Anul XII Arad, Vineri, 22 August (4 Septemvrie) Î908 Nr. Ï86. ABONAMENTUL

h on an . 24 Cor. k |om. an . 12 < h o lună . 2 «

Nral de Duminecă h on an . 4 Cor. I Pentru România şi : Aawrlca . . 10 Cor.

JimJ de 2І pentru Ro-niala şl străinătate pe

an 40 franci.

REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA !

Deák Ferenc-utcza 20,

INSERŢIUNILE ie primesc la admlnit-

tratie. Manuscripte nu se îna­

poiază. Telefon pentru oraş |l

comitat 502.

Anat XII. N U M Ă R P O P O R A L Nr. 34 .

Pentru şcoala naţională. Să redeschid şcoalele secundare. Cititorul

sà nu creadă că voim să-i cântăm încă o-Ы& vechea flaşnetă obligatoare la începutul шШ. şcolar a plângerilor banalizate, deşi

I idevărate în mare parte, despre lipsa de în­drumare a tineretului spre carierele practice. Spunem » adevărate în mare parte«, căci nu voim să cădem în extremul celalalt al aprigilor propagatori de cariere practice.

' Holărîi, ar fi frumos, dacă printr'o diviziune naturală a forţelor noastre, o parte a tine­retului prin îndemnul său s'ar dedica ocu­paţiilor mai puţin intelectuale, dar mai bă­noase.

Nu trebuie să mergem însă la extrem. Clasa noastră cărturărească (fără preoţi şi Învăţători) este în multe locuri incomplectă şi putem spune va trebui să crească cel puţin la un număr îndoit, până când vom putea să începem a vorbi de o suprapro­ducţie de intelectuali.

Dar odată cu chestia aceasta se ridică a(£a. Nu-i de-aiuns să ne creiăm o clasă de intelectuali. O chestiune ce devine tot mai gravă este, cum să o şi păstrăm vieţii ro­mâneşti, culturii româneşti ? Vedem cu în­grijire cum noua noastră generaţie de inte­lectuali este tot mai mult supusă înrîuriei şcoalei ungureşti. Şcoalele noastre secundare, de băieţi şi de fete, sunt prea puţine şi a-desea prea incolore din punct de vedere naţional. Albia lor îngustă nu mai cuprinde

marele curent de ascensiune socială a po­pului nostru la care aizstăm aetâzi, şi pri­sosul lui se revarsă în largi unde spre şcoa­lele ungureşti. întoarse odată din şcoală cele două curente se amestecă iarăşi, dar curen­tul ieşit din şcoala românească, prea slab în cantitate şi în calitate, nu izbuteşte, să ab­soarbă şi să asimileze elementele atât de inferioare ieşite din şcoala ungureasca.

Nu mai trebuie să dovedim, credem, in­ferioritatea culturii nu morale numai ci şi intelectuale a şcoalei secundare ungureşti, întreaga noastră generaţie ieşită din aceste scoale e de faţa şi ne produce o dureroasă dovadă. Dar avem o deosebită satisfacţie văzând cum chiar un ziar ca » Budapesti Hirlap< delà 2 Septemvre a. c. constată falimentul total al şcoalelor secundare un­gureşti.

înţelegeţi; vă rog, bine, nu-i vorbă namai de falimentul creşterii morale numai în li­ceele ungureşti, dar şi a celei intelectuale. Ziarul unguresc constată cum, tinerii un­guri isprăvind liceul nu se aleg de ât cel mult cu slabe noţiuni de matematică şi fi­zică. In privinţa celorlalte obiecte, cultura lor intelectuală este într'adevăr deplorabilă. Tinerii absolvenţi ai unui liceu unguresc nu ştiu nici măcar să traducă un text latinesc în ungureşte, neputând după opt ani de în­văţătură latinească să descurce nici construc­ţia gramaticală a unei fra\e latineştii

Ar trebui să cităm pe de-antregul acel lung şi documentat articol pentru a con­

vinge pe cititorii noştri că nu numai pretinsul nostru >şovinism*, prejudecăţile naţionale ne fac să fim porniţi împotriva şcoalei un­gureşti !

Şi totuşi de câte ori nu auzim şi azi pă­rinţi spunând că trebue să-şi dea copiii la şcoala ungurească, pentrucă vor aveà în viata lor nevoie de limba ungurească.

Mai întâi este foarte ciudat acest fel de a-şi învăţă copiii ungureşte cu neglijarea totală a limbii româneşti.

Din clasele primare până la diploma uni­versitară, copiii aceştia sunt purtaţi în scoale ungureşti, pentru a învăţa »bine ungureşte*. Iar când aceşti tineri ştiu »bine« ungureşte, atunci abea observa că nu ştiu româneşte decât într'un chip cu adevărat rudimentar sau adesea chiar de loc. Aceşti oameni pre­tind apoi să trăiască din pâine românească exploatând în sens economic românismul lor, punând în valoare faptul că iei au me­ritul de a se fi născut român, ba aspirând să ajungă prin întruniri, prin conferinţe na­ţionale, prin parlament, apărătorii fulgerători ai limbii şi culturii româneşti.

Nu domnilor, epoca aceasta a început să treacă. Tot mai mult se formează şi în pri­vinţa asta o opinie publică. Nu se mai poate admite ca tocmai aceea să facă pe românii mari cari prin toată cultura lor, prin firea şi prin limba lor sunt nişte străini de poporul nostru. A venit timpul să nu mai admitem ca cineva sä poată trăi şi a se îngraşă din punga noastră, numai şi numai pentru

FOIŢA ZIARULUI >TRIBUNA».

Sfaturile unui plugar laminat. Cai n ă r ă v a ş i .

De ('. Sandn-Aldea.

Mal era ca vre-o săptămână până să iasă lumea la plug şi mai prin fiecare curte de gospodar din Răscrucea puteai vedea o căpiţă bună de fân de tnfoiu, ori de luţernă, ori de porumb de nu­treţ. Aveau cu ce'şi ţine oamenii acum vitele, până la darea colţului şi până să se facă iarba de păscut. Şi vitele se mai înmulţiseră şi puseră mai multă carne pe ele.

Răscrucenii mulţumiau lui Dumnezeu că le a dat pe Dinu Militaru :

— Săi dea Dumnezeu sănătate! Dar printre oamenii aşezaţi erau şi javre care

cârtiau mai totdeauna în potriva lui Dinu : ba că işa, ba că pe dincolo !

Intre aceştia era şi Stoian Codirlă, fost briga­dier de pădure şi dat afară din slujbă pentru potlogării. Un om cam ciupit de vărsat, roşcovan, şi cu mustăjile ca puse cu fusul. Lui îi pnea hangul şi un fost perceptor cate şi-a pierdut slujba tot fiindcă a fost lung de mână. Aşti doi inşi nici nu vroiau să auză de isprăvile lui Dinu. Ştiau de toate şi când îi luai mai din scurt, ve­deai că nu ştiu nimic.

Dar a trebuit să se dea şi ei bătuţi Ia urma urmelor. Şi iată de ce :

Stoian Codirlă cumpărase de curând o pereche de cai ioarte potrivită: doi cai roibi, plini, tine­rei. Dar după câteva zile începu a se plânge

prin lume că unul din cai are un nărav : svârle nevoie mare. Şi într'o zi pe când spunea iar unei cete de oameni ce nărav rău are calul acela, Dinu Militaru care eră de faţă îl întreba:

— Şi ce i-ai făcut? — Ce să-i fac? Nimic! — Ei, cum? Ţi-e în gând să-1 laşi aşa? — Da ! Şi o ;să-l mărit. Dar păn'atunci am

să-1 bat de are să fie vai de pielea Iui. — Bate-1 bine, că-1 desveţi ! — îi zise Dinu

în batjocură. — Ba o să-1 giugiulesc, după ce mă loveşte;

hai? — răspunse oţărît fostul brigadier. Lasă că de-ăştia care ştiu carte multă am mai văzut eu şi nu mă sperii.

— Nu-i vorba de cărturar, e vorba de calul tău. Ce dai tu să (i-1 desbăr eu de năravul de a svârlî ?

Oamenii strânseră cercul şi începură: — O vadră de vin. — Ce o vadră, mă? — Două! — Ba nouă! — le răspunse Stoian. Apoi către Dinu: — Mă prind cu tine pe cinci franci, cJ nu-1

desvefi. — Bine zise Dinu. Dă mâna încoace ! Dădură mâna şi ginerele preotului se întoarse

cătră oameni. — A ieşit vadra, bâeţi ! Şi după această glumă porni cu Stoian în spre

locuinţa acestuia. Cum Intrară în grajd, unul din cai întoarse capul spre ei şi Dinu întrebă:

— Asta-i ăl cate svârle? — Asta! — răspunse Stoian.

Dinu se gândi : şi stăpânul rău şi calul rău. Cum s'au potrivit!

Apoi cerii un sac şi o frânghie. Umplu sacul până la jumătate cu pae, îndesândul bine. Apoi îl legă la gură cu un capăt al funiei şi ceru o scară. Se urcă pe ea şi legă celalalt capăt ai frânghiei de un căprior, potrivind aşa fel ca sacul să atârne drept la înălţimea genunchiului de di­napoi al calului care izbià şi să-1 atingă. Apoi făcură calului un fel de stănoagă din care să nu poată ieşi.

Cât simţi că-1 atinge ceva, calul cu pricina svârlî cât puiù.

Dar sacul se izbi de părete şi se întoarse în-napoi, căzând iar pe genunchiul de dinapoi al calului. Acesta începu apoi tot mai tare, tot mai furios şi sacul îl lovià ş= el tot mai tare, tot mai des. Oamenii se dădură la o parte şi priviau su­râzând Ia necazul calului nărăvaş. Multă vreme se chinui acesta să scape de sacul duşman, până ce obosit da atât sbucium, se opri speriat, a-şteptând cu frică să mai stea sacul.

— Să 1 laşi aşa până vezi că nu mai dă în sac ! — zise Dinu.

Apoi să ridici sacul sus şi să-1 Iaşi jos spre a încerca de mai svârle. Când îi vedea că nu se mai mişcă, atunci să ştii că 1 ai desbărat.

Şi zicând acestea, ginerile popii plecă. Dar fostul brigadier erà pus acum într'o amar­

nică îndoială : de făcea aşa cum îl învăţase Dinu, desbără calul de năravul de a svârli, dar pierdea cinci lei. Lui nu-i erà atât de mult de ăşti cinci lei, cât îi erà de ruşinea în faţa oamenilor. Cum adecă ? El, Stoian Codirlă n'a putut şi Dinu a putut să desvete un cal de năravul d e a svârlî?

Pag. 2 »T R I B U N Ac

faptul cä s'a născut român, sfidând însă cu dispreţ datoria sa de a fi român şi prin cultura şi limbă!

Dacă însă la noua generaţie bărbătească căutarea limbii şi culturii ungureşti are până la un grad dacă nu o scuză, măcar adesea explicarea nevoii de limbă ungurească la câştigarea pâinei de toate zilele, în schimb la fetele noastre ea nu se poate nici măcar explica. Cu toate acestea de câteori nu se aude că părinţii îşi dau fata la scoale un­gureşti pentrucă >e bine să ştie şi ungu-reste«. E bine să ştie? Pentruce ?

