apa si canalizarea in mediul rural

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

Proiectul de Dezvoltare Rurală (Proiect ID: PO57960)

Unitatea de Management a Proiectului

Studiu privind sisteme de alimentare cu apă şi igienizare

în mediul rural

RFP 4654RO/B.1/3a/3.5/017

Analiză Diagnostic Februarie 2006

Studiu privind Alimentarea cu Apă şi Igienizarea în Mediul Rural Analiză Diagnostic

Pag. 1 din 141

WS Atkins International Februarie 2006

Analiză Diagnostic

Cuprins

Definiţii .....................................................................................................................4 Abrevieri....................................................................................................................4 Rate de schimb ..........................................................................................................6 Sumar........................................................................................................................7 Metodologie.............................................................................................................11 Partea 1: Introducere ..............................................................................................13

1.1. Cadrul general al Studiului privind Alimentarea cu Apă şi Igienizare............13 1.2. Proiectul de Dezvoltare Rurală .....................................................................16

1.2.1. Implementarea proiectului de Dezvoltare Rurală. .............................16 1.2.2. Stadiul curent al implementării Proiectului de Dezvoltare Rurală ....17

1.3. Scopul Studiului ..........................................................................................17 1.4. Ipoteze de lucru ...........................................................................................19

Partea 2: Evaluarea Instituţională ..........................................................................20

2.1. Cadrul legal ...................................................................................................20 2.1.1. Legislaţia românească privind serviciile de apă şi igienizare.............20 2.1.2. Directivele Consiliului Uniunii Europene .........................................22 2.1.3. Structuri de reglementare în România...............................................24

2.2. Instituţiile ......................................................................................................27 2.2.1 Nivel naţional...................................................................................27 2.2.2. Nivel local........................................................................................29 2.2.3. Coordonarea între instituţii ...............................................................31

2.3. Sistemul Rural de Alimentare cu Apă şi Igienizare în România .....................31 2.3.1 Economia şi gradul de extindere al serviciilor de apă în mediul rural31 2.3.2. Gestionarea serviciilor publice .........................................................32 2.3.3. Obiectivele şi propunerile Guvernului României. .............................34

2.4. Programe şi organizaţii de finanţare internaţionale şi naţionale ......................36 2.5. Concluzii ......................................................................................................38

Partea 3: Evaluare tehnică......................................................................................39

3.1. Calitatea apei brute şi potabile ......................................................................39 3.2. Serviciile de alimentare cu apă şi canalizare în mediul rural..........................41 3.3. Nivelurile de servicii.....................................................................................45 3.4. Procedura pentru noile scheme PDR .............................................................46 3.5. Operarea sistemelor ......................................................................................48 3.6. Detalii privind Proiectele PDR......................................................................48 3.7. Planuri Directoare în domeniul apei ..............................................................51 3.8. Planuri de Management al Investiţiilor..........................................................52


Pag. 2 din 141


3.9. Reabilitarea activelor existente ....................................................................52 3.10. Disponibilitatea forţei de muncă, a materialelor şi echipamentelor ...............53 3.11. Opţiuni de proiectare pentru sistemele de alimentare cu apă şi canalizare.....54 3.12. O abordare alternativă..................................................................................58 3.13. Concluzii .....................................................................................................59

Part 4: Evaluare Economică şi financiară ..............................................................60

4.1. Costuri de capital (investiţii) istorice în sectorul alimentării cu apă la sate ....60 4.2. Investitii de capital realizate..........................................................................61 4.3. Criterii şi proceduri de finantare ...................................................................63 4.4. Investitia per capita.......................................................................................64 4.5. Costurile de operare (OPEX) ........................................................................64 4.6. Tarife............................................................................................................65 4.7. Capacitatea şi consimţirea de plată................................................................69 4.8. Analiza Cost Beneficiu economica................................................................70 4.9. Impactul economic asupra sanatatii publice ..................................................73 4.10. Proiecte asociate ..........................................................................................75 4.11. Planurile comerciale ....................................................................................75 4.12. Concluzii .....................................................................................................76

Partea 5: Evaluarea educaţiei şi promovării ...........................................................78

5.1. Educaţia profesională.....................................................................................78 5.2. Conştientizarea privind problemele de sănătate şi igienă ................................80 5.3. Concluzie ......................................................................................................82

Partea 6: Evaluarea de mediu .................................................................................84

6.1. Aspecte generale............................................................................................84 6.2. Conformarea României cu Directivele CE .....................................................84 6.3. Efectele asupra mediului ale Programului SRAAI..........................................85 6.4. Sisteme combinate sau separate de colectare a apelor uzate ...........................89 6.5. Concluzii .......................................................................................................90

Partea 7: Durabilitate..............................................................................................91

7.1. Introducere ....................................................................................................91 Partea 8: Standardele de servicii şi performanţă care trebuie atinse ......................93

8.1. Introducere ....................................................................................................93 8.2. Evaluare instituţională ...................................................................................93 8.3. Evaluarea tehnică...........................................................................................95 8.4. Evaluarea financiară şi economică .................................................................96 8.5. Evaluarea din punctul de vedere al educaţiei şi al conştientizării publicului ..97 8.6. Evaluarea din punctul de vedere al mediului ..................................................98

Partea 9: Analiza comparativă a situaţiei existente................................................99

9.1. Introducere ....................................................................................................99


Pag. 3 din 141


Partea 10. Concluzii ..............................................................................................111 10.1. Introducere ............................................................................................111 10.2. Componente cheie ale Politicii SRAAI ..................................................111 10.3. Riscuri ....................................................................................................118

Partea 11: Aprecieri ..............................................................................................121 Anexa 1 .................................................................................................................122 Legătura dintre Instituţiile Naţionale, Regionale şi Locale .....................................122 Anexa 2 .................................................................................................................123 Legături către paginile de internet ale instituţiilor implicate ..................................123 Anexa 3 .................................................................................................................124 Bibliografie ............................................................................................................124 Anexa 4. ................................................................................................................125 Transpunerea Directivelor Consiliului Uniunii Europene în legislaţia românească125 Anexa 5 .................................................................................................................135 Structura organizaţională propusă .........................................................................135 Anexa 6 .................................................................................................................139 Localizarea în cadrul raportului a aspectelor cheie................................................139


Pag. 4 din 141


Definiţii Autoritate locală Organe locale de guvernământ. Poate fi Consiliul Local şi

primarul unei comune sau oraş sau Consiliul Judeţean Comună Cea mai mică unitate administrativă care are primar. O comună

este alcătuită din mai multe sate Consiliu Local Autoritatea locală responsabilă de guvernarea locală la cel mai

mic nivel Fereastră Unitate specifica de alocare a fondurilor, definita în Manualul

de operare PDR Guvern Guvernul României Municipalitate Autoritatea locală a unui oraş sau municipiu. Nivelul serviciilor Indicatori de performanţă pentru serviciile publice furnizate/

prestate către utilizatori Operator Persoană juridică titulară a unei licenţe de furnizare-prestare,

emisă de ANRSC, care asigură furnizarea apei potabile şi/sau industriale, respectiv preluarea, epurarea şi deversarea în emisar a apelor uzate

Plan Planul de Dezvoltare Rurală. Program Programul privind Sistemele de Alimentare cu Apă şi

Igienizare în mediul Rural Proiect Proiectul de Dezvoltare Rurală Proiect/subproiect Plan de lucrări tehnice care au ca finalitate dotări tehnico-

edilitare Raport Raportul privind Analiza Diagnostic Sat Cea mai mică unitatea administrativă, din mediul rural. Un sat

are Consiliu Local Sectorul/domeniul Sectorul/domeniul alimentării cu apă şi preluarea, epurarea şi apei deversarea apelor uzate Sistem centralizat de Sistem de alimentare cu apă al unei aşezări aparţinând alimentare cu apă domeniului public, care deserveşte mai mult de o proprietate

individuală Strategie Strategia privind Sistemul Rural de Alimentare cu Apă şi

Igienizare Studiu Studiu privind Sistemele de Alimentare cu Apă şi Igienizare în

mediul rural TdR Termenii de Referinţă (şi anume, cei realizaţi pentru Studiul

privind Sistemele de Alimentare cu Apă şi Igienizare în mediul rural).

Abrevieri Instituţional ANAR Administraţia Naţională “Apele Române” ANIMM Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Micii şi Mijlocii şi

Cooperaţie


Pag. 5 din 141


ANRSC Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală

BERD Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare BIRD Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare CAPEX Costuri de capital CCIC Comitetul Consultativ pentru Investiţii al Comunei CCJ Comitet Consultativ Judeţean pentru Dezvoltare Locală CE Comisia Europeană CFPPDA Centrul de Formare şi Perfecţionare Profesională în Domeniul

Apei CNC Comitetul Naţional de Coordonare DGA Direcţia de Ape FC Fondul de Coeziune FEADR Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională FRDS Fondul Român de Dezvoltare Socială GC Grupuri Comunitare HG Hotărâre de Guvern IFI Instituţii finanţatoare internaţionale MAI Ministerul Administraţiei şi Internelor MAPDR Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale MFP Ministerul Finanţelor Publice MMGA Ministerul mediului şi Gospodăririi Apelor MS Ministerul Sănătăţii MTCT Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi turismului NS Nivelul serviciilor O&M Întreţinere şi reparaţii OG Ordonanţă de Guvern OPEX Costuri de operare OUG Ordonanţă de Guvern PDR Proiectul de Dezvoltare Rurală PMI Plan de Management al Investiţiilor POS Program Operaţional Sectorial SRAAI Sistemul Rural de Alimentare cu Apă şi Igienizare UE Uniunea Europeană UIP Unitate de Implementare a Proiectului UML Unitate de Management Locală UMP Unitate de Management a Proiectului Tehnic € Euro. BSF Bazin de sedimentare finală BSP Bazin de sedimentare primară CBO Cerere biochimică de oxigen FAS Filtre aerate submersibile km. Kilometru


Pag. 6 din 141


l.e. Locuitori echivalenţi m3 metru cub mil Milion. PEHD Polietilenă cu densitate ridicată (cu referire la conducte) RBC "Rotating biological contactor" (Biodiscuri) SAF "Submerged aerated filters" (filtre aerate submerse) US$ Dolari SUA UV Raze Ultra Violete (cu referire la metodele de dezinfectare a

apei)

Rate de schimb US$ : Euro 1.2 RON : Euro 3.6


Pag. 7 din 141


Sumar WS Atkins, în asociaţie cu Centrul de Formare şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Apei (CFPPDA), are plăcerea să prezinte în cele ce urmează Comitetului Tehnic de Coordonare Raportul de Analiză Diagnostic realizat în cadrul Task-ului 1 al proiectului "Proiectul de Dezvoltare Rurală în România, Studiu privind Sistemele de Alimentare cu Apă şi Igienizare în Mediul Rural"(RFP 4654RO/B.1/3a/3.5/017). În acest Raport, considerăm că am reuşit să combinăm cu succes informţiile obţinute direct de la sursă şi experienţa locală a partenerilor nostri de consortiu, cu experienţa noastră internaţională privind proiectele de apă în mediul rural şi întărirea capacităţii instituţionale. Activitatea desfăşurată de noi în cadrul Task-ului 1 al Studiului SRAAI a constat în identificarea aspectelor principale din domeniile strategice instituţional, tehnic, financiar / economic, educaţional şi de mediu legate de sectorul alimentării cu apă şi igienizării în mediul rural din România. Aceste aspecte au fost utilizate pentru elaborarea unei Analize Diagnostic a situaţiei existente şi pentru identificarea deficienţelor comparativ cu situaţia la care se doreşte să se ajungă in viitorîn acest domeniu, ca o primă etapă în elaborarea unei Politici şi a unui Plan de Acţiune pentru Alimentarea cu Apă şi Igienizarea în Mediul Rural (în cadrul Task-ului 2). În această etapă din cadrul proiectului am dori să aducem mulţumiri şi aprecieri pentru sprijinul care ne-a fost acordat cu solicitudine de către toate părţile consultate în vederea realizării acestui raport, inclusiv pentru asistenţa acordată de Unitatea de Management a Proiectului de Dezvoltare Rurală (PMU). Exprimarea deschisă a opiniilor şi timpul acordat demonstrează hotărârea tuturor celor implicaţi în sectorul apei din mediul rural din România de a vedea implementarea cu succes a unei Strategii pentru dezvoltarea alimentării cu apă şi igienizării în mediul rural. Prin natura acestui Studiu, acest Raport are, în unele locuri, un aspect critic. Orice critici exprimate sunt însă doar modalităţi de a găsi soluţii la problemele respective. Este recunoscut faptul că performanţele actuale au la bază organizaţii care dispun de resurse insuficiente, şi care utilizează practici mai vechi, depăşite şi ineficiente, şi nu reflectă în mod corespunzător capacitatea şi străduinţele personalului trecut şi actual, la nivel local şi naţional. În secţiunea următoare acestui Sumar am prezentat în detaliu Metodologia utilizată pentru realizarea acestui studiu. Folosind criteriile Băncii Mondiale pentru Nivelurile de Servicii pentru Clienţi, sistemele de alimentare cu apă în mediul rural din România pot fi incluse în categoria Insuficient / Minim. Cazul României nu este unic în Europa de Est, din punctul de vedere al infrastructurii reduse de alimentare cu apă şi igienizare existente, şi al investiţiilor care sunt necesare în termen scurt în acest sector.


Pag. 8 din 141


În cadrul Raportului nostru am utilizat cunoştinţele de care dispunem privind programe de dezvoltare anterioare din România şi internaţionale pentru a asigura înglobarea în Strategia privind Alimentarea cu Apă şi Igienizarea în Mediul Rural a experienţelor pozitive sau negative anterioare; experienţele negative menţionate au rolul nu de a critica performanţele, ci de a fi parte dintr-un proces continuu de învăţare şi de a indica dificultăţile probabile pe care va trebui să le depăşească sectorul apei în mediul rural din România. Partenerii noştri, CFPPDA, au colectat şi au colaţionat o bază de date considerabilă în legătură cu sectorul apei din România, care s-a dovedit a fi o sursă foarte valoroasă de informaţie pentru acest Raport, şi care ne-a permis să ajungem la o mai bună înţelegere a aspectelor de fond ale Studiului. Pentru elaborarea Raportului au fost studiate materiale publicate şi alte documentaţii privind sectorul apei în mediul rural din România, precum şi Planurile aprobate şi propunerile Guvernului României. Înţelegem că recomandările făcute în proiectul EU-Phare RO-01.05.01.01: "Suport pentru dezvoltarea unei mai bune gestionări a serviciilor municipale" în cadrul "Strategiei agregate pentru serviciile municipale" au fost acceptate de Guvern şi sunt acum în procesul de implementare. Credem că este firesc ca propunerile financiare şi alte elemente din studiul mentionat, acolo unde este fezabil, să fie aplicate şi în sectorul rural. Pentru asigurarea succesului Proiectului de Dezvoltare Rurală în domeniul apei din mediul rural, există patru elemente esenţiale care trebuie implementate pentru a permite construirea unei strategii durabile în domeniul alimentării cu apă şi igienizării:

1. Locuitorii din mediul rural trebuie să fie dispuşi să beneficieze de serviciile publice de apă. Există câteva măsuri care pot fi adoptate pentru a asigura această consimţire:

a. Trebuie să fie derulată o campanie de conştientizare şi educare a

publicului, bazată pe succesul campaniilor anterioare. O astfel de campanie va asigura înţelegerea de către public a legăturii dintre igienă şi sănătate, şi astfel acceptarea tarifelor necesare pentru serviciile de apă;

b. Proiectele noi trebuie să fie rezultatul cererii din partea beneficiarilor, şi să fie "proprietatea" acestora şi mai puţin impuse din exterior;

c. Principiile serviciilor complete pentru clienţi ar trebui să fie adoptate pentru a demonstra beneficiarilor "valoarea contra bani".

2. În cadrul limitelor capacităţii de plată pe plan local, trebuie stabilite tarife

realiste care să permită recuperarea eventualelor împrumuturi sau a altor contribuţii legate de finanţare; acoperirea costurilor de operare; şi sustenabilitatea dotărilor. Trebuie să existe un echilibru între nivelurile adecvate de tarife şi consimţirea beneficiarilor de a se conecta, ceea ce necesită o atenţie foarte mare din partea economiştilor din cadrul operatorilor respectivi. Sistemele contabile trebuie să răspundă cerinţelor financiare ale


Pag. 9 din 141


operatorilor, astfel încât costurile reale să fie înregistrate şi comparate cu categoriile de cheltuieli prevăzute, pentru a putea fi utilizate în managementul financiar al operatorilor şi la stabilirea tarifelor.

3. Trebuie să există un cadrul instituţional la nivel naţional, regional şi local, care

să dispună de resursele necesare de personal şi de altă natură, şi care să iniţieze, să evalueze, să aprobe, să implementeze, să monitorizeze şi să raporteze asupra proiectelor individuale şi Programului general SRAAI. Personalul trebuie să fie aibă calificările şi experienţa corespunzătoare, şi să fie asigurată şi instruirea sa continuă; de asemenea trebuie să aibă la dispoziţie sisteme comerciale, proceduri şi manuale moderne.

4. Vor fi necesare Planuri Comerciale ale Operatorilor, inclusiv Planuri

Directoare în domeniul Apei la nivel de Judeţ, care să cuprindă:

a. Modul în care va fi implementat Programul SRAAI în zona de acoperire a fiecărui operator de servicii publice;

b. Opţiunile preferate pentru alimentarea cu apă şi epurarea apelor uzate; c. Resursele financiare care vor fi necesare pentru asigurarea depunerii la

timp a Cererilor de Finanţare şi crearea provizioanelor necesare din bugetul de stat, şi faţă de care se vor putea monitoriza realizările.

Nu considerăm că tehnologia ar reprezenta o problemă. Proiectele vor utiliza tehnologii simple pentru care România dispune deja de ingineri cu calificările şi capacităţile necesare. Va fi necesară instruirea specifică pentru anumite activităţi, şi poate să apară o problemă în legătură cu existenţa instructorilor necesari. Materialele, instalaţiile şi echipamentele necesare sunt disponibile fie în România, fie în Uniunea Europeană. Implementarea soluţiilor propuse pentru multe din aspectele identificate în cadrul Analizei Diagnostic va fi facilitată de introducerea operatorilor regionali de servicii publice în domeniul apei, care am înţeles că se numără printre propunerile Guvernului. Suntem impresionaţi de paşii importanţi realizaţi de Guvernul României în transpunerea Directivelor CE relevante în legislaţia românească, precum şi de calitatea Planurilor de Implementare pentru Directivele privind Apa Potabilă şi Apele Uzate Orăşeneşti. Nu credem că există nici un motiv de îngrijorare în legătură cu acest aspect al Programului. De asemenea notăm succesul iniţiativelor recente ale Guvernului, şi este important să rămână o continuitate cu acestea şi ca experienţa dobândită în cadrul acestora să fie adoptată şi în Strategie SRAAI. Accesul României la fondurile CE şi la alte fonduri ar trebui să asigure disponibilitatea finanţărilor pentru investiţiile necesare, având în vedere şi


Pag. 10 din 141


contribuţiile de la bugetul central şi /sau local şi co-finanţările reduse din partea beneficiarilor. Pe măsura analizării datelor şi informaţiilor disponibile în legătură cu sectorul apei în mediul rural din România şi a discutării acestora cu partenerii noştri, a reieşit că variaţiile demografice şi geografice din diferite zone ale României ar putea împiedica aplicarea în toată ţara a experienţelor din cele cinci judeţe pilot. Şi faptul că cele cinci judeţe s-au oferit să participe ca judeţe pilot în proiectul de Dezvoltare Rurală şi că au fost selectate în acest scop, sugerează ideea că aceste judeţe au în mod special o viziune de perspectivă şi ambiţioasă, şi că probabil că nu sunt reprezentative pentru întreg sectorul apei în mediul rural. În cadrul Raportului am argumentat ideea că pentru o politică sustenabilă este esenţial ca autorităţile locale să elaboreze Planuri Comerciale detaliate, inclusiv Planuri Directoare în domeniul apei, care să aibă rolul de "hartă" pentru programele de investiţii în domeniul apei, atât pentru cele de extindere a gradului de acoperire cât şi pentru cele de reabilitare a dotărilor existente, acestea din urmă conform cerinţelor planurilor de Implementare a Directivei Apei. Recomandăm ca la elaborarea acestor Planuri Comerciale şi Planuri Directoare în domeniul Apei, care să fie unice şi adecvate pentru fiecare zonă individuală, să se aibă în vedere şi etapa următoare a programului de investiţii în sectorul apei din mediul rural. Acolo unde este cazul, recomandăm luarea în considerare a abordării alternative propuse în Secţiunea 3.12. Odată implementate cele patru elemente esenţiale enumerate mai sus, şi gestionate riscurile identificate în secţiunea 10, nu vedem nici un motiv pentru care Programul SRAAI să nu fie un succes, şi Guvernul României să nu îşi atingă Obiectivul Mileniului nr. 7 pentru sectorul apei în mediul rural, atât în avantajul direct al locuitorilor din mediul rural, cât şi, indirect, al tuturor cetăţenilor României.


Pag. 11 din 141


Metodologie Metodologia adoptată în elaborarea acestui Raport a fost expusă în Propunerea Tehnică a consultantului. În urma discuţiilor purtate cu UMP în timpul întâlnirii de începere a proiectului, s-a căzut de acord ca cele cinci judeţe pilot (plus încă unul) să fie mai degrabă implicate în procesul de consultare conform termenilor de referinţă, secţiunea 4.1, task 1, decât în pregătirea Analizei diagnostic, cum a fost propus în Oferta Tehnică. Acest punct de vedere a fost recunoscut prin prisma cantităţii de date şi informaţii deja existente ca şi cele culese şi compilate de CFPPDA, care oferă o bază de date extensivă cu privire la sectorul apei din mediul rural şi care s-a dovedit a fi o sursă importantă de informaţii. Datele acoperă nu doar cele cinci judeţe pilot, ci şi întregul sector de alimentare cu apă din mediul rural Conform răspunsului suplimentar la întrebarea nr. 4 din ToR, consultantul propune un proces de consultare cu judeţele şi comunele pilot identificate în cadrul PDR, după cum este prezentat în tabelul următor, dar şi cu încă un judeţ care nu a fost inclus iniţial.

Tabel privind comune şi locaţii care vor fi vizitate în procesul de consultare.

Regiunea de Dezvoltare

Judeţ Comună Natura şi stadiul proiectelor

Sud Vest Oltenia Dolj Caraula Sistem de alimentare cu apă finalizat

Sud Muntenia Călăraşi Vâlcelele Sistem de alimentare cu apă în execuţie

Sud Est Tulcea Nufăru Sistem de alimentare cu apă finalizat

Nord Est Botoşani Ungureni Sistem de alimentare cu apă în curs de pregătire (stadiu Studiu de Fezabilitate)

Nord Vest Sălaj Camar Sistem de alimentare cu apă finalizat

În selectarea comunelor, accentul se pune pe proiectele finalizate, deoarece acestea oferă cea mai multă experienţă. De asemenea vor fi consultate structurile şi instituţiile naţionale şi internaţionale relevante. După consultare, va fi elaborat un raport adiţional, cuprinzând detalii specifice privind experienţele în domeniul sectorului apei din mediul rural acumulate de judeţele consultate.


Pag. 12 din 141


Metodologia consultantului folosită în elaborarea Analizei diagnostic, se bazează pe o abordare în trei trepte:

1. Cauzele, extinderea şi efectul serviciilor precare de alimentare cu apă şi igienizare în mediul rural din România au fost bine cercetate şi documentate din surse oficiale. Primul pas a constat în trecerea în revistă cu atenţie a acestor surse astfel încât consultantul să se familiarizeze cu cadrul românesc în general şi cu sectorul apei în mediul rural, în particular. Din această trecere în revistă şi din discuţiile purtate cu CFPPDA a reieşit că condiţiile geografice, sociologice şi economice diferă de la un judeţ la altul sau chiar în cadrul aceluiaşi judeţ. În Anexa 3 este prezentată o bibliografie a documentelor consultate.

2. Al doilea pas a constat în evaluarea datelor statistice specifice şi cele

referitoare la experienţa acumulată în cadrul proiectelor anterioare (în particular în cele cinci judeţe pilot, dar totodată şi la nivelul întregii ţări), deţinute de CFPPDA, evaluare făcută pe cele cinci teme strategice propuse de consultant în Propunerea Tehnică. Întrebările specifice care au fost înaintate partenerilor noştri, derivate din Termenii de referinţă şi suplimentate cu cele din Propunerea Tehnică, pot fi regăsite în Raportul CFPPDA; acesta cuprinde şi răspunsurile la întrebări, sursele de informaţie (cu scop de a servi unui audit), precum şi date adiţionale şi comentarii pe care au dorit să le facă. Cu privire la acest ultim aspect, în timp ce Atkins are o vastă experienţă internaţională privind proiectele în domeniul apei din mediul rural şi întărirea capacităţii instituţionale, contribuţia şi recomandările CFPPDA s-au dovedit a fi esenţiale pentru a asigura caracterul adecvat al propunerilor noastre privind sectorul apei din mediul rural românesc.

3. În cele din urmă, consultantul a făcut o "Analiză comparativă" între situaţia

“prezentă” şi cea “viitoare” prin care sunt recunoscute realizările semnificative din domeniu şi sugerate arii de abordat pe viitor, dar totodată sunt prezentate măsurile necesare pentru o Strategie durabilă şi de succes.

A fost comprimată în şase Declaraţii-cheie de Politică în domeniu (Partea 10); tot aici sunt conturate strategia şi sub-strategiile pentru atingerea obiectivelor din aceste declaraţii precum şi cerinţele legale care trebuie aplicate.


Pag. 13 din 141


Partea 1: Introducere

1.1. Cadrul general al Studiului privind Sistemul Rural de Alimentare cu Apă şi Igienizare

România, în procesul de pregătire pentru a deveni stat membru al Uniunii Europene (UE) la 1 ianuarie 2007, a transpus în legislaţia românească Directivele de mediu ale Consiliului Uniunii Europene din domeniul apei. După cum este expus în Planul de Implementare a Directivei Consiliului 98/83/CE privind calitatea apei destinata consumului uman, România trebuie să se conformeze cu prevederile Directivei până în 2015, iar în cazul Planului de Implementare a Directivei Consiliului 91/271/CEE privind tratarea apei urbane menajere modificată de Directiva 98/15/EC, până în 2018. În 2003, România a adoptat Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, inclusiv Obiectivul 7: “Asigurarea durabilităţii mediului”, care cuprinde Ţinta 19: “Dublarea, până în 2015, a procentului persoanelor cu acces durabil la apă potabilă”, după cum este prezentat prin Indicatorul 22: “Procentul populaţiei cu acces durabil la apă potabilă.” România a demarat investiţiile necesare în sectorul apei din mediul rural prin adoptarea unui Program privind alimentarea cu apă a satelor (1995-1997), prin care au fost finanţate peste 750 de proiecte la scară mică de alimentare cu apă în mediul rural, totalizând cca 260 milioane US$. Totuşi, până în 2002, doar 109 scheme au fost implementate, totalizând o investiţie de 34 milioane US$. Programul continuă şi în prezent. Proiectul de Dezvoltare Rurală (PDR) a fost lansat în 2002, sub auspiciile Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI). Finanţat printr-un împrumut obţinut de la Banca Internaţionala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), obiectivul principal este întărirea capacităţii instituţionale a administraţiei publice locale pentru a facilita dezvoltarea economică a comunităţilor rurale şi reducerea durabilă a sărăciei prin:

1. Sprijinirea investiţiilor la scară mică în mod participativ şi responsabil; 2. Creşterea accesului locuitorilor din zonele rurale la pieţe şi servicii sociale şi

la sisteme îmbunătăţite de alimentare cu apa şi igienizare prin granturi de investiţii.

PDR se concentrează pe comunităţi sărace cu probleme ce întrunesc criteriile de selecţie ale Băncii şi pentru care soluţiile adoptate au costuri reduse astfel încât acestea să poată fi suportate de către utilizatori.


Pag. 14 din 141


Odată fiind ţară în curs de aderare, România a devenit beneficiara instrumentelor de pre-aderare ale UE, precum Phare CES, Ispa şi Sapard. Acestea au rolul de a sprijini dezvoltarea sistemelor, proceselor şi infrastructurii ca parte a Acquis-ului Comunitar, care încearcă să armonizeze în cât mai multe aspecte modul de viaţă al membrilor UE. UE a finanţat în mediul rural 55 de proiecte de alimentare cu apă şi/sau din domeniul apei uzate, în valoare totala de 43 milioane Euro. Schemele finanţate de UE sunt la scară mai mare decât cele finanţate de Banca Mondiala în cadrul Proiectului de Dezvoltare Rurală. În perioada 1999-2000 România a pregătit Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală pentru perioada 2000-2006 ale cărui măsuri sunt finanţate prin programul Sapard. Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a contribuit la implementarea Acquis-ului Comunitar în perioada de aderare. În Programul de Guvernare pe anii 2005-2008 al Guvernului României, dezvoltarea şi modernizarea satelor reprezintă una dintre priorităţile politicii agricole şi de dezvoltare rurală. Între acţiunile propuse sunt incluse şi următoarele:

1. Continuarea proiectelor de alimentare cu apă în mediul rural; 2. Demararea Programului naţional pentru sisteme de canalizare şi construirea de

staţii de epurare a apei uzate în localităţile rurale şi în cele nou desemnate oraşe care nu dispun în prezent de aceste facilitaţi;

3. Elaborarea unor Planuri de dezvoltare locală pentru comune pe o perioada de patru ani şi integrarea acestora în planurile de dezvoltare realizate la nivel judeţean şi apoi regional cu scopul de a facilita investiţiile în infrastructura fizică rurală;

4. Corelarea Planurilor de amenajare a teritoriului în profil rural cu proiectele care vizează dezvoltarea utilităţilor publice în mediul rural.

Investiţiile făcute prin diferite programe şi instrumente de finanţare au îmbunătăţit standardele de viata pentru mulţi locuitori din mediul rural în România. Cu toate acestea, valoarea anuala a investiţiilor este mult mai mica faţă de cât este necesar pentru conformarea cu Directivele Europene şi Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului. Necesitatea accelerării ritmului investiţiilor în sectorul apei din mediul rural reprezintă raţiunea principală în elaborarea Strategiei pentru Sistemul Rural de Alimentare cu Apă şi Igienizare (SRAAI). UE elaborează un Plan de Dezvoltare Rurală cu intenţia de a finanţa investiţii în infrastructura rurală - cu precădere drumuri şi sisteme de irigare - prin intermediul noului Fond European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR). Pentru statele membre, o condiţie esenţială pentru a obţine finanţarea va fi ca ţările aplicante să-şi elaboreze propriile propuneri de strategii privind dezvoltarea rurală. În acestea, aspectele legate de utilizarea apei vor fi cuprinse în planurile de implementare ale Directivei Cadru a Apei, în secţiunile legate de agricultură şi păduri.


Pag. 15 din 141


Dat fiind faptul că viitoarele proiecte de alimentare cu apă vor fi finanţate din Fondul de Coeziune (FC) al UE – componenta de Mediu, şi din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), nu din FEADR, necesitatea unei Strategii pentru Sistemul Rural de Alimentare cu Apă şi Igienizare, în cadrul Planului de Dezvoltare Rurala a României, reprezintă a doua raţiune pentru acest proiect. Între 2007 şi 2013, ministerele de resort vor gestiona Programele Operaţionale Sectoriale (SOP), în concordanţă cu responsabilităţile lor. Alimentarea cu apă este inclusă în POS pentru mediu înconjurător. În POS nu se face nici o diferenţiere între mediul rural şi cel urban, criteriul fiind mărimea aglomerării umane (a localităţii). POS pentru agricultură şi dezvoltare rurală include şi aspecte legate de infrastructura rurală, dar legate de utilizarea pământului. Acesta include de asemenea şi aspecte legate de implementarea directivei Cadru a Apei, cum ar fi cele legate de irigaţii şi poluarea cu nitraţi provenită din surse agricole. Proiectul de Dezvoltare Rurală va facilita acumularea de experienţa şi dezvoltarea cunoştinţelor de specialitate la nivel local cu privire la infrastructura rurală şi furnizarea de servicii. Cu toate acestea, PDR nu este suficient pentru a atinge gradul necesar de accelerare a ritmului investiţiilor în domeniul apei din mediul rural astfel încât să se realizeze conformarea cu Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului şi Directivele Europene. Ca urmare, Guvernul a înţeles necesitatea unui Studiu pentru Sistemul Rural de Alimentare cu Apă şi Igienizare pe baza căruia să poată fi elaborată o Strategie pentru SRAAI. Pe lângă faptul că va ajuta la realizarea Strategiei, Studiul va permite Guvernului să înţeleagă nivelul necesar al serviciilor furnizate consumatorilor ce trebuie atins în domeniul apei în mediul rural, metodologia prin care se va atinge nivelul de servicii dorit şi jaloanele în atingerea acestuia. WS Atkins, în calitate de consultant internaţional, în asociere cu Centrul de Formare şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Apei (CFPPDA), în calitate de expert local, a fost desemnată în urma evaluării ofertelor, să realizeze un Studiu privind Sistemul Rural de Alimentare cu Apă şi Igienizare din cadrul PDR. Studiul este finanţat printr-un împrumut de la BIRD. Obiectivul Studiului este de a stabili o modalitate de abordare bine fundamentată care să permită României să facă recomandări privind politica în domeniu şi un Plan de Acţiune în vederea formulării Strategiei SRAAI corespunzătoare, compatibilă cu cerinţele Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului pentru România şi conformă cu Directivele Europene. Studiul, prin propunerea unei Strategii SRAAI pentru servicii îmbunătăţite în domeniul apei în mediul rural, va deveni un instrument pentru îmbunătăţirea semnificativă a standardelor de viata şi a calităţii vieţii în mediul rural. Ca urmare:

1. Starea de sănătate a oamenilor din mediul rural se va îmbunătăţi; 2. Sărăcia se va reduce; 3. Activităţile de agrement legate de mediul acvatic se vor îmbunătăţi;


Pag. 16 din 141


4. Planurile Directoare de Dezvoltare pot fi realizate la nivelul fiecărei comunităţi locale în idea furnizării de servicii adecvate de alimentare cu apă şi igienizare.

Datorită îmbunătăţirii standardelor de viaţă şi calităţii vieţii în mediul rural, următoarele vor fi posibile:

1. Populaţia tânăra va fi atrasă să rămână în comunităţile rurale, ceea ce va aduce numeroase efecte benefice acestora din urma;

2. Specialiştii, necesari pentru alte servicii esenţiale din mediul rural, precum doctorii şi profesorii, vor fi încurajaţi să se stabilească în mediul rural;

3. Datorită dezvoltării domeniului imobiliar în mediul rural şi, ca urmare, a faptului că oamenii se vor muta la ţară, o parte din solicitarea asupra serviciilor din mediul urban se va reduce.

4. Inegalitatea dintre nivelul serviciilor în mediul rural şi cel urban se va atenua.

1.2. Proiectul de Dezvoltare Rurală

1.2.1. Implementarea proiectului de Dezvoltare Rurală Faza 1 a Proiectului de Dezvoltare Rurală, care se va încheia în 2006, este în prezent în desfăşurare în cinci judeţe pilot, prezentate în Tabelul 1.2.1-1, care au fost selectate din cinci din cele opt Regiuni de Dezvoltare din România.

Table 1.2.1-1 Regiunile de Dezvoltare şi judeţele pilot selectate

Judeţ Regiune de Dezvoltare

1. Dolj Sud-Vest Oltenia 2. Călăraşi Sud Muntenia 3. Tulcea Sud-Est 4. Botoşani Nord-Est 5. Sălaj Nord-Vest

Judeţele participante, respectiv comunele, au fost selectate printr-o metodă competitivă şi identificate ca fiind comunităţi ţintă acelea care au dovedit o înţelegere clară şi dedicare pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului. PDR este implementat pe trei nivele, ceea ce va permite administrarea şi monitorizarea eficientă a proiectului, cât şi descentralizarea, pe cât posibil, maximă a responsabilităţilor şi a participării locale:

1. Coordonarea la nivel naţional. Comitetul Naţional de Coordonare (CNC) a fost înfiinţat pentru a supraveghea implementarea PDR şi a face recomandări privind politicile naţionale în domeniu. În plus, o Unitate de Management a


Pag. 17 din 141


Proiectului (UMP) a fost creata sub auspiciile MAI care să funcţioneze ca secretariat al CNC şi să răspundă sarcinilor asociate cu managementul implementării proiectului.

