RED ACŢIUNEA,AdministraţiMea şi TipografiaBraşov, piaţa mare nr. 30.TELEFON Nr. 220.Scrisori nefrancate na se

primesc.Manuscripte nu se retrimit.

Ius erate se primesc la Admlnistraţlune

Braşov şi la următoarele BIROURI de ANUNŢURI:

In Vlena la M. Dukes Nachf., Nux. Augenfeld & Emerie Les- ner, Heinrich Schalek, A. Op- pelik Nachf., Anton Oppelik. In Budapesta la A. V. Golber- ger, Ekstein Bemat, Iuliu Le- opold (V II Erzsebet-korut).

Preţul Inserţiunilcr; o serie g&rmond pe o coloană 10 bani

I pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învo­ială. — RECLAME pe pagina S-a o serie 20 bani.

A N U L L X X .

6AZETA apare în fiecare ziAbonamente pentru Austro-Ungaria:Pe un an 24 cor., pe şase luni

12 cor., pe trei luni 6 cor. N-rii de Dumineoi 4 cor. pe an.

Pentru România şi străinătate:Pe un an 40 franci, pe şase

luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rlI de Dumineoa 8 fr, pe an.

Se prenumeră la toate ofi­ciile poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori.

Abonamentul pentru Braşov;Admlniatraţiunea, Piaţa mare

târgul Inului Nr. 30. etagiu I. Pe un an 20 cor.>, pe şase luni 10 cor., pe trei.luni.5 cor. Cu dusul acasă ; Pe uni an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. — Un esem- plar 10 bani. — Atât abona­mentele, cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.Nr. 124. Braşov, Luni-Marţi 5 (18) Iunie. 1907.

exprimat numai în termini generali. Pe deoparte — a zis dânsul — vom avea să luptăm pentru a căuta mij­loacele, prin cari să regulăm pe calea bunei înţelegeri divergenţele ce s’ar putea ivi între state şi să evităm rupturi de raporturi şi conflicte, iar de altăparte vom avea să atenuăm sarcinele eventualelor răsboaie. Dela prima conferenţă a păcei, a zis mai departe ministrul, s’a întărit tot mai mult sentimentul de indulgenţă in­ternaţională. Este adevărat, că sunt numeroase caşuri, în cari onoarea, demnitatea şi interesele esenţiale sunt în joc pentru indivizi ca şi pentru naţiuni şi în cari acestea nu vor să ştie decât de autoritatea, de avanta- giile şi de propriile lor sentimente. Acestea însă nu trebue să ne descu- ragieze în aspiraţiunile noastre îndrep­tate spre pacea universală şi înfră­ţirea naţiunilor, iar acţiunea noastră va da guvernelor şi mai mult drept la mulţumirea şi recunoştinţa lumei.

După toate probabilităţile chesti­unile cele mai importante, cari vor fi desbătute de actuala conferenţă sunt: inviolabilitatea proprietăţii private, regulamentarea pacifică a conflictelor internaţionale, crearea unui parlament universal permanent etc. Dar chesti­unea cea mai arzătoare, care va fi adusă în desbatere, deşi nu figurează în programul oficial, este chestiunea limitării înarmărilor.

Nu trebue să-şi facă nimeni ilu- sium cu privire la rezultatele reale şi folositoare, ce s’ar obţine la actu­ala conferenţă în ce priveşte des- armarea. Este fără îndoială, că alătu­rea de diplomaţi, cari vor întrebuinţa toată isteţimea lor ca să redacteze resoluţiunile în termini vagi şi echi­voci, vor mai lua parte la discuţii şi delegaţii militari ai statelor, cari vor veghea ca să nu se lovească în pri­vilegiile înarmărilor. Cu toate acestea se va pune în discuţie această im­portantă chestiune şi dacă nu se va putea deocamdată ajunge la altceva,

cel puţin se va scoate în relief furia şi pacostea răsboaielor.