Pe cât ştim, nu am ajuns — slavă dom­nului — acolo încât fetele noastre crescute în scoale mai bune să aibă nevoie de a-şi câştiga pâinea zilnică prin funcţii rău plă­tite. Dimpotrivă în multe locuri azi suntem în rara situaţie că supt raportul căsătoriilor ofertul de viitoare mame e mai mic decât cererea.

Fetele noastre nu au deci nevoie pentru traiul zilnic de limba ungurească.

Dimpotrivă nu vedem un mijloc mai po­trivit pentru păstrarea caraterului românesc al societăţii noastre intelectuale decât acela de-a le da o cultură cât mai românească. Nu înţelegem de loc rostul de a îmbiba fetele noastre cu o cultură străină şi înţelegem şi mai puţin ca asta să fie tocmai cultura un­gurească alât de hibridă şi de corcită.

Dacă o parte însemnată a generaţiei noastre de bărbaţi este silită de trebuinţele traiului de a se desnaţionaliza până la un grad, fetele noastre prin cultura lor bună românească trebuie să restabilească echili­brul în familiile noastre, formând o rezi­stenţă îndărătnică împotriva aplecării fireşti a bărbaţilor spre cultura şi limba străină.

Şi dacă bărbatul cedând în mod natural cre­şterii sale se va apleca spre limba ungurească, spre lectura ungurească, spre apucături şi spre societate ungurească, adevărata româncă va trebui să formeze corectivul, readucându-1 necontenit la românism, respingându-le prin repulsiunea firească ce-i inspiră cultura sa naţională.

Dacă nu făcea aşa cum îl învăţase ginerele popii, putea zice cătră oameni : >hei vedeţi, mă ? Am făcut aşa cum mi-a arătat Dinu, dar ce am fo­losit ? !

Şi atunci nu-i rămânea de cât să vânză calul cu nărav.

Mult a luptat el să iasă din încurcătura asta şi în cele din urmă se botărî să facă precum i-a spus Dinu. Acesta câştigă prinsoarea, dar nu vru să ia nici un ban ; iar calul lui Stoian Co-dirlă n'a mai svârlit toată viaţa Iui.

Cu fostul precector însă, lucrurile s'au întâm­plat astfel. Acesta aveà un cal care muşcă de svântă. Odată prinse pe stăpânul său cu dinţii de umărul drept, de îl făcuse să nu mai poată mişcă două săptămâni braţul drept. Atunci veni fostul perceptor să se plângă lui Dinu.

— Fă-i ceva Dinule, să-l desveţi că m i e teamă că i-oi da Jntr 'o zi cu toporul în cap.

Şi Dinu, săritor ca totdeauna, s'a dus şi Ia el. Cum întră în grajd, calul cu pricina, dădu u-

rechile înapoi şi Dinu zise : — II vezi? Numai după aruncătura urechilor

înapoi se cunoaşte că-i rău. Nu cum-va l-ai bătut?

— L'am bătut mai înainte, acu nu-1 mai bat. — Ei, apoi d'aia te muşcă şi el acum. Do­

bitocul ţine minte.

B l T A Î şi B Z H I D 1 E , atelier artistic pentru obiecte bisericeşti

B U D A P E S T , I V . V á c z i - u t c z a &9.

In schimb bărbaţii noştri vor trebui şi ei să ridice în mod hotărît pretenţiunea asta: vrem fete cu cultură românească, vrem viaţă familiară românească. Fetele cu cultură străină ori cât de >frumoasă* vor trebui boicotate.

Atunci în sfârşit vor înţelege părinţii lor că nu şcoală ungurească ci şcoală româ­nească bună curată şi solidă le trebue fe­telor lor şi vor înceta să-şi trimită fetele de zor prin mănăstirile călugăriţelor de prin Sibiiu, Lipova şi alte locuri, prin şcoaiele secundare ungureşti, prin nenorocitele scoale normale ale statului şi mai ştim noi pe unde.

Iar când fetele noastre vor aveà cultură românească, la rândul lor ele vor boicota pe bărbaţii noştri înstrăinaţi în cultură şi limbă, ajutând şi mai mult procesul de ro­mânizare al societăţii. Căci nu o societate de caracter naţional pestriţ şi în disoluţie, ci numai una românească în toate fibrele ei poate să întemeieze viitorul nostru.

întrevederea Regelui Carol cu Impa­ra tu? Francise Iosif. »N. Fr. Presse*, anunţă că vizita pe care M. Sa Regele o va face la 20 Septembrie. Ia Viena, împăratului Francise Io uf, spre a-1 felicita pentru jubileul de 60 de ani de domnie, n'a fost contramandată. Prin urmare, dacă starea M. Sale va permite, vizita va putea aveà loc.

Cu ocazia prezenţei M. Sale Regelui Ia Viena — adaogă »N. Fr. Pr.« — se va fixa programul vizitei, pe care Alteţa Sa Imperială arhiducele Francise Ferdinand, moştenitorul t onului austro-ungar, şi-a propus a o face Rege ui României la 5 Octombrie.

*

Audienţă la împăratu l . Din Ischl se telegrafiază că azi M. Sa împăratul a pri­mit în audienţă pe ministrul de externe, baronul de Aehrenthal şi pe moştenitorul de tron, Francise Ferdinand. Ministrul de externe i-a referat împăratului despre situ­aţia monarchiei în politica externă şi i-a prezintat proiectul expozeului său, ce-1 va ţinea în delegaţiunile de toamnă. Cu moş­tenitorul de tron Maiestatea Sa s'a sfătuit asupra programului de manevre, încredin-

— Şi ce crezi că i putem face, Dinule, ca să-I desbărăm ?

— Uite ce zic eu : nu cum-va ai vre-o bucată de bostan ?

— Am! — Hai s'o ferbem. — Hai! Oamenii se duseră în casă şi spuseră gospo­

dinei să fiarbă vre o trei-patru bucăţi de dovleac. Vreme de un ceas, cât se fierse bostanul,

oamenii mai sporovăiră una şi alta de ale câm­pului. Apoi, Dinu luă un băţ lung ca de un cot, îl ascut,î niţel la un capăt şi Înfipse în el o bucată ferbinte de bostan.

— Hai la Roibu' tău acum! — zise la urmă ginerele popei.

Când Intrară în grajd, R nbu îşi dădu iar u-rechile pe spate, iepureşte. Dinul se opropie de el şi calul se pregăti sa muşte.

Dar atunci Dinu întinse băţul şi Roibu muşcă din bostanul fierbinte şi-şi fripse gura. Se trase repede înapoi şi se uită cu nişte ochi sperioşi Ia străinul ce-i rănise gura. Dinu făcu un pas spre el, şi calul vru să-l muşte din nou, dar iar se pomeni muşcând din felia de bostan. Şi când Dinu mai înainta un pas spre el, Roibu îşi arătă dinţii, dar nu mai muşcă.

— începe să se deà brazdă ! — zise Dinu. Să-i

ţându-i conducerea marilor deprinderi de arme.

* Ce-1 cu fuziunea? După atâta pleavă de ar­

ticole de ziar, după atâtea veleităţi de partid cate a stârnit ideea fuzionării partidelor соаЩіопівІе, r ine acum „Megy Tudósító •* să spuie, că toate combinaţiile In privinţa aceasta sunt neîntemeiate şi toate svonurile lansate de ziarele din Viena şi Budapesta în decursul verii, sunt luate dia vânt. Guvernul n'a înlrat în tratative ca şefii partidelor coaliţioniste şi chestiunea fuziunei e tot în stadiul ei primordial, neprogresftnd nimic delà vorbirea lui Kossuth rostită în primăvara la Cinci-biserici.

Comunicatul e prea transparent, decât ca st nu trădeze că iarăşi s'a înglodat carul panglica­rilor patriotici undeva...

*

A d u n a r e d e p o p o r la N ă d l a c . Pre­cum aflăm Dumine :ă în U I. c. va aveà loc o mare adunare de popor în comuna Nădlac, pentru votul universal.

Oravi ţa—Anina. — Escurs lunea aranjată din prilejul adu­

nării Societăţi i d e teatru. —

Grupul nostru de 35—40 de oameni, a ple­cat cu trenul de dimineaţa, din Oraviţa la Anina. Drumul e încântător. Trenul urcă mereu, altădată te uiţi la vale ca într'un abis. Jar împrejur dealuri împădurite, ici-colo căşcioa rele risipite pe coastele prsţipişe îţi reamin­tesc Elveţia. Suim mereu. încep tunelele. Snnt vr'o 15. Tineri şi domnişoare sunt în cea mai bună dispoziţie, deşi unii dintr'tnşii n'au dormit decât 2 ceasuri, fiind In sala precedentă balul. Cu toate astea cântecele şi glumele se ţin lanţ. Maşina 2/A luptă din greu cu nemilosul deal, căci Anina stă la 510 m. deasupra nivelului mării. La Lişava coborlm să bem apă rece ; e prăpăd cu căldura cumplită ce-şi descarcă undele asupra cupeului nostru separat de cl. III.

Pe cărarea ce-o coborîm, murele-şi îmbie boa­bele necoapte. „Cavalerii galanţi îşi bat joc de spinii îndârjiţi şi aduc ciorchine grele cuconiţelor extaziate: mure mure!..."

Reluăm drumul. Un călăuz Bogdánffy (săraca Bogdan, a trebuit eâ-şi adaugă un „fy" !) ne tal-

mai faci încă de câteva ori aşa şi să vezi că se desvaţă cu totul.

Şi fostul strângător de biruri se căi în fundul sufletului de purtarea lui de până atunci cu acest plugar luminat care venise cu dragă inimă să-l înveţe şi pe el ceva.

— Să trăieşti, Dinule taică ! — zise el şi-i în­tinse mână.

Cellalt i o strânse voiniceşte şi plecă. Pe drum simţea o mulţumire mare, adâncă nu atât pentru că încredinţase pe fostal perceptor că ştie mai multe ca el, cât pentrucă văzuse că îmblânzise un om care să tncăpăţinu să-i poarte duşmănie, fără să ştie de ce. Cum mergea aşa gândarat spre casă, îi iese în cale un cumătru care venea cu un cal de căpăstru. Când să treacă pe lângă el, calul căzu şi nu vreà să se mai scoale.

— Da, ce are, cumetre ? — Aşa i gloaba asta, mânca-o-ar talana! Hi!

gloaba dracului ! Trage omul de căpăstru, croieşte calul ca bi­

ciul... aş ! Calul nici gând să se scoale. — M'a ofticat, cumetre, talanu-ăsta de cal !

M'a ofticat, nu mai ceva. Cade şi mă lasă în mijlocul drumului.

— Da cine te-a pricopsit cu el ? — Oala, sireaca ! — Ce oală ?