2. Coordonare la nivel regional. În fiecare judeţ pilot a fost înfiinţat câte un

Comitet Consultativ Judeţean (CCJ). Rolul CCJ este de a:

a. Reprezenta principalele părţi interesate la nivel judeţean; b. Oferi consiliere Consiliilor Judeţene asupra tuturor aspectelor

legate de implementarea PDR; c. Monitoriza impactul PDR la nivelul fiecărui judeţ; d. Recomanda modificări ale politicilor în domeniu dacă este cazul; e. Aproba sub-proiectele de infrastructură identificate la nivel local.

Câte o Unitate de Implementare a Proiectului (UIP), sub supravegherea UMP, a fost înfiinţată în fiecare judeţ pilot, cu rolul de a implementa şi gestiona PDR la nivel judeţean şi local, şi funcţionează ca secretariat tehnic pentru CCJ. UIP furnizează asistenţă tehnică consiliilor locale şi comunelor.

3. Coordonare la nivel local. La acest nivel, câte un Comitet Consultativ pentru

Investiţii ale Comunei (CCIA) a fost înfiinţat în fiecare comuna, fiind alcătuit din reprezentanţi ai factorilor interesaţi la nivelul comunei. Rolul CCIA este de a iniţia, superviza, susţine şi coordona sub-proiectele în domeniul dezvoltării rurale. CCIA nu înlocuieşte Consiliul Local în activităţile sale, dar îl sprijină pe durata procesului de luare a deciziilor. Vezi secţiunea 2.2.

1.2.2. Stadiul curent al implementării Proiectului de Dezvoltare Rurală Judeţele pilot şi comunele au fost identificate şi aprobate de către CNC. Cadrul instituţional şi de implementare a fost stabilit (ex: CCJ, UIP & CCIA) iar instruirea organizaţiilor participante, în special CCIA, a fost realizată. În majoritatea comunelor selectate au fost stabilite priorităţile generale de investiţii în infrastructura de drumuri sau alimentare cu apă şi igienizare, iar proiectele de investiţii sunt fie în curs de pregătire sau au ajuns la stadiul de implementare.

1.3. Scopul Studiului Obiectivul Studiului este:

“De a face recomandări cu privire la politicile în domeniul Sistemului Rural de Alimentare cu Apă şi Igienizare şi un Plan de Acţiune pentru formularea unei Strategii pentru dezvoltarea şi managementul sustenabil al serviciilor de alimentare cu apă şi igienizare în mediul rural, care întruneşte cerinţele UE.”

Următoarele note de clarificare au fost luat în considerare la elaborarea Studiului:


Pag. 18 din 141


1. Obiectivele Guvernului privind accesul populaţiei rurale la sistemele publice

de alimentare cu apă potabilă şi evacuare a apei uzate sunt cuprinse în Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului - Obiectivul 7.

2. Politica Guvernului României în domeniul apei, în mediul rural şi urban, este

relaţionată de realizarea conformării cu Directivele CE, cu precădere Directiva CE 98/83/CE privind calitatea apei destinată consumului uman, şi Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, amendată de Directiva 98/15/CE (după cum este expus în Planurile de Implementare respective). Directiva Consiliului 98/83/CE priveşte calitatea apei destinată consumului uman şi nu include nici o cerinţă cu privire la felul în care se face alimentarea cu apă. Conform Directivei, nu există nici un fel de obligaţie ca distribuţia apei sa fie făcută până pe proprietăţi individuale.

3. Termenii de Referinţă ai Studiului includ o limitare a obiectivului Studiului, şi

anume faptul că Studiul va: “….trece în revistă şi analiza situaţia curentă….pentru comunităţile rurale şi aşezările mici care nu sunt deservite de servicii publice”.

Studiul a fost astfel elaborat încât se adresează în primul rând noilor dezvoltări de servicii publice de alimentare cu apă şi igienizare şi nu priveşte îmbunătăţirea / reabilitarea sistemelor existente, cu excepţia cazurilor în care un sistem deja existent poate fi extins pentru a avea o arie mai mare de acoperire. Observaţii asupra reabilitării sistemelor existente sunt incluse în Secţiunea 3.9.

4. Prin proiectul Phare: RO 01.05.01.01 “Sprijinirea Dezvoltării Managementului Îmbunătăţit pentru Serviciile de Gospodărie Comunală”, deşi nu se stabileşte o definiţie pentru termenul “municipal”, a fost elaborată o strategie pentru serviciile de apă din mediul urban. Pentru a minimiza riscul suprapunerii, în cazul studiului de faţă termenul de “rural” este definit ca referindu-se la “comunităţi cu mai puţin de 10.000 locuitori echivalenţi (l.e.)”, în înţelesul utilizat în Directiva privind epurarea apelor uzate urbane. O sub-definiţie a termenului mai poate fi: “localităţi în care locuitorii au ca ocupaţie de bază agricultura, (pentru care se foloseşte termenul de “rural”) şi care nu dispun de utilităţi precum gaze, alimentare cu apă, canalizare, linii de comunicaţii, drumuri / străzi”. În legislaţia românească nu se face nici o diferenţiere între “rural” şi “urban”, criteriul fiind istoric şi mărimea aşezării umane.

Termenii de Referinţă ai Studiului solicită:

1. Task 1a: Analiza diagnostic

a. Identificarea punctelor forte şi punctelor slabe în domeniul apei din mediul rural – situaţia “Actuală”;


Pag. 19 din 141


b. Identificarea, folosind experienţa internaţională şi profesională a consultantului, a standardelor şi nivelului de performanţă a serviciilor în domeniul apei în mediul rural pe care România trebuie să le atingă ca membru UE cu drepturi depline – situaţia “Viitoare”;

c. Identificarea “Diferenţelor” dintre situaţia “Actuală” şi situaţia “Viitoare” şi recomandările consultantului pentru “Acoperirea diferenţelor” lor.

2. Task 1b

a. Recomandări preliminare pentru politicile în domeniu care să includă un Plan de Acţiune pentru formularea Strategiei şi un plan de investiţii indicativ care să fie inclus în Planul de Dezvoltare Rurală.

3. Task 2

a. Elaborarea unei Politici pentru Sistemul Rural de Alimentare cu Apă şi Igienizare şi a unui Plan de Acţiune pentru implementarea acesteia.

Recomandările privind politicile în domeniu vor fi diseminate pe scară largă şi discutate cu factorii interesaţi de la diferite nivele. Comentariile vor fi compilate şi integrate, constituind materialul de bază pentru consultările la nivel naţional. Va fi pregătit un seminar-dezbatere la nivel naţional unde se va discuta Raportul privind recomandările pentru politica în domeniu.

1.4. Ipoteze de lucru Propunerile consultantului privind Strategia SRAAI presupune următoarele ipoteze:

1. Susţinerea continuă şi implicare activă din partea Guvernului României pentru implementarea Strategiei şi Planurilor de Acţiune;

2. Coordonare şi cooperare eficientă între ministerele de resort, organizaţii de stat

şi autorităţile locale;

3. Participarea activă a tuturor factorilor interesaţi şi a sectorului privat, unde este cazul.


Pag. 20 din 141


Partea 2: Evaluarea Instituţională Notă: Partea a 2-a a Raportului abordează aspecte legate de cadrul instituţional şi structurile organizatorice necesare pentru promovarea şi elaborarea schemelor de investiţii în domeniul apei. Aspectele tehnice asociate cu proiectarea şi operarea dotărilor edilitare din sectorul apei sunt prezentate în Partea a 3-a.

2.1. Cadrul legal

2.1.1. Legislaţia românească privind serviciile de apă şi igienizare. Legea nr. 326/2001 şi Ordonanţa de Guvern nr. 32/2002, aprobată prin Legea 634/2002, formează cadrul legal pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare în România. Principalele drepturi, cerinţe şi obligaţii ale operatorilor furnizori şi/sau prestatori de servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare sunt:

1. Dreptul de a fi operator furnizor şi/sau prestator de servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare într-o anumită arie de acoperire şi obligaţiile asociate cu furnizarea / prestarea acestor servicii:

a. Calitatea de operator furnizor şi/sau prestator de servicii publice de

alimentare cu apă şi canalizare într-o anumită arie de acoperire este recunoscută oficial pe baza eliberării de către Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală (ANRSC) a unei licenţe şi/sau autorizaţii pentru domeniul reglementat. Pentru a primi această licenţă, operatorul furnizor şi/sau prestator de servicii publice trebuie să se conformeze cu condiţiile stabilite prin “Regulamentul Cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare”, aprobat prin Hotărârea de Guvern (HG) 1591/2002, publicată în Monitorul Oficial (MO) 83/11,02,2003. Hotărârea stipulează şi obligaţiile operatorilor furnizori şi/sau prestatori de servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare.

2. Dreptul de proprietate al dotărilor şi echipamentelor tehnico-edilitare de

alimentare cu apă şi canalizare şi obligaţiile de întreţinere şi reparaţii:

a. Conform Legii 326/2001, dotările şi echipamentele tehnico-edilitare aparţin domeniului public sau, în unele cazuri, domeniului privat al unităţilor administrativ-teritoriale.


Pag. 21 din 141


b. Autorităţile publice locale judeţene sau comunale sunt administratorii legali ai dotărilor şi echipamentelor tehnico-edilitare de alimentare cu apă şi canalizare aflate în administraţia lor. Întreţinerea acestora intră în obligaţiile operatorilor respectivi furnizori şi/sau prestatori de servicii.

3. Controlul asupra surselor brute de apă şi drepturilor de prelevare a apei:

a. Conform Legii 326/2001, dotările şi echipamentele tehnico edilitare

pentru serviciile de apă şi canalizare sunt în proprietate publică sau , în unele cazuri, în proprietate privată aparţinând autorităţii locale.

b. Controlul asupra resurselor de apă şi drepturilor de extragere a apei aparţine Administraţiei Naţionale “Apele Române” (ANAR).

4. Dreptul de exploatare a dotărilor şi echipamentelor tehnico-edilitare existente

şi dreptul de a construi unele noi / de a le înlocui pe cele existente:

a. Dreptul de exploatare a dotărilor şi echipamentelor tehnico-edilitare existente şi dreptul de a construi unele noi sunt încredinţate operatorilor de către autorităţile administraţiei publice locale (judeţene sau comunale), care se bucură de dreptul de servitute legală pentru toate aceste dotări şi echipamente.

b. Autorităţile locale pot achiziţiona teren în vederea extinderii sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare. Dacă proprietarul nu doreşte să vândă terenul aflat în proprietate privată, trebuie căutată o soluţie alternativă. În mod similar, autoritatea locală nu are dreptul să instaleze conducte pe un teren proprietate privată dacă proprietarul nu permite accesul pe proprietatea sa şi ca urmare trebuie căutată o rută alternativă. Din acest motiv, conductele sunt aşezate de obicei de-a lungul drumurilor.

Instituţiile financiare au identificat întârzierile cauzate de stabilirea proprietăţii asupra unui teren ca fiind una dintre problemele întâmpinate la implementarea diferitelor proiecte. Din acest motiv au decis ca achiziţionarea de teren să nu fie inclusă în categoria cheltuielilor eligibile şi solicită ca dreptul de proprietate asupra terenurilor să fie verificat înainte de aprobarea proiectelor.

5. Reglementări privind calitatea mediului şi a apei:

a. Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA) este autoritatea de reglementare pentru aspectele legate de protecţia mediului.

b. Ministerul Sănătăţii este autoritatea de reglementare privind calitatea apei de băut.


Pag. 22 din 141


Vezi secţiunile 2.1.3 şi 2.2 pentru mai multe amănunte privind autorităţile de reglementare.

6. Obligaţii privind nivelul serviciilor:

a. Regulamentul Cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare, aprobat prin HG 1591/2002, include obligaţiile privind nivelul serviciilor.

b. Conformarea cu prevederile Regulamentului Cadru este monitorizată de către ANRSC.

c. Utilizatorii pot depune plângeri privind nivelul serviciilor la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

7. Racordarea / branşarea:

a. Racordarea / branşarea utilizatorilor la sistemul public de alimentare cu apă sau canalizare nu este obligatorie.

8. Legislaţia privind protecţia muncii:

a. Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei este autoritatea responsabilă de implementarea legislaţiei privind protecţia muncii.

b. Inspectoratele Teritoriale de Protecţia Muncii monitorizează şi asigură aplicarea cerinţelor conform standardelor.

9. Reglementări financiare, inclusiv cele privind obţinerea de capital:

a. Toate reglementările privind aspectele financiare, inclusiv investiţiile de capital, sunt de competenţa Ministerului Finanţelor Publice.

2.1.2. Directivele Consiliului Uniunii Europene Conform obligaţiilor asumate sub Acquis-ul Comunitar şi a celor prevăzute de acordurile internaţionale - precum Acordul pentru Dunăre - la care România este parte semnatară, Guvernul României a transpus Directivele Europene din sectorul apei în legislaţia românească şi este în procesul de implementare a acestora. Guvernul României, ca ţară în curs de aderare pentru a deveni stat membru al Uniunii Europene, acceptă Cartea albă a guvernării europene, lansată în timpul summit-ului Parlamentului European din 15 februarie 2000. Documentul se bazează pe conceptul


Pag. 23 din 141


de parteneriat democratic între diferitele niveluri europene de guvernare şi se adresează serviciilor publice. În cadrul documentului, sectorul apei este considerat a avea o mare importanţă pentru coeziunea socială, pentru a creşte calitatea vieţii în Europa şi pentru a asigura o dezvoltare durabilă. Principalele aspecte pe care le ridică Uniunea Europeană cu privire la viitorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare sunt:

1. Întărirea coeziunii sociale; 2. Globalizarea şi deschiderea pieţelor pentru libera concurenţă; 3. Extinderea parteneriatului public-privat; 4. Dezvoltare durabilă.

Conform UE, serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare ar trebui să aibă următoarele caracteristici:

1. Caracter universal; 2. Tratament egal, fără discriminare faţă de clienţi; 3. Continuitate; 4. Securitatea şi siguranţa persoanelor şi a serviciilor; 5. Adaptabilitate şi management pe termen lung; 6. Transparenţă; 7. Accesibilitate.

Aceste principii vor fi incluse în Strategia privind Sistemul Rural de Alimentare cu Apă şi Igienizare şi se regăsesc în conţinutul următoarelor Directive:

1. Directiva Consiliului 86/278/CEE privind protecţia mediului, şi în particular a solului, atunci când nămolul activ este utilizat în agricultură.

2. Directiva Consiliului 75/440/CEE privind calitatea cerută apelor de suprafaţă destinată producerii de apă potabilă în statele membre.

3. Directiva Consiliului 76/160/CEE privind calitatea apei pentru îmbăiere. 4. Directiva Consiliului 76/464/CEE privind poluarea cauzată de anumite

substanţe periculoase deversate în mediul acvatic al Comunităţii. 5. Directiva Consiliului 78/659/CEE privind calitatea apelor dulci ce necesită

protecţie sau îmbunătăţire pentru a susţine viaţa peştilor şi Directiva Consiliului 79/923/CEE privind calitatea apei pentru moluşte.

6. Directiva Consiliului 79/869/CEE privind metodele de măsurare, frecvenţele de prelevare şi analiza apelor de suprafaţă destinate prelevării apei pentru consumul uman în statele membre.

7. Directiva Consiliului 98/83/CEE privind calitatea apei destinate consumului uman care amendează Directiva 80/778/CEE.


Pag. 24 din 141


8. Directiva 91/271/CEE (amendată prin Directiva 98/15/CE) privind epurarea apelor uzate urbane.

9. Directiva 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţii proveniţi din surse agricole.

10. Directiva 2000/60/CEE (“Directiva Cadru a Apei”)a Parlamentului European şi a Consiliului care stabileşte cadrul comunitar de acţiune în domeniul politicii apelor.

Directiva Cadru a Apei stipulează ca managementul resurselor de apă să fie făcut pe bazine hidrografice, iar Statele Membre trebuie să elaboreze Planuri de management ale Bazinelor Hidrografice, ca instrument de planificare sectorială. Directiva va avea un efect semnificativ asupra modului de gestionare a resurselor de apă în România şi va influenţa viitoarea organigramă în sectorul apei, fie rural sau urban, şi mai ales înfiinţarea operatorilor regionali. Cu toate că Guvernul României nu a publicat încă Planul de Implementare pentru Directiva cadru a Apei, consultantul a avut posibilitatea să poarte discuţii privind direcţia probabilă a Planului de Implementare şi modul în care implementarea acestuia va afecta sectorul apei în mediul rural. În măsura în care a fost posibil, propunerile noastre au fost schiţate vină în întâmpinarea eventualelor cerinţe ale Planului de Implementare a Directivei Cadru a Apei. Operatorii licenţiaţi pentru prestarea şi/sau furnizarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare au obligativitatea de a elabora planuri de conformare cu Directivele Europene pentru aria în care îşi desfăşoară activitatea.

2.1.3. Structuri de reglementare în România Nu există o entitate anume care să răspundă de reglementarea tuturor aspectelor legate de domeniul apei: resurse, management, tarife şi furnizarea / prestarea de servicii. În continuare este prezentat un rezumat al structurilor de reglementare pentru serviciile publice din domeniul apei:

1. Gestionarea şi administrarea serviciilor publice a. ANRSC reglementează, monitorizează şi controlează activităţile din

sfera serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare.

2. Calitatea apei

a. Calitatea apelor de suprafaţă şi a altor resurse de apă este monitorizată de Administraţia Naţională “Apele Române”.

b. Calitatea apei distribuită utilizatorilor este monitorizată de către operatorul care asigură serviciile de alimentare cu apă (monitorizare de control), fie folosind propriile laboratoare pentru analiza calităţii apei, fie


Pag. 25 din 141


laboratoare atestate de către Ministerul Sănătăţii prin Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică. În acest scop, există patru laboratoare regionale atestate de către Ministerul Sănătăţii. Prin HG 974/2004 sunt aprobate normele pentru monitorizarea şi controlul apei potabile, iar Legea 98/1994 stabileşte penalităţile.

c. Calitatea apei provenită din staţiile de epurare sau sistemele de canalizare, evacuată în mediul acvatic, este monitorizată de către Administraţia Naţională “Apele Române” prin intermediul Direcţiilor de Ape, care prelevează probe de apă în punctele de evacuare şi efectuează analizele în laboratoarele proprii. în cazul în care calitatea apei evacuate nu este conformă cu normele şi standardele în vigoare, atunci operatorii care furnizează / prestează servicii de canalizare plătesc penalităţi către Direcţiile de Ape.

3. Nivelul serviciilor

a. Preţurile şi tarifele practicate de către operatorii serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare sunt aprobate de către autorităţile administraţiei publice locale şi avizate de către ANRSC. Dacă un operator doreşte să mărească sau să modifice preţurile şi tarifele practicate, acesta trebuie să elaboreze o documentaţie de ajustare sau modificare a preţurilor, conform normelor metodologice ale ANRSC. Acest document este elaborat de către operator, aprobat de către autoritatea administraţiei publice locale şi avizat de către ANRSC.

b. Indicatorii de performanţă ai serviciilor furnizate / prestate, precum, de exemplu, debitul minim şi presiunea apei, se stabilesc de către fiecare operator în parte, aşa cum este prezentat în anexa la HG 1591/2002, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, publicată în MO nr. 83/11.02.2003

c. Indicatorii de performanţă sunt specifici pentru fiecare localitate şi sunt aprobaţi de către autorităţile administraţiei publice locale. Nivelul serviciilor pentru fiecare situaţie specifică este determinat de condiţiile geografice şi alte condiţii naturale din România, care variază semnificativ uneori chiar pe o anumită arie, cu toate că nivelul serviciilor se bazează pe cadrul general emis de ANRSC.

d. Indicatorii de performanţă care se referă la aspecte non-tehnice (precum, de exemplu, răspunsurile la solicitările scrise ale utilizatorilor) sunt prevăzuţi în contractele de delegare a gestiunii serviciilor şi monitorizaţi de către ANRSC, conform Anexei 1 la HG 1591/2002.

e. ANRSC este responsabilă cu monitorizarea şi controlul activităţii operatorilor.


Pag. 26 din 141


4. Verificarea şi aprobarea lucrărilor de proiectare şi a lucrărilor de construcţie.

a. În cazul lucrărilor publice, proiectul trebuie aprobat în două etape: i. Studiul de Fezabilitate este aprobat de către autoritatea publică

locală, după avizarea acestuia de către compartimentul de specialitate, cu excepţia cazurilor când nu există o astfel de structură la nivelul localităţii sau când proiectul este de mare amploare şi Studiul este avizat de către un specialist din Consiliul Judeţean.

ii. Proiectul tehnic trebuie verificat şi aprobat de câte un expert atestat de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului pentru fiecare arie de expertiză. în cazul clădirilor, expertul trebuie să fie atestat de Ordinul Arhitecţilor din România.

5. Evaluarea Impactului de Mediu.

a. Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor are răspunderea pentru problemele de mediu. Studiile privind Evaluarea Impactului de Mediu sunt depuse la Agenţiile Judeţene pentru Protecţia Mediului. Aceste studii sunt necesare pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie.

6. Planificarea.

a. Legea 108/2004 pentru completarea şi aprobarea Ordonanţei de Urgenţă 45/2003 privind Finanţele Publice Locale stipulează ca investiţiile publice la nivel local să fie incluse într-un plan de investiţii multianual;

b. Consiliile Judeţene, prin intermediul Departamentului pentru Sistematizarea Teritoriului şi Departamentului pentru Investiţii, trebuie să elaboreze Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţului în care să fie incluse şi zonele rurale. Consiliile Judeţene elaborează, de asemenea, Planurile Directoare în domeniul apei.

c. Cu toate că nu toate judeţele dispun de Planuri Directoare de Dezvoltare şi Planuri de Investiţii asociate, totuşi au fost elaborate diverse propuneri: i. Unele judeţe au elaborat planuri de dezvoltare specifice, aşa cum

sunt Bihor – privind protecţia mediului, sau Constanţa – privind ocuparea forţei de muncă;

ii. 15 judeţe au aprobat Planuri de Amenajare a Teritoriului Judeţului, actualizate.

iii. Unele judeţe au elaborat Planuri Directoare în sectorul apei în cadrul proiectelor finanţate sub Ispa sau SAMTID.

d. Nu există restricţii legale sau oficiale privind dezvoltarea mediului rural. Principalele cauză a sub-dezvoltării acestuia sunt sursele de finanţare reduse.


Pag. 27 din 141


2.2. Instituţiile

2.2.1 Nivel naţional Comitetul Naţional de Coordonare (CNC) (National Steering Committee - NSC) În cadrul Proiectului de Dezvoltare Rurală a fost creat un Comitet Naţional de Coordonare, compus din reprezentanţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor; Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie, Fondului Român de Dezvoltare Socială, Asociaţiei Consiliilor Judeţene şi Asociaţiei Comunelor.

Comitetul alocă fondurile între judeţe şi între ferestrele de finanţare pe baza unor criterii care se armonizează cu opinia Băncii Mondiale; urmăreşte implementarea proiectului; oferă orientare generală; recomandă schimbări în proiectul tehnic pe perioada implementării acestuia în măsura în care activitatea de monitorizare şi evaluare evidenţiază nevoia unor măsuri corective; asigură armonizarea priorităţilor la nivel naţional şi regional. Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) Între atributele şi funcţiile MAI intră şi următoarele:

1. Este beneficiarul împrumutului de La Banca Mondială pentru Proiectul de Dezvoltare Rurală şi Studiul privind Sistemul Rural de Alimentare cu Apă şi Igienizare;

2. Centralizează planurile de conformare cu Directivele Europene privind calitatea apei potabile şi monitorizează şi controlează implementarea acestor planuri.

3. Este Ministerul care coordonează autorităţile administraţiei publice locale. De asemenea, Ministerul răspunde de elaborarea Planului de Acţiune privind conformarea cu Directiva calităţii apei pentru consumul uman, în acest scop MAI colectând şi compilând Planurile de Conformare de la autorităţile administraţiei publice locale, şi monitorizează implementarea lor. MAI este responsabil de:

Unitatea de Management a Proiectului (UMP). UMP activează ca şi secretariat al CNC menţine legătura cu Banca Mondială. UMP este responsabilă de pregătirea planului de lucru anual şi de elaborarea propunerii de buget aferent, care vor fi supuse aprobării CNC. Unitatea de Implementare a proiectului (UIP) Câte o UIP a fost stabilită în fiecare din cele 5 judeţe pilot, ca şi extindere a UMP. UIP activează ca şi secretariat pentru Comitetul Consultativ Judeţean (CCJ) – vezi mai jos. UIP trec în revistă şi evaluează sub-proiectele depuse de comune şi asociaţii de comune şi sprijină şi coordonează implementarea


Pag. 28 din 141


proiectului la nivelul judeţului. UIP au responsabilitatea monitorizării şi evaluării desfăşurării PDR în judeţul respectiv.

Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale asigură centralizarea planurilor de conformare cu Directivele Europene privind apa folosită în industria alimentară şi irigaţii. Prin Agenţia Sapard. Ministerul a finanţat proiecte de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate, sub Măsura 2.1. a Programului Sapard. Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA) Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor:

1. Asigură protecţia apelor subterane şi a apelor de suprafaţă, răspunde de resursele de apă şi monitorizează sursele de apă.

2. Stabileşte standardele şi obiectivele de calitate a apei şi reglementează descărcarea apelor uzate prin elaborarea de norme de descărcare a apelor uzate şi stabilirea sistemului de monitorizare.

Ministerul este responsabil de pregătirea:

1. Planului de Acţiune pentru reabilitarea, modernizarea şi construcţia sistemelor de colectare şi epurarea apei uzate menajere, pentru localităţi mai mari de 2000 l.e.

2. Programului Operaţional Sectorial de Mediu pentru 2007-2013, care include prioritatea 1.1 Dezvoltarea integrată a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare la nivel regional şi prioritatea 2.1 Dezvoltarea managementului specific a resurselor de apă, care include sub-proiecte pentru îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă şi igienizare.

Următoarele structuri sunt sub autoritatea MMGA:

Garda Naţională de Mediu (GNM) Garda Naţională de Mediu răspunde de controlul şi aplicarea legislaţiei de mediu în vigoare, în particular inspecţia şi controlul evacuărilor de ape uzate. Administraţia Naţională “Apele Române” (ANAR) şi Direcţiile de Ape organizate pe bazine sau grupuri de bazine hidrografice Administraţia Naţională “Apele Române” este administratorul legal a resurselor de apă prin Direcţiile de Ape; avizează şi autorizează deversările de ape uzate în mediul acvatic şi monitorizează calitatea apelor de suprafaţă şi a corpurilor de apă în care sunt deversate apele uzate urbane şi industriale.

Ministerul Integrării Europene(MIE) Ministerul Integrării Europene este coordonatorul asistenţei financiare şi tehnice acordate de Uniunea Europeană şi Statele Membre. Este responsabil de Programul Operaţional Regional pentru perioada 2007-2013.


Pag. 29 din 141


Ministerul Sănătăţii (MS) Ministerul Sănătăţii:

1. Supervizează şi controlează monitorizarea probelor de apă şi analizelor efectuate de către operatorul furnizor şi/sau prestator de servicii. De asemenea face auditul rezultatelor obţinute de aceştia prin prelevarea de probe şi efectuarea unor analize independente în laboratoarele proprii, cu o anumită frecvenţă (conform Directivelor Europene)

2. Aprobă, sub aspectul siguranţei şi sănătăţii publice, produsele şi materialele care vin în contact cu apa destinată consumului uman, şi asigură auditul, monitorizarea, informarea şi raportarea către Comisia Europeană.

3. Prin intermediul Direcţiilor de Sănătate Publică, emite avizul sanitar pentru sursele de apă brută în vederea potabilizării.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Ministerul controlează bugetul naţional; aprobă conturile autorităţilor publice locale şi este responsabil de managementul finanţărilor internaţionale ca şi de contribuţiile de la bugetul de stat pentru noile proiecte. Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului este responsabil de elaborarea standardelor şi reglementărilor tehnice privind construcţia şi operarea sistemelor de alimentare / colectare şi staţiilor de tratare / epurare a apei / apelor uzate . MTCT avizează proiectanţii în domeniu şi supraveghetorii lucrărilor de construcţii. Prin intermediul departamentului pentru Infrastructură Rurală, Ministerul este responsabil de implementarea proiectelor de alimentare cu apă în mediul rural, aprobate prin HG 577/1997 şi HG 687/1997 extinsă prin HG 1036/2004. Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală (ANRSC) Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală este responsabilă pentru reglementarea şi autorizarea şi/sau licenţierea operatorilor furnizori / prestatori de servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare.

2.2.2. Nivel local Prefectul este reprezentantul statului la nivel judeţean şi deţine autoritatea locală pentru toate ministerele şi personalul acestora Autoritatea administraţiei publice locale, este structura locală de guvernare şi deţinătorul dotărilor şi echipamentelor tehnico-edilitare din domeniul apei. Autoritatea administraţiei publice locale poate fi la nivel de comună, municipiu sau judeţ. La nivel de comună, autorităţile administraţiei publice locale sunt formate din Consiliul Local şi din primar.


Pag. 30 din 141


Consiliul Local al comunei este cel mai mic nivel ierarhic al autorităţii administraţiei publice locale; comuna este alcătuită din unul sau mai multe sate. Consiliul Local al oraşului sau municipiului este autoritatea administraţiei publice locale pentru un oraş sau municipiu. Consiliul Judeţean este autoritatea administraţiei publice locale care coordonează activităţile consiliilor locale comunale sau orăşeneşti în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. . Operatorii de Apă şi Canalizare la nivel local sau judeţean sunt responsabili de operarea şi întreţinerea dotărilor şi echipamentelor tehnico-edilitare de alimentare cu apă şi canalizare; de asigurarea conformării cu condiţiile şi obligaţiile înscrise în avizele / licenţele de operare şi cu indicatorii de performanţă şi normele în vigoare; de auto-monitorizare şi elaborarea de rapoarte către Direcţiile de Ape, cât şi de administrarea comercială şi financiară corespunzătoare. Operator al serviciilor de apă şi canalizare poate fi compartimentul de specialitate organizat în cadrul aparatului propriu al consiliului local. Ca urmare, autoritatea administraţiei publice locale are responsabilitatea dezvoltării şi gestionării sistemelor publice centralizate de alimentare cu apă şi canalizare dintr-o anumită arie de acoperire. Comitetul Consultativ Judeţean pentru Dezvoltare Locală(CCJ) În cadrul PDR, în fiecare judeţ pilot a fost creat un Comitet Consultativ Judeţean pentru Dezvoltare Locală. Comitetul este o structură participativă, reprezentând toţi factorii interesaţi care vor fi consultaţi. Luarea deciziilor rămâne apanajul administraţiei judeţene. Comitetul aprobă sub-proiectele care vor obţine finanţare din partea PDR în cadrul ferestrei de finanţare la nivel de comune şi la nivelul asociaţiei de comune şi va integra informaţiile despre proiect existente la nivelul judeţului la diferiţi factori interesaţi, precum reprezentanţii comunelor, departamentele descentralizate ale guvernului şi ONG-uri. Comitetul Consultativ pentru Investiţii al Comunei (CCIC) Comitetul Consultativ pentru Investiţii al Comunei este o structură participativă formată din reprezentanţi ai factorilor interesaţi la nivelul comunei – oficiali aleşi, angajaţi ai administraţiei locale, membri cheie ai comunităţii şi reprezentanţi ai Organizaţiilor Comunitare precum şi ai instituţiilor locale (şcolile şi dispensarele). Rolul CCIC este de a iniţia, superviza şi sprijini proiectele locale din cadrul PDR. CCIC sprijină Consiliul Local pe durata procesului de luare a deciziilor şi coordonează activităţile dezvoltate la nivelul comunei în legătură cu implementarea PDR. Relaţiile dintre diferitele instituţii este prezentată în Anexa 1 şi legăturile către paginile respective de internet sunt prezentate în Anexa 2.


Pag. 31 din 141


2.2.3. Coordonarea între instituţii Anterior înfiinţării Comitetului Naţional de Coordonare ca structură de coordonare generală, nu a existat o abordare integrată care să asigure coordonarea investiţiilor în domeniul apei în mediul rural şi o planificare cuprinzătoare a resurselor financiare pentru investiţiile în domeniul apei în mediul rural. Gradul de corelaţie între diferite Ministere a fost scăzut în ceea ce priveşte o abordare la nivel naţional pentru furnizarea de servicii de alimentare cu apă şi canalizare în mediul rural pe care utilizatorii să şi le poată permite. În ceea ce priveşte cadrul organizatoric al sistemului rural de alimentare cu apă, cu toate că a existat responsabilitate, nu a existat răspundere efectivă. Dezvoltarea sectorului apei nu a fost coordonată printr-un Plan Director nici la nivel judeţean, nici la nivel naţional. Nu există o procedură de monitorizare a eficacităţii proiectelor din domeniul apei comparativ cu obiectivele iniţiale ale proiectului sau pentru a evalua motivele pentru care unele dintre aceste proiecte nu şi-au atins obiectivele.

2.3. Sistemul Rural de Alimentare cu Apă şi Igienizare în România

2.3.1 Economia şi gradul de extindere al serviciilor de apă în mediul rural Aproximativ 10 milioane de oameni locuiesc în mediul rural în România, reprezentând 47,3% din totalul populaţiei; cu toate acestea, multe zone sunt relativ sub-dezvoltate. Circa 40% din forţa de muncă din mediul rural este ocupată în agricultură şi ca urmare acesta este principala sursă de venit pentru economia rurală. Totuşi, contribuţia din agricultura reprezintă mai puţin de 20% din PIB (1998). Rezultatul este că rata sărăciei în mediul rural este ridicată şi în creştere. În 1999, a fost estimat că 22% din locuitorii zonelor rurale trăiesc în sărăcie, procentul fiind dublu faţă de cel din mediul urban. Lipsa de acces la servicii care depind de infrastructură adecvată, precum drumurile şi serviciile publice, a fost identificată ca fiind o constrângere semnificativă pentru creşterea economică în mediul rural şi pentru reducerea sărăciei. Infrastructura de bună calitate în mediul rural este esenţială pentru:

1. Reducerea costurilor şi timpului asociat accesului la pieţele rurale; 2. Încurajarea mediului investiţional;


Pag. 32 din 141


3. Îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei rurale; 4. Reducerea costurilor asociate îngrijirii medicale.

Calitatea scăzută a vieţii în mediul rural agravează tendinţa populaţiei tinere de a se muta în zonele urbane, astfel privând mediul rural de componenta tânără a populaţiei şi totodată accentuând problema suprapopulării zonelor urbane. De asemenea, oamenii de specialitate - precum doctorii şi profesorii, sunt descurajaţi să se mute în mediul rural, privând populaţia rurală de servicii esenţiale. O evaluare social-instituţională ce a fost realizată înainte de demararea PDR, a identificat accesul la servicii de alimentare cu apă şi igienizare de calitate ca fiind o arie prioritară pentru investiţii. Sub aspect istoric, serviciile de alimentare cu apă şi igienizare nu au fost una dintre priorităţile stringente ale diferitelor guverne şi ca urmare gradul de extindere al serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în România este scăzut comparativ cu celelalte ţări Europene. Se consideră că 33% din populaţia rurală are acces la servicii de alimentare cu apă, în mare parte operate de operatorul localităţii urbane învecinate. Probabil că numărul actual al populaţiei care beneficiază de aceste servicii este mai mic, deoarece multe sisteme nu funcţionează datorită întreţinerii defectuoase şi/sau lipsa fondurilor. 50% din populaţia rurală este alimentată din fântâni publice sau private, iar 17% de la cişmele. Multe dintre sistemele de alimentare cu apă nu sunt conforme cu Directivele Europene în domeniul apei Gradul de acoperire al serviciilor de canalizare este mult mai scăzut decât cel al serviciilor de alimentare cu apă şi doar 378 de localităţi din mediul rural beneficiază de reţele publice de canalizare. În plus, datorită faptului că apele uzate nu sunt epurate, practicării agriculturii intensive şi gestionării deficitare a creşterii animalelor domestice, apa subterană de mică adâncime a suferit contaminări cu nitraţi şi microbiene semnificative – apa subterană fiind principala sursă de apă în mediul rural.