In toate statele Europei există deja un puternic curent, favorabil tribunalelor de arbitraj, care tinde să reducă considerabil cheltuelile, cari sunt împreunate cu înarmările necon­tenite, iar ideia, că popoarele sunt victimele răsboaielor şi ale militaris­mului şi că răsboiul le distruge fruc­tele muncei lor, va cuprinde tot mai mult teren.

Regularea posesiunei în Ardeal, e

vo rb a de un nou p ro iec t de le g e ce a fo s t p re zen ta t cam ere i u n ga re de că tră m in i­s tru l de ju s t iţ ie G ünther în scopu l de a re fo rm a sau sch im ba şi în tr e g i le g ile aduse la 1871, 1880 şi 1892 p r iv ito r la regularea posesiunei, la proporţionare şi comassare în A rd ea l şi pe te r ito r iu l fo s te lo r com ita te Crasna, So inocu l de m ijlo c , Zaran d şi a fostu lu i d is tr ic t C e ta tea de peatră . Scopul principal al acestu i p ro iec t de le g e este apărarea in te re se lo r fo ş t ilo r u rbaria liş ti şi a m ic ilo r p ro p r ie ta r i d in A rd ea l şi ţ in u tu ­r ile am in tite , că ro ra până acum a nu le-a fo s t posib il să-şi îm p artă posesiunea de păm ânt com ună. Se m ai zice, că p ro iec tu l a re de scop s im p lifica rea şi acce lera rea pro- cedurei. A vâ n d în v e d e re z ic a la : »C in e ’m parte p a rte ’şi fa c e « , p roba tă şi în an ii când s’a p roceda t m ai în tâ iu la re gu la rea posesiunei în A rd ea l, e n ecesar ca acest p ro iec t de le g e să fie s tu d ia t de că tră d e ­pu ta ţii rom âni ju n scon zu lţi din cam eră, căci sunt m ari in te rese le popora ţiun ei rom â n e din A rd ea l şi »p ă r ţ i le a d n exe « în chestiunea aceasta a re gu lă r ii posesiunei.

„Garanţiile constituţionale“- z ia r e lem agh ia re aduc ş tirea despre un a rtico l ce-1 v a publica z ile le acestea con te le O tto k a r Cern in în z ia ru l »B o h e m ia « din P ra g a r e ­fe r ito r la ga ra n ţiile constitu ţion a le . C on te le C ern in ia p o z iţ ie con tra ’ p re ten s iu n ilo r gu ve rn u lu i m agh ia r, pe ca re acesta le ce re sub m asca g a ra n ţ iilo r cons titu ţion a le , cari nu sunt a lta decâ t num ai un m ijlo c pen tru de a se în tă r i e lem en tu l m agh iar, slăbind p u terea M onarchu iu i şi p u terea de res i- s ten ţă a n a ţion a lită ţilo r. C on te le Cern in p reved e re în to a rce rea e re i F e je r v â r y cu com isarii regeş ti. E de p ă rere , ca Coroana în n ici un caz să nu accep teze ga ra n ţiile constitu ţion a le , căci p rin aceasta s’a r p e ­r ic lita equ ilib ru l şi b u n a în ţe leg erea în M o- narch ie.

Conferenţă dela Haga.Sâmbătă s’a deschis în Haga cu

solemnitate a doua conferenţă de pace convocată la iniţiativa Ţarului Nicolae al Rusiei. La prima conferenţă de pace din 1899 şi-au trimis delegaţi numai douăzeci şi şease de state, pe când la conferenţă, care s’a inaugurat alaltăeri, şi-au trimis reprezentanţii lor patruzeci şi şease de state. Dovadă că ideile, de cari să călăuzesc amicii păcei, au câştigat în restimp de opt ani de zile aproape un îndoit număr de aderenţi între statele din lume.

