TARA LATINACEA MAI DEPARTATA

IN EUROPA:

PORTUGALIANOTE DE DRUM$1 CONFERINTE

DE

N. IORGAILIISTEATII DE BECIT

46,.tvP

EDITURA CASEI 5COALELORBUCURE$T1

1928 --

I.

Prefatä

Din nou in Spania. Asupra Madridului, curatplin de o viatä zgomotoasa i invälmAsitä, cu alerga-rea desperata a automobilelor albastre i galbene,-se lupta un soare, care, in aceste d'intaiu zile dinMarl, e cald i nourii ce se coboara. de1 pe rostogolireade pietre sure, mingi lasate din jocul uriasilor, suspe siera Escurialului, abia fac umbra.

De pe fereasta otelului privesc la trecatori, cel maibun mijloc de a surprinde obiceiurile i datineleunei naii. Parul taiat i aici! al Temeilor se as-cunde In usoara broboadd de danteld neagra, salulnegru se intinde, ocrotitor i ascunzator, peste fus--tele negre; ciorapi negri trasi strâmt pe linia fru-moasa a picioarelor suptiri, cochete ghetute negre. Eaici sumbra taind a Islamului, ramasa, peste veacuride crestinatate, pand azi. Batrânele cu oasele frântecare se ascund cu totul in horbote par a veni dinfundul slapanirii arabe, i e calmul Orientului in dis-creta lor strecurare pe langd ziduri.

spanioni

0

4

Dar nu e Orient, seara, In sprintena veselie, tot-deauna amestecatg cu un delicat orgoliu, cu un,Walt simt de demnitate, a femeilor cu fantastic de-frumosi &chi negri in fata uimitor de albg., carenävdlesc la ceasul cand orasul se porngte pe dk-tractie asupra strdzilor necontenit tdiate de automobilele cu lU1 gratii periculoase de banderilleros.

Iesirea de la ateliere 0 magazine Samba la diacestor sträzi larg strdbalute de vdntul nnmtelui unaspect de ametitoare viatg. populard. Fiecare mergupe unde vrea 0 cum vrea. i ochii nu stiu unde sase opreascd, din atfita frumusetd, pe cdnd trupul cotit

amenintat din toate pärtile execuld stângaciu un a-devarat dant de zarzuelas. Trambitele masinelor do-ming. zurnzetul conversatiilor cu jumdtate d glas alepdrechilor 0 in colturi sdracele vdnzgtoare de losuri10 plang reclama bar care nu rdmdne totdeauna fdraefect.

Durninecd dimineata la o bisericd. La una noug,in care s'a serbat candva cdsgtoria regelui. Mai pu-Ong. lume decdt cum era del asteptat. Pe altar arddrept luminile, dar slujba s'a sffirsit. Un preot certeste mai mult pentru dansul rugdciunea neinteleasg.Femeile din popor intrg. si pleacg. Grupe ii cautamangdierea in capela unde se roagd ingenunchiate.Cate una desmiardd cu mama trupul lui Isus rdstig-nit si apoi cu degetele astfel sfinVite 10 atinge obrazutpentru o curioasli binecuvântare pdgAnd.

Museul Osma, inchis publicului, fiindca urmeazaa fi casa intemeietorului, uncle se adung. Dumineca

çi

5

prietenii ca si cum el ar fi sufleteste de fat.l. no-bill si miscätoare donatiel, Imi e arätat de priete-nul Cardenas, ministrul Spaniei la Bucuresti. 0 ne-sMrsitä boggle de obiecte din cele mai alese. Gera-mica, panä la cea cu reflecte metalioe al cdror se-cret e pierclut, ocupl Intregi culoare pieselese pot vinde pentru a fi Inlocuite prin si mai rahexemplare; un comitet de adânci cunoscAtori dispunepentra cumpäräturi i schimburi de un Insemnatbudget. Foarte frumoase tapiserii cu subiecte ale-gorice; putine tablouri, dar bune; mai mult materialdin splendida mobilare, cu sapäturi In lemn de oextremA delicateta. Cutare dulap de complicatie mau-rä, careli deschide misterios cutiutele In care auInc6put odinioard bogäii pierdute. Ce-mi pare mairar e bielsugul de stole, de caracter bizantincopt, rAmasitele unui lux medieval de care nu seapropie contrafacerile noastre, Mug grelele vesmintede catifea iesite din fabricele spaniole Ora In yea-ul trecut.

Museul de artI modernä presintA pictura spaniolädin secolul al XIX-lea.

Multd imitatie, de la exhibitii davidiene cu albe tru-puri goale, având lii ele ceva cadaveric, panä lareplica Glaneuselor mi Millet. Tablouri istorice, caretrimet la rornantismul franoes inainte de Delacroix:multä lume lnaintea celor care trateazd subiecte natio-nale. Impresionant, dar nu atal din punctul de ye-dere al artei, de altfel corecth acela care represintApe stantul care va fi Francisc Borja, dandu-se Ingro-yit InlIturi la vederea corpului In sicriu al regineiIsabela, cu strigdtul: Niciodata, niciodatä nu voiuservi un sapan care poate sä moard". Alt grup

lungi;

6

la Impuscarea de Francesi a patriotilor din zileleinvasiei napoleoniene, a caror piramida dominä ogradina publia.

Mai interesante cleat tot restul afarl de aparitiacaricaturala a reginei lui Carol al IV-lea de Goya:fusta Invoalta-i dä un aier de papusä batrana stram-bandu-se, si de douä-trei portrete ale elevului sauVincente Lopez sant panzele care redau, Inteaforma sau Ii alta, viata populara. Terani In procesiune, cu o fulgerare de aur rasu pe vesmintelepreotilor, sateanul batran cu cilindrul inalt pe capulmargenit de favorite in fata fetei de celalt capät almesei si mai ales grupele de fete de la tail, sea-parand din ochi, pe and manile i picioarele autrernurari de dant. Din acela care aduce la targ bu-nittätile campului, cu o gainä chinuitä drept In fata,yin priviri care par a se desface de pe panza ur-marindu-te Imbietor In toate colturile.

Arta religioasä nu lipseste..Un Isus pe malul la-cului Intre figuri sumbre la aderea serii. Un altul,mai impresionant, supt razele lunii pline, ridiandu-se din sesul gol, Inaintea välmasagului alb al Ierusa-limului, asupra aruia Rascumparatorul plange lacri-mile de fiu, omeneste, al acestui pamant.

0 Camila cu stalpi albi, varuitä toatä, ca la noi,pe locul gradinilor palatului Buen Retiro, Intre zar-zari Infloriti i stejari de pluta cu trunchiul chinuit

Intunecate frunze vesnice ca ale maslinilor. Dejur-Imprejur se roteste linia muntilor pe varfurilearora ultima zapada scan tele oarecum veselä la a-tingerea soarelui primavaratec.

Nu se poate o mai bunk alegere, un lux mai bogat

si

7

0 mai discret, cu grija si a lucrului celui mai ma,runt, decat in Museul d-lui Lazaro, care e de faptcasa sa de locuinta. Ea realiseaza idealul bunei ex-puneri, intr'un media apropiat, a obiectelor. Toatescolile de pictura sant represintate, de la primitiviiflamanzi, de la introducatorii In vechea tehnica stan-gace a sufletului omenesc ce actuald e figura sfin-tei lui Quentin Matsys! pand la admirabili Goya,portrete i grupe, pana la cafe un Lopez din celemai alese, Ala la represintantii cei mai ilustri ai

englese, la care se adauge un interesant si unicAmerican de la inceputul secolului al XIX-lea. Sispade rare: a lui Francisc cea ddruitä de Papalui don Juan de Austria pentru Lepanto i ar-maturi a lui Filip-cel-Frurnos i medalii. UnIntreg decor vrednic pentru aceastä perfectä selectiefäcand atata onoare unui mare iubitor de artd carei-a dat In mareata-i casd dintre gradini templulpe care-1 meritä i pe care nu-1 deschide decat cu-noscdtorilor i cercetatorilor.

Un splendid car tier nou s'a deschis pe local undeacum cateva decenii era numai pustiul. Gran Viapentru popor, el Insira clädiri care pot rivalisa cuzgarie-norii" americani. Una care se ridica acumpentru telefoane, nu cuprinde mai put-in de opt-sprezece randuri, Aldturi, Spania mahalalelor luiMurillo. Lumina orbitoare de 'aid arunca un re-flect milostiv asupra adaposturilor saraciei. Dar rasae tare, mandra, spornicd, si ea va birui.

Regele ma primeste. E poate cel d'intaiu gentilomdin Europa In orice gest si (nice cuvant; afabil

I-iu,

scolli

at

8

sincer, spuind Iucrurilor pe nume fgra vulgaritate§1, Mr rautate, zugrävind pe oameni cum sant.

Dictatorul" nu e aici. A vorbit la Barcelona. Unimn de incredere in viitorul rasei. Oriunde, petemice forme, aceasta trebuie. Un ziar constatä moarteapartidelor: e Rege1e i e armata, cu ace1a0fthä Imparecherile del odinioara. La Academia de§ffinti morale, d. Romanones regretä, vädit, liberta-tea §i discutä jurämantul lui Alfons al XHI-lea peConstitutie, absolvindu-le printr'o subti15. casuisticrt.S'a schimbat pe localul Camerei, cu cei doi lei a-cum M.N. dini, numele de Congreso" cu acela. proas-pXt, de Asemblea nacional", in sensul corporativmussolinian. Tara lucreazg. Acesta e esentialul. Madridul, In plinä desvoltare, Undo la un milion delocuitori.

spirit,

Spre Lisabona

Pusan curat, en pietre 'ntre stejariDe plutd chinuiti si despoiati.Ici-colo doar o trdmbd de (anat.Co tibe sant cat ornu 'n ete, mari.

Prin santuri nurnai, cresc semanaturi,Femei culeg ce iarbei dete Sfantul :Abut 'n desert ii mai auzi cuvdntutIn pace(' trista a rarelor pdduri.Ce-ar flmcVntreb privind-o cate-odatd,Din toatd faro asta de granit

darFeird de mer8u-0 bleg socotit,0 mdgdruf, fapturd ealornniatii.

Ziva ne Oseste departe dire hotarul de Vest.Dealuri de ternä ro sl. räscolita., care chifteste de apa,se desth.sur g. intr'un larg amfiteatru. Prin contrast,depärtärile umede par de un albastru adanc. A16turistejarul-plutä mänâncä dealul si la picioarele luiiarba, acum malta, matasoasa, se Incovoaie la sufluldiminetei. Frumoase samanauri de, grail n iruri,foarte inaintate. Piatra surl, rosie iese la iveala InsäIn parey Intregi on In Bramäturi risipite, printrecare se strecoara tepoase tufisuri, pe când aldturichiar toatä intinderea a proaspät verde si eke unmlnunchiu de flori rose se ridicl timid. Case albe,galbene, cu coperisuri roii, flancate une ori de tur-nulete crenelate, aratä, in acest despoblado, vre-oferm5., si din cantoanele call ferate pe fundul vetrelrosii de fac se desfac copiii multi, pe jumätate goi,

10

cu speriatele cdpdtani rotunde, brune. Cate patrucinci macar, la fiecare cash'. In curticica de aldturipersicul i zarzarul surad. Cate Un podet e lucratca pe vremea Romani lor.

Iata o gospoddrie terdneascd, Magarusul stà ladispositie, ciulind urechioalielo la orice zgomot. Femeia In fusta invoaltd neagra, pe cap cu o bro-boada cu tuguiu, de aceiasi coloaro; omul in hainealbastre de muncitor. Feto oachese, severe, adauc-sculptate, cu ochii negri foarte vii in cari trornurd:o flacdra de bundtate: pretutindoni tipul lui TataTraian". Cate o admirabild .bdbutd. ca Maid in chiparos cu gura-i suptä Inauntru i ochli duiosi. Fâ-nul magrtruwlui, cu Ingrijire cläclit, e protejat labasa cu impletituri, i tot felul do petece sant arun-cate de asupra lui ca sa-1 apero de umezeald. Bes-tia bung. trebuie hrdnitä onest: e un atat de docilcamarad!

Pe alocuri, tot campul e acoperit do florileamestecate cu tristo puncte galbene; cate o largrtDeparte, o geand do senin se inceara pe culmi.Inalte desisuri de ceia ce pare dughie Inspicatd.

0 zidire de fermä so prelungeste cu zidul alb,jos, fd.rd deschizAturi, supt tigldria greoaie. Dera-floare alba 1$ deschide ochiul In iarba din fatd.supra ciudate ogeacuri cu basa puternicd. Intr'unloc bucdtdria de yarä se presintd ca un mosiroiu depiaträ cu ingusta deschizatura Inegritä. Ciudati co-pad Inalti, rotunzi, lucii, de pe cart scoarta so desface in fdsii; frunze taH, neschimbato de iarnä,atarnd. pleostite.

Tot fondul zth-ii se desface acum intr'un zimbot desoare nehotdral, pe cand norii apasä Inca asupramuntelui. Puncte albe lucind la soaro aratä caseleräzlete ale unel teranimi care nu forrneazd sate.

rosii,

11

San Vincente. Derasupra fermei, un porumbel urn--flat In pene supraveghiaa Altii se rotesc de-asu-pra. acoperisului. Doi terani, suiti pe acelasii cal,pornesc la drum. Vite grase, puternice, cu coarnelevânjos arcuite, privesc din marii ochi negri. Putemprivi eat voitn. Trenul merge destul de cornod pen-tru aceasta. O linie pulin cercetatV, spune conduc-torul. Iberia rnediteraneand nu se leagä esential cuIberia atlantia. basa poate fi aceiasi, allele santorizonturile. Si, In fisionomia pe care o ieau terile,ceia ce hotärdste sant orizonturile.

PArnântul, tot mai lipsit de rostogolirea pietre-lor, se ard cu caii i cu boii, eke patru, pe coastelein fundul cdrora un ran spumegand Ii sfarma un-dele de coltii stancii.

Tot mai dese informele clIddrii de piatrd ne-väruità cu pdläriile de tigld rosie. De lespezi seprinde caclusul gros, cu frunzele groas i largi. Lacantoane se expun strdchini largi cu desernnuri sirn-plu stilisate ca ale noastre, ulcioare de formd renand.Drumuri albe taie, In darsit, peisagiul rosu si verde.

Statia de granitä. Valencia de Alcantara. De oparte statiali afiseazd firmele, nu in cloud limbi,ci In patru, englezeste i frantuzeste (cha9e demonnais et billets"; de refd.cut la altd. zugräveald).Noua uniformil a vamesilor portughesi cu Inseildturide aur la guler. De alta elegantul tren mdrunt alSpaniolilor, cu vagoanele proaspete rosii adânc, pur-land o admirabild marcd a tern.

La doi pasi de statie fabrica de superfosfati, pen-tru ingrdsdminte, a Unniunii Fabril". Produsele eivor fi permitand bogata vegetatie de legume care,In terna de sange, se scariteaza de-a lungul coasteice coboard prdpdstios. Apoi jar câmpul cu tufisuri

12

arm., stejari marunti torturati i pe alocuri largipajisti de mdrunte flori albe. Pietre i maslini cufrunza find supt cerul din nou zburlit a ploaie. Pedrumul pietros coboard solemn card de forma ar-haicd. trase de ieratici boi roii. Unde Inverzeste cam-pul, piersicul In floare zimbeste.

Un despoblado de stânci sure, sälbatec rostogolite,cu pâlcuri de flori alba, Inseamnd hotarul prin pustiuIntre cele cloud teri. Locuitori nu se vd.d. Doar o fe-meie legatä la cap ca lelitele noastre cautà buruieniin santul din margine. Portugalia nu-si aratd Incafata In aceastä pitoreasca pustietate, prin care Aid-cesc numai vacile rosii pdscând aspra iarba rug..Putinele sumbre cuiburi omenesti nu se deosebesc decele de päna acum i nici fermele rosii i albe,Aceastä (ar0 n'a uenit din munte la yes, ci e o coastacare Mainland s'a Mattis in munte.

Cea d'intdiu statie, a vamii (nurn i engles), in a-rabd: Alfandega, e foarte cochetd: toatä vdruitd, cuornamente d azulejos verzi. Coloane 'de piaträ fru-mos sculptate. Bolti ca de vechiu palat gotic. Pe obailed ale cdrii sdpäturi, de caracter popular, samandcu ale noastre, doi copii bruni, cu fata rotunda, pri-vesc foarte serios la trenul care soseste.

Deocamdatd, omul cu sapcd. Ina lta de la Allan-dega" ni pandeste bagajele, cu tot pasaportul diplo-matic. Pare a se teme de o fraudd importantd Incurs de executie. Amabil, functionarul Ii In Mull.

Armata portughesä. Reproduce tipul cunoscut en-gles: sapcd latä ca la aviatia noastrd, cu cloud sdbiide argint Incrucisate, tunica i pantaloni hufanti,cenusii, guler rosu cu lampasuri de aur, multe bran-deburguri ros si aux; gradul ardtat i cu dungi deaur la mama.. Un fel de garzi vamali cu mantaua

13

albastru Inchis pe pantaloni gris-deschis §i lampasurialbastru-deschis la saga.

Figuri In parte deosebite de ale Spaniolior. Largifete osoase, mustdcioase, foarte brune, mai mult sangeIn fatd. Ochii n'au strälucirea de dincolo. E ceva maiarhaic si mai masiv. Lipseste, se pare, stratul romansi adausul maur. Iberul, Celtiberul primitiv se con-servd, asa cum la noi, de la Hateg pänd in Mehedin-tul-de-sus, Dacul persistd. Era natural ca un printburgund sd facd tam

Si lath. o femeie cu pdrul-cret zburlit si ochii tharlevii. Un tip, ai zice, frames. Deosebirea de rasä epretutindeni. Si in limbd e o rdpezeald de sunete cel-lice fdrä nimic din calma demnitate spaniold.

Beira are si un splendid restaurant numai in sd-paturi §i ceramicd, rdsärind alb §i roz. Aceiasi ye-selie si in cele cateva case vecine, pierdute in pustiu.

Dupd aceastd oasä, iardsi In pustiul pietros caree aici fortificatia naturald a granitei. Doi copaci cucrdeile desperate Imbrdti§eazd o piatrd, o strang Insfortarea lor de a se uni. Asdnidnarea locuintilor po-pulare e perfeetä, doar cu o sfortare care mai 'null.alb. Un curios ogeag cu trei deschizAturi triunghiularede-asupra cdsutei din margine.

Teranul roscovan cu pdlariuta neagrd, largul brat"de aceiasi coloare si maneeile libere, albe, care seiveste intre bolovani, pe cand tdietorul cu bereta iimand vdcutele ro§ii, pare un ferche§ Prahovean cumustata In spic. Ceva mai departe, mi s'a pärut cdvdd un mdgdrus la plug, resemnat cu soarta lui.

Si, de-odatd, Inteo crdpdturd de stalled, o Intreagdfatadd de case albe, derasupra careia pdzeste bisericaveche, cu turnurile, cloud, alipite de portal. In fundscrijelata coamä albasträ a unui sir de muscele.

14

Lasgm urniä aceastd larga pata albá, ce pareun singur zid stral3Atut de nesfarsile feresti, si in-cunjurimea smdltatà cu aceiasi inflorire albd deease rgslete. Trenul merge destul de voinic prinaceastä pietrdrie desordonatA stearpA, incalzitd deun soare sudic Incx in luptA cu norii Atlanticului.Hari drumuri, lucrate wr. Pe cgte una "din movilelede piatra se acatä ziduri de castel In ruing, de §iaici, in Statul facut de un doscalecalor, en totuldin nou, viata feudala, ori macar cea senioriala, aCastiliei, n'a existat Si o casg noug-nouta, delicios dealbA, c cucuiata pe o asemenea moddlcd surd.

La statie (Castello de Vide), in mijlocul grAdiniide palmierl bdtrgni, cu trunchiul de sd-1 cuprinda. un

voinic i evanlaliul larg rdsfirat, aceiasi veseld o-riginalitate a constructiei: zdbrele, loggii cu colo-nete, hnpodobiA de fier lucrat, firide cu statui,coperisuri suprapuse care se inn:die dupä pArtilezidirii ca In vechile biserici bucovinene. Ceva spon-lan, variat, vesel. 0 insdilare, o glurnä, un sued's.

din primele ei flori rosii de-asupra grelelor zidurisure, bogata gràdin i ea surgde, 0 treoere cadin Ardcal in Tard".

Turme de oi albe Imprdstiate intre bolovani, cain sierrele de Nord ale Spaniei. Aici Msä ele parinchise inteo grading', pe egad, dincolo, al. lor o dru-mul si a Ion e tara. Copilul cu larga pAlarie i her-nevicii umflati are Insä un aier d ciobänel bänätean.

Ne ridicAm, pe podi§uri cu vegotatie mai Int.dr-ziatä, o ciudatd iarbd rosie tisnind dLn pdmânt langdcealaltd. Cgldura venind din apele Oceanului se men-tine insd. De aceia pe alocuri vaste lanuri de oe-reale foarte clesvolfate, Iângit pajistea sdlbate,cd a

-,-florilor de aur din tufisuri. Femei nevAzute Insirgpe ramuri rufele spalate in garla de munte.

in

-cm

Si,

p1

15

0 alta garä presintä o Intreaga adunare de teranicu 1)AM-file largi, sositi in noroiul pietei cu caralelor simple, in care apar enornie cele cloud rc4i, i

cu trdsurile trase de magari. Fernei le pastreaza iu-birea pentru rochiile i alurile negre i carpa in-tunecatä, care-si lasa capalul po spatele lor. In lo-calitatea viecing. ne Intampind aceiasi aerial-1A casacu cerdac, alba-rosä, asa de asemenea cu cea de lanoi, larg primitoare de lumina.

Imensa padure de stejari, can dau plata. Trun-chiu i rarnuri, dupa jupuitura, refac din nou scum-pa lor scoarta. Pe alocuri deposite enorme se usuctde soare si se pregatesc de expeditie. Ici i colocactusii teposi, serpii printre vegetatelc terdor calde,1i amestecä bizarele contorsiuni care par pornitespre atac. Dar, ceasuri Intregi, omul i scoica luiraman invisibili, afara de oasele in care ei apar eaprin minune. 0 femeie cu fata bruna irnbroboditaIn alb Asare ca o icoand tiganeascd de la noi. Defapt pana la Madrid yin cu ghiocul i cn ursul, pana

dc peste mare, din terile Americei, oachesti nostri,Inoindu-si pasapoartele i platind onest taxele lor laLegatie... De alffel un ziarist madrilen de la He-raldo, constatand cä vorbesc neverosimil limba frau-ces d. pe care o ignora complect, gasia cd eu insumiam un tip Intre Apostol" i sef de trib cafe(=tigänesc). M'a pus pe enduri.

Torre das Vergens, Turnul Fete lor". Portarul oanunta cu un lung strigat iritat. 0 lame terdneased inpapuci sau cu picioarele goale asteapta.. Cutare teranbarbos poartd o scufie eu canaf ca a Sarzilor sau ahaidamacilor' ucrainieni. Frumosul ogeac indatinatse ridica, alaturi, dintr'un fronton triangular si ro-

paretilor e variat cu lampasuri albe.

si

sul

16

In jur pe camp berzele au revenit, soli de prima-.vara, la casele lor. Tot dealul e plin de carpe In bu--

ruieni.La Ponte de Sor tot grupul tergnesc are scufia,

pe spate i mantila scurtg. Unul, bdtrân, cuo pelerinä de mai multe randuri i cu umbrela pecare se sprijing, e extraordinar de pitoresc. Altulsi-a lasat brate i barbie pe un sprijin d sacimantia-i brung se intinde pe pamant.

Boii au juguti i caii sant Impodobiti cu tot fe-lul de ornamente strälucitoaro. Vagoane intregi santpline de pluta prinsä in voloace. Dumbrava demaslini e apt-nape. In fund merele de aur" aleterii portocalelor" lucesc in frunzisul negru, pecand pinii Ii in,sira de-a lungul drumului sprintenastraja. Sfintem iargsi In Tinutnl binecuvantgrilor soa-relui.

Un camp intrieg e numai o floare violetä care parea fi- cultivatg.: o fermä rosie e "infiptä in mijloccopilul mang din tiring magarusii pe eari se scuturg.glumet floarea persicilor. Sapa desveleste, algturi,pamant bun si chiar un pthnânt negru, gras, luciosca acela de la noi. Zona de fortilitate a inceput.

locuinta pare a fi ceva mai deasg. De sus pri-vim la mäturoiul pus pe coperisul row, la grupulde caldg umanitate al copihilui langä madona ru-nig in rosu si violet care e mama lui, pe cand Io-sif, harnic, trebgluieste Imprejur. Sant atatea rufepe iarbg. de inflarese campul. Iar satul compact,cu biserIca lui cea mare, satul roman sau galo-ro-man, ca In Franta, nu e nicairi. Aici domneste misi mai mgruntel regim de cgtun cleat In anutne lo-curl de la noi.

Dail aceasta nu e o targ. Med in felii drepte cadesfgsurarea pgmAntului nostru. Iatg-ne iargsi sus,

lama.1

ei

Si

17

insa aici in lumea celor mai bogate flori, fantastic a-mestecate de-asupra Taramaturilor marunte de piatrasura. Nicio apd nu se vede, fie, macar nn izvor sa-rind din treapta In treapta. Numai ploile Oceanului,a caror apa scânteie supt arbori, in aceasia vegeta-tie vioaie i proaspata. SAnt parti care par inundate.supt nourii din nou stransi la un loc.

Bemposta. Enorm deposit de pluta, dejghiocalanumai, legatä in pachete, gata de drum. Oameni cupaldrii de muntean luereazd de zor la ele. Foarte pu-tine femei, afara de, cele intrebuintate la caile ferate.Doar vre-o bunicuta cu palaria de duhovnic iesuitstrecurandu-se pe cgrari in volanul rochiilor ei decoloare InchisA.

Intgiul cos de fabrica, i un grup industrial Im-prejur. Nu departe InsA, ta rAulet, rufe i spalato-rese fac pe frageda iarba verde un tablou rusticin alb si roz care stramuta in lumea eclogelor. Decealalta parte alt cos Ina lt rasuflA un greolu furnalb ce se lasa spre pgmant. Casa are, un caracterde duzina fara amintiri i fara cochetarie. Numailangd garä frumoasa cladire capricioasg, sprince-nata. E primul centru in adevar mare, Abrantes,care aminteste pe ducesa scriitoare de memorii Iiiera napoleoniana. 0 femele ciudatä in tartanu-i ver-de are, cu taietura ochilor, lunga fata aramie si pa-rul Toarte negru, strAns lipit pe tample, Ca un aierde Extrem Orient. Cladiri Tara caracter incununadealul Ina lt de-asupfa rgului adAnc, largul Tajo ve-nind de la Toledo visigotica, 1initit, galben-verzuiu,abia miscand din unda lenesä supt dealurile plan-tate cu palizi maslini. 0 hmtre egrligata desfasuraaripa-i rosie, i rosieraprins e i carpa in care seinfasoara, pe mal, femeia care cu secerea taie inalta

2

18

plantape de dura. De-asupra, norii burdusiti stausg. verSe.

De-acum, pe ambele termuri, incepe altd tard..Lfingä cea d'intaiu vie, la pthlsirea ape, o metalur-

cetatea. Trarnagal (a se apropia denumele Portugalului, cautat i Oita prin limba fe-niciana). Tot 'putt fail se pastreazd verde si inflorit.Pe pajistea vie femei trec purtand cu o perfecta e-leganta greutdple pe cap,. ca in Oltenia noaNträ.

Langa un oräsel alb, trecem apa larga, Ia Praiade Abatejo. Vase plutesc, tree la edec, pe terrnulAAR cu mslini. Intr'o lnsulith." piing de arbori sill-bated. castelul Almourol (1209), cu un turn central sialte trei pe laturi, perfect pastrat, inaltd, in pro-portiile Ceth.tii Neamtului, zidurile sale cu crene-lele intregi, iar pe malul din fata casele vdruite seranduiesc in shad. Si mai departe coastele impà-durite. sant samanate cu grupe albe. Pe raul largrani luntri negre coboard. Undo de straveche formaorientala card in pantecele lor adanc scobit recoltade plute de-alungul malului cu case multicolore. 0priveliste ca in Italia-dersus, in jurul mariler lacuri.Ca i acolo, la Barquinha, noua fabrica adauge onota de modernitate decorului de patriarcald poesie.

Spre ramificare", mama statie Entroncamento, pi-nul maritim apare langd arborii terilor red., cari in-cep a da Mime, pe and po laturi se usucl var-furile teposilor cactusi. Tipurile populare sant a-oeleasi. La femei, par lung pieptgnat pe tample in-cunjura fetele largi, adese ori rumene; trupul, cateodatg. greolu,, se terminl cu picioare de o deosebilafinetd,. Incaltate cu o mare ingrijire. Se lasg. oploaie fing., i usurinta cu care iese la iveala um-brelele largi arata cil ele nu sant un fenomen neobis-nuit.

giell Ina ltg.

19

Livezi de mdslini perfect intretinuti, en bob lafdddeind i cu cactusi ca gard apdrätor. De am-bele pdrti dealuri adAnc albastre in fund. De-odatdo pd.dure de pini, cdrora ii s'a ldsat numai sfichiulde sus, intrerupe bogatia foilor argintii. Sesul eintr'o largai intindere supt apele revArsate. De la ovreme, in dreapta, tot ce se vede este supt apd.Alaturi, p alocurea, via se infräte§te cu mdslinul.

Vale di Figueira. In fund, intre gradini, un cas-lel modern cu o largd terasä. Departe, iar dealurininse cu nenumdrate locuinti. Viile se desfundd har-nic in aceastd jurndtate a lui Mart, si grupe de fa-milie iese, ca la noi, impreund la muncd, bärbatifemei laolaltd. Vechi vile inegrite, in grddinile cdroraalArna portocalele. Pe coperisurile caselor se usucdin soare mari dovleci rotunzi.

Splendidd ideie de a infdtisa la gara din Santarem(St Irina) vechiul Praesidium Iulium, cu .grupul decase in noul stil cochet, in margenea vechilor ziduride cdrämidd i piatrd amestecate,orasul in ce are maifrumos, vechirnea lui, biserica cea mare, castelulOurem, turnurile care se scaldd in ape, in apelevastului Tajo pe care-1 trecem din nou. Rdpede fugIn fata noasträ straditele sucite intre casele acope-rite eu vechi tigle inegrite.

Necontenil langd apd. In locuinti abia injghebatepescari Ii fac sdlasul, i voloacele lor se usucd lasoare. Luntrile negre duc spre malul celalt, cu casealbe, cu dumbrdvi de pini negri, terani din impreju-rimi. De acum, livadd se tine de livadd, vie de vie

grädind de grädind. Costurnul popular se infati-seazil in colori mai vii pand. la portocaliul" cores-punzdtor in limba noasträ numelui terii.

Apoi intinse terenuri e pdsune arnestecate cusämändturi, colo Intâlnind In cale rarile fabrici

si

si

tel

20

micile erase de aspoct ImbAtranit. Caste le ingust modern cu superbi pahnieri batrani, gr5dini cuprisgei; Villafranca, cu mori orientale pe deal §itrandafiri infloriti pe zidurL Un mare chnitir seoglindeVe 1n apele pe care tree vapoare purtandsteagul national row-verde. Po camp intäiul tran-sport de fan se IncarcA in &grille Ziduri d piatrlca acelea din Basarabia, en turnulete la intrare, des-part propriet.1;ile. Ceva musulman da'inue§te in sti-lul acestui mal unde odatA au stat ca stäpani Arabii.

Resturi de vechi ziduri par a voni din vremeacutremurului nimicitor, de pe urma arnia totul s'aschimbat. Nu departe centrala electrica a creat unintreg grup de case do o cochetarie noua-nouta.Grupe de fabrici urmeazA in acost deschis camp deroadà, märgenit de apele märetului rau, de-asupradiruia pgsgri de mare, albe, plutesc; apa canalelore une ori acoperith. de stolul lor.

LisabonaTe chemi asa: tin biblic Bet leem,Dar nu-s aici capele solitareSpre pornenirea bland'a Celui careScapa o lume 'ntreagei de blestem.

Stau uriase ziduri supt crenelestettpii c14 mcliestre siipeituri

Cuprind pe ei tot feint de japturi,Din lumi strdine, de supt ceruri grele.

Stoi globul imperial alciturea de crucefunii inodate spun ciildtorii

$i cuceriri: spre teri de fceriiCu Vasco MMus gdndul se duce.

Lisabona se anunta printr'un amestec, indescifra-bit pentru strain, de constructii i grupuri de caseclesparlite prin terenuri de culturd care dau hrana(le fiecare zi capitalei portughese. 0 buensä zidireroile cu cupole maure locul unde se dau curselede tauri pe care reformatorul din secolul al XVIII-lea al terii, marchisul de Pombal, lera oprit de a fislingeroase: riscul luptatorilor e mai mare in u-nele privinti, dar spectacolul nu se mentine cu caispintecati i cu macelarirea savanta a bestiei Infu-riate. Cartiere de muncitori fluturä la feresti dra-pe'efe rufelor de mai multe colod. Trenul strabatecede statiuni la care nu se opreste. Apoi un lunglunel duce de-a dreptul la cheiul de coborare.