2.3.2. Gestionarea serviciilor publice În prezent, în România, furnizarea / prestarea de servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare intră în atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale, la nivel rural, respectiv urban. Responsabilitatea administrativă revine Ministerului Administraţiei şi Internelor. Alte ministere, precum, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, au rol în reglementarea sectorului, iar Ministerul Finanţelor Publice supervizează aspectele financiare legate de serviciile publice. Înainte de 1989, serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare în zonele rurale erau asigurate de întreprinderile judeţene de gospodărie comunală sau de către întreprinderile agricole de stat (IAS) sau de către cooperativele agricole de producţie (CAP).


Pag. 33 din 141


În 1995, întreprinderile judeţene de gospodărie comunală au fost divizate în Regii autonome aferente fiecărui oraş sau municipiu dintr-un judeţ. Aria de acoperire a acestor regii includea şi unele sate din zonele învecinate sau din suburbiile oraşului, cazuri în care regiile respective au devenit Regii Judeţene. Sistemele de alimentare cu apă care au fost în proprietatea fostelor cooperative agricole producţie sau IAS-uri, sunt gestionate de autoritatea administraţiei publice locale sau de către companii comerciale nespecializate, şi nu sunt conforme cu reglementările în vigoare privind serviciile publice de alimentare cu apă . Unul dintre obiectivele programului SAMTID este amalgamarea companiilor mici în unităţi mai mari, pentru a beneficia de economia de scară şi pentru a asigura o mai bună utilizare a resurselor de apă. Responsabilităţile la nivel instituţional pot fi rezumate precum în Tabelul 2.3.1-1:

Tabelul 2.3.1-1 Responsabilităţile la nivel instituţional pentru serviciile din domeniul apei

Instituţii administrative Furnizori / prestatori de servicii

Minister Structuri de reglementare

Primar (ca reprezentant al

autorităţii locale).

Proprietarul dotărilor şi

echipamentelor tehnico-edilitare

Operator

Reglementare şi monitorizare la nivel naţional.

Monitorizează obligaţiile ce revin la nivel local conform reglementărilor în vigoare.

Responsabil cu serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare.

Autoritatea administraţiei publice locale, conform legii.

De obicei în mediul rural operatorul este un departament în cadrul autorităţii administraţiei publice locale, dar pentru oraşe mari operatorul poate fi o companie comercială. Operează şi întreţine dotările şi echipamentele tehnico-edilitare.

Tarifele pentru serviciile publice sunt aprobate de autoritatea administraţiei publice locale şi avizate de ANRSC. De-a lungul timpului, lipsa unei linii directoare din partea guvernului central a fost agravată de un cadru instituţional local slab. În particular, autorităţile locale, mai ales la nivel comunal, nu dispun de abilităţile de planificare sau capacitatea de promovare, dezvoltare sau gestionare a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare moderne.


Pag. 34 din 141


Nu au fost elaborate ghiduri sau proceduri specifice pentru managementul comercial şi financiar al serviciilor publice în domeniul apei, care să fie diseminate autorităţilor locale. În aprilie 2005, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului a pregătit “Ghidul tehnic (GP 106-04) pentru proiectarea, construcţia şi operarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare din mediul rural” (aprobat prin Ordinul MTCT nr. 161/15.02.2005, publicat în MO nr. 338 bis). Acest ghid este relativ puţin cunoscut, dat fiind faptul că este destul de recent, şi nu este încă universal adoptat. Un “Ghid pentru selectarea sistemelor de alimentare cu apă a aşezărilor rurale” a fost pregătit în cadrul programului Umbrella Training, ca activitate a PDR, şi diseminat în toate comunele PDR în timpul cursurilor de instruire. Ghidul include recomandări în concordanţă cu normele de proiectare. Pentru cursurile de instruire au fost folosite manuale create special pentru acest scop şi au fost realizate câteva studii de pre-fezabilitate pentru sub-proiectele de infrastructură în domeniul apei sau drumurilor, care au fost propuse pentru a obţine aprobare prin PDR. Nu are loc o monitorizare externă a performanţei managementului operatorilor, monitorizare care poate fi un instrument pentru îmbunătăţirea eficienţei financiare sau a nivelului serviciilor. Atunci când sub-proiectele sunt promovate cu succes, se poate întâmpla ca autorităţile administraţiei publice locale să nu dispună de personalul adecvat pentru toate sarcinile şi responsabilităţile aferente implementării şi operării proiectului. La nivelul comunei, capacitatea tehnică pentru operarea serviciilor publice este inadecvată. Accesul dificil în zonele rurale este un factor care contribuie la această situaţie. Grupurile comunitare nu sunt o practică comună în România, dată fiind influenţa centralizării şi dictaturii trecute. Unele Grupuri Comunitare au fost înfiinţate în cadrul proiectului Fondului Român de Dezvoltare Socială iar Comitetele Consultative pentru Investiţii ale Comunei (CCIC) au fost înfiinţate în cadrul PDR, dar aceste structuri au fost înfiinţate doar pentru a accesa anumite fonduri. După implementarea proiectului, de obicei, aceste structuri dispar treptat ca urmare a faptului că membrii organizaţiei nu sunt remuneraţi.

2.3.3. Obiectivele şi propunerile Guvernului României Actualul Guvern al României dispune de o politică clară, făcută publică, pentru îmbunătăţirea sistemului rural de alimentare cu apă şi igienizare. Pe data de 19 ianuarie a acestui an (2006), Programul de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul rural a fost aprobat în şedinţa de Guvern, în cadrul căruia un miliard de lei RON (aproximativ 270,3 milioane de Euro) vor fi alocaţi pentru proiectele comunităţilor locale; Programul a fost aprobat prin Ordonanţa nr. 7 din 19.01.2006, publicată în MO nr. 78/27.01.2006. Acesta se aplică începând cu anul 2006 şi se va desfăşura pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea prelungirii. Valoarea minimă a unui proiect va fi de 40.000 lei RON, iar cea maximă de 4 milioane lei RON. Dezvoltarea


Pag. 35 din 141


sistemelor de alimentare cu apă potabilă, de canalizare şi epurare a apelor uzate sunt unele dintre obiectivele de investiţii din cadrul Programului. Iniţiativele Guvernului în domeniul alimentării cu apă în mediul rural se regăsesc şi prin Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, respectiv Obiectivul 7, prin elaborarea Planurilor de Implementare pentru conformarea cu Directivele Europene privind apa potabilă şi apa uzată şi prin elaborarea Studiului pentru Sistemul Rural de Alimentare cu Apă şi Igienizare. În 2003, România a adoptat Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, inclusiv Obiectivul 7: “Asigurarea durabilităţii mediului”, care cuprinde Ţinta 19: “Dublarea, până în 2015, a procentului persoanelor cu acces durabil la apă potabilă”, după cum este prezentat prin Indicatorul 22: “Procentul populaţiei cu acces durabil la apă potabilă”. Ţintele Guvernului pentru implementarea Directivelor Europene şi pentru îmbunătăţirea serviciilor în domeniul apei sunt:

1. Pentru alimentarea cu apă: a. 50% din populaţie să dispună de sisteme centralizate de alimentare cu

apă până la sfârşitul lui 2010. b. 85% până la sfârşitul lui 2020. c. Conformarea deplină cu Directivele Europene privind apa potabilă

până la sfârşitul lui 2015.

2. Pentru sistemele de canalizare: a. 61% din populaţie să dispună de sisteme centralizate de canalizare

până la sfârşitul lui 2010. b. 69% până la sfârşitul lui 2013. c. 80% până la sfârşitul lui 2015. d. Conformare deplină cu Directivele Europene privind apele uzate

urbane până în 2018.

3. Pentru epurarea apelor uzate: a. 51% din populaţie să dispună de staţii de epurare a apelor uzate până la

sfârşitul lui 2010. b. 61% până la sfârşitul lui of 2013 c. 77% până la sfârşitul lui 2015. d. Conformare deplină cu prevederile Directivei privind apa uzată urbană

până la sfârşitul lui 2018. Fiecare judeţ a elaborat un Plan de Conformare cu Directiva privind apele uzate urbane, pentru comunităţi cu peste 2.000 l.e. Faptul că autorităţile administraţiei publice locale nu au capacitatea instituţională adecvată să proiecteze, să construiască şi să opereze sisteme de servicii publice în domeniul apei a fost recunoscut ca fiind o problemă de către Guvern. Consultantul


Pag. 36 din 141


înţelege că propunerile Guvernului sunt orientate către înfiinţarea operatorilor regionali, în acord cu practicile internaţionale. Avantajele sunt:

1. Apa poate fi gospodărită ca şi resursă; 2. Personalul profesionist şi calificat poate fi atras mai uşor în cadrul unei

structuri mai mari; 3. Pot fi dezvoltate profesii diverse, precum manageri şi economişti privind

nivelul serviciilor, spre beneficiul operatorilor şi al utilizatorilor; 4. Costul furnizării / prestării serviciilor şi durabilitatea acestora pot fi acoperite

de o masă mai largă de utilizatori; 5. Costurile indirecte sunt acoperite de o bază mai largă de consumatori; 6. Proceduri şi echipamente tehnice de specialitate, precum modelarea reţelelor,

pot fi introduse; 7. Avantaje privind procurarea serviciilor, materialelor şi echipamentelor vor

deriva din creşterea puterii de cumpărare; 8. Stabilitatea şi eficienţa financiară vor creşte de asemenea, facilitând obţinerea

de împrumuturi financiare. Bazinele hidrografice au fost definite şi Planurile de Management ale Bazinelor au fost elaborate şi prezentate în Raportul Naţional 2004 ca parte a propunerilor Guvernului pentru implementarea Directivei Cadru a Apei. Au fost înfiinţate Comitete pilot de bazin pentru bazinele râurilor Someş şi Argeş, prin asistenţă Phare, iar pentru bazinul râului Siret acesta a fost înfiinţat prin asistenţă USAID. Din păcate, aceste Comitete nu sunt funcţionabile în momentul de faţă datorită, potrivit înţelegerii consultantului, lipsei de fonduri.

2.4. Programe şi organizaţii de finanţare internaţionale şi naţionale

1. Banca Mondială. a. Banca Internaţională pentru Dezvoltare şi Reconstrucţie (BIRD) În 2002 a fost aprobat un împrumut acordat de BIRD Guvernului României pentru finanţarea Proiectului de Dezvoltare Rurală (PDR) având ca obiectiv întărirea capacităţii instituţionale a administraţiei publice locale, a grupurilor / comunităţii de utilizatori şi a furnizorilor / prestatorilor particulari de servicii pentru a:

1. Planifica, implementa, exploata şi întreţine proiecte de investiţii la scară mică în infrastructură.

2. Creşte accesul locuitorilor din zonele-pilot la pieţe şi servicii sociale (prin granturi de investiţii pentru reabilitarea drumurilor) şi la sisteme îmbunătăţite de alimentare cu apă şi igienizare (prin granturi de investiţii pentru alimentare cu apă şi igienizare).


Pag. 37 din 141


2. Uniunea Europeană a. Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) Programul preia obiectivele Programului Sapard odată cu aderarea României la Uniune Europeană la 1 ianuarie 2007. În ceea ce priveşte domeniul apei, Fondul vizează apa folosită pentru irigaţii, nu pentru alimentarea cu apă. b. Fondul de Coeziune şi Fondurile Structurale Ca stat membru, România va putea accesa Fondul de Coeziune şi Fondurile Structurale. Fondul de Coeziune va înlocui Ispa şi va finanţa proiecte mari din sectorul mediului şi transporturilor. c. Instrumentul pentru Politicile Structurale de pre-aderare (Ispa). Obiectivul generale al Ispa pentru sectorul de mediu este oferirea de asistenţă ţărilor candidate pentru a adopta standardele europene de mediu şi a implementa legislaţia europeană în domeniul mediului. Ca stat membru, România nu va mai putea obţine finanţare prin Ispa, dar va putea accesa Fondul de Coeziune. Iniţial, Ispa s-a orientat pe oraşe cu peste 100.000 locuitori. Recent, fondurile Ispa au fost orientate către pregătirea de proiecte pentru localităţi mai mici, grupate sub un singur operator regional; implementarea acestor proiecte va fi finanţată prin Fondul de Coeziune. d. Programul pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Oraşele Mici şi Mijlocii

(SAMTID). SAMTID a fost înfiinţat în cadrul Phare CES (Coeziune Economico-Socială) şi s-a concentrat pe oraşe mici şi mijlocii din România, cu o populaţie mai mică de 100.000 locuitori, care la acea dată nu erau eligibile pentru Ispa. Prin SAMTID a fost finanţată reabilitarea sistemelor urbane de alimentare cu apă pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor şi a reduce pierderile de apă, dar scopul principal are o natură instituţională, constând în stabilirea operatorilor regionali şi acordarea de asistenţă localităţilor mici pentru a forma grupuri regionale astfel încât să beneficieze de finanţare pentru soluţionarea problemelor comune. În cadrul Programului, doar localităţile urbane au fost eligibile, nu şi cele rurale. e. Programul Special de Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală

(Sapard). Prin acest program al UE au fost reabilitate sau construite sisteme de alimentare cu apă şi canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate în mediul rural. Uniunea Europeană va sista operaţiunile de contractare până la sfârşitul anului 2006, dar cu extinderea plăţilor până în 2008 pentru proiectele demarate. f. MUDP I, Valea Jiului şi MUDP II în cadrul cărora proiectele au fost finanţate prin Phare şi împrumuturi de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).


Pag. 38 din 141


3. Altele a. Programul pentru alimentare cu apă în mediul rural aprobat prin HG 577/1997 pentru finanţarea Programului pentru alimentare cu apă în mediul rural al Guvernului. b. HG 687/1997 pentru obţinerea unui credit extern, garantat de către stat. Aceasta a fost extinsă prin HG 1036/2004. c. Participarea sectorului privat este în fază incipientă, dar există unele exemple în oraşele mari, aşa cum sunt pentru Bucureşti sau Ploieşti.

2.5. Concluzii Prin natura Studiului, Raportul consultantului este uneori critic. Criticile exprimate în cuprinsul său şi în Concluziile următoare, aferente evaluărilor domenilor strategice, au ca intenţie de a servi ca modalităţi pentru găsirea soluţiilor la problemele ridicate. Consultantul recunoaşte că actuala performanţă este bazată pe organizaţii ce dispun de fonduri insuficiente şi folosesc practici depăşite şi ineficiente, performanţă care nu este un indicator al abilităţilor şi eforturilor personalului existent sau anterior, de la nivel local sau naţional. Cauzele de nivel instituţional pentru situaţia precară a serviciilor din domeniul apei în mediul rural pot fi rezumate astfel: 1. Sectorul apei din mediul rural a fost o prioritate scăzută pentru Guvern; 2. Coordonare precară între factorii interesaţi; 3. Capacitate instituţională locală scăzută sau insuficientă pentru dezvoltarea

sectorului apei în mediul rural, agravată de lipsa sistemelor de suport comerciale adecvate; proceduri şi manuale comerciale publicate;

4. Implicare limitată din partea publicului în promovarea proiectelor în domeniu; 5. Absenţa Planurilor Directoare în domeniul apei, a Planurilor locale pentru

dezvoltare rurală sau a Planurilor Comerciale pentru sectorul apei pentru a coordona investiţiile şi faţă de care să poată fi monitorizat progresul;

6. Abilităţi şi experienţe insuficiente pentru pregătirea proiectelor la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale şi în special la nivelul comunelor,.


Pag. 39 din 141


Partea 3: Evaluare tehnică Notă: Această parte tratează aspectele tehnice legate de proiectarea şi funcţionarea sistemelor. Cadrul instituţional şi cerinţele de capacitate privind promovarea şi proiectarea sistemelor de servicii de apă este inclus în Partea a 2a.

3.1. Calitatea apei brute şi potabile Administraţia Naţională "Apele Române" monitorizează calitatea surselor de apă (de suprafaţă şi subterane) utilizate ca apă brută pentru furnizarea de apă potabilă. Apa brută pentru alimentarea cu apă în mediul rural provine în principal din puţuri şi foraje de mică adâncime, care sunt în mod frecvent poluate. Poluanţii prezenţi şi cauzele poluării apelor subterane sunt:

1. CBO – atunci când apa are un conţinut ridicat de substanţe organice care necesită oxigen, din cauza lipsei epurării apelor uzate.

2. Amoniu – din cauza lipsei epurării apelor uzate. 3. Nitraţi – din cauza lipsei staţiilor de epurare a apelor uzate şi sistemelor de

canalizare, a scurgerilor din reţelele de canalizare şi din latrine; 4. Turbiditate - din cauza tratării ineficiente şi/sau sistemelor de distribuţie

necorespunzătoare; 5. Aluminiu – din cauza prezenţei sale naturale în apa brută. 6. Fier – din cauza prezenţei sale naturale şi/sau coroziunii conductelor de

distribuţie din fier. 7. Cadmiu, plumb şi alte metale grele - în special din cauza poluării industriale şi

prezenţei conductelor din plumb în interiorul proprietăţilor. 8. Pesticide – din cauza practicilor agricole ineficiente.

În consecinţă 25% din sistemele care alimentează cu apă între 50 şi 5000 de locuitori nu sunt conforme cu limitele Directivei CE pentru parametri bacteriologici, turbiditate, amoniu, nitraţi şi fier. Pentru sistemele cale alimentează peste 5000 de locuitori, 10% din sisteme depăşesc limitele pentru CBO, turbiditate, amoniu, nitraţi, fier, gust şi miros. În loc de tratarea apei pentru îndepărtarea acestor poluanţi din sistemele publice de alimentare, este de preferat luarea unor măsuri pentru eliminarea cauzei, oriunde acest lucru este fezabil. Cele mai evidente măsuri sunt:

1. Asigurarea de sisteme adecvate de colectare şi tratare a apelor uzate. 2. Utilizarea forajelor de adâncime pentru alimentarea cu apă în loc de puţurile

de mică adâncime.


Pag. 40 din 141


Calitatea apei potabile în localităţi rurale cu mai puţin de 5000 de locuitori este monitorizată pentru parametrii chimici la numai 5% din staţiile de tratare. Institutul de Sănătate Publică monitorizează apa potabilă în localităţi urbane şi la puţurile publice din zonele rurale. Pentru zonele rurale sunt disponibile doar date la nivel de judeţ. Frecvenţa de monitorizare variază de la 1 probă / lună pentru sisteme care alimentează mai puţin de 5000 de locuitori, până la probe zilnice pentru sistemele care alimentează mai mult de 10.000 de locuitori. Fântânile publice sunt monitorizate o dată sau de două ori pe an. Înfiinţarea unui sistem de monitorizare, cu un laborator de referinţă şi patru laboratoare regionale pentru analiza probelor de apă în conformitate cu Directiva CE a început în 2004 în cadrul proiectului Phare "Întărirea capacităţii instituţionale şi administrative a Ministerului Sănătăţii şi structurilor sale din subordine în vederea implementării prevederilor Directivei." În plus faţă de problemele legate de calitatea apei brute utilizate, şi sistemele necorespunzătoare de distribuţie a apei afectează în mod negativ calitatea apei:

1. Conductele de plumb şi fier se corodează, ducând la formarea de depuneri în conducte, care sunt apoi tulburate când este întreruptă alimentarea; în timpul funcţionării normale a valvelor de control presiunea se reduce sau se produce turbulenţă;

2. Prin conductele care prezintă scurgeri este posibil, în cazul presiunii scăzute a apei, să pătrundă apă subterană contaminată.

3. În anumite condiţii de presiune scăzută şi amplasare incorectă a ţevilor interioare, apa contaminată poate pătrunde în sistem prin sifonare inversă de la clădirea beneficiarului;

4. Standarde scăzute privind materialele şi calitatea execuţiei; 5. Supervizarea necorespunzătoare a lucrărilor; 6. Contaminarea de la materiale necorespunzătoare; 7. Infiltrarea apei subterane atunci când se lucrează la conducte active; 8. Lipsa monitorizării stării de sănătate a angajaţilor care lucrează la sistemul de

apă. Propunerile pentru monitorizarea calităţii apei, brută şi potabilă, şi a deversărilor de ape uzate, aşa cum sunt prezentate în Planurile de Implementare pentru Directivele privind Apa Potabilă şi Apele Uzate Orăşeneşti, par a fi întru totul adecvate. Secţiunea IX a Planului de Implementare pentru Directiva privind Apa Potabilă prezintă în detaliu gradul de ne-conformitate cu Directiva, măsurile propuse pentru asigurarea conformităţii şi perioada de tranziţie necesară.


Pag. 41 din 141


3.2. Serviciile de alimentare cu apă şi canalizare în mediul rural

Din cei aprox. 10 mil. de locuitori din mediul rural, 3,4 mil. au acces la un sistem de alimentare cu apă prin reţea. Numărul real de beneficiari ai acestor servicii este probabil mai mic, deoarece multe din aceste sisteme nu funcţionează corect din cauza întreţinerii necorespunzătoare şi/sau a lipsei fondurilor necesare. Din cele 15.700 de comunităţi / localităţi rurale, 2.686 (17%) de comunităţi sunt alimentate dintr-un sistem centralizat prin cişmele publice. Majoritatea (50%) sunt deserviţi de fântâni publice sau private. În România există un număr de 1.398 de staţii de tratare a apei, din care 797 produc apă pentru comunităţi între 50 şi 5.000 de locuitori. Sistemele de apă din zonele rurale din România sunt de două tipuri:

1. Sisteme individuale care cuprind numai fântâni publice sau private. Acesta nu este considerat un sistem de tip "centralizat" şi nu intră sub incidenţa Legii 458/2002. Sistemele de acest tip sunt de cost redus, de multe ori utilizarea lor fiind gratuită, dar sunt supuse riscului de contaminare şi de pierdere a apei în perioadele de secetă.

2. Sisteme "centralizate" care asigură alimentarea cu apă la cişmele publice sau la robinete în interiorul casei sau curţii. Acestea necesită fonduri mai mari pentru funcţionare şi întreţinere, dar pot asigura o calitate mai ridicată a serviciilor. În aceste cazuri de obicei se percepe o taxă pentru utilizarea apei - vezi Secţiunea 4.5: Tarife.

În ceea ce priveşte colectarea apelor uzate, 378 de localităţi au sisteme de canalizare publice. Din lungimea de 16.812 km de reţele de canalizare din România, 15.738 km sunt în zone urbane. 12.9% din casele din zonele rurale sunt deservite în prezent de o reţea de canalizare, dar apele uzate de la numai 10% sunt epurate. Restul volumelor de ape uzate depind, în cel mai bun caz, de fose septice sau puţuri decantoare - haznale, din care majoritatea sunt construite şi întreţinute necorespunzător. Acest lucru are ca rezultat contaminarea apei subterane şi, local, poluarea solului de suprafaţă pe zone de mică întindere.


Pag. 42 din 141


Regiune / Judet

Nr. total de comune

Nr. de comune

care beneficiaza

de apa potabila

% de acoperire

Nr. de comune care

beneficiaza de canalizare

% de acoperire

TOTAL 2686 1549 57.67% 373 13.89%NORD EST 463 242 52.27% 86 18.57% BACAU 79 55 69.62% 41 51.90%BOTOSANI 68 42 61.76% 7 10.29% IASI 85 37 43.53% 8 9.41% NEAMT 70 38 54.29% 8 11.43% SUCEAVA 90 27 30.00% 16 17.78% VASLUI 71 43 60.56% 6 8.45%SUD EST 332 265 79.82% 50 15.06%BRAILA 39 31 79.49% 2 5.13%BUZAU 81 54 66.67% 4 4.94%CONSTANTA 54 54 100.00% 19 35.19%GALATI 56 32 57.14% 13 23.21% TULCEA 43 42 97.67% 8 18.60% VRANCEA 59 52 88.14% 4 6.78%SUD MUNTENIA 481 258 53.64% 46 9.56% ARGES 93 66 70.97% 12 12.90% CALARASI 48 28 58.33% 2 4.17%DAMBOVITA 76 39 51.32% 4 5.26%GIURGIU 46 14 30.43% 1 2.17%IALOMITA 49 33 67.35% 0 0.00%PRAHOVA 86 64 74.42% 21 24.42%TELEORMAN 83 14 16.87% 6 7.23%SUD VEST OLTENIA 387 134 34.63% 19 4.91%DOLJ 94 5 5.32% 2 2.13%GORJ 63 30 47.62% 4 6.35%MEHEDINTI 59 36 61.02% 7 11.86%OLT 94 39 41.49% 2 2.13%VALCEA 77 24 31.17% 4 5.19%VEST 266 156 58.65% 43 16.17%ARAD 67 55 82.09% 15 22.39%CARAS-SEVERIN 69 22 31.88% 9 13.04%HUNEDOARA 55 18 32.73% 12 21.82%TIMIS 75 61 81.33% 7 9.33%NORD VEST 386 282 73.06% 61 15.80%BIHOR 86 61 70.93% 12 13.95%BISTRITA-NASAUD 53 30 56.60% 8 15.09%CLUJ 74 66 89.19% 23 31.08%MARAMURES 62 50 80.65% 12 19.35%SATU MARE 56 37 66.07% 4 7.14%SALAJ 55 38 69.09% 2 3.64%CENTRU 334 197 58.98% 56 16.77%ALBA 65 41 63.08% 5 7.69%BRASOV 43 36 83.72% 8 18.60%COVASNA 34 17 50.00% 10 29.41%HARGHITA 49 37 75.51% 8 16.33%MURES 90 50 55.56% 22 24.44%SIBIU 53 16 30.19% 3 5.66%BUCURESTI - ILFOV 37 15 40.54% 12 32.43%ILFOV 37 15 40.54% 12 32.43%Sursa: INS

Nr. de comune care beneficiaza de apa potabila si canalizare, la data de 31.12.2004


Pag. 43 din 141


Investiţiile realizate în cadrul PDR nu sunt incluse în tabelele de mai sus, aceste investiţii fiind implementate în cursul anului 2005. Al doilea tabel indică faptul că există sate care nu beneficiază de servicii, chiar dacă se află în cadrul unei comune menţionate ca având servicii de alimentare cu apă şi

R eg iu n e / Ju de t

N r. tota l de loca litati ru ra le

N r. de loca litati

ru ra le bene fic iind

de apa po tab ila

% de acoperire

N r. de loca litati

ru ra le bene fic iind

de cana liza re

% de acoperire

T O T AL 13092 3107 23 .73% 421 3 .22%N O R D E S T 2445 381 15 .58% 94 3 .84% B A C A U 490 56 11 .43% 40 8 .16%B O T O S A N I 336 64 19 .05% 12 3 .57% IA S I 420 64 15 .24% 8 1 .90% N E A M T 347 81 23 .34% 5 1 .44% S U C E A V A 396 43 10 .86% 22 5 .56% V A S LU I 456 73 16 .01% 7 1 .54%S U D E S T 1455 568 39 .04% 60 4 .12%B R A ILA 140 64 45 .71% 2 1 .43%B U Z A U 482 138 28 .63% 7 1 .45%C O N S T A N T A 189 121 64 .02% 23 12 .17%G A LA T I 180 53 29 .44% 15 8 .33% T U LC E A 133 65 48 .87% 9 6 .77% V R A N C E A 331 127 38 .37% 4 1 .21%S U D M U N T E N IA 2030 495 24 .38% 54 2 .66% A R G E S 577 154 26 .69% 13 2 .25% C A LA R A S I 160 50 31 .25% 2 1 .25%D A M B O V IT A 361 79 21 .88% 9 2 .49%G IU R G IU 166 6 3 .61% 1 0 .60%IA LO M IT A 130 33 25 .38% 0 0 .00%P R A H O V A 405 159 39 .26% 24 5 .93%T E LE O R M A N 231 14 6 .06% 5 2 .16%S U D V E S T O L T E N IA 2080 269 12 .93% 19 0 .91%D O LJ 380 6 1 .58% 3 0 .79%G O R J 414 68 16 .43% 5 1 .21%M E H E D IN T I 344 56 16 .28% 6 1 .74%O LT 378 85 22 .49% 3 0 .79%V A LC E A 564 54 9 .57% 2 0 .35%V E S T 1334 271 20 .31% 45 3 .37%A R A D 273 91 33 .33% 14 5 .13%C A R A S -S E V E R IN 287 22 7 .67% 9 3 .14%H U N E D O A R A 457 44 9 .63% 15 3 .28%T IM IS 317 114 35 .96% 7 2 .21%N O R D V E S T 1823 750 41 .14% 72 3 .95%B IH O R 435 150 34 .48% 16 3 .68%B IS T R IT A -N A S A U D 235 56 23 .83% 8 3 .40%C LU J 420 198 47 .14% 25 5 .95%M A R A M U R E S 226 156 69 .03% 16 7 .08%S A T U M A R E 226 50 22 .12% 5 2 .21%S A LA J 281 140 49 .82% 2 0 .71%C E N T R U 1823 353 19 .36% 62 3 .40%A LB A 656 81 12 .35% 4 0 .61%B R A S O V 150 73 48 .67% 9 6 .00%C O V A S N A 122 23 18 .85% 11 9 .02%H A R G H IT A 236 89 37 .71% 8 3 .39%M U R E S 486 76 15 .64% 27 5 .56%S IB IU 173 11 6 .36% 3 1 .73%B U C U R E S T I - IL FO V 102 20 19 .61% 15 14 .71%ILFO V 102 20 19 .61% 15 14 .71%S ursa : IN S

N r. de co m u ne be n efic iin d d e a pa po tab ila s i c a na liz are , la d ata d e 3 1 .1 2 .2 0 03


Pag. 44 din 141


canalizare. În timp ce 58% dintre comune au sisteme parţiale de alimentare cu apă, doar 24% dintre sate sunt alimentate. Cifrele corespunzătoare pentru serviciile de igienizare sunt de 14% şi 3%. În urma investiţiilor realizate, lungimea reţelelor de alimentare cu apă a crescut de la 14.453 km în 2000 la 20.340 km în 2004. Informaţii mai detaliate privind furnizarea de servicii de alimentare cu apă şi canalizare în mediul rural sunt incluse în Raportul CFPPDA. Un operator de servicii publice de apă poate să nu aibă ca angajaţi decât un electrician şi un mecanic pentru funcţiile sale operative. În prezent nivelul de cunoştinţe şi aptitudini al operatorilor furnizori / prestatori de servicii publice în domeniul apei este destul de redus în cadrul operatorilor de sisteme. Lucrătorii vin de obicei din alte industrii şi nu deţin cunoştinţe specializate în domeniul serviciilor de apă. Multe din funcţiile existente în cadrul unui operator de apă de mari dimensiuni, cum ar fi de exemplu gestionarea reţelei şi planificarea muncii, nu sunt de obicei prezente în cadrul operatorilor de mici dimensiuni din mediul rural. Cauzele nivelului scăzut de cunoştinţe şi aptitudini sunt:

1. Venind din diferite industrii, lucrătorii din serviciile de apă nu au fost instruiţi în domeniul serviciilor de apă;

2. Autorităţile locale nu au resursele financiare necesare pentru a asigura instruirea lucrătorilor;

3. Nu sunt disponibile în România cursuri de formare profesională în domeniul apei;

4. Salariile reduse nu duc la atragerea de personal cu un nivel profesional mai ridicat, şi nici nu reprezintă o motivaţie pentru perfecţionarea individuală.

Operaţiile de întreţinere nu sunt planificate, ele reprezentând cel mai adesea un răspuns la situaţii de urgenţă. Planurile de operare şi întreţinere reprezintă practic un element necunoscut pentru operatorii din mediul rural. Materialele utilizate pentru întreţinere sunt cele disponibile imediat, şi este posibil să nu fie cele mai potrivite. Calitatea lucrărilor depinde de capacitatea şi atitudinea angajaţilor şi contractanţilor. Nu sunt luate măsuri de precauţie pentru evitarea poluării apei atunci când angajaţii lucrează la conducte active. Nu sunt disponibile proceduri operaţionale, iar răspunsurile la solicitările şi plângerile utilizatorilor sunt sporadice, deseori cu lungi întârzieri. Se poate ca staţiile de pompare să nu fie în funcţiune din cauza resurselor financiare insuficiente pentru plata consumurilor de energie electrică.


Pag. 45 din 141


3.3. Nivelurile de servicii Manualul Băncii Mondiale prezintă următoarele categorii de Niveluri de Servicii prestate de diferite sisteme de alimentare cu apă potabilă:

Nivelul de Servicii

Sistemul de alimentare

Insuficient Surse de apă nesigure şi necorespunzătoare, aflate la o distanţă care necesită mai mult de 30 de minute pentru un drum dus-întors de acasă la sursa de apă.

Minim

Puţuri, pompe manuale, puţuri acoperite, cişmele stradale, izvoare captate sau alte surse de apă sigure şi suficiente, aflate la o distanţă care necesită mai puţin de 30 de minute pentru un drum dus-întors de acasă la sursa de apă

Corespunzător Puţuri în curte (în gospodărie), de obicei cu apometre, care asigură apă de calitate în cantităţi suficiente.

Ridicat Posibilitatea de conectare în interiorul casei, de obicei cu apometre, care asigură apă de calitate în mod continuu, la o presiune corespunzătoare.

Majoritatea satelor din România sunt alimentate prin puţuri individuale care utilizează surse de apă nesigure şi necorespunzătoare, dar aflate la o distanţă de mai puţin de 30 de minute pentru un drum dus-întors; multe case au puţ propriu, iar unele gospodării au apă curentă de la puţul propriu. Folosind criteriile Băncii Mondiale, Nivelul de Servicii atins în domeniul alimentării cu apă în mediul rural din România poate fi clasificat ca Insuficient / Minim. În satele unde există un Nivel de Servicii Minim, punctele stradale de furnizare a apei sunt amplasate la 50 m distanţă între ele. Sistemele au fost proiectate să furnizeze 50 l/zi/utilizator, dar în mod frecvent nu furnizează apă timp de 24 ore pe zi. În unele zone a fost introdusă raţionalizarea apei, prin furnizarea de apă în zile alternative în zone diferite. Există Niveluri minime de Servicii pentru debite şi presiuni, dar sunt stabilite Niveluri diferite pentru utilităţi diferite în cadrul licenţelor lor de funcţionare. Nu există Niveluri de Servicii referitoare la activităţile de service pentru beneficiari, cum ar fi timpul de răspuns la cererile beneficiarilor. Vezi Secţiunea 2.1.3. pentru obligaţiile referitoare la serviciile pentru clienţi, conform legii. În cazul în care apa este plătită ca o taxă locală, disponibilitatea apei este redusă deoarece locuitorii utilizează volumele limitate de apă pentru animale şi pentru grădini. În general sistemele nu sunt funcţionale din cauza neplăţii facturilor de energie electrică.


Pag. 46 din 141


Sistemul cel mai viabil este cel în care se asigură furnizarea apei 24 de ore din 24 în interiorul curţii sau gospodăriei, cu apometre - considerat “Corespunzător" în cadrul clasificării Băncii Mondiale. Doar acest sistem este considerat ca fiind un sistem îmbunătăţit pentru care populaţia îşi exprimă consimţirea de a plăti pentru serviciile furnizate. Din păcate, aceste sisteme reprezintă doar o proporţie mică în zonele rurale. Acolo unde există sisteme de canalizare, apar probleme legate fie de debitele mici de apă din interiorul conductelor, care duc la blocare acestora, fie, invers, acolo unde locuinţele sunt conectate la un sistem de alimentare cu apă, sistemul de canalizare poate fi neadecvat pentru debitele mai mari. Sistemele de canalizare de capacităţi insuficiente duc la inundarea cu ape uzate, uneori chiar în incinta gospodăriilor. Aceste situaţii sunt agravate în cazul în care gurile de evacuare pentru ape de suprafaţă au fost conectate la sistemul separat de ape uzate. Această problemă nu este frecventă în mediul rural din România, deoarece oamenii pot lua uşor măsuri de precauţie pentru evitarea inundării.