In discursul, cu care ministrul de externe al Olandei Tets van Gou- drian a salutat pe cei peste 200 de­legaţi streini, el a exprimat Ţarului în numele guvernului sentimentele cele mai înalte de stimă şi de sinceră gratitudine. In cei opt ani de zile, cari au trecut dela prima conferenţă, — a zis ministrul — opera păcii, inaugurată în anul 1898, a făcut pro­grese însemnate, pe cari de sigur istoria le va înregistra cu satisfacţiune. Adu­narea a primit apoi unanim propunerea, ca să se trimită Ţarului o telegramă omagială, în care i-se aduce cea mai viuă mulţumire pentru iniţiativa luată In vederea continuărei operei de pace, şi prin care este rugat a primi asi­gurarea, că conferenţă se va nizui din toate puterile pentru a îndeplini sarcinile atât de delicate şi grele, ce i sunt încredinţate.

Al doilea orator a fost ambasa­dorul Rusiei Nelidov, proclamat de preşedinte al conferenţei, care după un scurt istoric al lucrărilor confe­renţei prime a arătat, că dela anul 1899 s’au încheiat 33 de tratate de arbitraj şi că patru chestiuni grave şi complicate, cari ar fi putut să tur­bure raporturile între state, au fost supuse conferinţei dela Haga, ba chiar şi un cas de estremă gravitate a fost luat în deliberare.

In ce priveşte lucrările aatualei conferenţe -preşedintele Nelidcriv s’a

f c î L e t o n ^

In d ru m .N icu lae V o ic ilă se scu iă cu n oap tea

în cap şi eşi pe m aidan. îş i în ju gă apoi b o ii la caru l în că rca t cu lem ne şi o p o rn i în sp re obor, să-şi vân dă m arfa .

In a jun, când om u l in trase în oraş, cu rg ea apă de sus. D a r acum ploaia se lin iş tis e şi în v in e ţe a la m oh orâ tă a d im i­n e ţ ii de toam nă , fe lin a re le , ca ri ardeau îşi trem u rau lum ina b o ln avă pe în tin su l t r o ­tu a re lo r în e g r ite d e apă. O pâclă deasă în - g r e u ia văsduhu l tră gâ n d în jo s fu m u l de p r in coşuri, de te usturau ochii.

P e la şapte V o ic ilă a ju nse în p ia ţă şi a ş tep tă cum părători. Ii fu da t să nu ză b o ­vea scă m u ltă v rem e pe loc, căci după două ceasu ri îş i vându lem nele , tâ rgu i p r in oraş c e le de n evo e şi o luă ia r in sp re D ea lu l S p irii, să găsească din satu l său, to v a ră ş i de drum .

Cum m erg ea pe u liţi a lă tu rea de ca r soa re le eş i din ceaţă şi îm bucură păm ân ­tu l cu câ teva ra ze , lum inând şi n o ro iu l d in ca lea um edă. N ico la e r id ică och ii la c e r ca să p r ivească la g lobu l ce la de aur, ca re avea dar şă ’ocă lzească su fle te le , da r cu m in tea a iu rea, nu văzu cum bo ii, pe ca re - i lăsase să treacă în a in te in v o ia lo r, o apucară cu rm eziş eşind în tru în tâ m p i­

narea tram va iu lu i ca re Je v in ea în ca le , sunând nebuneşte din clopot.

Şi caru l se isbi de el. Un vă lm ăşag de ţ ip e te şi în ju ră tu ri a tin seră de-odată auzu l om ului.. A tu n c i abia îşi d e te seam a de ce se în tâm p lase şi a le rgă speria t să-şi scoa tă caru l din m ijlocu l ş in e lo r unde se oprise. V iz it iu l tram va iu lu i se scoborâ de pe capră şi îi a ju tă, în ju rân d şi răcn ind. Şi după ce-1 m ai făcu pe rom âu p rost şi orb, se u rcă ia r în t ram va iu şi trăsu ra de fie r îşi vă zu de drum huru ind pe ş in e şi sunând din clopot.