A lost aid o cetate veche ca aceia de la Santarem,

.i

i

el

rä-

22

pe care, insd, teribilul cutremur de la 1755 o dä-rãmh cu -deshvArsire, Intr'o catastrofh cu care sepoate a.,Amana numai aceia de la Lima; focul iesitdin ruine mistui irnensul rug in care perirä vre-o40.000 de oameni, ale chror rhindsite s'au risipitIn vânt. Pombal, ministrul filosofic al regelui Loan.al V-lea, o refticu din nou, din ce a fost odath pas-trându-se numai o parte din suburbiile populare..Sträzi drepte, care pe atunci erau destul de largi,iar astäzi zugruma adesea o circulatie abundenth.de rnasini, furl trase in toate directiile. Supt dom-flute urmätoare, pänd la a lui Pedro al IV-lea.,cetatea noud se deshvarsi i astäzi ea ocupd, pe dea-luri, pe povârnisuri, In fund, o foarte largd supra-lath de pärnânt phnä la malul Tagelui, care defapt, cu toate eh se arath la mai multi chilometri maideparte de turnul insemnând confluenta, un termde mare.

Fluviul dä cetatii viath i farmec. El Insä, cu a-puchturile lui maritime, aruncandu-si valurile poplaja de nisip i miscandu-se in ritm de flux i re-flux, nu poate strdbate, ci numal mhrgeni. Dincolode dânsul, pe sirul de coline rotunde, se urch nu-mai case de plhcere la tard. Orasul tot e dincoace,privind la valurile ce se zbat i la märetele vapoarecare strábat larga Intindere de ape.

In insula de mult lipith de term vechii regi ridi-caserä un puternic turn de pazä care se tine siastäzi neatins In mândria lui, cu shlile joase boltite,cu schrile care duc la logii i la terase, pänd lavArful unde timpurile noastre au asezat farurile dechlhuzire. ineolo, in fath cu albia veche, .domEmanuel si fiul shu Ioan au ridicat una din celemai mari mänästiri din lume, Inchinand-o Belleemu-

o

Mai

23

:lui Sfintei Nasteri, sau, In portughesà, limbapede i plecata la ellipse de sunete: I3elem.

Biserica Maicii Domnului a Ieronhnitilor uimesteprin bogatia portalului ei principal, in care linille Im-biLlsugate ale goticului influcarat" se unesc cu chi-purile, mai rotunjite, ale regelui Intemeietor si SO-tiei lui, Maria, fiica lui Ferdinand Catolicul si a Isa-laler, cu o Impodobire vegetala imprumutala de laterile descoperite de Portughesi In Indii i cu me-dalioane in stilul cel mai pur al Renasterii. Ace Iasibielsug se IntaLneste in atat de inaltul interior, alcarui tavan se sprijind pe patru coloane suptiri Inpronaos, pentru ca la intrarea naosului greutatea bol-tilor sal fie ruzimata Inca ()data pe doi formidabilistalpi de piatrd sculptatd. Decoratia acestora presintatot ce o imaginatie nesatioasa i Indrazneata a pu-tut gusi In toate artele de supt toate vremile. Nuse poate un amestee mai bine hranit de toate

Vrernilor anterioare, fru ca, totusi, ansam,-blul A. fie greoiu i confus.

Originile acestui stil manoelesc" an fost cdutatepretutindeni, si din Tiece Incercare a iesit ceva.Dar, cum Ioan de Castilho a lucrat aici dupd 15004cand delirul de bueurie al bogatiLlor indiene des-coperite se unia cu posibilitatile deschise prinstapanirea lor, un lucru trebuie admis. Indemnul avenit de la privelistea templelor imense ale acelorIndii In care tot ce inchipuirea omeneased poatenascoci se unise Intr'un indescifrabil haos, capabilde a se resolvi, dupa oarecare deprindere a ochiu-lui, Inteo covarsitoare armonie. Dumnezeului cre-tin, lui Isus eel bland jertfit pentru ornenire i s'aadus prinosul de arta cuvenit divinitatilor miste-rioase ale milenarului cult arian.

Ace lasi capriciu nestapanit se observa In sacristie,

rd-

l

ratiile

24

unde stâlpul, pe care-1 impodobesc §i curioase pa-sari de stilisare orientald, arunca in toate laturile H-ull de o uirnitoare cutezantd, In sustinerea arculuiboltilor. Abundenta neinchipuitd a decoratiei de pia-trd deasebeste si lungul claustru, de o asa de puternicaimpresie, care se ispräveste, in cloud siruri, laand fatada Inmultinduii epii turnuletelor in fataraului care duce cordbiile marii celei mari laalte Indii, atunci Inca nedescoperite. Triforiikegotice se unesc cu naturalismul Renasterii §i cu ele-mente care aduc mirezmele ImbAlsamate ale unorceruri mai albastre si mai calde. Armonia de an-samblu se pdstreazà, dar detaliul surprinde si de-rufeazd. Era aid In mers o sintesä pe care nepriel--nicia vremilor urmatoare a oprit-o In loc.

Din ea face parte lenl fantandi §i elefantii pe alecdror spinari suferitoare se odihnesc saroofagiile cu-prinzând trupurile lui Manuel §i Mariei. In jurulaceluiasi altar cu racla minunat lucratd a SfinteiTaine, zac ali printi din acelasi neam, versuri latinerasunatoare pecetluindu-li faima sau plangandu-lisoarta: loan al III-lea, Ecaterina de Austria, flica luiFilip al II-lea, imperialul Spaniol, Sebastian, cal cdzutIn lupta fatald pentru Fez, cu Sultanul Marocului,la Alcazar-el-Chebir, dom 1,ntonio, cálugär, rege §iexilat, adversarul lui Filip al II-lea, usurpatorul,infanti cari abia au cunoscut viata.

Era odald aid o tdcutä lume de cdlugdri rugandu-se pentru odihna sufletului descoperitorului de pd.-manturi si a celor din familia sa. Dar, dupa Pombal,izgonitorul de Iesuiti, traditia lui de filosofism an-ticlerical a scos toate ordinele cAlugäresti din tard,earl de rarile exemplare mentinute de ministriistraini. In biserica regilor purtAtori de coroane, pre-Mouth. intr'un Westminster national, pe când praful

ip

25

.se a§terne pe stalele canonicilor din corul de. sus,cu mdiestrele capete sculptate in lemn, s'a fd.cut locpentru marile sicrie, cu figuri culcate, ale lui Vascode Gama, cAldtorul triumfal, i lui Camoens, cAntdre-tul gloriei lui. Mem flori proaspete au lost p.usede o mând pioasd pe piatra poetului. Apoi in negreInfunaturi, jos, zac 'Juan de Deus, poetul, Idngaoameni politici din zilele noastre, pänd la pre§edin-tele Impu§cat In 1918 pentru cä voia sd lie dic-tator".

Iar in claustrul rugAciunilor §1. primblärilor tà-cute se zbeguie tiuind cele ateva sute de copii cuchilugele rose ai unui mare orfelinat.

Bun lucru I regalitatea pe vremile el! Dacd, inmaterie de artd, vremea fastuosului contemporanal lui Ludovic al XIV-lea, Joan al V-lea, §i a urma-§ilor lui n'a dat decAt, in marile grddini apäratede strada.§erpuitoare printr'un Malt zid row, masainformä de zidire de la Necessitades, ea a Idsat In o-biecte care nu s'au risipit din fericire aminlireasplendorilor ei. La Tostul maned, Picadeiro, din acestsecol al XVIH-lea se inOrd o parte, din cele §aizeci

patru de cale§te, cocii1, litiere de care se serviausuveranii unui regat care peste marl. era Imperiu, inocasiile cele man l. ale vietii lor : nunti, intdmpi-narea verilor" incoronati, participarea prin amba-sadori solemni la serbdtorile Rornel pontificale. Cumandrie apar statuile alegorice care presintd-in cu-tare cas dominatia peste cloud contiriente. Aur §i bro-card, cu tonuri dulci, sterse, dau lungului defiler!un Tannec de mari splendori dispärute. $i Lopezpare a fi facut pictarile. Oddi Intregi pun aldturi

Termenul este §i in Apus IncA dela 145 /: carreta ungaresca",pcarreta da caso ou de coze" (C4ta, Kaschau) ; v. Lucian Freire,Catalogo do Museu Nacional dos coclzes, Lisabona, 1923, p. 14).

26

tot ee mai ajuta la acele alaiuri i procesiuni incare si statuile de sfinti 10 aveau palanchinele inzile mari când, ca la Corpus Domini, sunau lungiletrambiti, legate de stegulete cusute din greu cu aurargint. Din cei cari urmau sfintele simbole au rd-mas nurnai pretioasele tunici brodate care-0 expunsupt sticlit goliciunea actuald. Iar, din cadre vechi, std-phnitori, pänd la grasa, blonda, alba dona Mariaa II-a si la sotul el trist de nielancolie rornanticd, .

Ferdinand de Coburg, bunicul, prin 'fiica lor, donaAntonia, al rdposatului nostru rege, piinä la simpa-ticul sot al Stefaniei de Hohenzollern, tândrul Pe-dro, fratele Antoniei, privesc la ceia ce odatd-i im-podobia In trecdtoarea lor viata pdmanteand.

Acuma la Necessidades e un Ministeriu. Grddinilepot fi visitate, ca i cea din fata frumoasei bisericinoud de la Estrela, cu mirezmele primilor tranda-firi. Politicianii au dat jos monarhia, i fiul lui domLuis 0 al energicei fete a lui Victor Emanuel al II-lea, Maria Pia, dom Carlos, a cdzut lovit pe la spatede glontele unui asasin, fiul lui mai mare, Ludovic-Filip, Inchizand chii langä dânsul. Rdnit, al doi-lea fiu, dour Emanuel, a auzit, mai tdrziu, tunurileflotei batand in Palatul sdu i s'a dus. El n'a folositmiscarea izbucnitd la Oporto pentru ea. Undeva inLisabona, care e a altora, 10 ascunde parerile de räu mi-nistrul cu care dom Carlos incepuse opera de mo-ralisare publicd, Ioao Franco.

Dar nisi Parlamentul politicianilor n'a pastrat bi-ruinta pdtatä cu sange. El e inehis acum de doiani. Un general a devenit presedinte al guvernului

acum cdteva luni a rdspuns cu pusca aoelor cariincercau o noud. prefacere. El stä acolo guvernândin locul unde altii Ii potreceau vremea discutlind.Lumea pare inultärnitd, si se preeteste acum a-

si

27

dunarea pe specialitati ca in Spania, pentru a senormalisa" situatia.

Deocamdatit ce e de netdgaduit e vointa de atrill La caderea serii cu soarthle aprinand nesfAr-sirea valurilor fereslile sânt pline de capete, strdzilegem de lume. Capita la cu 600.000 del oameni vuiestede zgomot si se främântd de miscare $i aid este oinviere Hind, care va trebui sd vie si Ia noi, ne-lipsit.

Din ferestile otelului nostru privim o bisericd dinveacul al XVII-lea sau al XVIII-lea, cu adAnci ferestimärgenite de bizare sculpturi. Intreaga ei supra-fatd. e acoperita cu frutnoase azulejos albastre. Foar ledcse ori aici se intrebuinteath aceastd acoperire asade veseld. Ea contribuie sal dea simpaticului oras In-fatisarea lui multicolord. Dar de cealaltä parte astrdzii biserica italiand are caracterul greoiu i pom-pos al fundatiilor iesuite. Pe o piatd. %wind unCamoens de marmura. Pc malul ritului-rnare, domi-Mind zdrile de pe coloana lui, Albuquerque, do-minatorul vice-rege al Indiilor, stdpanul rajahilor in-genunchiati. El aminteste Imporiul" care subsisla.Dacd s'a dus "regole-Imprtrat al Indiilor a rdmas,pentru ace:te Indii, patriarhul. Bisericeste, natia nue langd el, langä clerul lui, el insusi pe junatatelaicisat i spune cartea francesd de colaboratiea Portughesilor despre tara lor deprins cu quasi-cdsatorii discrete. Dar mândria, marea i legitima lormdndrie a neamului se intrupeazd in demnitatea lui,faird päreche in toatd. organisatia Biscricii catolice.Sdntem", imi spune simpaticul nostru consul, ingi--nerul Bastos, totusi a treia putere coloniald". Ofi-ciile legate de colonii se vdd pretutindeni. Pe masa,

28

anea de la otel se aratd cam se pot trimete expedirtiv peste marl telegramele.

Ora§ de dealuri si pogorasuri pe care se arunca,retinute la vreme de o fantastica dibacie, mari ca-rute pline de Omni pe care le trag catdri voinici,_automobile, tramvaie, printre care furnica Rill gra-ha, cu un remareabil simt al primejeliilor, oamenitie toate vrastele si de toate felurile in veselulTluierat nepasätor al copiilor oachesi, ochiosi si maitotdeauna de o perfecta buna-cuviinta. Te cufunziin adâncimi unde nu vezi dealt strada ingusta,plind de umbra si de miscare, pentru ca sus la ca-patul urcusului intr'un loc s'a facut un puter-nic elevator de fier, ducand de la un plan cu multmai sus sa ti se desfdsure una din °elle mai mi-nunate prive1iti, rivalisAnd doar cu Genova vdzutade la Villetta di Nero. Strabatute, nu de .turnurilesau eupolele bisericilor, care nici n'au 'fast vre-odataprea multe si, mai ales, nu s'au refacut dupa cu-trernur, In zilele filosofice ale lui Pombal, ci de edteun puternic palmier suptiratec, So orânduiesc In e-taje ori se amesteca indescifrabil case de toate co-Iodic, intro care soarele se prinde mai mull detrandafiriU1 duke cu care sânt väpsite locuintele po-pulare, dar el face sa straluceasca si fatadele dc ce-ramica albastra, verde, surd, brunä. In margene, pa-zità tie vechiul turn de la Belem, dunga masivd aTaului pune o duke ingradire albastra.

La capat, muncitorimea se ingramadeste ca al-binele In roiu prin invalmäsirea d scan do fier sibalcoane pe care pleoscaie la vânt rufele; cate unvechiu armazen (magazin) de azeites (acetzun la-tin e uleiul), mai rare on cât o carciuind ele par-a fi in general extrem de putine se amesteca

29

Intre aceite vechi blocuri de zidärie cu fata zgAriatA_de ghiara vremii. Cate o batrand in gluga ei oricome ori atipeste, poato i una i alta, ca intr'unbdtrAn cuib maur. Pe alocuri in ganguri, ca inOrientul musulman, rnesteri ao mArunti§uri lucreazd_in fata musteriilor.

Apoi strazile de viatti, de muncA si corneal, invd-luindu-se pAnd. ja. Cate o piatä in care verdeata, In-gnijità in grädinile mult iubite, se catdrä pänd si pe-frontonul hisericilor, cu. surAsul ei thndr, ca un §tren-gar prins de träsura arhiepiscopului, ori pe cu-tare veche cash' cdreia-f dd, pe o lature inegritä atiglelor sparte, ca o perucd. proaspdtd.

Ia mijloc, pirata cu teatrul dom Carlos, de o ar-monioasd desfdsurare albd. Aproape, cocheta clAdire:noud, in stil delicat, arhaic, a Orli. Aid e Rocio,centrul orasului, cu statuia bunului rege tAnAr domPedro al IV-lea. Aproape Piata Targului (Figueira)cTh necontenit un intenesant spectacol de viatd popu-lard.. 0 strabat, acuma dimineata, acele sprintene-varinas cu iutile picioare goale inrositel de apamdrii, terp.nce din Algarve, care, depositare ale pes-cuitului proaspat, poartd pe cap cu o sigurantA in-stinctivd. adesea intrebuintând ca sprijin o paid-riutA neagra turtitä, care li §ede bine, cowl cuchiscarii de argint abia junghiati i cu alte darurLvii ale marii. Pretutindeni le vezi, cea mai grabità,dar i cea mai zambitoare apaiitie popular% a Lisa-bouei, pAnd seara cfind cu pasul usor ostenit aductot pe cap, cosul gol, punga fiind, in schimb,supt vArtejul fustei si salul care o acopere.

De aici pleacA spre Nord noile auenide, cartieruLcel mai Iarg, mai luminos si mai bogat al orasuluf.Vile le acoperite cu pthci strdlucitoare de ceramica.ise suocedeazA amestecand toate colorile In fata stra-

plinl

30

turilor Inflorite. De la Piata ,,Restauratorilor", a a-celora earl, dupa tirania Filipilor spanioli, au redatterii libertatea prin asezarea p tronul vechii Case-de Avis a ramurii moderne de Braganca,, Ana laacela din fund, care, dincolo de rosul hangar al lap-telor de tauri, comemoreath prin trupuri invalrnasiteo corespunzatoare revolutie moderna, defileul crea-thmilor vitalitatii contemporane portughese se ur-ineazà fdrä o intrerupere, fdra o nesiguranta, desigur una din sträzile celecmai senine si mai armo-nioase din Europa. 0 strada a Gloriei i una aBucuriei (Alegria) (dupa un teatru dau inteinsa.

Din ceia ce daduse evul mediu prea putin a rd-mas, dar atala ajunge pentru a se inte Lege ce marea fost pentru art a. pierderea adusa de cutremurulfatal. Inainte de toate, avem partea, intinsa parteramasa din catedrala, care s'a carpit in stil modern

pentru partea primitiva se cOrpeste, cu oarecare1ncetineata. A rdmas corul mai intreg cu gingaseie-iarcaturi gotice supt care zace Bartolomeiu de Joanintemeietorul i, fata In fata, in alta capelif, cuiareajutator al regelui säu n lupta de la Rio Salado cuMaurii, Lopo Ferhandes Pacheco.

S'a semnalat i o pidtra lucratd in stil bizantin,ca i doua allele de la distrusa manastire Qelas, carear veni de supt Arabi. Cu toate desele refaceriadaugiri din veacul al XIV-Iea, supt Alfons al IV-lea

urmasii lui, e un frumos monument de golicd. tar-pastranduli Inca toata simpatica simplicitate.

De twiä frumuseta claustrul vecin, cu cele cloudranduri de coloane, cele de jos, duble, sprijinind cu,capitelele lor felurite usoare arce la intftlnirea cä-rora rosate de o originalitate nesfOrsitä ii deschid/erestruiele de dantelä.

si

ul

31

Aici se lace slujbd. In altarul reconstruit al cape-lei principale mormitntul, transporiat i refdcut.al reginei Beatrix si al sotului ei Alfons al IV-lea Ii rdspund

Altfel la foasta mdridstire a Carmelitilor.Bo ltile i-au carat pentru totdeauna, dar cu atill

mai Ina lte, sprijinind albastrul cerului, apar incor-ddrile arcelor, 1argil ogive ale laturilor, altarul pas-trat aproape intreg. In acest loc al amintirilor si-aucdutat refugiul atatea fragmente de piatra ale vechiiLisabone, färd a mai pomeni bucdti de preistorie, dela omul din Mugem "And la rnumiile din Peru,Pietre de mormânt care nu nib" acopdr cenusa pier.dutd In vant, vechi inscriptii de fatadd, rämdsite deportale care duc la biserici dispdrute, fdrarnitareaunui Intreg oras care s'a dus. In mijlocul Museuluimonumentul care poartd numele regilor Joan si Pe-tru. Iar earä marmura cu Mere frumoase, dare,din epoca primei Renasteri, In care se pomene.;:teciudata viatd, isprdvitä la 2 Tunic 1467, a princeseiportughese, fiica regelui Duarte eel cuminte si a re-ginei, care a fast sä fie sop lui Carlos de Navaraa lui Eduard al IV-lea de Anglia. Dar acesta a luat pedulcea lady Elisabeth Grey, si a pregAtit asffel, cuinvidia fratelui salt, Ricard, eroul teribil al' drarneishakespeariene, nenorocirea copiilor sai, meniti a

zugrumati in temnitä. Iar fata din Portugalia amurit la doudzeci i apte de ani fär s fi purtatvdlul mireselor; dureros o spune inscriptia

Splendori bisericeti moderne se vdd aiurea, laS. Roque: capele acoperite cu stucaturi de aur, ves-minte de brocard greu prin vitrina cdrora au trercut gloantele ultimei revolutii. Aici se adaugd I-susul cu perucd neagrä i haind c1 ston. violetäpurtand o cruce de Intunerec, sfintii i sfintele cu

Inca.

§i

latinä.

ti

32

aparentd de morti umani pe cari-i aratä cristalulsicrielor in care sant expusi adoratiei. Spre acestebiserici la usa cdrora atarnd steagul pentru hramuri,ca la Nossa Senhora del Monte, merg iute ti-neri cu berete negre i coloanele rosii. Dar nu e,pedeparte, evlavia spaniold. Unele biserici sant pale, inin allele grupele de Inchindtoare,bdrbatii lipsesc a-proape total, nu par sä aibä numai aceastd preocu-patie.

Este era In tot ce apartine treculului acestei na-tii In care s'au frdmantat atatea energii etnice suptacest bun soare prielnic amestecurilor de neamuri..Cele cloud musee pe care le-am vdzut Intdiu, a-duc de la Inceput, pe deplin, aceastd. dovadd.

La cel de belerarte se &este, pe langd operbd ceramicd. din China si Iaponia, pänd la fa-bricile francese si germane din secolul al XVIH-lea

nicairi nram ydzut mai ales represintatd. artaExtremului: Orient In aoest domeniu. produselede irnitatie ale artistilor portughesi din aoelasi timp,Si ce intereseazä mai mult decat aceste copii debun gust e strachina populard, deosebitd In Nordsi In Slut dar totdeauna de o naivd originalitate careplace. Unele tapiserii par a fi i ele de fabricd por-tughesä. Un artist frances, Germain, a lucrat cam tot.atunci o argintarie de Curte care face onoare simtu-lui de märetie i iubirli de frumuseld a printilordin Casa tie Braganca.

Museul de picturd e de o aleasd oranduire, carepoate fi luatd. de model. Aici nu mai e, ca In Spa-nia, rdmäsita unui imens tesaur imperial impartitintre dourt ramuri ale aoeleiasi dinastii. Dar vechiiFlamanzi sant bine represintati prin ciudata vi-siune,. de Bosch. a Sf. Antonin, cu dihnij iesite din-

Su

clerici

33

tr'o imaginatie ca a obsosiunilor lui Goya; Mem lingare o duioask madond si Differ un masiv Sf. Ieronim,cat un duce german de per la 1500, fAlcos, paros,bArbos, ochios, care, cu tot crucifixul sfAtuitor, pare ase gandi la cu totul altceva decat cartea sfanta des-chisl Inaintea sa, pe Cand Inteo compositie raspan-dill, a crtrii unitate e numai in naiva conceptio ori-ginalii, bAtranul Holbein explick prin aIegorii ceeste izvorul vietii". Nu lipseste un Guest Cranach.De la Rafael o incercare in altA directie:un Rant Eu-sebiu intro figuri cu pälArii, haine i miscari ca pevremea lui Leon al X-lea. Rubens a avut ciudataideie de a face o Inviere pdgAnA a lui Isus robust sivoios cArula I se Include omagiul unei ramuri delaur.

Dar Portugalia aduce, Ina. din veacul al XV-lea,prin Trey Carlos, bunul cAlugar, Indragit de puraicoank a Maicii Domnului fAcutA nmnai din vAlurialbe, prin Jorge Alfonso, prin scenele cu Turciirealisti i darji din mkcelul oelor unsprezece miide -fecioare a lui Gregorio Lopez, prin oribilul Cristsangerat pe frunto i pe trup al lui Figuieredo.prin ciudatul, profund impresionantul Ecce Homo cuochii pierduti supt Jinja giulgiului care-1 acopere

cu aureola lui tAiatA de dungi violeteb de o pu-ternicA, ineditA inspiratie de colorit, calitAti nouA;o mare simplicitate i o Indrazneall Iàrä margenipornite din simtul profund al intimitAtilor sufle-te§ti

Pe stradA o domnisoarä cu capul gol, pArul tkiato largA mantle IAA la pAmant. E, mi se spune,

o studentit. Studentii, cu o beretA pe cap, au acelasimantle. Cei mal vechi o lasA a se rupe pe margeni,

3

si

si

34

ca semn al ostenelilor Mr. Cum se vede, aici cleri-cul" evului mediu persistd.

Dar Universitätile sant mai ales practice: medici,advocati, matematici. Filosofia" e mai ales stiintinaturale. coala de istorie, cu Mate scânteierile luiHerculano, inmormântat la loc de onoare in Pantecn,merge incet. Poesia, bine represintatd, nu e cevacarturdresc: ea vine de la izvor. Dar niciodatd nu mis'a redat mai bine un interview deal dupd conversa-tia cu tândrul de 'la Seco lo un alt ziar foarte certit e Diario de Noticias care m'a cdutat la otel.

Odatd ziarele erau vandute de orbi pe stradd:

Ou nas' jollias volantes gue ern LisboaOs cegos apregao pelas rms.

La societalea de geografie, Imperiul" expune pro-dusele cele mai variate si mai rare, vederi din colo-niile care, in Africa Orientald, in Mozambique siZanzibar, constituie adevdrate regate negre, i pieseistorice, steaguri, tunuri, laugh' armete suptiri aleatacurilor africane. Stele, stalpi ca ai vechiului O-rient; cu inscriptii de la inceputul secolului al XVI-lea insearnnä locurile luate in stdpanire de DiegoCan, dupd ordinul" regelui sau.

Intre lucrurile de trecut care se pdstreazd In a-ceastd mai apuseand din limbile, rornaniee, strdinu-tab.' die acesti descoperitori pdnd in fundul vaste-lor continente necunoscute, e i felul medieval dea numi zilele sAptämânii: se zice serbätoarea a chi-mp." (feria 5-a), pentru Joi. Mull timp., si pdnddu FIL 1500, se socotiO anii si de la Facerea

cu Un alt punct de plecare decal cel bizantin,primit de noi.d. i

,

IV.

Evora

Pe Tage cu largul de Mare. Vasul Alemtejo" facesli eornunice ambele maluri. Ceas de dimineata cubrurna deasä venind din Atlantica. Abia se zarescdincolo de aceste docas" care vor fi impoclobite incurand cu o largd avenidol, culmile incununate cucase ale Lisabonei. Incolo, plutim In deasa neguraalba.

Public amestecat. Terani cu caciula d postav negrual carii varf se lasä pe spate. Beau din plostecare au lrifatisarea unui cimpoiu. Vorbesc i scuipa.Lurne de la tarä cu pelexina dublä, blänita la gu-ler, de postav de casa brun deschis. Nimic din lu-crul casnic obisnuit la noi: camdsile se cumpara latarg. Putine femei: nu e obiceiul s iasä dimineata.

Barbeiro. Coborare in gara intunecoasä. Ne urcamIn vagoanele de despagubire date de Germani. Deo parte se continua Tagele, aici un albastru dulce.Mari case albe supt olarie 11 margenesc. De alta,supt dealul cu paduri, sarnanaturile de cereale santinalte, puternice, alaturi de mäslin si de alti co-paci ai Sudului. Si aici se amesteca via cu legu-mele, cu plantatiile de pini suptirateci, tarora iise da aspectul de palmieri. PArnant negrit, udatde o maiastra veche canalisare araba. Foarte dese

-

.,le

36

fermele, satele cu case risipite. Terani la camp, farIport popular. Lucrul lor e de o extrema. Ingrijire:se poate Invata de la dânii ca do la Lombarzi.Pretulindeni marile fantani rotunde de piatrà cuscripete de fier.

Pinhal Novo supt uriaii palmieri, pe care sesuie In voie iedore i cresc buruieni parasite.

In Alemtejo, Tara de poste Tajo", cu pamant-tilmai same, lucrat cu aceiasi dragoste. Pe deal se-

/ntind zidurile .unui imens castel. Arä incet boilgrei, cu coarnele largi, de pe care atarnä pan-

glice negre do gateala.Indatä ne gasim Ira. In dorneniul ternoi albicioase

din care numai radacina adanca a copacilor poatetrage hrana. Apar larasi depositele de pluta, oileraslete i magarusul. Cutaro garä marunta e nä-päditä de butoaie. Pe camp e Insä un triumf demaci. Ici i colo se Implanta via, lucrata cu atatatruda, tot pamantul Mud cu ingrijire scrijelat pen-tru mersul apelor patine. Dar oamenii sant putini,doi-trei la chilometrul patrat. Iaräi teranul arandcu magärusii.

Gan rare, goale.Gaselor din Alemtejo li se -zice munti", moir-

les. i iata ce spune un scriitor portughos, d. Bal-hao Pato, despre rasarirea lor din pustiu: Populatiase concentreaza aici In oral sau In targ (rfila). Gam-pul e desert. Abia muntele" aparo la distante mariIn ochii calatorului, ca un punct de odihna. i un.Was ospitalier. Tocmai pentru ca e rar, e maipläcut".

Ventas Novas, cu un intreg grup de cochete casealbe. Cativa terani cu bonote turcanesti" se co-boara mergand. la lucru. Unde se poate numai, se.prinde catifeaua deasä a granelor.

ro0i,

37

Cabrela. Proprietate mare de 500 de hectare. Ex-ploatare de arama parasitä. Carbuni de mangal,'earl se aduc In sad la gara.

Torre de Cadanhas. Drumul se Infunda in interior,tot prin padurile de stejar-plutA, bogätia singura aacestor sierrer pustii de oameni.

Castelbranco. Sämänäturile par a se Inmulti. E Inaier o bunä caldurd de lunie supt cerul de un dukealbastru palid. El nu poate face Insä deal sa man-gale frunza seaca a copacilor de pluta §i sa trermascä nesfâr§ite covoare de märunte flori albe.

Intr'un incunjur de natura totu§i vesel §i astäziscaldat intr'un splendid soare o samanata Evora,care se desface in claritatea admirabila a unei at-mosfere continentale de o caldura ca In toiul veriinoastre.

De la gara Ingrijitä un drum larg intre ziduri arabede ascundere duce catre gramada de case in care as-lazi traiesc 17.000 de locuitori, dar care odinioaraera capitala ins5.§i a Mauritaniei romaneb WA de In-florire, capabila de a trimete grâne metropolei.

Pecetea aceasta romana e aid indelebild. Peste a-proape doul. mii de ani In tara uncle ciobanul Vi-riat a lost rapus de Sertoriu, In locul uncle vecheaEbora celtica (v. Eboracum, York din Anglia) a cap5.-tat un nou nume, de onoare §i glorie, de la Cesar,urma &lane implântatä a Romei a r5.mas, nu nu-mai in anume monumente, dar In suflete, In apnea-

Nici filosofia" francesk matematica, a luiPombal, ca in Lisabona, nici avIntul modern al eoono-mismului engles ca in aceia§i capitalä §*1 ca inPorto, n'a fost aici pentru a rapi sau a slabi acestcaracter primordial §i definitiv.

Te sui prin sträzi Intortochiate adesea, fermecator

turi.

38

de Inguste, printre casele cu vechi olane i albe fa-.tade de care sant prinse custile cu stigleti zglobiisi ale drew usi se deschid asupra unor interioruriumbrite In care, cuminti, stau la lucru ori la pri-vea1 bunica, mama, fata, alt copilaret, plus pisicasau pisicile casei animal universal aici i aproapesacru i te afli In piata margenita de mgsiva ca-tedralä, do Biblioteca. i Museu, de o dräguta gradinapublica In tara florilor i de Templul pe care po-porul, daca nu autenticitatea istorica, 1-a inchinat Dia-nei, castä zing. de clar de lunä.

Coloanele puternice se ridica. Inca intregi, de-asu-pra postamentuhil cu treptele mancate de muschiu

risipite de vreme. Pe capitelele corintice, in coasta.e prinsa o curioasa floare ca pe haina sau mantiaunei doamne moderne. Undeva este un turn pe careaceiasi lnchipuire populara /1 daruieste lui Sertoriu

la cativa chilometri de oras, In drumul spre foastamanastire a Cartusianilor, la Cartucha, un apaductroman, acopere, sus, drumul.

Museul e plin de urme romane in largi piaci culitera earl i Tina si In fragmente risipite. Elese par mai multe decal sant. Fiindca, pastrand tot-deauna de pe urma anticilor lapidari ca prinHategul nosfru iubirea pentru lucrul artistic alpietrei si pentru pomenirea printr'insa, peste evulmediu cu gotica lui tremurata i frantä, trei veacuride la 1500 Incoace si-au facut comemoratiile In a-celasi fel, si de cele mai multe ori in aceiasi limba.Chiar cand se scrie In vulgara derivata din ea, totule plin aici, In biserica i aiurea, de placile largi,albe de obiceiu, une ori cu vine de porfir roz, incare se pastreaza, despartit de ramasita omeneasca,un durabil aqui jaz" aici zace". La manastireaFranciscanilor drumul prin mijlocul imensei cladiri

si

ti

si

39

e pavat tot cu aceste lespezi pe care se rotunjescInca', perind incetul pe incetul, supt pasul multimi-lor, aceste Mere de o perfeetä armonie rotunda..

Acelas'i Romd e in lantana publica insenanatd cucar actere de acelasi stil, -din secolul al XVI-lea, peglobul de marinurä galben g. din care apele sar inbasenul cu buzele frante E in curtile interioare undeasteaptd mägärusul si la cafe un bogat se zbeguiefrumosii cani suptirateci de vanatoare. E in arca-dele sumbre ale negotului din piata centrall, undenegustori umbriti valid pana engles i marile subeblänite cu dubld pelerind in care ii place Portughe-silor a se invesmanta pentru iarna cea filrä zäpadti.E in prthritliile, n restaurantul nu vAd carciumanici aici , care sant cu tolul deschise asupranoaptea lasandu-se asupra lor perdele de lemnsau de fier, pe care nu le vdd. E In temnitele cugratii pe prichiciul ferestilor cdrora stau de vorbitprisonierii ca pe scaunele unei calenele (in toat'd Por-tugalia nici cafeneaua nu se vede). E, iaräi, in stu_-dentimea aceasta, cu mantille negre falfaind, ca pevremurile când, intisurati in toga, mergeau la scoaldtinerii i invAtAtorli din Ebora: foarte solemni, cucapul mai mult gol, la baieti si la fete, cu haina u-niform neagrd, deschisd la piept de albul amAsiiingrijite. E In francheta si In fineta de rasd pe careo intalnesti si la ultimul om din popor.

