*m

%m

CUPRINS

Celula este unitatea de baza structural[ qi funclionala a tuturor organismelor. Poate exista singur[;au in grup, constituind diferite structuri. Dimensiunile celulelor variaz6. de la lesut la fesut, fiindc uprinse intr e 20 -25 microni.

Cele mai mici celule sunt hematiile, limfocitele qi unele celule din scoarla creierului mic; cele maimari sunt ovulele (200 microni) qi fibrele muscular striate (10-15 cm).

Reticulul endoplasmatic neted:sistem de membrane si canalicule carefaciliteazi transportui substanlelor ininteriorul celulei.

Vacuole: mici siculeti careservesc Ia depozitarea rezervelorsau la eliminirea secre(iilor.

Nucleul: formaliune sfericice de func{ionarea celulari side transmitere a caracterelorereditare. i

Centriolii: organitetubulare care intervin inprocesul de diviziune celulari.

.;/ Microtubulii: filamente

"i tubulare care formeazi un fel,,','i de schelet intern al celulei.

Microfilamentele: fibre subliride naturi proteici relafionatecu fluxurile interne ale celulei giresponsabile de contracfia fi brelor

i Nucleolul: mic corp sferici confinutinnucleu, care trans-/ mite mesaje ribozomilor dinI citoplasmi pentru fabricareai proteinelor.

\ musculare.\,iMicrovilozititi: mici

pliuri ale membianei cito-plasmatice, care mirescsuprafafa celulei qi participila schimbul de substante cumediul extern.

i--':' Reticululndoplasmatic

rugos: sistemde membrane Eimicrocanale undese gisesc numeroqiribozomi.

Membiana celularfl sau'citoplasmatici: inveliq se-mipermeabil al celulei, de-alungul ciruia se producschimburi intre interior si

iediut extern.

Ribozomii: organite cuformi de griunte, avindrolul de a fabrica proteinele.

Aparaiul Golgi: ansamblu devezicule Ei tubuli subliri cu rolulde a transforma, transporta sielimina produsii chimici necesaripentru activitatea celulard; este<fabrica> celulei.

,i Membraha nucleari:," inveliq propriu al nucleului' care il separi de citoplasmi.

Lizozbmii: vezicule mici carecon[in in interiorul lor enzime ceau rol in digerarea alimentelor gi

eliminarea reziduurilor din celuli.Citoplasma: substan{i de con-sisten![ gelatinoasi care ocupiinteriorul celulei qi in care suntcufundate nucleul gi toate organitele. Mitocondiiile: organite de

form{ alungitd unde se producearderea substan(elor nutritive.

Fig. 1, Alcd.tuirea celulei

I

Celula musculari netedi

Monocit

ffiBazofile

ffi.Limfocit

wEozinof,le

=i.'ffi1#se=q,.

€-#+EW='$Hematia

ffiNeutrofile

Celula musculard striath

Celula osoasi

Celula musculard de tip cardiac

Celula reproducitoare

Celule glandulare

Celula musculari netedi

Fig, 2, Forme de celale Si md.rimea lor comptarativd

In organizarea unei celule intr[ 3 componente fundamentale:A. Citoplasma B. Nucleul C. Membrana

A. CITOPLASMA cuprinde doul componente:1. hialoplasma (partea nestructurate a celulei) confine ape in care se afli un ansamblu de micele

coloidale in stare de miqcare continue. in api se afl[ cloruri, fosfafi, carbonati qi bicarbonafi in proporfiidiferite. Aceste s[ruri se afl[ in stare dizolvati sau in stare de solufii, jucAnd rol important in modificareapermeabilitl1ii membranei qi a viscozitilii citoplasmei, reglAnd astfel schimbul de substanle dintrecitoplasmd gi mediul intercelular. Substanfele organice sunt: glucidele,lipidele, protidele.