Când puse V o ic ilă m âna pe ju g , ca să-şi pornească dob itoace le , R oşeu , un bou frum os şi ro şca t cu coa rn e ie lungi şi fa l­n ice, cu o pată a ibă pe fru n te , bălăbăni g r e o i din cap, clip i a m eţit d in ochi şi d e te să cadă în genunch i. Om ul sp rijin i v ita , o n etez i uşor pe bot şi isbu ti să pună caru l în m işcare. P e b ietu l Roşeu îl isb ise fe ru l tram va iu lu i d rep t în cap, aşa spunea un tre c ă to r care stă tea locu lu i de când v e ­n ise va gon u l şi care fu sese de fa ţă la c io cn ire .

Cu hăis, cu cea, p riv in d din când in când în g r i jo ra t la boi, N ae V o ic ilă apucase pe m aidanu l lu i M atache unde popos ise noap tea . îş i d e ju gă v ite le şi d e te apo i ra ita prin cu rte că d oa r o găs i v re-u n tovarăş. Găsi num ai unul s in gu r pe Ion P ra ie a d in satu l P o en ar i, cu ca re pu tea m e rg e îm p re ­

ună pănă ia B o lin tin . Şi se h o tă râ ră să p lece îm preună pe la am iază.

La am iază ceru l ia r se în tunecă, v ă z ­duhul era n egru şi că trăn it. D e sus norii a târnau de-asupra păm ântulu i ca n işte s tea gu r i n e g re şi s fâş ia te . V o ic ilă eş i pe m aidan, să-şi în ju g e bo ii la car. Când a junse In fa ţa d ob itoace lo r , bagă de seam ă că Roşeu nu m âncase n im ic.

V ita s te tea în p ic ioa re în fa ţa cocen ilo r cu capul p lecat şi och ii t r iş t i; din când în când p ie lea de pe p ic ioa re i-se în cre ţea în fio r i trem u ră to r i.

» — O să-ţi trea că ţ ie , R oşcu le 1« îi v o rb i stăpânu-său prinzându-i ju g u l de gâ t. »D e acu îţ i dau v o ie să te od ihn eşti; t r e i z ile n ’am să te m ai sco t d in coşar, m ăi R oşcu le, m ă ! « ş i urn i bo ii d in lo c cu cod er iş tea biciu lui. Ion P ra ie a î l a ştep ta cu caru ’n drum şi o luară am ândoi în spre bariera C o tro cen ilo r , că lcând dom o l cu tă l­p ile lo r groase , p rin bă lta ce le de pe jo s .

Când a junseră pe şosea, a fa ră din oraş, în cepu să p ice o p loa ie dom oală , rece şi m ăruntă, una din ace le p loi, ca re ţ i-a - ş tern două d eg e te de u râ t pe in im ă. Ca- ră ie scârţă iau pe drum ul s in gu ra tic p es te ca re se în tin dea văzduhu l cenuşiu de N o - em vrie , ca un am u rg posom orât. Cei do i rom ân i se u rcară în că ru ţă şi din v rem e în v rem e îş i s tr igau unul a ltu ia câ te ceva, fă ră să r id ic e capul. A p o i am uţiră . Carul lu i V o ic ilă m e rgea în urm ă, acel a l lu i

Camera seniorilor din Austria. Din n o iim em b ri ai Casei s en io r ilo r din A u stria , 11 sunt cons titu ţion a li, 5 m em bri ai cen ­tru lu i şi 16 con serva tiv i. A s t fe l casa se­n io r ilo r num ără în actuala sa com pu n ere : 69 con stitu ţion a li, 51 cen tra liş t i şi 127 con serva tiv i.

Constituirea partidului socialiştilor din Austria. D epu ta ţii so c ia liş ti ai C am ere i austriaco s’au con s titu it în partid , pe ca re î l v o r conduce u rm ăto r ii 12 p reşed in ţi: A d le r , P e rn e rs to r fe r , R ese l, Z e its , S e lin ger, H ybes, N em etz , Soukup, D iam and, H u detz , P it to n i şi W ity k . P a rtid u l, în ce p r iv e ş te ch estiile au ton om e a le n a ţion a lită ţilo r, se v a îm p ărţi în secţii. A u candidat apoi unan im la postu l de v ice -p reşed in te a l C am ere i pe deputatu l S chu n erstorfer, ia r la postu l de n o ta r pe d ep u ta ţii S ch u m ayer şi Tom ac.