Din cdti copii, cu sau fAr'd fund la pantaloni, seintrec pe velocipede sau joaca futbol", n'ar fi unulcare sd-ti cerseasca ori sa te caraie pe urma. i eelmai A.rac oin e, n ferfenitele lui, prea mandru,pentru a intinde mana. i, seara, cand studentii innegru fac, nu cm-tea la fereastä, care, In Portugalia,luni i poate ani de zile, prepedä nunta, ci pestezid vorbesc mai liber cu frumoasele fete oachese, te-

strdzii,

40

ranul care pe banca de piatra, in suba lui brunäca un vesmânt de franciscan, Ii face socoteaLa pecifrele stangace ale carnetului, pare un onest daisdin Ebora care-si isprdveste ale, sale negotia diurna.

0 altä Romä s'a intins peste aceasta, confundandu-sein chipul cel mai natural cu dânsa, Tiindcà era deaceiasi esenta intima: a catolicismului roman. Porn-bal i filosofii" lui n'au putut-o goni de aici. Eaeste, orieke elernente maure ar fi in colonetele clans-trului de la Loyos, in care so cuprind vechi re-fectorii i bueatarii quasi-romane, in cliidirea puler-nica a acestei eatedrale, in adoratia publica, färäsliald, Inaintea altarelor eu sfinti si sfinte ca idolii,a eutaror seolarite, studente de Facultate, cu pan-glica neagra in frumosul par Mat liber pe spate,care-si cer de, la dti inunortales, specialisti pentruexamene, nota cea mai bunä la materia cea mai slabstiutä. Tot asa in acea largà biblioteca, adapostindstudiile rare si modeste ale celor cativa tineri de lalitere, in care manuscriptele cu frurnoase minia-turi Trancese, germane, chiar iberice, par a nu fi lalocul lor, cum nu e icoana greack pe fond de aura lui Constantin si a Elenei purtând un rotocol pccare cu litere latino din secolul al XVI-lea se oe-teste In hoc signo vinces, opera greco-italiana. Gey-turile, terminate prin sublinieri cu mânile ldsate injos, ale predicatorului din biserica F'ranciscanilor. aleoralorului cu. Yrasa plina i armonioasii, trezesc a-mintirea altei tribune. Clind pdtrunzi in capela incare o fantasie artistica rnacabra a construit o in-treaga acoperire de case asteptarn ale voastre",scrie aTara. din mii de cranii i tibii, ai sentimen-tul ca aceastä nota a unei credinti asiatice in lipsade valoare a vietii e in opositie strigatoare cu mun-

41

ca sprijinitä pe stima adanca a realitätilor traite, careesenta romaniatii.Evul mediu e, Insä, aproape isolat, in cládirea cu

turnulete rotundeb de notä burgundä, a bisericiiSfantului Vlasie, S. Braz. Tot a§a Iii frumoasele H-ull, cu elemente maure, din acea biserica francis-canrt, ale cdrii inceputuri ar Ti Inch. din al XIII-lea veac. In constructia de fantasie u§oara, cu deli-cate O. originale cadre de fere§ti, cu horbote de fiermai nouä In portile deschise azi asupra pustiuluidin palatul unde a locuit, cruciat de sange francepe pärnantul african supus Arabilor, marele rege aldescoperirilor, Manuel.

Toate aceste elemente de calmii frumuseta le u-ne4te Insä cultul adus naturii prin biel§ugul flo-rilor rare din grädina Ce prive§te asupra sesuluisubliniat cu adanci linii albastre de Ina ltimi in fund.Langd lebäda dumesnicitä careli strig g. pofta demancare intinzandu-si prietene§te lungul gat, pctrunchiul gros al palmierului batran so suie, pre-sintand larga floare albä, trandafirii acätätori; mi-resme de o indatatoare tainä iese din boschetele urn-broase. Si apusul, do o glorie de aur, aruncà valuriviolete asupra rdsäritului cuprins de noaptea careWeaptii insire stelele cu o nelnchipuitä au-reolä

e

sa-silarga.

V.

lnapoi la Lisabona

In Lisabona, ora§ul nou se intrupeaza. In pu-ternica si frumoasa cladire a 13ursoi (Bolsa).

Este in Lisabona o uria§a bogatie de opore dearta pe care disparitia manastirilor, care ocupau lo-,cul unor cartiere intregi, le-a Mat la dispositia Sta-tului secularisator, iar acesta, decdt sa faca inchisorisau spitale, ca la noi, a preferat i n'as spunoca n'a gresit, §iel, bandolor de baietasi mai mult saumai putin orfani, cari fireste n'au nicio intelegeropentru frumusetile co li stau necontenit supt ochi,sau autoritaidlor:

Mergein astfel la S. Vicente, biserica patronuluiLisabonei. Neapärat cit aid cultul bisericosc se pits-treazA In zidirea de mari proportil, grepaie, fartmare inheres artistic in. ea insasi, un S. Sup lice, instilul secolului al XVII-lea. Dar de-a lungul claus-trului de pe vremuri, azi simplu culuar prin care semerge la nu §tiu ce birouri, p cand o scark demarmura duce la facaperile unui licou, ceramica inft-tiseaza toata viata secolului al XVIII-lea, in toatetipurile i In tot felul de scene, Oita la moarteacare vine sa iea do pe scaun pe bolnavul infofolitIn saluri. Mai toate capetelo sant distruse de izbiturilecopiilor sau ale trecttorilor. Ele ar fi putut facemandria unui Museu.

Iisi marl moderne, fitrit nicio distinctie. Sus ins

43

criptia ca. regele Pedro al V-lea a facut acest P.anteompentru dinastia lui. Induntru zac ei cu toth, regii ra-sei insangerate i izgonite, de, la Joan al IV-lea(t 1656) pana. la Carlos eel Impu4cat pe straddla Ludovic-Filip cazut In bratele mamei sale. Decaleva luni nu se mai poate intra acolo; motivul ar fioribill-- ca ImbAlsamorea corpului ultimului re-ge n'ar fi fost bine flcutd.

0 lume intreaga de artd se ascunde dupd Inaltelezidurj galbene, cojite de vrerne, de la mändstirea Mai-cii lui Dumnezeu" (Madre de Deus). Printre straturilepline de toporasi, zii aid iubire desdval*td", si detrandafiri, mergem spre biserica, desafectatä astazi,ai cdrii pareti sant acoperiti de bogate sculpturi au-rite cu profusiune. Strdlucite azulejos reproduc ta-blouri din veacurile al XVI-lea si al XVII-Iea, dintrecare cate unul se pastreaza. In altar. Ce vii apar ceide-ai doilea ctitori dupd Ioan al II-lea si Lionor alui, ale cdror placi funerare se Vdd inaintea uii , celde-al treilea Ioan cu blanda lui mireasa. Caterina de-Austria ingenunchiatd inaintea lui Dunmezeu: el cu.masca barboasa a lui Ieremia Movila Moldoveanul!In sacristie, cu legenda sfintei mucenice Anta, cà-sàtoria Ursulei cea preacuratil, partând moastele in-fäsarate cu brocard de aur, se infundd In fatada de o-dinioard, Inlocuita. acum prin alta, de o delicatrtfoarte originald sculpturd, in parte maurd, ca i cu-riosul turnulet tuguiat care sel ridica de-asupra edifi-ciului. Dack nimic din prima forma, impodobitrt deun della Robbia, nu se mai pastreaza, reparatiile dinveacul al XVI-lea si din cel trecut n'au pututschimbe aceste elemente din epoca fericitä a Re-nasterii; jos atAtea lespezi sant din aceiasi vreme_In claustrul cel mic i In cel mare e o uimitoare

sk.

-44

succesiune de Ceramica. albastr i adrniratia se pre-.face In uimire la aparitia coloanelor arabe suptiralece.pline de o nestiutd fantasie, ale capelei arabe". In-tregul e de un f armee asemenea cu al palatelorgrddinilor maure din Sudul spaniol.

In apropiere, cartierele populare infatiwaza. prin,,traversele" Inguste, obscure, ducand dire culmi,un spectacol de viatd quasi-italiand. 0 lume intreagdse amesteca. si s Incurcd in ele, cdrutele fiind prealargi pentru a le strabate. Ruinele ,ingramdditedauga la pitoresc, i, tocmai sus, ti se intampldNezi awzatä pe pietrele deslocate caldd figurd demadonind care lurnineazd totul cu privirea prelungd,

laid, chiar langa. S. Vicente, targul puricilor",hala vechiturilor, cu cele mai neinchipuite lucruri.oterite eumpardtorilor skraci: sfdrarndturi de metal,cituri de tot felul, tablouri, ldmpi in bucati stau a--ternute pe caldaram, cercetate cu atentie de clientelacea mai variatd. Nu lipsesc cersitorii, i acela care-siIntinde piciorul cravat de o oribild rand. Totul insa.In cea mai perfectd tdcere si cu un fel de iniserddemnitate.

La Museul de artä moderna, multd influenta. Iran-cesa de la Leopold Robert pänd la Corot si Millet.Dar nu odatä spectacole din viata de aici in aierul

aici, Partrete impresionante, de Lupi, de altii.Spectacolele d viatk populard' ale lui Malhoa. Foartefrurnoasä, la sculpturi, femeia ,:a-o, un gest umil

dulce, intinde mana copilului care se apropie.Si, la admirabila gradind botanicd, al arii sir de

palmieri de toate spetele e färä päreche, geamurileserei sant distruse; clädirea Institutului politehnic e

a-

de

ru

pi

ado

gi

i.!1 4

') 11;

4 N:\

i ,-;,...,

; ....._-=----...-- .". -A,..A.

Ilivp,riliP

0 11' rillr-i '11'.LIC .41311 4, ' 2 ii17'-11.-41.i;.1 ,,..4.,..,....1.1,...,_,.....

tibiaiii111..,_ ...4'.1. 4611 ':711::--1-

PI IonaOi il

45

strAbAtuth nu numai de gloante, dar presintalarga deschizAturà a unei ghiulele. Urmele reVolu-tier celei de anul trecut.

Cum, In foaia care presinth. subscrierile nationalepentru Inlocuirea imprumutului refusat de Socie-tatea Natiunilor, dacd nu se primeste controlul finan-ciar, cineva spune el. tot una-i este dad. guverneazaX sau Y", rise a spune unuia din insotitorii miei ca.'resultatul luptei putea fi indiferent pentrucat politicianii disputau carma Statului.

Nu, nu. Fiinda resultatul putea fi instalareabolsevismului.

Si mi se explid aceasta. Contra armatei, care derfapt detine puterea pretutindeni se väd cu pustilela IndemanA sentinelele gärzii republicane in uni-forma verde, contra presedintehii de guvern", Ca-reno, s'au ridicat nu numai parti, reduse, din ar-math. i marinari, dar i ce e mai nenorocit i maisAlbatec In sArAcimea populatiei. La Porto se oeu,-pase piata, cu hotArarea de a nu pleca pAnA nu seva duce guvernul i se tineau de cuvant. Atunci atrebuit sä se tragA pentru a 'Astra InsA0 alcAtuireade astAzi a societatii.

Presedintele, a drui alegere ca presedinte al Re-publicei dar Parlamentul nu functioneazà i evorba sA. fie Inlocuit printr'o Constitutie ca aceaspaniolA e sorocith. pentru 25 ale lunii, e un gener-ral de peste saptezeci de ani, si el n'a fost sefulmiscArii din care a resultat dictatura lui, care rni SO*descrie blandd, venind de la -un om cu inalte calitAti,dar Mrà avantul care nici nu s'ar potrivi cu vrastalui. Mi se pregatise o audientd In palatul lui, carea lost acela al Parlamentului, dar la sosire am fostinstiintat c n'a venit, fund bolnav: durere do cap,gripA, imi explid ministrul de Externe, care ma

a1ii de-

st

cari-si.

46

primeste in fostul palat regal as Necessitades, ciipalmierii märeti umbrindu-i curtea. Ma multamesc a.vedea uniormele luxoase, cu penagiile, desfäcându-.se din coifuri de linie get-mania, ale pazitoriloracestui sef al Statului, In schimb asupra oricaruisubject de literatura sau do arta m. feresc sä a-ling politicase poate vorbi cu ministrul de Ex-terne, odinioara medic, care vorbeste si azi cu a-ceiasi eleganta limba francesa in care si-a facut stu-diile. Aceiasi staphnire asupra limbii marii natiunivecine so intalneste de altfel in genere, i presedinteleSocietalii de geografie m'a inlampinat la conferinta,pentru. cativa, pc care am dat-o aeolo, cu cell mai a-mabil discurs intr'o impecabila francesa de Paris.

La acesti aliati ai nostri in lupta cea mare, Ger-manul nu este, nu poate fi iubit. Aceasta nu-1 impie-deca de a se roinstala economic, si Inca in conditiisi mai bune deck inainte de, razboiu. Vin lipiti pa-mantului bhietasi nemti' si in cativa ani ocupà unloc de frnnle in viata economica i financiara a torii.Activi, bine informati, insinuanti, ei nu pot fi concu-rati de Englesi, vanzatori mandri de lucruri scum-pe, care pe aceste timpuri de saracie se vand multmai putin. Francesii au i aici, ca si la Madrid,un institut pentru raspandirea unoi nobile culturi

i tocmai, supt patronagiul directorului, d. PierreParis, d; Gillet tine o serie de conferinte despre artafrancesà conlemporana dar afacerilo continua a le11.sa altora. Iar Italia, represintata de un arnabil di-plomat, aceia e departe. Pentru Gehoslovacia ntâl-nese insä pe simpaticul fost consul la Galati carenu mai poate uita tara de unde a plocat.

E vadit cif viata acestei societali c indreptatä sprecolonii. Capitani de vapor negri circuld pe strazi,

47

in biserica din Evora o negres a. lua parte la slujbapostului. Semi-negri de o mare distinctie in imbraca-mintea luxbasä apar inaintea birourilor. 5coa1a arein vedere coloniile. Se pregatesc excursii in Africa,la care fiecare Koala. deleaga trei dintre elevii ei.Cum vorhiam. de o calatorie In Romania, mi se ob-serv a. aceia e mai grabnica.

Coloniile, in Africa, ca S. Tome, pe Ecuator,Loanda in Angola, cu 1.000 de locuitori, cu biserici,palate si statui, nu sant numai contoare, ci particonstitutive, supt. toate raporturile, ale patriei can-tate de poeti. Multi albi locuiesc in ele i adesea seprase§te o rasä de mulatri.

Scoala primara e a Statului. Cartea de istorieb intreaga carte pentru incepatori vorbeste de pa-catele ultimilor regi. Liceul de §apte clase are cate-va oare de latind, Trancesa. mai in toale .clasele; sepoate alege intro germana §i. englesd. Elevii se On-desc mai mult la matematica.

Republican poate avea credincio§i; Ii lipsesc en-tusiastii. 0 poti vorbi de rau. Intim raini§trii de azisant doi-trei regalisti pe 146. Presedintele socie-tiltii de geograte e värul hii Ioao Franco §i poartarnarele cordon al Ordinului pentru merite stiinti-lice dat odinioara de regele sau. In splendidul ghideditat de Biblioteca Nationala are §i eel mai bunresumat istoric §i chlar o bibliografie aleasä sevorbeste aspru de republica prin care nu s'au re-solvit marile problemo nationale. Se observä insä in-vierea societatii: intoarcerea la tradiii, iubirea detrecut, crearea arta nationale, paräsirea raului gustsi culturii de Imprumut. La o librarie o bogata cartedespre domnia lui dorn Carlos.

cä

VI.

In jurul Lisabonei

Imprejurimile Lisabonei sant ale unui raiu Oman-tesc, in care florile se urmeazA neintrerupt de-alungul iernilor Mrd zApadA. Intre muntele pretutin-deni acoperit cu bogate pAduri, cu grAdini, in care stunesc toate specille, de la arborii Nordului pAnA laboschetele de camelii i platanii cu cradle rAsfirate,intre Tagele care se rasfatA pe mii de metri, intreapele invalurate ale Oceanului, se succedA casele detara, vilele bogate, palatele.

La Cascaes, unde era, i este incA in parte locuintade varg. a bosatilor Lisabonei, mai ales a color cusimpatii regaliste, valurile izbesc in malul de pia-trl neagrA Ele au sApat culoare ingustecare par Mate de mana omului, au mAcinat su-prafata mai putin resistentii, creand pesterile adanci,infundAturile de intuneree, cotloanele de groaza alegurii Iadului". PAnA sus, unda care inainteazA zvarletrambele de spuma albA, ori stropiturile eL

Regii, de la yeah stApanitori mauri pAnA Iaregalitatea izgonitA ieri, au cAutat in aceste locuri

rAcoare i frumusetA. Pe varful de la Pena.stinca e incununatA de vechi erenele medievale. Jos,.in mijlocul satului Cintra, curat, vioiu i vesel, cas-

i -r*e.

Haste,

49

telul regal presintä o fatada amostecata, disarmo-nick, cle-asupra careia se ridica doug din obipui-tele turnulete conice. Dar ferestile, usile unesc po-doabete stilului semi-maur cu alo goticului si alepomposului stil manuelin". Interiorul Msg., locuitde un sir intreg de stäpanitori, do la loan I-iu päna.la tinerelul dom Sebastiano care de aici porni la cu-cerirea visata. a Marocului, presintä tot co In cu-prinsul Portugaliei a putut da mai delicat, mai fe-lurit si mai Indraznet, In coloane, ogive, fântani, halcu ape .tapitoare, vechi azuledos cu tonurile tari,incununate cu flori stilisate, geniul artistic arab. Des-copär chiar o buegtärie croitä ca In mängstirilenoastre, Antimul, Väcgrestii, cu imensul cos interiorprinzAnd tot fumul vetrei pentru a-I streoura prindeschizatura ingusta din vdrf. Legenda de dulcepoesie se amostecä apoi cu tragice amintiri pentru aindividualisa numeroasele incaperi ale acestei rese-dinti d9, suveran maur, In care numai cu oarecaregreutate regalitatea crestin g. si-a putut gati sälasul.Dacà una din ele poarta. In vastul tavan sculptatarmele tuturor marilor familii portughese, alta pre-sintä lebedelo cu colan de aur amintind o tângr a. prin-oesà moartg, jar ootofenele negre cu por bern Inplisc clinteo a treia ar pomeni vorba de scusg., pur-tatä tot mai departe de curtesani i femei de laCurte, prin care intgiul loan s'ar fi scusat fata deregina lui pentru sarutarea data in troacat unuiobraz frumos, Algturi tragedia Inchisa in cusca odgii,unde pasii lui leneg ar fi ros faiantole, a lui 'Alfonsal VI-lea eel damblagiu, neputincios i prost, redusa privi lumea prin feroasta en za_brele a captivitätii,atunci cand fratele, Pedro, devenit regent, li lu; luiitncA In viata, sotia frances.i.

Drumul urcA prin boschetele parfumato, prin de-4

50

sisurile nesträbätute In care se irffrAteste vegetatiatuturor climatelor, spre adtpostul regal do la Pena.

0 veche mtnästiro serveste de bast, cu zidurile eiInegrite; de-asupra, fantasia .sotului -reginei dona Ma-ria a unit inteun complex ciudat, dar arrnonios, toateamintirile tiinii lui de diletant, i astleI o imenstclädire incununt intltbnea In care, s'au adunat, cuacelasi matrinimos si ales eclectism, toate Tarmecelecodirului si ale grtclinii, natura coplesind totusicu puterea i imbielsugarea ei tot ceia ce minteaomeneasca a putut sä adune pentru a o umbriIntreoe.

Aici este Ins t. un interes uman, care atinge toatecoarclele sufletului. Ferdinand de Saxa-Coburg, urmasal maresalului de Saxa 0 al frurnoasei Aurora deKOnigsmark, ajungAnd principe consort pe Mngàblonda dona Maria, n'a crezut et' trebuie-sà amesteceinfluenta lui personala la intrigile i luptele careformau politica portughest, i atunci, artist el in-sus:, capabil de a face incerctri in domeniul cera-micei InclAtinate, el §i-a fAcut acest caib de misan-tropicä retragere, unde a adus pe langä colectiilelui iubite, in mare parte Imprästiate astäzi, chipu-rile fiilor lui, rdpiti de o boalt misterioast, cumin-tele, precocele Mat Pedro al V-lea i fratii lui Joansi Ferdinand cari, indatt dupd aceia, Ii urmard peacela in mormânt, lasand tronul mezinului dom Luis.Vt.c1 i un bust al sotiei bn dom Pedro, Stefania deHohenzollem-Sigmaringes, dulce figur. menitt uneirapezi si tot asa de neoxplicabile disparitii; i ta-täl ei si al regelui Carol, al principelui Leopold,Carol-Anton, e inftlisat in galeria de familie. In ul-timul timp, vkluvul Ii legase inima de o femeiedin nobilime, contesa de Eb la, a carii cast galbent sevecle prin deSisul nepätruns, mai la vale; si astazi

i

51

f oarte batrana doamnä apare in anume timpurianului intre päretii cad au cuprins cu atatta aniin urma aceasta iubire.

Apoi neamul lui dom. Luis a luat in stapanire casapärinteasca, pand ce catastrofa d'intaiu, omorul luidom Carlos si al dragutului fiu mai mare, blandulLudovic-Filip, a adus doliul aici unde pan g. atuncifusesera nurnai visarile romantice. Chipurile celorprinsi de o moarte curnplitä se infatiseaza. Inca zim-bitoare, fara nicio prevedere a fatalitatii apropiate.A doua lovitura, care aduse eaderea rega1itäii, iz-goni din eastelul sumbru pe mernbrii familiei pri-gonite de soarta. Aici in margene s'au imbarcat cu

tanarul dorn Manuel, frumoasa lui mama, A-malia de Orteans, batrana Savoiardä, sora lui VictorEmanuel, regina din crestet pana. In picioare, cu su-fletul ei de mandrie i stapanire, Tiul e1i dom Al-fonso, care numai mort era sa se intoarca aici. To-tul e cum a fost läsat atunci, odai de culcare, modest;birou, sala de yrimire. Se ingälbenesc de vremerevistele purtand data ceasului cand steagul regilors'a coborat de pe castel.

Vechi servitori conduc, calatizi zguduie uilei, unusor praf de parasire se ridica d 'pe mobilele yes-tede; fantome fricoase pare ea se strang in unghcrein fata vulgaritätii care navaleste.

Jos, e serbatoare. Fetitele in alb merg la Intaiacumineeltura. In biserica se gateste procesiunea,statuia lui Hristos cu par lung si haina violeta, aMaicii'Domnului se aseaza pe postamente, pe candbaldachinul se ridicä de-asupra capetelor clerului.Copii cu aripi de Inger din hartie de argint i aurasteaptä sa intre in alaiu cu nesfarsita multime.

ale

totii,

si

52

0 musicA a marinarilor e sprijinit4 de alta a pompierilor. Si in piata Cintrei un Turnicar de lumela fere§ti, la balcoane flu e locuitor care A. nu apard

Poporul, care nu se hrAne§te cu idei abstracte§i cu formule, ia reggsit Durnnezeul cu toatä pornpalui impunátoare i naivä. Iar guvernul se imblanze§te permite a circula pe sträzile republiceiportughese, izgonitoare de Iesuiti i a1t6 cälug5rimeFace bine: sufletul omenesc are nevoie §i de man-gaiere §1 de bucurie.

ü

si-i

VII.

Spre CoimbraPe drumul intre pini si'ntre stejariRasar femel Cu mersul saltaref,Privese cu ochii ralzi gi indriizne0,

calca drum pietros, cu pasit tari.Pe crestet tin greoaiele poveri,Dar rad dtn dintii atbi in catea lor,Cana cuPetalete

piciorut gol, (carte usor,intaii primcivert ating.

Si merg asa in siruri spre cetate(:a carpa cea pestrita prinsa 'n bolduri,CuCa

mini solide 'ntepeniten 'n solduridepartate.'n biblice tablouri

De la Entroncamento inainte linia se desparte devalea Tagelui i apnea. in sus, printre aceiasi ste-jari-plutal cari acopär o sierra transversald. Capersici infloriti langd verde* proaspata a saliciilor.Colturi de vie si straturi de legume: aceiasi bund in-grijire a pamantului de hrank.

La Payalvo, intre pini 'se desface drumul pe caretlin nenorocire nu 1-am putut facecatre Thomar.

Aid in secolul al XIII-lea Cavalerii Templului Iiaveau comanderia. Peste un secol Ort lima era des-

rugul se ridica in Parisul lui Filip-cel-Fru-mos pentru Mare le Maestru, care muria afirmandu-sinevinovatia. Regele dorn Diniz crea indata Ordinullui Hristos, pe care-1 aseza. aici. Noi c1diri se ridit-cara. pe langd manastirea Maicii Domrnthii, i, MareMaestru al noilor cavaleri, printul Henric, des-

Mutat i

54

coperitorul, se inscrie intro ctitori. Semnul regeluiEmanuel, dcra stapanirilor maritimo, e insemmtpe superba elddire a bisericii, si un sir intreg declaustre continud mdndstirea Ordinului si hiierica m:dveche a Templiorilor, dincolo de care se pilstreazaun si mai vechiu ideas calugdresc.

Dar aceste ispilitoare aminiiri sant ascunse pen-tru mine de perdeaua dealurilor cu terna rosie cart.sprijind grupele de pini adfme vorzi hIngd palidulalbastru al stejarilor-plutd. Geva mai departo bar-bati i femei in haine multicoloro taie piatra de siln-ge. Vagoanele aduc cirnent de la Leiria, .pe unde semerge la mandria goticd si ea neaccesibild miede la Batalha, Riaboienii Portugahrlui, cIiditil pentrulupta care i-a sigilat independenta Tata de pretentiilecastilane.

Dupd Chao de Macaz, tunelul sti-dbate muntele.Aspre case sdrace sant sämänato in pädurile rare.Ca mai peste .tot locul, umila bisericd nu se, vede:Dumnezeu este, mai ales al c5lugi-irilor 0 al regilor.cari s'au dus de o potrivd. Gutare veche casd cucerdac negru in Tata', la Caxarias, are intru tonic in-iltisarea cdsutelor boierosti de la noi. Gara e plinade scândurile do brad, Toarie sus elddite, ale sierrei.Terance asezato pe mAgari lasd sà Ii atarne picioareleIngrijit inaltate.

Mergem mai departo prin valea seacd margenildde indltimile imbrdeate cu phd. Oceanul a trimesnori grei cari stau sd crape pe culmi.

Regiunea o bine locuità, si din cdsute rdsar copilecu carpele negro, galbene, rosii privind cu limpeziiochi negri suri la treceroa trenului.

Sfintem pe muntole cu pini i Teregi : sus se 1-i-

dled in varlful ramuriLor verzi lumindrelele alhe-ale mugurilor. Pe margeno enorme mAnunche de

si

55

flori rose si galbene. Dar pänd sus terani isolati lu-crau si la culesul fanului sau la ingrijitul stratu-rilor de bob. 01 sure, porci negri rdtdcesc printrearbori.

Un grup de case brune, cinchito in särdcia lor:Albergaria. Pe camp fete-si infäsurd capu'n broboadeportocalii care se desfac luminos pe, verdele intu-necat al dcalului. Cu un cantec curios lelita cu carpdneagrd vinde apd i niste pa/lite a en-or lat. eornamentatd cu liniute intortochiate §i cu flori.

Mai departs spro margenile pädurii inflorite cucase noud, rose si albe. Coroano intregi de flori violeteacopAr campul, care se tot largesto. Apar roate destropit ca la noi si, iard, fantanile cu colacul depiatrd. Reintrdm apoi in regiuni inalte de staneisi pini. In vale, livezi in parte larg inundato.

Incep sa apard pe ridicdturi rotunjite, clincolode care so deschid alte orizonturi, centre ord§enesti.Supt pinii din varf, inteo haoticd rostogolire, Al-ferelos, cu largileri deposite. In gard, petroleu engles,Vacuum-oll company in vagonul-cisternd tiogru, tivitcu ro§u.

Si aid harnicd viatd de terani cari sant organisatiin cooperative si-si au un Tel de standardisare aproduselor, mun se vedo din oudle cu pecetie in vi-trinelor oraselor. Boi crunti stau opriti pc brazdä.

In sesul bogat asezdrile mai maH apar, intro livezide portocali. Iardsi recunosc cerdacul nostru incerpator.

Campul asupra cdruia trece un \rant nebun doMarte e acum tot numai o floare. Din sesul acestainsd. rdsare ,3ncd o colind de-asupra apei largi a rail-lui Mondego, §1 mills do case albe care o acopärconstituie orasul universitar al Coimbra

VIII.

CoimbraPortiDuc spre

nori cu scipdturi manuelinechidiri cu fruntea crenelatd

prin feregi cu lespedea brodatoPnivesti in sciti cu rafturile pline.

Tree umbre'ncet, in negrele talare,Cu capul gol si pdru'mbielsugat;

oni privirile strdbatSpre ccintpul cel en orizonturi dare.

!caul uncle vechea rugaciuneCerea iertarea lumii de pacateCate un (dna? pray vine set cateSolutii la problemele nebune.

Coimbra care se rdslatd pe ambele maluri aleMondegului va fi fost odatä i centru al vietii polijce.Vor fi fost pe vremea acestor d'intdiu regi strdditedeInguste unde fiecare trdieste cum vrea, care si acumase Intortochiazd asa de strânse 'Meat e o problemd In-tdlnirea unui car cu boi i a unei cdrute trase de ca-Uri, Sus, era catedrala, acea Se velhavechiu), care si astäzi ii desTdsurä larg zidurile cre-nelate asupra cdror au trecut atdtea reparatii careau deformat-o. Portalul principal, la Vest, presintdInca Trumoasele linii rotunzite ale stilului romanicdin veacul al XII-lea, agrementate det coloane In cares'a cheltuit fantasia artistilor portughesi. Cel din stan-ga e o find lucrare a Renasterli. i interiorul pas-treazd ceva din cea d'intdiu a lui hnpodobire, de laTantana de marmurd de lângd intrare pänd la al-

i-adese

57

tarul principal, de o miggloasä lucrare, trecandprin capelele care cuprind moriumente funerare,al unei contese de cVintimiglia, ajuns.ä päng aici,ha chiar a infantei de Grecia", adusä pentru re-gale Alfons al IV-lea. Un claustru cu stdlpii sup-tirateci §i rosatele de forme feiurite s'a adaus la lg.-ca§ul 1nsu§i In. vremea când in jurul arhiepisco-pului era o lume intreagg de canonici i altä calu-ggrime. Aici sus, 0 numai pentru slujba lui D um-nezeu, se aduna atunci twig. viata ora§ului.

Partea de jos nu era lipsità nici ea de edifieii alecultului. Au rämas nurnai douä portale, un fund dealtar 0 câteva coloane al clror caracter de la in-ceput a fost arbitrar schimbat, din ceia ce a lostbiserica Sfântului Iacob, sau Thiago", de care istoria

legenda leagä atglea amintiri, inoepand cu acel veacal XII-lea, de aprige lupte pentru constituirea te-rii, când i s'au ridicat zidurile.

Eroii aoestei descg.lecari" portughese, dom Alfon-so Henriques, fiul Burgundului Intemeietor 0 alIrumoasei, iubeatei" dona Theresa, 0 Sancho I-iu,sânt aiurea, mai in fund, la mängstirea (mosteiro)Santa Cruz. Frumoasele mausolee poartä lnsä insem-nele epocei lui Manuel Impgratul": crucea Ordinuluilui Christ §i globul stäpanirilor mondiale langg. me-dalioane cu chipuri imperiale romane. Puternicul,bogatul rege a flout, astfel, la ineeputul secoluluial XVI-lea ceia oe teTan-cel-Mare, In Moldova secolu-lui al XV-lea, a indeplinit pentru in mare parte pa-lizii sgi inainta§i. Se infrg.tesc de altfel, aici, in les-pedea de pe pgretele din dreapta, prin grija aceluia0suveran, dal alcaizi, doi guvernatori ai Coimbrei, unsenior de Chaves mort in 1374 §i until clintre aju-tätorii Manuel insu§i. Sobrg, fatada terminatg. cupinacule suptiri presintä, multgmita muncii me§teri-

si

58

lor acestui rege, Intre cari un Frances si ma mesterNicolae", poate Portughes, cateva statui de cea maifericitA executie In materialul & piatrd galbend carese desface asa de neted din negrul i albul incunju-rimii. In margene, la Santa Clara, care si-a pierduttot caracterul primitiv, in aceasta zidire a Sfinteiregine Isabela, nAscutd in Aragon, odihneste princesaIsabela, nepoata ei, i alti quembri ai dinafstiei deAvis.

Spiritul lui Manuel stApaneste aici intreaga mare o-perA mai nouA de constructii. Acestui spirit i so da-toreste i colosalul, profund impresionantul complexde clAdiri care, cu Tundatii religioase anterioare saupc ruinele lor, Incunund stAnca pe care e clidit o-rasul.