3.4. Procedura pentru noile scheme PDR O schemă nouă este de obicei promovată de un Primar, în cadrul campaniei electorale. Procesul de proiectare în România include un Studiu de Fezabilitate, Proiectul Tehnic şi elaborarea Specificaţiilor Tehnice şi a Contractelor pentru licitaţiile de lucrări şi supervizare. Pentru contractele mai mari trebuie pregătit un dosar de licitaţie complet, care să fie aprobat de organizaţia finanţatoare, ceea ce poate prelungi semnificativ durata de pregătire a unui contract. Deşi consultarea publică este obligatorie, dat fiind nivelul foarte scăzut de implicare a comunităţii în schemele anterioare, în cadrul PDR, pentru identificarea de scheme noi a fost utilizată o "abordare bazată pe comunitate". Nivelul scăzut de implicare a publicului a fost identificat anterior ca una din cauzele progresului redus în dezvoltarea sectorului apelor în mediul rural. Pentru elaborarea Studiilor de Fezabilitate autoritatea locală angajează Consultanţi de specialitate, certificaţi, selectaţi prin procedura de licitaţie publică în conformitate cu legislaţia românească, sau, în cazul finanţărilor internaţionale, în conformitate cu regulile finanţatorului. Un Studiu de Fezabilitate include în principal aspecte tehnice (conform OG 1013/2001) şi ar trebui să aibă la bază un studiu hidro-geologic complet asupra acviferului din care urmează să se realizeze alimentarea cu apă. Din păcate, deoarece perioada alocată pentru Studiul de fezabilitate poate fi prea scurtă, acest studiu hidro-geologic se poate să nu fie elaborat, sau să fie superficial. În vederea pregătirii pentru viitoarele Fonduri Structurale şi Fonduri de Coeziune, MTCT a emis un nou Ordin nr. 913/2005 care conţine noi cerinţe pentru Studiile de Fezabilitate, inclusiv analize financiare şi economice, şi strategia de achiziţie.


Pag. 47 din 141


Studiul de Fezabilitate necesită aprobarea autorităţii locale. Totuşi, în cazul în care autoritatea locală relevantă este Consiliul Comunal, dat fiind că acesta nu dispune de cunoştinţele tehnice şi financiare necesare şi nici de fondurile necesare pentru angajarea unui consultant independent, Consiliul Local cere fie sprijinul Consiliului Judeţean, aşa cum se întâmplă de obicei în zonele rurale, fie pe cel al unei companii de apă care operează în zonă. Dacă schema este finanţată de un donator sau de o Instituţie Finanţatoare Internaţională (IFI), are loc o evaluare de către un reprezentant al agenţiei finanţatoare. Dacă sursa de finanţare este Bugetul de Stat, sau un împrumut cu garanţie guvernamentală, studiul este evaluat din punct de vedere tehnic de către un reprezentant al MTCT, şi din punct de vedere financiar de către un reprezentant al Ministerul Finanţelor Publice. Dacă schema face parte dintr-un program de finanţare, Studiul de Fezabilitate trebuie să fie aprobat şi de către Autoritatea de Autoritatea de Management. Formatul standard pentru Contractul de Lucrări şi politica de achiziţie este stabilit de agenţia finanţatoare. Dacă schema este finanţată de la bugetul local sau de stat, se utilizează formatul standard din Ordinul MTCT 1014/2001. Dacă schema este de mici dimensiuni şi este finanţată de la bugetul local, supervizorul este de obicei un expert local. Dacă valoarea contractului de supervizare este mai mică de €2.000, supervizorul poate fi angajat prin negociere directă. Ocazional, dacă schema face parte dintr-un program de dezvoltare la nivel judeţean, chiar dacă ar fi finanţat de la bugetul local, supervizorul poate fi un angajat al Consiliului Judeţean. Când schema face parte dintr-un program mai mare, Autoritatea de Gestiune poate numi un supervizor pentru mai multe scheme grupate, aplicând regulile de achiziţii publice ale agenţiei finanţatoare. În toate cazurile competenţa supervizorului trebuie să fie certificată de către MTCT. În timp ce activitatea supervizorului poate fi considerată ca fiind eficientă atunci când schema beneficiază de finanţări majore internaţionale sau de la bugetul de stat, acest lucru este mai puţin probabil pentru scheme locale de mici dimensiuni. În consecinţă, schemele locale de mici dimensiuni pot avea mai multe probleme operaţionale şi este de aşteptat să aibă o viaţă utilă mai scurtă. În conformitate cu legea finanţelor publice din România, Primarul este persoana autorizată să facă plăţi de la bugetul local şi, din acest motiv, Primarul trebuie să fie persoana responsabilă pentru schemele din domeniul apei finanţate de la bugetul local. Agenţiile finanţatoare internaţionale şi de stat au regulile lor proprii pentru aprobarea şi efectuarea plăţilor. Darea în folosinţă a proiectului este urmată de o inspecţie finală prin care se evaluează performanţa proiectului. În proiectele cu finanţare internaţională este prezent şi un


Pag. 48 din 141


reprezentant al agenţiei finanţatoare. În proiectele finanţate de la bugetul de stat este prezent un reprezentant al MTCT. După inspecţia finală nu mai are loc o monitorizare continuă a performanţelor proiectului în comparaţie cu obiectivele iniţiale.

3.5. Operarea sistemelor În Studiul de Fezabilitate pentru un proiect de alimentare cu apă sau canalizare ar trebui inclus şi un calcul al cheltuielilor de operare şi întreţinere, în cadrul determinării viabilităţii generale a proiectului. Dacă dotările tehnico-edilitare nou create sunt operate de un operator specializat, propunerea şi estimarea de cheltuieli de operare şi întreţinere sunt utilizate pentru a sta la baza planificării şi controlului acestor cheltuieli. Dacă proiectul este operat direct de comună, costurile cu operarea şi întreţinerea vor fi luate în calcul separat, alimentarea cu apă fiind considerată o "activitate auto-finanţată" cu un buget elaborat pe baza costurilor cu operarea şi întreţinerea din Studiul de Fezabilitate. Nu se creează rezerve pentru piese de schimb. După perioada de garanţie în timpul căreia firma de construcţii repară toate defecţiunile şi asigură piesele de schimb, nu sunt păstrate stocuri de piese de schimb în cadrul comunei deoarece aceasta nu are capacitatea sau resursele de a menţine un sistem de "depozite". În cadrul Programelor de Finanţare "piesele de schimb" sunt considerate o cheltuială de operare şi nu este permis să fie acoperită prin investiţia de capital. Comunele au tendinţa de a folosi în comun personalul economic şi managerial şi de a angaja un număr minim de personal tehnic pentru operarea şi întreţinerea funcţionării sistemelor. Reparaţiile minore vor fi efectuate de către angajaţii serviciului. Pentru reparaţii de amploare mai mare comuna încearcă să rezolve problema cu ajutorul personalului tehnic propriu sau, dacă acest lucru nu este posibil, îşi procură piesele de schimb şi solicită unei firme de construcţii sau operatorului cel mai apropriat al unui serviciu de apă să efectueze reparaţiile. Facturile de reparaţii sunt plătite din fondurile alocate pentru serviciile de apă, din bugetul local.

3.6. Detalii privind Proiectele PDR În Tabelul 3.5-1 sunt prezentate costurile indicative şi detalii privind proiectele.


Pag. 49 din 141


Tabel 3.5-1

Detalii şi costuri ale proiectelor

Judeţ Comuna Cost (US$)

Indicatori ai proiectului

Pop. deservită

Cost $/cap

loc. Dolj Bucovăţ $175.141 2 foraje de 100 m adâncime pentru a furniza 78 m3/zi. Dezinfectare cu UV.

7,521 km de reţea de distribuţie cu conducte din PEID cu 32 de cişmele. 2 rezervoare din polistif de 40 m3 şi 80 m3 capacitate.

1.160 150

Dolj Caraula** $224.000 1 foraj de 40m adâncime pentru furnizarea a 295 m3/zi. 4,991 km de reţea de distribuţie cu conducte din PEHO; 17 cişmele publice şi 3 hidranţi de incendiu. Rezervor din beton cu capacitatea de 100 m3.

1.670 134

Dolj Călăraşi** $249.783 1 foraj de 80 m adâncime pentru furnizarea a 646 m3/zi, cu staţie de pompare. Dezinfectare cu clor. 1,937 km de reţea de distribuţie cu conducte din PEID cu 9 cişmele publice şi 1 hidrant de incendiu. Rezervor metalic cu capacitatea de 200 m3.

2.097 119

Dolj Leu $226.323 1 foraj de 145 m adâncime pentru furnizarea de 2.87 m3/persoană/lună. 6,984 km de reţea de distribuţie cu conducte din PEID cu 20 cişmele publice. Rezervor din beton cu capacitatea de 300 m3.

2.882 78

Dolj Varvoru de Jos (3 sate)

$310.101 3 foraje de 100 m adâncime cu staţie de pompare. 7,645 km de reţea de distribuţie cu conducte din PEID cu 17 cişmele. 3 rezervoare din polistif cu capacitatea de 40 m3, 40 m3 şi respectiv 80m3.

1226 252

Sălaj Cuzaplac $287.371 Dezinfectare cu UV. 11,652 km de reţea de distribuţie cu conducte din PEID cu 27 cişmele. Rezervor din beton cu capacitatea de 200 m3.

2.960 97

Sălaj Lozna $121.042 1 foraj de 16.5 m adâncime, cu staţie de pompare şi dispozitiv de control al presiunii. Dezinfectare cu clor.

850 142


Pag. 50 din 141


Judeţ Comuna Cost (US$)

Indicatori ai proiectului

Pop. deservită

Cost $/cap

loc. Dezinfectare cu clor. 7,079 km de reţea de distribuţie cu conducte din PEHD cu 21 cişmele publice şi 1 hidrant pentru incendiu. Rezervor de beton cu capacitatea de 100 m3.

Botoşani Stăuceni $194.788 6,4 km de conductă pentru transferul apei şi reţea de distribuţie de 4,8 km lungime. 2.714 72 Botoşani Prăjeni $313.608 6,3 km de conductă pentru transferul apei şi reţea de distribuţie de 6,8 km lungime. 1.673 187 Călăraşi Borcea $174.623 5 foraje de 110 m adâncime pentru furnizarea de apă timp de 8 ore/zi. Dezinfectare

cu clor (Javel). Reabilitarea a 12,35 km de reţea de distribuţie cu 2788 conexiuni şi 2 hidranţi pentru incendiu.

2788 63

Călăraşi Cuza Vodă

$187.243 3 foraje de 70 m adâncime. Dezinfectare cu clor (Javel). Extinderea reţelei de distribuţie existente cu 15,75 km de conducte din HDPE pentru a asigura 78 cişmele într-un sat şi 70 în alt sat; 460 conexiuni cu apometre şi 40, respectiv 42 de hidranţi pentru incendiu în cele 2 sate. Rezervor din beton cu capacitatea de 300 m3.

2260 83

Călăraşi Modelu $229.693 4 foraje de 80 m adâncime. Dezinfectare cu clor (Javel). Reabilitarea a 12,30 km de reţea de distribuţie cu 10 cişmele.

2383 96

Călăraşi Ulmu $194.105 5,80 km de reţea de distribuţie cu conducte din PEID cu 10 cişmele publice şi 16 hidranţi pentru incendiu. Rezervor din polistif cu capacitatea de 50 m3.

1600 121

Călăraşi Vâlcelele $198.430 1 foraj de 90 m adâncime. Dezinfectare cu clor. 3,531 km de reţea de distribuţie cu conducte din PEID cu 10 cişmele publice şi 5 hidranţi pentru incendiu. Rezervor de beton cu capacitatea de 150 m3.

2081 95

*Date furnizate de PIU ; ** doar primul proiect


Pag. 51 din 141


3.7. Planuri Directoare în domeniul Apei Obiectivul unui Plan Director în domeniul apei este de a asigura un plan strategic pentru dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în zona de responsabilitate a unui operator de apă pe o anumită perioadă avută în vedere, luând în considerare aspecte financiare, sociale, demografice şi de mediu. Planurile Directoare în domeniul Apei trebuie să fie coordonate cu Planurile de Management la nivel de Bazin cerute prin Directiva Cadru a Apei. Iniţial Planurile Directoare din domeniul Apei vor evidenţia opţiunile disponibile, cu costurile aferente, pentru asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi epurare a apelor uzate într-o comună, inclusiv opţiunile tehnologice. Aceste alternative trebuie nu numai să fie evaluate de către personal calificat, ci şi să fie făcute cunoscute comunităţilor implicate, discutate în amănunt şi agreate de potenţialii plătitori ai tarifelor. În România, procesul de elaborare a Planurilor Directoare în domeniul Apei la nivel de judeţ a început de curând. În comparaţie cu Planurile Directoare elaborate în cadrul unei Aplicaţii de Finanţare Ispa, care se referă doar la oraşul sau localitatea implicată în proiect, Planurile la nivel de judeţ sunt elaborate în cadrul programului SAMTID: "Dezvoltarea instituţională pentru sprijinirea dezvoltării infrastructurii oraşelor mici şi mijlocii - Implementarea în faza pilot şi Faza a doua", în cadrul cărora Consultantul trebuie să sprijine Asociaţia Municipalităţilor pentru elaborarea unui Plan Director pentru Apă şi Ape Uzate la nivel de judeţ, pe o perioadă avută în vedere de 25 de ani. Deoarece programul SAMTID se referă doar la oraşe mici şi medii, Planurile Directoare din cadrul SAMTID pot să nu includă neapărat zonele rurale din jur. Totuşi Termenii de Referinţă pentru Proiectul de Plan Director pentru Apă se bazează pe formarea unor servicii regionale şi, de exemplu, Planul Director pentru Botoşani include zona rurală, deoarece aceasta va fi acoperită de viitoarea companie regională (APA GRUP). În România elaborarea unui Plan Director ca o condiţie pentru finanţarea unor investiţii este o cerinţă nouă. Planurile elaborate până în prezent au fost elaborate de operatorii de apă, nu de Consiliile Judeţene. Pentru investiţii noi în domeniul apei şi apelor uzate existenţa unui Plan Director pentru întregul judeţ va fi obligatorie. Planurile de apă ar trebui probabil să fie elaborate de către serviciul de apă, cu condiţia ca acesta să aibă capacitatea necesară pentru această activitate. Un Plan Director în domeniul Apei ar trebui să acopere următoarele aspecte:

1. Populaţia estimată şi baza de clienţi din zona geografică de acoperire a operatorului;


Pag. 52 din 141


2. Estimarea cererii cu creşteri din 5 în 5 ani, până la orizontul de timp considerat în analiză;

3. Pentru fiecare comună sau grup de comune, opţiunile de alimentare cu apă şi de epurare a apelor uzate, cu opţiunea preferată pe baza criteriilor financiare şi tehnice;

4. Situaţiile (Rapoartele) privind disponibilitatea şi siguranţa sursei în diferite condiţii hidro-geologice;

5. Un program de lucrări pentru implementarea opţiunilor preferate; 6. Evenimente sau circumstanţe care ar putea afecta performanţa opţiunilor

preferate şi acţiunile care ar putea fi întreprinse pentru ajustarea corespunzătoare a opţiunii preferate;

7. Strategii pentru protejarea şi gestionarea integrităţii şi calităţii surselor de apă.

3.8. Planuri de Management al Investiţiilor Cu excepţia operatorilor din oraşele mari, Planurile de management al investiţiilor (PMI) nu se elaborează. Unul dintre obiectivele proiectelor FOPIP, SAMTID şi Ispa este: Programele de Îmbunătăţire a performanţelor Financiare şi Operaţionale trebuie să vină în sprijinul operatorilor regionali pentru elaborarea unui PMI.

Pentru zonele rurale, acolo unde operatorii sunt comunele, necesitatea elaborării unui PMI nu a fost conştientizată, sau acesta nu a fost elaborat din cauza lipsei de personal calificat sau de resurse financiare.

Prima etapă în elaborarea unui PMI este elaborarea unui Registru de Inventar al Dotărilor, în cadrul căruia toate dotările serviciului să fie enumerate şi descrise cu informaţii relevante, cum ar fi materialul, vârsta şi o evaluare a stării.

3.9. Reabilitarea dotărilor tehnico-edilitare existente În plus faţă de investiţiile în infrastructură nouă de apă în zona rurală va exista şi o cerinţă financiară continuă de reabilitare a activelor existente pentru a asigura disponibilitatea continuă a acestora. În cadrul planului de implementare a Directivei privind Apa Potabilă, se menţionează că 75% din reţeaua de distribuţie existentă necesită înlocuire. Ca un prim pas pentru elaborarea unui program de înlocuire a activelor este necesar un Plan de Management al Investiţiilor menţionat în Secţiunea 3.8.


Pag. 53 din 141


3.10. Disponibilitatea forţei de muncă, a materialelor şi echipamentelor

Este de aşteptat ca proiectele propuse pentru alimentare cu apă şi canalizare în mediul rural să necesite tehnologii puţin avansate, astfel încât nu vor fi necesare instalaţii şi echipamente sofisticate. Echipamentele tipice care vor fi necesare sunt:

1. Conducte, probabil din PEMD sau PEID de până la 300 mm diametru; 2. Garnituri de conducte şi echipament auxiliar, cum ar fi valve (vane) de control

şi dispozitive de măsurare; 3. Pompe; 4. Instalaţii de clorurare sau alte instalaţii de dezinfecţie; 5. Cămine de acces; 6. Instalaţii mecanice pentru staţiile de tratare a apelor şi de epurare a apelor

uzate. Toate aceste echipamente sunt disponibile în România sau pot fi uşor achiziţionate din UE. În ceea ce priveşte lucrările de construcţie, în trecut se utilizau contractori mici locali. Deşi aceasta avea avantajul de a asigura beneficii indirecte pentru comunitatea locală din investiţia respectivă, are de asemenea şi unele dezavantaje:

1. Lucrările pot fi de calitate mai redusă din cauza lipsei de personal specializat; 2. Va fi mai greu să se beneficieze de "economii de scară"; 3. Se pot dezvolta relaţii între client şi contractor, care să nu fie benefice pentru

calitatea lucrărilor; 4. Este posibil ca lucrările şi contractele să fie gestionate mai puţin eficient.

Există şi unele riscuri legate de disponibilitatea contractorilor:

1. Volumul de lucrări care urmează să fie realizate în România şi în Bulgaria în legătură cu aderarea acestor două ţări vecine la UE, precum şi lucrările din alte zone geografice din estul şi centrul Europei în toate domeniile, va fi considerabil. Acest lucru ar putea duce la o scădere a ofertei de lucru la nivel european, şi/sau la o creştere a preţurilor.

2. Accesul la zonele rurale mai îndepărtate este dificil şi poate reprezenta o piedică pentru contractori şi/sau poate duce la creşterea costurilor cu lucrările şi echipamentele etc.

3. Forţa de muncă locală (care ar beneficia de oportunităţile de lucru suplimentare) ar putea fi ocupată cu lucrările agricole sezoniere sau ar putea fi lăsată deoparte de contractorii internaţionali care îşi utilizează propria forţă de muncă.


Pag. 54 din 141


4. Disponibilitatea personalului specializat şi echipamentelor contractanţilor, cum ar fi instalaţiile de foraj.

Există circa optzeci de firme de construcţii în diferite zone din România certificate să realizeze lucrări de construcţii în domeniul apei, şi trei sute de companii certificate pentru diferite alte lucrări în domeniul apei. În plus există o serie de alte persoane fizice sau firme locale mici care lucrează fără certificare de la MMGA, şi există 80 de furnizori specializaţi de echipamente şi materiale, înregistraţi la Asociaţia Română a Apei. Există şi un număr de nouăzeci şi patru de firme de proiectare care ar putea realiza proiectarea schemelor de apă şi ape uzate. Majoritatea acestora au sediul în oraşele mai mari din România. Este de presupus că toate materialele şi echipamentele utilizate vor respecta standardele europene sau româneşti corespunzătoare, după caz. Vezi de asemenea Secţiunea 2.1.3 pentru reglementările din cadrul procedurii de proiectare din România, precum şi Secţiunea 2.2.1 pentru rolul MTCT.

3.11. Opţiuni de proiectare pentru sistemele de alimentare cu apă şi canalizare Opţiunile de furnizare a apei potabile către comunităţile rurale includ:

1. Extinderea reţelelor urbane adiacente; 2. Asigurarea apei din conducte de transfer al apei (care deservesc zone urbane)

care sunt amplasate prin sau în aproprierea comunităţilor rurale; 3. Dezvoltarea reţelelor locale de alimentare cu apă.

Avantajele şi dezavantajele relative ale fiecărei opţiuni sunt prezentate în Tabelul 3.11-1.

Tabel 3.11-1 Avantajele şi dezavantajele diferitelor opţiuni de alimentare cu apă

Opţiune Avantaje Dezavantaje

Extinderea reţelelor urbane adiacente.

1. Este probabil opţiunea cea mai ieftină.

2. Va exista structura organizaţională.

3. Operarea şi întreţinerea vor fi asigurate de operatorul din zona urbană.

Posibile obiecţiuni din partea zonelor urbane sau din partea locuitorilor comunei în legătură cu subvenţiile încrucişate.


Pag. 55 din 141


Alimentarea cu apă din conductele de transfer (către zonele urbane) care trec prin sau prin apropierea comunităţilor rurale.

1. Sursă de apă disponibilă.

2. Sistemul din zona rurală ar putea fi operat de compania din zona urbană deservită.

1. Dacă prin conductă se transportă apă brută, vor fi necesare staţii de tratare, şi dacă apa brută provine dintr-un bazin de acumulare de suprafaţă, va fi nevoie şi de treapta mecanică de tratare, în conformitate cu Directiva 75/440/EEC.

2. Plătitorii tarifelor de apă din mediul rural vor trebui să contribuie la costurile de operare şi întreţinere, precum şi la cele de amortizare, legate de bazinul de acumulare a apei brute şi de conducta de transfer.

Dezvoltarea de sisteme de alimentare locale.

Costurile pot fi limitate la asigurarea şi operarea sistemului. Control local.

Ar fi necesar un sistem şi o organizare completă.

Opţiunile de mai sus ar trebui luate în considerare, şi ar trebui făcută o recomandare în cadrul Planurilor Directoare în domeniul Apei la nivel de Judeţ. În ceea ce priveşte modul de proiectare preferat pentru o sursă locală de apă, varianta preferată o reprezintă forajele săpate în acvifere adânci care nu sunt poluate, datorită costurilor mai reduse de construcţie şi operare ale acestora. Sursele de apă de suprafaţă de mici dimensiuni, de ex. alimentarea directă din râuri sau din bazine de acumulare, sunt supuse riscului de poluare şi de variaţii ale gradului de disponibilitate a apei. De asemenea alimentarea din aceste surse ar aduce după sine şi necesitatea tratării mecanice pentru a respecta prevederile Directivei CE 75/440/EEC, ceea ce va presupune costuri de alimentare şi de operare mai mari decât în cazul forajelor. Utilizarea clorurării pentru dezinfectare este preferată metodei de tratare cu ultra-violete, şi în plus este obligatorie, conform legislaţiei româneşti. Clorul are proprietatea de a asigura continuu dezinfecţia pe parcursul întregii reţele de distribuţie, pe care dezinfectare cu ultra-violete nu o poate asigura. În Tabelul 3.11-2 sunt prezentate unele sisteme "simple" de epurare a apelor uzate.


Pag. 56 din 141


Tabel 3.11-2 Metode simple de epurare a apelor uzate

Standardul de tratare Constrângeri Populaţia deservită Directiva privind epurarea

apelor uzate orăşeneşti (UWWTD)

0-250 250-1000 1000 - 2000 2000 - 10000

Epurare corespunzătoare / normală Nici una

Fosă septică / strat de tratare biologică filtru

biologic cu trestie

Fosă septică / filtru biologic cu trestie


Canal de oxidare/ Bazine decantoare

finale

Suprafaţă redusă de teren disponibilă


RBC (biodiscuri) - sistem integrat de decantare

Fosă septică /filtre aerate submerse / Bazine

decantoare finale

Canal de oxidare / Bazine decantoare

finale

Lipsa alimentării cu energie electrică




Bazine decantoare primare / filtre

biologice / Bazine decantoare finale

Suprafaţă redusă de teren disponibilă / Lipsa alimentării

cu energie electrică


Fosă septică / filtre biologice




Standard local* CBO:materii ăn suspensie 25:35 Nici una Fosă septică / filtru

biologic cu trestie RBC (biodiscuri) - sistem

integrat de decantare) Fosă septică / filtre

biologice


finale

Suprafaţă redusă de teren disponibilă


RBC (biodiscuri) - sistem integrat de decantare)

Fosă septică / filtre aerate submerse / Bazine

decantoare finale


finale


Pag. 57 din 141


Standardul de tratare Constrângeri Populaţia deservită

Lipsa alimentării cu energie electrică


Bazine decantoare primare / filtre biologice / Bazine

decantoare finale

Bazine decantoare primare / filtre biologice

/ Bazine decantoare finale



Suprafaţă redusă de teren disponibilă / Lipsa alimentării

cu energie electrică






Notă: Epurarea corespunzătoare presupune ca limitele numerice, dacă sunt aplicate, să nu fie mai stricte decât CBO: materii în suspensie 40:60 Presupune că autoritatea relevantă decide să aplice standardul normal conform Directivei privind Epurarea Apelor Uzate Orăşeneşti la staţii de epurare a apelor uzate cu l.e. mai mic de 2000. La un nivel foarte mic de l.e fosa septică ar putea fi omisă, şi filtrul biologic cu trestie extins Suprafaţa Filtrului biologic cu trestie ar trebui să fie de 5m2/cap loc. pentru Epurarea Corespunzătoare şi 7m2/cap loc. pentru 25:35.

Filtrele biologic cu trestie ar putea fi utilizate pentru staţiile de epurare cu standarde 25:35 pentru un p.e. >250, dar suprafeţele de teren devin destul de extinse. În unele cazuri filtrele biologic cu trestie pentru l.e >1000 pot fi considerate prea mari.

Pragurile numărului de locuitori sunt doar indicative şi ar trebui utilizate ca punct de pornire.


Pag. 58 din 141


3.12. O abordare alternativă

În trecut, în cadrul programului de alimentare cu apă şi igienizare în mediul rural s-a pus accent pe asigurarea alimentării cu apă urmată de un sistem de igienizare. O abordare alternativă ar putea fi dezvoltarea mai întâi a unui sistem de canalizare de cost redus şi apoi, odată cu creşterea suficientă a capacităţii de a plăti, şi a unui sistem de alimentare cu apă. Un sistem de canalizare este mai ieftin şi de construit şi de operat decât un sistem de alimentare cu apă, pentru motivele prezentate în Tabelul 3.12-1:

Tabelul 3.12-1. Comparaţie între costurile sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare

Sistem de alimentare cu apă Sistem de canalizare

Foraj adânc. Sistem gravitaţional, fără presiune, care permite utilizarea unor conducte de cost redus din argilă, disponibile pe plan local.

Pompe electrice. Sistem de epurare tip filtru biologic cu trestie, de cost redus, conform Tabelului 3.11-2.

Echipament de clorurare.

Costuri de capital

Conducte sub presiune. Energie electrică. Nu se utilizează

electricitate sau substanţe chimice.

Clor. Operaţii reduse de întreţinere a reţelei de canalizare.

Întreţinerea pompelor şi a echipamentelor de clorurare.

Consecinţe minime ale infiltraţiilor în reţeaua de canalizare.

Întreţinerea reţelei de conducte.

Costuri reduse de întreţinere a filtrului biologic cu trestie, posibil cu obţinerea de venituri din vânzarea stufului.

Costuri operaţionale

Impactul ineficienţelor în distribuţie (volumelor de apă distribuite care nu generează venituri) asupra costurilor operaţionale.


Pag. 59 din 141


Pentru motivele prezentate mai sus, costurile de capital şi operaţionale ale unui sistem de canalizare simplu, de dimensiuni reduse pot fi mai mici decât cele ale unui sistem de alimentare cu apă, şi în consecinţă şi costurile tarifate către comunitatea locală ar fi mai mici. Există şi alte avantaje ale asigurării sistemului de canalizare înaintea celui de alimentare cu apă:

1. Dat fiind că un sistem de canalizare are un impact pozitiv mai direct asupra mediului, ar fi mai uşor de obţinut finanţări UE pentru protecţia mediului.

2. Un sistem de recuperare a costurilor prin instituirea unei taxe fixe pentru canalizare ar fi corespunzător, deoarece nu este necesar să se limiteze utilizarea unui sistem de canalizare. În cazul unui sistem de alimentare cu apă, este preferabilă o metodă de tarifare mai costisitoare, bazată pe contorizare, pentru a limita volumele de apă extrase din reţea şi utilizate în alte scopuri decât consumul uman.

3. Eliminarea uneia din cauzele principale ale poluării apei subterane va avea un efect pozitiv asupra calităţii apei preluate de către locuitori din puţurile lor proprii de mică adâncime.

Un sistem de canalizare simplu poate fi întreţinut de către comunitatea locală, reducând astfel şi mai mult costurile care trebuie suportate de către utilizatori.

3.13. Concluzii Cauzele tehnice ale serviciilor de apă de calitate scăzută în mediul rural ar putea fi sintetizate după cum urmează:

1. Lipsa personalului calificat şi a capacităţilor la nivel local necesare pentru toate etapele unui proiect.

2. Ghidul de Proiectare, deşi a fost elaborat, nu a fost încă pus la dispoziţia părţilor interesate.

3. Studii de fezabilitate neadecvate, care probabil nu au acordat suficientă atenţie costurilor de operare şi tarifelor necesare pentru asigurarea viabilităţii pe termen lung a proiectului.

4. Utilizarea unor surse necorespunzătoare de apă brută sau poluarea sursei după darea în folosinţă a unui proiect.

5. În cazul unora din proiecte, supervizarea necorespunzătoare a şantierului pe parcursul lucrărilor de construcţie.

6. Nu au loc evaluări eficiente ale performanţei unui proiect în comparaţie cu obiectivele sale, pentru a asigura utilizarea eficientă a capitalului şi ca parte a unui proces continuu de învăţare din experienţă.

7. Nu există Planuri Directoare în domeniul Apei pentru zonele rurale.


Pag. 60 din 141


Partea 4: Evaluare Economică şi Financiară Notă: Această parte ar trebui citită în corelaţie cu datele adiacente din raportul CFPPDA.

4.1. Costuri de capital (investiţii) istorice în sectorul alimentării cu apă la sate Sectorul alimentarii cu apă la sate a fost finanţat de la bugetul de stat, bugetele locale sau prin finanţări din partea instituţiilor financiare internaţionale. O listă a finanţatorilor este prezentata în Secţiunea 2.5. Bugetele publice, naţionale sau locale se confruntă cu constrângeri majore. Abilitatea guvernului de a contribui la şi de a investi pentru creşterea calităţii serviciilor publice, inclusiv cele din sectorul apă, a fost şi a rămas în mare măsură o problemă. Legea privind finanţele publice locale permite finanţare de la bugetul de stat pentru investiţii locale numai în cazul unor angajamente ale autorităţilor publice locale către instituţiile financiare internaţionale anterioare acestei legi sau pentru care există aprobare explicită. Autorităţile publice locale nu au suficiente resurse financiare pentru a face faţă necesarului de investiţii din următoarele motive legate de veniturile şi cheltuielile acestora:

1. Nivelul tarifelor pentru serviciile oferite trebuie să rămână scăzut datorită capacităţii reduse de plată a consumatorilor;

2. Perioada de colectare a veniturilor la bugetul local şi de stat se întinde pe 12 luni calendaristice;

3. Facturi, taxe neplătite; 4. Costuri de producţie (operare) ridicate datorate echipamentelor învechite şi

ineficiente; 5. Nivelul ridicat al pierderilor de apă (tehnice şi comerciale); 6. Valoarea ridicată a costurilor de operare şi întreţinere pe cap de locuitor din

cauza specificului localităţilor rurale (densitate scăzută şi suprafaţă mare a ariei de servicii).

Cerinţele finanţatorilor pe termen lung duc la creşterea eficientei operaţionale şi financiare; introducerea metodelor şi tehnicilor moderne de management tehnic şi financiar, împreună cu investiţia în resursele umane şi cu sistemul informatizat de management sunt, de cele mai multe ori, peste capacitatea şi abilitatea autorităţilor publice locale din zonele rurale.


Pag. 61 din 141


Nu numai că autorităţile publice locale din localităţile rurale nu pot finanţa investiţiile din bugetele proprii, dar cel mai adesea nici nu au capacitatea instituţională necesară pentru a atrage finanţări externe. Trebuie să existe un echilibru între nivelul investiţiilor care asigură un anumit nivel de servicii pe care consumatorii îl doresc şi îl aşteaptă, şi ceea ce este suportabil pentru consumatori şi pentru care sunt pregătiţi să plătească. în timp, acest echilibru nu a fost întotdeauna păstrat cu succes şi au fost implementate proiecte ce s-au dovedit nepotrivite (neadaptate) sau care nu au putut fi suportabile. Intre 1990 şi 2000 au fost investiţi US$ 102.575m (€85.5m) în infrastructura de apă şi apă uzata la sate. Media investiţiei anuale a fost de US$ 9.325m (€7.77m), reprezentând 16.5% din totalul investiţiilor în serviciile publice în acea perioadă. Pentru perioada 2001 - 2003, valoarea investiţiilor în infrastructura de apă şi apă uzată în mediul rural a fost de US$99.452m (€82.88m), cu o medie anuala de US$33.150m (€27.62m). Investiţiile în mediul rural au reprezentat 37.1% din totalul investiţiilor în sectorul apei.

4.2. Investiţii de capital realizate Au fost atrase cu succes investiţii de capital din:

1. Granturi (împrumuturi nerambursabile).

a. Granturi din partea UE pentru cele 16 oraşe incluse în programele MUDP I şi II;

b. Granturi obţinute din finanţări bilaterale, în special din partea statelor membre ale UE;

c. Finanţare de la Bugetul de stat pentru Programul de alimentare cu apa la sate aprobat prin HG 577/1997;

d. Sapard măsura 2.1. Pana în iunie 2005, dintr-un total de 607 proiecte, au fost contractate lucrări în valoare totală de €483.49m, pentru 177 proiecte de alimentare cu apă şi 47 proiecte de canalizare. Populaţia beneficiară a acestor proiecte este de 685.451 locuitori. Lucrările includ: 3,557.42 km reţea de distribuţie a apei potabile şi 527.54 km reţea de canalizare. Până acum, 109 proiecte de alimentare cu apă şi 17 proiecte de canalizare au fost finalizate, iar altele sunt în diferite stadii de implementare.

e. Granturi UE pentru Ispa – componenta de mediu – apa: 25 proiecte cu o valoare totală de €1,062.6m, din care contribuţie Ispa de €773.6m (la 26.08.2005);

f. Granturi UE pentru Phare CES SAMTID: Cinci asociaţii de municipalităţi din şase judeţe sunt implicate în faza pilot şi au proiectele în faza de construcţie. Alte cinci asociaţii din faza de


Pag. 62 din 141


extindere a programului au semnat contractele de lucrări în noiembrie 2005.

g. Alte granturi UE pentru Phare CES Infrastructură mică (2001) sau Infrastructură mare (2000, 2001-2002, 2003 care nu au fost eligibile pentru Ispa), ca parte a unor proiecte complexe.

2. Împrumuturi

Cele mai semnificative realizări în sector sunt:

a. MUDP I (5 oraşe) şi Valea Jiului, MUDP II (10 oraşe), printr-un împrumut din partea BERD în valoare de €120m;

b. Reabilitarea sistemului de alimentare cu apa în Municipiul Bucureşti, printr-un împrumut din partea BIRD cu valoare totală de €25m;

c. Programul de alimentare cu apă la sate finanţat printr-un credit extern aprobat prin HG No. 687/1997. Până la sfârşitul anului 2003 un număr de 767 proiecte de alimentare cu apă au fost aprobate, cu o valoare totală de US$ 260m (€217m). Dintre acestea, 109 proiecte au fost finalizate, cu o valoare totală de US$34m (€28.3m). Acest program este în curs de desfăşurare.

d. PDR: un împrumut adaptabil din partea Băncii Mondiale. Prima fază are o valoare de US$40m (€33.3m) şi este implementată în cinci judeţe pilot: Botoşani, Tulcea, Călăraşi, Dolj şi Sălaj.

3. Participarea sectorului privat

a. Implicarea capitalului privat şi stabilirea de parteneriate public-private este în stadiu incipient în România, cu numai câteva exemple: Bucureşti, Ploieşti, Fãlticeni, Titu, Moreni.