Iminenta disolvare a Dumei.

Ş tir ile pu b licate z ile le din urm ă, de­spre aprop ia t^ d iso lva re a D um ei ruseşti, pa r a se a d eve r i şi p oa te că pe când scri­em aceste rânduri, a vă zu t de ja lum ina z ile i ucazul im peria l, p rin care se d isoa lvă pen tru a doua oară D um a rusească.

Se ş tie că în u rm a u n or denu n ţări, s’au fă cu t săptăm âna trecu tă p erch iz iţ ii dom ic ilia re )a m ai m u lţi m em bri ai g ru p u ­lu i so c la lis t-revo lu ţion a r din Dumă. P e baza a c te lo r gă s ite cu această ocaziu ne s’a con ­sta tat, că soc ia liş tii au u rz it un com p lo t con tra statu lu i, ia r m in istru ! S to lyp in a ce ru t D um ei în şed in ţa de V in eri, e x tră ­darea a cesto r depu taţi, pen tru a fi a res ta ţi. D um a a re fu za t aceasta şi a dec is ca a fa ­cerea să fie p reda tă sp re d e lib era rea unei com isiun i, care, p robabil, va re fu za ce re rea gu vern u lu i. R e fu zu l acesta va avea d rep t u rm are d iso lva rea D um ei.

Ia tă ş t ir ile m ai nouă despre con flic tu l iv i t în tr e gu ve rn şi D u m ă :

P reşed in te le conziliu lu i, d-1 S to lyp in , a d ec lara t în şed in ţa de V in e r i seara, că chestiunea pusă de dânsul treb u eş te im e­d ia t re zo lva tă . D acă D um a a r re fu za p e r­m is iunea de a se a resta im ed ia t ce i 16 do­ta ţi, acu zaţi de com p lo t con tra s igu ran ţe i statu lu i, gu vern u l a r considera acest re fu z ca o dec iara ţiu ne, că Dum a nu m a i v o e ş te să lu creze cu gu vern u l. G uvernu l re sp in ge o r i ce răspundere p en tru s igu ran ţa s ta tu ­lu i, dacă acuzaţii nu sunt im ed ia t a restaţi.

Cadeţii au propus ca cererea gu vern u lu i să se tr im ită unei com isiun i. D reap ta şi o c tob r iş tii au v o ta t con tra p ropunerii. D es-

P ra lea o luase în a in te frăm ân tând n oro iu l sub ro a te şi trăgân d p e şosea dungi la te şi adânci, peste ca re călcau apo i ro ţ i le ca­ru lu i lu i V o ic ilă . Şi cum nu auzea decâ t p ică tu rile de apă căzându-i uşurel pe z e ­gh e şi scâ rţă itu l le g ă n ă to r a l căru ţii, V o i­cilă în ch ise och ii m oleşit, a m e ţit de pus­t ie ta te a m u tă p rin care trecea .

O sgudu itu ră îl readuse în fire.

D esch ise och ii bu im ăcit, să vadă ce s’a în tâm plat.

Ii stă tuseră v ite le pe loc. In fa ţa lu i, caru l se în depărta m ereu . V o ic ilă sări p e şosea, ca să-şi dea seam ă de ce se o p r i­seră boii.

P r ic in a e ra Roşeu . D ob itocu l p lecase capu l adânc şi m esteca n işte spum ă a lbă ca re i-se re vă rsa din bot. O ch ii lu i m ari şi b lânzi se acoperiseră de aburi, o du re re um edă i-se dospise în p r iv ire .