In veacul al XIV-lea Inca, se dAdea lupta intreCoimbra i Lisabona pentru pAstrarea scolii de stu-dii Inalte. Qum capitala a castigat procesul si astäpânit Universitatea un timp numai, in 1537 Ioanal III-lea, urmasul lui Manuel, putu sdInceapa ma-rea pperd a vrednicii adapostiri.

Ma strecor In nestire, urmArind descoperirea, pelangA claustrul vechii catedrale, pe lângA palatul e-piscopal, unde acum vuiesc masinile Tipografiei uni-versitare. Cale pe pietrele tari ale vechiului drum,margenit tot cu dependente bisericesti däruite sco-Hi celei mari. Studenti In lungilo lor talare, pre-sintate adesea ca toge, se primbla solemn in aceastäcetate a bor. Cealaltd lume care umblA pe aid pare arecunoaste aceastd netAgAduitd stApAnire. De-odatdpe substructlile de cetate se ridicd zidurile care add-postesc o lume de profesori si de studenti.

Poarta din veacul al XVI-lea dd Intrarea, langd undelicat monument al lui Camoens, in .aceasta curte

'

59

interioard'irnbalsdmatil de mirosul florilor ce nu se.vestejesc. De jur imprejur inaltele clàdiri vechipre,intd frontoane sculptate, sari monumentale: c.a-pela de o extraardinard bogatie a decoratiei interioaree langd etiLiciul, din veacul al XVIII-lea, dar renovatde curand dupd toale nevoile vremii noastre, al

Un pu1ernic turn flancheazd acest impu-nalor ansamblu. Din coltul pittratului vederea se in-tinde larg asupra campiei de un verde tandr, asu-pra deauritor acoperite de o vegetatie imbielsugata,asupra albelor clädiri risipite In toate partite.

Nicio Universitate din lume n'are, intr'o aserneneanaturd, un asernenea ldcas. Trebuia un puternic res-pect pentru stiintd, pentru omul invdtat, pentru savio,un Tel de credintd religioasä in cunostintile omenesti,

trebuia, iaräi, mandria stdpanului multor teri dintoate departärile, pentru ca, fard a rupe cu Biserica,adusd chiar sá ajute la aceastd Inlocuire, sä seinalte o asifel de cetate sufletului omenesc aplecatasupra naturii si a lui

Si ma gandesc ed aici, in aoest ultim colt vestical latinitätii europene, ar Ti o faptd comund latind deindeplinit: sä se creeze de toti mostenitorii Romei,mai mari si mai mici, la Coimbra un invätdmant fi-lologic i istarico-literar prin care sd se afirme uni-tatea de desvoltare din tail in tara si din rarnurd inramurd a spiritului latin.

Azi, Inteo Luni, studentii cu capul gol i mantauaneagrd peste imbräcdmintea de acelasi caracter so-lemn si arhaic, cei de al cincilea an, quintaniqtii, In-Tatisand panglici late de o coloare deosebitä, pentrufiecare Facultate, nu sant singurii stapani ai inval---mdsitelor strdzi din orasul de jos. Un puternic vatde teranimeli incunjura 04 ndpusteste.

bib:1431dd.

60

In mijlocul drumului merg femei in fuste Invoalte,toate colorile, cu talia stramta supt sin, cu picioa-

rele goale, sprijinind pe cap ele singure, nu 0barbatii greutaii de necrezut. Una are o povara dezarzavat, alta sustine scanduri; cutare fetita poartifvre-o zece scaune prinse ImpreunA, langa vecina eicare duce acasä un dulap. Fete de o extraordinarä e-nergie, ochi pAtrunzAtori i focosi, gesturi de o an-tica armonie In sprijinirea sarcinilor. 5i sant vesele:cum rade aceia cAreia vantul turbat era sä-i rastoarnecowl din crestet!

Toga negustorimea, care sei tine din aceasta, e nA-padita de clienti i cliente, care, acestea din urmil,nelucrand in cash', ieau totul de la Org. In fatagramofoanelor se fac Intregi grupuri uimite Barbatimai putini, in haina de serbatoare, cn palArii ingustepe cap; toti incaltati. Fete do la micile industrii 10acopar capul cu carpe de mdtasa neagra si au pi-ciorul Incaltat cu ingrijire. Indata se deosebesc din-exemplarele de o rustica splendoare pe care le tri-mete campia Incunjuratoare. Am gasit printro acesteadin urm i cate una cu palarioara rotunda nea-grA care se pfula prin 1850 in lumea eleganta.In total, nu se Poate Inchipui o mai vioaie 0 maipitoreasca priveliste cleat a acestei multimi care a-copere i invioreazA totuL

Se lasa seara: studentii s'au. retras la mesele for;lumea teraneasca a pornit cu cumparaturile acasa.Noile avenide", care se crolosc cu atata activitatezel in margenea orasului. sant mai mult goale. Trec-spre ansele, dera lungul gradinii botanice, desemnata.de un Italian, apoi de un urma§ portughes,---poalecea mai bine oranduita din lutne, urmez linia uria-sului apeduct al regelui Sebastian, opera de mandrie4i de tehnicA romana; In cartierele de jos linistea se

de

pl

61

Instäpaneste i singurul care aleargl flrä pregete vantul. de Apus pe care-1 trimete Oceanul.

Pe d'induntru, Palatul tiintii e plin de aurgriile bo--gate ale secolului al XVIII-lea. Vechile arti splendidlegate se ggsesc i astfel acasa la ele. Partea mainouä a bibliotecii ni s'a pärut a cere sä fie acläugitä.

Palatul arhiepiscopal e o curte araba din celemai gingase, cu colonetele i scArile lui. Un Hurezi,mai putin ornat i oarecum mai sprinten. In el,s'a asezat museul Machado, care intrece cu mult va-loarea unei colectii de provincie. Pe langä fragmentede sculpturi luate din vechea catedrall, lucrthile deteracotä sant de un interes uman dureros, al cA-rui realism izbeste i zguduie. Plangeri" ale luiIsus mort, in care ochii invinetiti crifundati In orfii-tele adanci strigä suprema stiferinta umanä. Intrelablouri unul de Christovano Figueiredo care re-presintä pe Imparatul Heracliu readucand cruoea la_Ierusalim. Sfortarea alre adevarul istoric e evident&Vulturul negru al Bizantului e de douä ori pe stea-guri. ImpAratul e copiat, in figura lui terminatA cubarba infurcatA, In plläria lui tuguiatä cu mar-gerdle marl, in vesmantul ce poartà, dupä por-trete contemporane ale lui loan al basileus-uItabloului lui Benozzo Gozzoli, care-1 presintä ca unCraiu de la RäsArit". E acela al medaliei contempo-rane sau un alt izvor? Problema merit . discutatA cmtot dinadinsul.

Partea cerarnicei cuprinde i frumoase produseale acestei arte in veacul al XVIII-lea portughes.

A. doua zi, ce sumbru cade ploaia in ropote,cu tunete si fulgere! In ceasurile, Inca limpezi, de

VIII-Iea,

62

dimineatd, pe podul de fier care leaga cu malulunde se desTdsurd alba fatadii, ciuruitd cu cloud ran-dud de Teresa, de la S. Clara, din nou incepe stre-curarea lumil de la taa Toate produsele câmpului seaduc pe aceste capete de femei, adesea deosebit defrumoase. Supt jugul greu, boii rosii cu coarnelomari inldluri, card numai poverile cele mai grele.Nu se vede decal. rar mdgdrusul care domind aiurea.De prin sate vin i automobile hilrbuite transportfindtot felul de oameni si de lucruri in amestec. Nu ominut cand aceastt defilare rusticd sd nu oferemente de intores. In apd incepe spalarea harnicd arufelor care se intind pe inalta iarbd miiliisoasä,Lungi bdrci negre inguste, cu varful corogit, cdroradepunerea grentdtilör la mijloc ii dd infdtisarea degondole venetione, fac trecerea de la un mal la ce-lalt pe calmul Mondego fdrd valuri.

Cursurile de limbi romanice au fost fricute, multi.ani, de venerabila doatnnd Carolina de Vasconcellos,al aril chip se vede i azi in sala undo vorbia. I-aurmat, cloud luni de zile, cineva care nu e dealtd. Meyer-Lfibke din Viena. Dupd rdzboiu au venitFrancesi, ca d. Jeanroy i ca d. Millardet do la Mont-pellier, care se si intoarce colo dupä opt sdpaimânide predare.

Deci Germanii revin, pontru aceasta materie capentru altele. Aflu aid pe un domn Wechsler de laBerlin si pe filologul tândr, cunoscut i prin studiicare ne ating i pe noi, Gamilscheg, de la acelasiBerlin. Amintirile rdzboiului, care aici n'a atins viatafiecdruia i n'a jignit rnândria nationald, au dispdrutcu totul.

mu-

-

si

63

Ziarul regalist Corer de la Maria" anunta ca. regele Manuel publica o mare opera in trer volmmgroase, cuprinzand bibliografia ilustrata a vechiulutipar portughes, dupa, cartile rare pe care singur hposeda färä lipsa. Astfel, de departe, in exil, elcontinua a luera pentru tam pe care in acest nobiJchip arata cà o iube§te.

Pare cä foarte putini din clasele adanci sant pen,tru republica. Teranii sant rega14ti. Burgbesia n'ar(o deosebita insemnatate. La Universit0 abia eke cpl aca timida aminte§te acest eveniment.

PortoRegiunea de movile rotunde iirmeaza pe Fang/

grupe de case mai cuprinse, pe culmi sau in adan-cituri. Indath se atinge larga gara cochetä din Pam-pilhosa (vezi Pampeluna spaniold), de uncle se des-chid cele doua linii de Est care Irun si Franta.

Aceiasi vegetatie si mai departe, cu o predominarelot mai mare a viilor, al caror product se duce catredepositele in stanca de la Porto. Femei culeg cumana buruienile crescute- din bielsug la picioarelenegrelor trunchiulete chinuite, asezate adesea pe unfel de spalir. Casele vierilor sant adesea largi, incapa-toare supt varul care le acopere. Fabrici: de al-cool, de ceramica i dragute vile albe-rose. PAdurilede pini incunjura zarea.

Tiourile teranesti cu paläriute de catifea neagraplecate., care deosebesc Nordul catre Douro, bleep sarasara. Indatd. Cu aceiasi palariuth pe cap cio-banita in fustä neagra i cu picioarele goale-si pa-zeste cele douA-trei oite.

La Aveiro iarasi recomandarea localitatii prinfrumoasele faiante de la gara. Inca o briga a Romani-lor, ca si Coimbra. Regiunea pinului urmeaza. Largilocuri inundate pe care se aduna luntrile-gondole.

La Estreja marele port apropiat se anuntA prin

lx.

65

marhnea caselor brune, rosii indesate. Mai departe eduna de nisip tinuta prin rddacinile pinilor desi,langa care insd foarte frumoase s'amAndturi de ce-reale. La Aranca se vede ce e mai rar in aceastatard unde biserica afard din mänästire, care aceastae enorrna, inseamnä prea putin lueru. In satul vecinurmeaz d. acelasi tip de asezare. Turnul conic al bi-sericii strapunge zarea in dosul paduricii cu pa-jistea plind de man l. buchete galbene: Sisto, La Es-pinho, unde apare palida undd verzuie a Oceanului.biserica noua incununata cu. 0 statuie are o clopot-ni td. de sculptura bogata a celor burgunde. E olocalitate mare cu. grädini i 'fatade acoperile cu.azulejos.

Santem acuma numai in regiunea uscatelor dunepuslii. Ca o surprindere, la capdt vflele bogale de laGranja.

Sant formele cele, mai arnestecate, dar mai gratioaseale vechiului stil de turnulete, coloane i cerdacuri:uncle azulejos au scanteieri metalice la acast apus desoare.

Vuladares ; vilele continua intr'un peisagiu rupi,frdmantat, cu ziduri negre despdrtind campii si gra-dini. Mein o prelungire a uscatului.

Villa Nova de Geria. Gara e plind de lucratori suptapriga ploaie trimeasd de Oceanul tulbare. Privitaponcise la luxul trenului nostru. Deslula miserie it-mans& de care nu santem, de sigur, vinovati.

Porto apare printeo deschizAtura a pdretelai dinstanga, cu vasta desTäsurare a coperisurilor roii, peand la dreapta Douro margeneste intinderea esa-,lui verde inegrind de pini. Ii strabatem pe podulde fier fdcul de Eiffel, pe cand, in fund, un maivechru acopere cu sfortarea unui singur arc abkui.

5

il1il

66

Ceata serii acopere pe jumatate, si mai departe,dealuri rotunjite pe care le Incununä padurile.

Intram In prima gall a Portului, pentru Tinutu-rile din Nord. Fete, femei se Intorc de la lucru cu

albi, galbeni, rosi, violeti prinsi in papucei petalph, de o tdietura foarte eleganta, langa terance cucrestelul Incarcat de greutäti.

Ne strecuram apoi prin tunele pe langa arcul po-dului celui mare si Indata sântem In gara princi-palg..

Orasul cel vechiu pastreaza Inca sträzile lui foartestramte pe care le spinteca noile cdi de comunicatie,la rascrucea carora, In ploaia necontenit reinoitä,pazesc sergenti cu semnale luminoase, verzi i ro-sli, pentru automobile. Ce apartine trecutului, asa deputin, din vechea zestre religioasa, se pierde in a-ceastä miscare Intetitä.

A doua zi, prin sIrazile strabatute si aid de fe-meile de tall care poarta pand i canapele pe cres-tet, cn un rar amestec de studenti, In toge negre,caut aceste vechi monumenle de istorie si arta Incapitala vechiului comitat al lui Henric de Burgun-dia, ocrotit de regatul vecin de Leon.

Int Aiu de toate, batrana manastioara zisa de Cito-Teito (explicatie obisnuitä : facutd rapede", ca Bi-serica dintr'o zi de la Bucuresti). Reparatiile

uncle adausuri nu i-au schimbat caracterul, caree impresionant.

Aceasta In ciuda inscriptiei din veacul al XVIII-lea, dupa o piatra din arhivele biserieii", In care,cu urate litere negre Indesate, se pomeneste Intaiazidire de regele Kiev Teodomir, care s'ar Ti i bo-

do-rapii

tar-zii,

67

lezat acolo, i patronagiul fiului i urmasilor salarieni.

La toate trei frontoanele, dintre care unul poartAun primitiv agrzus Dei, colonetele, au capitelele In-fdtis'and foarte naiv animate si pasdri. Un foarte micclaustru, In mijlocul cdruia s'a imbulzit un monu-ment modern, pastreazd acelasi caracter arbaic. In-teriorul insd nu mai are niciun interes: plin de lu-me cufundata in cele mai devote rugAciuni, el lasda iesi, ori mai curând aruncd dud cel mai nein-chipuit cortegiu de iatme Mtra'ne, pe care de sigurca le-a apucat, in ziva botezului sdu, i regele Teo-domir.

De la aceastA clddire din veacul al VI-lea, ascunsdin coltisorul ei, trebuie sdritä o mie de ani intreagdpAnd la boggia fArd pareche a sdpAturilor in lemn,aurite de sus pdnd jos, care acopdr coloanele i ta-piseazd cupolele vechii biserici a Franciscanilor. Sevede aici influenp. Imperiului colonial., mândria rna-nuelinului" i aceste inalte paraclisuri cu Tulgerdri deaur presintd sfinti de lemn sau de teracotd cu iera-tice atitudini ca ale lui Buddha in depdrtatele tem-ple indiene.

Masivd, cu turnuri crenelate de fortareatd la celecloud capete, catedrala reline aceastd notd de strivi-Ware magnificeu td. in proportii, i iardsi aurul largrdspandit in interior trezeste visiuni de Asie Ordmdsurd in boggiile ei.

Strdzi mai largi se desfdsurä In partea de sus aorasului. Statuia lui Pedro al IX-lea, care a redo-bandit independenta, domina cea mai vasta piatd.Se preglte§te un monument restauratoriloe. Aid-turi insd facade bombardate amintesc evenimenteledin anul trecut, când cloud zile §i doud nopti contra

68

revolutiei deslantuite au tacanit mitralierele si aubatut tunurile.

Imprejurimile sant de toata frumuseta. In verdeatade o coloare neverosimil de vie se inalta vilele mul-ticolore, cu cocheta complicatie a liniilor lor frânte,suprapuse. In suburbiul vecin, adunaturi de casemuncitoresli, se aranjeaza o grädina centrald vrednicrtde un oras mare. E aici o nobila pasiune a copa-cilor i florilor.

Intr'o ospatarie pentru saraci stau aproape patru-zeci de ceth.teni rornani, atrasi de mincinoase fagd-duieli de pamanturi in Brasilia, unde an slat dotani ingropandu-si mortii i caH acum, dupa 0 lu-nä de milostiva adapostire aici din bunatatea consu-lului i vice-consulului nostru, se cer dureros acasil,farä ca diplomatia sä se fi incomodat pän acum.Bulgari din Sudul Basarabiei, dar oarneni solizimuncitori. 0 femeie, care e din Troian, si a trdit errMoldovenii, vorbeste singura romane§te, moldove-neste cu cordgii (corabii), etc. Dar toti se zic Ro-mani" si intind mani rugatoare catre o tall care (4

a lor.

Pe strazi tree carale cu doua roti fara spite, nu-rnai cu doua largi deschizaturi circulare: boii rosii enmarile coarne poarta juguri lucrate foarte delicat custele, cruci, inflorituri vechi, intocmai ca acelea in-trebuintate din cele mai departate timpuri in fur-cite i carjele rioastre pastoresti Cate un catarvoinic se amesteca in välmasagul miscarii neconte-nite, dar färä graba.. Odata vad i calutul rnärunt,cu smocul de par intre urechiusi: nu e un poneyadus din muntii Scotiei, ci Insasi rasa indigena, in-ruditä cu a noastra.

si

si

69

Sit nu uit, intr'o regiune unde si biserica de saL i§iare fatada de azu!ejos albastre, admirabila decoratieinpldci de aceasta faianta a hallului garii. Apar acololupte glorioase, fastuoase alaiuri, procesiuni religi-oase, scene populare, -Watt viata nationald in limp

spatiu. Trebuie un cald patriotism i o deosebild a-plecare artistica pentru ca intr'un loc atilt de banalslt se acorde un a§a de mare, loc elementelor celormai nobile din infltistrile i actiunile unui popor.

Spre granita spaniold, prin aceiasi regiune depini rasdrind sumbri din verdeata proaspdtd. Liniastrabate muntele prin tunele dese, II tale prin tran-see pline de flori galbene. Pe coastele dealurilorgrupele de sate albe si rose. In cutare casa elipita de bolovanul negru, ldsat de vechile rostogo-liri ale scoartei. Cum si aici pddurea el formata decopacii cu frunza neschimbatd, primtvara e sensi-

numai prin ciiva caisi i persici razleti, prinlloarea d aur a padurii i albii ochisori de porum-brele in margenea santului. Din munte se coboardtrenuri pline de loadbe grele. Un grup mai marede case albe: Canas-Felgueira: in imprejurimi secultiva vinul.

Futuri cu cumpana prinsr. Intr'o cracand de co-pac. Mine le de uraniu s'ant aproape. Nel las. Be-giune de sanatorii la yeste 600 de metri maltime. SecultivA 'lust cartofi cari se aduc in cosuri. Ilijangualde.Terenul se Tidier necontenit; in aceasta Beira cella,ca si In Tras los Montes, provincia vecind, pe piatradurd e rasa luptatoare, aceia care dt soldatii cei maibuni. In marele rtzboiu, de aici au plecat cei 75.000de oameni trimesi in Franta i ce,i cari au pornit laapararea vechilor colonii i la cilstigarea celor nout.

hilt

loc,

70

Si de aici pornesc terani intreprinziitori, cari,mi seeu o ghitarA §i. o vioarr, merg pänd in

Brasilia, la cei de un sat cu dânii, pentru a aducede aeolo aurul cu care se riclicl frumoasele diliclirinouä de platrä.

Noaptea se lasä asupra Tinutului de pietre prinal ealrui adânc curge vioaia apil de munte.ceas pe intunerec, peste Guardia, eu vechea-1 cate-dralà, i la Villar Formosa se atinge granita Spaniel.

Inca. un

smme,

X.

Prin Fran la de Sud

De la Hendaye la Rasarit, printr'un peisagiu. ab-solut spaniol; mari pini pe dealuri, florite galbeneale peninsulei iberice, pajisti verzi in care pascmagärusi. Mara de câte un cires inflorit, pomiicarili sehimba. Trunza sant *Inca negri. In fundpeste dealurile cu profiluri stangace masa crenelataa stancii.

Albele case de la S. Jean de Luz sant pustiibarcile albastrese odihnesc in adaposturile lor.Un tipde veseld casa pireneana, cu intretdieri de I inii de lemnalbastre, roii, verzi i negre in fatada, apare a-cum in margenea Oreanului de un adanc albastru.Pe o firma vad in treacat numele de Escalduna alBascilor. Aläturi vechea zidarie, brund si alba., acaselor pitice. Asezari dese, care par prospere.

La Négresse se desface drumul spre vestita plajade la Biarritz.

iTara francesa, perfect aranjata, pand la raul deun curs egal, care trece disciplinat In margeneavilelor, parcurilor i caselor de tail. Intre rododen-droni infloriti, Bayonne, undo regalitatea bourbo-nicli a Spaniei, acum o sutà de ani, inchinattoate miseriile la picioarele lui Napoleon. Caste lulabdicarilor, unde poposise intarnplittor Irnparatul, eascuns vederil.

si

si-a

72

Lam altd directie. Se vede orasul basc de HMgirani larg, cu carciumele lui adânci, cu pietele in careterani in berete vand vile cornute i indgari. In mar-genea livezilor o mare bisericd goticd isi tidied tur-nurile tuguiate.

Sfintem acum intr'o regiune dulcet, foarte roditoare,abia cu eAteva coline impädurite in fundulTerani in sdrac port de la oras tale brazda eu boltalbi injugati ca ai nostri. Ferneile in fuste scurtetdrcate poartä pàlàrii cu margenile mari. Pinul adispdrut din peisagiul pe care-I domind inaltii plopiabia infrunziti. Ici colo silueta castelului in mijlo-cul grdinii, de-asupra apei. Dar asezdrilo omenestirdran rare. Printeo deschizAturd in dreapta, o

oard apar piscurile ninse ale Pirineilor.Dex insird casele-i negre, biserica intunecoasä, prin-

barite noud. \lite reapar ldngd sämänaturile foarieverzi. Pe alocuri la cateva se hicearc i palmierul.

Localitdti mai mari se intampind. acurn. La Or-thez, biserica plied Ii presinta rosata in mijloculinvälmilsirii de case vesele.

Carul iberic cu cloud roate tras de böli acoperitiaici, pretutindeni, cu toluri contra cilldurii, strdbatedrumurile netede. Iii margenea pädurii o bd'hutil cuging de franciscan milnd vacile.,

Arcagnon. Case le de tall shnt zidite una ori dinpietricele cutundate in linii dreple 'n masa cimen-taltt. Coperisuri lungi de tigld' ca in Ardealul nostru.In acelasi chip silnt lucrate i zidurile despdrtitoare.Nu se poate inchipui un mai chibzuit amestec intreogor i pdsune, pddure i grupul de locuinti ome-nesti. Ferrnele, cu admirabile vile -rosii, avilnd coar-

.nele rdslurnate la spate, stint superbe.

Continua aceastrt Navard cu numirile bizare, ca

earl.

si

111-

limb

73

Lacq, Poly, Artix. In pAduri, incepe sd. apard a-cum bradul inrdmurat. Castelele se succedd in um-bra desisurilor. In toate pärtile ei Galiase mentine tara arborelui sacru. Iedera imbrätisea-za pänä sus trunchiurile vechi. din care lipseste vas-cul Nordului. Ea dd.' ilusia unei infrunziri precocepomului, in care soya a rdmas tot inchisd. Floareacampului nu s'a revärsat hied pe pajisti.

Se apropie capitala acestei delicioase Navare Iran-cme, Pau, orasul de care se Icagil amintirea asa despiritual cavalereascd i alat de adanc umand a luiHenric al IV-lea, in sufletul variat al cdruia e cevadin inspiratia conternporanului sdu, Shakespeare. Indreapta, Pirineii cu piscuri mari acoperiti cupan., In stanga zimbetul celui mai dulce camp: eceva din acest contrast in spiritul Bearnesului.

De-asupra apei rdpezi, In fata muntelui cdruiazäpada irnaculatd-i Inchide toate adancurile se in-irä palat regal, Turnul Monetdriei, catedrala

goad, intregul front de otele moderne. Nu era asasdracd" locuinta oelui mai Frances dintre regii

Franciei.... In aTard, cele cloud randuri de feresti sepresintä Inteo largd desidsurare; interiorul are deli-cate frontoane de porti i feresti in stilul Renasterii.

Si alt sdrac" a venit insd de aici, Bernadotte, si searatä casuta lui cu trei randuri, Inallit, ingustdneagrd, purtind cerdace ca acelea de la noi.

Iardsi aceastd lume sub-pireneand in care c atataInd !time atata zimbet, cu multà umanitate harnicd

veseld la mijloc. Elegante acesta e cuvantul,elegante terance in fuste scurte tree, pe cap cu pa-laria de paie a marilor doamne din secolul al XVIII-lea si purtând-o cu aceiasi gratie. ildzimate in furcd,par a iesi dintr'o panzd a lui Boucher.

druidicd

za-

vechiul

i

de

si

74

Pare crt am merge dropt cdtre inaltul pärele alb,In care soarele pornit spro Apus izbeste drept.Coarraze-Nay pare a fi chiar la Intrarea in &filen.0 mare fabricA de mobile In prima din aceste lo-calitAti. 0 mare tesAtorie langA cenusia bisericA im-_podobitA cu un fronton interesant, lângA castelul cuturn patrat i casele cu coridoare.

LAsAm la dreapta muntii i intrAm in reginneaIna lte coline din podgoria" lor. Piatra e InsA pretu-tindeni acoperitä de salbateca pridure deasA. Case lesânt cuiburi negro, In Tata arora aleargA cerdacele. Uncastel pArAsit Malta peste oarbele feresti grele tur-nulete conice. Un grup mai mare de case in cobo-rare, la Visens, castel i mrmAstire drept pe culme.Un cartier de vile urmeazd, pe cAnd in NA reapare-vArTul storp do rnunte al Pirineilor. E Lourdes.

Orasul lecuirilor inspirate, lAcasul minunilor Mai-cii Domnului descoperit de pAstorita Bernadette. LaIntrare insA, In locul semnelor religioase, nu se ce-tesc decat imensele reclame ale deosebitilor indus-triasi, Intre cari PArintii Trapisti, fabricanti ai cio-colatei S. Bernard. Zile lo pelerinagiilor, cAnd nerviiunora excitä pe ai celorlalli, sAnt Inca departe. Nu-mai pe doul turnulete do metal se aratA clirectia inurnarul de motri care trebuie parcurs pAnä la bise-rica asteptArilor celor mai nebune.

La iesire, muntii se presintd intregi, in sir, cuvArfuri tesite i varfuri conice, in isolarea lor din mij-locul tApsanelor verzi. In vale, oil() se InsirA domolspre casA, manate de fotite cu coditA i cu umbrelA,ori de mosul care, supt sApcuta lui, are aierul u-nut bAtran filosof la primblare.

de

75

Acuma, la scapatarea soarelui, santern insa, ctr;toate varfurile ninse din dreapta, care multä vreme-Inca vor urmari, In adevar In $esul hränitor,$i inain-tam spre Septimania Visigolor, pe langa unele sate--strAns lipite, din tigla neagra a carom iese fumulcinei de sara. E cea mai Ingrijita cultura de cereale--care se poate inchipui.

In mijlocul acestei admirabile verdete, Tarbes. Suptvarfurile albe i se desface sprintenul turn conic,ghimpat al catedralei.

Si alto fabrici se succeda. Se lucreaza i ceramicaasemenea ca ibericele azulejes, i ele renasc i aidpentru acoperirea unora dirt fatade.

Tree supt munte care cu patru roate, intru toMe-asemenea cu cele de la noi.

Tourney, Torniacum, e aeum in dorneniul latinitätiicuceritoare peste Bascii primitivi. Dar Tinutul asu-pra caruia se lash: noaptea n'are nici paduri, nici la-nuri Intinse. El 1$i prelunge$te indelung monotoniatristä.

Tot Sudul acesta, inainte $i dupa Toulon el tinintins camp de maslini $i vita, cu samanaturi bogatealaturi. Une oH $i grupe de pini. Terna e ro$ieca sangele i contrastul cu verdele Vann- e uimitor_Ici i colo apar pe culmi vechi Intarituri, castele.Grupe le de case sant Insa In general, dupa sistemulparisian, indiferente. Dar Forum Iulium, Fréjus, cirbiserica lui batrana, cu vegetatia4 bogata, cu sträzileinguste pe care tree rotunzi cai voinici, cu frantu-rile de arce, cu turnul masiv crenelat al bisericii, pas-treaza caracterul arhaic, peste cochetele tarcaturi,moderne. Zdravana rasa a femeilor brune, cu fata

-rotunda, cu profilul roman apare.Aläturi chiar, alt turn de aceia0 faptura in mijlo-

76

cul unui cochet oras nou. E. S. Raphaël-Yalescure,(Valloscutra).

Supt carierele de poifir raw, Marea tulbure suptploaia neprecurmatà. Goa la stana. rosä Tärämitatä

se prIbuse§te in nesrarsirea luciulul palid albastru.se prind de piaträ i malul aspru ascunde

sate cu nume dulci.Proventa. Si plouA....

iMis1inii

Evora: biserica Sf. Benedict din cetate.

I.

sAir" " ./"..11"

41

/ a,1,15/1VariLlt2%-.1 4.11-411A

r raielti5 -

,r

Patru conferintedespre Portugalia

1.

Tara.Prima intrebare care se pune este aceia daca Por-

tugalia, care ocupa o mica parte din PeninsulaIberica, de oare ce nu atinge sus nici partea de A-pus a golfului de Biscaia, jos se Intinde pe omica rasie pand uncle coasta, in loc s. rnearga de laNord la Sud, pleacà de la Vest la Est, iar la Rasa-nit se opreste la o linie Tgrd semnificatie geogra-fica aparentä, cons tituie inteadevar supt raportulveograflei fisice o tara.

Persoane care stiu in ce chip se pot vantura in-&um anume sens rothermeric pareri cu privire lahotare inteleg usor de ce se intalnesc astazi State cuforme.din cele mai curioase. Cum este hotarul nostrudin spre Apus, asa de muscat, asa de imbucatatit,Mudca nu este un hotar fisic. Dar In desvoltarea isto-rica astfel de casuri cum este al hotarului Românieifixat do tratatele care au Incheiat marele razboiuse Intalnesc foarte rar, pentru un motiv care seIntelege usor. Evident au existat asemenea hotare,dar ele s'au corectat cu timpul, nu In sens rother-merle, dar Intfun alt sens, malt mai acceptabilpentru mice constlintk.

0 rasa Uncle sa ocupe o suprafata anume, bine

80

determinatd, si, dacd uncle elemente trec peste n-.ceste granite, ele nu se pot "Astra i sant contopite,sant confundate cu popoarele in mijlocul cdrorase gdsesc. Noi avom multe elemente de acest fel,care nu s'au putut sustinea din aceastd pricind prinele insele si au ajuns astAzi sd se piardit in alte rase_

Se poate. intampla i altcova. Se poate intamplaca o rasd depaseaset hotarole cu elementecare luptd pentru mentinerea caracterului lor na-tional Aceste elemente raman ca grupuri isolate :Statul national le poate readuce in interiortil sau_Noi le avem pretutindeni, pesto Nipru panii. la "(.: aucas

Capcasul", lor pand la Amur chiar, si din-ewe& in Peninsula BakanicA sant intregi l'inuluriromdnesti pAnd la mAndstirile do la Athos si paid.in Tundul Tesal i el.

Insd in desvoltarea istoriei intervin anumiti fac-tori cari cautd sit facit astfel ca suprafata geograficddeterminatd sit corospunda cu masa importantA aunei natiuni.

Intrebarea care se pune acum in ceia co privestePortugalia este aceasta: indiferenl de existenta Sta-tului portugh2s, care nu so confundd cu. a Staluluispaniol vecin, are. aceasta tard o unitate geografica?Fiindcd, dacA nu ar avea-o, s'ar putea intreba cinevace fel de popor este acesta al cdrui avant ritzboinicsi politic n'a fost niciodata in stare sa-si intindli std.-panirea dincolo de aceasta granita a raului Minhocare nu este, de loc un rau mare. Pact poporul acestan'a lost in. stare sä treaca la lidsdrit spre inima Pe-ninsulei Iberico, cu toate cit an fost uncle momente,pc care lei inseamnd cronicarii, in care, dupd o bi-ruinta a Portughesilor, se tomeau Spaniolli ca nucumva fortele militare ale vecinilor lor sit tread. pant.

81

la Toledo de und o singura vale duce drept la Ma-drid, de ce, cu toate acestea, Portuga lia s'a mentinutin hotarele ei?

S'ar putea zice cd este natural So' se mentinadat fiind faptul cit i astazi tara aceasta se intre-geste cu colonii stralucite. Eu vorbesc lush' de Por-tugalia europeana, care coMine geograficeste si in-sub* Azore i Madere. Asa that, daca nu estelegatura intro coloniile portughese din Africa Occi-dentala i cele de pe coasta rasariteana (unde o re-giune se numeste Mozambique), daca nu este lega-tura intre aceste cloud serii de colonii, in schimb a-pare intr'o unitate perfecta aceasta Portugalie iberica,care se continua in mod firesc cu insulele din Ocea-nul Atlantic pana la posesiunile do pe coasta Afri-cei occidentale.

