deteren, cât şi cu un ATV, care să permitădeplasarea mai uşoară în teren. În primafază vor fi 10 oameni, vor lucra în ture de câte2 plus cel de pe ATV şi cred că vor acoperibine zona. Vom folosi pentru monitorizaresistemul GPRS, cel mai sigur sistem, imposi-bil de spart, care îşi face autoverificarea tot la10 secunde şi, în cazul unei pene de curent,lucrează pe acumulatori. Oamenii trebuie săştie că degeaba îţi pui alarmă, dacă nu o legila un dispecerat. Dacă nu e legată, poatecădea curentul şi omul habar nu are. Deasemenea, hoţii au devenit specializaţi, numai merg cu hei-rup-ul, studiază, au metodenoi. De exemplu, există alarme sonore, darvin infractorii şi o umplu cu spumă poliure-tanică şi nu se aude nimic. Altfel ar fi dacă arfi legaţi la dispecerat, degeaba nu sună alar-ma, că noi vedem şi intervenim.

Rep.: Ce înseamnă pentru locuitorifaptul că veţi înfiinţa punctulmobil de intervenţie?D.N.: În primul rând siguranţă şi promp-titudine. Noi chiar avem un slogan,„Siguranţă, promptitudine şi putere”. Eimportant să ai şi putere, pentru că altfel,deşi eşti prompt la intervenţie, nu rezolvinimic. Am văzut ce se poate întâmpla,

oameni bătuţi în faţa unor instituţii pub-lice, uneori chiar în faţa poliţiştilor, pen-tru că poliţiştilor le este oarecumrestricţionată capacitatea de intervenţie.Dacă fac uz de armă, trebuie să curgă tonede cerneală, dacă pun mâna pe unul şi seînvineţeşte, îi dau în judecată, ceea cenumai la noi, în România, se poate întâm-pla. Priviţi ce se întâmplă în America,acolo numai dacă iei mâinile de pe volanai o mare problemă, darmite să-l şi înjuri.E nevoie de putere, deci.Rep.: Şi agenţii dumneavoastră nuau aceeaşi problemă?D.N.: În mod normal, ba da, dar noi ne-oasumăm. Mie îmi place o vorbă a unui fostdirector al CIA, care a răspuns, atuncicând agenţia a fost acuzată că face lucruricare contravin democraţiei, că „Noi sun-tem puşi să apărăm democraţia, nu să orespectăm”. Democraţia nu vine şi seinstaurează de bunăvoie, se apără. Legiledemocraţiei trebuie apărate. Lumea zicecă e democraţie şi face ce vrea. Aşa e, darfără să aduci atingere unui drept al altuia.Eu, de la o societate de pază, sunt chematsă aplanez un conflict sau să restabilescordinea sau să apăr pe cineva. Eu doar înmomentele astea sunt chemat şi dacăsunt chemat, e clar că ceva s-a întâmplat,altfel o persoană nu apasă butonul depanică, e clar că cineva îi face rău, îlameninţă sau îi provoacă distrugeri. Iareu trebuie să mă deplasez acolo. Dar legearomână o consider învechită, ar trebuirevăzută.

Noi nu suntem firmă de măicuţe

Rep.: În prezent, care sunt acti -vităţile firmei în Apahida?

D.N.: Activităţi de monitorizare, avemcâteva case din Câmpeneşti care suntlegate la dispecerat şi câteva magazinedin Apahida. Intenţionez să mut sediulsocial al firmei din Cluj în Apahida pentrucă eu consider că este o zonă de viitor, îndezvoltare.

Rep.: Cum colaboraţi cu adminis-traţia locală?D.N.: Foarte bine şi faptul că ne înţelegembine a fost un prim pas spre decizia de amuta sediul social al firmei acolo. Eu am oproprietate în Apahida şi, dacă tot măretrag acolo, prefer să plătesc la Apahidaimpozitele, care nu sunt mici, dimpotrivă.

Rep.: Ce probleme sunt în zonă?D.N.: Mai des, furturile de fier vechi saufurturile din livezi. Noi, dacă avem pro -bleme, ni le asumăm. În momentul încare se întâmplă ceva şi omul ne reclamăcă a fost agresat, eu nu am nicio emoţie,deoarece există asigurări. Dacă ne dă înjudecată şi câştigă, plăteşte firma de as i -gurare. La poliţişti nu prea există treabaasta, deşi ar trebui luată în calcul. Nu credcă e un capăt de lume să plătească poliţiaromână o asigurare, ca să fie acoperitpoliţistul în cazul în care e dat în judecată.

Rep.: De unde să aibă bani de asi -gurare, nu vedeţi că ei dau oameniafară ca să facă economii?D.N.: E OK că dau afară, pentru că mulţiau fost angajaţi pe pile. Mulţi poliţişti cucare am stat de vorbă sunt şi ei de acord.