— Hăis, hăis!... făcu V o ic ilă , a tin gân - du-le uşurel sp in ările cu biciu l. Bou l cel negru , M u rg ilă , se u rn i din loc cu gâ tu l în tin s ; R oşeu îl u rm ă cu g reu ta te . D a r după zece paşi ia r se op r iră şi lu i R oşeu i-se îndoiră p ic ioa re le de la genunch i în jo s . Ţă ran u l sări să-l sp rijin e , p ic ioa re le bou lu i se în tă r iră puţin, trem u rară , ia r se în d o iră şi an im alu l se prăbuşi la păm ân t tră gâ n d după e l şi capul lui M urg ilă , ca re se ap lecă adânc, ţ in tu it de ju g .

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 124.— 1907.

b a te r ile au fo s t ex trem de fu rtu noase. S ’a im p u ta t so c ia liş t ilo r trăd a rea de pa tr ie şi a lte crim e.

Se adop tă în fine p ropu nerea cadeţi- lo r de a se numi o comisiune compusă din 22 membrii. In u rm a re fu zu lu i c e lo r la lte p a rtid e de a partic ip a la această com isiu ­ne, ea nu se v a com pune decât din cădeţi ş i m em brii ai s tânge i. In consecinţă pro­punerea guvernului va fi probabil respinsă şi disolvarea Dumei este iminentă.

L a m iezu l n op ţii a leg e rea oom isiunei în că nu se făcuse. C azacii continuă a în - cun ju ra palatu l Tau rid e i. Se a firm ă că m i­n is teru l este so lid a r şi nu va ceda. A c e ­s te n eaştep ta te in c id en te au produs o m are im presiu ne în oraş, dar d isord in e nu sunt probab ile . Sunt tem eri, ca să nu isbucnea- scă cum va g r e v a pe că ile fe ra te .

R a p o rtu l o fic ia l în ch es tia o r g a n iz a ţ ie i

m ilita re .

P ro to co lu l procuroru lu i, c e t it în şe ­d in ţa de V in e r i a Dum ei, şi p rin care se anunţă darea în ju d eca tă ce lo r 55 deputaţi socia lişti, r r e u rm ătoru l c o n ţ in u t:

»P o liţ ia p o litică a reu ş it să a fle că în locu in ţa deputatu lu i socia list O zo l, unde d epu ta ţii socia l d em ocra ţi ţin de ob ice iu con ferin ţe , v o r lua parte în ziua de 18 Maiu v. la o cons fă tu ire un m a te lo t în uni­fo rm ă şi c inci so ldaţi îm b răca ţi c iv ili. P o ­liţ ia a dispus im ed ia t o p erch iz iţie la lo ­cu in ţa lu i O zo l, unde s ’au gă s it 35 depu­ta ţi şi a lte 40 persoane, cari au fo s t a re ­sta te. In tre cei a res ta ţi nu se a fla n ici un so ldat. A u fo s t apoi con fisca te 7 scr iso ri d e m are însem nătate.

A doua zi p o liţia a în cu noştiin ţa t pe p rocu roru l genera l, că în ziua de 18 Maiu a re lo c în locu in ţa lui O zo l o în tru n ire a com ite tu lu i o rga n iza ţ ie i re vo lu ţio n a re m i­lita re , în ca re se va da c e t ire unei scrisori a aceste i o rgan iza ţii. A m ai com u n ica t apoi, că la această în tru n ire v o r lua pa rte un m a te lo t din reg . de ga rdă a re g . 145 in- j fan te r ie , unul din reg . 14 cazaci, şi unul d in tru pele e lec tro techn ice . L a perch iz iţia făcu tă so lda ţii au fo s t în tr ’ad evă r găs iţi şi a res ta ţi şi pe lân gă ei a lţi doi din re g . de ga rd ă 16. T o ţ i au n ega t, că ar aparţin e o rg a ­n iza ţie i m ilita re revo lu ţion a re , da r au m ă r­tu ris it, că la 1 A p r il ie au avu t o în tre ved e re cu studen ta re vo lu ţion a ră M arodow a şi după in v ita ţ ia p rocu roru lu i au prom is că v o r v iz ita şed in ţe le s e c re te a le aceste i o r ­gan iza ţii. In tr ’una din aceste şed in ţe s’a c e t it o scr isoare de că tră so lda ţi d ep u ta ­ţ i lo r D um ei, scrisoare în care so lda ţii îş i exp rim ă c e re r ile ş i d o r in ţe le lo r. la tă cu­prinsu l a ceste i s c r is o r i :