Cele două probleme majore ce pot fi menţionate în legătură cu obţinerea sprijinului financiar pentru schemele de alimentare cu apă la sate sunt:

1. Co-finanţarea, în special când aceasta depăşeşte 10% şi când împrumuturile nu sunt permise sau nu sunt posibile;

2. Acoperirea costurilor pentru Studiul de fezabilitate. Finanţările se obţin numai pentru costurile de capital ale proiectului, cu cerinţe în ceea ce priveşte acoperirea costurilor de operare prin tarife corespunzătoare. Finanţarea poate fi condiţionată de realizarea unor îmbunătăţiri în sistemul de facturare şi colectare a veniturilor. Pentru perioada 1990 – 2000, principalul promotor guvernamental a fost MTCT, (fostul Minister al Lucrărilor Publice). MTCT continuă să implementeze sub-programul de alimentare cu apă la sate aprobat conform HG 577/1997, continuă să implementeze şi va finaliza programul guvernamental de alimentare cu apă la sate aprobat prin HG 687/1997 şi va derula


Pag. 63 din 141


programul guvernamental de alimentare cu apă la sate aprobat prin HG 1036/2004, credit extern suplimentar de $90 milioane. Începând cu 2001, după aprobarea prin Hotărâre de Guvern a “Strategiei pentru dezvoltarea serviciilor de gospodărie comunală”, MAI a căpătat atribuţii în domeniu şi a devenit principalul promotor al proiectelor de alimentare cu apă la sate.

4.3. Criterii şi proceduri de finanţare Pentru schemele de finanţare, cu excepţia Sapard, după pregătirea propunerii privind schema de finanţare de către ministerul relevant, aceasta este distribuită celorlalte ministere implicate pentru dezbatere şi comentarii şi, cu aprobarea MFP şi acordul de principiu al factorilor interesaţi, încep negocierile cu finanţatorul, la care participă ministerul ce promovează schema (MAI, MCTC, MIE) şi MFP. Instrumentul financiar Sapard urmează procedurile sale specifice, stabilite de Comisia Europeană. Toate schemele la care este cerută co-finanţare de la Bugetul de stat sau este cerută garanţie guvernamentală trebuie să obţină aprobarea din partea MFP. Autoritatea de management a schemei financiare respective pregăteşte regulile şi procedurile de implementare şi stabileşte criteriile de eligibilitate pentru potenţialii beneficiari. Comunele solicită sprijin financiar în cadrul unei scheme de finanţare nerambursabilă din partea autorităţii de management, fie direct, fie prin intermediul judeţelor sau regiunilor, în funcţie de regulile fiecărei scheme de finanţare. In cazul proiectelor Ispa exista în momentul de faţă o mare diferenţa între sumele alocate, angajate şi cheltuite şi din cauza regulilor financiare şi de contractare ale programului. Istoric vorbind, timpul necesar pentru pregătirea şi aprobarea schemelor, a proiectelor în cadrul unei scheme, timpul de pregătire a dosarelor de licitaţie şi de contractare a constructorilor, generează întârzieri şi decalaj în accesarea fondurilor disponibile. Pentru Sapard: în cadrul măsurii 2.1. toata suma alocată României a fost acoperită cu proiecte aprobate, dar au apărut întârzieri în cheltuirea fondurilor din cauza slabei capacităţi financiare şi manageriale a beneficiarilor. Regulile financiare ale Sapard se bazează pe rambursarea cheltuielilor eligibile şi cer autorităţilor publice locale să efectueze întâi aceste plăţi în conformitate cu regulile programului, să le înregistreze şi să le raporteze şi abia după verificarea rapoartelor să primească rambursarea sumelor cheltuite. Investiţiile publice în alimentare cu apă şi ingienizare cuprind lucrări noi sau reabilitări ale celor existente pentru:

1. Dezvoltarea unor noi surse de apă şi captările corespunzătoare;


Pag. 64 din 141


2. Aducţiuni şi staţii de tratare a apei; 3. Reţele de distribuţie, incluzând rezervoare şi staţii de pompare; 4. Reţele de canalizare (colectoare principale şi secundare, inclusiv pentru

apa pluvială în sistem combinat şi staţii de pompare); 5. Staţii de epurare a apelor uzate, inclusiv sisteme pentru eliminarea

nămolurilor. În cadrul proiectelor Ispa din domeniul mediului, accentul se pune pe îmbunătăţirea performanţelor privind protecţia mediului înconjurător la fel de mult ca şi pe îmbunătăţirea serviciilor oferite consumatorilor. În consecinţă, o serie de proiecte nu sunt eligibile deoarece ele nu întrunesc criteriile privind protecţia mediului. Mai puţin semnificativ pentru mediul rural, instrumentul Ispa nu include nici un element de dezvoltare pentru utilizarea durabilă a terenurilor şi nici nu finanţează proiecte ce au ca rezultat amenajarea teritoriului. De obicei, se aşteaptă ca şi comunităţile locale să participe la costurile de capital ale proiectului. În plus, costurile privind branşamentele proprietăţilor individuale la sistemul public sunt suportate, conform reglementarilor în vigoare, de către operatorul de servicii de alimentare cu apă, iar costurile instalaţiilor interioare, de la branşament la robinet, sunt suportate de către proprietar. Utilizatorii industriali trebuie să suporte o parte din cheltuielile aferente conectării la serviciile publice, pentru a avea acces la aceste servicii.

4.4. Investiţia per capita In cadrul “Strategiei pentru dezvoltarea durabilă a serviciilor de apă şi canalizare – România 2005”, elaborată de către Asociaţia Română a Apei, investiţia per capita luata în calcul este de €250 pentru sistemele de alimentare cu apă în mediul rural şi de €528 pentru sistemle de apă uzată (canalizare şi staţii de epurare), această sumă fiind numai indicativă şi putând varia între o schemă şi alta.

Costul unitar de capital (investiţia per capita) a variat în cadrul PDR, aşa cum este prezentat în tabelul 3.5-1, intre $63 (€52.5) şi $252 (€210). Investiţia per capita finanţată de către Banca Mondială a fost de $120, diferenţa fiind finanţată din contribuţia proprie.

4.5. Costurile de operare (OPEX) Costurile de operare nu sunt eligibile în nici o schemă de finanţare. Ele sunt acoperite de către consumator, prin tarife (vezi mai jos). În general, în România, structura costurilor de operare este următoarea: manoperă (40%), energie electrică (45%), alte costuri (15%, cuprind apa brută, chimicale, servicii către terţi şi altele).


Pag. 65 din 141


O serie de probleme apar legate de costurile de operare ale serviciilor de apă:

1. Tarife neadecvate; 2. Suportabilitatea soluţiilor introduse; 3. Risipa de apă în cazul în care apa este gratuită sau în cazul în care este

plătită sub forma unei taxe locale fixe; 4. Colectarea veniturilor şi debitele; 5. Frecvenţa de facturare şi colectare; 6. Ineficienţa în organizarea activităţii de operare şi întreţinere; 7. Pierderile tehnice de apă şi alte pierderi (comerciale) de apă (apa

nefacturată şi neîncasată); 8. Incapacitatea autorităţilor locale de a plăti anumite servicii necesare

furnizării apei potabile, în special energia electrică; 9. Management financiar slab; 10. Sisteme şi procese învechite, lipsa sistemelor informatice sau sisteme

vechi de colectare şi prelucrare a datelor care fac dificile analiza şi controlul costurilor.

4.6. Tarife Veniturile unui furnizor de utilităţi depind de tarif, de numărul utilizatorilor şi în cazul contorizării, de volumul apei consumate, respective vărsate în canal. Încasările acestuia depind de capacitatea de colectare a veniturilor. În România, în zonele rurale, eficienţa colectării variază de la 10% până la peste 40%. În mod normal sunt stabilite tarife pentru apa potabilă, canalizare şi epurare. Apa de proces şi apa industrială sunt supuse unor alte reglementări. În România tariful pentru canalizare include şi epurarea apelor uzate, unde este cazul. Pentru apa pluvială este stabilit un tarif diferit. Sunt luate în considerare patru categorii principale de utilizatori:

1. Populaţia, sau utilizatorii domestici; 2. Instituţiile publice; 3. Unităţile comerciale; 4. Industria.

În sectorul alimentării cu apă la sate nu toate costurile sunt recuperate, aceasta depinzând de sistemul existent şi de organizarea furnizorului de servicii:

1. Pentru sistemele cu cişmele publice, autoritatea publică locală (Consiliu Local) stabileşte o taxă locală, de obicei o sumă lunară fixă pentru fiecare persoană. Această taxă nu poate fi folosită decât pentru acoperirea costurilor de operare ale sistemului de alimentare cu apă. Din motive politice această taxă este menţinută la un nivel foarte scăzut, unele consilii locale ascunzând


Pag. 66 din 141


costurile cu energia electrică în bugetul localităţii (primăriei), de fapt practicând o protecţie socială mascată.

2. Atunci când sistemele includ branşamente în curte sau în locuinţă, este folosit un sistem de tarifare care include toate costurile legate de furnizarea serviciului, aşa cum este prevăzut în anexa la HG 1581/2002, inclusiv amortizarea şi o cotă de înlocuiri şi dezvoltare. În cazul sistemelor noi, facturarea se bazează pe contorizare.

Tariful practicat se bazează pe o justificare financiară, dar în multe cazuri stabilirea tarifului depinde de motive politice. În aceste cazuri sistemul poate funcţiona pentru o perioadă, dar pe termen lung utilizarea unui tarif prea scăzut face ca operatorul sa îşi piardă sustenabilitatea financiară şi să intre în faliment. În cazurile în care proprietăţile sunt branşate la sistem, tarifele sunt stabilite conform HG 1581/2002. Documentaţia pentru justificarea tarifului este întocmită de către operator şi este predată la ANRSC pentru aviz, apoi tariful este aprobat de către autoritatea publica locală. O procedură similară este urmată pentru a obţine o creştere de tarif. Utilizatorii trebuie informaţi despre creşterile de tarif cu cel puţin 15 zile înainte ca acestea sa intre în vigoare. Tarifele pot fi mărite la fiecare trei luni, datorită influentelor inflaţiei, dar cu avizul ANRSC. Alte modificări în tarif sunt permise atunci când costul unei componente a tarifului creşte şi această creştere are influenţe asupra tarifului mai mari de 5% pentru trei luni consecutive. Acest tip de modificări necesită întocmirea documentaţiei justificative. Pe plan internaţional, tariful este utilizat ca un instrument de monitorizare efectivă a performanţelor operatorului, de control şi stimulare a îmbunătăţirii acestor performanţe. Această funcţie a tarifului nu este întâlnită în sistemul de alimentare cu apă la sate din România. Din punct de vedere legal, nu este permisă subvenţionarea tarifelor în cazul serviciilor de alimentare cu apă, nici la nivel naţional, nici la nivel local. Din motive istorice, nici populaţia şi nici administraţiile publice locale nu agreează subvenţiile încrucişate între zonele urbane şi cele rurale. În România, un operator aplică acelaşi tarif pentru servicii de alimentare cu apă a utilizatorilor domestici (populaţie), instituţiilor publice şi utilizatorilor industriali. Dacă o companie de apă operează în mai multe localităţi, ea aplică acelaşi tarif pentru toate localităţile unde operează. Aceasta înseamnă, de fapt, o subvenţionare încrucişată intre diferite tipuri de utilizatori, dar nu între mediul rural şi cel urban, cu excepţia operatorilor judeţeni care furnizează servicii atât în mediul urban cat şi în cel rural.


Pag. 67 din 141


Amalgamarea operatorilor mici şi mijlocii într-un operator regional, în cadrul programului Samtid, a ridicat problema subvenţionării încrucişate între localităţile din cadrul Asociaţiei de Municipalităţi. În Programul Samtid, Operatorul Regional (ROC) va trebui sa armonizeze şi sa îmbunătăţească sistemul de control al costurilor şi de management financiar, astfel încât să unifice tarifele pe întreaga arie de servicii, atât în mediul rural cat şi în mediul urban, în trei ani.

O propunere pentru implementarea principiului “Poluatorul plăteşte” este în discuţie în prezent, aceasta fiind lansată în decembrie 2005. O metodologie de tarifare a clienţilor industriali în funcţie de încărcarea apelor deversate în sistemul de canalizare sau direct în staţia de epurare este în pregătire. Propunerea este în proces de implementare.

Tarifele trebuie sa acopere cel puţin costurile de operare şi întreţinere. În prezent operatorilor le este permis să includă o cotă de 3% din costurile anuale de operare pentru înlocuiri şi dezvoltare şi o cotă de profit de 5%, dar acestea nu sunt incluse întotdeauna. Pentru a permite proiectelor finanţate prin Ispa să recupereze sumele necesare pentru rambursarea împrumutului şi o parte din grant, operatorii mari includ o cota de dezvoltare corespunzătoare în tarif. Acelaşi principiu este aplicat şi în cazul operatorilor regionali care vor fi înfiinţaţi prin programul SAMTID. Sistemul actual de stabilire a tarifelor nu este satisfăcător din următoarele motive:

1. Fiind stabilite de autorităţile locale, tarifele sunt:

a. Stabilite mai degrabă în relaţie cu criteriile financiare decât cu indicatorii de performanţă ai serviciilor furnizate utilizatorilor;

b. Supuse riscului interferenţelor de natură politică; c. Nestimulative din punctul de vedere al performanţei operatorului.

2. Amortizarea poate fi insuficientă pentru acoperirea costurilor mijloacelor fixe.

Aceasta în special atunci când calculul amortizării este bazat pe valoarea istorică a mijlocului fix (valoarea contabilă), şi nu pe valoarea de piaţă;

3. Includerea amortizării asigură în cel mai bun caz întreţinerea, reparaţiile şi

înlocuirile, dar nu permite creşterea şi dezvoltarea / perfecţionarea sistemului;

4. Preţurile sunt stabilite pe baza costurilor istorice şi nu pot fi crescute până când influenţa inflaţiei este mai mare de 5%, în acest fel cota de profit abia ajunge să acopere inflaţia şi nu sunt create suficiente venituri până când limita de 5% este atinsă;

5. Profitul este legat de mărimea costurilor de operare, deci nu este stimulativ

pentru îmbunătăţirea controlului costurilor şi pentru eficientizarea acestora. În cazul în care o companie de apă specializata este operator, aceasta plăteşte autorităţii publice locale o redevenţă ce acoperă amortizarea mijloacelor fixe utilizate


Pag. 68 din 141


şi o cotă pentru înlocuiri şi dezvoltare, sau, în cazul investiţiilor finanţate din împrumut, costul serviciului datoriei plus cota de dezvoltare. Suma reprezentând această rezervă formează aşa numitul fond IID şi trebuie constituită ca atare într-un cont în trezorerie şi nu poate fi utilizată în alt scop, conform normativelor în vigoare. În PDR, în cazul utilizării taxelor locale, nivelul acestora variază de la 3 RON/luna/ persoană la 5.5 RON/luna/persoană. Datorită marii diversităţi de condiţii geografice şi naturale, tariful din comunele PDR este foarte diferit. El variază între 0.23 RON/m3 şi 3 RON/m3. Cel mai mic tarif este rezultatul:

1. Unei foarte bune calităţi a sursei de apă, ceea ce duce la minimum de tratare; 2. Neutilizării pompării: exemplu sistemul din Cuzaplac, judeţul Salaj, unde este

utilizată căderea liberă; 3. Motivelor politice sau protecţiei sociale mascate.

În cele mai multe cazuri tariful se apropie de cel utilizat în mediul urban, adică 2-2.5 RON/m3, dar nivelul serviciilor este inferior. Aceasta ar putea sugera faptul că nu există o oportunitate prea mare de subvenţii încrucişate între zonele urbane şi rurale. Taxele locale pentru apă sunt colectate lunar, trimestrial sau anual, împreună cu celelalte taxe locale, de către acelaşi angajat al primăriei. Totalul taxelor necolectate este destul de mare deoarece populaţiei îi este greu sa plătească o sumă cumulată. Sistemul cu taxă fixă are inevitabil şi inconvenientul unei percepţii diferite printre locuitorii comunei în ceea ce priveşte consumul fiecăruia. Unde exista branşamente pentru fiecare proprietate, operatorul facturează lunar, pe baza:

1. Volumului de apă consumat, când există contorizare; 2. Când nu exista contorizare se foloseşte aşa numitul sistem pauşal: pe bază de

norme de consum pentru fiecare persoană, animal, sau metru pătrat de curte udat, conform declaraţiei pe propria răspundere a proprietarului.

Banii sunt colectaţi lunar sau la 2-3 luni. Populaţia preferă să plătească lunar, deoarece suma este mai mică decât în cazul unor debite cumulate pentru mai multe luni. Pentru operator există un echilibru între costurile de colectare, mai mari în cazul colectării mai frecvente, şi nevoia de numerar (lichidităţi). Pentru utilizatorii contorizaţi, sumele facturate şi neîncasate variază intre 10% şi 20% din total venituri (producţia facturata). Unde consumatorii nu sunt contorizaţi, acest procent ajunge până la 40% sau chiar mai mult. Neplata facturilor la apă nu se datorează numai veniturilor reduse ale familiilor, dar şi unor obiceiuri culturale şi alternativelor gratuite de acces la apă (puţuri proprii).


Pag. 69 din 141


4.7. Capacitatea şi consimţirea de a plăti serviciile Unul din motivele majore pentru care schemele trecute nu au avut succes este acela că schemele respective au presupus costuri ce nu au putut fi suportate de către consumatori, în special costurile de operare. Proiectele au fost fie prea tehnice, fie au necesitat resurse mai multe, cunoştinţe de nivel mai înalt şi costuri mai mari decât era necesar. Analiza capacităţii de plată examinează abilitatea consumatorilor de a plăti pentru serviciile oferite, plecând de la constatarea ca aceştia sunt dispuşi sa plătească până la o anumită proporţie din veniturile familiei. Tarifele stabilite prima oară, ca şi schimbările prevăzute în tarifele existente, sunt revizuite ţinând cont de impactul pe care îl are tariful asupra cererii, utilizând informaţii privind elasticitatea veniturilor sau elasticitatea preţurilor, informaţii culese din situaţii similare şi ţinând cont de experienţa din localităţi, judeţe sau ţări învecinate. Până în 2000, consumul mediu în România era de 340 l/c/zi, dar această cifră nu se baza pe consumuri contorizate. După introducerea contorizării pe scară largă, consumul a scăzut dramatic. In Pitesti, de exemplu, consumul a scăzut de la o medie de 188 l/c/zi în 2002 la 102 în 2004, în timp ce tariful a crescut de la 0,49RON la 1,14RON / m3. Există şi alţi factori care afectează cererea de apă, efectul creşterii tarifului asupra cererii de apă fiind bine cunoscut şi demonstrat. Pentru ca o schema sa fie suportabilă, se consideră că totalul anual al costurilor pentru apă şi canal nu trebuie sa depăşească 3,5% din venitul mediu anual al unei gospodării. Totalul anual al costurilor pentru apă şi canal include viitoarele investiţii, costurile de operare şi întreţinere şi TVA. Disponibilitatea de a plăti este în cele mai multe cazuri mai critică decât capacitatea de a plăti. Printr-un mijloc sau altul, comunitatea are acces la apă. În cazurile în care pericolul de a folosi apa din surse nesigure nu este înţeles, sau nesiguranţa sursei nu este cunoscută, posibilii consumatori nu sunt dispuşi să plătească din veniturile lor şi aşa limitate pentru un serviciu pe care ei consideră ca îl au deja şi este gratuit. În mod similar, oamenii nu înţeleg de ce să plătească pentru un sistem centralizat, când ei au apă din puţul propriu gratuit. Populaţia rurală ar dori să investească în ceea ce contribuie direct la creşterea veniturilor, cum ar fi drumuri sau irigaţii şi abia după ce venitul ei a atins un anumit nivel să îşi dorească să devină clienţii unor servicii moderne de utilităţi. Acest nivel este perceput diferit de la o comună la alta şi chiar între grupuri diferite din cadrul aceleiaşi comune.


Pag. 70 din 141


Disponibilitatea de a plăti poate creşte prin informare, educaţie şi conştientizare, prin campanii publice în care să se sublinieze pericolele legate de utilizarea unor surse nesigure de apă, de influenţa apei asupra sănătăţii publice, de costurile ascunse ale unui serviciu inferior de apă şi igienizare, aşa cum este prezentat în Partea 5. În mod critic, pentru a asigura dorinţa utilizatorilor de a plăti pentru serviciile furnizate, trebuie ca toate propunerile de proiecte să fie explicate şi, în mod ideal, comunităţilor să le fie oferite opţiuni dintre care să o aleagă pe cea care le asigură nivelul de servicii dorit şi pentru care comunitatea estimează că ar putea acoperi cheltuielile aferente. Venitul mediu anual în mediul rural în România este în prezent de €3250 pe persoană sau €3250/ gospodărie. Nivelul asociat al capacităţii de a plăti pentru cheltuielile cu serviciile de apă şi canalizare este de €114 pe gospodărie pe an (9,5€ pe lună). În realizarea Studiilor de fezabilitate, nivelul capacităţii de plată trebuie să ţină cont de indexul de sărăcie.

4.8. Analiza economică Cost- Beneficiu O analiză cost-beneficiu economică pentru un astfel de proiect înseamnă o evaluare mult mai largă decât cea oferită de analiza financiară şi poate demonstra că un proiect aparent neviabil din punct de vedere financiar este de fapt durabil.

O evaluare economică ţine seama de valoarea resurselor utilizate de investiţie şi de valoarea bunurilor şi serviciilor furnizate de investiţie în beneficiul comunităţii.

Analiza economică nu este dezvoltată în mod curent pentru proiectele de alimentare cu apă şi igienizare la sate, dar este utilizată în programele cu finanţare internaţională la nivelul întregului program, nu pentru fiecare proiect / componentă în parte.

Tabelele 4.8-1 şi 4.8-2 prezintă impactul economic tipic, pozitiv şi negativ, asupra mediului rural din România, al inexistenţei sau a unei calităţi necorespunzătoare a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare, demonstrând “valoarea economică adăugată” a proiectelor de alimentare cu apă şi igienizare (efectele pozitive sunt prezentate în paranteză).


Pag. 71 din 141


Tabelul 4.8-1 Impactul absenţei sau calităţii necorespunzătoare a sistemului de alimentare cu apă

Stare Impact Factori interesaţi afectaţi Apa nu este dezinfectată

Riscuri de îmbolnăviri datorită bacteriilor din apa care intra în ciclul alimentar

1. Populaţia, locala sau străină, prin utilizarea apei la irigaţii, adăparea animalelor;

2. Firmele (angajatorii) şi salariaţii prin absenţele de la muncă;

3. Serviciile medicale. Distanţa faţă de locul furnizării / nu se furnizează apă gospodăriei (nu există branşare).

Timpul pentru a aduce apa

1. Inconveniente pentru locuitori;

2. Posibilitatea pierderii timpului de muncă din cauza timpului pierdut pentru aducerea apei, mai ales când apa este furnizată cu întreruperi.

Industriile care au nevoie de apă nu se pot instala în zona respectivă.

1. Pierderea de locuri de muncă potenţiale;

2. Costuri suplimentare pentru industria respectivă din cauză că nu poate fi amplasată aproape de sursa de materie primă sau de piaţă;

3. Încărcare a sistemului de transport.

Mai puţină apă folosită la spălat sau în alte scopuri legate de igienă, ceea ce duce la creşterea riscurilor de îmbolnăviri.

1. Populaţia, locala sau străină, prin utilizarea apei la irigaţii, adăparea animalelor;

2. Firmele (angajatorii) şi salariaţii prin absentele de la munca;

3. Efort suplimentar pentru sistemul sanitar (pentru personal, cat şi pentru dotări şi medicaţie).

Unde calitatea sistemului nu este satisfăcătoare, toate cele de mai sus şi în plus: Costuri mai ridicate de operare şi întreţinere, din cauza reparaţiilor mai dese şi a pierderilor.

1. Costuri operaţionale crescute la utilitate (operator)

2. (Mai multă muncă de construcţii).

1. Clienţii companiilor de apă prin plăţi suplimentare

2. (Muncitorii din construcţii vor câştiga mai mult).


Pag. 72 din 141


Pierderi în reţea 1. Costuri operaţionale crescute la operator;

2. Efecte negative asupra drumurilor, fundaţiilor clădirilor etc.

3. Clienţii companiilor de apă prin plăţi suplimentare

1. Proprietarii de case prin pierderiloe cauzate de lucrările de consolidare

2. Sectorul public – necesar de taxe crescute pentru reparaţia drumurilor

3. (Muncitorii din construcţii vor avea mai mult de lucru).

Tabelul 4.8-2.

Impactul absenţei sau calităţii necorespunzătoare a sistemului de canalizare

Stare Impact Factori interesaţi afectaţi Unde nu există reţea de canalizare Pierderile de la latrine sau fose septice prost construite, neîntreţinute sau negolite la timp, care se infiltrează în pământ.

Contaminarea pământului duce la creşterea riscului de îmbolnăviri

1. Populaţia rezidenta care extrage apa din puţuri pentru uz personal;


3. Efort suplimentar pentru sistemul sanitar (pentru personal, cât şi pentru dotări şi medicaţie).

Apa uzată deversată direct sau indirect în emisar.

1. Afectarea ecologică a râurilor şi a zonelor adiacente locului în care se deversează apele uzate.

2. Râul nu va mai putea fi utilizat pentru recreere sau pentru pescuit.

1. Locuitorii zonei; 2. Agricultura locală, turismul şi

alte industrii de agrement; 3. Vizitatorii.


Pag. 73 din 141


Stare Impact Factori interesaţi afectaţi Impactul asupra

sănătăţii publice (bolile hidrice) din cauza captării apei din râu pentru alimentare cu apă, spălat, irigaţii sau utilizării râului pentru recreere (scăldat).

1. Răspândirea potenţială 2. Fermierii şi gospodarii care

folosesc apa râului pentru udarea grădinilor (irigaţii);


4. Industria alimentară, acolo unde apa râului este folosită la adăpatul animalelor şi se folosesc produsele acestor animale;

5. Toate întreprinderile ce folosesc apa afectată a râului în aval.

Unde calitatea reţelei este slabă – ca mai sus, plus: Costuri de O&M mai ridicate decât este necesar

1. Creşterea costurilor va fi suportata de consumatori;

2. (Creşterea, pe perioada scurta, a volumului de munca în construcţii).

1. Companiile de apa vor taxa consumatorii;

2. (Muncitorii din construcţii vor avea mai mult de lucru).

Infiltraţii în reţea 1. Creşterea debitelor în reţeaua de canalizare ar putea duce la inundaţii.

2. Debite mai mari de tratat.

1. Proprietarii terenurilor; 2. Plătitorii tarifelor către

compania de apă.

Pierderi (exfiltraţii) din reţea sau inundaţii din cauza capacităţii insuficiente

Efecte asupra drumurilor, fundaţiilor clădirilor etc.

1. Proprietarii clădirilor; 2. Sectorul public – prin

creşterea costurilor cu reparaţiile;

3. Rezidenţii; 4. (Constructorii şi industria

construcţiilor).

4.9. Impactul economic asupra sănătăţii publice Condiţiile de sănătate în zonele rurale ale României au fost reduse şi sunt în declin.

În 2000, mortalitatea infantilă pentru copii sub cinci ani a fost de 21% pentru întreg teritoriul, una din cele mai ridicate din Europa de Est. Această rată ridicată se


Pag. 74 din 141


datorează condiţiilor sanitare şi de igienă foarte proaste combinate cu declinul general al serviciilor de îngrijirea sănătăţii şi al condiţiilor de locuit. Riscul răspândirii bolilor hidrice include:

1. Captarea apei de râu poluată de condiţiile sanitare necorespunzătoare şi utilizarea ei în scopuri casnice fără dezinfecţie, utilizare ce include şi activităţi preliminare pregătirii hranei, cum ar fi spălarea vaselor sau a alimentelor cu această apă şi care poate produce indigestii accidentale;

2. Utilizarea apei subterane poluate pentru băut în zonele neconectate la reţea; 3. Utilizarea apei de râu poluată pentru udarea grădinii de legume şi zarzavaturi

şi pericolul de contaminare a acestora prin pământ sau prin contactul cu această apă;

4. Consumul animalelor contaminate şi al produselor acestora, în special laptele afectat de infecţiile pe care le poate căpăta animalul care se adapă direct din râu sau prin diluarea cu sursele locale de apă.

În funcţie de scopul creşterii animalelor / legumelor, pentru consum propriu cu / fără vânzarea unui eventual mic surplus la piaţă, sau pentru comercializare, impactul, în sensul de număr al persoanelor afectate, poate fi mai mare sau mai mic.

În mod curent, costul unei vizite la doctor poate fi estimat la €10; costul medicaţiei uzuale pentru stomac în astfel de cazuri este de €4, iar costul pierderii productivităţii a fost calculat la € 7 /zi lucrătoare (pe baza salariului mediu lunar pentru 20 zile lucrătoare pe lună (AEAF 2004)). Totalul costurilor asociate unei îmbolnăviri de două zile, fără efecte pe termen lung, poate fi estimat la €30.

Din păcate, statisticile nu prezintă incidenţa în mediul rural a bolilor legate de igiena şi utilizarea unei ape necorespunzătoare din următoarele cauze:

1. Bolile nu sunt raportate; 2. Nu este stabilită şi raportată legătura dintre cauză şi efect; 3. Lipsa cadrelor medicale în zonele rurale; 4. Statisticile înregistrează cazurile de îmbolnăviri pe tipuri de boli în total şi nu

separate, pe mediul urban şi mediul rural. Daca luăm drept indicativ numărul de cazuri prezentat în Tabelul 4.9-1, putem estima numărul potenţial de cazuri şi costurile asociate.

Tabelul 4.9-1 Rata medie a cazurilor de îmbolnăvire

Urban + Rural Boli /100.000 loc /an 2000 2001 2002 2003 2004

Boli diareice 379.1 362.7 446.5 401.2 381.5 Dizenterie 12.1 11.6 13.1 7.3 6.6 Hepatita A 97.8 94.2 66.6 43.4 47.8 Salmonella 3.7 4.6 5.4 4.6 4.3


Pag. 75 din 141


Introducerea unor sisteme adecvate de alimentare cu apă şi igienizare contribuie substanţial la reducerea incidenţei acestor boli. Rapoartele Băncii Mondiale indică faptul că îmbunătăţirea calităţii apei destinate consumului uman poate duce la reducerea acestor îmbolnăviri cu mai mult de 40%. În cazul unei populaţii rurale de 10 mil. locuitori, cât are România, reducerea cazurilor de boli hidrice cu 40% înseamnă reducerea numărului de cazuri de la 440 la 264/ 100.000 locuitori pe an, ceea ce, la un cost estimat de €30 pentru fiecare caz, duce la economii de €0.53 mil. pe an.

Se consideră că populaţia din mediul rural are o mai mica înţelegere a impactului condiţiilor igienice nesatisfăcătoare şi a calităţii apei asupra sănătăţii şi asupra mortalităţii infantile şi, deşi a crescut capacitatea de a înţelege cauza bolii albastre a sugarului, au fost puţine campanii de informare şi conştientizare asupra legăturii dintre mediu şi sănătate. (Vezi Secţiunea 5.2 privind succesul campaniilor care au avut loc).

4.10. Proiecte asociate În cadrul proiectului Phare RO 01.05.01.01: “Asistenţă pentru dezvoltarea managementului îmbunătăţit al serviciilor municipale” a fost prezentată Strategia Agregată pentru Serviciile Municipale (aprilie 2005), care include serviciul public de alimentare cu apă şi igienizare. În Secţiunea 4 a raportului au fost făcute propuneri privind managementul financiar, nevoia de investiţii, aspectele fiscale şi subvenţiile. S-a înţeles că aceste recomandări au fost acceptate de către Guvernul României şi sunt în curs de implementare. Consultantul consideră logic că propunerile financiare, ca şi alte elemente, pot fi aplicate cu succes şi în zonele rurale.

4.11. Planurile comerciale Consultantul recomandă ca fiecare operator să elaboreze planuri comerciale prin care să stabilească şi să demonstreze modul în care: 1. Sunt furnizate servicii de calitate în domeniul apei, durabile din punct de vedere

financiar şi cu tarife realiste; 2. Este îndeplinit Obiectivul Mileniului nr. 7 propus de Guvern Planul comercial cuprinde o serie de documente care se adresează aspectelor administrative, tehnice, financiare şi cele legate de management şi resurse umane. Planul comercial ar trebui să includă următoarele topici: 1. Planul Director în domeniul apei – vezi secţiunea 3.7;


Pag. 76 din 141


2. Documente de politică a companiei, care să includă o viziune şi o declaraţie de principiu privind valoarea serviciilor, aria de acoperire, profilul utilizatorului şi un inventar al dotărilor tehnico-edilitare;

3. Un program privind capitalul pentru a evidenţia nevoile specifice de investiţii de capital pe o perioadă de 5 ani şi nevoile preliminare de investiţii de capital pe termen mediu şi lung;

4. Un studiu de planificare financiară pentru a identifica gradul de finanţare necesar pentru susţinerea programului detaliat pe 5 ani; costurile de operare estimate şi structura tarifului şi venitul operatorului pe viitor;

5. Studiu privind Planificarea situaţiilor de urgenţă şi a cheltuielilor neprevăzute, astfel încât posibilele situaţii neprevăzute să fie luate în calcul, o analiză a riscului şi programe adecvate de răspuns în cazul unor astfel de incidente;

6. Un studiu de management în care să fie avute în vedere procesul decizional, procedurile administrative, sistemele contabile şi sistemele de management informaţional;

7. Un studiu privind resursele umane pentru identificarea numărului de personal necesar, profilul experienţei şi abilităţilor necesare şi nevoia de instruire suplimentară astfel încât nevoile operatorilor să fie împlinite.

4.12. Concluzii

Cauzele financiare şi economice care duc la slaba acoperire cu servicii şi la calitatea scăzută a acestora sunt:

1. Există un volum mic al cererii pentru aceste servicii din cauza: a. Lipsei de informare a populaţiei rurale despre costurile reale ale

utilizării unei ape necorespunzătoare calitativ şi a lipsei de igienă; b. Existentei de alternative gratuite pentru alimentarea cu apă şi

eliminarea apei uzate.

2. Organizaţiile care operează în mediul rural au o slabă capacitate financiară din cauza:

a. Tarifelor neadecvate ce nu acoperă toate costurile datorită: i. Veniturilor scăzute insuficiente pentru a acoperi toate costurile;

ii. Motivelor politice; iii. Respingerii ideii de subvenţii încrucişate; iv. Utilizării taxelor locale fixe în locul facturării pe baza

consumului; v. Evaluării incomplete a costurilor.

b. Problemelor legate de costurile de operare şi întreţinere: i. Costuri de producţie mari din cauza utilizării unor echipamente

depăşite, neeficiente; ii. Pierderi mari (tehnice şi comerciale);


Pag. 77 din 141


iii. În companiile mici, densitatea redusă a populaţiei în aria de servicii a companiei duce la un cost ridicat per capita în cazul dezvoltării unui sistem independent propriu.

c. Ineficientei colectării veniturilor; d. Sistemului contabil neadecvat al autorităţilor publice locale (pentru

aceste servicii); e. Cadrului de afaceri neadecvat pentru a sprijini managementul financiar

al serviciului; f. Dimensiunii prea mici a operatorilor locali din comune.


Pag. 78 din 141


Partea 5: Evaluarea educaţiei şi promovării

5.1. Educaţia profesională Pentru un program durabil de alimentare cu apă şi igienizare este necesar să existe personal calificat şi cu experienţă, disponibil pentru a lucra în cadrul comunităţii locale. În prezent calitatea scăzută a vieţii în zonele rurale nu este de natură să atragă personal calificat la un nivel corespunzător. Programul SRAAI va avea un efect în cascadă prin aceea că prin îmbunătăţirea vieţii în mediul rural îi va încuraja să vină în acest mediu tocmai pe cei de care este nevoie pentru a asigura succesul Programului. Disciplinele necesare sunt variate, şi vor include, printre altele:

1. Ingineri; 2. Experţi în planificare; 3. Evaluatori de cantităţi şi administratori de contract; 4. Experţi în domeniul proceselor de tratare; 5. Experţi de mediu; 6. Contabili şi economişti.