'De sigur aceasta este o tart mult mai mare &catse crede de obiceiu. Motivul principal pentru carenu intelegem Portugalia este faptul ca nu cunoas-tern. ce intima colaberdre economica exista intre co-lonli i metropdla. Nate, cu exceptia Angliei, nuexista tart care sa fie atat de strans legata de pose-siunile sale ca Portugalia.

spune un lucru care poate sit lamureasca maibine acest gand. Fiind la Lisabona, am propus ca.-torva tineri Portughesi sit faca o excursie in Roma-nia 0 amine am propus aceora cari nu doriau sitgaseasca aid nici Etrusci, aid un trib oarecare deTigani. Drumul nu e prea lung cand se strabate a-ceasta distanta In chip comod.

Din Lisabona, cu expresul-Sud panit la granitadintre Portugalia i Spania, dupa o singura noaptede mers ajungi la Irun. Continui prin Navara fran-ca* treci pe la Pau, cu castelul lui Henric al IV-lea,

6

/4

82

te ridici la Tulusa. Mind la VintimillerVintimiglia,cobori pe la Marsilia i Toulon, Inaintezi pe coastafrancesd, care eMe foarte bine ingrijitd, dar pe careeu o gasesc totdeauna inferioard, ca pitoresc, eoastei

Atingi, la capdt, Milano, si de acolo Simplo-nul te aduce la BucureM.i. Dar, lasand la o parte a-ceste recomandatil de caildtorie care nid pun unmoment In Infätisarea unui agent interesat al Corn-paniei de wagon-lits, când invitam pe acei tinedPortughesi s villa' la noi, mi s'a raspuns: da, ammerge bucurosi, dar noi avern grijd de coloniilenoastre. Si am vAzut eu cum chiar elevii de §-a:oldpleacä s. vadd aceste colonii, pe care de mici santeducati a le intelege si conduce.

Nu vd spun ce invdthturd s'ar putea trap deaici pentru noi, arm= pentru aceia cari dispun decab noastre ferate i cari intr'un chip de neiertatnu dau posibilitatea tinerilor din Romfinia intre-gild (0 sânt atiftia care ar vrea sd-si cunoasca tarn)sä vind sd vadd acele foarte multe lucruri fru-rnoase po care nimeni nu le stie 0 nu le crede Caexistd si la nob

Portugalia aceasta era la inceput un Imperiu cubunii parte din Indii l cu foarte nurneroase pose-siuni africane. Dispunea de foarte mad mijloace.Un rep al ei, Manuel, de pe la 1500, despre careva fi vorba i la istoria Portugaliei, a stdpilnit o su-prafara de pämânt extrem de Intinsa in vremea ciindtonic marile erau acoperite de cordbiile portughese.$i, atunci, dad. nume ea acele,a ale lui BartolorneuDiaz si Vasco de Gama trebuie sà ocupe intregi ca-pitole din istoria descoperirilor geografice, dacd re-gele Manua avea atâi bani Meat sd clAdeascd bise-rici care ocupd stdzi Intregi (In afard de anumite

italiene

fl

83

indiene, din secolul al XVI-lea incoace nu seNor ggisi constrpctii arhitectonice a§a d ambitioaseca acelea ale Portughesilor, mai presus ca proportiedeck cola ce a dat Italia sau Franta lui Francisc

se pune intrebarea : de oe Portugalia nu atrecut niciodatd dincolo de hotarele ei?

Putea s'o Taca, §i. totug in a doua jumatate asecolului al XVI-lea Portugalia este aceia care alost anexatd. Aid Msg.' nu este vorba de o cucerire,

o alipire la dinastia lui Filip al II-lea, candvechea dinastie de Avis s'a stins. Adevdrul este caPortugalia putea sa faca faig. de Spania in primajumatate a secolului al XVI-lea ceia oe Spania aMout fata de Portugalia in prima jumatate a se-cohilui urmator. De ce insa Portugalia n'a realisataceia ce1 ar fi putut realisa politice§te ? De ce a-continuat sä se mentind in cadrul ace1ora0 Irtare?

Galicia Galisia", cum se pronunta acolo,este o regiune care se intinde in spre Nord-Vestde Madrid spre termul mdrii. Tot in aoest Tinuteste un platou pietros, foarte pietros chiar. E de-a-juns sit vadd cineva aceasta spinare de lespezi §is'o compare cu Trumoasa regiune care se intindesupt coasta Oceanului, pentru a intelege de ce Por-tugalia apare ca o tarit dintre cele mai frumoase,din lume. Este mult superioarg Italiei de Nord, sichiar, in uncle privinti, celei de Sud: o tart cu bo-gatii uimitoare se desfasurit privirii pe aceasta coastaa Atlanticului, mai ales de la un anuine punct injos, ca sd nu mai vorbesc de Algarvele cu climaafricana. Aceste Tinuturi pun Portugalia in frun-tea tuturor regiunilor care se pot lauda cu 0 splen--dida vegetatie, aproape tropicalt, de o neintrecutg.boggle.

3-iu),

-ci de

Iädici

84

Galicia aceasta MAI hind un Tinut pietras, este fi--rese sa fie i un 'Punt sane. Pipes le, ici 0 colacu oarecare truda se poate deschide un han, ornulsingur stie cu cata greutate. Este ceva asamanatorcu regiunea Istriei; Cu deosebirea insa ca in Is-tria se vad blocuri marl do piatra, pe candnumai eativa mici bolovani raspandili pretutindeni.In astfel de locuri do sigur ca nimeni nu poate sitcaute marl lanuri de grail, nici acea productie in-grijita de zarzavaturi, de verdeturi, nici wale splen-dide gradini de flori. care pot sa sustind comparatia,dacd nu ca intindere, col putin in ceia ce priveste va-rietatea spetelor represintate, cu gradinile admirabilepe care Maurii lerau lasat in Spania la Sevillasaumai ales la Grenada.

Regiunea do care Vorbesc insa este o regiunestearpa. Si nimeni nu se bate pentru. o regiunestearpa; pe aceasta o lash' cu marinimie vecinului.A§ putea zice ca, Inainte de administratia de azi, carecaufa si cea din urma saracie pentru a avea ce sarisipeasca Tara nicio socoteala apoi, pe vrernurneeand nu exista masina aceasta de exploalare careeste Statul modern, se adresa cineva numai Tinutu-rilor care puteau sd aduca un folos. In cele care nuserviau -nici pentru aparare 0 nu aduceau nicio bo-gatie, In Tinuturile acestea pustii, cavalerii de pevremuri nu aVeau de ce sa se bago. Dacd astazi, duparazboiu, un om politic ar putea zice: Am luat Ti-nutul acesta flindca acolo este rasa mea, dar Intreaba-ma daca Imi aduce aceasta vro un folos sau dacanu cumva trebuie sa platesc ca sa-1 intretin", odi-nioara nu exista neinduplecatut principiu national;atund granitele so opriau acolo uncle popoareleveau nevaie. Portugalia avea nevoie de coasta Ocea-

aici,

a-

85

nului Ailaniic i de raurile care o stralbat. Ea nu este-tara descalecatd de la munte la ses, -care term,cum se credeb in mod gre§it, §.1 despre Muntenianoastrd, care s'a creat de la sine prin uncle organi-satii mici locale, spre deosebire d Moldova careeste Inteadevär descAlecatd, din Maramurd§; Por-tugalia este o fard cure a purees de la coastd i s'a-oprit in druznul ei spre munte pentru cd nu mai a--yea de ce sd inainteze.

Ea a fost Intemeiatd do un cruniat, membru alCasei de Burgundia, coborat pe aceastd coastd.

Mai adaug ceva. Portuga.lia incepe ca o fendd aregelui spaniol, din ora§ul Leon; era deci firesc ca,expansiunea el sa. se opreascd acolo undo incepe

pe care e stiipan suzeranul.Acestea sant causele pentru care s'a individualisat

geografice§te Portugalia, In hotarele acestea pe carele-a mentinut totdeauna. Aceastd individualisare estemai u§oarä de observat d dire noi, cari mergem cusisteme intregi de idei generale, decat de oainenii de.odinioard, cari nu aveau aceste sisteme. Si veti gäsila ei, nu odatd, afirmatia pe care am gasit-o acmnIntr'un cronicar frances de la Inceputul secolului al..XV-lea, care spune cd : les Espaignes" sunt for-mate din anume Tinuturi in adevdr spaniole i dinP ortugali a.

Da, Intr'un sens Toa.rte larg, pentru evul medlu Por-tugalia fdcea parte tot din aceastä regiune a Spa-nillor, ceia ce nu fAcea cu putintd, totu§i, trecereacestor hotare, rdmase definitive.

0 a doua Intrebare care se pune este: intre acestehotare, care sant, de la inceput, väile al cdror cursinferior partea cea mai folositoare trece prinPortugalia, acele väi care au atras pe cuceritor §i.

lo-cul

86

care au format sprijinul cel mai mare pentru in-treaga expansiune de-a lungul OceanulUi?

flaurile care strabat Portugalia sant patru. Deo-camdata insä, o observatie care se apnea' nu numaisistemului hidrografic si care are o foarte mare im-portanta. Astäzi In geogralie este discutie intro cer-cetatorii cari mentin importanta vailor i acda care-ered ca impartirea se, poate face pe regiuni. A-ceasta discutie a existat si in Portugalia, i, impo-triva unei päreri francese, cercetätorii portughesistaruiesc asupra importantei vailor in violapartirea unui Stat. Aceasta se, poate observa si la noi_Noi avem tara asezatà pe linii de cornunicatie care-nu taie vaile; dar in toate celelalte privinti acesteasant decisive.

Asupra sistemului hidrografic i orografic este, de-facut o caracterisare pentru Portugalia. Tara aceasta eo tard mai mult pietroasä deck muntoasa. Caci sier-rele sant mai mult spaniole. Portugalia are numaiuncle prelungiri nnmtoase, dar adevarate,lecu va'i adanci, cu piscuri acoperite de zapada, Pi-rineii, cari, dud am trecut acum in urmd, erau aco-perili cu desavarsire supt niantia alba. 'a. zapezii, paacestia Portugalia nu-i are. Ea are numai continuareaacestor sierre.

In ceia ce priveste ramrile insä, Portugalia arepartea cea mai buna din elle, dar nu si izvoarele.eu foarte mid exceptii cum, imi pare, raul Mon-dego.

Douro si Tagele caruia Portughesii Ii zic TejoIi au izvoarele in Spania, de i dau Portugaliei par-tea lor cea mai folositoare Vine raul gala fäcut,vine in proportii cu care noi nu santemNoi avem rauri foarte maH, mai ales avem raurt

i lin-

obisnuiti-

87_

!oarte raspdndite; Teleajenul ocupd cu albia lui ate3 sfoard de mosie, fiindcd noi nu am inteles cat locLrebuie sd fie ldsat unui rim, nu avem timp sd In-elegean acest lucru asa de simplu, fiinded toatitara noastrd nu face dee:at politica'. In Portugalia nueste noroie de mijloace artificiale_ Raul este prins,din causa naturii pietroase a terenului, intre anumitelimite care sdnt extraordinar de largi). Nu poatointelege cineva In de ajuns cat de rnaieslos aspectare Mondego la Coimbra, marele oras universitar:e ca o pAnza, de apd, uimitor de intinsil. Si totastfel Douro, care merge spre Ocean la Porto,

Tagele, care merge la Lisabona. Acesta din urmde atat de larg, incdt in capitala portughesd ai impre-sia ca te &esti la un golf al Oceanului..Fluxulrefluxul se produc in sila valurilor rdului prin a-ceastii crestere §i Intoarcere a apelor Mitrii. Ti searata la turnul din BelemIn margenea Lisabonei,foarte cleparte nfl punct pe care numai ochii cariviid bine la depilrtare 11 pot descoperi si ti se spuneca acolo este Oceanul, iar toata Intinderea nesfdr-Wit de ape din Tata ta este rani: acolasi thucare, anul trecut,l-am vdzut la Toledo treciind mic siintortochiat, se Intinde acum splendid ca o Mare. Si,

'pentru a da o altd ideie de ceia ce inseamnit un rduportughes, este desire O. spun ed. Tinuturilo de hNord si Sud de Tage, numindu-se dupii el, asaIncât Alemtejo nu insemneaza decal .,dincolo deTage", ca sit treacd cineva spre Evora, trebuie sd In-trebuintem, nu un vapora de rau, ci un vapor ciiInfatisarea destul de impunatoare, si se cere maibine de o jumatate.de ceas ca sit ajungii pe celdlallmal. Aceasta da, cred, o ideie de intinderea thuluide caracterul niaret ce resulta din aceasta larginu

§i

si

po

88

a apelor lui, Improspatate, inviate in fiecare zi de res-.piratia apelor Oceanului, din care-i vine necontenitcoastei acesteia umezeala ce face bogatia IntreguluiTinut §i neintrecuta Trumuseta a climei sale asa cumam vazut-o eu de curand In ateva zile de primavaratimpurie.

Noi santem deschisi din douit parti d unde nivine frigul. Acolo din spre Ocean vantul nu aducefrig, dar, in schimb, noH formidabill In mitologieindiana nourii se numese ugerele vaailor hd Indra'f;ceia ce Ii corespunde In Portugalia poate fi cevade speriat. E ca o invasie de forme monstruoase cedau fiori, o imensä masa de aburi cenu§ii, pantecesi,stand O. crape, call vin i ocupd toata Ora.

Cateva cuvinte despre deosebirea de vegetatie din-tre cele doua parti ale Portugaliei.

Pe munte animalele sant foarte rare, de §i vitele,câte sunt, apar Toarte bine ingrijite, incomparabil maibine ca- ale noastre, in deosebi 'Ca acelea din VechiulRegat. In regiunea aceasta este o Vegetatie cu caracterparticular.

Multä vreme am crezut cä arborii aceia cu frunzi§bogat si de un verde Inchis sant ms1ini. Anul a-oesta am constatat Insa ca. sant copacii carora

Spania §i Portugalia ii datoresc bogatia lor na-tionald, In mare parte: stejarli-plutd, a caror scoartase desface In fiecare an. Cei cari n'au fost Inca des-

poiati apar bubosi, kw la picioarele celorlalti c

sei ie Intreaga de tuburi represinta coaja desfacutdSe tale scurt §i se fac dopuriL In Spania plutapune pe spinarea mägarilor, In Portugalia se transporta mai mult cu trenul _§i. se vinde foarte mult In

SE

89

Anglia. La noi un dop mic costa un leu, va Inchi-puiti cc costa el la locul dei productie.

Deosebirea dintre maslin i pluta se simte la frun-ze. Maslinul le aro ascutite si de o coloare verdedeschis, pe cand acelea ale stejarului-plutii sunt,cum am spus, de o coloare mai intunecata.

Aceasta este productia regiunilor pictroase dinNoed. In regiunile mai caklo Insa se intalnesc copa-cii de Sud : porlocali, in randul intaiu, i lämai,dar nu tot alai de multi. Portugalia nu este, cumcrede cineva, tara clasieg a portocali1or; sant poatemai multi In Sud, dar in regiunea aceasta se gg-sese i copacii de livadä din tara noastra: pruni,

persici (foarte multi persici Infloriti ca i InFranta-de-Sud) j caisi In Moldova caisilor li sezice zarzari; si se Intalnesc acesti copaci ameste-cati nu rare ori cu arbori de Sud, cu platani i curmali.Aceasta mai ales in gradinile admirabile din jurulLisabonei, care sant de sigur cele mai frurnoase, darcare-mi par totusi intrecute In cei a cc priveste asezareade gradinä botanica din Coimbra. Nu exista studentiIn botanica pe lome cari sä se bucure de frumu-seta naturii si de tot farmeaul pe care4 oferà va-rietatea vegetatiei i clirna, ca acesti studenti dinCoimbra. Invata mult, Invata putin; nu pot sa stiu.Ce stiu Irma' este ca sant in chip foarte simpaticfoarte visibili. Se vad In grupe foarte man i ori-cand. Iar, daca ar fi i fitrit Indoiala ca santcei mai harnici studenti pe pe suprafata pthnantu-lui. Inca nu ar putea fi rasplatiti cu o aroma denatura si de trecut atilt do discreta si de fermeca-toare ca aceia din Coimbra.'

Langa Lisabona se ggsesc gradini de verdeturi,de o bogatie extrordinara, care alimenteaza Intreg

ci-

resi,

90

orasul. De aici vin acei catari voinici incarcati cuun intreg esaTodagiu de verdeturi perfect aranjatein patrate de o regularitate desavarsitä. Si stradaeste toatä ocupata la o oara din sara cu aoesti oa-meni earl aduc hrana orasului, barbati i femei.Femeilo, va spun Inca de acuma, au o obisnuintafoarte curioasa In ce priveste suportarea greutati-lor. Pe cap poarta cosurile acestea emorme, darpot purta, In acelasi timp, va asigur eu fiindea amVazut, greutati cu mutt mai mad.. Am vazut o dorn-nisoarä de acestea de la tara avand pe cap o cana-pea intreagg., alta zece scaune legate la un loc.mergand totusi en mama in sold si zimbind Indreapta si In stang.a.

Cateva cuvinte asupra folului cum se formeazasatele si orasele in aceasta tara. Sant cloud feluri d.esate in Europa apuscana: 1.in tip do sat meditera-ncan, care se, regaseste in Franta, Spania i carea exercitat o mare ithluenta asupra Germaniei,; ca-sele sant lipite una de alta. Acest tip se gäseste maiales In lumea romanicd, uncle päretele unei case este inacelas timp acela al locuintii vecinului. E tipul desat-cetate. La noi avem cu totul alt mod de asezare,

de aici cu desavarsire alt gust. Noi santem obis-nuiti cu clase cladite usor, incunjurate de gradina,de livada, si,numai la oarecare distanta, vine vecinul.Nu-i place Romanului s. stea in promiscuitate nicichiar Inteo legatura careli are valoarea and este iz-vorata -dinteo solidaritate, dar care, atunci cand nuporneste din aceasta. solidaritate, DU este decat unmotiv vesnic de neintelegeri i supardri intre oameni.

Satul, ma. cum Il intelege Apusul, nu se aflaIn PortUgalia. Portugalia nu are cleat Case ri-

si

91

sipite de piatr i argil, acoperite cu olane,cand se Intampla ca acoperisul are laturi mai lungi,acestea se, acopär cu olane puse In picioare. Suptcoperis, o constructie de, piatra destul de rudimen-tal* cu. feresti mid i o usa care in regiunile cederamane deschisä toga ziva, ca in Sudul Italiei, inregiunea Neapohilut.

Deci case risipite In grupe midi alcatniesc sateie,Se gäset aid i tipul de ferma., ca In Franta. Darin Franta, In genere, casele sant dominate de bise-rica. La noi Iti face o pläcere sit descoperi in mij-locul satului biserica aceasta a noastra, cu frescileei originale i pitoresti. In regiunea Venetiei cam-panileIe Ina lta lor gaturi albe de-asupra co-perisurilor rosii. In Franta rar &esti o biserica ri-dicandu-se de-asupra caselor fart acel caracter an-tic, fall acea patina istorict ce alcatuieste farmecullor special. In fata satului, ridicandu-se neagra, man-cata de vrerne, biserica gotica da o imitate grupului,

Biserica portughest in general este un lucru. deorg. §i, datoritt mai mult calugArilor, gezatt Inanumite cartiere: une on clltdirile ei ocupa o strada.Intreaga sau un pachet d strazi.

Apoi satul nostru se infatiseaza cu o oarccarelegaturt din motivul cit la origine era o famine; deuncle mos", mosie", mosnean". 0 organisatie pa-tHarhala pornind de la un mos: Ion, Carstea, etc., deunde i nurnele satului: Ionesti, Carstesti, etc.

Cu toate acestea ar fi o greseall daca s'ar crede caviata Portugallei nu este in mare miisura o viata ie-rdneasca. Exista aceasta viatt teaneasca, insä mai,raspanditt ca In alte pitri, i de aceia s'au pasiratobiceiurile, dar nu s'au pastrat costumele populareasa cum s'au pastrat de noi.

lungile

si,

92

Orasele sant sau porturi, cum este casul pentru O-porto i Lisabona, sau orase grgrnadite langa omastire. Eu cred ca Evora, de care vorbiam, i Coim-bra s'au format prin ingramaidirea caselor in juruleunor asemenea lacasuri. Astfel, la Coimbra, estemänastirea Santa Cruz, care se, pstreaz i astazi,afard de trista greseala a unei francmasonerii anticle-ricale care a transformat o parte din ea Intr'o ca-fenea; tot acolo i mandstirea Santa Clara: langa eles'au adunat studenti i asezaminte de invatatura, careau format Juana scoall.

Deci se intemeiaza orase undo este un port sau injurul unei manastiri; In jurul unui castel regal nu.-Totusi langa Lisabona, la Cintra, de unde a plecatZorn Manuel si dona Amelia, mama iui, dinastia ex-pulsatä a Portugaliei, de-asupra este un castel maur

In jurul castelului regal un sat. Aco lo a trait buni-omonimul regelui Ferdinand, care a luat in

,ca.sAtorie pe dona Maria da Gloria, cu care a avut In-fire alti fii pe dona Antonia, mama raposatului nostrusuveran. Dacä acest om de gust nu ar fi luat el acestc,astel si nu 1-ar Ti Incunjurat cu cele mai frumoasegrädini din lume, ar Ti ajuns azi o ruina fara Insem-matate.

Aceasta Insa, nu este regula. Dci obiceiu langa for-tarete nu s'au creat orase. Mai mult, chiar mänAs-tiri au ramas isolate si pustii. Asa e mänästirea Ba-italha, care samana cu Rdzboienii nostri. Daca uncleinanastiri cu scoli au format orase Imprejurul ce-lelalte au ramas singuratece.

Aspectul acestor orase e cu totul placut; garile sant-cleosebit de bine Ingrijite. Se fac, intre altele, celemai frumoase reciame din azulejos de portelanä culesemnuri albastre pe alb. In orase se vad pretutin-

ma-

zul i

br,

93

deni acele azulejos", In locul oclioasei noastre ten-cuieli, pe care numai o stupiditate faril margenia putut-o plstra ca ornament principal de fatadii,acest smalt azuriu, verde, brun e Toarte pläcut ochiu-lui.

Unul din aceste orase vechi 1-am cercetat. Este E-vora. Cum Intri, de-odata. te &esti Intre doua pa-late; o imensI 'Aga In care se ridica o biserica decaracter burgund de la Inceputul evului mediu. Ca-sele de piatra alba sant cu usi1e i Teresti le deschise_se vede randuiala d'inauntrusi pentru aceasta tre-buie sa alba cineva totdeauna o gospoddrie bineIngrijia i o bunA viatlt de familie care sä se poaaInfätisa Inaintea oricui. In mediul sändtos de acolo,vezi desfäsurandu-se cu simplitate Intreaga viata apopulatieL Dinco lo de o pia ta. cu fantana rarnasA dccla Arabi si de catedrala uriasa, asemenea cu o ce-tate, ajungi In centrul comercial unde se succallgalerii acoperite, cum am putea s le avem i noiexistä In unele orase din Ardeal. i supt aceste ga-lerii vin oamenii i femeile de la tall i cumpara o-biectele pe care nu le fabria. acasä. Se mananca sea-ra In restaurante fth usi asupra carora., ca i a-supra altor dugheni de sigur, se coboarä un felde oblon.

Acesta este caracterul vechiului oras, al orasuluicare n'a fost transformat.

',ADO acesta sant Ins a. orasele preTacute in se-colul al XVIII-lea, dupä tipul de la Lisabona Iriurma formidabilului cutremur din 1755, In care sespune cd ar fi perit 20.000 de oameni.

Pe atunci, Portugalia era in sama marchisului doPombal, om admirabil, care nu s'a Mat intimidatIn mijlocul primejdiei el a luat toate masurile.

sf,

Inthia

masuri pentru linistea cea mai perfectà i apoi ma-sud de reconstructie, i dupä zece ani Lisabona eracomplect ref acutd. Din vechiul oras a lamas mamas-tirea Carmeliti lor, care, servgte acum- de museu;din el mai existä azi cutare fatada in stilul Renaste-rii; ici i colo au rthnas fragmente de cartiere cu u-lite that do Inguste Incht nu poate sa treacd niciosingura träsura: ori, dacä se intalnesc doud care, sena§te o luptä de coarne cumplitä, supt ochii treat-torilor, ca la un spectacol de arena.

Pombal a clddit orasul sau dupä un sistem nou,cu strazi ce mtrg spre Tage. Si Porto este facutdupa sistemul acesta al marelui ministru.

Pe lane'. toate acestea lima, In Intreaga PeninsulaIberia., nu numai In Portugalia, o opera de edilitatemodernd de la care ar trebui sa Invatam i noi.

In total, Lisabona are o panorama minunatä :orasul, fiind In panta, se presinta. Inteo perspectivädeplina. Vazut de sus, e de o splendoare care suptanurne aspecte intrece chiar Genova. Opera de Intre-gire modernd se termina cu largi sträzi noi de cu-Ond deschise, Avenidas".

Imprejurimile Lisabonei &int vrednice de frumoasacapitala. Astfel la Cascaes ceia ce Inseamna: cas-cade , unde apele sarind se Ingramädesc si se a-vänta spre stânci, ca In genunea neagrd de la GuraIadului. Se vede o intreaga regiune prefacuta. Intr'uncuib de flori si de arbori rani, care atrage i retinepe strainii bogati ai terilor triste.

94 .

R a s a.

In ceia ce priveste originea etnicd a unui popor,parerile cele vechi au desavantagiul de a fi cu mullprea unilaterale. Pe vremea lui Erninescu, la noi secredea Inca in perfecta unitate a rasei. Erau oame .nfl foarte gelosi s. apartind rasei lor in cel mai strictinteles al cuvantulub Aceasta insd In viata omeneasciteste o absolutd imposibilitato Sant colturi de munteIn care se poate pdstra o vreme puritatea rasei, daraceasta se petrece foarte rar. Ideile acelea cd un raumare nu se trece, ca un munte inalt serveste dehotar etnic, sant cu desdvarsire pdrasite. Odinioardcredinta era cd exista cateva drumuri maritoate nävalirile s'au facut pe aceste drumuri mari.Se nitd un lucru: anume cd vechile cuceriri au altcaracter; sant mai ales infiltratiuni pe grupe mici,care patrund pe incetul in interiorul terii. Se uitiiimporlanta foarte mare a colonisdrilor voite. Ceia ceStatul poate,_ aduce insd este foarte putin si nu sepoate sd se explice colonisarea unei teri numai cuaceasta.

Acesle adevdruri cAstigate cu oarecare greutate con-tra vechilor pdreri s aplica i populatiei portu-ghese.

Acurn catava vreme o Temeie foarte spirituald a

i ca

96

spus undeva cit populatia Portugaliei este un a-mestec indescifrabil de elemcnte de tot felul caresant afard de rasele europene.

Este o foarte mare gresalii.Dacd aceastä greseald se explicil la un suflet usor

si spiritual, nu se iartd aceastd pdrere la un om dede stiintd, i totusi, intr'o carte fricuta pentru a. gio-rifica oarecurn Portugalia, un invdtat care a hintparte la congresul preistoric tinut hi Lisabona acumvre-o cinzeci de ani, d. Zaborowski, manifesta ideifoarte curioase despre rasa portughesd.

Tipuri sant alese la intamplare si, färil sd se deanumele persoanelor represintate fiindcil acesteanu ar fi prea mullthnite sä yadil ce se spune despreele se pun etichete: Arab, Maur, Evreu.

Se aduc 0 probe preistorice, dar, in ce ma pri-veste pe mine, eu nu pot crecle nici in resultatelesdpAturilor preistorice, a§a cum le vede d. Zaborow-ski. Nu vdd legAtura Intre omul care locuieste as-tdzi un Tinut i acela a -cdrui craniu, ale carui oasese Osesc In acelasi pdmant.

De fapt ceia ce mi s'a impus mie ca observator cu-rios §i dornic sd capdt direct cateva cunostinte se-rioase si care nu venisem cu anumite idei fi-xate d'inainte, este cu totul altceva. Ca lea oea buildeste aceia care Intrebuinteazd teorille numai pen-tru a surprinde realitatea.

Ceia ce sa impus de la Inceput observatiuniimele, cand veniam prin acel Tinut pietras, chlar latrecerea hotarului, n'au Tost uniformele deosebite pecare le &esti la orice granitä 0 care 10 Indepliniau

la granita portughesä obisnuitd lor functiune, foartenepläcutd pentru cdldtori., dar nici caracterul arab saumaur al Infäti§drii lor. Evident, nirneni nu poatecontesta caracterul maur la unii Portughesi din Sud,

0

Cltristoviio de Figueiredo, Ctitori (editia ,,Amicilor Museului National de artdveche" din Lisabona).

97

dar nu sant acestia cei mai caracteristici pentru rasä.Ccia ce loveste de la inceput in regiunea aceasta

de Rdsdrit este tipul eat. Oamenii aceia cu fata albd,cu obrajii ro0i, cu prima negru des, cu talia mijlociepot fi pusi fang Francesii din Tinuturile uncle dom-neste mai putin transformatd rasa celtd. Rasa celtd,care insd nu domneste pretutindeni in Franta, cadin Sud sant elemente basce, vascone, spre Ritsdrit in-filtratiuni germanice, in Normandia un veehiu tipscandinav. In Portugalia insä vechiul tip celt se gd-seste foarte des.

Se vede aceasta si din limba portughesd, graiu deaparentd foarte curioasä, cu uncle sunete ca aceleadin limba francesa.

Poate fi discutie despre cele cloud r"-uri: unulcare se pronuntd ca si la noi i langd acesta un aldoilea, care nu poale iei decat dintr'un gat foartebine exercitat. S" 'final se pronuntd ca s"; a" serosteste injumdtdtit, umbrit, ca in Parisianul Ma-dame sau ca V al nostru. Aceste caractere se dato-resc fard indoiald fondului celtic care existä in Por-tugalia.

Lusitania aceasta represintd de fapt un arnestecde Celti cu Iberi in care elementul iberic este mullmai putiri numeros in raport cu Spania. Dupd cumLa noi basa o formeazd Daco-Getii, deci Tracii, i, incelelalte Tinuturi ale Peninsulei Balcanice, pentruAromani", basa este iliricd, tot asa i aici basa po-porului portughes o forme.aza mai mult Celtii, iar peaceia a poporului spaniol mai mult Iberii.

Dovadd este si regiunea de la Nord, care nu apar-tine Portugaliei, si care se numeste Galicia. Nu-male aratd cd aici odinioard au fost Gali. De aidvin acei Gallegos" cari fac functie de hamali,fiindcd, dacd este adevärat cd Portughesele din pc-

7

98

por poarta pe cap, cum spuneam, i o canapea in-treaga, sau zece scaune legate impreund, totusi ingäri si In .porturi greutatile cele mari le poarta.acesti gallegos", cari sant de altd rasa, dupä cum laConstantinopol greutatile cele mari nu le poartaTurcii, ci Curzii, \Ten.* din Asia Mica.

Ca primul strat este in Portugalia stratul celtic, a-ceasta apare deci si din infdtisarea generald si dinfelul cum. se rosteste aceasta

Dar peste lti au venit Romanii. Nu fac istorie,dar trebuie S. spun ca. influenta romana s'a marge-nit numai la o parte din Portugalia, aceia care aremonumente romane. De ex. la Evora se vede untemplu atribuit Dianei (poate fi al oricarui alt zeu;Diana nu-si revendicä prin nirnic dreptul salt deproprietate) i langa el un apeduct atribuit lui Ser-torius, care s'a luptat cu Viriat, ciobanul legendar...

Influenta aceasta romana a fost de un caracter re-lativ superficial. Numai coasta a fost atinsä de ro-manisare. Nu s'a intamplat ceia ce intalnim la noi,wide, a.Tirm i acum, cu toate ca izvoarele nu vorputea Intdri niciodatd aceasta afirmatie, nu ajungcei cativa ani pe cant i-au petrecut aid soldatii, func-tionarii i aventurierii roman! ca sa. se Int:ampleaceasta largd romanisare In toata regiunea Dunä-rii, ci a fost o veche infitratie de elemente popu-lare care dau pana azi caracterul acesta profundroman rasei noastre.

Deci in Portugalia stratul celt primitiv a ramasca basa a natiunii. A venit stapanirea araba: cum aa venit i cum s'a mentinut, nu spune niciun do-cument contemporan. Impresia pe care o am, estecd In acel mare numar de castele, de un foarte ve-chiu caracter, care se suie pana in varful tuturordealurilor stancoase, stapaniau ca domni oameni de

limbä latind.

99

altd. limbd. Aici n'au venit Insa negustori arabi i oa-.meni din starea de mijloc sd. se aseze in orasesate printr'o adevdratd infiltratiune.

Dacd Arabii cari au venit in Portugalia s'ar fiasezat tol asa de solid ca si In Spania, de uncle n'auputut fi InlAturati decat ia sfarsitul secolului al XV-lea, nu fi fost atat de usor unui print de Bur-gundia purtat de toate vanturile evului mediu sd secoboare de pe Ocean, sd cucereascd aceastd coast.rtatat de rapede i sd pund stdpanire pe o mare partea Portugaliel.