»N o i sun tem rep re zen ta n ţ ii tru p e lo r ce s ta ţion ea ză în P e te rsb u rg , pe cari se sp r ijin ă gu ve rn u l în cazu l unui con flic t cu D um a şi cari v o r fi în treb u in ţa te pen tru a t r a g e în lu cră to ri, când aceştia v o r vo i să ia apărarea depu ta ţilor. A u to r ii scrisoare i recom an d ă apoi d ep u ta ţilo r să se exp rim e în tr ’o lim bă, ca re să poată fi în ţe leasă de so lda ţi şi cer să se d iscu te s ta rea so lda ţi­lo r. D e acest sp r ijin a l m em b rilo r D u m ei a tâ rn ă h o tâ r îrea a rm ate i de a tre c e de pa rtea d ep u ta ţilo r şi v ic to r ia în lupta ce u rm eaza să se dea în curând în tr e s ta t şi re p re zen ta n ţii poporu lu i. D acă gu ve rn u l va d iso lva D um a pe chestia m ilita ră — t e r ­m in ă scr isoarea — nu treb u e să a v e ţ i n ici o team ă , a rm ata es te cu v o i« .

*

______ O ş t ire mai nouă d in P e tersbu rg

V o ic ilă se în toa rse sp e r ia t şi se u ită i d rep t înain te.

— Măi, P ra leo , măăăăi... s tr ig ă e l cu m ân ile la gu ră ; dar vocea îi răsuna în ă­buşit în văzduhu l umed.

M ăi P ra le o o o L . — chem ă e l m ai ta re în tru a ju tor. D ar P ra lea adorm ise în că­ru ţă ; caru l lu i în a in ta d om o l în m ijlo cu l drum ului, m icşorat de depărtare, în tu necat de v in e ţea la n orilo r, ca re în ch idea za rea ca un părete de plumb.

D esnădăjdu it, N icu lae se în toa rse la d ob itoace şi gân d i la ce avea de făcut. Capu l lui Roşcu răm ăsese în ă lţa t, apucat de ju g şi gâ tu l îi e ra în tin s ca o fâş ie de pânză pe un gh ergh e f. V ita p r iv ea în g o l cu och ii e i m ari şi tu rbu ri, sub p leoapele pe ju m ă ta te în ch ise ; din n ări în cepu ră a-i cu rg e dâre supţiri de sân ge îm p letindu -se pe noroiu ca n işte fire roş ii de m ătase.

— Hai, R oşcu le, hai tată!.., în gân ă V o ic ilă ga ta să p lângă. D ar boul nu se m işca, ci î l p r iv ia num ai nespus de tris t, su flând d in greu . V o ic ilă d e te drum u l ju ­gu lu i ş i capul lu i R oşcu bu fn i m oa le de păm ânt. In p ic ioare, M u rg ilă se u ita m ira t la tova răşu l lu i bo lnav, m işcând din n ă r i; ş tia par’că şi e l ceva ; căci făcu un pas în a in te ş i m u g i înăbuşit.

P lo a ia în cetase, da r drum u l e ra pu­stiu şi că trăn it. Carul lu i P ra lea se vedea acum câ t nuca, în g h iţ it de ceaţă. V o ic ilă se aprop ia de doh jtocu i bolnav, se ap lecă

anunţă u rm ă to a r e le : S itu aţiu nea D um ei este nesch im bată. In com isiunea pen tru d iscu tarea p ropu nere i gu ve rn u lu i p r iv ito a re la u rm ărirea d ep u ta ţilo r socia lişti, au fo s t a leş i 11 cădeţi, do i po lon ezi, tre i r e v o lu ­ţ ion a r i socia lişti, patru lu cră to ri, do i socia- liş ti-popora li. C ad e ţii au fă cu t • o con tra p ropunere . Ş ed in ţa D u m ei în această ch e­stiune v a fi secretă . S ’au fă cu t num eroase perch iziţiun i.