Mare magazin de tot felul de haine bisericeşti, prapori, potire, feanioe de altar, lustra, craci şi toi felii de obiecte pentru montarea biseiicelor. — Catalog de preţuri ţi modele trimitem cu plăcere.

In atelierul nostru de sculptură se fac: iconostase complecte, altare, tabernacalame, amvoanc, Icoane por. tative. — Pictare de Iconostase şijcoane sfinte, pictare de biserică. — Planuri, catalog de preturi trimitem cu plăcere.

Pe omul nostru expert П trimitem fără taxă la fata locului, pentru primire» lucrului.

4 Sept n. 1908 « T R I B U N A * Pag. 3

niceşte mişteriile unni tunel ce-şi arată neagra firà tn mijlocul unei ripe lutoase.

„Aci se vede, mă rog, maica Domnului" spune tl onui „corespondent", care se uită nedumerit li dansul. — „Se poate ? zice omul meu, cătră limoritoml său.

— „Asta-i baş istina ! — aprobă ca convin-ţsn „călăuzul..."

Şi aşa cu glnme, cn veselie şi cântec şi mereu to împrejurimi sălbatece-romantice, sosim la Aaina.

Anina e un orăşel care mă Îngrozeşte. Praf, eomerţ, vuiet de fabrici, fum greu de cărbuni, Dişini electrice fier topit... uf... hai Ia lumină, bai la codrul sfânt şi curat ! Să nu vid cadavre iii, cari bat cu ciocane imense In conurile în­fundate de 4 zile. „Nu e fier topit şi le trebue ier!" Şi nn putem vedea nici noi rîuleţele de foc. Suim Ja instalatiunile electrice. De departe, inscripţia „életveszélyes" ne avertizează, că 5000 de volte na e un fleac... să ne păzim pielea şi ii nu „atingem maşina ca degetul".

Deci la lamina, la aer. Şi pornim la gară, luăm trăsurile, apucând în

ta codru la „Sommerfrische" aude masa bogată ne aşteaptă.

Dupăce ne-a m Împăcat niţel ca „dujmanal" а reînceput dispoz'ţia. Dr. Mihai Gropşian vorbeşte pentru d-na Brediceanu, d-na Dr. Branişte şi în jenére, pentra femeia română. Dl Dr. Branişte într'nn di sens calm, frumos şi totuşi atât de lo­tie, arată că pericolul desnaţionalizării na este eitern, el poate fi numai intern, în corpul na­ţiunii. Aceasta pecingine, aceşti baccili trebue extirpaţi şi atunci va urmă ca siguranţă renaşte­rea noastră naţională. Mai rar am auzit o vorbire improvizată aşa de documentata aşa de frumos gândită.

DI Dr. Petra Cornean arată că snsţinătoarea Tirtnţilor unui neam este femeia română. — în­chină pentra dansa. — Mult deliciu aa avat cân­tecele dlui Crişianu, Marica Gropşian, d-nei Lo-cnsteanu, precum şi improvizaţia dlui A. P. Bănuţ.

In cea mai perfectă veselie, regretăm că nu-s între noi şi „cei de pe Dunăre". Mai ştiţi, că ei nti vor fi gândit în acelaş fel despre noi ! ?...

*

Trăsurile ne poartă deja spre Marilla. Stabili­ment modern, confortabil dar extrem de pipăiat. Antreprenorul vrea să devie repede milionar.

încinsă ca an zid nepătruns de brâdet această staţiune e perfect lipsită de vânt, mai ales că

— Aia ca vin I M'am îmbătat la bâlciu la Epurer i şi mi-a căşunat de odată pe Bălan ! II ştii ?

— Cum nu ! — Şi-a mai venit un ticălos de geambaş pe

lângă mine şi m'a ameţit cn vorba. Am dat pe Bălan şi doi poli pe gloaba asta. Cătva timp mergea bine şi credeam c'am păcălit şi ea odată an geambaş. Şi acuma uite ! Mai mare ru­şinea !

— Să canti să te scapi de el, cumetre. — Bine, bine ! Da cum dracu să-1 mai scol de

aici? — A ! Uşor de tot. — Ei cum ? — Stai că-ti arăt ea acum Ï Şi zicând aşa, Dinu se duse de smulse o mână

de iarbă de pe marginea unui şanţ. Apoi astupă ca ea amândouă nările calai sărî în sas ca svâr-lit de no arc puternic.

Cnmàtrul lui Dina Îşi făcu cruce: — Ti ! Şi mie să nu-mi dea în cap at&t

lucra ! Da oare de ce a sărit atât de repede, cumetre I

— De frică! — Na mai spune ! Ei, cam ? — Calul na poate răsufla pe gură. — Aşa o fi ! — zise omul şi porni clătinând

din cap. Iar Dina o luă în spre casa lai, malţamit de

lnrătătarile date în ziua aceea.

In atenţritarie» parohiilor 1 !

SZEHTCYÖRGYI OSZKÁR, pictor de ftrae de embleme de biserici şi săritor,

flArosvásárbely, Kossuth Lajos utca 26 .

zace într'o covată adâncă. Insă tocmai din acea­stă pricina trebue să fie umedă, şi rece în pile de ploaie. încolo o linişte de mormânt. Oaspeţi puţini. — Luăm o ojinô, mai desmorţim singură­tatea ca câteva cântece sgomoloase şi — coborîm spre casă. Drumul delà Marilla la Or a vi ţa ѳ sa­perb. Nici în Elveţia (pe care am străbătut o în­treagă) n'am văzut văi mai încântătoare, nici o măreţie mai splendidă a naturii. In culmea dea­lului ni-se atrage atenţia asupra Dunării. Departe în vale se desluşeşte o fâşie lată albă. E Dună­rea largă şi liniştită, atingând Serbia. In fund, albastrele dealuri zugrăvesc o limită de toată frumseţea, ѳ vestul extrem al comitatului Caraş-Severin. încântătoare regiuni ! Voiajul delà Ora-viţa la Bozovici, pe care l-am făcut a fost pen­tra mine o revelaţie. Cine a ajuns la Oraviţa să nu scape acest rar deliciu al naturii.

Ca sufletul plin de farmec, dar şi ca oboseala sdrobitoare în oase sosim la Bányavölgy, an loc de escursie pentra orăviţeni. O privire fugitivă în amurgul serii şi cu toţii ne dorim în culcuşul dulce care să ne refacă oameni, pentra ziua de mâne.

Şi dacă raportai ăsta ѳ aşa de palid aşa de incolor şi neizbutit, înseamnă că e greu să scrii bine, când eşti mai malt mort decât via.

Raportor.

Din Bomânia. D e l à Curte . Dl dr. Hol\knecht, direc­

torul serviciului de roentgologie delà »All­gemeines Krankenhauss*. din Viena a sosit la Sinaia pentru a proceda la examenul sto­macului M. Sale Regelui prin mijlocul ra­ţelor Roentgen.

Eminentul specialist e gaţduit la castelul Peles.

*

y Monitorul Oficial* va publica \ilele ace­stea un comunicat asupra stărei sănălăţei Suveranului.

AA. LL. Principele şi Principesa de Wied au sosit în Capitală ieri la orele 11 şi 2 s dimineaţa, venind din Sinaia.

Alteţele Lor au fost salutate la gară de către un aghiotant al M. Sale Regelui.

Principii de Wied au descins la Palatul Regal ; iar seara au părăsit Bucureştii pen­tru a merge în străinătate.

* Universitare. Comitetul naţional român stu­

denţesc, constituit în seara de 16 c. din 21 stu­denţi şi anume: opt studenţi prezidenţiei socie­tăţilor studenţeşti din Capitală, nonă dintre stu­denţii prezenţi la constituire şi patru dintre cei mai eminenţi studenţi ai Universităţei, aflaţi atonei prin provincie — a înaintat d-lui ministru al cultelor şi instrucţiune! publice o adresă de în­ştiinţare a constituirei lui.

Asemenea a avizat şi pe dl rector al Univer­sităţei şi pe toţi d-nii preşedinţi ai societăţilor studenţeşti din Iaşi.

Preşedinte al Comitetului a fost ales dl docto­rand N. Gomoin, absolvent al facaltăţei de me­dicină, fost preşedinte al societăţei studenţilor în medicină.

La 1 Noemvrie va începe examenul I de doc­torat în drept la Iaşi.

* Ministru Averescn Ia manevre le germane .

Dopa cum am anunţat, dl general Alex. Avere* seu, ministrul de război, va plecă zilele acestea în Germania pentra a azistà la marile manevre ale armatei germane. D-sa va trebui să se afle la 7 Septemvrie st. n. la Saarbrücken. Dl Mini­stru de război va fi însoţit de dl căpitan Lucian Trantomir, şeful biuroului budgetului din mini­sterul de război. Manevrele imperiale germane se fac anal acesta pe frontiera Franţei de către corpurile de armată 14 şi 15 din Metz şi Stras­burg şi de către două divizii din Bavaria şi două

Săvârşeşte orice lacra In branşa aceasta la mod de gust frumos şi trainic pe lângă garanţie. în­semnez că pictarea bisericilor am etudiat-o In decurs de mai mulţi ani tn Bucureşti şi In cele­lalte oraşe mai mari ale României si aşa e eschisi

divizii de cavalerie. Manevrele vor începe Sâm­bătă 5 Septemvrie st. n. şi vor dură patra zile. Cartierul imperial al manevrelor va fi la Metz.

*

S o s i r e a d-Iul S t u r d z a . La sfârşitul acestei săptămâni dl D. A. Sturdza, preşedintele consi­liului de miniştri va soA în ţară.

Imediat după sosirea d l u i Sturdza, se va ţine an consilia de miniştri, la castelul Peleş, sub preşidenţia M. S. Regélni.

Excursiunea tinerilor delà Liceul din Focşani.

Elevii liceului din Focşani, cari în primăvară făcuseră sub conducerea prof. lordănescu, I. P. Ràdulescu, I. Coleş şi C. Zamfirescu o excursie prin Sibiiu, Hunedoara, Orâştie, Arad, Timişoara etc. îşi comunică acum, prin condeiul unuia dintre elevi, dl I. Rarinescu, în revista «Frăţia Ro­mâneasca» din laşi impresiile culese în aceasta excursie. Regretăm că «Frăţia Românească» publică în scurt ex­tras aceste comunicări pentrucă am fi dorit să cunoa­ştem pe deplin impresiile ce tinerii şi le-au câştigat aici la noi.