Baza de calificări a acestor experţi tradiţionali va trebui extinsă pentru a include noi domenii de expertiză specializate pentru serviciile de apă:

1. Ingineri specializaţi în studii de fezabilitate şi evaluări; 2. Contabili şi economişti specializaţi în gestiunea financiară a autorităţilor locale

şi a operatorilor de servicii publice, inclusiv în tarifare; 3. Directori operaţionali; 4. Directori familiarizaţi cu aspecte instituţionale, inclusiv elaborarea de Cereri

de Finanţare; 5. Directori de Servicii pentru Clienţi; 6. Manageri de active; 7. Experţi în achiziţii.

În oraşele principale din România există un număr suficient, mai mare de zece, de universităţi tehnice şi economice. În localităţi mai mici şi în comunele mai mari există licee cu profil tehnic şi şcoli profesionale. Deşi există probabil locuri adecvate disponibile, se pare că numărul de profesori disponibili a început să devină o problemă care va trebui abordată. În trecut în România toate specializările tehnice şi financiare au fost predate la un nivel profesional de competenţă foarte ridicat. Aspectele mai noi ale subiectelor tradiţionale care vor fi necesare sunt la începutul lor în domeniul educaţiei


Pag. 79 din 141


profesionale şi vor trebui să se dezvolte continuu pentru a răspunde cerinţelor studenţilor:

1. Gestionarea operării şi întreţinerii; 2. Gestionarea activelor; 3. Dezvoltarea operatorilor de servicii publice, stabilirea tarifelor şi planificarea

financiară; 4. Servicii pentru clienţi.

Aceste aspecte educaţionale din România nu sunt specifice domeniului apei, şi sunt valabile pentru aproape toate sectoarele. Soluţia va fi una generală care ţine de Guvernul României şi de instituţiile de educaţie, şi care nu se plică numai sectorului apei în mediul rural. În plus faţă de personalul profesional va fi nevoie şi de contractanţi şi operatori. Specializările necesare în general sunt următoarele:

1. Instalatori; 2. Electricieni; 3. Tehnicieni SCADA; 4. Lăcătuşi şi mecanici; 5. Instalatori de conducte şi garnituri.

Aceste specializări sunt predate în prezent la nivel de colegii tehnice, astfel că problema nu constă în numărul de personal calificat sau în existenţa programelor de studiu relevante, ci în atragerea personalului în această industrie. În general nu există cursuri specifice de tehnologii de apă şi ape uzate elaborate şi oferite studenţilor. Excepţia o reprezintă companiile mari de apă beneficiind de programul Ispa, în cadrul căruia CFPPDA au elaborat programe de curs pentru diferite niveluri de angajaţi din cadrul serviciilor de apă, precum şi capacităţi interne de instruire. Deoarece acest sector nu este eligibil pentru componenta Phare ESC Dezvoltarea Resurselor Umane, angajaţii serviciilor de apă nu reprezintă grupuri ţintă pentru programe de instruire. Dacă Ministerul Muncii va menţine aceeaşi politică în cadrul aplicării Fondului Social European, aceasta ar putea să descurajeze atât companiile de apă să îşi instruiască proprii angajaţi, cât şi pe potenţialii candidaţi cu nivelul profesional corespunzător să intre în această industrie. În plus faţă de asigurarea resurselor disponibile de personal profesional şi de altă natură, va fi necesar să se asigure că aceşti candidaţi pot fi atraşi să lucreze în locurile respective. În prezent există tendinţa ca lucrătorii calificaţi şi specializaţi să se mute în oraşele mari. Este posibil ca în viitor, odată cu reducerea numărului de angajaţi la operatorii mari de servicii publice, o parte din personalul specializat să fie încurajat să se mute la noii operatori regionali.


Pag. 80 din 141


5.2. Conştientizarea privind problemele de sănătate şi igienă Asocierea dintre calitatea scăzută a serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare şi sănătate, precum şi costurile ascunse legate de aceasta sunt prezentate în Secţiunile 4.8 şi 4.9. În general oamenii nu sunt conştienţi de problemele de sănătate care pot apărea din consumarea apei nesigure. În cadrul proiectelor cu finanţare internaţională au fost realizate unele campanii de conştientizare asupra problemelor de sănătate şi igienă:

1. Proiectul “Apa potabilă sigură - Catalizator pentru implicarea participării cetăţenilor în România", finanţat de MATRA (Guvernul Olandez) a avut ca obiectiv educarea şi creşterea gradului de conştientizare a populaţiei. În cadrul proiectului au fost elaborate şi publicate materiale educaţionale cum ar fi broşuri despre diferite tipuri de poluare a apei şi recomandări de remediere; au fost făcute prezentări în şcoli despre îmbunătăţirea igienei, eco-igienizare şi problemele generate de pesticide. Materialul educaţional a fost elaborat şi în limba rromani. Evaluarea de la Gârla Mare din cadrul proiectului a avut ca scop obţinerea de informaţii privind obiceiurile populaţiei referitor la utilizarea apei potabile şi protecţia apei din puţuri.

2. Unul din obiectivele PDR este creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de sănătate şi igienă publică, în cadrul sub-proiectelor focalizate pe alimentarea cu apă şi canalizare. O componentă numită PEPH ACIS are trei obiective generale:

a. Creşterea gradului general de conştientizare şi de discutare a problemelor de igiena mediului în zonele rurale, referitoare la alimentarea cu apă şi canalizare, cu focalizare asupra calităţii apei şi instalaţii locale de igienizare fără apă;

b. Sprijinirea procesului de luare a deciziei la nivelul comunei rurale, înainte de identificarea şi formularea proiectelor;

c. Îmbunătăţirea practicilor şi comportamentului de igienă, sanitar şi în general legate de apă la nivel individual, de familie şi instituţional în zonele rurale, în special în cele cinci judeţe pilot.

Activităţile au constat în: a. Analiza calităţii apei în fântânile publice în toate cele 104 de comune

incluse în PDR, pentru estimarea nivelului de poluare pe baza concentraţiilor de nitraţi, nitriţi şi amoniu în apă;

b. Prezentarea unor sisteme de igienizare îmbunătăţite şi eficiente din punct de vedere al costurilor, şi a unor proiecte de îmbunătăţire a puţurilor;

c. Organizarea unei campanii de conştientizare a publicului la următoarele niveluri:


Pag. 81 din 141


i. La nivel de comună prin întâlniri şi dezbateri publice care să acopere problemele de sănătate şi igienă în zonele rurale;

ii. La nivel de judeţ prin seminarii şi informări în mass-media; iii. La nivel naţional prin transmiterea de informaţii către public

prin ziare şi alte mijloace de difuzare. Activităţile din cadrul Programului ACIS au fost grupate în patru taskuri principale:

i. Evaluarea în teren; ii. ACIS în şcolile din mediul rural;

iii. Aplicarea practică a ACIS; iv. Campanie de conştientizare a publicului şi de informare în mass

media.

Proiectul ACIS a dovedit că sănătatea şi igiena sunt elemente foarte necesare şi importante pentru populaţia din zonele rurale din România. Programul a răspuns unei nevoi acute a publicului de informare şi de înţelegere a aspectelor de sănătate publică legate de calitatea apei şi de instalaţiile de igienizare.

3. Activităţi legate de “Apă şi Sănătate" în şcoli. Ghidurile practice şi materialele

educaţionale au avut scopul de a introduce în rândul locuitorilor şi instituţiilor din zonele rurale practici sănătoase de utilizare a sistemelor de alimentare cu apă şi de a-i încuraja să menţină calitatea bună a surselor de apă. Obiectivul componentei educaţionale a fost atins. Materia opţională "Apa şi Sănătatea" a fost introdusă în şcoli la toate trei nivelurile în toate comunele pilot, în afară de judeţul Tulcea unde câteva şcoli aplică Programul la nivelul gimnazial ca o activitate extra-curiculară.

În “Raportul final de evaluare a instruirii şi dezvoltării capacităţilor" publicat de Centrul de urbanism şi Sociologie (CURS-SA), în cadrul PDR, percepţia asupra ACIS este prezentată după cum urmează:

“Comunităţile rurale au nevoie de acest proiect deoarece trebuie să devină conştiente de pericolele generate de consumul apei contaminate, şi trebuie să înţeleagă nivelul scăzut de cunoştinţe pe care le au locuitorii din mediul rural referitoare la aspecte de igienă. ACIS este extrem de necesar deoarece există o criză de "apă curată" în satele din România."

ACIS este considerat benefic nu numai pentru că reprezintă o abordare nouă a acestei probleme în România, dar şi pentru că:

“este primul program adresat nivelurilor pre-şcolare şi şcolare în zonele rurale, care îşi propune să creeze practici noi sănătoase şi să schimbe mentalităţile legate de utilizarea apei".

Raportul “Evaluarea activităţilor de instruire şi dezvoltare a capacităţilor" elaborat de CURS-SA, conţine date utile asupra percepţiei populaţiei şi asupra rezultatelor campaniilor de conştientizare a publicului:


Pag. 82 din 141


1. Fiind întrebaţi despre avantajele pe care le percep ale investirii în sisteme de alimentare cu apă, 24% din cei intervievaţi au considerat ca principal avantaj prevenirea îmbolnăvirilor, în vreme ce 14% au menţionat îmbunătăţirea activităţilor agricole.

2. 85% au afirmat că ar plăti taxe pentru apă dacă ar fi asigurat accesul la apă

potabilă în apropiere, iar 91% au afirmat că ar contribui la întreţinerea sistemelor după finalizarea proiectelor de drumuri / apă.

3. Totuşi în ceea ce priveşte nevoile percepute de investiţii locale prioritare pentru

2006-2010, doar 27% au considerat alimentarea cu apă ca prima alegere. O mare parte din locuitori (95%) care au aflat despre analizele de apă desfăşurate în comunele lor, în cadrul ACIS, au fost de asemenea informaţi despre rezultatele analizelor. Rezultatele analizelor au influenţat comportamentul locuitorilor, ceea ce a indicat faptul că ACIS a avut un impact. De exemplu 28% dintre cei intervievaţi au încetat să mai utilizeze apa de la fântână dacă s-a constatat că era contaminată, iar 23% au folosit apa poluată doar pentru spălare. Cu toate acestea consultanţii ACIS locali au indicat faptul că schimbările de comportament, cum ar fi căutarea unei surse alternative de apă, nu sunt suficiente. Interesul publicului de a cunoaşte şi a adopta soluţii tehnice noi pentru echipamentele sanitare, similare celor prezentate de ACIS, este în creştere. Schimbarea comportamentului este prima şi cea mai importantă dar şi cea mai dificilă problemă legată de apă şi igienă în zonele rurale. Campaniile anterioare au avut un succes foarte mare, dar nu au acoperit întreg teritoriul României.

5.3. Concluzii Aşa după cum s-a discutat pe parcursul acestui raport, unul din motivele principale pentru absenţa servicilor de apă şi igienizare în mediul rural a fost lipsa dorinţei beneficiarilor de a se conecta. Aceasta este parţial rezultatul costurilor serviciilor, dar şi al ignoranţei populaţiei cu privire la aspectele de sănătate şi igienă publică. ACIS şi alte programe au demonstrat clar necunoaşterea populaţiei asupra acestor aspecte, dar în acelaşi timp şi dorinţa lor de a învăţa şi de a adopta practici mai igienice. Programul SRAAI va trebui să construiască pe baza experienţei şi rezultatelor acestor programe. Lipsa de personal calificat ar trebui să nu reprezinte o problemă, dar va fi nevoie de instruire suplimentară în specializări din domeniul apei.


Pag. 83 din 141


Lipsa curentă de personal operator se datorează probabil în aceeaşi măsură salariilor reduse cât şi lipsei calificărilor necesare în România. Instruirea în domeniul apei ar trebui inclusă în aplicaţia la Fondul Social European pentru România.


Pag. 84 din 141


Partea 6: Evaluarea de mediu

6.1. Aspecte generale Lipsa unui sistem de alimentare cu apă nu are consecinţe semnificative asupra mediului, în schimb lipsa unui sistem de canalizare, cu conducte şi epurarea corespunzătoare a apelor uzate, are efecte considerabile asupra mediului. Extinderea alimentarilor cu apă în mediul rural accentuează problema canalizării, care este mai complicată şi mai costisitoare de rezolvat. Apele uzate care nu ajung într-o staţie de epurare pot fi:

1. Deversate într-un curs de apă; 2. “Pierdute” pe terenuri necultivate, de unde ajung apoi într-un curs de apă sau

se scurg în sol, caz în care poluează apa subterană. 3. Deversate în fose septice sau haznale, care pot fi eficiente dacă sunt construite

şi întreţinute corespunzător, dar altfel duc la poluarea apei subterane. Consecinţele tipice ale deversărilor de ape uzate, direct sau indirect, în cursuri naturale de apă sunt:

1. Impactul vizual al dejecţiilor în râu sau blocate în arbuşti sau tufişuri; 2. Nivelurile ridicate de CBO de-oxigenează apa râului şi duc la moartea peştilor,

nevertebratelor şi plantelor de apă; 3. Materiile în suspensie se depun în râu şi distrug locurile de depunere a icrelor,

afectează aspectul apei şi irită branhiile peştilor, 4. Materiile în suspensie împiedică trecerea luminii prin apă, inhibând astfel

fotosinteza la plante şi împiedicând existenţa unui mediu acvatic sănătos; 5. Deversarea potenţială de bacterii patogenice şi alte micro-organisme care

prezintă un risc pentru sănătatea publică prin utilizarea apei de râu ca sursă de apă potabilă, pentru scopuri de recreere sau pentru irigaţii.

Poluarea apei subterane poate avea ca rezultat consumul de apă necorespunzătoare de către populaţie sau pentru irigaţii sau adăparea animalelor. În toate aceste cazuri poluanţii pot pătrunde în lanţul trofic uman. Vezi Secţiunile 4.8 şi 4.9.

6.2. Conformarea României cu Directivele CE Paşii urmaţi de Guvernul României pentru conformarea cu Directivele de mediu ale CE precum şi gradul de conformare a României sunt descrise în Partea a 2 a şi în Anexa 4.


Pag. 85 din 141


6.3. Efectele asupra mediului ale Programului SRAAI Proiectele de alimentare cu apă şi igienizare în mediul rural este probabil să utilizeze tehnologii simple şi, în cazul în care sunt proiectate să fie compatibile cu mediul şi complete, efectele Programului asupra mediului vor fi pozitive. Introducerea unui proiect de alimentare cu apă în mediul rural va avea ca rezultat utilizarea unor volume mai mari de apă de către populaţie. Dacă nu există sistem de canalizare sau dacă acesta este neadecvat, volumele suplimentare de ape uzate generate vor agrava problema poluării punctuale a solului. Un sistem de canalizare construit fără o staţie de epurare a apelor uzate va avea ca rezultat crearea unei singure zone întinse de poluare, acolo unde sistemul de canalizare deversează în cursul de apă. Totuşi costul total al unui sistem de alimentare cu apă, colectarea şi epurarea apelor uzate ar putea face ca proiectul să fie prea costisitor pentru o comună, astfel că singura opţiune ar putea fi un sistem parţial, până când veniturile comunei cresc semnificativ pentru a-şi putea permite schema completă. Tabelul 6.3-1 prezintă o strategie de dezvoltare în etape.


Pag. 86 din 141


Tabel 6.3-1 Etapele dezvoltării unui sistem de alimentare cu apă şi igienizare în mediul rural

Alimentarea cu apă Ape uzate Taxare Etapa dezvoltării

Tratare Distribuţie Colectare Epurare La cişmele centrale. (Cerinţă: reţea primară de conducte)

Taxă bazată pe contorizarea la nivel de comunitate, cu împărţirea costurilor între locuitori. Posibil numirea unei persoane pentru extragerea apei din sistem şi "vânzarea" ei.

1. Furnizarea de servicii minim acceptabile de alimentare cu apă şi igienizare.

La cişmele în apropierea gospodăriilor. (Cerinţă: extinderea conductelor principale)

2. Alimentare cu apă a fiecărei gospodării.

Fără sistem de colectare centralizat cu conducte.

Fără sistem de colectare dar cu metode acceptabile în fiecare gospodărie. (Cerinţă: haznale sau fose septice).

La robinet unic în cadrul gospodăriei. (Cerinţă: extinderea conductelor principale, conducte individuale cu apometre)

3. Ape uzate colectate de la toate gospodăriile şi asigurarea unei epurări primare.

Sterilizare prin cele mai adecvate metode. (Cerinţe: puţuri adânci, pompe electrice, instalaţii de clorurare)

Conducte de canalizare montate pentru colectarea apelor uzate de la gospodării.

Epurare simplă a apelor uzate. (Cerinţă: respectarea standardelor Directivei CE)

Taxă bazată pe contorizarea completă.


Pag. 87 din 141


4. Conformarea totală cu Directiva CE.

Tratare conform Directivelor CE. (Cerinţă: instalaţie de sedimentare şi filtrare).

Gospodării cu instalaţii complete. (Cerinţă: Extinderea conductelor, posibil armături şi extensii ale sursei, depozitare).

(Cerinţă: Conducte de canalizare montate în întreaga comună)


Pag. 88 din 141


Introducerea unor sisteme de canalizare prin conducte cu epurarea apelor uzate va reduce nivelul CBO în cursul de apă receptor, nivelurile de materii în suspensie şi va evita prezenţa dejecţiilor în apă, ducând astfel la:

1. Reducerea directă şi indirectă a riscurilor pentru sănătatea publică; 2. Îmbunătăţirea posibilităţii de utilizare în scopuri de recreere a râurilor pentru:

a. Pescuit şi sporturi acvatice; b. Plimbări şi alte activităţi similare.

3. Creşterea posibilităţii de apariţie a unui regim sănătos şi durabil al vieţii acvatice în râuri, incluzând peştii, alte animale acvatice şi flora;

4. Efecte pozitive asupra ecologiei din zona adiacentă râului. Următoarele aspecte reprezintă probleme de mediu pe termen lung care vor trebui adresate:

1. Acviferul nu este adecvat pentru volumul de apă prelevat, ceea ce duce la o scădere prea mare a nivelului apei, fără să aibă loc şi un proces de completare;

2. Aspecte estetice legate de construirea unor structuri nepotrivite în locaţii senzitive;

3. Afectarea habitatelor şi a faunei sălbatice de către clădirile noi; 4. Eliminarea incorectă a nămolului de la staţiile de tratare a apelor şi apelor

uzate; 5. Neluarea măsurilor de remediere a zonelor anterioare de depozitare; 6. Mirosuri de la staţiile de epurare a apelor uzate şi apărute pe parcursul

operaţiilor de manipulare şi transport al nămolului. Următoarele aspecte reprezintă probleme pe termen scurt asociate cu lucrările de construcţii:

1. Depozitarea materialelor excavate etc.; 2. Zgomot şi praf care produc neplăceri în zonă; 3. Trafic excesiv de persoane sau de materiale transportate; 4. Inconveniente generale pentru public în timpul lucrărilor de transport, în

special legate de drumuri. Aspectele de mai sus pot fi evaluate şi evitate în mod corespunzător în cadrul studiului de Evaluare a Impactului de Mediu. Într-o astfel de zonă predominant rurală, este probabil ca eliminarea nămolului de la staţiile de tratare a apei şi epurare a apelor uzate să nu aibă nici o consecinţă semnificativă.


Pag. 89 din 141


6.4. Sisteme combinate sau separate de colectare a apelor uzate

Alegerea între sisteme combinate sau separate de colectare a apelor uzate şi din precipitaţii depinde de mai mulţi factori, fie de mediu, fie care afectează costurile de capital sau de operare ale proiectului şi în consecinţă şi tarifele, aşa cum este prezentat în Tabelul 6.4-1. În cadrul finanţărilor de mediu din UE se preferă sistemul separat.

Tabelul 6.4-1 Comparaţie între sistemele separat şi combinat de colectare a apelor uzate

Avantajele sistemului separat Dezavantajele sistemului separat

Este necesară o staţie mai mică de epurare a apelor uzate, deoarece nu mai trebuie tratate şi volumele de ape pluviale.

Necesitatea construirii a două sisteme de colectare a apelor uzate.

Costuri de operare mai mici la staţia de epurare a apelor uzate.

Conductele de ape uzate menajere trebuie să fie pozate cu o pantă mai mare şi probabil la adâncime mai mare şi cu sistem de pompare, pentru a asigura viteze care să permită spălarea automată.

Dimensiuni mai reduse pentru orice staţie de pompare necesară, şi costuri de pompare mai reduse.

Dacă nu se construieşte un sistem de colectare a apelor de suprafaţă, şi în lipsa unui control adecvat al clădirilor, apele de suprafaţă pot ajunge în canalizarea menajeră, ducând la inundarea zonelor din aval.

Avantaj de mediu prin vărsarea apelor pluviale în cursuri de apă naturale în cel mai scurt timp.

Cursurile de apă existente ar putea necesita lucrări de re-aliniere, posibil cu construirea unor canale betonate pentru a înlocui meandrele existente, care sunt preferabile din punctul de vedere al al mediului.

În contextul Programului SRAAI sistemul separat va necesita costuri mai reduse şi astfel va fi mai uşor de aplicat. Totuşi dezavantajul ar putea fi apariţia în canalizarea menajeră conexiuni ilegale de ape pluviale de la drumuri sau gospodării, sporind astfel riscul inundării din cauza capacităţii insuficiente a canalizării de a prelua şi apele pluviale.


Pag. 90 din 141


6.5. Concluzii O mai bună colectare şi epurare a apelor uzate va duce şi la îmbunătăţirea mediului. Deşi pot apărea unele impacturi asupra mediului pe parcursul construcţiei obiectivelor, acestea pot fi abordate şi minimizate în cadrul Studiului de Evaluare a Impactului de Mediu. Generarea de nămol de la staţiile de tratare nu este probabil să reprezinte o problemă semnificativă.


Pag. 91 din 141


Partea 7: Durabilitate

7.1. Introducere Durabilitatea Programului SRAAI va fi esenţială pentru asigurarea succesului programului. În cadrul acestei secţiuni am sintetizat şi am precizat toate aspectele identificate anterior pe care le considerăm esenţiale pentru asigurarea durabilităţii Programului SRAAI. Următoarele teme principale au fost evidenţiate din capitolele anterioare ale Raportului, pa baza cărora se poate elabora politica SRAAI în cadrul Taskului 2. A. Cadrul instituţional, structură şi organizare

ü Este necesar să existe o structură organizaţională clară, cu o capacitate

adecvată de la nivel de comună până la nivel ministerial, pentru promovarea, planificarea, proiectarea, implementarea şi monitorizarea proiectelor de apă în mediul rural. Structura ar trebui să aibă linii clare de competenţe şi responsabilitate, clar definite, cu reprezentanţi aleşi în cadrul procesului de luare a deciziei.

ü Serviciile de apă vor trebui să elaboreze Planuri comerciale individuale care să asigure un "traseu" detaliat pentru a demonstra cum va fi implementat Programul SRAAI de fiecare operator şi faţă de care vor fi monitorizate performanţele. Va fi elaborat un program de implementare cuprinzător şi cu costuri detaliate, care să cuprindă etapizarea investiţiei necesare.

ü Trebuie elaborate Planurile Directoare în domeniul Apei, în cadrul cărora pot fi determinate necesităţile viitoare de apă şi sursele aferente, luând în considerare cererea de apă menajeră şi industrială; localizarea cea mai potrivită pentru surse, având în vedere disponibilitatea acestora; costurile de achiziţie şi aspectele de mediu.

ü Vor trebui elaborate Manualele de Proiectare şi Construcţie şi de Proceduri. ü Fiecare entitate va trebui să monitorizeze performanţa implementării

Programului SRAAI, raportând către Comitetul Naţional de Coordonare. B. Capacitate

ü Trebuie să existe personal adecvat calificat şi cu experienţă la toate

nivelurile de responsabilitate şi în toate disciplinele, inclusiv în cele mai noi cerute de serviciile de apă moderne şi eficiente europene, care să aibă la dispoziţie, ca suport, sisteme şi proceduri comerciale adecvate;

ü Instituţiile educaţionale în industria apei trebuie să asigure instruirea necesară, în locaţii corespunzătoare şi pentru un număr suficient de cursanţi, pentru a răspunde cererii care va apărea la toate nivelurile de responsabilitate şi în toate sectoarele;


Pag. 92 din 141


ü Trebuie să fie asigurată disponibilitatea materialelor, echipamentelor, instalaţiilor adecvate şi a unui grup de contractori competenţi.

C. Înţelegerea de către beneficiari a importanţei unui sistem de alimentare cu

apă şi canalizare prin conducte, şi disponibilitatea lor de a plăti costurile aferente.

ü Proiectele dezvoltate trebuie nu numai să fie posibil de suportat din punctul de

vedere al costurilor, dar să răspundă şi criteriilor privind disponibilitatea de a plăti a beneficiarilor;

ü Proiectele trebuie să fie eficiente din punct de vedere al costurilor de capital şi de operare, lucru care să fie demonstrabil prin evaluarea completă a proiectului;

ü Vor trebui introduse principiile asistenţei către beneficiar sau, acolo unde acestea deja există, vor trebui întărite pentru a demonstra beneficiarilor “valoarea contra bani" pe care o primesc pentru plata serviciului.

ü Va trebui realizată o campanie cuprinzătoare de conştientizare a publicului, bazată pe succesul programului ACIS, care să acopere legătura dintre sănătate, igienă şi serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare, pentru a asigura disponibilitatea beneficiarilor de a plăti costurile aferente serviciilor de apă.

Aceste aspecte pot fi rezumate în trei cerinţe esenţiale: 1. Potenţialii beneficiari trebuie să fie dispuşi să plătească pentru serviciile

primite, în cadrul unei structuri tarifare adecvate pentru acoperirea costurilor de funcţionare a serviciului, şi să acopere eventualele contribuţii necesare la costurile de investiţii;

2. O structură organizaţională adecvată este necesară, cu linii clare de responsabilitate, extinsă de la nivel local la nivel ministerial, în cadrul căreia să fie adoptate procesele comerciale care se regăsesc în serviciile moderne de apă;

3. Trebuie asigurate capacităţi în cadrul acestei structuri organizaţionale, dar în special la nivel local. Personalul trebuie să fie instruit corespunzător, să fie suficient ca număr şi să fie sprijinit de sisteme organizaţionale, de Manuale şi Ghiduri de Proceduri.

Aceste cerinţe sunt studiate şi descrise mai pe larg în Secţiunea 8.


Pag. 93 din 141


Partea 8: Standardele de servicii şi performanţă care trebuie atinse

8.1. Introducere Pe baza analizei din Capitolele precedente şi pe baza experienţei noastre internaţionale privind sectorul apei în Europa, considerăm următoarele măsuri ca fiind necesare pentru asigurarea succesului şi durabilităţii Programului SRAAI. Unele din aceste cerinţe sunt deja implementate, aşa cum se prezintă în capitolul 9.

8.2. Evaluare instituţională Stabilirea unei structuri efective şi durabile pentru managementul în sectorul apei este esenţială pentru abordarea uneia dintre constrângerile majore în dezvoltarea unui sistem rural de alimentare cu apă şi igienizare durabil.

1. Transpunerea în totalitate în legislaţia românească a Directivelor Europene relevante;

2. Planuri de implementare realiste şi cuprinzătoare pentru Directiva privind apa potabilă, Directiva privind apa uzată urbană şi Directiva Cadru a Apei, pe baza Planurilor de conformare judeţene;

3. Stabilirea unei modalităţi de reglementare şi monitorizare a calităţii apei brute şi potabile şi a apelor uzate deversate, în cadrul căruia operatorul furnizor / prestator de servicii să fie diferit de structurile de monitorizare şi aplicare a prevederilor în vigoare;

4. Este necesară o structură organizatorică clară, pornind de la nivelul comunităţilor locale până la nivel ministerial, pentru identificarea, promovarea, planificarea, proiectarea, implementarea şi monitorizarea proiectelor din domeniul apei în mediul rural. Structura ar trebui să aibă linii precise de răspundere şi responsabilitate, clar definite, în care reprezentanţii implicaţi în procesul de luare a deciziilor să fie aleşi prin vot. Inter-relaţiile dintre serviciile publice din domeniul apei în mediul rural şi urban precum şi alte servicii publice trebuie luate în considerare în stabilirea unei astfel de structuri astfel încât să se evite dezvoltarea izolată a sectorului apei în mediul rural. Această structură trebuie să includă sub-structuri pentru procurarea, alocarea şi monitorizarea finanţărilor de investiţii;

5. Structura organizatorică poate fi inclusă în actuala structură ministerială şi a autorităţii administraţiei publice locale, însă trebuie stabilită în accepţiunea propunerilor Guvernului pentru implementarea Directivei Cadru a Apei, cea care – printre altele – stabileşte relaţia şi rolurile şi responsabilităţile relative între ministerele de resort;


Pag. 94 din 141


6. Structura instituţională propusă pentru mediul rural, sub nivelul naţional, trebuie să fie flexibilă pentru a putea fi compatibilă cu operatorii regionali;

7. Comitetele de Bazin să devină funcţionabile; 8. Operatorii furnizori / prestatori de servicii în domeniul apei trebuie să

elaboreze Planuri de afaceri care să ofere “un ghid” detaliat pentru implementarea Programului pentru Sistemul Rural de Alimentare cu Apă şi Igienizare în fiecare judeţ şi faţă de care să fie monitorizată performanţa. Planificarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în fiecare judeţ trebuie să fie detaliată, iar soluţiile alese în procesul de consultare la nivelul comunităţilor locale trebuie să fie eficiente sub aspectul costurilor, astfel încât programul de implementare elaborat să cuprindă etapizarea investiţiilor necesare şi evaluarea costurilor de implementare. Planul va acorda prioritate în mod egal investiţiilor în sisteme administrative, comerciale şi gestiune contabilă;

9. Planurile de afaceri la nivelul judeţelor să folosească modelarea financiară pentru a asigura viabilitatea financiară susţinută a serviciilor publice;

10. Planurile de afaceri la nivelul judeţelor să fie combinate într-un Plan naţional de afaceri strategic, pe baza căruia poate fi pregătit necesarul de investiţii financiare;

11. Structura trebuie să cuprindă personal adecvat şi calificat la nivelurile de răspundere, astfel încât gradul de deservire şi eficienţa proiectelor propuse să fie asigurate. Personalul organizaţional trebuie să dispună de pregătire în domeniul ingineriei şi abilităţi financiare, dar şi abilităţi “de actualitate” necesare pentru asigurarea servicii moderne şi eficiente;

12. Logistică şi sisteme administrative şi comerciale adecvate trebuie furnizate personalului, inclusiv sisteme de contabilitate financiară pentru stabilirea adecvată a tarifelor;

13. Trebuie elaborat şi diseminat un Manual de procedură pentru a veni în sprijinul personalului şi pentru a asigura consecvenţă în abordare şi eficienţă financiară;

14. În fine, nu poate fi susţinută în continuare furnizarea / prestarea serviciilor publice de către operatori mici, locali, dat fiind faptul că presiunea cauzată de solicitarea de servicii de calitate disponibile permanent şi de aversiunea utilizatorilor faţă de tarifele ridicate, este în creştere. Amalgamarea operatorilor mici în unităţi regionale de talie mai mare este o necesitate tot mai stringentă. Acest proces a fost recunoscut de guvern în cadrul propunerilor sale de înfiinţare a operatorilor de prestare / furnizare de servicii în domeniul apei pe baza judeţelor existente. Între timp, structura organizatorică necesară pentru desfăşurarea Programului SRAAI trebuie să se concentreze pe nivelul judeţean, fiecare unitate judeţeană putând să devină “embrioni” ai viitorilor operatori regionali. Aceste unităţi vor avea dimensiunea suficientă pentru a-şi justifica existenţa şi vor putea furniza / presta servicii la nivelul întregului judeţ, inclusiv acolo unde autorităţile administraţiei publice locale nu dispun de baza operaţională pentru aceasta;

15. Principiile care stau la baza nivelului serviciilor vor trebui întărite, ca parte a strategiei de a asigura acceptul, şi astfel dorinţa consumatorilor de a utiliza şi plăti în continuare pentru serviciile publice. În plus, consultantul consideră că


Pag. 95 din 141


este necesară şi întărirea adecvată a capacităţii instituţionale a ANRSC – care are rol de reglementare – pentru monitorizarea şi raportarea eficientă a nivelului serviciilor furnizate / prestate de operatori şi pentru a introduce penalizări eficace în cazul slabei performanţe. ANRSC ar trebui să aibă reprezentanţe la nivel local;

16. Este necesară o entitate pentru monitorizarea performanţei implementării programului SRAAI, care să raporteze către CNC. Aceasta ar putea funcţiona în cadrul ANRSC.

8.3. Evaluarea tehnică Deşi cerinţele Programului SRAAI nu sunt complicate din punct de vedere tehnic, trebuie implementate diferite cerinţe tehnice pentru a asigura succesul programului SRAAI.

1. După cum s-a arătat în cadrul Evaluării Instituţionale, trebuie să existe la nivel local un personal corespunzător calificat pentru etapele de iniţiere, proiectare şi operare a proiectelor, cărora să li se asigure sistemele de suport necesare, administrative şi de tehnică de calcul. Angajaţii locali nu trebuie neapărat să realizeze toate aceste activităţi ei înşişi, dar trebuie să aibă pregătirea necesară pentru a achiziţiona şi a aproba apoi orice servicii achiziţionate;

2. Trebuie acordată importanţa cuvenită operării şi întreţinerii dotărilor, pentru a asigura disponibilitatea şi eficienţa lor continuă. În mod ideal, lucrările ar trebui să fie derulate în cadrul unui plan de operare şi întreţinere bine definit, pentru a asigura o utilizare optimă a resurselor. Trebuie să fie disponibile resursele financiare care să asigure plata furnizorilor de servicii şi disponibilitatea stocurilor şi echipamentelor adecvate.

3. Trebuie aplicate Nivelurile de Servicii. Nivelurile vor fi determinate prin conformare cu Directivele CE, aşa cum sunt acestea transpuse în legislaţia românească; trebuie asigurat un echilibru între aşteptările beneficiarilor şi disponibilitatea lor de a plăti taxele aferente, prin comparaţie şi cu standardele internaţionale. Iniţial vor exista inevitabil diferenţe privind nivelurile de servicii între zonele rurale şi cele urbane. Totuşi aceste diferenţe nu se conformează cu politica CE, şi se vor reduce pe măsură ce se va realiza fuziunea furnizorilor locali de servicii de apă în servicii regionale, aşa cum se intenţionează de către Guvern;

4. Manualul de Proiectare elaborat va trebui publicat şi actualizat după necesităţi. Pentru a putea avea acces la fondurile UE, practicile de proiectare româneşti vor trebui armonizate cu cele din UE;

5. Vor trebui instalate calculatoare şi alte sisteme suport pentru a fi utilizate de către personal.

6. Trebuie asigurată disponibilitatea materialelor, echipamentelor şi instalaţiilor corespunzătoare pentru realizarea dotărilor de alimentare şi distribuţie a apei şi de colectare şi epurare a apelor uzate;

7. Trebuie să fie disponibil un grup corespunzător de contractanţi pentru realizarea lucrărilor, care să dispună de personal calificat corespunzător şi de


Pag. 96 din 141


instalaţiile necesare. Existenţa acestui grup de contractori trebuie să ducă la evitarea creşterii nejustificate a costurilor lucrărilor, în contextul programului extins de investiţii în domeniul apei, atât în mediul urban cât şi în cel rural, care vor fi realizate, precum şi al altor dezvoltări - guvernamentale sau comerciale.

8. În conformitate cu cerinţele Directivei Cadru privind Apa, apa ca şi resursă va trebui să fie gestionată la nivel de bazin hidrografic. Pentru a sprijini în continuare gestionarea apei sunt necesare Planuri Directoare în domeniul Apei la nivel de judeţ, care să includă şi zonele rurale, şi în cadrul cărora să poată fi determinat necesarul viitor de apă precum şi sursele aferente, având în vedere: cererea de apă, atât pentru uz menajer cât şi industrial; cea mai potrivită locaţie a surselor, în funcţie de disponibilitatea acestora; costul alimentării şi aspectele de mediu.

9. Operatorii de servicii publice din domeniul apei vor trebui să elaboreze Planuri de Management al Investiţiilor pentru a asigura utilizarea eficientă a dotărilor, şi pentru a crea provizioane în vederea înlocuirii şi evaluării dotărilor, precum şi a operatorului în general.

8.4. Evaluarea financiară şi economică Va fi foarte important să existe sisteme şi proceduri financiare corespunzătoare pentru succesul programului SRAAI. Acestea vor fi utile nu numai pentru asigurarea finanţărilor necesare, dar, ceea ce este foarte important, pentru asigurarea unui nivel suficient al tarifelor.