Toti aceia cari Tac locuitorilor Portugaliei 14111 sex-Ni CIu i hotdrata nedreptate de a-i s000ti ca un popor strans legat de eel arab se gäsesc astfel dincolo deadevdrul constatat i dincolo de ipotesele istorice cese pot face asupra populatiei acestei terk

Poporul acesta se gdseste deplin format In se-colul al IX-lea sau al X-lea. Din elernentele acesteas'au format satele, de un caracter mai unitar, i ora-§ele, In care populatia nu are acelasi aspect Tisic,dar fdrd Indoiald cd in totalitatea sa posedd toate in-susirile unui adevärat i trainic popor.

Dupd ce cunoastem originea poporului portughes,rdmane sä arilt acurn care este felul de viatd al a-cestui popor supt raportul material si cel moral.Nu va fi vorba de literatura i arta din clasele desus, care sant destul de importante pentru a Ti oerce-tate deosebit, ci numai de viata morall a poporuluiportughes fär sä md ridic pand la artd i literaturd.

Teranul acesta cum se Imbracd. el? Care este cos-lumul national" portughes?

A:lard de teranii in manta mari i cu palarie largd,afard de ciobanul cu toiagul lui, populatia tera-neascd masculind este imbrdcatä intocmai ca la Mfg.

si

,i-ar

100

Nu gasesii aceia co se vede la noi in unele Tinuturidin Moldova, uncle, chiar cand Temeia a pierdut obi-ceiul portului national, barbatul se irnbraca Incain acea frurnoasa alba haina.

Teranul portughes n'a cmserval doci vechiul port.Nu sant destul de informat asupra vechiului cos-

tum femeiesc ca O. pot spune ce transforrndrisuferit cu timpul. Fund le intrebuinteazd stofe dela g, dar conserva liniile ind:Itinato ale vesmantului.Acest cas se Intalneste si in alto pdrti: astfel cos-tumul teranilor din Boernia i Slovacia este totcel popular primitiv, dar stofa nu este lucratä incasd c.a la noi i colorile arcate inlocuiesc vechilestofe fticute de terancd -Leash' la ea, cdci nu se ma.intrebuinteazd vechiul material, mult mai durablisi mutt mai frumos. Fusta infoiatd nu e croild cala oras.

Pe cap se pune ceva care samänd cu ce poartdfemeile din partea Fagärasului. Pdldria aceasta s'atransformat intr'un fel de toed neagrd de catifeacu o pand asdnidnAtoare, cu acelea ce se purtau prinsecolul al XVIII-lea in Europa. i este foarte curioss. vezi o terancd cu picioare!e goale invesmântatdcu un corset i având pe cap ceva care samänd cuce purta buntica generatiei actuale child iesiastradd.

In viata morald a stratelor adânci ale acestei natiuni shut insà elemente foarte vechi i foarte sim-patice. Asa, de pildd, la sate serbdtoarea porumlmlui, la dejghiocatul boabelor. Gaud s'a cules Forum-bul, se adund femei, fete si tineri ca sä lucreze laun loc, sä vorbeascd, sä cânte i sä spund povesti.Serbätoarea aceasta se numeste seifa. i acela care&este in timpul lucrului un porumb ros e socotitca om norocos.

in.

a

Maestrul Sfatului Benedict: Craii dela RäsArit(editia ,Amicilor Museului National de arta' veche" din Lisabona)

.4 'a1`

;

r. 174

p

.1

4

101

Este un mare eveniment pentru terani aceastd ser-bdtoare in care se spun povesti intocmai ca lanoi. Este ceva in adunarea aceasta rurald care nestramutd in chiar domeniul vietii noastre populare.Teranii portughesi pun in poesia lor populardelementele pe care le cunoastem i elemente care lanoi nu se gäsesc. Asa existä la ei dialogul, care lanoi nu se intillneste. Spune flhcäul o parte, fata rgs-punde cu o altd parte, si astfel iese o bucatd. alter-nail. La noi este obiceiul ca poesiile de dragosteO. fie adresale, de bdrbat femeii. Nu as zice cdPortughesii nu gäsesc la femeile lor acea frumusetäcare indeamnd pe brobati sd adreseze cântece sexu-lui frurnos; dar fapte cd acolo este obiceiul ca fetelesä facä mai mult cântece barbatilon Ele sunt celecarese hanguiesc, suspind i plang, spuind el inima lie atinsd, arsli; din fericire tonul in care se spun a-ces'Le lucruri este atAt de musical, hick salveazd totceia ce este comun si banal in forma.

In aceste cântece populare ale fetelor se gAsescfoarte curioase elemente de orase. Teranul nostru,

atunci cand nu stie sd. scrie, se aclreseazd unui omdin satul lui care poate sd-i facd rdvasuk In Por-tugalia se fdceau antece populare de lumea culla,de clerici, de studenti in teologie, am zice, sau depreati hirotonisiti, can s'au pus la dispositia poporu-lui. Dedesuptul acestor cfmtece vezi astfel numelecutdrui teolog, diplomat, doctor din secolul al XIII-lea sau al XIV-lea. $i cântecele acestea se cilntii inanumite Imprejurtiri, dintre care una este necunos-culd noud.

Viata Portugaliei, la sate si la orase, este multmai ferità decat a noastrd. In general in Peninsulaiberied obiceiurile scart astfel inedt s'a putut ca, odatä,cand indernnam câtiva studenti i studente sä vinà

si

102

pe la noi, sà mi se rAspundA: Bucurosi am fi s.venim: bAietii pot sA vinA, dar la noi nu este obiceiutca Tata sA ias'a din familie". Intre obiceiurile legate,de aceastA stare, de spirit este si curtea fAcutA la fe-reaslA, care se chiarnA janella. TilnArul se aseazil a-

vorbesle, ctintA, suspinA, intre flori. Mi s'a in-Limplat sA vAd räsArind din când in când .capul ma-mei acelei persoane cAtre care se adreseazA oinagiiletânärului: apare i dispare firä sA spunA Un cuvânt.

curtea aceasta s continuA ani de zile, pAnA cândse dA dreptul tânArului sA treacA pragul cased. Atuncfeste logodnic acceptat definitiv. Pregatirile de nuntApot dura cinci-sase ani InsA, ca i in Spania.

Pentru cA Temeile acestea care stau rnereu in casA.trebuie sA vadA. totusi i eIe lumea, i sd se vadAintre ele, se IntrebuinteazA aceia ce se numeste ro-meria", care InseamnA pelerinagiul la un loe unde este'ern-dtagiu", deci o mAnAstire cu loc frumos Impre-jun Intre ermitage" i romerie" se poate usor ve-dea legAtura de limbA. Si cântecele aratA dorinta caziva romeriei" sA vie mai rApede.

lath.' care este viata mora1, poeticA a teranuluiportughes. -Cutare nuvelist Ii presintA in mediul de-familie, la ziva de serbAtoare, c'and tinerii petrecriar, In coltul ei, bunica-si simte ochii urnezi gân-dind la zi1eIe ei care au fost. Teranul acesta vinefoarte des la oras. In anumite zile cand este hram, se.vAd in orasul de provincie mai numai student" siterani. Seara,fireste, teranil se retrag sirAman numaistudentii care stau la janella cu ghitara; iar strAzile-sfint pustii. In timpul zilei insA teranul dominA,

In Lisabona vanzarea pestelui se face numai de a-numite Temei care apartin unei rase pe care etno-graf ii amatori o cred... fenicianA. Se numesc varinas

Colo,

103

aceste Temei care poartg. cosuri incarcate cu pcstestrabat cu ele intreagg Lisabona de la un cap la

altul, iar seara se intorc cu cosurile goale in sa-tul lor, care este destul de &Tarte, asemenea cu a-celea care, la noi, pdarta., pc umeri mai tari decalpar, doniti cu lapte dulce sau acru pentru oras.

In ce prive§te clasa intermecliara burghesii i a-cei cari sant in legaturä cu cultura, cu Biserica, eanu .este atat dei veche. Nu samana cu burghesia ita-liana, care a creat ()rase. Orasul portughes nu estecreat de burghesie, S'au lntemeiat lnthiu mandstirile,si au venit apol oameni tail? s'aunsezat In jurul lor,devenind supusii abatelui, ai staretului, Aceasta afost in vremea cand in Portugalia mangstirile,deti-neau cea mai mare inn-lieut.-I. Aid in Bucuresti, undosant atalea biserici cu pravglii in jurul lor, putemavea oarecare ideie de aceastä conditie: atata ea aicese vede In mic ceia ce acolo existä in mare.

Burghesia aceasta este Toarte acti4ä astazi, foartemuncitoare. Este limte i o oarecare influen ta. a cli-mei, dar nu de la Bucureqti se poate critica aceastäinfluentI. Populatia oraseneascA, este, Insä, foartedeschisä Tata de sträinii care vin din alte parti. Ea nue straing de viata culturalä a natiei,

0 aristocratie portughes g. a existat. Sant i astazimulte familii cu titluri de conti si dud care traiesccam la o parte si deplang, cu dreptate, aceste tim-puri cand viata nu mai este atilt de stra.luella ea cdi-nioar i cand, In schimb, burghesimea este clasa ceamai activa.

In ce priveste clasa cultg, aceia care cultivä in-telectualitatea, inainte vreme aceastä clas a. era stransa

104

langa. biserica. Inteleotual era preotul. Numartd mit-nästirilor a fost foarte mare: de aceia colegiile furl la.un moment dat foarte multe Universitatile la ince-put au Yost scoli calugaresti, cu bule capatate dela Papa, cu privilegii acordate pentru rnantuireasufletului. Supt Pombal Insa, supt acel ministru a-tat de energic care a reTacut Lisabona dupa cutremur,Iesuiii aveau o foarte mare inraurire. Pana azi semai. simte punctul de plecare al Invätamantului su-perior.

Studentii Umbla in lungi mantii negre cei din a-nul al doilea sau al treilea le au putin muscate josca sa arate ca nu sant In primul an; ei WI inmanä panglici de diTerite colon, dupä cum apartinunei 'facultäti sau alicia. Ei represinta unul din ti-purjle cede mai interesante i cele mai apreciate depersoanele catre care se Indreaptä toata aceastä grijaIn tinuta si in felul de a se, imbraca.

$i adaug Inca im lucru. Un foarte frumos sentimentreligios se pastreaza in acest tineret portughes. Sen-timent religios" insenmeaza inainte de toate omulniers La biserica, acela care, Inainte de a lupta cualte culturi, Ii indeplineste datoria Tata de propriulsalt cult. Mi s'a intamplat sä vad., i acesta este unadin amintirile cede mai placute, la Evora, intrandintr'o biserica doua sLudflnt i rugandu-se in fataaltarului pentru reusita examenului apropiat. i nilodata am constatat participarea studentilor la viatareligioasa.

In Portugalia sant patru Universitati. Cele maicercetate sant cea din Lisabona i cea din Coimbra,care traieste Inca dupa multe obiceiuri medievale.

Acesti,a sant locuitorii Portugatiei; acestea sant ca-racterele pe care le-au pastrat; acestea sant conditiilelor materiale i morale,.

i

HI.

Istoria

0 inntisare a istoriei Portugaliei este pentru mineo explicare a desfasurdrii vietii istorice a acestuiStat. Acesta cred 6. este 0 trebuie O. fie in totdeaunaadevaratul sens al istoriei. Presintarea materialuluiistoric sau literar i apoi punerea lucrurilor In le-gaturl unele cu altele pentru a ardta care este des-voltarea lor in timp, i aceasta chiar atunci cilnd a-ceste fapte se gasesc isolate, aceasta constituie intea-devar istoria.

Cum s'a ajuns la Portugalia medievalti, cum a e-voluat tara aceasta in timpul modern, ce sens arePortugalia nou'd, care a aplrut de la 1840 incoace,iata programul acestei scurte, schite.

Insa o explicatie. Foarte des 10 inchipuie cinevacA, dada istoria unui popor incepe pe o intindere deOmani., tot ce s'a petrecut 0 se va petrece pe acestlac se leaga de, istoria acelui popor. Greseala aceastase 'face foarte des; o fac 0. unii vecini ai nostri de,multa. vreme. Sant Invatati greci cari incep cu So-lon 0 tree pe la Alexandra Machedon ca sli ajungilla Republica greceasca de astazi 0 la presedin-tele ei. Tot asa i Bulgarii fac foarte bucuros o conf u-sie cu Statul barbar medieval care s'a prefacut, in

106

conceptia timpului, intr'un fel da contrafacere bi-zantina ; Bulgarii acestia noi, caH s'au trezit, in,urma unei serii -1ntregi de agitatii revolutionare,foarte laudabile, abia la 1878, dau strazilor din ca-pilala ierii lor nume cum e acela al Jui Crum, Ha-unt 1or din secolul al IX-lea.

Nu Incape nici) indoiala ca exista doua PortugaRiintrerupte de cei saizeci de ani de stapânire spa-nfola, care, cum spuneam da la 1nceput, nu a fosto stapanire propriu-zisä, nu a insemnat desTacerea

Porlugaliei, ci numai faptul ca. di-nastia spaniold a stapânit i aceastä tarä vocinä, res-pectfind Insä toate rosturila sale. A fost nurnai oimputinare politica Tiindca, din aceasth unire cuSpania, Portugalia a pierdut fata do Olanda o partadin coloniile sale, Insä acala care a fost regale Fi-lip al II-lea in Spania, in Portugalia a fost Fi-lip I-iu.

Nu este insä mai putin adavärat cä in viata unuipopor nu se pot rupe firale de 1egatura. Daea s'aurupt °data., oeia ce se intalneste apoi dupa catevadecenii se resimte de lipsa a ea a fost inaintede aceasta rupare. Discontinuitatea este imposibilaInteo desfasurare nationald. Discontinuitati da câtivaani pot ramtmea Tara urme,dar, and e vorba die sai-zeci de ani neintrerupti, acestia fac sä se piardacontactul. cu viata cea vecha, traditia se umbreste deasernenea, i atunci &spare legatura stransa cu aceaviata, chiar dacA urmasii s'ar indrepta spre imitareacalor mai stralucite modale de odinioarg.

Astfel voiu infatisa deosabit Portugalia medievalaTelul cum ea a inaintat In epoca moderna,apoi feluf

cum s'a ivit pest() eei aizeci de ani aceastä taranoua. Voiu merge insa numai 'Ana in momentul cândPortugalia nu mai apartine unei dinastii, ci unei in-

individualitIii

107

tregi clase politico. Atunci rolul istoricului devinemult mai greu; el trebuie sa se coboare in adancuIframantarilor sociale, i societatea nu-si arata usortoate tainele.

Voiu pomeni_ doar cele doua Constitutii inainteaacestei din urrna; i toata lumoa va intelege de cenu voiu presinta imprejurdrile care se desfas-ura.astazi. Ace lasi lucru 11 fac, de altfel, I cu manua-tele mele de istorie, spre desperarea acelor per-soane care cauta la fiecare noua editie daca am pusin cartea mea sirul tuturor Ministeriilor..

Portugalia n'a inceput ca un regat; acoia cari auintemeiat-o nu au avut comtiinta cä ei sant inteTmeietori de tara. 0 tara resulta si din configuratia.solului; ea se consolideaza multamita unitatil ce re-sultä din cuprinsul solului pe care se aseaza un po-por, din calitätile deosebite ale unoi rase formate sidin mediul incunjurator definit. Deci este foarte si-gur cit nirneni nu si-a spus de la inoeput: vreauintemeiez Portugalia.

Doi nobili portughesi, d. Almeida, istoriculPortugaliei in inteles stiintific, care a publicatsi un fel de manual nu numai pentru scoala (celepentru coalit sant in general foarte bane), erode auTost doi; eu §tiam numai unul, s'au presintat pe a-ceasta coasta inteun anume moment de la sfarsitulsecolului al XI-Lea. Doi printi burgunzi: pe unul 11chema Raymund, pe celalt Henric, din Casa de Bur-gundia, care nu este decat o ramura din dinastia re-gala a Franciei. Ei vin aici pe coasta Portugalieicautand ce? Nu o creatie politica i cu mult maimult deck o aventura personala: cautand sa 1nde-plineasca o misiune de cruciata.

Se credo de obiceiu cg. In miscarea aceasta mare aevului mediu cruciatii au plecat cu gandul exclusiv

sd

108

de a cuceri locurile unde a patimit Mantuitorul, pe-când adevärul este, ca aceasta a lost o f asa tdrzie,precedata de alte fase. Locurile Sfinte apartinuserdfoarle mult timp crestinilor supt Imparatii bizan-tini, recuceatori, de la Heracliu, contra Persilor, laNichffor Phokas, contra Arabi lor. Dar acesta nu eraun pamânt care sà fi fost abia de curdnd pierdut destapdnii lui crestini; pe când lãngä Franta exisla unall parnant care pänd la o anumila data fusese instapanirea crestinilor. Fusese, dupa epoca romana,dupd luptele aoelea ale lui Sertorius cu ciobanulViriat represintantul rasei lusitane, o ocupatie man-ra, musulmana; iar locuitorii traind supt aceasta o-cupatie i vecinii lor se simtiau dalori a lua acestpamânt de la Necredificiosi, pentru a-I da inapoierestinatatii. Cruciatelc au inoeput deci intaiu aici,in Apus, i apoi, cu avdntul resultat din aceste intre-prinderi, s'au indreptat spre locurile Sfântului Mor-maul.

atunci, acesti doi printi dintre cari unul estepentru mine clubios, dar d. Almeida stie si cum ochema pe nevasta lui: Urracaau venit si au luato bucata de pamant de la Mauri intre MinhoDouro: raci o treime din Portugalia de mai tar-ziu, care a fost cucerita treptat, nu dinteo data.

Deci la inceput a fost numai o bucata de .pa-ind.nt, intrata 'in rana principilor de Burguncia,-cari nici n'ar 'fi putut-o tinea, clack' aceastä cuce-rire nu ar fi fost adoptatà de regatul de Leon siCastilia. Regele de Leon si Castilia dat o latadupd. Raymund sit cealalta 'rata dupa. cel care erasä insemne oeva in viitor: dupa Henric. El a fostdeci conte al Portugaliei i vasal al dinastiei spa-niole. Portughesii nu achniteau odata aceastä lega-tura de vasalitate, ci aveau, intr'o vreme, and istorie,

Si,

i a

...v

...zt...cu

a>=a"ts,4-. 4-= tsa)= 4:3

E k:/o- . . tt

'''-'4, tt o4:1= CI

RS -4 co

= . ..1

cuoi c6 Z(La 23

....,

Of...), L.

0 t4o ....O .,...

< Ot....-....

,z..).....

Nano Goncalves, Infantul dom Henrique(edi(ia Amicilor Museului National de add veclze"

din Lisabona)

109

care azi s'a dovedit a fi legenda. Se vorbia acolerde intemeierea Lisabonel de Ulise LisabonaUli-xipolia... i spuneau acesti clerici i tot ce a vor--bit i ce a gAndit Ulise câncl a intemeiat capitalade mai. tarziu a Porlugaliei.

Va sd zica prin regii acestia de Leon i Castiliaintemeiat comitatul, prima forma a Statului por-

tughes. Acest comitat a fast pus in fata unei greleintrebrtri polilice. Henric a murit, sotia sa, Tareja,s'a marilat cu un nobil 'din .Castilia. De aici s'anascut in Portugalia cearta pentru dinastie. Fiullui Henric, Alfons Henriquez, casatorit cu o prin-cesa spaniold, a crezut ca are dreptul sa stapa-neasca un Slat liber, i de aici lupta, moralicestegroaznica, intre Tiul care se credea intemeietor detara i mama-sa care socotia cii dupd moartea so-tului ei stapanirea aceasta trebuie sa revie Caseide Leon-Castilia.

Fireste ca scriitori mult mai tarzii, carora li placesa puna un element de dramatism in povestirile lor,intatiseaza lupta dintre mama i fiu in toate ama-nuntele ei. Tareja, in sTarsit invinsa, a fast tinuta lainchisoare, tatdl vitreg a pierdut partida. Ii ve-dem luptand, ii auzim vorbind.

Si astTel a ramas Portugalia independenta. EraStatul. Dar do la acest Stat pink' la regat era Incadrum. Acest drum noi sAntem obisnuiti sa ni-1 in-chipuim foarte usor. Am fost martori aceia dintrenoi cari nu siintem prea tineri, la crearea regatuluide Muntenegru. I s'a parut cneazului Nichita ciititlul regal i se potriveste i, in anume Torme, el si1-a conferit.

In evul mediu insa nu era asa. Atunci se cerea Medindoiald i un fel de act de proclamare am zice:democratieä : sa se adune poporul i sa judece

s'a

110

dacd tara este destul de intinsd ca sd se intemeieze re-gatul.

Si nu este nicio dovadd cal poporul acesta s'ar fiadunat in acele curti", ;,cortes" pe care le auState le iberice medievale, pentru a proclama re-gatul. Ghiar clack' s'ar fi adunat ele, lucrul nu eraoficiar. Mai trebuia ceva. Numai cloud puteri in e-vul mediu pot sä dea o coroand regald: Papa sauImpdratul. Impdratul nu avea niciun inieres s'o Med,Papa insä gäsia Un anumit interes in a avea calevacoroane regale la dispositia sa, de la care sã pri-meascd daruri, ajutoare §i. bani. Acestui fapt, a-cestui interes al papalitAtii i se datore§te inteme-ierea, in a doua junadtate a secolului al XII-lea,a regatului Portugaliei.

Acest regat a avut cloud momente supt regii a-

ce§tia de. origine burgundd. liu cand a lost vorbasd se deosebeascd pe cat se poate de Castilia §i

sà nu mai fie cu putinth confundarea lui in maimarele regat vecin.

In lupta noud care a hothrat aceasta, vedem peAlfons prins §i. pus la inchisoare, §i. dupd aceasta unrege care-§i mdritä eke trele Tete le cu printi deCastilla.

doilea moment a fost cand s'a &cis desfacereade stdpanil musulmani a teritoriului Inca nem--m.1.ft.

Maurii s'an dus; ei au thsat castelele de care esteplind Portugalia de astäzi §1 care cn "siguranta santde origine maurd. Regii portughesi, din partea lor,au fäcut altceva: nu atat castele, de care nu era ne-

.vole pe vremea aceia §i explicatia este foarteu§oard: castele se gasesc doar acolo uncle regele a fostla un moment dat stäpan peste seniori, castele sexidicd impariva regelui; cum aici regele vine ca

Al

111

Intemeielor, contra cui erau sä se ridico aceste cas-tele? Asa bleat regii Portugaliei au facut altoeva;au facut manAstiri, foarte multe §i foarte frumoase.

Capita la a fost la inceput la Guimaraes, apoi laAlcobaga ; regii ingropati la Lisabona vin foarletarziu. Primele capitale, simple, care n'au läsat ur-me monumentale, dar cuprind cateva morminte, sogasesc In Nord. Regii au trobuit sà treaca prinPorto, prin Coimbra, uncle a lost cea mai mare, Uni-versitate, ea O. ajunga la Lisabona.

Ace4ti primi trei regi, Alfons, Henriquez i ceidoi cart se numesc Sancho (celia ce nu inseamn'a alt-ceva deal: Sanctus", slant), sant Inainto de toateregi luptatori, cari ca§tiga independenta terii fatadie Castilia, cum s'a ca§tigat la noi indepondenta mun-teana contra Ungariei si a MoldoveI fao de Polonia;§i, dupa cmn la noi se gäsqto In aced* timpo inaintare de la munto catre Dunare, tot asa a fost

aici o Inaintare de sus In jos, Insa nu do lamunte la Ocean, ci de la Nord la Sud, straMtandtoate prelungirilo de sierre pnä s'a ajuns la acelpunct extrem do la Algarve.

Regii cuceritori, cari se sprijiniau pe Ordinevalerqti, pe Templieri cari au manastiroa foartefrumoasä de la Tomar, trecuta dupa secolul al XV-lea la Ordinul lui Hristos (Orden de Christo),pe Ospitatieri, po Cavalerii de Calatrava, spanioli,la inceput, cari aici apar cu un nume nou: Cava-.lerii de Avis, au dat Portugaliei libertatea oi cre§tina.

Cu acesti ostai, cu ace4ti viteji", ca sä Intrebuin-tez o expresie veche moldoveneasca, adusä din Ma-ramura§, cu ajutorul lor s'a Mut aceastä operapand In a doua jumatate a secolului al XIII-lea. Ease poate socoti ca Indoplinita pe la 1279.

In desvoltarea regalitatii portughese este Ina

ca.:

si

si

112

Un punct interesant : regii rdmiln in mare parteFrancesi, curn asupra intregii desvoltdri a Portu-galiei, asupra spiritului public in toate timpurileFranta-si va 'Astra influenta. (Adaug in paran-tesd cd astdzi incd se dd. la Universitatea din Coim-bra o luptd de suprematie culturald intre Frantasi Germania, si de sigur cä victoria va depinde decalitatea oamenilor trimii acolo. Invätdrnântul

rornanice a fost creat do dona Carolina de Vas-concellos, o Germand, al carii portret se vede in salade cursuri, dupd rdzboiu. Francesii au trimes ped. Millardet; Germanii insà yin foarte bine pregAtitica sit dea lupta.)

In dinastia aceasta de la inceput la un momentdat cineva care a inläturat pe fratele sdu, Alfons alIII-lea, poartà o taulaturd: Balonesul, conform cuobiceiul poporului de a se da un calificativ regilor,dupd caracterul i rosturile lor, pänä la dorn Luis,antepenultimul monarh, cdruia i se zicea: Popula-rul"1. El trdise câtdva vreme in Franta, in Boulo-gne, si s'a intors de acolo cu o multime de ca-valeri francesi, dând apoi firdui sdu o educatie deasemenea francesä, supt conducerea lui Aymeria lui Ebrard de Quercy 2.

Astfel, rnultdmitd acestei indrurndri, apare pe tro-nul portughes o personalitato culturald ca a re-gelui Dionisie, Deniz, ceia ce trimote la Saint De-nis; de undo se vede cultura i influenta francesd. A-cesta este socotit un intemeletor al rcgatului suptalt raport decdt cel politic. I so atribuie unele ma-suri in domeniul agriculturii. Erau, i pe atunci,multe persoane care aveau päinantul, dar nu-1 lu-crau. Atunci regele a luat mäsuri hotdrând cd iii-

' Sancho e Povoador, Alfons a I 11-lea 0 gordo, etc.' Maurice Burdin ajunge larA§1 episcop de Coimbra.

lim-bilor

Christ., Ro de Moraes, Regele Sebastian (editia AmicilorMuseului National de arta veche" din Lisabona).

113

meni nu are drept sd. detind un ogor rard intre-buinteze. lucrandu-1 Tolosul terii intregi. Si Por-tugalia a folosit de pe urma lui.

Se incepe apoi o altd perioadd din istoria Portuga-liei, una care ar 4interesa mai ales pe cdutAtorul die

subiecte pentru drame.Incepe deci o -epoch' teribild, in care se gasesc

crime infricosktoare prin care se pedepsesc usur-patorii ce pun in primejdie existenta terii.

Alfons al IV-lea cel viteaz", luptAtorul contra Mau-rilor, aläturi de regele Castiliei, la Rio Salado (1325-

67), este acela care a pregatit aceastd noun fasda istoriei Portugaliei. El a avut un fiu, Pedro, caree pentru istorie: Gel Crud, dar pe care poporul ILnurneste: Fdatorul deL dreptate". El avea multetrdsilturi de asdrndnare cu Vlad Terms al nostru.Stim infdtisarea Domnului roman, dupd portretul dela Ambras: e a unui om chipes, cu mustata dreaptd,infoiatd, cu pdrul negru care coboard pe blana desamur, cn o imbrdcaminte de multd elegan0; nimeniinsä nu spume cä, pe langd cruzimep. sa, Vlad Te-pes, avea si uuele aptitudini a zice: mondiene, pecare acest Pedro le avea. Tot timpul torturat de ma-nia de a danta, el n'o fdeela numai in cash', ci pestrad i, cand regele trecea dantand, i cePalti, cred,trebuiau sd fad. acelasi lucru, fiind siguri cd pros-tale curtenilor tree in sama suveranului, de i demulte oH i prostiile suveranului tree in sama curte-nilor.

Cand trdia :Inca Ferdinand, fiul lui s'a indrAgos-tit de Inez de Castro, cu care a avut si doi fii, pe loansi pe Duarte, earl au ridicat i pretentii la tron,Duarte, parand pe fratele sdu mai mare cd s'a nas-cut inainte de a se face cdsatoria secitta de care

8

sa-1in

114

va fi vorba indatd, i deci ca bastard n'are drept latron. Alfons nu permisese aceastd legdturd. Els'a hotdrat s'o rupd cu sabia. La Coimbra, Inmändstirea Santa Clara, a venit el sd pedepseased peInez in lipsa iubitului. ei. Stiind ce o asteaptd, caa iesit Inainte cu cei trei copii i el, Incercand sädesarmeze pe acela care era intr'un anume chip,,socrul" ei. Alfons n'a cedat rugathintilor, i cava-lerii cari-I Intovärdsiau au cerut atunci voie sd seisprdveascd. Inez a fost omoratd fdrd mild.

and Pedro a aflat de aceastd cumplitd faptd, ela inceput o lungd luptä impotriva pdrinteluidevastand teritorii Intinse. A trelmit stäruinta marea reginei, mama lui, dulcea Sfantd Isabela, o prin-cesa de Spania, care, a jucat un rol foarte mare pen-tru indreptarea moravurilor in aceastd lard inch' as-prd, pentru ca fiul ei sd se impace cu teribilul tatdstropit cu sange, care el insu0 fusese rebel contrabunului Deniz. Dar, cand puterea regald a lost a lui,el a cerut pe cei trei cavaleri cari au lost ornorat peInez. Trupul celei jertfite a fost dus la mormantul dinAlcobaea, cu o strdlucire deosebitil, de oimensdtime, Intre purtatorii de1 BAH aprinse. 0 teribild le-gendd spune chiar cd, scoase din mormant, rdmäsitilecelei asasinate au fost puse pe jetul regal si fantomafrumusetei stinse a fost sfintitd regind de clerici.

Cavalerii ucigasi, afard de unul care a scdpat fu-gind, au fost reclamati de la regele Castiliei i omo-rati cu o rafinare de cruzime färd pdreche. RegeleInsusi a ascultat intr'o camera vecind urletele celuiedruia i s'a &cos inima prin piept, si a celuilalt princoaste. 0 sälbdtacle färä pdreche chiar In istoria emu-delor regalitdti europene de atunci.

Cand a murit Pedro, i-a urmat ultimul represin-taut al aceslei dinastii, näscut din casatoria legitimd,

mul-

115

Ferdinand. Dar aventura de iubire unita cu dramapolitica se repeta cu dansul. Un rol foarte importantI-a jucat atunci Leonora Tel lo, care ajunsese prin in-trig sà fie regina Maria Tellez iea pe fratele re-gelui, i e ucisa de sot i Intelegea ca dupä moar-tea sotmlui sà 1.5.11111nd', nu numai regina, dar satreacä aceasta coroand a Portugaliei, la 1383, asu-pra regelui Castilla, loan, care luase pe fata ei,B eatriz.

Deci din nou se punea chestia independentei Por-tugaliei Tao. de Castaia. Nobila figura a conetabi-tului", Nufio Alvarez, domina aceastä suprema sfor-tare fericiM Biruinta Portughesilor a fost deplinä nu-mai dup a. un razboiu de doi ani, prin lupta de laAljubarrota, pe locul careia s'a inaltat mandstireaBatiiliei", Batalha, Bazboienii Portughesilor, de.sprecare am mai vorbiL

Cel ce a intemeiat noua dinastie a terii, care sechiamd dinastia de Avis, a Inceput ca Mare Maes-tru al Ordinului cu acest nume. Ioan era fiu bastardal regelui Pedro. Om hotardt panä la varsarea desdnge, el a dat lovitura In Irnprejurari tot a§a decrude ca In tot ce se petrece pe vremea aceia, inintreaga peninsula ibericd (In Spania vecina cu altPetru-cel-Crud intervine personal In mijlocul batalieipentru tron, setos de sangele fratelui sàu, i acesta,Henric de Transtamara, 1-a strapuns pe campul delupta). Mare le Maestru voia sä scoata Portugalia dinmilnile reginei 0 din acelea ale contelui de Ourém,care era amantul ei. Intrat In apartamentele Lenorei,a chemat pe contele Inteo camera vecina, la o con-vorbire i i-a dat cea d'intaiu loviturä. Nenorocitula incercat sà caute adapostul reginei, dar, urmarit,In fata amantei sale 1-au zdrobit.

Astfel incepe aceastä nouä dinastie, pe care o

116

sfinteste, In 1415, cucerirea pe coasta Africei, aorasului Ceuta. Joan, regale eel nou, a luat in ca-sätorie pa o princesä englesd din Casa de Lancaster,pe Filipa; asa Incat fiii lui sant pe jumätate nu

zice: Englesi, Tiindcä dinastia aceasta era Iran-cesä, ci din sangele lui Eduard al III-lea.