Iunie. O zi frumoasă. Cer senin. Excursioniştii, în număr de vre-o 30, toţi tineri de inimă ai i i -ceului din Focşani, sub conducerea d-lor Iordă-nesca, directorul, I. P. Rădalescu, inspector, I. Coleş şi C Zamfirescu, profesori, sunt sosiţi cu toţi la gară. Se duc în Transilvania. Un şuer prelung, nn „ura" puternic, vestesc plecarea. Străbatem o noapte întreagă în lung ţara Munte­niei. Sosiţi în Piatra-Oit, schimbăm trenul şi prin minunatele privelişti de pe valea Oltalui, trecem prin pasul Tarnn-Roşu în frumosul Ardeal. Ajun­gem îa Sibiiu, centru mare săsesc onde ne în-cartierăm în localul Seminarului român. Remarc măreaţa catedrală ce face fală îniregolui româ­nism din Ardeal. Neasemănat de impunătoare ca înfăţişare, ea e fără îndoială realitatea visului în­deplinit al vrednicului mitropolit Andreiu Baron de Şsgana, puternic stâlp al credinţei şi glorios luptător pentru dreptul şi ridicarea neamului său. — Vizităm reşedinţa mitropolitului Meţianu, iar în ziua următoare palatul „Asociaţiunii" româ­neşti. Distingem o frumoasă sală de solemnităţi, onde între altele admirăm începutul unui muzeu naţional, care promite să devie oglinda vieţii fra­ţilor noştri din Transilvania"

„Vizităm mai târziu, mare* bibliotecă din mu­zeul baronului Brackenthal ca o minunată galerie de tablouri adunaie din toată lumea, unele lu­crate de pictori distinşi, cu o parte arheologica, unde se văd felurite instrumente de piatră şi bronz făcute de omul primitiv, pentru uşurinţa traiului, când germenul civilizaţiei abia prinsese rădăcini în sufletul lui. — Atelierul de ţesătorie al doamnei Cosma, adevărata româncă ce se in­teresează de viitorul neamului său, cultivând ţe­săturile cu motive curat româneşti, merită să fie văzut de oricine. In faţa răsboaelor felurite, fe­tele cu mişcări repezi şi drăgălaşe lucrează ca spor covoare şi ţesături de toată frumseţea, re-întorcându-se mai spoi la căminuri în mijlocul celor de unde au plecat şi răspândind cu drag în folosul românilor şi paguba influenţei străine, cele deprinse delà harnica lor profesoara1'.

„Din Sibiiu trecem în Săhşte, sat curat româ­nesc. Organizaţia românilor e puternică Vizităm banca, sufletul întregei activităţi a românilor de aici. De dânsa ţine fabrica de unt şi alte pro­duse, unde fiecare sătean îşi adace prisosul de lapte obţinut în casă, căpătând totdeauna preţ bun pe dânsul. Şcoala e cu trei etaj uri. Are şi un frumos laborator ştiinţific. Vedem desemnări foarte frumoase în toate ramurile, lucrate ca multă dibăcie şi parte din propria imaginaţie a elevilor. E şi o sală mare pentru teatru, iar alta mobilată simpla, cu mese şi scăunaşe joase, unde fac o şcoală pregătitoare copiii mai mici de 7 ani. — Aici mai primesc instrucţiunile necesare în lupta pentra traiu, tinerii rămaşi fără carte".

»Tot aici avem prilejul să admirăm şi frumo­sul album de artă naţională, o culegere de mi­nunate ţesături româneşt 1, întocmită de dl Dimi-trie Comşa, bun român şi neîntrecut admirator şi iubitor al sufletului neamului său. După a-

orice incorectitate tn executare. — La dorinţă st trimit desemnări porto-franco.

Ca distinsa stimă :

I S I a B e n t g y ö r g y l O s z k & r i

Pag. 4

miazi privim hora. Alături de flăcăi vânjoşi, ră­sar sfioase tinerele chipuri ale fetelor, în minu­nat poit de sărbătoare, cu ştergare albe de bo-rangic pe cap, aşezate frumos de-asupia părului din belşug, când auriu, când negru. La rugă mintea flăcăilor, îndemnaţi şi de dnul învăţător lacob, care-şi dădea silinţa să fim cât mai mul­ţumiţi, ne prindem şi noi în horă alăturea de braţul frumoaselor sâliştence, despre mândreţa cărora s'a dus veste în lume. Intr' J pădurice apropiată ascultăm cătră seară.şi reunirea corală a satului sub conducerea unui distins maistru. S'a învârtit şi aici brâuri şi hori cu mândrele flori ale Sal-ştii, la cântecul lăutarilor şi'n vese­lia tuturor, poate unul din cele mai rari şi mai sublime momente din viaţa noastră' Seara ne am întors în cântece naţionale în sat, întinzând încă o horă mare în piaţa satului*.

A doua-zi, Luni, ne aflăm în orăşelul Oră-ştie. Marţi în Hunedoara, iar Miercuri în Arad, oraş mare şi f umos, cu aproape 60 mii de lo­cuitori. Aici visităm între altele vestita fabrică de vagoaue şi atelierul de ferărie, care promite mult, »1 românului Vulcu. Români multj ne în­tovărăşesc împreună cu deputatul dnul Ioan Su-ciu, om cu adevărată inimă românească. — Vi­neri visită satul Şira şi vestita podgorie delà Măgherat, unde dnul deputat Stefan Pop a ro­stit câteva cuvinte pline de entuziasm. Suntem bine primiţi în casa ospitalieră a domnului Po-pescu. Sâmbătă sosim în Timişoara. A doua zi suntem la Baziaş, iar de aici cu vaporul prin încântătoarele privelişti de pe albia largă a Du­nărei, prin Orşova, cu trenul prin Virciorova, înapoi de unde am plecat«.

» Pretutindeni am întâlnit adevărate inimi româ­neşti, pretutindeni românii ne au primit cu bra­ţele deschise, cu căldură frăţească şi pr virea plină de o sublimă duiusie. Visite reciproce de felul acesteia, ar trebui să se facă cât mai multe, căci pe lângă îmbogăţirea de cumoştinţi şi im­presii, cari cult V temeinic sufletul se strîng şi legăturile fireşti între fraţii cărora poate într'un viitor neîndepărtat le va folosi mult.

»F,ăţîa Românească*. Ionel Rarincescu.

Mişcarea cuitarală. Confer inţe le „Asociaţ iuni i" . In urma

deciziunii comitetului central şi a adunării generale, biroul central al » Asociaţiunii « va aranja cu începerea delà 1 Noemvrie 1908 conferinţe pentru cărturari (inteligenţă) în toate centrele româneşti mai însemnate, în cari se vor găsi cel puţin 3 conferenţiari şi cel puţin 50 ascultători.

Cu ajutorul acestor conferenţe »Asocia-tiunea« împlineşte o dorinţă generală a sus­ţinătorilor ei şi o lipsă a educaţiei noastre naţionale.

Sperăm deci, că ideea va fi primită cu cea mai mare însufleţire şi va fi sprijinită din răsputeri de cei chemaţi, ca să deie re­zultate cât mai mulţămitoare.

Aceste conferinţe se vor ţinea în urmă­toarele centre româneşti: 1. Abrud, 2. Arad, 3. Beiuş, 4. Bistriţa, 5. Blaj, 6. Brad, 7. Braşov, 8. Caransebeş, 9. Cluj, 10. Deva, 11. Făgăraş, 12. Gherla, 13. Haţeg, 14. Lugoj, 15. Năsăud, 16. Orade, 17. Orăştie, 18. Oraviţa, 19. Sălişte, 20. Sibiiu şi 21. Timişoara.

Tuturor directorilor de despărţăminte, în Arad dlui V. Ooldiş, secretar consistorial, iar în Gherla dlui Ioan Georgiu, canonic, din oraşele amintite Ii-s'a trimis o circulară, învitându-i să înainteze biroului »Asocia-

» T R I B U N A «

tiunii« până la 1 Octomvrîe 1908 numele persoanelor din despărţământ cari ar dori să ţină conferenţe în oraşul respectiv. Con­ferenţiarii vor binevoi a anunţa şi titlul con­ferinţei. Alegerea obiectelor se lasă la chib­zuiala dlor conferenţiari.

Pentru orientarea tuturor celor ce se in­teresează de aceste conferenţe, dăm urmă­toarele lămuriri :

1. Pe lângă conferenţiarii locali biroul central va împărţi pentru fiecare centru mai mulţi conferenţiari din alte localităţi, aşa că în fiecare centru să se ţină cel puţin 5 conferenţe.

2. După primirea răspunsurilor delà dnii directori ai despărţămintelor, biroul central va alcătui programul pentru fiecare centru, care se va publica în ziare în cursul lunei Octomvrie, ca la 1 Noemvrie să se poată începe conferenţele. Tot atu aci se vor co­munica programele şi directorilor de despăr­ţăminte, împreună cu toate îndrumările ne­cesare.

3. Conferenţele vor dura delà 1 Novem-brie 1908 până la 31 Martie 1909 şi ar fi de dorit ca în fiecare Duminecă să se ţină câte o conferenţă.

4. Conferenţele vor fi cu o taxă de in­trare minimală. Ceice se vor abona la toate conferenţele dintr'o localitate vor aveà o reducere însemnată.

5. Din încassările acestor conferenţe se vor plăti cheltuelile efective ale conferen­ţiarilor, cari se vor duce dintr'o localitate într'alta, iar venitul curat se va întrebuinţa pentru publicaţiunile Asociaţiunii.

6. Conferenţele cele mai bune se vor publica în revista » Transilvania «.

Sperăm, că îndeosebi domnii membri ai secţiunilor ştiinţifice-literare ale Asociaţiunii vor stărui în cercul lor de activitate, ca aceste conferenţe să reuşească cât mai bine, pregătind fiecare membru câte o con­ferenţă-două.

Toţi aceia cari doresc să ţină conferenţe în cadrele » Asociaţiunii « se pot anunţa de-adreptul la biroul central, comunicându-şi adresa şi titlul conferenţei.

Sibiiu, 1 Septemvrie 1908. Presidiul Aso­ciaţiunii: Şuluţu.

M i s i r i k i f a t i . Direct iva z iare lor t iner i lor turci .

Comitetul tinerilor turci adat ziarelor sale ur­mătoarea directivă : să arate Sultanului respect desăvârşit, sä nu discute viata anterioară a miniştrilor, să evite atacurile personale ne­fundate, să nu atace nici o confesiune, sä evite articole de natură a j;gni puterile, să nu discute chestiunea Cretei, a Bosniei şi Herţegovinei, a Egipetului, a Tunisului şi Al­geriei

* Expozi ţ ia universală delà Bruxel les 1910.

Expoziţia universală care a fost anunţată că se va deschide la 1910 la Bruxelles, va aveà loc într'o localitate nu departe de central oraşalai. Terenal pe care se va clădi expoziţia are o su-prefaţă de 80 hectare şi aparţine Ia 60 de pro-

4 Sept n. 1908

prietari, cari, şi-au închiriat locurile pună la Ш1 pentru suma de 20.000 fes. Pentru lucrările dt teren s'a prevăzut suma de 400.000 fr Clădirile expoziţiei vor coprinde o suprafaţa de 70.000 m', iar plantaţiile, 27 hectare.

Germania va participa oficial la această ex­poziţie.

CONCURS. „Asociaţiunea pentru literatura romană şi cul­

tura poporului roman" publică concurs pentru următoarele stipendii.

1. Un stipendiu de 80 cor. din fundaţinnet Radu M. Riureanu pentru elevii de naţionali­tate română cari urmează şcoalele secundare din Ungaria.