2. organite celulare: - comune tuturor celulelor - reticulul endoplasmic, ribozomii, ergastoplasma,lizozomii, condriomul, aparatul Golgi, centrul celular. (fig.l, pag.Z)

- specifice numai unor celule - miofibrilele din celula muscular[, neurofibrileledin celula nervoasa., corpusculii Nissl din celula nervoasi.

in ap[ se afli cloruri, fosfafi, carbonafi qi bicarbonali in proporlii diferite. Aceste slruri se afll instare dizolvati sau in stare de solufii, jucAnd un rol important in modificarea permeabilitetii membraneiqi aviscozitllii citoplasmei, reglAnd astfel schimbul de substanfe dintre citoplasm[ si mediul intracelular.Substanlele organice sunt: glucidele, lipidele, protidele.

8

B. NUCLEUL este cel mai mare corpusculdin citoplasma. La exterior are o membran[ dubl[strlb[tut[ de pori prin care se realizeazi schim-burile de substanf[ intre citoplasml qi nucleu.

Sub membrana nuclear[ se gaseqte cario-plasma, masa coloidali cu aspect omogen in carese observ[ la microscopul electronic, o relea defilamente subliri formate din granulalii fine decromatinl (acizi nucleici ADN qi ARN).

in carioplasml se afli mai mulli nucleoli ce se

prezinti ca o retea de cordoane in ochiurile clreiase afl[ ADN.

La inceputul diviziunii granulele de cromatinlse aglomereazi formAnd cromozomii. Fiecarecromozom este format, dintr-un filament de ADN,de lungime variabili, iar in centrul lor se formeazlo ingustare numit[ centromer, care il divide lndoul brale de lungime inegal[, unul scurt qi unullung.

braful lung--

Fig, 4, Cromozomii in diviziune celulard

. ,ffidezoxiribozdS$ fosfat

Structura anui cromozome--Sl=*,1 i-

--t',: :+; iffi--g'*tJ:;+ ''-<:s=l

Cromatina

Carioplasmi

Nucieolul

Membrana nuclearS

bratul scurt

cent romer

t/

:ffipunti dehidrogen Jadeninn (A)

ffi guaninn (G)timinn (T)citozini (C)

Fig, 5. Reprezentarea unei cateni de ADNADN-ul este format din dou[ filamente compuse din molecule de dezoxiribozl gi fosfali infaqurate

intr-o elice dubl[ qi uniti cu ajutorul unor baze azotate inl[nfuite prin punli de hidrogen, ca gi cum arfi o scarl in spiral[. Exist[ patru tipuri de baze azotate, denumite adeninl, guanin[, timin[ qi citozin[, ac[ror relalie este complementarl, deoarece una singurl se poate imbina cu alta specifici. Succesiuneaacestor elemente determinl alc[tuirea genelor, care corespund fragmentelor specifice de ADN qi careconstituie unitllile funclionale ce determin[ caracterele ereditare.

C. MEMBRANA celulei animale este foarte sublire ;i se formeazi prin diferenlierea citoplasmeide la periferie care devine mai dens[ qi rezistent[.

Membrana are o structura trilaminatl. Membranele unor celule prezintl prelungiri,la unele celulefiind temporare (pseudopodele leucocitelor), la altele sunt permanente (ciili celulelor din epiteliultraheei, microvilozitlfile celulelor din epiteliul intestinal).

Membranaprezint[: -permeabilitateselectivl- inclrcatura electric[ (este polarizati)

9

Fig, 3. Reprezentare Nucleu

Esteproprietateafundamentala a celuleiprin care se realizeazacreqtereaqi regenerarea organismului.Ciclul vital al unei celule are doui perioade: perioada metabolicd, in care celula acumuleaza*material qicreqte qi perioada de diviziune, ln care are loc imp[rfirea celulei in doud celule noi, asemlnatoare celuleimame din care provin.