Cu Filipa de Lancaster se porneste In Porluga-lia un inceput de oranduiald modernd. Feudalitatea.Infranatd. de Alfons al II-lea, despoiatd supt Deniz deaverile usurpate ale coroanei, cedeaz d. locul burghe-siei, pe care al treilea Alfons Inca o favorisasekAceastä dinastie nu mai rapresintd acele pasiuni cum-plite care insangeraserd istoria terii pang. atunci.Un fel de ordine materiald i morald se stabileste.Fiul Filipei si al lui Joan, acela care va fi regele E-duard, Duarte, a alcdtuit cloud cdrti, dintre careuna, Leal Coaselheiro, sarnAnd cu cea scrisd, la noi,de Neagoe Basarab. E o Invdtdturd pentru fiii s.äi. iea cuprinde precepte din °ale mai frurnoase: res-pectul pentru .onoare, notiunea demnitätii In celemai mici lucruri, primejdia de a trece dincolo de o-noare fhIrä sd te uiti la proporpile actului 1. unrege portughes putea spune.: din casa .mea au ple-cat atatea fete, si nu cunosc nici una singurd care Incasa ei sd nu-si fi fäcut datoria".

Dinastia aceasta a fost extraordinar de Inzestratd.Ea cuprindea atunci, pe langd. Eduard, luat de ciu-ma a doua zi dupd Infrangerea africand, ldsandtronul unui fiu care nu era o personalitate ldinuritä, a-fail de un Joan, care n'a insernnat mare lucru,

Aduceti-vd aminte cd de toate lucrurile care pot aduce scAde-rea onoarei, chiar dacd ar putea sd pard fArd o mare consecintd,trebuie sd te pdzesti ca si cum ele ar fi periculoase i, din po-trlvd, dacd un lucru e mare numai in aparentd i nu-i poti vedeapaguba, trebuie sd-1 despretuiestr.

as

i

117

trei frati, dintre cari unul a ajuns pAnd la nal, domPedro de Portugalia, de care se leagd o Intreagdlegendd. So spune cA ar fi mers iAnä la Ierusalim,si se dau i amdnunte din aceastd clIdtorie inchipuitàin Locurile Sfinte. Acum In urmd insd am gäsitdovada cd el a fost, cu o Intreagd suitd, pe la Vene-tia, care 1-a primit cu onoruri mari, pänd. la Wasnov,in Ardeal, in oastea lui Sigismund do Ungaria, Im-pdratul-rege care se pregdtia sd 1ntre in Tara-Roma-neasca, coborându-se la Câmpulung: po atunci seducea lupta cre,stind impotriva lui Radu Prasna-glava, si dom Pedro de Portugalia a intovärdsit de&pe Sigismund in aceastä cAldtorie arrnatä la noi1.

El a fost i regent al Portugaliei pe când coroanaera a fiului minor al lui Eduard, Alfons al V-lea,cdreia i-a dat pe fiicd-sa. Dar la un moment s'astftrnit un rdzboiu civil si printul tuturor aventu-rilor i indrdznelilor a fost sagetat pe Campul de hip-

perind cu el cea mai mare personalitate din is-toria Portugaliei.

Alt frate din aceastd dinastie asa de bine inzestratäa fost Sfântul Infant". Povestea acestuia este unadin cele mai dureroase din istoria Porttugaliei.

Regatul se lntindea acum pänd la Tanger i Ceuta2,el se mdrise, prin Gil Eannez i Cabral, cu insuleleAzore i Madeire, avand sd se coboare apoi pänd laSanta Elena, ca sd vie apoi N;remea cAnd, DiegoCan inaintand pe coasta aceasta africand, Capul deSud va fi trecut de Bartolomeiu Diaz (1486), des-

Aflu undeva cA Alvaro Vas d'Almanda, conte de Avranches,avait joud dgalement un rOle auprès de l'empereur Sigismonddurant les guerres contre les Turcs ; il est même probable quece fut A cette époque qu'll se ria d'une. étroite amtié avec domPedro d'Alfarrobeira".

' 1418 Gulneia, 1434 capul Boiador, 1458 Tanger, 1484 Congo.

td,

i

118

chizandu-se calea spre stäpanirile indiene pe care-le va cuceri Vasco de Gama (1497), fdcandvice-regalitatea asiatica a lui Albuquerque.

Portughesii au fdcut Inca supt Duarte. o noudcampanile in Africa, In care Infantul Ferdinand alost prins. Maurii biruitori au cerut restituirea Ceu-tei, sau, de nu, fiul,de rege va rdrnanea pe viatdprins la ei. Intr'o solemnd adunare,, hotdrarea a lostcd, mice se va intampla Cu Infantul, Ceuta nu se-dä, stirbindu-se hotarele odatä castigate ale terii.Maurii 1-au supus pe martir la cele mai mari chinuri.Idnandu-1 ca pe ultimul cersitor, chinuindu-1lipsa de mancare; a murit dupä zece ani de cazne

numdir i Med nurne, pentru ca, la urrnal, corpulsd-i fie umplut cu paie i agAtat de zidurile Gutted..Mai tarziu inima lui a fost adusd in Portugalia, Iiiadmiratia induicksatä a cavalerilor cruciatei oprite_Acesta este Infantul Sfant, care in mijlocul suferintiisale avea un singur cuvant: mangaierea acelora carisulTh.r langd dânsul i pentru dansul.

Al patrulea copil a lost Henric Navigatorulo care s'aasezat la capul Sagres si a inceput lupta de des-coperire.

Aici, In parente&a, sensul acestor descoperiri. Nuera ldcomia de pdmant, nu era setea de castig a unoroameni dornici de noi venituri; ci, pur i simplu, ocontinuare a cruciatelor: toatd. viata Portugaliei vechis'a desvoltat din aceastd ideie.

Documente contemporane o spun hotdrat i lim-pede, intdrind pareirea pe care o manifestasemsfarsitul studiului asupra petrecerii in Carpati a luidom Pedro. Sä ascultdm pe marele cronicar Azu-rara: Era indemnat J.a aceasta (Henric) de serviciullui Dumnezeu si de serviciul lui dom Duarte, domnul

frateie sdu.... Cum, de treizeci i unul de ani de

posibini

card

la

si en

119

and se Mtea cu Maurii, nu gasise niciodata regecrestin, nici domn strain de lard care din iubire pen-tru Domnul nostru Isus Hristos s. consimta a-1 ajutain acest razboiu, voia sà01ie dacä s'ar gasi in acesteteri vre-un print crestin in care mila i iubirea deHristos sä fie asa de calduroase Incât sa-1 ajute con-tra acestor dusmani ai credintei. Al cincilea mollys'a ndscut din imensa dorin(ii ce avea de a crestesfdnta religie a Domnului Nostru Isus Hristosde a aduce la el toate sufletele care ar voi set sesalveze". $i Tolson d'or", vorbind de Alfons al V-lea, spune: fit de belles concquestes sur les Sarrazinses pays d'Affrique".

Din acelasi motiv a fost pornit Cristofor Columb,refusat la Lisabona pentru c Portugalia avea pro-pria ei cruciatä de descoperire.

Dupa vremea acestor descoperiri, incheiatä cu A-fricanul" Alfons al V-lea, care, balut de regele Cas-tiliei in 1476, facu drumul la Parisul lui Ludovical XI-lea, unde ceru sä i se aräte Universilatea, dar,inselat, se gdndi sa mearga la Locurile Sfinte, au ve-nit 'regii moderni. Intre acestia, primul joaca rolulde capetenie, un om hotarat si crud, de pe urmacaruia regalitatea portughesa intarit astfel Incaa trebuit ideia republicana de azi ca s'o poatä da-rama: este. Ioan al II-lea eel Mare. Era un om carenu se opria inaintea niciunei masuri. A infranat la1182 abusurile nobilimii, a oprit luxul i jutele strä-lucitoare. Venind Ina dupa aceastd stralucitä ideolo-gie, el aparea cu un oarecare caracter practic.

Joan al II-lea, care totusi schimba in Ewa pedep-sele capital; a fost in stare, nu numai sä trimeata peducele de Braganca la esaTod, dar sä sträpunga in-susi cu pumnalul pieptul fratelui reginei, banuit deconspiratie, ducele de Viseu. Acest rege, Insä, a lost,

g'a

120

dupd aceia cari uimiserd Apusul cu strälucirea ser-bdrilor lor 1, un admirabil organisator al Portugaliei.

Mostenirea lt4 a trecut, In 1495, asupra frateluiducelui asasinat, asupra lui Manuel, rei de Portugale dos Algarves daquem e dalém mar en Africa",rege al Portugaliei si al Algarve lor, de o parte aMdrii si de alta, In Africa". Acesta a lost un adevd-rat Impdrat. Din cele mai depArtate teri din Eu-ropel. spune un contemporan, veniau strdinii ceimai ilustri sd ceard un loc pe bordul caravelelornoastre", 0 se pornenesc Suedoul \Val lard, GermaniiBaltazar i Behaim, Venetianul CA. de Mosto, Ge.no-vesul Antonio Usodimare. Bogatiile cele mari aria-nate in mAnile lui, setea lui de a clädi palate si ma-ndstiri, ca acea de la. Belhem, ca palatul de la Evora,dau domniei lui o strdlucire frä pdreche.

Braga e locul de Ingropare al lui Henric de Bur-gundia, descillecdtorul", si al sotiei sale. Alco-bap cuprinde mormintele regilor Alfons al II-lea si al III-lea, al lui Pedro, lui Alfons alIV-lea, lângd iubita lui.Ines de Castro, regina dupdmoarte, care a lost ucisd langh fântfina dragostelor"aproapd de Coimbra, de mâni rdsbundtoareb i apoidusit prin sirurile de. Tàclii aprinse la locul de In-gropare. Victoria de la Aljubarrota a facut pe celd'intdiu rege din ramura de Avis sä ridice imensazidire gotica', iesitd din mAni sträine si ea, die la Ba-talha, In veacul al XIV-lea. Arta aceluiasi secol si aoelui urmätor a dat cele mai vechi zidiri din Tho-mar. Dar originalitatea artistica a Portugaliei, ca ori-care alta, nu pulea sa. iasd decal dinteun mare act

V. rronica lui Lefevre, zis Tolson d'or" (ed. SocietAtil pen-tru istoria Franciei"), I, pp. 179 i urm. 0414), 205 0 urm. (1415),208-9, 211 ; II, p. 150 0 urm., an. 1428 : cAsAtoria princesel Isabelacu ducele Burgundiel : ea va fi mama lui Carol CutezAtorul.

TO

Affonso Sanches Coelho, Portret de doamta portughestidin secolul al XV1-lea (editia Amicilor Museului National

de artd(yeche dim:Lisabona)

-'

. ;:.,-- -1,../t-A.,....41 ....

:14',.....* --te.a "..'.--- .- .:..i..., ....,?-1 'm :_t.. ai°1`;.`

....,..4 c:::.....,.;,..,

-,- . .

1c r '

,111

'1:1'r?"

;

121

de utilitate nationall, i acesta a fost crearea Impe- ,

riului universal prin norocitul" rege Manuel (1!I5-1521), Cand Garzia de Resende, Boitaca, LourencoFernandes, loan de Castillo se pun in serviciul irn-perialei ambitii a stap=ului. S'au nurnarat saizeci

doua de ma'nastiri manueline"1, de la un capatla altul al terii, de la Evora la Coimbra.

Regalitatea aceasta Insa a decazut dupa Manuelgorocosul" (-1- 1521). Coroana nu stiuse sa vitali-seze poporul Intreg, si Albuquerque, pus in fiare,trebuise sit se rosteasca astfel: E bine sa isprave-stirau cu oamenii pentru iubirea regelui i rau cu re-gele pentru iubirea oamenilor". In 1557 o optimedin locuitorii Lisabonei erau sclavi, din cari se impor-t= 1042.000 pe ; industriile decazusera; la campnu .se lucra; calugarii staphniau. In urma lui Manuel,_loan al III-lea Piosul" a introdus Inchisitia (1526),cautand supuie astfel sufletele. 0 stare ca aceastanu putea sa dureze mult timp. Dupa un moment co-roana portughesa a avut, aproape In vremea cand.mai traia epoca lui Mihai Viteazul un rege patrunsde acelasi spirit de cruciata pe care-1 avea i Apusulca i Rasaritul. Lupta lui dom Sebastian, fiul uneinice a lui Carol Quintul, al carui tip II i avea,la Alcazarquivir (Alcazar-chebir) este un pandant al1uAtei noastre de la Calugareni in. care Mihai a luattoporul si a strabatut rândurile turcesti.

Sa adaugim ea, Intre printii acestei monarhii dis-truse, daca Duaile scrisese Leal Conseilero, Deniz(-I- 1325) fusese trubadur, Pedro, fratele lui, celcare a lost la fbi, cu intinse notiuni geografice, pri-mind de la Venetia un manuscript din. Marco Polo

Le Portugal de Brito Caranda, etc., Paris, Larousse, f. eta%n. 185.

an

sa-si

122

cultivand musica, ca i regele loan al IV-lea(-I- 1656), panä ce dom Carlos va Ti un pastelist alMarii, noii membri ai Casei de Avics vor Ti cläditorica Manuel.

Frumosul tanar blond de douazeci i trei de ani,care pornise ô campanie nes000titä spre Fetul Ma-rocanilor, vazand primejdia, dar neascultand sfatit-rile s'a dus drept asupra dusmanuluia disparut In luptä (1578). Mu ltä vreme, falsi Se-bastiami au apärut cu pretentii la coroand. S'a creatchiar un Tel de misticism numit sebastianismul",ai cdrui aderenti credeau, Inca mai daundzi, cä dom-Sebastian e färä moarteb ceva analog cu credintadespre Stefan-eel-Mare, care nu este mort, ci doarme

varful spadei lui va strabate mormantul, cand vafi nevoie, i lama s va da la o parte, arma strälucinddin nou in mama eroului.

Dupa moartea lui Sebastian urmeaza cardinalul a-proape septuagenar dom Enrique, care era asa deslab Incat se hränia izvoarele o asigurd la doica.In agonia lui s'au Mout toate sfortarile ca sapastreze chiar printeo femeie coroana aoeasta a luidom Manuel, dar fara folos. Pana in ultimul momentdom Henric n'a vrut s. primeasca aceastä solutie, siatunci, fiindcd Filip al II-lea, regele Spaniei, aveaprin sangele sau dreptul la tron, el si 1-a luat prin-tFo ocupatie militarä. Astfel s'a supus Portugalia a-cestui rege vecin, represintantul militant al catoli-cismuhii, care era gata sà sacrifice i Spania sa,cu atat mai mult Portugalia anexata, scopurilorsale de politica generald.

Un biet pretendent, nepotul bastard al cardina-lului, Antonio, prior de Crato, ia incercat multtimp norocul. Dar noua dinastie spaniola a ramas.

La 1640, saizeci de ani dupa aoeste evenimente,

prietenilor,

ser

1.23

Portugalia s'a liberat, supt Filip al III-lea pentrirFilip al IV-lea pentru Spania. Duce le der

Braganca, Indemnat de o femeie energicA, sotia saratacA palatul regal si-1 lea in stApftnire, omorând peministrul de cApetenie, Vasconcellos.

Cu acesta se reia seria stApAnitorilor portughesi.Joan al IV-lea (-1656) deschide terii o noul viatAEa nu are insk cum am mai spus, individualitateacelei vechi. Miscarea de la 1640 este In legAturA culupta pe care Franta o purta In contra Casei deAustria. In curând dinastia de Braganca nu va facedeck sA serveascA mai ales pe Englesi contra Fran-cesilor in rAzboiul care a cuprins Europa IntreagA.Prin aceSt rAtboiu mai mult ca prin altceva s'auputut impune si au putut rAmânea acesti regi, earl,cu tot numele lor impunAtor, nu represintA altcevadecal niste agenti ai unei politici europene mult_mai puternia decal ansii.

De altfel rasa era acum mult mai slabA ea In vre-mea veche. Acuma a domnit eel mai debil .copil,supt care s'a petrecut eel mai ridicul Tapt din istoria_Portugaliei. TanArul Alfons s'a lnsurat cu o princesAde Savoia, i apoi, descoperindu-se cAlacesta nuesterostul lui pe lume, sotia lui, care se retrasese Inteo ma-nastire, s'a mAritat eu fratele regelui, dom Pedro (alII-lea), care la Ineeput a fost nurnai guvernator alregatului. Nenorocitul paralitic a fost inchis in pa-latul din Cintra, unde i astAzi se aratA cArnAnita cUlespezile roase unde a stat el. Se spune cA, aflândde nunta fratelui sAu, s'a bucurat si a zis: o sA vadAel pe cine a luat" (1668) 1 Dom Pedro va Inchina re-gatul sdu Aflgliei prin tratatul de la Methuen (1703).

Acesti regi au imitat copilAreste pe Ludovic alXIV-lea, a cArui contrafacere sânt deci.

Unul din el, loan al V-lea, a cheltuit o Intreaga a-vere pentru o pompd de imitatie.

ansa,

124

Acestui Joan al VI-lea Portugalia-i datoreste bise-rica din Este la in Lisabona i manastirea din Ma-.Ira, cu cele 5.200 de usi.. i feresti", Escurial. siVersailles In acelasi timp.

Dupa aceasta strälucire, asa do nepotrivitil cu oregalitate scazuta, se, Intamp la cu Portugalia aceiace se intamplase prin secolul al XVII-lea cu RomaPapei. Roma era obisnuitä sä traiasca din presentapelerinilor caH se strangeau de pretutindeni, darvremea pelerinilor a trecut si evident ca pana astazielementul roman nu este eel mai series din acelea cecompun vitalitatea italiand. Ace lasi lucru se, intam-pla, In mai mare, cu Portugalia, care se obisnuisesä traiasca din §i prin colonii.

Din fericire Insa regatul a avut supt noul regeIosif (de la 1750), un om de geniu, marchisul dePombal. Era un om färä scrupule in ce privesteajungerea scopurilor sale politice. A Incercat ci-neva o conspiratie, a Test condamnat la nioartefarä cea mai mica Indoialä, i s'a ratezat capulunei doamne, marchisa de Tavora, i dupa aceastafiul ei, ginerele ei au lost jertfiti pe acelasi esafocl.

Dar, alaturi de aceasta cruzime care ingrozi Eu-ropa, Pombal a lost eel mai mare om de isprava pecare 1-a avut vre-odata Portugalia. i agriculturacomertul au Tost reglementate de el. La 1755, candLisabona Intreagä a fost daramata de cutremur si.regelo a Intrebat: Ce facem acum"?, i s'a raspuns:,,Ingropam mortii, ne Ingrijim de cei vii i inchidemportile". i totul a lost refacut. De sigur, omul carea putut sa dea acest raspuns si mai ales sä facä orealitate din aceste vorbe, omul acesta merita sä fieprivit ea intemeietorul terii sale.

Din nenorocire au venit razboaiele napoleoniene.De trei ori Portugalia a fost ocupata pe vremea

ei,si

.

ei

125

când regina ei, Maria, era nebunr, i, pe urmr, supt:Tiul ei, regentul, care s'a numit Joan al VI-lea, fa-milia regalä a trebuit sä s Imbarce pe un vaporca sr nu cadd prisonierr, mergAnd in Brasilia cuo suita de 10.000 de oameni (1807).

Portugalia a rrmas o bucath de vreme ca un felde colonie brasiliand. Celia ce explicr rrscoalele din1820 si 1833. Tara Intreagr a fost de atunci Imprr-tità in dou r. tabere: d o parte constitutionalii, dealta absolutistii. Pedro, fiul lui Joan cel fugit In

dar care se Intorsese in 1821, deveniseImprrat al Brasiliei pentru ca, la moartea tatälui sui. impolriva fratelui Miguel, seful retrograzilor, si

iea i Coroana Portugaliei (1826). El a cedat-o fiiceinevrtistuice, Maria de Gloria, bunica regelui nostruFerdinand. Ea a domnit de la saisprezece ani, izbu-tind a inlAtura, cu ajutorul tatalui (t 1834), tsur-patia de sase ani (1828-34) a unchiului Miguel. Suptaceasth. domnie insä partidele politice erau cu de-srvr.r§ire stäpArbe.

Portugalia a crezut, la un moment dat, cä a cr.-patat un rege mare in persoana acelui Vann- printPedro, sotul Stefaniei, care era sora regelui Carolal Rornâniei. (S'au tipArit acum in ultimii ani scri-sorile donei Stefania, care a murit foarte

Pedro, ale crrui instructii pentru minitrii si sânto dovad r. de precoce Intelepciune, a murit de oboalä curioasr, de care, In acelasi timp, au murit i.

doi frati ai lui,, rarnânând numai al treilea, atunciabsent, dom Luis, care se pare a ti fost cel maitin inzestrat dintre toti. La moartea acestuia, a venitdom Carlos: partidele se rotiau" la guvern, succe-dr:ndu-se dupà un numär oarecare de ani, cum erala noi pe vremea lui Carol I-iu. Dom Carlos a In-

tanara.)

Brasilia,

fou-

126

,cercat sa. Introduca, o nout rancluialg. Ministrul säuFranco a procedat cum procedase odinioart Porn-bal: dna. nu mai era acum esafodul, era, in schimb,trimiterea in Guineia. i, atunci, a venit acel mo-ment teribil când familia regalg, care se intorcea laLisabona, a Tost atacata aoolo de un grup de anar-histi i regele a fost impuscat in ceaft, fiul lui, pecare i acum 11 rgreta. Portugalia, tântrul printLudovic-Filip fiind omortt lângä dânsul ; regina,care apara despemta., grin lovituri cu buchetul, pcfiul salt mai mic, ranit la bratul drept, a mai dat, pas-trandu-1 in viata, cAtiva ani regalitatii.

Dom Manuel al II-lea a Tost astfel proclamat. Darin scurtä vreme o revolutie militant pe care n'aindrtznit s'o infrunte 1-a silit st piece.

Nu e necesar st rnerg mai departe. Republicaportughest a fost intemeiatd. Ea dureaza i astazi.Dar en nu sAnt aid ca st exprim sirnpatit sau desa-probarea pentru una sau alta din formele politice.ci numai pentru a infatisa ceia ce a fost mai frumosla un popor care nu trebuie judecat decgt dupt urma1/isatt In civilisatia omeneasca prin desvoltarea isto-rid sale de atatea ori seculart.

IV.

Arta 0 Literatura

A presinta in ace1a0 timp 0 arta 0 literatura unuipopor nu este o metoda rea. Fiindca, de fapt, arta

literatura nu Inseamnd defeat realisarea acelorasiidei i represintarea ace1ora0 sentiznente prin ma-.teriale deosebite. Dacd bud se IntAmpld ca In viataunei natiuni sa nu existe legAtura aceasta perfectaIntre artd i literaturd, nu este cleat o singuraplicatie, anume cd una din ele, sau arta, sautura, a apucat un drum gre0t.

Aceasta inseamnd cA, In boa sa Vet inspirate desocietatea In mijlocul careia trnesc, vin influentede la o alta arta sau de la o and literatura. Astfelse poate IntAmpla, i s'a IntAmplat la noi, sd existeo literatura care sä se Indrepte dupd nouaturd Tranoesa, pe cand arta se uita 0 In spre Ger-mania. i, atunci, sociefatea noastrA a mers i spreGermania, chid era vorba de picturd, dar numaitre Franta cdnd vorba era de literaturA. Nu se po-triviau Intre ele aceste cloud forme, fiindcd §i una

cealalta era In afara de noi. Ar putea fi Insa oarmonie Intre arta 0 literatura de Imprumut canduna j cealalta ar pleca din ace1a0 loc; dar i aceastbpotrivire ar fi in afard de mi.

CAci Intr'o literatura In care Tondul national sea,

ex-litera-

litera-

c.

,

si

128

ve..ste de basl nu se poate iniprumuta in dreaptasi in stânga,.dar se poate culege, cn plan si asimi-land. Tot ce nu este asimilat n'are nicio valoare.

Se poate intampla ca o literaturä care ar vrearepresinte fondul national al unei ten s gäseascitacest fond national 1nc5. nedefinit.

Dacä este Ina. nedefinit fondul national, nu sepoate exprima bine nimic. Atunci, fiind vorba deun popor mic, se primeste o influentà de aiurea,care se poate desvolta foarte'armonic. Vorn vedea-oaceasta cu privire la Portugalia.

In expunerea, asa de pe scurt, care va urma, sevor evita prea multe nume care nu sânt familiaresi care so uitä dcci, indatd; cateva nume represen-tative vor ajunge. In schimb vor fi, dupd putintk a-cele caracterisdri generale färg., de care nu. se poatepresinta o art 5. o literaturk

Traditia cea mai veche asupra artei i literaturiiportughese nu trebuie cäutatà in eine stie ce de-pArtare. De i dese ori datA la o parte de influentestrline, ea existk cu o notä de adâncä originalitate,care iese la ivealA. Pot spune ins g. c4 mai desiese la ivea15. (cu toate cenaclurile de cafenea)fondul nostru propriu decal cel portughes. Noi nuam suferit influente atat de adanci i ata de trainiceinek s6 ni poatä aeoperi fondul national, afarä numaide vremea care incepe la sfarsitul secolului al XVIII-

cand hotarele nu se mai tin in samk când dincausa raspândirii tiparului, a imnultiril ch'ilor docomunicatie, noi am devenit sufleteste vecini cu ofoarte mare tail latink de 0 civilisatie inaintatä, .tara francesA. Si nu a fost sä se facä acesteiteri o ofensk cand am Ineercat sà ne eliberäni desupt influenta ei exclusivk in epoca aeeia calom--

st

i

.lea,

129

niata (iertati-mi terminul) de toti icliotii, dar 1àu .

data In schimb de insisi Francesii, cari nu cautanecontenit sclavi ai strälucitei br civilisatii.

DacA, in Portugalia, un fond national a existat,prima inirebare care se pune, in materie de artaliteratura, este aceasta: ce s'a luat de la acest fondnational?

Ince priveste arta, eia imposibil sa se iea primeleelemonte de la acel Tond national care a lost casutatoraneasca din Romania de odinioara, traind o viatalacalä, patriarbald. Pentru a trece de la casuta dinmunte' si de pe malul Atlanticului la manastiresau la palat, trebuia Tacut foarte mult drum. Deci,in prima perioada, arta portughesa a fast una do

caracter europoan general, si anume de acea nuantacare era mai apropiata de poporul portughes: aFranciei.

Geia ce nu insoamna insa ca n'a fost un inceput dearta portughesa" Inainte do Portugalia. La noi in-ceputurile artoi noastre sant in legatura cu incepu-turile Statului; panil nu am avut Statul muntean,n'am avut biserica de la Arges. Acolo insa existao arta portughesa" Inainte de crearea Statului. A-

ceasta nu inseamnd niei apeeluctul lui Sertorius,nici templul Dianei, ambole la Evora, ci o bisericafoarte interesanta despre care cred necesar sa vor-bese la 1nceput.

La Porto, oras modern, in care strazile nu santlargi, dar cu zidiri enorme, in acest mare oras,unde se poate vedea o arhitectura noaa fara multavaloare, se intalneste in cutare colt o foarte micabiserica al aril nume este Santa Maria Ceidofeita (ointerpreture filologica popuIara spune cit ceidofeita",inseamna cito facta, facuta rapede, cum este la noi

9

.

si

130

biserica Dinteo zi). 0 clädire mica Tara nicio ten--dinta de inaltare ca in epoca gotica; mai mull o ca-pela, nfl paraclis.

Cum istoria Portugaliei pentru vremea veche esteMuth, inainte de toate, din povestiri in relatie enate o biserica, asa cum, la noi, o parte din istorianoastra veche. se pastreaza, in cc priveste Munte-nia, in legaturil cu clitoria Tismanei liii Nicodim,cei cari att refacut mantislirea aceasta spun cdau gash 0 notita prin care ea e atribuita unuirege visigot, Teodehert. din anul 560. Este de siguro zidire foarte veche; capitelele coloanelor sant deo asprime extraordinara. Avem a face fruii indoialacu o ctitoric a artei incepaloare, cand leritoriul por-tughes era in stapanirea raselor germanice.

Cladirea aceasta insa este isolata: nu pleaca deacolo un curent de desvoltare. Se intarnpla in viataistorica a 'unui popor sit intalnesti astfel o operade arta cu caracter unic, de la care nu pleacit niciunfel de miscare.

Dupii aceasta iiml yin Maurii; ei aa gasit poporulportughes in formatie; de aceia nu ni se presintapentru aceasta epoca documente sufletesti in do-meniul artei san literaturii.

Arta araba este inainte de loate o arta de lucruridelicate si gentile; nu so impune prin proportii, cumeste casul artei indiene, nici .prin armonia de liniisimple, care se gaseste pretutindeni in arta greaca.Un templu indian represinta o vasta canceptie de arta.un templu grecesc, cu dim ensiuni restranse, ca i casaleranului nostru, castiga prin desvoltarea armonicaa eletnentelor ce o coutpun: e o altit conceptie de arta.Exista Insa j o arta de ornamentatie inainte de toate.Ce plan de compositie ati gasi la Cordova? La aceaminunata cladire care s'ar putea prelungi (wick. in

131

fiecare parte Mil ca intregul sä piardd ceva. Mos-cheia din Cordova nu se ridicä asa cum seo catedrald gotieli; ceia ce este frumos la (Musa eInsA aina'nuntul, care, in arta arabä, se compune maiales din donä elemente (cAci arabescul nu este alt-ceva doeht. o linie care nu se snrseste niciodata.").Cele dourt elemente sânt: colonetele, care vor rthurt-nea in arhitectura portughesä, in claustrele do maitarziu, In- galeriile acelea acoperite din jurul si dindosul manAstirilor, care incunjurä curtea cu vegeta-tie bogatrt i cu fântilni limpezi. Supt claustrele a-cestea se va aseza bolta goticA, foarte indräzneatil,din epoca aceia care se considerà cu foarte mare ne-dreptate cii fiind de.crizuld : goticul flamboyant. Aldoilea element este acoperirea paretilor cu asa-nurni-tele azulejos", cu portelana de azur", de desemnurialbastre.

Ele dau, chiar and decoratia numai de linii geo-metric@ cutare garri presintii Insa vederi de mo-numente, alta o efecte foarte frmnoase lalumina soarelui. Intre noile azulejos" Insa i cele ye-chi este o deosebire. Acestea sInt in relief. Uncle cla-diri se impun atentiei mai ales prin distinctia sanbogAtia acestei ornamentatii. In margenea Lisabonei,unde este acum un orfelinat sânt .atat de anticle-ricali Portughesii Matt cu vrernea au dat aceste ma-nästiri orfelinatelor, ceia ce, oricum, tot e mai binedecfd sit se 'Rica din ele spitale sau case de nebuni, cala noi, care a fost odinioara o milngstire a MaiciiDomnului: tot cuprinsul ei este acoperit de azu-lejos", i claustrele si biserica principalli. Si ace-Iai se poate IntAlni i in catedrali, unde dinnefericire s'au instalat diferite servicii publice, adu-

In ultimele decenii Jorge Colaço a dat un nou avant acestei

ridica

e

lupta,

Meru

art,

132

cand dcgradth-i vandalice care ar fi, se spune, Incadin secolul al XVIII-lea. Portelanele catedralei Sf.Vincentiu infatiseaza, in acest fel, toatä viata ornuluidin acel limp. La Arabi nu erau chipuri omenesti,ci numai linii geornetrice, pe cand la Portughesi ta-bloul Insusi se face pe acest fond.

Epoca aceasta rnaura s'a isprävit Tara sit exerciteo influenta adanca asupra sufletului national. Amspus i a1t t. data ca. in limba portughesa caractorelecare-i formeaza. individualitatea se pot explica i.fart Mauri.

Limba n'a lost influentata deci de Arabi. Nu segasesc in ea sunetele lor gliturale. E o limba ju-etusa, fart solemnitatea lirnbii spaniel; ori sono-ritatea celei italiene, ori acea dragalasie duioast alimbii romtnesti ; ea nu are nici pecetea de a-ristocratie pe care a capatat-o limba lrancesa cutimpul. Dar este totusi o limba de circulatie ra-pede, cu care se pot duce conversatii foarte expedi-tive, asa Meat eine o Intelege cetita poate sit nuInteleaga nimic auzind-o vorbita. Asa cum este, eaapare ca foarte potrivita pentru poesie; cu prafulacesta de cuvinte se poate face cu totul altceva deck.cu o limba, ca acea spaniolä sau italiant, care To-loseste cuvinte vocalice cut integritatea perfect pas-trata, asa ca nu se poate recurge la disparitia de vo-cale finale pentru necesitatile ritmului, cum se facela noi.

Poesia populara portughesa, ca in vilhancicos, incontigas, In redondilhas, care este loarte veche (se.colul al XII-lea), nu e In totdeauna strict populara.Sentimentele poporului au inspirat si pe anumiticlerici, pe anumiti calugari din evul mediu, carile-au exprimat In ritmul poesiei populare §i intr'aforma absolut corespunzatoare metttalitatii rnultimi-

Picturd portughesti medievald : Nuno Gonfalves, Triptic(editia Amicilor Museului National de arid veche" din Lisabona)

El

I

r.

1

133

lor de la tara. Ele se, cuprind In CanCioneiro geral<general") al lui Garcia de Resende, publicat la1516.

De aici se treee Insä la o forma superioarä de poe-sie. Destui regi ai Portugaliei au Tost i poeti. Asa.a facut versuri, In dialectul galician de la Nord,regele Deniz (Cancioneiro del rei dom Diniz), Alfonsal IV-lea si fratii, dom Pedro-oel-Crud, apoi fill luiloan de Avis si regele dom Duarte, In fine dom Pe-dro oel purtat i prin Carpati, care e s000tit ca In-troducator al sonetului fiul. si fiica sa.

Versurile aoestora, i ca inspiratie i ca mijloace,sant imitate dupä literatura accia foarte raspanditaIn evul mediu si care a meritat s ie pentru boga-tia formei l pentru strabaterea adanca In sentimen-lul iuhiril, care este literatura proventaLl.