2. Un stipendiu de 40 cor. din fandajiunea Emiliu Dionisiu Başiota Moţiu Dâmbul din Abrud pentru elevii de naţionalitate romană din Munţii apuseni san districtul Näsäudului, cari ur­mează şcoalele secundare (gimnaziu sau şcoala reală) din patrie. Vor fi preferiţi tinerii descen­denţi din familia Başiota fără considerare la ţi­nutul de unde sunt originari.

3. Două stipendii de câte 800 cor. din ftmda-ţ iun ea Ioan Petran pentru studenţi universitari de naţionalitate română, cari urmează la una din facultăţile universităţii din Cluj.

Cei împărtăşiţi de stipendii vor fi obligaţi i luă parte la masa studenţilor academici dia Cluj.

Cererile pentru obţinerea acestor stipendii se vor înainta comitetului central al Asociaţiunii în Sibiiu (Nagyszeben) strada Morii nr. 6 până la 1 Octomvre n. a. c. însoţite de următoarele acte :

a) Certificat de paupertate. h) Certificat de studiu în original sau în copie

legalizată (la universitari index), c) Certificat de botez, d) Ceice reflectează la stipendiul Başiota vor

prezenta şi eventuale documente de înrudire. Cererile intrate după terminal de 1 Out. n.

nu vor fi luate în conziderare. S i b i i a, din şedinţa comitetului central al Aso­

ciaţiunii pentru literatura română şi cultura po­porului român ţinuta în 25 Iulie şi 22 Aug. 1908.

N O U T Ă Ţ I . A R A D , 3 Septemvrie n. 1008.

Dimitrie Boliniineanu. Mercuri 20 Aug. v. a fost aniversarea a 36-a

delà moartea poetului nostru Bolintineanu. La spitalul din >Pantelimon< în Bucureşti s'a stins atunci viaţa aceluia a cărui inimă a bătut cât a trăit, pentru neamul său. Deşi gloria lui Bolintineanu, resunătoare pe tim­pul lui, a fost întunecată de alţi luceferi ai poeziei româneşti, ca Alexandri, Eminescu, Vlăhuţă, Coşbuc şi alţii, sentimentul recu­noştinţei ne face totuşi sä depunem la mormântul lui prinosul recunoştinţă noastre.

Bolintineanu face parte din generaţia de patrioţi entuziaşti sinceri şi desinteresaţi cari au condus după 48 destinele ţării româ­neşti. Ca ziarist, ca ministru, ca poet, toată viaţa, toată activitatea lui a fost dedicată ţării sale, neamului său. Şi dacă posterita­tea mai severă în judecată a redus mult din valoarea lui de poet, totuşi e bine să nn uităm că generaţii întregi, în România, pre­cum şi la noi, au învăţat pe versurile sale să simtă şi să se însufleţească pentru tre-

wssr Bancă de şcoală §W* Mobile de şcoală

Mobilă modernă de biurourl şi fabricare d e i n s t r u m e n t e g i m n a s t i c e .

Catalog de preţuri gratuit şl porto franco.

4 Sept п. 1908 » T R I B U N A c Pag. 5

•catul şi p?ntru » viitorul de aur< ce »ro-mânimea are«.

>Cea din urmă noapte a lui Mihai Vi-teazu«, »Muma lui Ştefan cel mare* şi alte poezii şi astăzi cunoscute şi cântate la noi.

— Călătoriile dlui Sturdza. Dl Dimitrie Sturdza, preşedintele consiliului de miniştri, după o şedere de două zile în Carlsbad, unde a avut mai multe întrevederi foarte cordiale cu Clemen­ceau, primul ministru al Franţei, şi cu ministrul de externe al Rusiei, lsvolski, a plecat Miercuri din această staţiune balneară, ducându se la Dresda unde a vizitat instalaţiile sistematice de lăptărie, cari furnizează lapte şi unt întregei capitale a Saxoniei.

Vineri seara, dnul Sturdza a sosit la Berlin, de unde a plecat Duminecă la Viena.

Dnul preşedinte al consiliului va sosi Vineri dimineaţă la Sinaia, unde va stă până Luni, când se va reîntoarce în Bucureşti.

— Dnul Brăt ianu în Trans i lvan ia . Dl I. Brătianu, ministru de interne, care face o escursiune cu automobilul în Tran­silvania, se va reîntoarce la Bucureşti Vineri.

— Alegerea patr iarhului sârbesc . Clubul partidului radical sârbesc a ţinut o consfătuire în Carloviţ, discutându-se vio larea constituţiei bisericeşti prin neîntărirea alegerii episcopului Smeianovici. S'a ales un comitet de 12 inşi, cu menirea să stu­dieze chestiunea. In comitet a fost ales şi Jasa Tomici, însufleţitui naţionalist.

— O scr isoare aiul Björnsterne Björn son. „Agramer Zeitung" primeşte următoarea scrisoare din partea marelui scriitor norvegian Björnsterne Björnson, apărătorul naţionalităţilor •din Ungaria:

„Domnilor, îmi permit să vă atrag atenţiunea asupra faptului, că nu sunt un om politic de profesie, că nu sunt membru al vre-nnui Parla­ment şi asli'el nu pol apare la un congres in­terparlamentar pentru pace. Aşa dar nu voiu avea ocaziune de a putea saluta la Berlin, la congresul pentru pace, рѳ contele Apponyi şi pe ceilalţi apăsători ai naţionalităţilor din Ungaria. Îmi pare foarte râu şi regret, dar fiţi încredinţaţi ci aceşti politiciani nu sunt simpatizaţi de nici nn iubitor sincer al păcii şi mai cu seamă de nici un german".

— Saşii şl pressa ungurească. Du ă ser­bările culturale săseşti din Cincul-mare, ca după orice serbare asemănătoare românească, în pressa ungurească, vecinie rău şi tendenţios informata au răsărit din nou ciupercile veninoase ale ştiri­lor alarmante despre »conspiratüle« şi »tradarile« săvârşite de blânzii saşi împotriva scumpei patrii ungureşti. Întâi »Ellenzek« din Cluj şi pe urma lui toate ziarele mari din capitală până la gravul >B. H.« dau signalul că patria-i vândută de tmişew.

S'ar fi întâmplat acolo grozăvii. Preotul Rogge din Germania ar fi zis că a venit să întărească pe saşi avantgarda Germaniei. Episcopul Teutsch care nu ştie nici o boabă ungureşte a toastat pentru M. Sa împăratul (mare păcat ! N. R.) iar altul ar fi zis că saşii vor résista năzuinţelor de maghiarizare ale lui Apponyi căci Germania, ţara lor mamă, ieste la dosul lor şi-i pa apăra cu kni si cu arme. Şi alte multe prăpăstii şi min­ciuni. »Sieb.-D.-Tagblatt« le desminte supărată şi şi amărâtă. Nu vă supăraţi, confraţilor saşi, aces­tea n u s decât semne de prietenie între cele d uă popoare, saşi şi unguri, legate d ar prin faimoasa comunitate de interese !

— Nou advocat român. Dl Dr. Ioan De-tnian, şi-a deschis cancelaria advocaţială la Sân-midăuşul-mare.

Sanatorul şi hidroterápia Doctorului R Á C Z Ö D Ö N

Nagyvárad , Szilágyi Dezsö-uba nr. 7. •m мм Teleion 639. ам «v»

Deschis în decursul anului întreg pentru bolnavi interni şi externi.

— Ş c o a l e l e din tractul Clujului. Comu­nele aparţinătoare tractului. P . protopopului 7 uliu Roşescu aproape toate sunt comune sărace cu toate aceste când s'a adus articolul de lege XXVI din 1893 comunele din tractul d sale nu au recurs după ajutor de stat ci au întregit din al lor ferindu-se de ajutor şi amestec |străin. Tot astfel şi acum comunele mai fruntaşe la stăruinţa D-sale toate au hotărît susţinerea şcoa­lelor din mijloace proprii. Pentru aşi ajunge sco-D sa cu toate ocasiunile explică poporului în­semnătatea şcoalei îndemnându I ca să jertfească pentru ea — şi sfatul nu li este în pustiu ceea ce am văzut o Duminică în 10 Aug. st. v. cu ocasiunea ţinere! sinodului extraordinar în co­muna »Maguri«. încă de Sâmbătă (9 Aug.) pro-t popul a mers în comuna amintită care este la o distanţă de 60 km. delà Cluj şi la o înălţime de 1100 m. o călătorie la un asemenea loc e cred destul de ostenitoare — dar aici era vorba de viiioriul şcoalei şi osteneala nu se lua în considerare.

S'a informat cum stă poporul şi aflând lucruri de cari alţii au devenit de tot îngrijaţi a zis eu totuşi cred că mă va asculta pop rul, care m'a ascultat cu edificarea şcoalei, cu ridicarea case­lor parohiale ş. a. ş nu s'a înşelat. Duminecă după serviciul dirin Ie-a ţinut o cuvântare plină de învăţături, după biserică (serv. divin) a chemat pe câţiva fruntaşi şi i-a convins pe aceia despre necesitatea susţinerei şcoalei şi apoi aceia au ieşit între p por sfătuind la rândul lor pe alţii. Intrunindu-se în şcoală unanim au hotărît sus­ţinerea şcoalei conform legei celei noauă. Cât a putut acest popor (parochie) să presteze în timp de mai puţin ca 3 ani pentru şcoală şi bise­rică e de mirat: s'a edificat o şcoală cu 2 sale de învăţământ şi odăi pentru învăţător care ar putea fi podoaba oricărei comuni fruntaşe, — căsii parochiale ca şi cari puţine parochii au. Un po­por care e capabil de atâta jertfă e vrednic de toată lauda şi credem că vor şi avea mulţumirea ce trebue să o aibă după atâta jertfă! Adriai.

— Iublieul unui învăţător. N i s e scrie : In 18/31 August comuna bisericească gr.-or. rom. din Cebza a serbat cu multă însufleţire jubileul de 25 ani al învăţătorului său Ioan Gruescu.

La această rară şi frumoasă serbare a vredni­cului învăţător a luat parte foarte mulţi din lo­calitate şi din jur. Intre aceştia se aflau şî supre-fectul din cerc şî milionarul Polacovici din Pesta. La 10 ore n. a. s'a făcut serviciu Damnezeesc în biserică. După aceea s'a dat un prânz comun în onoarea iubilantului. înainte de prânz pă­rintele Cimponeriu în numele comunei bise­riceşti şi politice 1-a felicitat pe învăţător în­tr'un discurs din recunoştinţă şi mulţămire pentru munca sa în timp de 25 de ani ca învăţător al acestei comune. La încheerea discursului i-s'a pre­dat un un cadou de valoare istorică. Tot în fe­lul acesta d învăţător din Foeni Şemiianu în numele învăţătorilor din tractul Ciacovei i-a pre­dat un cadou de preţ iubitului lor coleg şi i-au urat mulţi ani să trăiască etc.

La prânz sărbătoritul învăţător Ioan Gruescu şi-a ridicat paharul întru sănătatea M. S. împă­ratului Francise losif I. Toastul a fost ascultat în picioare de toţi mesenii.