În ultimii ani s-au angajat oameni pe altecriterii decât cele normale. Eu, la mine lafirmă, dacă vine cineva să se angajeze, îlîntreb unde a mai lucrat, văd ce capacităţiare şi îl pun acolo unde poate, nu îl iau peunul total nepregătit şi îl trimit în stradă.Nu îl trimit la intervenţie dacă are 35 dekilograme, pentru că în primul rând nuinspiră respect. Chiar dacă omul nu afăcut sport sau sport de contact, măcar săstea hainele pe el, când ajunge la loculintervenţiei să aibă un pic de prestanţă.

Rep.: Alte investiţii ale firmei?D.N.: Vom deschide şi serviciul privat deasistenţă medicală, „Scutul Negru SPAM”,care se mulează ca o mănuşă pe serviciul deprotecţie şi pază. Dacă mergem la o inter-venţie, e bine să fie şi o ambulanţă, nu se ştiece se poate întâmpla. Sediul social al acesteifirme este în Apahida, unde vom crea câte-va locuri de muncă şi acolo vom plăti taxeleşi impozitele. Vom avea transport pacienţiurgenţă şi asistenţă medicală la domiciliu.Avem 3 ambulanţe, iar personalul este cali-ficat: medic, asistent şi ambulanţier, oamenicu experienţă, de la Ambulanţă, de la UPU,pentru că vrem să oferim calitate, la fel ca şifirma de pază. Eu am vrut să dezvolt ceva,nu am vrut să fiu pe o listă cu 50 de nume.Vreau să fiu pe o altă listă, chiar dacă maineagră, oamenii să ştie că dacă au probleme,pot apela la noi. E clar că tot timpul vomavea probleme, noi ne cam lipim de pro -bleme, dar clientul meu trebuie să fie mulţu-mit, asta e regula numărul unu la noi înfirmă. Sunt firme care spun că nu pot punemâna pe cineva, că le e frică. Aţi văzut ce s-a întâmplat la Polus, agenţii firmei de acolostăteau şi se uitau cum un tip e bătut de alţiila locul de joacă. Aşa oricine poate să-şi facăfirmă de pază. Noi nu suntem firmă demăicuţe, de conciliere maritală sau baby-sit-ter. Noi suntem o firmă de protecţie şi pază,deci trebuie să păzim şi să protejăm. Existăriscuri, se poate ca şi agentul nostru săîncaseze câteva lovituri, dar trebuie să inter-vină. Asta faci dacă eşti firmă de pază, dacănu, poate că agenţii aceia de la Polus eraumai buni între copii, dar nici aşa nu se ştie,că mai sunt copii care muşcă sau zgârâie!

A consemnatCălin Mihăşan

Dorin Nemeş, director „Scutul Negru”:

„vreau să mut sediul firmei în Apahida şi să plătesc impozitele acolo!”

Toderaş Sucilean, şeful ServiciuluiGospodărire Comunală

Dorin Nemeş, director Scutul Negru

soCial8august 2011

„Recent, am avut un dialog cu un grup de oameni carelocuiesc pe strada Eroii Pascu, care au rămas fărăcanalizare, deoarece configuraţia terenului e de aşa natură,că nu au putut fi conectaţi la reţeaua din zonă. Şi atunci amluat legătura cu cei de la RAJAC, am fost cu specialiştiinoştri, astfel că acum se lucrează la un proiect, în încer-carea de a-i cupla pe acei oameni la reţeaua de canalizare.Aşadar, avem soluţii, trebuie doar să ne acorde un răgaz, săaibă un pic de răbdare. Oamenii se tem că vom asfalta şi nuvom mai face lucrări acolo, dar vom evita porţiunea deasfalt, vom sparge pentru canalizare şi abia apoi vom asfal-ta în continuare, pentru că proiectul nostru are o durată de18 luni şi abia l-am început de o lună şi jumătate.Când se implementează proiecte, apar şi oameni mulţu-miţi, dar şi nemulţumiţi. Puţină lume ştie că proiectelecu bani europeni sunt nişte proiecte tip care trebuie

adaptate la condiţii şi situaţii foarte exacte. De exemplu,mai mulţi cetăţeni nemulţumiţi de pe strada MihaiVitezu, dar nu numai de pe această stradă, au întrebat dece rigolele nu sunt betonate. Răspunsul este pentru căaşa sunt proiectele: unde există o pantă de minimum 15grade, se fac rigole betonate, unde nu, ele se fac dinpământ şi deocamdată trebuie întreţinute de oameni. Înviitor, vom promova un proiect prin care să trecem labetonarea rigolelor din bani proprii şi chiar la con-fecţionarea de trotuare.În final, vreau să mulţumesc tuturor celor care m-au feli -citat de ziua mea, inclusiv prin telefon, pentru că am avut,peste aşteptări, oameni care au venit, au închinat unpahar, au gustat ceva şi îmi pare rău că nu au încăput toţiîn locaţia aleasă. Îmi pare rău că nu am putut să invit petoată lumea, aşa că am făcut doar o invitaţie generală!”

Primarul vă răspunde:

Localitatea Câmpeneşti este si -

tuată în nord-vestul comunei

Apahida şi are un teritoriu

intravilan de peste 39 de hectare.

Avea 10 locuitori la recensămân-

tul din 1992 şi 224 la cel din 2002.