1. Proiectele dezvoltate trebuie nu numai să fie posibil de suportat din punctul de vedere al costurilor, dar să răspundă şi criteriilor privind disponibilitatea de a plăti a beneficiarilor;

2. Trebuie asigurat un nivel minim al serviciilor prestate. Eventuale niveluri superioare de servicii ar trebui să fie disponibile opţional, odată cu creşterea veniturilor;

3. În cadrul procesului de planificare ar trebui efectuată şi o analiză care să urmărească în mod specific gradul de absorbţie probabil pentru diferite niveluri de servicii, care să ofere informaţii privind cerinţele şi aşteptările beneficiarilor;

4. Tarifele trebuie să fie stabilite pe baza costului "real" al apei (conform principiului recuperării complete a costurilor), în corelaţie cu nivelurile de servicii furnizate şi respectând principiul "Poluatorul plăteşte", fără influenţe politice;

5. În cadrul tarifelor ar trebui introduse subvenţii încrucişate; 6. Sistemul de tarifare trebuie să fie revizuit, şi să fie introdus un sistem bazat pe

costurile prognozate şi pe costurile curente înregistrate; 7. Operatorii de servicii publice trebuie să emită facturile în funcţie de volumul

de apă consumat, şi acestea să fie emise lunar pentru a evita acumularea de datorii din partea beneficiarilor şi pentru a-şi îmbunătăţi propriul flux de numerar;


Pag. 97 din 141


8. Trebuie obţinute finanţări din surse corespunzătoare, incluzând agenţii de finanţare, bănci comerciale, autorităţile centrale şi locale, dar şi contribuţia beneficiarilor. Este recomandabil să fie încurajată participarea sectorului privat, acolo unde aceste lucru este fezabil şi acceptabil în cadrul politicii guvernamentale;

9. Proiectele trebuie să fie eficiente din punctul de vedere al investiţiei de capital, lucru care să poată fi demonstrat prin evaluarea globală a proiectului şi prin analiza cost-beneficiu, atât financiară cât şi economică;

10. Planurile comerciale vor trebui să includă un model financiar pentru implementarea proiectului SRAAI în fiecare judeţ, şi pentru programarea cerinţelor de investiţii de capital;

11. Conturile operatorilor de servicii publice ar trebui să fie separate de cele ale altor funcţii ale municipalităţii, astfel încât neplata tarifelor pentru alte utilităţi de către autorităţile locale să nu afecteze serviciile furnizate către operatorii de servicii din domeniul apei;

12. Metodele contabile vor trebui să permită alocarea de fonduri pentru diferite scopuri, cum ar fi cheltuielile de funcţionare şi întreţinere, înlocuirea dotărilor şi dezvoltarea acestora;

13. Trebuie să fie implementate proceduri, sisteme şi programe de instruire a personalului (inclusiv din punctul de vedere al capacităţii administrative) pentru a asigura utilizarea deplină de către România a fondurilor internaţionale pentru alimentare cu apă şi igienizare în mediul rural, şi de asemenea că Cererile de finanţare sunt depuse la timp.

8.5. Evaluarea din punctul de vedere al educaţiei şi al conştientizării publicului Programele anterioare au demonstrat valoarea campaniilor de educaţie şi conştientizare a publicului. Aceste programe trebuie să fie continuate şi pe baza lor să se poată depăşi problema dorinţei de a se branşa a potenţialilor beneficiari, problemă pe care am identificat-o ca fiind riscul principal pentru succesul Programului SRAAI.

1. Trebuie să se asigure personal calificat corespunzător la toate nivelurile, de la muncitori până la personalul profesional, instruiţi nu doar în disciplinele tradiţionale ci şi în domeniile "mai noi" cum ar fi serviciile pentru clienţi, planificarea în afaceri şi gestionarea activelor;

2. După cum s-a arătat la capitolul privind Evaluarea Instituţională şi conform necesităţilor de instruire pentru personalul contractorilor, instituţiile educaţionale din România trebuie să asigure cursurile de instruire corespunzătoare, în locaţii adecvate şi cu o capacitate de locuri suficientă pentru a răspunde cererii care va apărea din toate domeniile. Acest lucru este la fel de important atât la nivelul de muncă manuală asigurată pe plan local, cât şi la nivel profesional, pentru a asigura maximizarea avantajelor indirecte pentru România pe care le poate aduce Programul SRAAI, prin generarea de locuri de muncă pe plan local;


Pag. 98 din 141


3. Operatorii de servicii publice şi autorităţile locale ar trebui să adopte o politică de instruire internă pentru a-şi familiariza angajaţii cu procedurile şi procesele tehnice şi comerciale necesare la nivel naţional şi la nivel de utilitate, şi pentru a asigura dezvoltarea profesională continuă a angajaţilor, astfel încât autorităţile publice să devină atractive ca şi angajatori;

4. Ministerul Muncii ar trebui să includă instruirea în domeniul apei în cadrul aplicaţiei la "Programul de Dezvoltare a Resurselor Umane" al UE;

5. Recrutarea şi instruirea personalului ar trebui să fie coordonate cu alte sectoare, deoarece aceleaşi cerinţe pentru personal calificat vor exista în multe din acele sectoare;

6. Va trebui realizată o campanie cuprinzătoare de conştientizare a publicului, bazată pe succesul programului ACIS, care să acopere legătura dintre sănătate, igienă şi serviciile publice de alimentare cu apă şi igienizare, pentru a asigura acceptarea de către beneficiari a tarifelor serviciile de apă şi disponibilitatea lor de a plăti aceste tarife.

8.6. Evaluarea din punctul de vedere al mediului Programul SRAAI va avea un impact pozitiv asupra mediului, dar va trebui acordată atenţie aspectelor de mediu pe parcursul etapelor de planificare şi construcţie a proiectelor.

1. Trebuie introdus un cadru adecvat pentru monitorizarea, managementul şi respectarea cerinţelor de mediu;

2. Proiectele de canalizare în mediul rural trebuie să fie implementate împreună cu cele de alimentare cu apă, prin care gospodăriile sunt conectate la reţele de alimentare;

3. Vor trebui efectuate studii de Evaluare a Impactului asupra Mediului. Pentru a reduce costurile aferente acestor studii, acestea pot fi generale, incluzând menţiuni privind cerinţe locale specifice.


Pag. 99 din 141


Partea 9: Analiza comparativă a situaţiei existente

9.1. Introducere În Tabelul 9.1-1 sunt enumerate, pentru fiecare domeniu, măsurile pe care le considerăm necesare pentru un Program SRAAI sustenabil, sunt menţionate situaţiile în care au fost deja parcurşi anumiţi paşi pentru introducerea măsurilor, şi sunt identificate deficienţele constatate. Măsurile aplicabile la mai mult de un domeniu au fost incluse la domeniul cel mai relevant. Corespunzător fiecărei masuri cerute am prezentat şi motivele pentru nivelul actual scăzut de servicii şi grad de acoperire. Acolo unde un subiect se aplică la mai multe domenii, acesta a fost prezentat la măsura cea mai relevantă. Pentru a uşura interpretarea "Analizei privind diferenţele", am simplificat măsurile identificate în Partea 8. În acest sens pentru o descriere mai detaliată a măsurilor Partea 8 rămâne ca referinţă.. În Anexa 5 am prezentat mai detaliat structura organizaţională pe care o propunem şi responsabilităţile diferitelor organisme. Considerăm că structura propusă încorporează comentariile şi observaţiile făcute în cadrul acestui raport. A fost menţinută în continuare o prezenţă locală puternică pentru realizarea Programului SRAAI, dar nivelul local este în acelaşi timp sprijinit şi monitorizat de structurile regionale şi naţionale. Structura propusă cuprinde şi responsabilităţi şi răspunderi.


Pag. 100 din 141


Domeniul Motive pentru nivelul actual scăzut al

serviciilor

Măsurile care trebuie adoptate

Măsuri realizate “Diferenţe”

Instituţional Măsura: I1

Transpunerea completă a Directivelor CE relevante în legislaţia românească

Transpunerea Directivelor CE relevante în legislaţia românească.

Nu există

Măsura: I2 Planuri de Implementare cuprinzătoare şi realiste pentru Directivele privind Apa Potabilă, Apele Uzate Orăşeneşti şi Directiva Cadru privind Apa, care să includă şi Planuri de Conformare la nivel de Judeţ.

Planuri de Implementare pentru Directiva privind Apele Uzate Orăşeneşti şi pentru Directiva privind Apa Potabilă. (Deşi nu există încă un plan pentru Directiva Cadru, s-a început activitatea şi în această direcţie).

Nu există

Măsura: I3 Un proces de regularizare şi monitorizare a calităţii apei brute şi potabile şi a apelor uzate deversate, în care operatorul sau unitatea care deversează apele uzate să fie diferită de unitatea care efectuează monitorizarea sau care aplică legea.

Sistemul este implementat. Nu există

Măsura: I4 Comitetele de Bazin trebuie să fie operaţionale.

Comitetele de Bazin au fost create.

Comitetele trebuie să devină operaţionale.

Măsura: I5 Este necesară existenţa unei entităţi care să monitorizeze stadiile implementării Programului SRAAI.

A fost creat Comitetul Naţional de Coordonare.

Trebuie inclus în structura operaţională.


Pag. 101 din 141



serviciilor



Măsura: I6 1. Domeniul apei în mediul rural a avut o prioritate redusă la nivel guvernamental;

2. Coordonare ineficientă între Ministerele şi Instituţiile de Stat responsabile.

1. Este necesară crearea unei structuri organizaţionale, care să se extindă de la nivel de comună până la nivel de Minister, cu responsabilităţi şi răspunderi clare.

2. Structura poate fi inclusă în structurile existente la nivel de minister, judeţ şi autorităţii locale, dar trebuie să poată fi uşor absorbită în cadrul oricărui operator regional.

Există anumite structuri, dar care trebuie să fie dezvoltate.

O structură instituţională, coordonată cu politica guvernamentală pentru implementarea Directivei Cadru privind Apa.

Măsura: I7 Nivel scăzut de implicare a publicului în promovarea proiectelor.

1. Trebuie dezvoltate serviciile pentru clienţi, la standardele stabilite în cadrul Nivelurilor de Servicii.

2. ANRSC ar trebui să monitorizeze efectiv şi să raporteze asupra performanţelor operatorilor de servicii publice, şi să aplice penalităţi pentru performanţe scăzute.

1. ANRSC este un organism înfiinţat;

2. Nivelurile de Servicii referitoare la volume sunt incluse în licenţele de funcţionare ale operatorilor.

1. Trebuie monitorizate serviciile pentru clienţi, cu ţinte stabilite în conformitate cu Planul Naţional Strategic comercial.

2. Nivelurile de Servicii trebuie extinse pentru a include şi alte standarde de servicii pentru clienţi;

3. Trebuie aplicate penalităţi pentru performanţe scăzute.


Pag. 102 din 141



serviciilor



scăzute. Măsura: I8 Nu există Planuri

Comerciale în domeniul Apei pentru coordonarea investiţiilor sau pentru monitorizarea progresului realizat.

1. Trebuie elaborate Planuri comerciale la nivel de Judeţ, cu modelare financiară pentru a asigura stabilitatea financiară a operatorului;

2. Planurile trebuie să fie sintetizate într-un Plan Naţional Strategic comercial pentru programarea necesarului de investiţii de capital.

Cerinţele de finanţare în domeniul apei, în mediul urban şi rural, au fost stabilite în cadrul Planurilor de Implementare a Directivelor CE.

1. Trebuie elaborate Planuri comerciale la nivel de Judeţ, şi sintetizate într-un Plan Naţional comercial;

2. Trebuie elaborat un program privind necesarul de investiţii de capital;

3. Trebui obţinute finanţări din surse corespunzătoare;

4. Trebuie promovată participarea sectorului privat.

Măsura: I9 1. Lipsa calificărilor şi expertizei necesare în cadrul autorităţilor locale care să acopere toate etapele unui proiect;

2. Lipsa suportului sub forma de sisteme comerciale adecvate; lipsa procedurilor comerciale şi a manualelor.

1. În cadrul structurilor organizaţionale trebuie să existe capacităţile de lucru adecvate;

2. Ar trebui elaborat şi publicat un Manual de Proceduri;

3. Personalului trebuie să i se pună la dispoziţie sistemele comerciale de suport necesare.

1. Este nevoie de personal suplimentar, în plus faţă de personalul existent care va forma nucleul echipelor noi, precum şi de instruirea acestuia.

2. Trebuie revizuite şi extinse procedurile individuale existente, şi trebuie emise sub forma unui Manual unic.

1. Trebuie asigurată existenţa de personal cu calificări corespunzătoare şi în număr suficient la toate nivelurile din cadrul structurii, care să dispună de un Manual cuprinzând procedurile necesare pentru a răspunde cerinţelor guvernamentale şi ale instituţiilor finanţatoare.

2. Asigurarea sistemelor comerciale de suport.


Pag. 103 din 141



serviciilor



comerciale şi a manualelor.

comerciale de suport.

Măsura: I10 Instituţii locale care nu au capacitatea sau dimensiunea necesare pentru a dezvolta sectorul apei în mediul rural.

Structura pentru realizarea Programului SRAAI ar trebui centralizată la nivel de judeţ, în cadrul unor unităţi care să se poată transforma în operatori de servicii publice de apă embrionare la nivel regional.

Înţelegem că este politica Guvernului să creeze operatori regionali de servicii publice, de dimensiuni mai mari.

Ar trebui accelerat procesul de fuzionare a serviciilor de alimentare cu apă în organizaţii regionale.

Tehnic Măsura: T1

Trebuie acordată importanţa cuvenită operării şi întreţinerii dotărilor pentru ca acestea să fie adecvate şi în stare bună de funcţionare, în cadrul unui Plan de Operare şi Întreţinere definit.

Operarea şi Întreţinerea trebuie să fie luate în considerare complet în cadrul Studiilor de Fezabilitate pentru Proiecte, pentru a asigura găsirea celor mai bune soluţii pentru întreaga durată de viaţă a dotărilor respective.

Măsura: T2 Ghidul de Proiectare nu este disponibil pentru proiectanţi.

1. Manualul de Proiectare trebui să fie emis şi actualizat conform cerinţelor;

2. Metodele de proiectare din România trebui să fie armonizate cu cele din UE.

Manualul de Proiectare a fost elaborat.

1. Manualul de Proiectare trebuie să fie publicat şi actualizat, conform cerinţelor;

2. Normele din România trebuie armonizate cu cele din UE, conform cerinţelor.


Pag. 104 din 141



serviciilor



Măsura: T3 Pentru proiectele mai mici, supervizarea necorespunzătoare a şantierelor pe parcursul lucrărilor de construcţii.

Trebuie asigurată disponibilitatea materialelor, echipamentelor, instalaţiilor şi contractorilor competenţi.

Ar trebui să existe resursele necesare în România şi/ sau în UE.

Nu există.

Măsura: T4 Nu există Planuri Directoare în domeniul Apei pentru zonele rurale.

Sunt necesare Planuri Directoare în domeniul Apei la nivel de Judeţ, inclusiv pentru zonele rurale.

Sunt în curs de elaborare Planuri Directoare în domeniul Apei pentru zonele urbane.

Planurile trebuie extinse pentru a cuprinde şi zonele rurale.

Măsura: T5 Operatorii de servicii publice de apă trebuie să elaboreze planuri de Management al investiţiilor.

Operatorii trebuie să elaboreze Planuri de Management al Investiţiilor.

Financiar şi Economic Măsura: F1

Lipsa conştientizării de către populaţia rurală a costurilor reale ale calităţii scăzute a apei şi igienizării, ceea ce duce la existenţa unei cereri foarte scăzute din partea beneficiarilor pentru aceste servicii.

Proiectele trebuie să corespundă criteriilor privind disponibilitatea de a plăti a beneficiarilor, fiind necesară o analiză a beneficiarilor pentru a asigura existenţa gradului de absorbţie necesar.

Vezi secţiunea de mai jos privind Educaţia şi Conştientizarea Publicului

Măsura: F2 Tarifele nu sunt adecvate pentru a acoperi costurile utilităţilor, din următoarele motive:

Tarifele trebui stabilite: a. Pe baza costurilor "reale"

ale apei;

Trebuie revizuit sistemul de stabilire a tarifelor.


Pag. 105 din 141



serviciilor



utilităţilor, din următoarele motive:

a. Nivelul scăzut al veniturilor, care sunt insuficiente pentru a acoperi costurile reale;

b. Motive politice; c. Lipsa

disponibilităţii de a accepta subvenţiile încrucişate;

d. Evaluarea incompletă a costurilor;

e. Neplata tarifelor.

b. În legătură cu nivelurile de servicii furnizate;

c. Fără influenţe politice; d. Cu introducerea de

subvenţii încrucişate, în cadrul operatorilor regionali de servicii publice.

Măsura: F3 În cadrul operatorilor de dimensiuni mai mici, densitatea scăzută a populaţiei pe zone întinse deservite a dus la creşterea costurilor proiectului pe cap de locuitor, în timp ce ar fi fost probabil disponibil un alt serviciu din apropiere, la un cost mai redus.

Proiectele trebuie să eficiente din punctul de vedere al investiţiei de capital, lucru care să poată fi demonstrat, prin evaluarea globală a proiectului şi analiza cost-beneficiu, atât din punct de vedere financiar cât şi economic.

Ordinul MTCT 913/2005 conţine prevederi noi privind Studiile de Fezabilitate.

Trebuie efectuate Studii de Fezabilitate şi Evaluări detaliate ale proiectelor.


Pag. 106 din 141



serviciilor



locuitor, în timp ce ar fi fost probabil disponibil un alt serviciu din apropiere, la un cost mai redus. Studii de fezabilitate neadecvate. Nu au loc evaluări eficiente ale performanţei unui proiect în comparaţie cu obiectivele sale, pentru a asigura utilizarea eficientă a capitalului şi ca parte a unui proces continuu de învăţare din experienţă. Costuri de producţie ridicate din cauza echipamentelor ineficiente şi a pierderilor de apă (sub diferite forme).

economic.


Pag. 107 din 141



serviciilor



Măsura: F4 1. Sisteme contabile necorespunzătoare în cadrul autorităţilor locale;

2. Sistemele comerciale neadecvate de care dispune personalul financiar local.

Conturile din sectorul apei trebuie să fie separate de alte conturi din cadrul contabilităţii autorităţii locale; 1. Metodele contabile vor

trebui să permită alocarea de fonduri pentru diferite scopuri, cum ar fi cheltuielile de funcţionare şi întreţinere, înlocuirea dotărilor şi dezvoltarea acestora;

2. Sistemele financiare trebuie să fie adecvate pentru stabilirea unor tarife care să asigure sustenabilitatea.

Sistemul contabil al autorităţii locale trebuie revizuit şi îmbunătăţit; trebuie asigurate şi sisteme suport.

Educaţie şi Conştientiza-rea publicului Măsura: A1

Absolvenţii de cursuri trebuie să fie instruiţi nu doar în disciplinele tradiţionale ci şi în domeniile "mai noi" cum ar fi serviciile pentru clienţi, planificarea în afaceri şi gestionarea activelor.

Există suficiente instituţii educaţionale care să asigure instruirea profesională necesară.

Trebuie asigurate servicii suplimentare de instruire în cerinţele specifice operatorilor de servicii publice în domeniul apei.


Pag. 108 din 141



serviciilor



Măsura: A2 1. Asigurarea instruirii interne pentru dezvoltarea profesională continuă a angajaţilor.

2. Ministerul Muncii ar trebui să includă instruirea în domeniul apei în cadrul aplicaţiei la "Programul de Dezvoltare a Resurselor Umane" al UE.

Instruirea internă realizată pe baza modulelor de instruire anterioare din cadrul Ispa.

Măsura: A3 Va trebui realizată o campanie cuprinzătoare de conştientizare a publicului, care să asigure înţelegerea de către populaţia rurală a legăturii dintre sănătate, igienă şi serviciile publice de alimentare cu apă şi igienizare.

Au fost derulate anterior programe de conştientizare, care s-au dovedit a avea succes în creşterea gradului de conştientizare a publicului.

Trebuie derulate campanii de conştientizare, pe baza programelor anterioare.

Mediu Măsura: E1

Este necesar un cadru adecvat pentru monitorizarea, managementul şi aplicarea cerinţelor de mediu.

Există un sistem de monitorizare conform cu Directivele CE.

Nu există.

Măsura: E2 Trebuie implementate proiecte de canalizare în mediul rural, în paralel cu proiectele de alimentare cu apă prin care sunt branşate la reţea gospodăriile individuale.

Legislaţia românească actuală prevede obligaţia realizării unui sistem de canalizare înainte ca o gospodărie să poată fi conectată la un sistem centralizat de aliment. cu apă.

Este necesar ca aceasta să fie introdusă în proiectarea schemelor ca o cerinţă obligatorie.


Pag. 109 din 141



serviciilor



branşate la reţea gospodăriile individuale.

poată fi conectată la un sistem centralizat de aliment. cu apă.

Măsura: E3 Trebuie realizate Evaluări ale Impactului de Mediu.

Există cadrul pentru EIA. Ar trebui elaborate studii de EIA generale, pentru a fi utilizate acolo unde este cazul.


Pag. 110 din 141


Unele măsuri sunt aplicabile la mai mult de un domeniu, după cum se vede din Tabelul de mai jos:

Măsuri aplicabile în cadrul fiecărui domeniu Instituţional Tehnic Financiar şi

Economic Educaţie şi

Conştientizare Mediu

Instituţional: 1 - 10

Tehnic: 1 - 5

Financiar: 1 - 4

Conştientizare: 1 - 3

Mediu: 1 - 3

Tehnic: 2

Instituţional: 9

Instituţional: 7,8 & 9

Tehnic: 3

Instituţional: 1, 3 & 4

Conştientizare: 1

Conştientizare: 1

Tehnic: 5

Tehnic: 4

Mediu: 1

Mediu: 2

Conştientizare: 1

Conştientizare: 3


Pag. 111 din 141


Partea 10. Concluzii

10.1. Introducere Pentru a asigura o contribuţie semnificativă a iniţiativelor din cadrul sectorului apei în mediul rural la atingerea Obiectivului Mileniului nr. 7 şi la conformarea cu Directivele CE relevante din domeniul apei, Guvernul României a luat decizia de a investi în acest Studiu privind Alimentarea cu Apă şi Igienizarea în Mediul Rural, care va avea ca rezultat o Politică privind Alimentarea cu Apă şi Igienizarea în Mediul Rural, ca un pas premergător elaborării unei Strategii privind Alimentarea cu Apă şi Igienizarea în Mediul Rural. Politica va avea şi rolul de ghid pentru cei ce activează în domeniul apei în mediul rural, şi de asemenea va oferi metodele de monitorizare a performanţei şi realizărilor. Principalul obiectiv al Strategiei, în cadrul Proiectului de Dezvoltare Rurală, va fi îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru locuitorii din mediul rural din România prin accelerarea ratei de investiţii în sectorul apei în mediul rural. Aceasta va asigura un mai bun acces la surse de apă de o calitate şi un grad de siguranţă acceptabile, precum şi sisteme de igienizare adecvate, fără impact negativ asupra mediului. Pentru a atinge aceste îmbunătăţiri este nevoie de schimbări considerabile în sub-sectoarele existente în cadrul sectorului apei în mediul rural: instituţional, tehnic, financiar-economic, educaţie şi conştientizare publică.

10.2. Componente cheie ale Politicii SRAAI În Tabelul 10.2-1 sunt prezentate componentele cheie ale Politicii SRAAI care considerăm că este necesar să fie implementate pentru a atinge obiectivele Guvernului.


Pag. 112 din 141


Tabel 10.2-1 Elemente cheie ale politicii

Sub-Strategia Strategia Elemente specifice ale Politicii Cerinţe legale

Structură organizaţională pe trei niveluri: Autoritatea Locală (ca beneficiar); Judeţul (ca promotor al proiectului) şi Grupul Naţional de Coordonare responsabil către un sub-comitet al CNC, care răspunde la rândul său către CNC.

Existenţa unei structuri organizaţionale pentru implementarea Programului SRAAI, cu linii clare de responsabilitate şi răspundere, pentru care să se asigure resursele adecvate de personal calificat şi sisteme comerciale de suport.

Declaraţia de Politică nr. 1. Serviciile de alimentare cu apă şi igienizare în mediul rural trebuie să atingă obiectivele Guvernului în ceea ce priveşte gradul de acoperire, aşa cum sunt acestea prevăzute în cadrul Obiectivelor Mileniului, şi să fie prestate la anumite Niveluri standard de Servicii.

Directivele Cadru privind Apa transpuse în legislaţia românească.

Structura trebuie să fie corespunzătoare pentru a fi combinată cu serviciile urbane de apă şi a crea astfel servicii la nivel de judeţ, compatibile cu cerinţele Directivei Cadru a Apei.

Dezvoltarea serviciilor de apă şi canalizare planificată pentru fiecare judeţ trebui detaliată cu soluţii eficiente din punctul de vedere al costurilor. Planurile trebuie să cuprindă toate resursele, suportul comercial şi cerinţele de finanţare, şi să includă modele financiare care să demonstreze sustenabilitatea propunerii, care să fie actualizate periodic.

Operatorii de servicii publice de apă trebuie să elaboreze Planuri Comerciale Strategice cu rorul de "hartă" pentru atingerea Obiectivelor Mileniului propuse de Guvern.

Declaraţia de Politică nr. 1. (continuată).

Planurile Directoare în Domeniul Apei trebuie coordonate cu Planurile de Management la nivel de Bazin.

Planurile Directoare în domeniul Apei trebuie să fie elaborate la nivel de judeţ, şi să includă cerinţele specifice mediului rural.


Pag. 113 din 141


Sub-Strategia Strategia Elemente specifice ale Politicii Cerinţe legale Trebuie stabilite Niveluri de Servicii pe plan Naţional ca ţinte faţă de care să poată fi măsurată performanţa operatorilor de servicii publice. Conformarea cu aceste ţinte trebuie etapizată astfel încât să poată fi atinsă în mod realist; în final trebuie să fie compatibilă cu practicile europene.

Trebuie stabilite Niveluri de Servicii pentru Clienţi la nivel naţional.

Prin amalgamarea serviciilor mai mici din mediul rural sau prin extinderea serviciilor urbane existente în zonele rurale adiacente.

Operatorii de servicii publice de apă existente în mediul rural vor fuziona în unităţi regionale.

Declaraţia de Politică nr. 2. Operatorii de servicii publice de apă vor trebui să se conformeze cu legea şi să adopte practici comerciale viabile.

Trebuie să existe legislaţia relevantă.

Numai în măsura în care acest lucru este necesar pentru a adopta practici comerciale şi financiare viabile şi a asigura conformarea cu cerinţele de finanţare ale UE.

Trebuie elaborate Proceduri Comerciale Standard, care să fie transmise tuturor operatorilor de servicii publice de apă.

Aceste planuri trebuie să includă şi deprecierea activelor.

Serviciile de tuilităţi trebuie să elaboreze Planuri de Management al Investiţiilor.

Probabil iniţial aceasta va fi limitată la servicii de consultanţă şi la lucrări de operare şi întreţinere.

Trebuie să fie încurajată participarea sectorului privat acolo unde acest lucru este fezabil şi acceptabil din punctul de vedere al politicii guvernamentale.

Conturile serviciilor de apă trebuie să fie separate de alte conturi ale autorităţii locale.

Procedurile contabile ale serviciilor de apă trebuie să fie conforme cu "cele mai bune practici".


Pag. 114 din 141


Sub-Strategia Strategia Elemente specifice ale Politicii Cerinţe legale Instituţiile educaţionale locale şi naţionale trebuie să asigure predarea cursurilor necesare pentru a răspunde cererii care este de aşteptat să apară, acordând o atenţie deosebită disciplinelor mai noi cum ar fi serviciile către clienţi şi managementul operaţional.

Trebuie să fie disponibile forţa de muncă calificată corespunzător şi contractori specializaţi, precum şi materialele, echipamentele şi instalaţiile necesare pentru etapele de proiectare, construcţie şi operare.

Declaraţia de Politică nr. 3. Scheme trebuie să fie proiectate, construite şi operate în conformitate cu cele mai bune practici la nivel european, corespunzătoare şi condiţiilor locale.

Standardele româneşti de proiectare şi construcţie vor trebui armonizate cu standardele CE.

Trebuie asigurate cursuri corespunzătoare pentru instalatori, mecanici etc., pentru a maximiza avantajele indirecte de ocupare a forţei de muncă pentru economiile locale.

Trebuie elaborat un manual care să cuprindă criterii de proiectare şi detalii standard de proiectare şi construcţie, pentru a asigura o abordare consistentă la diferiţii operatori şi eficienţa din punctul de vedere al costurilor de capital şi operaţionale în etapa de proiectare.

Elaborarea şi publicarea Manualului de Proiectare şi Construcţie.

Evaluările vor avea în vedere conformarea propunerilor de proiecte cu cerinţele şi aşteptările părţilor interesate, eficienţa investiţiei de capital şi existenţa unei "Nevoi Comerciale" din partea clienţilor.

Proiectele vor fi supuse evaluării din punctul de vedere al riscului şi al valorii de proiectare.

Lucrările operaţionale vor trebui să se desfăşoare conform unui Plan de Operare şi Întreţinere, pentru a asigura siguranţa în funcţionare a serviciului.


Pag. 115 din 141


Sub-Strategia Strategia Elemente specifice ale Politicii Cerinţe legale

Proiectele trebuie să fie eficiente din punctul de vedere al costurilor de capital şi de operare, utilizând opţiuni cu cost redus unde acest lucru este fezabil.

Schemele trebuie proiectate în etape, astfel încât serviciile furnizate să corespundă criteriilor provind "disponibilitatea de a plăti" a beneficiarilor.

Declaraţia de Politică nr. 4. Proiectele trebuie să poată fi susţinute financiar şi să corespundă criteriilor privind "disponibilitatea de a plăti" a beneficiarilor şi să răspundă cerinţelor de finanţare ale CE (şi/sau ale altor agenţii de finanţare).


Proiectele vor trebui să utilizeze forţa de muncă, materiale şi resurse disponibile pe plan local, preferabil faţă de tehnologii sofisticate, acolo unde acest lucru este posibil.

Trebuie derulate campanii de conştientizare a publicului.

Populaţia rurală trebuie să devină conştientă de legătura dintre sănătate, igienă şi calitatea apei, astfel încât să crească "dorinţa" lor de a se branşa la reţele.

Procedurile Comerciale trebuie să includă prevederi privind finanţarea CE.

Guvernul va trebui să aibă în vedere cerinţele de co-finanţare la elaborarea bugetului naţional.

Planurile Comerciale Strategice trebuie să fie combinate într-un Plan Naţional pentru a asigura respectarea cerinţelor de co-finanţare la nivel naţional.

Proiectele vor fi prioritizate în funcţie de bugetul naţional disponibil pentru co-finanţare, de disponibilitatea fondurilor UE şi/sau de alte constrângeri de finanţare.


Pag. 116 din 141


Sub-Strategia Strategia Elemente specifice ale Politicii Cerinţe legale Tarifele pot avea la bază furnizarea de apă contorizată, necontorizată sau o combinaţie a celor două variante, dar fără furnizarea de apă în mod gratuit.

Tarifele şi metodele de tarifare vor fi bazate pe Nivelurile de Servicii asigurate şi pe capacitatea de plată a clienţilor.

Declaraţia de Politică nr. 5. Tarifele trebuie să se bazeze pe costul "real" al apei, având în vedere principiul "poluatorul plăteşte".


Tarifele trebuie să fie adecvate pentru a acoperi operarea serviciului de apă şi orice costuri de capital necesare, fără subvenţii guvernamentale, dar cu subvenţii încrucişate între diferite categorii de plătitori şi între plătitorii din mediul urban şi cei din mediul rural.

Creşterile tarifelor de utilităţi vor trebui corelate cu performanţa serviciilor în comparaţie cu Obiectivele din Planul Comercial al serviciului respectiv, şi cu Nivelurile de Servicii corespunzătoare.

ANRSC va trebui să monitorizeze efectiv performanţa operatorilor pentru a asigura conformarea cu nivelurile de Servicii şi pentru a asigura obţinerea de către beneficiari a "valorii contra bani".

Acolo unde este fezabil, vor fi elaborate studii de EIA generale.

Manualul de Proiectare şi Construcţie va include cerinţele de mediu ale CE.

Declaraţia de Politică nr. 6. Sectorul apei în mediul rural va trebui să se conformeze practicilor de mediu acceptate la nivel internaţional.

Directivele CE privind Apa Potabilă, Epurarea Apelor Uzate Orăşeneşti şi Nitraţii, transpuse în legislaţia românească, sprijinite de planuri de implementare eficiente.

Pe baza cerinţelor Directivelor CE. Organismele de reglementare trebuie să existe şi să fie operaţionale.


Pag. 117 din 141


Nu au fost derulate activtăţi până în prezent, şi/sau nu au fost implementate proceduri.

Au fost desfăşurate unele activităţi până în prezent, şi/sau au fost implementate unele proceduri.

Realizat.


Pag. 118 din 141


10.3. Riscuri Riscurile asociate cu derularea Programului pentru Sistemul Rural de Alimentare cu Apă şi Igienizare au fost identificate, conform Tabelului 10.3-1:

Tabelul 10.3-1 Riscuri Asociate cu derularea Programului SRAAI

Risc Probabilitate Impact Evaluare

1. Potenţialii clienţi optează să nu se conecteze la sistemele de alimentare cu apă şi colectare a apei uzate, preferând să folosească mijloacele individuale curente decât să plătească pentru serviciile oferite

Ridicat Ridicat Ridicat

2. Incapacitatea autorităţilor locale de a atrage personalul cu pregătirea necesară şi în număr necesar.

Mediu Ridicat Mediu

3. Investiţiile de capital care sunt necesare sunt mai mari decât estimările.

Mediu Mediu Mediu

4. Inerţia autorităţilor locale în implementarea Strategiei.

Scăzut Ridicat Mediu

5. Fondurile UE şi alte fonduri disponibile nu sunt absorbite în totalitate.

Scăzut Mediu Scăzut

Evaluarea de mai sus se bazează pe următoarea matrice:

Ridicat Mediu Mediu Ridicat Impact Mediu Scăzut Mediu Mediu Redus Scăzut Scăzut Mediu Scăzut Mediu Ridicat Probabilitate


Pag. 119 din 141


Analiza arată că riscul cel mai mare pentru succesul programului va fi împotrivirea din partea populaţiei rurale de a deveni utilizatori ai serviciilor publice. În tabelul 10.3-2 sunt prezentate măsurile necesare pentru diminuarea riscurilor identificate.

Tabelul 10.3-2 Măsuri de diminuare a riscurilor identificate

Risc Măsură

1. Potenţialii clienţi optează să nu se racordeze la serviciile de apă şi apă uzată furnizate, preferând să folosească mijloacele curente datorită taxelor percepute de furnizorul de servicii publice.

1. Campanii de conştientizare publică pentru a dovedi populaţiei riscurile de sănătate şi costurile ascunse asociate cu opţiunea de a nu se racorda.

2. Proiectele ce vor fi implementate trebuie să aibă costuri minime pe întreaga durată de viaţă astfel încât costurile suportate de utilizatori să fie minime, în special costurile de operare.

3. Proiectele să fie proiectate astfel încât să poată fi implementate pas cu pas, pe măsură ce dorinţa utilizatorilor de a se racorda creşte.

4. Nivel îmbunătăţit de servicii oferite de furnizorii de servicii publice astfel încât principiul “valoarea contra bani” să fie justificat şi susţinut faţă de utilizatori.

5. Posibilităţi de oferire de asistenţă financiară pentru cheltuielile de capital asociate cu conectarea gospodăriilor individuale la serviciile publice.

2. Incapacitatea autorităţilor locale de a atrage personalul cu pregătirea necesară şi în număr necesar.

1. Structuri organizatorice ale personalului şi fişe de post care să ofere oportunităţi pentru carieră şi să fie atractive

2. Resurse financiare pentru salarii care să atragă personal de calibrul necesar.

3. Investiţiile de capital care sunt necesare sunt mai mare decât estimările.

1. Proiectele să aibă costuri minime pe întreaga durată de viţă, iar evaluarea proiectului şi analiza riscurilor să fie făcută pentru fiecare sub-proiect cu scopul de asigura eficienţa capitalului.