După aceea număroşi meseni au ţinut vorbiri pentru iubilant, cari au făcut adâncă impresie în poporul adnnat. A vorbit şi un ţăran N. Uzou din Ciacova foarte frumos. Sfârşitul vorbirilor a fost a dlui Dr. Iuliu Coste advocat în Ciacova care prin discursul său a stârnit multă însufleţire.

— Moartea anul român m a c e d o n e a n în America. Vineri în 14 August tânărul Van-ghele Dimitri, român macedonean locuitor în Newark, pe când lucra la o tocilă în fabrica de sobe, s'a spart tocila şi o parte Га lovit In cap, retezându-i o parte din creştetul capului. In o clipă a fost mort. El este de loc din comuna Moloviste, bine cunoscută ca un centru mare aromânesc. El are aci un frate şi un unchiu. Perderea lui este regretată de toată colonia ro­mânească de aici, deoarece decedatul era un

Băi electrice. Hidroterapie, tratament electric, băi de car-bogen, de etină şi minerale. Tratament cu aer cald, dula­puri de aburi, cură de nămol de Pöstyéni. Băi de nămol de Franzesbad, cu nomol original. împachetări cu nomol. Inbalaţiuni. Masage cu vibraţii. Cură de slăbire şi ingrăşare. Să recomandă la : nervositate, istovire de orice fel, afec: ţiuni de stomac, intestine, ioimă, plămâni şi organele re­spirării, la reuma articulară şi musculară. Resultate excelente.

tînăr foarte iubit de toţi cári îl cunoşteau. EI a plecat din casa părintească de 5 ani şi tocmai voia să se ducă în patrie, unde auzise că li-se croeşte o soarte mai bună, după acordarea con­stituţiei.

— Moartea prinţului Mlhal Sturdza. Pr in­ţul Dumitru Mihai Sturdza, membrul uneia din cele mai vechi familii boiereşti din Moldova, a murit Luni în vârstă de 90 de ani Ia Dippe un port pe malul mării Atlantice în Franţa, unde trăia de 30 de ani. Aici defunctul a avut pro­prietăţi foarte întinse.

Cadavrul răposatului a sosit la Iaşi de unde va fi transportat la moşia Cilibiu, unde se află ca­voul familiei.

— P r o b l e m a aviaţlunel rezolvată de u n ofi ţer r o m â n . Dnul locotenent Rodrigue Go-liescu, din arti erie, adjutantul dlui general Wart-hiadi, s'a întors delà Par s, unde a obţinut bre­vetarea unui aeroplan construit de d sa. Acest aparat este bazat pe legea dinamică a sborului păsărilor, lege ce a fost adusă la cunoştinţa Aca­demiei de ştiinţe din Paris, care a şi luat'o în cercetare. După părerea dlui Goliescu, sborul pasărilor ar fi rezultatul unor mişcări speciale ale aripilor, iar nu al cunoscutei bătăi din aripi, care nu are decât o însămnătate secundară. Apa­ratul dsale aminteşte forma scheletului unei pa­sări, prevăz 4 ca două aripi mari; el nu are ne-voe, ca aeroplanele, cunoscute până acum, de a cheltui energie şi evitarea unei supra-încălziri a motorului — inconvenient mare — pe care avia­torii nu l'au putut suprima până acum. Aparatul ar cântări numai 300 kilograme cu om cu tot, pe când până în prezent cel mai uşor aeroplan cântăreşte cel puţin 600 kilograme. Preţul eîte deasemenea redus la jumătate, maşina costând aproximativ 30.000 lei. O casă mare din Franţa s'a şi eferit să ia asupra sa construirea apara­tului.

— Alegere d e învăţător. Duminecă în 10/23 August s'a ţinut alegerea de învăţător în comuna Bencecul Român. Dintre 4 candidaţi majoritatea absolută a întrunit-o dl Dimitrie Petcu. Avem nă­dejdi de bine în dânsul.

— Rectificare. Ni-se cere publicarea urmă­toarelor: In interesul adevărului vă rog respec­tuos să rectificaţi notiţa luată de trimisul d-voastră referitoare la concursul corurilor, la festivităţile aranjate din prilejul Adunării fond. de Teatru< la Oraviţa, — din motivul, că notiţa apărută nu corespunde adevărului. Vă rog s'o rectificaţi astfel : Corul din Mârcina condus de ţăranul N. Mioc, cu »Junimea Parisiana«, — şi corul gr.-or. rom. din Oraviţa română condus de dl C. Lazăr, cu »Peste deal< de I. Vidu.

— Memori i le lai Kuropatkln. Ziarele străine publică ştirea că în curând vor apare în America memoriile generalului Kuropatkin asupra răz­boiului ruso japonez.

Aceste memorii sunt traduse de scriitorul ame­rican Kenan.

Din ele reese —- spune o telegramă din New-York — că Kuropatkin a încercat să reţie pe ţar delà războiul cu Japonia, dar cei interesaţi în speculaţiunile asupra lemnelor din Manciuria şi Coreea, au izbutit să atragă pe ţar de partea lor.

— Descoper i rea unul n o u satelit. M előtte, astronom francez a descoperit, nu de mult, al optulea satelit sau, să-i zicem, a opta lună a lui joie. Unde a fost el înainte vreme, se întreabă astronomii.

Georges Farbes şi-a dat părerea, în »Nature«, că satelitul acesta e cometa lui Lexeli, cere s'a pierdut în 1779. Ea se învârtea pe o elipsă foarte apropiată, ca formă, de o circumferinţă şi din nouă în nouă ani, se apropia de joie, aşa că depărtarea de el era cam 1/100 din a pământului de soare. Din această pricina atragerea lui joie eră de două sute de ori cât a soarelui,- căci Joie e de 1279 de ori mai cu multă materie în el decât pământul. Aşa dar Joie, dupăce a făcut

Supraveghiera permanentă medicală; preturi ieftine. P E N S I U N E (locuinţă şi alimentare) pe z i 3 — 5 — 7 coroane.

Cu plăcere o fere p r o s p e c t e şl lă muriri

D P . R á c z Ö d e n — proprietarul şi conducătorul institutului.

Pag. 6 » T R I B U N A « 4 Sept. o. 1908

drumul Cometei din elipsă foarte lungită in cir-cumferenţă, a şi răpit-o şi silit-o să se învârtească In jurul său.

Hora sufrajului aniversai. (La sărbătoarea Schimbării la faţă).

Pe piaţa Bradului Vezi hora Zărandului, Horă mândră românească, Din ţara ardelenească.

Din Baia, delà Băiţă Tot fruntaşi români de viţă, Din Ribiţa, Ribicioara, Valeabrad şi Vălişoara ;

Din Buceş, din Bucureşti Vin tot cete voiniceşti, Vin din munţi, vin din câmpie Toţi cu flori în pălărie ;

Toţi gătiţi de sărbătoare Şi să prind în horă mare, Vin mânaţi de un ideal : De votul universal!

In inima Bradului, Lumina Zărandului, Saltă hora românească, Din ţara ardelenească!

Iar la mijloc de popor Damian, iubitul lor: Deputat naţional Cu steagul cel triumfal,

A venit să le vestească Vestea cea împărătească. Că împăratul vrea să fie La toţi din împărăţie : »Vot egal, universal Liber, ca un ideal!«

— »Să trăiască împăratul !« A strigat atunci tot natul Intr'un glas pe româneşte Ce văzduhul ră coleşte !

Glasul lor de voie bună, Azi, prin văi şi munţi răsună, Şi-1 repetă mii şi m i Delà Brad pân' la Sibiiu !

Căci, de vestea ce s'a dat Tot poporul e 'nsetat Din Ardeal şi din Bihor Pân' la cel Bănat cu dor!

Hălmagiu la 31 Aug. n. 1908. Petru Irhaş

— Cel mal s c u m p copi l . Cel mai scump copil din lume e azi moştenitorul tronului ru­sesc micul mare duce Alexi, în vârstă de trei ani. Când s'a născut micul prinţ, consiliul imperiului a stabilit pentru trebuinţele lui personale un bud­get anual de 8 milioane fr., cu condiţia ca din acest mic apanaj să fie acoperite toate cheltuie­lile până când prinţul va ajunge la vârsta de 15 ani. Atunci apanajul va fi sporit. O mare parte din banii aceştia slujesc pentru plata poliţelor de asiguiare pe viaţă a prinţului Alexi. Prinţul e asi­gurat pe suma de 10 milioane şi trebue să plă­tească prime mai mari cu alţi muritori. Pe de altă parte, sunt foarte mari sumele ce se cheltuiesc pentru garda personală a prinţului, pentru detec­tivi şi agenţi secreţi.

— Un caz d e p a t o l o g i e interesant. Ziarele din New-York anunţă un caz foarte interesant. Un om, care fusese declarat mort, a fost readus la viaţă peste trei minute prin administrare de stricnina şi practicarea respiraţiunei artificiale.

Inima omului încetase de-a mai bate şi eră ne­îndoios că bolnavul murise.

Medicul care-1 căutase însă, dorind să facă o experienţă, îi administra o doză de stricnina. Se ştie, că stricnina e întrebuinţată adesea in cazuri de paralizie.

— Expoziţie americană. In Paris s'a des­chis de curând o expoziţie americană de tot felul de vase : farfuri, garafe, lighiane, oale de flori, etc., toate fabricate din cărbune. Cărbunele între­buinţat e foarte tare, un fel de antracit găsit în Pensylvania. Un fost miner a deschis un atelier pentru fabricarea acestor vase; în atelier sunt ocupaţi cam o sută de lucrători. Vasele sunt ieftene. Chestia e numai să se obişnuiască oamenii să mănânce din farfurii negre.

— Un călător ciudat. Se anunţă din Am­sterdam că Sâmbătă dimineaţa, câţiva maşinişti din staţiunea centrală a căilor ferate, au găsit sub vagoDul restaurant al trenului sosit cu puţin timp înainte delà Maestricht un individ stând culcat în spaţiul dintre fundul vagonului şi plat­formă şi care are o înălţime numai ca de 40 de centimetri.

Ciudatul călător îşi acoperise faţa pentru a na fi supărat de curent.

Scos de acolo şi dus la comisariat, a zis că e în vârstă de 20 ani şi că anul trecut a făcut în aceleaşi condiţiuni o călătorie de 53 de ore, delà Constanţa la Montpeller.

— M u l ţ ă m i t ă pub l i că . Din prilejul morţii iubitului şi neuitatului meu soţ Petru Ferenţ, în­văţător gr.-or. român în Petromani, foarte mulţi prieteni şi cunoscuţi mi-au exprimat condoleanţe, alinându-mi prin aceea durerea care m'au ajuns.

Tuturor acestor doamne şi domni le exprim şi pe ealea aceasta adânca mea mulţumită. Petro­mani, 1 Sept. 1907. Văd. Tinea Ferenţ n. Serb.

— AVIZ! Dupăce în urma perderilor con­siderabile şi a mai multor calamităţi am fost silit să sistez apariţia „Familiei Române" pe câteva săptămâni, revista apare acuma din nou.