La recensământul de anul viitor,

numărul locuitorilor bate cifra

1000. Satul era şi este cunoscut în

principal datorită lacurilor, care

constituie una din destinaţiile

preferate ale pesca rilor din Cluj

şi împrejurimi. Dar aceştia nu

ştiu încă ce surpriză plăcută le

pregăteşte administraţia locală

în viitorii ani.

În urma concesionărilor de terenuri, zonaCâmpeneşti s-au ridicat vile şi case mod-erne, iar în prezent a început construireaunei grădiniţe. Primăria estimează căracordarea la reţeaua de gaz metan se vafinaliza anul viitor şi studiază posibili-tatea introducerii telefoniei şi serviciilorde internet. Administraţia locală maiintenţionează să câştige un proiect pentrucrearea unui lac de agrement şi creşterearentabilităţii lacurilor. În acest momentse lucrează la împrejmuirea a 3 lacuri dincele 6 existente, care au o suprafaţă totalăde 126 de hectare. Inginerul Viorel Lupaş conduce ferma pis-cicolă din Câmpeneşti. Vorbeşte despreviitorul lacurilor cu încredere: ” Vrem să

împrejmuim 3 lacuri, să le facem poartă, sămontăm pontoane şi să aducem peşte maimult, pentru pescuit sportiv şi recreativ.Vine omul, plăteşte, ştie care ponton esteal lui, stă liniştit, ştie cât peşte poate săreţină, iar restul îl eliberează sau îlplăteşte, iar banii aceia îi putem folosi pen-tru a repopula lacurile. Taxa de pescuit vafi mai mare, undeva la 100 de lei, dar aţivăzut avantajele. Aşa, vom avea situaţiasub control, în sensul că vom şti cât peşteeste în lac, cât s-a pescuit.”. Potrivit luiLupaş, celelalte lacuri vor rămâne cu taxamai mică, în prezent de 30 de lei. „Estepeşte şi în ele, le-am populat cu 15 tone. S-au prins peşti de peste 12 kilograme, cteno,şi şalăi de 5-6 kilograme, iar în iaz existăfitofag de peste 30 de kilograme. Problemaeste că dacă faci pescuit recreativ şi nu aiposibilitatea de control, nu mai ştii câtpeşte este, deoarece se pescuieşte haotic,nu putem verifica fiecare pescar cât prinde.Paza lacurilor nu este uşor de asigurat, nemai ajută şi poliţia comunitară. Primăria apreluat lacurile de la Regia AutonomăAdministraţia Patrimoniului Protocoluluide Stat (RAAPPS) în 2008, iar investiţia deacum s-a ridicat la suma de 200 000 de lei.Aşadar, anul viitor cele 3 lacuri vor fi gatasă primească pescari. Vor fi populate cucrap şi şalău. Noi avem pregătite 10 tonede crap pentru la primăvară, iar restul îlvom achiziţiona” explică inginerul.

Noua faţă a CâmpeneştilorViorel Lupaş a venit la ferma piscicolă dinCâmpeneşti în 1995. Povesteşte cum,imediat după Revoluţie, nu s-a mai pusaccentul pe repopulare: „A fost fermaPartidului Comunist. RAAPPS nu a mai

investit bani, deoarece 35 de hectare deteren de pe mal şi de sub lacuri au fostrevendicate de oameni, aşa că regimuljuridic era neclar. Primăria Apahida apreluat lacurile, a clarificat lucrurile şi areuşit să întabuleze lacurile.” InginerulLupaş crede că banii pe care îi vor aducecele 3 lacuri la care se lucrează acum vorconstitui a doua sursă de venit aPrimăriei, după taxe şi impozite. „Dacăacum scoatem 100 000 de lei pe an, amputea ajunge la 100 000 pe lună pe aces-te 3 lacuri. Am făcut estimări şi am luat încalcul 100 de pontoane a 100 de lei pe zi.Bineînţeles că nu toate vor fi ocupate înacelaşi timp, dar cred că oamenii vor veni,mai ales că, pe lângă peşte şi condiţiibune, în viitor vrem să facem şi parcări, şilocuri pentru grătare şi spaţii pentruchioşcuri, pe care să le închiriem. Anul

viitor va fi gata un mini-hotel la sediulfermei.”, explică el investiţiile care vortransforma Câmpeneştii în raiul pesca -rilor amatori şi sportivi.L-am întrebat dacă nu ia în considerare,împreună cu Primăria, concesionareaunora din lacuri. „Lacurile depind unul dealtul şi toate de cel din capăt, cum vii din-spre şoseaua Cluj-Dej, de cel pe care îlnumim iaz, aşa că nu putem să le conce-sionăm. Lacurile sunt un tot unitar”, arăspuns Lupaş.În acest moment, Primăria derulează unproiect pentru accesare de fonduri europenede 1,5 milioane de euro pentru îndiguiri.Viorel Lupaş spune că digurile datează din1983, lacurile sunt un tampon pentru vii-turi, aşa că ar fi îndeplinite condiţiile cabanii să vină, poate chiar de anul viitor.

Călin Măhăşan

Câmpeneşti, paradisul pescarilor!

Inginerul Viorel Lupaş conduce ferma piscicolă din Câmpeneşti