Portugalia a pornit deci, In literaturä cu traditraliterara Traneesa si cu literatura aceasta proventaläcare s'a Intins In Italia, asupra Piemontului,In Peninsula iberica, asupra Cataloniei. Dar, In lite-.ratura clericilor, pe lâng aceasta inspiratie se In-ialnesc i ecouri spontane ale simtirii populare, caIa Camoens.

Iata cateva probe:A judeca nu e lucru usor.Privind In cer i jos aceiasi coloare,De-a dat aurora coloarea florilor,Sau dacd aurora are colori de floare.

Cine-i orb qi-afa ndscuTricqa lui in cdnt se shinge.Eu udzuiu cum ai fost tu,Nu te add: mi-e a tot pldnge.

Intr'o mdnd intrd totCe imi dete Dumnezeu:

sl

134

Cu el i puin e mull,Fara el mull e pu(in.

Vrei sa 1ii tu: peqte. catEste 'rt marea cea adancii?Jumatate nc'o tatSi-apoi cati s'or nafte

Cad mi-ai facia atata rauDin acea zi cand te-am vazut,Cad altul o domn al mieu.Ca tine i nu te-am pierdutDin inimd, cdci te iubesc,

vreau sa nu ma mai opresc,De-a te inbi, spre rant mieu.

Femeia ce-o" iubesc i e stapana mea.Aratd-mi-o, o Doamne, dacd Ii vaDe nu, mai bine moarte.Cad ocliii verzi ce i-am odzutMa fac sa merg

dacd nu urei sa md crezi,Mcicar privefte-ma sd mor.

Ce folos ai, o domn al mica,Cd-mi faci mie atata rau,Cand eu alt bine nu mai areaPe lume, i, o domn al mieu,Aratd-rni ce folos ai tu?

Sit fac peleriniagN, in inimd mi-am pus:La Santiago ruga s'o fac en m'a§ fi dus,

ca sd-mi udd amicul mieu acolo.

Tu, ce mi-ai zis, amice,Ca ma iubeyi cu mull mai 'mull

Inc&

nu-i,

Si

pldeeu,

a§a.

Si

135

Decal oricate 'n lume sant,7'e jur spui si en te-ascull,Daca-mi vrei binele, cum zici,De ce te-ai dus de-aici?

S'a dus amicul mieu de-aiciLa oaste, unde-1 chiwnd Craft&De-atunci n'am somnul qi nici train:-Dar eu socot asa a fiCa, zabovind, de nu mai vine,.E numai Craiul care-I tine.

Amicul mieu, daca sim(estiPldcere 'n ceia ce iubesti,Ridica-ma amice.Fara iubit stall singurica,Si nu dorm, numai ochii miei:Si-mi rog lumina pentru ei,Dar nu primesc din ea nimica.Daca ar fiLumina jute ar veni.Noaptea de ieri puteam s'o fac,In trei nopti lungi, asa-mi peirea.Dar cea de ad, pe voia mea,C(2ci mi-c iubilu-a;cil

Haidem tonic trei, dragutele mete,Supt alunii cestia 'nflori(i,.5i cine-i en noi, cari avemSi se iubesc an-Oudot,Supt alunii cestia 'nflori(iSä joace ca noi.

Eu auziiu ciobanifa cantand,Cand caldria acolo 1 a 11 ga mal.

sd-mi

de-aici,

inbiti.

136

Si ea singurd era langd val,Cd m'am ascuns ca s'o aud cantandSi ea zicea frumos cisa pe rand:Supt ramul verde InfloritDuc dorul mica cdtre iubitSi-mi 'Jiang de doru-i oclzii.

De-acuma oricat oiu trdi,Md fur cd nu voiu mai lubi.Cum m'a minfit, cin' 'm'a iubit.Credinta mea isprdvit,Cdci m'a minfit riff m'a iubit.

Cum manile noastre la hramLe Val de Prados candele aprind,Noi, ,fete'e ce'n clan( se prind.Cu toatele sd ne pornimS'aprindem si pentru noi toate:Noi sd jucdm dacd se poute.

Doamne, ce noapte bureavuiuCii somnul dulce ce-am qisat:Visdiu cd mi s'a ardtatlubitul mieu cu dorul lui,Si-a zis: vorbeste-mi, lumea meal

De-ar fi iubitul langd Crain,Cu catd dragoste fi port,De l-as vedea, atuncea, [KW,Eu Of cddea ca lucru mort.Dar el aceasta n'o voieste:De-ar fli cd el moartea mi-ar fi,Indald fnsusi ar muri.

Ascultand poesia aceasta Tilcutd do clerici, estioare vre-un Roman care sd nu recunoascd accente dii

Ca

137

cAntecul nostru popular ? Evident ea stint poesiiscrise de intelectuali, dar caH stiau sa se coboare lanivelul poporului nu In fella in care reprodu-cea" Alecsandri poesiile populare, In care Introdu-cea i sentimente false. Sant cantece scurte de iu-bire cu strigatele cAtre moarte in care se mAntuie (Inpoesie mai mult decat in realitate) chemarile de dra-goste.

Alaturi de acestea aflAm bucati care se referä lahramuril, la pelerinagii.

In legatura Cu aceasta baladele cu caracter popu-lar vorbese de cavalerii cari s'au dus la luptä si nus'au mai intors, de caii nazdrAvani, de pärintii caripleaea sa-si caute fiul mort i gura mortului nuse cleschide, dar ca prin niinune calul incepe sAvorbeasca spuind cum s'a stins cavalerul; de tinerii cari.la Intors Intreaba de logodnica kr si a!flA c s'a ma-ritat cu altul; de corabieri caH vin de departe cu co-rabia ,,Catrineta" i cari, fund ispititi de Sa-tana, se roaga lui .Dumnezeu sä ii scape i luntrea§i sufletul:

Vezi colo e Catrineta,0 luntre cu multe pove§ti.

Vet spun, o boieri dumneavoastrd,Din mune ce sant, pe aceasta.Trecuse un an i 0 ziDe aind ne gasium tot pa mare,

n'aveam nimic sd gustdm,n'aveam ramie th mdncdm:

Era doar un pqte pdstrat,Pe ziva ce vine, la masa,

138

Dar pe§tele-afa de uscatCa nime nu poate mance.5i-atunci ceiutareim prin sor(iPe care din noi sd-1 ucklem,

ni-a ie§it ceipitanul.Te suie, te suie, carrnace,

Te suie pe 'naltul catarg,De vezi vre-un peimant spaniol,

De vezi Portugaliii 'n zare.Nu veld nici peimant spaniol,

Nici veld Portugalia zareVdd nuznai doar spadele

Ce sant sa te-ucidei elate.Te suie, te suie, luntra§,

Te suie pe varful de funii,Priue§te peimantul spaniol,

Si de Porlugalia vine.Acuma le veld, cdpitane,

Le vdd, ceipitane steipan.Acolo-i pdmeintul spaniol,

Pnrtugalia vine,Dar, Wet trei fete ce stau,Ce stall supt un pom porlocal,$i una ifi coase ceima§a

tese cu (urea,lar cea mai frumoasd, 0, voi!Sid 'n mijloc §i plange znereu.

Sale fetele mele tustrele:

sei-1

Si

fapte.

Si alto Ii

'n

Si-eici

139

0, cum le,aq mai sdrutalPe cea mai frumoasa din ele,ri-o dau de nevastd s'o iei.

Na vreau de sotie s'o icau,

Ca mutt te-a costat ca s'o crefti.Atund Ii !Yalu da atdfi bani

Ca ru-i vei putea numdra.Nu-mi trebuie banii sd-mi dai,

Cd mult te-ai trudit sd-i cdstigi.Deci ddrui whit alb,

Care 'n veci nu-si gdsi un tovardf.Nu-mi trebuie aid cal& cel alb,

Cd greu fi-a venit sd-I inve(i.Eu luntrea da-o atunci,

Ti-oiu da ,Catrineta in dar.Nu vreau Catrineta s'o ieau:

stiu sd-i (in cdrma destul.Atuncea tu insu(i sd-mi spui

Ce este rdsplata ce-o urei.Un lucru ifi cer, cdpitane,

Sd-mi dai al tdu suflet, sd-1 ieau.Tu, drace, in Idturi te du,

Te du cii ispita din fa(d-mi,Am suflet de la Dumnezeu.

Mai bine dau trupul mica Mdrii."Si-1 lad deci un in yen cu elSi nu 1-a ldsat sd se'nece.

Si demonul iii birui,Oprindu-se vantut pe mare.,57 naaptea veni Catrineta,Veni fi la term se opri.

(i-oiu

Nu

(Min

140

Descoperim insusi sufLetul poporului .portughes,fie cd s'au amestecat cdrturari sau nu. Aceastätire a poesiei corespunde, In mult znai mic, fireste,la ceia ce este In Spania epopeia Cidului.

Cu sdniitate, mdtu§a mea,Ce stai la lucru din (urea ta?

Sd vii cu bine, voinice,Ce spui bin* cant! vii adz.

Imi vine ceasul, imi vine-acum,Md'nforc spre casd, din lungul drum,Sz m'am scliimbat pe drdmul cel lungIncdt sd aflu ce sant n'ajung.Mai bine cu Mauri-a§ fi peritDecal ca astfel sd fi venit.

0 dragul mieu, o drag nepot,Te-am plans pe tine, dar nu mai pot.

unde-i tata fi mama mea?Af vrea imbrdti§a.

E mort bdtranul, far mama taAm fost ddundzi a o'ngropa.

lgalu§d, unde-s ceta§ii miei.Sd-mi spui indald: cu ddn§ii ce-i?

Nepoate, afld cfrn depdrtareSe bat cu Mauri colo spre mare.

calul mieu drag de &WileCu dansul oare ce-o sd mai fie?

tu

Siatdra-i

i

Inapar,

Chip al..'Miintuitorului in suferinfi de un pictor portughesdin evul mediu (edifia ,,Amicilor Museului National de arta

venire din Lisabona)

141

Cd lutul tem cel minunatMaria Sa Craiul (i I-a Izzat.

Si, zi, medusa', iubita meaE tot In lacrimi a m'astepta?

Logodnicd-i astdzi iubita tatSi mane chiar ea s'a mdrita.

Si unde-i oare, zi, In ce locSet merg sa caut al mieu noroc?

Eu nu (i-oiu spune, spre-a o af laCdci poate ai pierde viafrt ta.

Nu ma omoarei cum te-ai gandi,Caci ca la Carte eu tiu vorbi,Si uncle vorba nu-i de ajunsAjunge spada mea de pdtruns.

Cu semdtate, o, voi nuntasiCele mai bune

Sosii cu bine o, dumneata,La nunta noastret vin'a gustal

Mie nu-mi este de desfaldri,Nu sant aice pentru mandiri:Eu cer mireasa dintre ai sdi,Cdci e iubita mea cea d'intdiu.

$i ea s'arata cu glasul stins,fafrt toatd udd de plans,cum II vede cu ochi de foc,

Sa cada-i vine, moartd pe loc.

dorinii-le-as!

Si,

142

De pkingi, iubito, ca m'ai vazut.Ma 'ntorc spre drumul din inceput,De pldngi nuntafii ce te doresc,Eu stint aicea ca sa-i platesc.

PMtit cu viata af fi doritPe-acela care nia tot mintitZicdnd ca mort eqti in departari,In feri straine de peste mari.

Serbeze nunta ei intre eiFaca ospa(ul petrecerei,Ramdie ddnsul Intre ai sai,Eu ieau iubirea mea cea d'intaiu.

Acurn pofteasca judecatoriDe-aici) de-aiurfea. Jutdece! Ori,De nu-i aice drepkztea mea,Cu spada astel mi-o ,voiu lua.

Ajurea e calla niizdrAvan al viteazului:

Veniti, veniti, cavaleri,Cd regele vet socole*leAu socotit, au socotitDaca are anal mai lipsefle.

Era acela don Bellrao,Acel ce-i straqnic la luptat:Odata el n'a fost lipsitDecal in ceasul blastamat.

La lrecerea raului razz,La vadul trecerii urdleAu tras sortii spre-a gasiCine s'afle trupul situ.

143

La plecarc-au fost fdeutJurdminte pc altarCd acel ce-a fi cdzutSd se'ngroape'n Francia.

Au tras sor(i de qapte oritoti sorIii se oprird

La blot mosul, fatal sdtz:Ca lul deci 1-1 prcgdlird.

plecd fdrd myth&De War fi fost sor(iiNu s'ar fi pornit de-acasd.Merge trist fdrti ai sdi.

Si tot drumul vfirsd lacrimi:Noaptea, trece peste vale,Trece ziva printre rnun(i,El Intreabd 'n a lui cale

Pe pdstori de 1-au vazut:Cava ler cu vefnidntCa lul ltti cum altul nu-i.

Ldngd acest rdu niciaindNimenea nu I-a zdrit."

Merge 'nir'una, merge 'ntr'una,De odilind nici gdndind,Si descopere genunaRonceval cu mortii ei.

Bra(ele-i se osteniseDe luptat cu-atd(ia mor(i:Tori Francesii se gdsise,lar Beltrao nicdiri.

alb

OL

rdi,

144

Se fhtoarce trist bdtranul.latd, pe un camp desclzis.Std un Maur de pdzefte.Moful mitre el a zis:

Zdu, te rog, Maure bun,,Spine cu drept crezdmantN'ai zazut trecand pc-aiciCava ler In alb vosmant?

Astd noaptc pe senin,Gaud cocoful cantd'n zori:liacd este prins la voi,Sant cu bani rdspunzdtoriu.

Cavalerul, zi, bdtrane,Care este semnzzl lui?

Este alb al Izzi vefmant,Unic prerul calului.

El un steag alb de mdtasdPoartd 'zi varful sulifei.L-a cusut a lui iubitd,Tot in flori cu mama ei.

Cavalerul, mofule,A cdzut adineadriCu picioarele fn razz

cu trzzpul printre flori.

Trei rani el In piept avea,Ucigafe toate tide.Soarele 'intra printr'una,Prin a doua, mandrd luna.

Ian prin cea mai militeaPrinde-o pasdre-a zbura.

145

pacalut morfi-al lui,Nici clziar al Maurului,CI e doar cit calului,Cd nu dete inapoi.

Ci, minune, cine-ar crede,Cum sta calul in zdvoiu,Rdnit, mort pe jumdtate,il porni sd spuie-astfel:

Nu ma crede vinovat:De trei ori m'am inturnatCa sd scap stdpanul mica.

De trei ori m'a Infrpatcu pinteni f i cu spada,

De trei on m'a sparcuit

In sdrmanul piept rdnit,Si-am cazut a treia oath,Zise calul stand sd mound.

In aceste trot balade este, de sigur, aoel tor pecare 11 gAseste cineva la noi, In Miorifa. FArgdoiala aceiasi poesie a dorului i rnortii ca si Inacea neIntrecutd baladA pastoralA.

Dar am gAsit Inteo colectie portughesg chiar unadin povastile noastre, aceia In care voinicul luataleasa fArA voia pArintilor i, cum inerg singuri cA-lad. In noapte, ei se shut Vrmariti: prin vraja ca-lului nAzdrAvan rAsar ape, pAduri i stand. In ur-ma lor, apArându-i. Pe ce cAi ajung aoeste eleinentea trece de la un popor la altul, peste o depArtarec. acust t. nu se poate spune aici.

Prin hispanisantul Sh de Miranda, poetul, i lati-nisant, al lui loan al III-lea, drept i puternie

10

in-

si-a

Nu-i

146

rege", prin Antonio Ferreira, didacticul horatian,aceastd literaturd poeticd se apropie do Renastere,pe cand Gil Vicente (n. 1470) Invie in piesele salenota populard (autos), iar cronica, seacd piin g. a-cwn, cautd formele, mai ample, ale istoriei.

Trecand acum in domeniul arhitecturd, sant rariclädirile inIluentate de stilul roman din Apus. Se a-ratä ca un exemplu unic ldcasul ST. Vlasie (S.

Braz) din Evora. Stilul gotic Trances mai tarziurli apoi admirabila biserica ziditd dupd bdtillia deAljubarrota, Batalha, care poate fi pusd langd splen-dida catedrald de la Milano, cu deosebirea cd mänds-Urea portughesä a fast indltatd, AO, In limprelativ scurt, de mesterr francesi de' la sfarsitul evu-lui mediul.

Dad. la Guimaraes nu mai e nimic, la Alcobaca.rencutd In stil rococo, se mai and morrnintele ve-chilor regi 2, Alfons al IV-lea si sotia lui Beatricea,zac la Sf. Vincentiu din Lisabona, vechea cate-drald", Fang locul unde loan de Avis a pedepsIt cuspada pe ifavoritul reginei, mare zidire de un im-posant stil gotic. La Coimbra, S. Cruz a prefdcut mau-so!eele i d-a schimbat portalul, aa Incat goticulautentic trelouie cdutat in cutare ideas ruinat, SanThiago. La Tomar, cu biscrica Templierilor 0 aOrdinului lui Hristcs, nu se intalnesc arnestecuri.

La Lisabona aceastd oefloadd artistied se Intru-peazd in Trumoasa mdndstire a Carmelitilor, care

' Aid zac dom Pedro, duce de Coimbra si fratele su, sfántulInfant", loan al II-lea si flu! Alfons, Alfons al V-lea i sotia, E-duard sl Leonora.

2 Alfons al II-lea, Alfons al Ill-lea si sotia lul, Urraca, Pedrocel Crud sl Ifiaz, Urraca, Beatricea de Castilla, sotia lid Alfonsal IV-lea.

i

147

este o mind färä bolti, intrebuintatä pentrn un in-teresant museu arbeologic.

Pictura portughesd se intalneste Intdiu In seco-.lul -al XV-lea, In care dinastia de Avis, o dinastie decArturari, poartd mai ales un mare interes desco-peririlor. In aceastä epocä se poate Insemna tin sin-gur sculptor, care a fost imprumutat Burgundiei luiCarol Temerarul, fiul une4 principese portughese,care avea pe Claus Sluter. Cdci in secolul al XIV-lea,ar.:a flamandd la Nord se unia prin Burgundia,

acestei legäluri de familie, cu arta lbericddin Sud, formând o curioasa bandä de artd.

Dar arta portughesä se maniTestd In acest timpmai ales prin pictura pe lemn i prin pictura pcpanzà, and o serie de mesteri, ca maiestrul de laS. Benito, ca Grigore Lopez (Lupu"), ca JorgeAlfonso, ca un Cristofor de Figueireda, etc.

Existä In desvoltarea acestei picturi doi repre-sintanti de un deosebit interes, de o valoare de- ori-ginalitate care. trebute remareatä In istoria generalda artei. Unul dintre d'ansii este an adoptat, adeed niteste ndscut In Portugalia: el se numeste Frey Carlo.Trdia la Evora. ljn cAlugär cu un foarte rafinat sen-timent romantic religios. E gren sd se vadd Infati-satd fata Maicii Domnului inteo lumind atat devederat de noull, care aminteste, In epoca modernä,arta prerafaelitä din, Anglia.

Dar, printre acesti pictori medievali, Nino Gonzal-ves castigat un mare boc numai In timpul dinurmä. Figurile lui incercate de durere, de expre-s-le adânc realistd, portretele acestea de un sens sufle-tese edam se impun atentiei i rdmân. Se poatk,spune c Portugalia acestui secol al XV-Ica trdieste

mul-tdmild

si-a

148

mai mult prin zugrivelile acestea deck acciasi tard,azi, prin literatura contemporana.

Dar, nimic, in represintarea lui Hristos, nu a-tinge huensa durere, pios Inviluitd de hobotul strd-bitut de spini ce se lasa pe trupul stropit cu sãngiin care se desface juvatul de la gilt, legând i ma-nile, din Ecce Homo al unui genial pictor necunoscut.

La capitul acestui ev mediu, ih arhitecturd stilulmanuelih.

Clind PortugheSii au facut descoperirile br InIndia si au viizut kmplele acelea chorine, pentrarielicarea eilrota a trobuit o intreagii societate desclavi, cit vihndsagul- de sculpturi, eu o flora exu-berariti si animate fantastice, ei, inetircati do bogatiila intoarcerea Iti tard, au cautat sl ihfdtisezo acelasicru i aici. Mindstirea de la flelhem e deci o ciliditeenorma cu lungi claustre i o Tatad5 slrilucitii, avandIn total o inlindere asemeni cu care nu se nlai g6-se§te una in creatiunile europenc din aceiasi vre-me. Nu nuMai cii frontonul o uh intreg basm feeric.dar coloanele insesi sthit Coplesite de sculpturi detot fela In accastd incircare dr a da cel mai torn-'Act amestec de arab, de gotic, de imitatie clasica,e triumfui artei portughese.

Dupd aceasta vine, mai departe, in secolul al XVI-lea, epoca Inchisitiei, trista, i apoi stapanirea spa-niold, stearpd: iar, dupa 1640, o vreme silitoare,dar fard notii proprie, care nu face dealt sa co-pieze.

De at-tmci un.singur lucru e remarcabil: incercareaactualul de a Invia vechiul stil national, cu bnii intro-Mate, coperisnri carligate la colt si mantia strit-lucitoare de azulejos".

In secolul al XVI-lea incepator, când se ridicd. a-

lu-

149

cede clddiri mari caret au in ele o notd epict, a-devdrate epopei in piatrd., i poetii au fosi indem-nati sit facA acelasi lucru lii cuvinte. Opera aeeastao izbuteste marele poet manuedin care este Camoens.

El e, in aced* timp, Tart a ne opri asupra dra-mei-nuvele, populard i vioaie, Filodemo, §i autorde sonete si de bucati mici care se leagt de un in-treg moment al vieitii Portugaliei, i autorul ace-

constructii virgiliene a vestitei sale poeme Lu-siadele, imnul epic dacd se pot puns aldturiaceste clout cuvinteal descoperirilor. Cum in artamanuelint se &else elemente medie-vale i elementedin Rena*tere i elemente venite din influenta In-diei, aceleasi elemente se gdsesc si in marele poem allui Camoens, opera neIntrecuta: pant astdzi se in-dreapta admiratia nationald &are marele strtmos,a cdrui statuie se 'idiot pe piei1e de cdpetenie dinCo:mbra j Lisabona. Peste naivele visiuni de na-turd, peste zvacnirile de pAnze derasupra oceane-dor i iocnirile de spade_care strabat poemul de laun cap la altul, peste descrierea cuceririi pdmântuluiindian, este in acelasi timp i o sttpanire romant,anticd, a materialului, este o nota a. Renasterii.

Iar bogttia de amanunte pitoresti se potrivestecu tara azulejurilor", care gaseste totdeauna deta-hile ea sar in ochi. Derasupra tuturora, un simt demdretie, un imperialism portughes.

Povestirile istorice in prost ale unui Barros, Albu-querque fiul si Damian de Goes, ale unui FernandLopes si Antonio Vieira, apArttorul indigenilor a-pasati, chiar, in secolul urmdtor, ale Iesuitului iu-bitor de fabule antice Bernardo de Brito, ale lui Luizde Sousa si abatelui Freire de Andrade servesc sco-purile aceluiasi imperialism.

Urmeaza epoca de decadere. Secolul al XVII-lea

lèi

150

glseste placere in pastoralele lui Alves si lui Fran-cisco Rodriguez Lobo, cântäret si al gloriilor na-tionale in poemul Conetabilului", Nuno Alvarez(Tharte ,frumoasà descrierea luptei de la Aljubar-rota!), lui Barbosa, In operele bogate ale lui .Gar-ca.°, Diniz i Bocage. In secolul al XVIII-lea, Erriceiraimitä servil pe Francesi. Secolul al XIX-lea (1it in-taiu o epocä de clasicism de imitatie (Antonio deCastitho, i traducAtor din englezeste).

Din bucaltile clasicismului aleg acest imn pentraAljubarota:

Deci lira sd sune, c'aici se ridicdUn semn de izbandd tmens strd:zzcind:E ternplu si-altarul Maicii Preacuratc,Un templu, poemd, ce cantd superb

A patriei slava' 'n al crucii altar.A patriei slava e unzzl s'o spate,

pieptu-i set n'aibd Mill pentru ea?Sa szznie deci lira! Din sidntul trecut

Cu foile 'ntoarse sim(im cd se lasciIn nourii sacri a Musei aripd.La Aljubarrota, ln dimpul desclzis,Statterd la luptd ofiri (*fate:

De-o parte se 'flatlet barwlierele noastre,De alta acelea ce vin peste noi.Pjiiaefte: acolo-i loan cel d'intdiu,Ce-si apcird tam, coroana cu lan(a,

Si cola e Craiul strain care ureaSà capete zestrea miresei, Beatriz;E soarele 'n armele multe i caiiScobesc cu copita peimantul supt ei.

Si

151

De-o parte §i alta grilbesc cdpitaniiDe merg la aripe §i-aprind spre reizbeiu:Putine Milt este o§tiri .ale noastre,Grozaud-i puterea du§manului Craiu.

Dar cine th poatd, aind patriaSci nu dea ispraua intreagd a Mil?E-ajunul acele1i serbdri a MarieiIn care-i pdstratd suirea-i la cer.

Cu ochii spre cei nil, osta§ul regalSe roagd: Stdpdnd, ni fii cdlduzd:De'rivingem, fi-om face ldca§ul frumes,Pe locul in care vonz lua biruinta".

Vorbefte §i, calul cel iute zorind,Cu glasu-i indeamnd oftirea la luptd.

fierul luce§te, mulfimi se izbesc,Ciocnirea de arme aruncd scdnlei,

Pe jos qi cdlare in strigdt uria§Ostaqii in marea de sdnge plutesc:Se lasd Apusul catre-Ocean

malul s'aprinde de re§ie dungd.

0 ultimd data ai no§tri se 'ncoarddfuge strdinul de ddn§ii Mains.regele fuge in spaimd maidfuge o§tirea du§mand 'n

loan li aleargd pe urmd,Se'ntoarce, triumful sd-I guste in lagdr.Trofee se 'nalfd i-al patriei cerDe-al gloriei fulger s'aprinde de-odatd.

De-aceia acuma Idca§u-I vedefiCd zice: Aice am smuls biruin(a".

(Soares de Passos.)

cere,

Si

SiSi

152

Vine apoi un romantism Indramet In care se cu-prind noi §i duioase elemente de durere onieneascd(Ioao de Deus, Garrett, Guerra Junqueiro). Roman-tismul spaniol este Inainte de toate un sunet detrAmbite la Zorilla de ex.; romantismul portu-ghes este mai discret i mai trist.

Una din cele mai frumoase bucati ale lui JunqueirourrneazA:

Dimineard de lunie-aprinsd, coastd rea fi nudd,.Seacd, pustie, fi-un drum pc piatrd crudd,Pamdrit ingrat pc care 'ncetinel

soarele-1 bea fi stdnca mufcd'n el.Pe un frunzif tepos de un smoclzin stdtea0 cerfitoarc, care din stradd se hreinia...57 aurora cea miloasei fi divind0 lacrimd ldsd, enormd, cristalind,Atdt de ideald fi clard, de pdreaUn diamant departe, iar de aproape-o stea.

Trece grozav in calea liii un CrainCu lank, coif zzri, steaguri, cu alaiu,

.zice, cduldnd spre lacrimd: En amSafiruri fi briliante de nu s'ar mai sfdrfi,

perle am, pe care le pldnge lime clard,marea le lnghiald In truda-i solitard.

Briliante am, rubble fi pietrc de safir:

Pe lacrima aceasta, eu dau intregul fir,In coroana asta o!impicd, supremd,

Af urea sd odd lucirea cc-o ai In vdrf, diademd.

lacrima cereascd, senind, luciloare,Privi, zirnbi c'un tremur, dar fu nepdsdtoare.

Si

.51

Ilustratie de carte portughesa dinsecolul al XVI-lea.

153

Rdtdcitor fi epic, tref a an caualer:Era cuprins in aspr t lui platofd de tier.

zise cavalerul, spre lacrimd privind:Pentru Isus coboard, pe spada mea sclipind.Te-oi4 duce printre lupte ce-s Inchinate luiSpre soarele de slavd in Tara Domnului.Si 'nand, clite-odatd, mireasa mea, an astruiTe va purta pe gala! ei alb de alabastru.

cu via-fi splendoare, tuturor,Eroicele lupte i vise de amor".

lacrima cereascd, senind, lucitoare,Privi, zimbi c'un .trenuir fi nepasatoare.

Ctilare pe catdrul lui prost, pe drumul mareTrece-un Ern-ea cu zgdrcitd, pánditoare.Dar alti catdri Ii poartd iubitul de tesaurIn ldzi de cedru, pline pdai in Or de aur.

mopegutul care-i uscat ca §i o Wined,Cu cap plefuv, cu ochiul sticlos, cc ghiar'addncd,Privind spre stea, el Insuqi aimit este §i space:Ce foc, ce strdlucire, ce tremur ce minune!

Cu aurul acesta pot face cumpeirdriDe (eri cu regi in ele gi vase de pe marl,Dar pentru diamantul acesta a jertfiAverea 'mea intreagii i orice ar mai fi".

lacrima cereascd, senind, lucitoare,Privi, zimbi c'un tremur i fu nepdseitoare.

Dar supt smochin vorbefte an biet de scaiuSpre lacrima cereascd, sd cate-a indrdznit:Pdmdntul care 'mparte liliac i viorele,Mi-a fost lard de mild, oricdnd, in toate cele.

f u

fafa

part t.

Si'i

154

Dacd Mal( spre ceruri un bra( spre-a met ruga.Un foc imi vine-asupra sencep a nth usca.

Si'n jurul mica cu trupul (epos, nu se adundCopiii, ca sd cante si joace impreund.In juru-mi niciodald pdrechi inamorateN'au suspinat la ceasuri de stele laminate.

Si pasdrea ma lasd, zburdnd departe sus.De ce n'am si eu unzbrei f i flori pe mine- nu-s?'0, lacrimd divind, o astru, pic de apd,Coboard tu, asuprd-mi f i setea mi-o adapdr.

Si lacrima cereascd, senind, lucitoare,Fdcu un tremur, altul, qi i-a cdzut in poale.

Si, dupd scurtd vreme, acel scaiu sec, pustiuDddu o floare rosd de sange clar f i viu,De-un rosu de durere, addnc f i luminos,Ca sdngele ce curse din rana lui Hristos..i in potirul florii din lacrirna senindS'a cobordt sci-fi cate de mierea-i, o albind.

Antero de Quental presintä astfel mellaneolia firiilui bolnave:

Eu stint sdrac cum este iarbaDin muntele pustiului,Ca stelele ce n'au avere,Cum e nisipul rdului.

Din mostenirea ce-am pierdutRdmaserd trei bucurii,Cum lumea nu le-a pre(uitScdpard de-a' ei letcomii.

155

Speranta este cea d'intd0z,Cea de a doua voia bund.Jar libertatea, de-ar dori-oUn rege, n'o dau pe-o cunund.

Pe .ptimele din BucuriiLe-ai Mat, fiindcd i(i pldcea,Pe-a treia lasd-mi-o, sd potA phinge libertatea mea.

Vin nouri grei de tot. Vin mereumoind vtintul de Nord ce bate,

Md lath liber sd fin tristsd mor in libertate.

Si ministrul Portugaliei la Bucurgti, d. Martin de-Brederode, serie In aceastä directie, ca ln aceastä bu-card consacratä varinelor":

Varinele pe maluri, de diminea(d clziarPe cap Ii pun povara de peqte i pornesc

sprintene de muncd, ele nu au habar,Ci fdrd de sfiald, in fa(d te privesc,

dacd 'n (ara asta de fete frumufele,0 fafd vre(i, a cdrii pdreclze, 'rz fard nu-i,catql pe mal pe una din fetele acelea,Cu talia asemeni, cu-a Greciei statui.

OH, In nota intimä:

Cine-i acekZ, ce'n noapte se poartd?0, cine, fn cale-i, aici rdtdci?Dacci e moartea ce-mi bate la poartd,Ufor sd vadd cd inima-i moartd,qi n'are nimica sd cate aci.

A

'a

156_

Aldturi de literatura poctica este 1nsa i o:litera-turd de roman, pe care o cunoastem i noi printr'unsingur exemplar, o traducere Mouth' de d.. Popescu-Telega, in Toilctonul Universului", a uneia din o-perele lui Camillo de Castelbranco.

A 1A1 uri Insä se inlinde imitatia largi a romanuluinaturalist Trances, cu Istoria naturalV a familiilor

presintarea mediului natural si social printr'unEga. de Queiros, mult timp minis,tru la Paris.

Peste genuri se ridia, venind din studiile istorice,cultivate dupd el de o Intrea0. qcoalà, pAn5. laOliveira Martins §i dup g. dinsul, cate o valoare Cal-turalä i filosoficA de insemnatatea lui Herculano.

Aceste lucruri ni i spune de acolo de departePortugalia.

CUPRINSUL

CUPRINSULPag.

1. Prefatd spaniold 3

Spre Lisabona 9

III. Lisabona 21

1V. Evora 35

V. Inapoi la Lisabona 42

VI. In turul Lisabonei ,, 48VII. Spre Coimbra 53

VIII. Coimbra 56

IX. Porto 64

X. Prin Franta de Sud 71

Patru conferinte despre Portugalia:

I. Tara 79

II. Rasa 95

III. Istoria 105

IV. Arta fi literatura 127

II.

AsezAmAntul tipografkDatina RomäneascA"

VAlenii-de-Munte

Pretul: 40 Lei.

+

a