Sprijinită de un considerabil număr de scrii­tori dintre cei mai buni, s ceasta revistă va urmà şi în viitor să dea o lectură şi o distracţie po­trivită trebuinţelor culturale ale familiilor noa­stre. Lucian Bolcaş.

X Stiolurie, poreelaauri, lămpi ţi obiecte de lux de argint de china se pot procura pe lângă preţuri fixe şl de încred ere la urmaşul lui Müller S o m I y a I, Kolozsvár Kotiatb Lajos utca 4 ez., care e furnizorul mal multor Institute, întreprinderi şi corporatjuni. Candeîsmbre de bi aerlcă, lămpi suspendate 2 fi. 50, 12 pahare de apă clei-late 72 cr. Vă rugăm să fiţi atenţi la firmă.

Economie. A 5-a expoz i ţ i e de p o a m e , struguri şl

derivate le lor o va aranja .Reuniunea română de agricultură din comitatul Sibiiu« în toamna anului de faţă în comuna Avrig. La cererea mi­nistrului de agricultură a dăruit Reuniune! 300 cor., la acoperirea premiilor expoziţi i. In vede­rea marei pre duceri de poame din partea locu­lui, expeziţia promite a aveà bun rezultat.

Budapesta, 3 Septemvrie 1908.

ÎNCHEIEREA la 1 ORĂ şi jnm. :

Orâu pe Oct 1908 (100 klg.) 22-46 22-48 Săcară pe O c t 18 66 18 68 Cucuruz pe Main 14-58 - 14 60 Ovăs pe Oct ?5 06 5 08

Preţul cerealelor după 100 klg. a fost următorul : Orâu nou

Orzul de nutreţ, cvalit I. 15 » > de cvalitatea II. 15 »

Ovăs de » L 16 » > > > II. 16 »

Cucuruz vechiu 16 »

70—15 » 85 ». 35—15 > 60 r 40—16 » 60 »

16 » 30 » 15—16 » 30 f

nou »

De Tisa Din comitatul Albei De Pesta Bănăţenesc De Bacica Săcară

22 K. 40—23 K. 55 fii, 22 » 20—23 » 25 » 22 » 20—23 » 35 » 22 > 30—23 » 45 » 22 » 20—23 » 35 » 18 » 70—18 » 85 »

Felurimi* Obiceiuri ciudate. Triburile din Congul fran­

cez au obiceiuri foarte ciudate în ce priveşte je-lirea morţilor.

Când moare bărbatul, femeia înalţă un steag pe o prăjină lungă împlântată în faţa casei Câţi vreme ştofa steagului rămâne intactă, văduva n'are ѵоѳ să se mărite a dona oară. Din clipa însă când vântul sau vremea strică puţin pânza steagului, văduva are dreptul să-şi caute un note bărbat, să se mărite.

Indigenii cred că soarta steagului reprezintă voia lui D-zeu şi nu s'a întâmplat niciodată ca o femee prea îndrăgostita să fi cutezat să ajute şi ea ca steagul să se strice mai repede. Dacă s'ar dovedi aşa ceva, ea ar fi pedepsită în chip în­grozitor.

Adeseori se întâmplă ca o furtună puternică să rupă steagal în prima noapte de doliu. Asta înseamnă că zeii voiesc ca văduva să na mai je­lească mortul, ci să se mărite din nou.

Altor femei, dimpotrivă, nu Ie vin „în ajutor" vânturile şi furtunile, astfel adeseori trebue sät „jelească" ani de zile, până ce se iveşte prim», ruptură în steag.

Poşta Administraţiei. Dlui Constantin Valea. Boroşineu. Am primit

2 cor. ca abonament pe sem. II 1908 Dlui Dimitrie Galu. Egreş. Am primit 6 cor.

ca abonament restant până la 1 Iulie 1908. Dini Mihai Salant. Şeitin. Am primit 4 cor.

ca abonament până la 1 Iulie 1908. Martian Andru. O. G. Am primit 12 cor. pt

sem. I. 1908. Marcu Vlădica Iam. Am primit 4 cor. ca abo­

nament până Ia 1 Martie 1909. Const. Tipuriţă. Vale. In 3 Ianuarie n. a. c

noi numai 6 coroane am primit delà D-Ta.

Redactor responzabil C o n s t a n t i n Savu. Editor proprietar G e o r g e Nichin.

99 Wällischhof" Sí ina . to r i u

aranjat după s is temul dr. La h man, cu toate* întocmir i le m o d e r n e ale therapiei fislcalc şl dletlt lce, jumătate oră depărtare dein Viena In regiune romantică şi *«•

nătoasă. Posta şi telegraf: Maria Enzensdorf (bei Wien}.

Cu desluşiri şi prospecte stă la dispoziţie dl' recţiunea şl medicul şef al stabilimentului

Dr. Marius Stürza.

DE VÂNZARE! Se vinde din mână liberă o vie situată

a d m i r a b i l p e dea lu l Covăsânţului, în-extensiune de 3 jughere, din cari peste 2 j u g h e r e p lantate cu viţă de soiuri ex­c e l e n t e . Rod b o g a t şi d e calitate ne­în trecută . In vie o c o l n ă în stare bună.

Informaţii mai de aproape la redacţia »Tribunei«.

farmacia * „Regina Elisabeta" laborator medical şl cosmetic

Csongrádi sugár-ut. Beeosumdft preparatele celebre on «feot experimental

Ш gur, fabricate Ы laboratoriai! eosmaüe şi eaaoauatc e a l l l s t l f ! „I18Mtó»Sa".

Cremă de faţă „EUnabeta" — de i l el de seară — redă feţei frageilmea tinereţei, împiedeca formarea oreţeloi, face ва dispar* Imediat pietruire, petele de ficat al tot felul de necurăţenii яіе pielei. Preţul 1 şi 2 cor.

Lapte de сгів „Elieabeta", yuntra tuturor boalelor de piele si n defectelor frumeeţel, efect sieur. Preţn! 1 oor. Su Hi, Spirt de păr „EUeftbeta" după o folosire de сМета i i l e împiedecă formarea mătreţel, Întăreşte rădăcinile bolnw

• l e părului. Preţul 1 oor. 60 fll. „Bnzodol" contra asudarel picioarelor şi в manilor - - după o lingură folosire, efect sigur şi in oaimlle oel9

mai grave. Preţul 1 oor. Singansi depo Bit la fabricantul. Comamdeie dis. pifovteeie не Îndeplinesc punctual. LN o comandă de 10 nor. na t>*

socoteşte Lmpachetarsa ţi porto. L e m l e J ó z e e t ) famaoisl

Nr. 18ü - 1 9 0 8 . . T R I B U N A . P«g. 7

L I C I T A Ţ I U N E .

Subscrisul în calitatea mea de curator judecătoresc al domeniului secvestrat luliu Benesch din Şoimuş-Buceava — aduc la cunoştinţa celor interesaţi, că în 8/IX n. 1908 a. m, la 11 ore vind prin licitaţiune prunele pentru fiert de rachie, merele şi nucile în comuna Buceava din averea sus-amintită.

Nici eu nici concursul nu luăm asupra noastră nici o responsabilitate în ce priveşte calitatea şi cantitatea poamelor.

Imi rezerv tot dreptul de a purcede în caz, da:ă după licitaţiune se va înainta supraofert, în care caz voi primi ofertul cel mai favorabil fără ca cineva pentru aceasta să reclame drept de despăgubire.

Condiţiunile mai amănunţite ie voi c o mimica interesaţilor la faţa locului.

Butent (Buttyin) 1 Septembre n. 1908. Dr . Aurel G r o z d a ,

advocat , cu ra to r judecă to resc .

[in candidat űe advocat r o m â n , cu praxă

află aplicare momentană. Reflectanţii să se adreseze advocatului Dr. Széke ly Adolf,

N a g y v á r a d .

A n u n ţ . Ia cancelaria notarială din Csúcs (comi­

tatul Arad), momentan poate afla aplicare 1 0 f i й ă Г , cu praxa recerută — de scrietor — Salar anual în bani 800 cor. cuartir, încălzit şi luminat. — De după sâr-guintă v a aveà parte şi din venituri.

In atenţiunea medicilor şî a bărbierilor.

In primul atelier din Ardeal de ascuţit cu putere electrică, se ascut şi se melirează ca pre{uri moderate tot felul de instrumente medicale şi de băr­bier. Instrumentele trimise pe postă se ascut în 2i de ore.

Solicitam încrederea binevoi • toare rămân cu stimă:

Exner Sándor N A G Y - S Z E B E N .

Kleine Ring 25 .

Q Û S A p A R K A S fabricant de biliard în Cluj,

Kolozsvár, Mátyás király-tér nr. 3. Deposit de

bil iard gata. Pregătesc

mese de bi­liard şi le re­parez atât

'in oraş cât şi In provincie, imediat. Ţin ţin depozit b a s t o a n e d e bi l iard (daco) chiulele de biliard de b a n s o l i n şi f i ldeş , (os de elefant), apoi : cretă, p i e l e d e bi­liard, l ipici şi ori-ce alte lucruri trebuin­cioase.

Primesc tot ielul de lucrări de instalare pentru cafenele , cofetări i şi l o c u i n ţ e .

Corespondenţa In limba români . In lumea întreagă cele mai bune maşini de cusut şi biciclete Dürkopp,

precum şi cele mai bune maşini eco­nomice le transportăm cu plătiri în rate mici lunare sau treilunare. In care comună vom avea cel puţin 6 cumperători, acolo croitul şi cusutul femeesc în cursuri de 30 de zile îl dăm gratuit, cumpărătorii vor fi ins-

truaţi pe deplin. Corespondenţă în limba româaă. Ca dorinţă trimitem carte de preţuri.

Fischer Gyula és tiaï, Maros-Vásárhely.

@ г - ж » s a e a @

• • • prima fabrică traesiWaaă de aluat de O O O ouă a lui o o o

Jacob Uhl f i i - - IN SIBIIU. - - -

îşi recomandă articli săi, produşi numai din c e l e mai b u n e m a ­terii o r i g i n a l e . Productele se ca­

pătă în cele mai multe băcănii.

O singura încercare e suficienta pentru a de­veni cumpărător stabil.

8"» *Ъ

::: Mânare electrică. ::: H —

Í G m e i n e r E . m fabrica de curele pentru maşini. I B K A S S O .

M Din cea mai bună piele de carele.

Mai m u l t e feluri d e c u r e l e d e c u s u t şi d e legat î n c e a

mai b u n ă cal i tate . Curele de mânat din prima

calitate de piele. Preţ-curent şi modele se trimit

după dispoziţia on. public.

Ioan Philipovits

fabricant de o rnamen te , s t e a ­

gur i b iser iceş t i s teagur i p e n t r u r e u ­

n iun i ş i b a l d a h i n

VERSECZ.

c a p ă t ă

Şl ivov i ţa cu ra ta direct dela cazane

trimisă cu preţurile

cele mai moderate,

:: Ia firma: ::

Crăciun & Voda, j I L U G O J R a n a t

Schwalb Kálmán şi soţ. fabri'ă de metale, de cia-:: sornice űe turn şi de ::

l a n f u r i patentate.