La celul[ intAlnim urmdtoarele tipuri de diviziune:I' Diviziunea directi sau amitoza are loc simultan pentru nucleu gi citoplasmi. Astfel se inmulfesc

unele celule din ficat, cartilagii, unele globule albe din sAnge qi celulele care dau naqtere elementelor sexuale.II. Diviziunea indirecti sau cariokineza se prezinti sub doui forme:

a. Mitoza este forma superioar[ de diviziune b. Meioza sau diviziunea red.ucfional[ estea celulelor. Specific pentru celulele din corpul tipul de diviziune caracteristicl celulelor sexuale.omului este nr. de 46 cromozomi dintre care 44 Din aceast[ diviziune rezulth celule numite gametigrupali in 22 de perechi, partenerii avAnd aceeaqi (elemente sexuale) care confin numai jum[tateform[ qi mirime qi doi cromozomi sexuali - din numlrul de cromoz omi (22 autozomi qi unheterozomi (X, Y) diferite ca formi gi mdrime. heterozom X sau Y) - garnitura haploidi (n.

Cromozomii fiec[rei perechi sunt: unul cromozomi). Diviziunile acestea se produc inde origine maternl, cel[lalt de origine paterna. faza de maturafie a elementelor sexuale. GametulCelulele organismului b[rb[tesc au forma 44 mascul se numeste spermie, iar gametul femel+ XY iar cele ale organismului femeiesc au 44 + ovul. Prin procesul de fecundafie rezult[ oul sauXX. Garnitura completa de 46 de crmozomi se zigotul care are 46 cromo zomi, deci numirulnumeste garniturd diploid[ (2n. cromozomi). specific omului.

Mitoza.. .ttit.

. . r::i r....,... .

,--t.

5*t1l

\

,' -*-'

r .tF 1

a i t'\/

,,'ii- "n"'.,

lH_ ,'"

\ rr\ /\\,,\\/\-\r'\r\

/,*t I r \ t e \\Hz t\z r\/

I

t

tn--+/\

r'-----**--.'="**-*- \/' \t' e ] \

i#;-:E=:,\,t .- ,^ |

I* ii. i'.'-....i;fl- =

--,:rr\ \-/\/

I//I i*-r'T,

Fig. 6, Diviziunea celulei

Meioza

/ -__-- .---_ \r. F-< -..r.'"*+=,if" ': -*--- - -:'.'i'l'1.. -,+-- ,i\r:-lr--*+-'l\-..:'--_-- - /\/

10

Toate celulele care intr[ in alc[tuirea corpului uman provin din segmentarea celulei ou, urmati de

diferenfierea celularl, care duce la formarea fesuturilor.Asocierea de celule cu aceiaqi form[ qi structur[, indeplinind in organism aceiagi funcfie poart[

numele de fesut. Dup[ form[, structurl qi propriet[file fiziologice ale celulelor, lesuturile pot fi de 4 feluri:- EPITELIAL- CONJUNCTIV- MUSCULAR- NERVOS.

Prezint[ celule strAns legate, formind membrane ce acoperl corpul la suprafall sau clptuqesccavit[fi interne. Leg[tura dintre celule se face prin prelungiri digitiforme, care se intrep[trund, prinformafiuni fibrilare, ce trec de la o celull la alta (tonofibrilele) sau sunt aqezate pe o membran[ bazall.care leag[ epiteliul de lesutul ce il acoper[. Hrlnirea lesutului epitelial se face pe seama lesutuluiconjunctiv care le insofeqte.

Dup[ funcfiile indeplinite lesutul epitelial se imparte in:

a) fesutul epitelial de acoperire

b) lesutul epitelial glandular

c) lesutul epitelial senzorialA. TESUT EPITELIAL DE ACOPERIRE

Dup[ num[rul straturilor de celule din care sunt alcltuite:- unistratificate

- multistratificate

Tipuri de celulece iau partela formareaepiteliului

Iesut multistratiflcatcubic

{esut pseudostratiflcat

Fig. 7, lesuturi epiteliale

tesut multistratificatprismatic

fesut epitelial simplu

tesut multistratificat

unistratificat prismatic

11

de acoperire