2. Diseminarea Manualului de Standarde în Proiectare şi Construcţie (GP-100-04) pentru a asigura costuri minime şi consistenţă pe întreg teritoriul ţării.

3. Experienţele pozitive, cât şi cele negative rezultate din finalizarea proiectelor anterioare să fie promovate ca exerciţii de învăţare continuă şi auto-îmbunătăţire.


Pag. 120 din 141


auto-îmbunătăţire. 4. Antreprenori, materiale şi personal instruit

adecvaţi pentru a evita creşteri ale costurilor datorită unui dezechilibru între cerere şi ofertă.

4. Inerţia autorităţilor locale în implementarea Strategiei.

1. Campanii de conştientizare şi educare cu scopul de a determina populaţia locală să solicite servicii publice îmbunătăţite, solicitare căreia să-i răspundă autorităţile locale.

2. Gradul de răspundere şi responsabilitate să fie stabilit la fiecare nivel de dezvoltare şi să existe o bună promovare a programului de investiţii.

3. Furnizorii în domeniul apei să elaboreze Planuri de afaceri care să includă planificări pe termen lung, faţă de care performanţa să fie monitorizată periodic.

4. Autorităţile locale la nivelul fiecărui judeţ să elaboreze Planuri Directoare în domeniul apei şi să monitorizeze implementarea acestora.

5. Fondurile UE şi alte fonduri disponibile nu sunt absorbite în totalitate.

1. Stabilirea clară a responsabilităţilor în ceea ce priveşte promovarea sub-proiectelor şi cererilor de finanţare.

2. Furnizorii de apă să elaboreze Planuri de afaceri, inclusiv modele financiare, care să ofere planificări pe termen lung pentru cererile de finanţare.

3. Autorităţile locale la nivel judeţean să elaboreze Planuri Directoare cuprinzătoare, ceea ce reprezintă o condiţie esenţială în procesul de solicitare de finanţare din partea UE.

4. Ministerele de resort şi personalul responsabil implicat în acest domeniu să fie instruit în ceea ce privesc procedurile de obţinere a finanţărilor.


Pag. 121 din 141


Partea 11: Aprecieri

Am dori să reiterăm două din comentariile făcute în Sumar. Elaborarea acestui Raport a fost posibilă numai cu sprijinul pe care ni l-au acordat persoanele care activează în domeniul apei în mediul rural din România. Orice critici făcute în cadrul Raportului au doar rolul de a indica dificultăţile probabile pe care le vor întâmpina cei ce activează în sectorul apei în mediul rural din România.


Pag. 122 din 141


Anexa 1

Legătura dintre Instituţiile Naţionale, Regionale şi Locale


Pag. 123 din 141


Anexa 2

Legături către paginile de internet ale instituţiilor implicate

Administraţia Naţională "Apele Române" www.rowater.ro; Ministerul Administraţiei şi Internelor www.mai.gov.ro; Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor www.mmediu.ro; Ministerul Finanţelor Publice www.mfinante.ro; Proiectul Dezvoltării Rurale - UMP www.rdp.ro; Asociaţia Română a Apei www.ara.ro; Institutul Naţional de Statistică www.insse.ro; Central de Informare al Comunităţii Europene www.infoeuropa.ro; Agenţia Sapard www.sapard.ro; Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului www.mt.ro; Comisia Europeană www.europa.eu.int/comm; ANRSC www.anrsc.ro; Institutul Naţional de Cercetări Economice www.ince.ro

http://www.rowater.ro

http://www.mai.gov.ro

http://www.mmediu.ro

http://www.mfinante.ro

http://www.rdp.ro

http://www.ara.ro

http://www.insse.ro

http://www.infoeuropa.ro

http://www.sapard.ro

http://www.mt.ro

http://www.europa.eu.int/comm

http://www.anrsc.ro

http://www.ince.ro


Pag. 124 din 141


Anexa 3

Bibliografie 1. Rapoarte tehnice şi privind evoluţia implementării Proiectului de Dezvoltare

Rurală în România 2. Strategia de Dezvoltare Durabilă a României, Orizontul 2025 3. Obiectivele de Dezvoltare ale României (2004). 4. Planul Naţional de Dezvoltare 2004 – 2006. 5. Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013. Versiunea Noiembrie. 6. Planul Sectorial de Lucru pentru Mediu (Variantă preliminară) pentru perioada

2007 – 2013. 7. Strategia de Dezvoltare Durabilă a Serviciilor Publice de Alimentare cu Apă şi

Canalizare, România 2025 (2004). 8. Planul de Implementare în România a Directivei 98/83/EC (Octombrie, 2004). 9. Planul de Implementare în România a Directivei 91/271/EEC, modificată de

Directiva 98/15/EC (Octombrie, 2004) 10. Planul de Implementare în România a Directivei 91/676/EEC. 11. Tratatul privind Aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană - 2005 12. Statistici anuale. 13. PDR - Raportul Final de Evaluare a Instruirii şi Dezvoltării Capacităţilor. Centrul

Urban şi Regional de Sociologie CURS SA. 14. Sărăcia în mediul urban şi rural. (Nov 2004). ICCV. 15. Euro Barometrul pentru mediul rural (2002). Fundaţia pentru o Societate

Deschisă. 16. Mediul rural din România astăzi. CASPIS (2003). Dumitru Sandu. 17. Strategia naţională Agregată pentru Servicii Municipale. (Aprilie 2005). MAI.


Pag. 125 din 141


Anexa 4.

Transpunerea Directivelor Consiliului Uniunii Europene în legislaţia românească

Directiva Transpunere Stadiul implementării

Directiva Cadru privind Apa 2000/60/CE

§ Legea apelor 107/25.09.1996, amendată de Legea 310/28.06.2004 § HG 472/9.06.2000 privind anumite

măsuri pentru calitatea mediului acvatic § OM 1125/3.12.2002 pentru aprobarea

Comitetului de coordonare şi monitorizare a implementării Directivei Cadru a apei şi a celorlalte Directive din domeniul apei

Transpusă. Autoritatea responsabilă: MMGA. În anul 2004, a început proiectul de asistenţă tehnică Phare privind implementarea Directivei Cadru privind Apa.

Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane

§ HG nr. 352/2005 privind modificarea şi completarea HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate § OM nr.1141/06.12.2002 (MO

nr.21/16.01.2003) privind aprobarea procedurii şi competenţelor de eliberare a permiselor şi licenţelor de gospodărire a apelor

Planul de implementare a fost publicat (Octombrie, 2004) şi prevede conformarea deplină privind colectarea şi epurarea apelor uzate urbane până în 2018. Legea apelor nr. 107/1996 stipulează obligaţia colectării şi epurării apelor uzate. Directiva a fost transpusă. Autoritatea responsabilă: MMGA. HG 352/2005 conţine perioadele de tranziţie obţinute în urma negocierii Capitolului 22-Mediu. De asemenea noul act normativ conţine şi prevederile referitoare la declararea întregului teritoriu al României drept zonă sensibilă.


Pag. 126 din 141


Directiva Transpunere Stadiul implementării apelor § OM nr.1241/16.01.2003 (MO

nr.104/19.02.2003) privind aprobarea procedurii pentru modificarea sau retragerea permiselor şi licenţelor de gospodărire a apelor

întregului teritoriu al României drept zonă sensibilă. Au fost revizuite anexele NTPA-0011, NTPA-002, NTPA-001, specificându-se necesităţile de epurare, corespunzătoare categoriilor de aglomerări, condiţiile de descărcare a apelor uzate în canalizare sau direct în staţiile de epurare, cât şi valorile indicatorilor principalilor poluanţi care urmează a fi evacuaţi în emisari naturali: § Programul privind situaţia sistemelor de canalizare şi a

staţiilor de epurare la nivelul fiecărei aglomerări umane din cadrul celor 41 de judeţe şi al municipiului Bucureşti a fost diseminat, împreuna cu celelalte obligaţii stabilite la negocieri, la nivelul tuturor judeţelor

§ Este în curs de elaborare un program referitor la realizarea sistemelor de colectare şi staţiilor de epurare a apelor uzate, care va include şi o identificare a surselor de finanţare şi evaluările de costuri necesare. În acest scop, au fost stabilite aglomerările care vor face obiectul proiectelor finanţate prin fonduri comunitare (Ispa, fonduri structurale şi de coeziune) şi sunt în curs de identificare soluţii financiare şi tehnice pentru celelalte aglomerări. Pentru acestea, se vor dezvolta doua noi proiecte finanţate de Banca Mondiala şi US Eximbank pentru lucrări de investiţii în domeniul apelor

§ Masurile pentru implementarea Directivei privind epurarea apelor uzate urmează sa fie incluse şi în planurile de management pe bazine hidrografice, în conformitate cu Directiva Cadru privind Apa


Pag. 127 din 141


Directiva Transpunere Stadiul implementării § Situaţia colectării şi epurării apelor uzate la nivelul fiecărui

judeţ s-a realizat pe baza datelor primite de la autorităţile administraţiei locale

§ In vederea pregătirii activităţii de raportare privind situaţia epurării apelor uzate în România , în octombrie 2004, s-a încheiat proiectul Phare între Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Institutul Naţional de Statistica - "Conformarea sistemului romanesc de statistica cu cel european" (Phare RO 2001/IB/ST-0107.04)

§ In vederea realizării investiţiilor în domeniu infrastructurii de apa (atât pentru alimentarea cu apa potabila, cat şi pentru epurarea apelor uzate) au fost utilizate instrumentele de pre- aderare (Ispa, Sapard, SAMTID, Phare): - În perioada 2000-2004 au fost finanţate prin programul

Ispa 25 de proiecte pentru infrastructura de apă (pentru aglomerări umane cu peste 150.000 l.e.)

- Este pregătit un portofoliu de alte 30 proiecte pentru celelalte aglomerări umane. Unele dintre ele reprezintă lucrări de reabilitare, altele au în vedere modernizarea

- Prin programul Sapard au fost finanţate proiectele de investiţii din mediul rural, în principal pentru alimentarea şi distribuţia apei potabile şi epurarea apelor uzate. Peste 55 proiecte, în valoare de 277 milioane Euro au fost dezvoltate în mediul rural.

- Programul SAMTID a fost creat pentru susţinerea dezvoltării infrastructurii în oraşele mici şi mijlocii (pentru 230 dintre ele, cu o populaţie de peste 6,2 milioane locuitori), utilizându-se 380 milioane Euro (dintre care 50% sub forma de grant) în următorii 10 ani, pana în 2014


Pag. 128 din 141


Directiva Transpunere Stadiul implementării milioane locuitori), utilizându-se 380 milioane Euro (dintre care 50% sub forma de grant) în următorii 10 ani, pana în 2014

Directiva 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţii din surse agricole

§ HG nr. 964/13.10.2000 (MO nr. 526/25.10.2000) privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole § Ordin comun al MAPM nr.

452/04.05.2001 şi MAPDR nr. 105951/8.05.2001 (MO Nr. 296/06.06.2001) aprobând Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei şi a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole § OM nr. 918/08.10.2002 (nepublicat)

pentru aprobarea Codului bunelor practici agricole § OM nr. 1072/19.12.2003 (MO nr.

71/28.01.2004) privind aprobarea organizării sistemului de monitorizare suport naţional integrat de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole în apele subterane şi de suprafaţă şi pentru aprobarea Programului de supraveghere şi control corespunzător şi a procedurilor şi instrucţiunilor de evaluare a datelor de monitorizare a poluanţilor din apele de suprafaţă şi apele subterane

Transpusă prin Planul Naţional de Acţiune, aprobat prin HG nr. 964/2000. Identificarea şi înregistrarea apelor poluate cu nitraţi provenind din surse agricole şi a apelor expuse la poluarea cu nitraţi; Identificarea zonelor vulnerabile A fost elaborat şi distribuit autorităţilor Codul Bunelor Practici agricole; Au fost demarate programe de conştientizare publică şi informare şi instruire profesională pentru fermieri. Directiva transpusă. Ministere responsabile: MMGA şi MAPDR Stadiul implementării: § La sfârşitul anului 2004, în urma analizei situaţiei apelor

afectate de poluarea cu nitraţi, s-a realizat o noua revizuire a zonelor vulnerabile la nivel de unităţi teritorial-administrative (comune). în urma acestei revizii au fost identificate un număr de 251 de comune unde exista poluare cu nitraţi din surse agricole (inclusiv din poluare istorica). Listele acestor localităţi (pe judeţe şi pe bazine / spaţii hidrografice) au fost aprobate prin Ordinul comun al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA) şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) nr. 241/196/2005

§ Sistemul naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi a fost înfiinţat în cadrul Sistemului Naţional de Monitoring Integrat al Resurselor de Ape şi Zonelor Protejate. Acest sistem monitorizează permanent starea calităţii solului, inclusiv a terenurilor agricole şi va gestiona managementul reziduurilor organice provenite din agricultura, în


Pag. 129 din 141


Directiva Transpunere Stadiul implementării şi pentru aprobarea Programului de supraveghere şi control corespunzător şi a procedurilor şi instrucţiunilor de evaluare a datelor de monitorizare a poluanţilor din apele de suprafaţă şi apele subterane

§ Ordin comun al MMGA (242/26.03.2005) şi al MAPDR (197/07.04.2005) pentru aprobarea organizării Sistemului Naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere şi control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a acestui Sistem (MO nr. 471/03.06.2005)

supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi a fost înfiinţat în cadrul Sistemului Naţional de Monitoring Integrat al Resurselor de Ape şi Zonelor Protejate. Acest sistem monitorizează permanent starea calităţii solului, inclusiv a terenurilor agricole şi va gestiona managementul reziduurilor organice provenite din agricultura, în conformitate cu prevederile Directivei 91/676/EEC

§ A fost finalizată elaborarea Programului Cadru de Acţiune Tehnic pentru elaborarea Programelor de Acţiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole. Prin Ordinul comun MMGA (nr. 296/11.04.2005) şi MAPDR (nr. 216/13.04.2005) se reglementează modul de coordonare a elaborării programelor de acţiune din zonele vulnerabile, în baza Programului Cadru de Acţiune Tehnic, şi se aproba acest program

Directiva 76/464/CEE şi Directivele "fiice" 82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE, 84/491/CEE şi 86/280/CEE, modificate prin 88/347/CEE şi 90/415/CEE privind poluarea cauzata de anumite substanţe periculoase deversate în mediul acvatic al Comunitarii

§ HG nr. 351/21.04.2005 (MO nr. 428/20.05.2005) privind aprobarea programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, care abrogă HG nr. 118/07.02.2002 (MO nr. 132/20.02.2002) § HG nr. 472/09.06.2000 (MO nr.

272/15.06.2000) privind anumite măsuri pentru protecţia calităţii apei

În 2001 a fost elaborat un inventar preliminar al punctelor de descărcare; Între 2002-2003 a avut loc auto-monitorizarea industriilor; În 2004 a fost elaborat Ghidul BAT pentru industriile poluante în cadrul IPPC. Directivă transpusă. Autoritatea responsabilă: MMGA. Stadiul implementării: - S-a inventariat lista unităţilor care evacuează substanţe

periculoase din lista I în resurse de apa de suprafaţa, organizata pe cele 11 bazine hidrografice. Lista cuprinde numele unităţii, domeniul de activitate, resursa de apa receptoare şi substanţele din lista I evacuate şi monitorizate din punct de vedere al valorii limita de emisie medii pentru anul 2004


Pag. 130 din 141


Directiva Transpunere Stadiul implementării 272/15.06.2000) privind anumite măsuri pentru protecţia calităţii apei § OM nr. 377/23.10.2001 (nepublicat)

pentru aprobarea obiectivelor de referinţă pentru calitatea apelor de suprafaţă § OM al MAPM nr. 1406/03.03.2003 şi al

MS nr. 191/07.03.2003 (MO nr. 213/01.04.2003) pentru aprobarea Metodologiei de evaluare rapidă a riscului pentru mediu şi sănătatea umană

§ OM nr. 35/02.04.2003 (MO nr. 305/07.05.2003) privind aprobarea Metodelor de măsurare şi analiză folosite la determinarea substanţelor prioritare / prioritare periculoase din apele uzate evacuate şi apele de suprafaţă § OM nr. 370/19.06.2003 (MO nr.

756/29.10.2003) privind aprobarea unei liste cu laboratoarele de referinţă § OM nr. 44/09.01.2004 (MO nr.

154/23.02.2004) privind aprobarea Regulamentului de monitorizare a calităţii apei pentru substanţe prioritare / prioritare periculoase § Ordinul MMGA nr. 245/26.03.2005

pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a riscului substanţelor periculoase din Listele I şi II şi a substanţelor prioritare / prioritar periculoase în mediul acvatic prin modelare matematica şi a Metodologiei de evaluare a impactului substanţelor periculoase din listele I şi II şi a substanţelor prioritare / prioritar periculoase asupra mediului acvatic prin teste ecotoxicologice - alge verzi, Dafnia,

periculoase din lista I în resurse de apa de suprafaţa, organizata pe cele 11 bazine hidrografice. Lista cuprinde numele unităţii, domeniul de activitate, resursa de apa receptoare şi substanţele din lista I evacuate şi monitorizate din punct de vedere al valorii limita de emisie medii pentru anul 2004

- S-au inventariat descărcările directe şi indirecte a anumitor substanţe periculoase prevăzute în Listele I şi II în apele subterane, în 2004 fiind finalizate o serie de inventare

- s-a optimizat reţeaua şi programul de monitoring al calităţii apelor de suprafaţa şi subterane referitor la substanţe periculoase pe fiecare bazin hidrografic, însumând aproximativ 1402 foraje şi 264 secţiuni de ape de suprafaţa ce sunt monitorizate în 2005 din punct de vedere al prezentei şi încărcării substanţelor periculoase din Listele I şi II. Programul de monitoring a inclus şi extinderea dotării laboratoarelor de măsurare şi analiza şi implementarea metodologiei de validare a datelor

- s-a realizat monitorizarea a 60% din numărul de metale din Lista II, atât în secţiunile de monitorizare a resurselor de apa cat şi la evacuările industriale, cu o frecventa săptămânală sau lunară; s-a introdus monitorizarea metalelor "Bor'' şi "Arsen" la toate secţiunile de monitorizare a apei brute destinate potabilizării, conform HG 100/2002; restul de metale din Lista II, care nu au fost monitorizate pana în prezent sunt supuse unei proceduri de inventariere şi audit a prezentei şi relevantei, în vederea stabilirii necesitaţilor de monitorizare; extinderea monitorizării restului de metale din Lista II depinde şi de extinderea capacităţii laboratoarelor de măsurare şi analiza, prin achiziţia de aparatura şi echipamente de analiza, dotare care va fi finalizata la nivelul corespunzător pana la sfârşitul lui 2006


Pag. 131 din 141


Directiva Transpunere Stadiul implementării periculoase din Listele I şi II şi a substanţelor prioritare / prioritar periculoase în mediul acvatic prin modelare matematica şi a Metodologiei de evaluare a impactului substanţelor periculoase din listele I şi II şi a substanţelor prioritare / prioritar periculoase asupra mediului acvatic prin teste ecotoxicologice - alge verzi, Dafnia, peşti.

stabilirii necesitaţilor de monitorizare; extinderea monitorizării restului de metale din Lista II depinde şi de extinderea capacităţii laboratoarelor de măsurare şi analiza, prin achiziţia de aparatura şi echipamente de analiza, dotare care va fi finalizata la nivelul corespunzător pana la sfârşitul lui 2006

- în conformitate cu Directiva Cadru pentru Apă, s-au raportat Comisiei Europene toate informaţiile necesare privind stabilirea autorităţilor competente şi a relaţiilor internaţionale cu ţările riverane Dunării

Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman

§ Legea nr. 311/28.06.2004 (MO nr. 582/30.06.2004) pentru amendarea Legii nr. 458/2002 (MO Nr. 552/29.07.2002) privind calitatea apei potabile § Legea nr. 100/26.05.1998 (MO nr.

204/01.07.1998) privind asistenta de sănătate publica

§ HG nr. 974/15.06.2004 (MO nr. 669/26.07.2004) care aprobă normele de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi procedura de autorizare sanitară pentru folosirea şi stocarea apei potabile § OM nr. 273/12.03.2004 (MO nr.

259/24.03.2004) pentru aprobarea normelor de igienă privind apele potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale

Planul de Implementare a fost publicat ( Octombrie 2004), cuprinzând perioade de tranziţie treptate până la 31 decembrie 2015. Directivă transpusă. Autorităţi responsabile: Ministerul Sănătăţii – Inspectoratul de Sănătate Publică, MMGA. Implementarea acestei directive se realizează de către Ministerul Sănătăţii. Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor urmăreşte procesul de implementare şi elaborează planul şi calendarul activităţilor de conformare pentru monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă. Stadiul implementării: - In septembrie 2004, a început Proiectul Phare (RO-

2002/000-586.04.13) "Consolidarea capacităţii instituţionale şi administrative a Ministerului Sănătăţii şi a structurilor sale subordonate în vederea implementării Directivei 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman şi a Directivei 160/76/CEE privind calitatea apei de îmbaiere", care urmăreşte realizarea unui sistem de monitorizare, a unui laborator de referinţă şi a patru laboratoare regionale pentru analiza apei potabile


Pag. 132 din 141


Directiva Transpunere Stadiul implementării naturale § OM nr. 1193/28.05.1996 (nepublicat)

privind normele de supraveghere sanitară pentru sistemele publice de depozitare a apei potabile §

consumului uman şi a Directivei 160/76/CEE privind calitatea apei de îmbaiere", care urmăreşte realizarea unui sistem de monitorizare, a unui laborator de referinţă şi a patru laboratoare regionale pentru analiza apei potabile

- Institutul de Sănătate Publica Bucureşti a elaborat pentru anul 2004 sintezele naţionale referitoare la: monitorizarea epidemiilor hidrice, supravegherea sănătăţii populaţiei în relaţie cu calitatea apei potabile, supravegherea sănătăţii populaţiei în relaţie cu calitatea apei de îmbaiere

- Ministerul Administraţiei şi Internelor a elaborat legislaţia secundara cu privire la organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu apa şi canalizare, prin care se stabilesc responsabilităţile operatorilor de servicii, precum şi a utilizatorilor de apa potabila din sistemele centralizate, cu privire la exploatarea sistemelor, întreţinerea şi modernizarea acestora, calitatea apei distribuite şi a serviciilor prestate

- Prin Programul Phare RO - 0105.01 "Sprijinirea Dezvoltării Managementului Îmbunătăţit pentru Serviciile de Gospodărie Comunala", până în luna aprilie 2005 s-au derulat acţiuni vizând asistenta tehnica acordata Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunala (ANRSC) în realizarea reglementărilor tehnice pentru întărirea legislaţiei existente în domeniul serviciilor publice

- 57 operatori au fost licenţiaţi


Pag. 133 din 141


Directiva Transpunere Stadiul implementării Directiva Consiliului 75/440/CEE din 16 iunie 1975 referitoare la calitatea cerută apelor de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă în statele membre

§ HG nr. 100/07.02.2002 (MO nr. 130/19.02.2002) pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă

§ OM nr. 1146/10.12.2002 (MO nr. 197/27.03.2002) pentru aprobarea Normelor referitoare la obiectivele de referinţă pentru clasificarea apelor de suprafaţă

Controlul calităţii apei de suprafaţă este stipulat conform STAS 4706-88. Autoritate responsabilă: MMGA

Directiva Consiliului 80/68/CEE din 17 decembrie 1979 privind protecţia împotriva poluării apelor subterane cu anumite substanţe periculoase

§ HG nr. 351/21.04.2005 (MO nr. 428/20.05.2005) privind aprobarea programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, care abrogă HG nr. 118/07.02.2002 (MO nr. 132/20.02.2002) § OM nr. 1049/13.11.2002 (nepublicat)

pentru aprobarea unui Plan de măsuri pentru eliminarea şi reducerea riscului de poluare în apele subterane § OM nr. 1141/6.12.2002 (MO

21/16.01.2003) pentru aprobarea unei proceduri şi competenţele de eliberare a permiselor şi licenţelor de gospodărire a apelor

.


Pag. 134 din 141


Directiva Transpunere Stadiul implementării proceduri şi competenţele de eliberare a permiselor şi licenţelor de gospodărire a apelor


Pag. 135 din 141


Anexa 5

Structura organizaţională propusă

Nivelul Organismul Responsabilităţi Specific Responsabil pentru realizarea Programului SRAAI Aprobă Planurile Naţionale Comerciale şi de Acţiune din domeniul apei. Analizarea performanţei faţă de obiectivele şi punctele de reper naţionale ale SRAAI, precum şi faţă de Planurile Comerciale şi de Acţiune. Identificarea riscurilor legate de realizarea Programului SRAAI Recomandarea de modificări ale strategiei şi politicii

Comitetul Naţional de

Conducere pentru SRAAI

(sub-comitet al CNC)

Raportează către Guvern / CNC

Evaluarea oportunităţilor "majore" de participare a sectorului privat Elaborarea şi actualizarea Planurilor Naţionale Comerciale şi de Acţiune Evaluarea performanţelor la nivel de judeţ faţă de Planurile Comerciale şi de Acţiune

Monitorizarea Programului SRAAI

Asigurarea conformării proiectelor cu Directivele CE - Legislaţia românească

Naţional Monitorizare şi suport

Aprobarea: Planurilor Judeţene Comerciale şi de Acţiune în domeniul apei


Pag. 136 din 141


Nivelul Organismul Responsabilităţi Specific Planurilor Directoare Judeţene în domeniul apei Studiilor de Fezabilitate pentru proiecte Finanţări de la bugetul naţional - local Nivelul contribuţiilor beneficiarilor (la costurile de capital şi de operare)

Unitatea Centrală de Suport din cadrul

MAI Asigurarea legăturii cu Ministerul Finanţelor Publice

Cereri de finanţare către EU etc. Naţional (continuare) Monitorizare şi suport

Unitatea Centrală de Suport din cadrul MAI (continuare)

Asigurarea legăturii cu Ministerul Finanţelor Publice (continuare)

Managementul financiar, planificare şi control în cadru Programului SRAAI

Alocarea fondurilor pentru investiţii de capital către operatorii serviciilor publice.

Asigurarea legăturii cu MMGA Conformarea SRAAI cu aspectele de mediu şi de apă Asigurarea legăturii cu alte părţi interesate la nivel local, naţional şi internaţional

Ministere şi Delegaţia CE etc., care au legătură cu Programul SRAAI Instituţii internaţionale de finanţare (cu Ministerul de Finanţe) Reprezentanţi locali şi ONG-uri Asociaţii şi instituţii internaţionale din domeniul serviciilor de apă

Cerinţe de instruire Asigurarea legăturii cu instituţiile naţionale de educaţie referitor la cerinţele de instruire

Asigurarea de servicii suport centrale pentru unităţile judeţene

Coordonarea şi instruirea unităţilor judeţene


Pag. 137 din 141


Nivelul Organismul Responsabilităţi Specific Suport tehnic şi contractual şi consultanţă pentru unităţile judeţene Management financiar şi creşterea generală a conştientizării la nivel local

centrale pentru unităţile judeţene

Elaborarea materialelor de conştientizare şi educaţie Manuale de proiectare şi construcţie Elaborarea şi publicarea unor proceduri standard Elaborarea Nivelurilor de Servicii pentru Clienţi pe plan Naţional şi agrearea variaţiilor la nivel de judeţ

Asigurarea unei abordări consistente în toate judeţele

Instituirea unui mecanism de împărtăşire a experienţelor şi cunoştinţelor

Judeţ

Implementare

Unităţi Judeţene

Planificare Elaborarea şi actualizarea Planurilor Comerciale şi de Acţiune la nivel de Judeţ

Elaborarea şi actualizarea Planului Director în domeniul Apei Elaborarea şi actualizarea Programelor de Investiţii la nivel de Judeţ

Educaţie Asigurarea cursurilor de instruire adecvate la nivel de judeţ Coordonare cu propunerile autorităţilor locale Sprijin către autorităţile locale pentru campanii de conştientizare etc.

Asigurarea legăturii şi suportului către autorităţile locale

Aprobarea propunerilor locale privind operarea şi întreţinerea


Pag. 138 din 141


Nivelul Organismul Responsabilităţi Specific Stabilirea tarifelor

Implementarea Planurilor Comerciale şi de Acţiune Elaborarea Studiilor de fezabilitate. Proiectarea şi obţinerea autorizaţiilor de construcţie. Pregătirea contractelor de lucrări şi de achiziţie a materialelor.

Începerea proiectelor

Evaluarea, încheierea şi supervizarea contractelor de lucrări şi de achiziţii. Colectarea datelor relevante de performanţă

Monitorizare (doar a Programului SRAAI, nu şi a conformării legislative etc.)

Asigurarea introducerii Programului SRAAI în întreaga ţară

Local

Beneficiary

Guvernul local

Utilities

Conştientizare şi Educaţie Organizarea de campanii

Furnizarea de informaţii de feed-back privind eficienţa Selectarea comunelor în funcţie de obiectivele şi propunerile Planurilor Comerciale Discuţii cu părţile interesate pe plan local / cu locuitorii.

Propuneri de proiecte

Schiţe de propuneri de proiecte, cuprinzând şi estimarea costurilor (de capital şi operaţionale)

Începerea proiectelor Aprobarea lucrărilor de construcţii de către beneficiari Managementul curent Venituri şi facturare Operare şi întreţinere

Operarea instalaţiilor în calitate de furnizor de servicii

Colectarea datelor privind performanţele faţă de Nivelurile de Servicii etc.


Pag. 139 din 141


Anexa 6

Localizarea în cadrul raportului a aspectelor cheie Notă: Aceste aspecte sunt prezentate mai în detaliu în Raportul CFPPDA.

Domeniul Aspectul Raportul Diagnostic Identificarea instituţiilor, organizaţiilor relevante şi a altor părţi interesate, la nivel naţional, regional, judeţean, de comună şi la nivel de comunitate.

2.2

Descrierea cadrului legal actual aplicabil SRAAI. 2.1 Definirea rolurilor actuale şi formularea "valorii adăugate" pentru fiecare din aceste instituţii şi organizaţii, şi determinarea modului în care sunt îndeplinite aceste roluri.

2.1.3, 2.2, 2.3.2

Determinarea nivelului şi dimensiunii planificării şi abordărilor inter-sectoriale la diferite niveluri.

1.2, 2.2.3

Determinarea sistemelor de monitorizare şi de evaluare la toate nivelurile, şi a rolului pe care acestea îl au în coordonare şi colaborare.

2.3.2, 3.4

Pe baza situaţiei de după aderarea la UE, evaluarea şi determinarea evoluţiei viitoare a rolurilor şi modificările instituţionale necesare.

8.2, Anexa 5

Identificarea zonelor cheie unde va fi necesară dezvoltarea capacităţii instituţionale pentru a spori performanţa rolurilor curente şi viitoare identificate.

8.2, 10.2

Identificarea domeniilor unde este necesară coordonarea şi colaborarea la nivel naţional, judeţean, comunal şi la nivel de comunitate.

8.2, Anexa 5

Identificarea modalităţilor de gestionare a SRAAI, inclusiv operarea şi întreţinerea proiectelor existente sau a celor în curs de construire / proiectare.

3.5, 8.2, 10.2, Anexa 5

Instituţional

Determinarea cadrului instituţional necesar pentru monitorizarea performanţei şi pentru aplicarea standardelor de calitatea apei şi de mediu, precum şi a cerinţelor de dezvoltare a capacităţilor pentru a asigura implementarea unui sistem corespunzător.

8.2, 10.2


Pag. 140 din 141


Domeniul Aspectul Raportul Diagnostic Inventar al legislaţiei româneşti actuale legate de SRAAI, şi al Directivelor CE corespunzătoare.

2.1, 2.2, Anexa 4

Conformarea cu Directivele CE şi aplicarea Planurilor de Implementare la sectorul apei în mediul rural.

2.1.2, 6.2, Anexa 4

Apa ca resursă valoroasă. 3.7 Consecinţele asupra mediului a acoperirii reduse a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare.

6.1

Mediu

Impactul proiectelor SRAAI asupra mediului în fazele de construcţie şi operare. 6.3, 8.6 Determinarea gradului actual de acoperire atins. 2.3.1, 3.2 Calitatea apei brute şi distribuite. 3.1 Evaluarea opţiunilor tehnologice. 3.11. 3.12 Identificarea nivelurilor de servicii şi a opţiunilor tehnologice disponibile pentru comunităţi.

3.3, 3.11, 3.12

Resursele de apă şi planificarea regională. 3.7 Opţiunile disponibile pentru furnizarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare. 3.7, 3.11 Opţiuni cu cost redus, cu aportul comunităţii locale. 3.12. Procesul consultativ pentru selectarea tehnologiei, metode de evaluare etc. 3.7, 4.7 Evaluarea standardelor actuale şi a conformării cu specificaţiile, şi mecanismul de aplicare a standardelor şi constrângerilor.

2.1.3, 3.10

Reabilitarea dotărilor existente. 3.8, 3.9 Evaluarea proiectelor existente; furnizarea de piese de schimb. 3.4, 3.5, 3.6 Evaluarea performanţei proiectelor. 3.4

Tehnic

Capacitatea de implementare. 3.10, 8.3 Condiţii generale pentru finanţările de capital, şi motivele financiare din trecut pentru calitatea scăzută a serviciilor furnizate.

2.5, 4.1 Financiar

Costurile generale de investiţii actuale pe cap de locuitor, şi experienţele din diferite programe.

3.6, 4.4


Pag. 141 din 141


Domeniul Aspectul Raportul Diagnostic Capacitatea şi consimţirea de a plăti. 4.7, 5.2 Finanţarea costurilor operaţionale. 4.5 Efectele economice ale acoperirii reduse a sistemelor de alimentare cu apă, şi impactul asupra sănătăţii publice.

4.8, 4.9

Procedurile de tarifare şi cauzele tarifelor insuficiente. 4.6 Capacitatea curentă şi oportunităţile pentru contribuţii şi plăţi suplimentare, în cadrul nivelurilor stabilite privind capacitatea şi consimţirea de a plăti.

4.6

Procedurile de finanţare şi tipurile, natura şi sursele de contribuţii la finanţare. 2.5, 4.3 Aspecte legate de proprietate legală şi comunitară. 2.1.1 Metode de colectare, păstrare şi contabilizare a fondurilor destinate pentru diferite scopuri (operare şi întreţinere, înlocuire, modernizare, extindere, dezvoltare) la toate nivelurile.

4.6

Priorităţi de finanţare pe sectoare. 4.7 Interesele agenţiilor finanţatoare şi condiţiile pe care le impun pentru finanţare. 2.5, 3.4 Aplicarea principiului "poluatorul plăteşte". 4.6

Planificarea financiară a operatorilor de servicii publice. 4.11 Programele şi capacităţile educaţionale. 5.1 Educaţional Eforturile de promovare şi instruire. 5.2

Abrevieri: Delegaţia CE Delegaţia Comisiei Europene GUV Guvernul României BM Banca Mondială CNC Comitetul Naţional de Coordonare MIE Ministerul Integrării Europene MFP Ministerul Finanţelor Publice MTCT Ministerul Transporturilor, Construcţiei şi Turismului MAPDR Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale MS Ministerul Sănătăţii MMGA Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor MAI Ministerul Administraţiei şi Internelor ANRSC Autoritatea Naţionala de Reglementare pentru Serviciile Publice de

Gospodărire Comunală FRDS Fondul Român de Dezvoltare Socială ANIMM Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie GNM Garda Naţională de Mediu ANAR Administraţia Naţionala “Apele Romane” UMP Unitatea de Management a Proiectului ACJ Asociaţia Consiliilor Judeţene CJ Consiliul Judeţean CCJ Comitete Consultativ Judeţean pentru Dezvoltare Rurală UIP Unitate de Implementare a Proiectului UML Unitate de Monitorizare Locală GC Grupuri Comunitare CCIC Comitetul Consultativ pentru Investiţii al Comunei CL Consiliul Local

Delegaţia CE

GUV

BM

MIE MFP MTCT MAPDR MS MMGA MAI

ANAR GNM

CNC

ANRSC FRDS ANIMM

UMP

UIP

UML

ACJ

CJ

CCJ

CCIC

CL

AC

GC

N A Ţ I O N A L

J U D E Ţ E A N

L O C A L

apa si canalizarea in mediul rural

Documents