1=5 U D A P E S T ^ V VII. Strada Dembinszky 32.

Se fabrică, lanţuri patentate, din aramă tare presate prin ce posed o capacitate ire-sistibilă ; precum şi laţuri îmbrăcate în aramă roşie pentru decorat mobile, în toate formele.

Fabricaţie de prima calitate şi un ic i Cata log Ilustrat la dorinţă gratuit şl franco.

S z e s z â F. és Fia fabrică d e trăsuri aranjate cu e l e c t r i c i t a t e

Kolozsvár, Malom-u. 12. Mare magazin de trăsuri, care î n d e s t u l e ş t e — or i -ce pretenţi i ; atelier d e reparare. —

Fabrică á e c a l e s e asortată cu toate maşl -n e l e m o d e r n e tehnice .

In €hy fi jur « culca fabrică, in care se pregăteşte fie­care parte a trăsuret: fabricăm r o a t e , facem lucrări de fierar, 5>îela.r- şi de l u s t r u i t eubt condu­cerea mea personală, ca preţurile cele mai moderate. — Ţiata H oastea principala e: lucrare bună şi solida, dar ieftina,—Serviciu prompt.— R ă s p u n d e m i m o -dia.t : c o m a n d e l o r c l i n p r o v i n c i e . } — Recomandăm diversele părţi de trasară, cari se vând ; aşa «urâtele .mântuitoare de noroin* ca şezutul tnohls bine ШтежХ ta Í870. Preţcurent gratia.

Pag 8 « T R I B U N A . Nr. 186 —190»

O G U

cărţilor apărute şi aflătoare de vânzare la tipografia diecezană din ARAD.

• • •

Căr ţ i şco la re . 1. Istorioare mora le de Dr. Petru Barbu,

ediţia III — 3 0 2. Istorioare biblice de Dr. Petru Barbu,

ediţia VII. . . . . — 3 0 3. Istorioare binl ice de Niculae Crişmariu,

ediţia I . . . . . —'4o 4. Istorioare biblice de David Voniga, ed. I. —"50 5. Istorioare biblice de Petru Popa, ed. 1. —.45 6. Istorioare bisericeşti de Dr. P. Barbu,

ediţia Ѵ . . . . . —'30 7. Istorioare bisericeşti de Nicolae Criş­

mariu ediţia I . . . —*40 8. Catehizm de Dr. Petru Barbu, ediţia V. —.40 9. Catehizm de Nicolae Crişmartu, ediţia I. —.40 10 Micul catehizm de Ioan Tuducescn, 1. —.40 11. Abc-dar carte de cetire de [qsif Moldo-

van şi consoţii ediţia VI. intrat spre aprobare sub Nr. minist. 94748/1908. — 4 0

12. Abc-dar sciis pe baza metodului suue-telor vii de luliu Vuia, ed. 111. Apro­bat prin rezoluţiunea ministerială Nr. 51049/908 . . . . . - —-40

13. Abc-dar scris pe baza metodului cuvinte-telor normale de luliu Vuia. Aprobat prrin rezolut, minister. Nr. 51049/908. —.40

14. Insrucţ iune pentru Abc-darul după me­todul sunetelor vii de I. Vuia, ediţ. II. —'80

15. Carte d e cetire pentru clasa doua de I. Vuia, ediţia 1. Aprobată prin rezoluţi­unea ministerială Nr. 89230Л08 . —"36

16. A d o u a carte de cetire de Iosif Moldo-van şi consoţii ediţia IV. Intrat spre a-probare sub Nr. ministerial 94787/908. —'40

17. A treia carte de cetire de Iosif Moldo-van şi consoţii ediţia II. Intrat spre a-probare sub Nr. ministerial 94787/908. —'60

18. A patra carte d e cetire de Iosif Moldo-van si consoţii, ediţia I. Intrat spre a-probare sub Nr. ministerial 94787/908. - - 6 0

19. Carte de cetire pentru clasele 3—4 de I. Vuia ediţia II. Aprobată prin rezolu­ţiunea ministerială Nr. 51049/9C8. . —'50

2 0 . Carte de cetire pentru clasele 5—6 de I.

Vuia ediţia I. Aprobată prin rezoluţiu­nea ministerială sub Nr. 51049/908

21. Carte d e cetire pentru clasele 5—6 de Iosif Moldovan şi consoţii ed I. Intrat spre aprob, sub Nr. minist. 94787/908,

22. Curs practic de l imba română de Iu! Vuia ediţia III. Aprobat prin rezoluţiu unea ministerială Nr. 51049/908.

23 . Gramatica r o m â n ă de I. Orofşorean. I 24. Curs practic de Istoria literaturei ro

m â n e , de Iosif Stanca ediţia I. 25. Exerciţ iu intuitive române-maghiare de

Ioan Vancu, ediţia I 26 . Curs practic de l imba maghiară pentru

clasele 1—3 de I. Vuia ediţ. IV. Apro bat prin rez. minister. Nr. 28419/908.

27. Curs practic de l imba maghiară pentru clasele 4—6 de I. Vuia ediţ. III. Apro­bat prin rez. minister. Nr. 28419/907.

2 8 . L imba maghiară de luliu Grofşorean şi Iosif Moldovan partea I, ediţia II. In­trată spre aprobare sub Nr. ministe­rial 94787/908 . . . .

2 9 Limba maghiară de luliu Grofşorean şi Iosif Moldovan partea II ediţia 1. In­trată spre aprobare sub Nr. ministe­rială 94787/908 . . . .

3 0 . Curs practic de aritmetică pentru cla­sele 2, 3, 4 de I. Vuia ediţia II Apro­bat prin rez. minister. Nr. 51049'908.

31. Curs practic de aritmetică şi G e o ­metrie pentru clasele 5—6 de I. Vuia ediţia I. Aprobat prin rezoluţiunea mi­nisterială Nr. 51049/908 .

32. Geografia şi constituţia pentru clasele 3, 4, 5, 6 de R. Vuia ediţia IV. E sub aprobare ministerială

33. Geograf ia ungariei de I. Stanca ed. 1 34. Geograf ia comitatului Arad de D

Medrea ediţia I . 35. Istoria Ungariei de luliu Vuia ediţia II

E sub aprobare ministerială 36. Istoria naturală de luliu Vuia ediţia II

Aprobată prin rezoluţiunea ministerială Nr. 2384/904

37. Istoria Naturală de Ioan Tuducescu, 1

• ИЯ B • • •

- • 6 0

1-—

- . 6 0 —•40

—•40

—•50

- • 5 0

- -50

- • 5 0

—•50

- 60

- • 3 6

- • 6 0 - • 3 0

—•70

- • 4 0

—•60 —•40

3 8 . E c o n o m i a raţională de I. Vuia ediţ. 1. Aprobată p rez. miinist. Nr. 51049,908. - . 5 6

3 9 . Curs practic de Fizică şi chemie de I. Vuia ediţia 1. E sub aprobare minist. —-50

4 0 . Din Liturgica bisericei ortodoxe rom. — -70 41* Carte de învăţătură de I. Vuia. Apro­

bată prin rezolut, minist. Nr. 41409'903. 1-50 42. Manual de gimnast ică de Ioan Prodan. —.60 43. Rugăciuni le şcolarilor, cântări biseri­

ceşti ediţia IV . . . —-50

0flK~ La comande pană la 100 C. se dă 10°lo rabat; iar la comande

mai mari 20°lo,

I > i V e r o .

„Anuarul şcolar" conţine următoarele formula­

re : a) Ziuarul de primire, b) Ziuar de progres şi absenţii, c) Ziuar de progres, d) Ziuarul evenimen­telor anuale, e) Ziuar de vizitaţiune. f) evidenţa or-dinaţiunilor. g) Consemnarea manualolor folosite. Rapoartele lunare pentru 10 luni şi rapoartele pen­tru absenţii (Mulasztási kimutatás). în fine date sta­tistice sumare. Acest anuar e compus pe baza mo­delelor delà stat însă în două limbi paratei, o îaţă adecă în limba maghiară şi ceialaltă în limba română. Preţul unui exemplar (compactat) pentru 80 şcolari 5 cor. ; pentru 120 --. 6 cor. ; pentru 160 _• 7 cor.

Articolul de lege XXVII din anul 1907. despre relaţiunile de drept ale şcoalelor poporale elemen­tare nesusţinute de stat şi despre competinţele în­văţătorilor comunali şi confesionali împreună cu î n d r u m a r e a ministrului de culte şi instrucţiune publică cătră comisiunile administrative, referitoare la executarea acestei legi. Preţul 2 cor.

Tipărituri necesare învăţătorilor precum : Pro­tocol de dotaţiune••>,»Evidenta plătirii salarelor învă­ţătorilor» şi tipăriturile de înştiinţare cătră inspectorii şcolari» conform §. 10 din instrucţiunea minsterială referitor la salarele învăţătoreşti şi în fine tipăriturile act de dotaţiune (díjlevél). Pentru o şcoală se recer în total circa 25 coaie. - Preţul 2 cor. cu porto cu tot.

C A R O L F . J I C K E L I S I B I I U S I A L B A I U L I A

Щ 1 3 o p o z i t u l c e l m a i foog-jat e l e : | g

i i GSGiGSG2GiGIGiGSG3G3G3Gi GiGiGJКЭНЭДО

j l V É B E R J Á N O S К І 11 tinichigiu specialist, proprietarul mai multor brevete. | [3 S z a t m á r , Strada Szirmai Nr. 1.g ' «*» _ «p

Cea mai de căpetenie condiţie Ш pentru păstrarea sănătăţii e apa

fără baccill. Străcurătoarea de apă S „ W e b e r " c un aparat de stre curat apa curgătoare, precum ţi apa T de fântână, făcându-o curată ca cri- W stalul, aşa că şi în cea mai nepre- /J| tenţioasă căsnicie se poate bea apă jjj bună, plăcuta. Aparatul de strecurat Ж se manuează uşor şi e experimentat ej» doftoriceşte. E un obiect de mare Ш folos în căsnicie şi fiind iefrin, deja şi până azi e foarte răspândit. în­deosebi e de recomandat pe seama ospătărl i ior, cafenelelor, şcoale­

lor şi institutelor. /К F V e ţ u l a - p a r - a t u l t i i : jj£

cu volum de 15 litrii . . 20 cor. A » n n 2 5 n . . 24 „ m » « .n 35 я - - 28 „ $ de proporţii mai mari preţuri deo- 4P sebite. La comande din provincie 3 V eor. cheltuială de împachetare. Tot­odată aduc la cunoştinţa on. pnblic că fac şl réparez s tropi toare de vïe. ^

F*âr"fi constitutive se c a p ă t ă de-asemenea,

Ick «uffakl« giOS bewnder» mei

•(«baud** H»adjcUr,iicheţi

40 eţs e i s е |э e i s e i s ele e is e i s e i s e i s e i s e w W e i s e i s e i s elb № e f o e w e f e e f e e j 6 e « e w s »

TIPOGRAFIA GEORGE N1CH1N, ARAD 1908.