Verificarea mandatului dep. Petrovici.V in er i, com isia de v e r if ic a re a ţin u t şe ­d in ţă în chestiunea m andatu lu i deputatu lu i rom ân Dr. Ş te fan P e tro v ic i, a taca t prin p etiţie . După-cum am scris şi noi, cei cari au în a in ta t p e t iţ ia şi au ceru t in va lid a rea m andatu lu i, conv ingân du -se din d ec la ra ţiile m a r to r ilo r despre n etem ein ic ia p e t iţ ie i — au revoca t-o . Com isia, p rin u rm are, a v e ­r if ic a t m andatu l deputatu lu i P e tro v ic i şi i-a o b liga t pe p re z in tă to r ii p e t iţ ie i să p lă ­tească 2219 cor. 30 b. che ltu ie li de ce rce ­ta re şi 1500 co roan e on o ra r pen tru apă­ră to ru l m andatulu i.

Instrucţia răscoalelor ţărăneşti. A manun ţat z ile le trecu te , că ju d ecă to r ii de in stru cţie , d e le ga ţi cu ce rce tă r ile în ju d e ­ţe le T e leo rm an , V laşca şi A rg e ş , au t e r ­m inat in stru cţia re vo lte lo r . A cu m se anunţă d in B ucureşti u rm ătoa re le : In ad evă r o rd o ­n an ţe le d e fin itive , pe cari le-au dat şi prin cari se conch ide la tr im ite rea îna in tea C u rţilo r cu ju ra ţ i a să ten ilo r v in ova ţi, au fo s t tr im ise C am erei de punere sub acuzare de pe lân gă C urtea de apel din Bucureşti, pen tru a se pronunţa asupra lor, această in stan ţă fiind s ingura în d ritu ită de le g e să decidă t r im ite r e a . în a in tea ju ra ţ ilo r a unui acuzat. C am era de punere sub acu­za re a h o tă rît, ca su te le de ţă ran i trecu ţi în a ce le o rd o n a n ţe , să fie ju d eca ţi de C u rţile cu ju r i din ju d e ţe le respective . Cum num ăru l a cu za ţilo r es te fo a r te m are şi to a te d isp oz iţiu n ile de în lesn ire lu a te de parchetu l g en era l, nu v o r putea face ca ju d eca rea lo r să fie te rm in a tă în cursul sesiunei de Iunie, m in istru l ju s t iţ ie i va ob ţin e un decret, prin care această sesiune a C u rţilo r cu ju r i va fi p re lu n g ită până la te rm in a rea p rocese lo r in s t iga to r ilo r .

Belaţiile greco-române.Sub acest tit lu , z ia ru l » L e M essager

d’A th èn es « în u ltim u l num ăr publică u r­m ă toa re le :

»D a că am crede ş t ir ilo r din Bucu­reşti, G rec ii sub m in is teru l actual nu sunt aşa de persecu taţi, cum erau sub ce l t r e ­cut. E xpu lză r ile au în ce ta t şi p n n u rm are şi şa n tag iile la ca ri erau supuşi. Im p o z ite le e x cep ţion a le de stag iu şi paten tă , cari fă ­ceau aşa de g rea v ia ţa G rec ilo r din R o ­m ânia, nu s’a r m ai p ercepe şi co răb iile g re ceş ti n’a r fi ta xa te a lt fe l de cum sunt co răb iile c e lo r la lte pu teri. L e g i le e x cep ţio ­nale n ’au fo s t în tr ’a d evă r ab roga te , dar m odul cum sunt ap lica te le fa ce m ai uşoare.

» P e de a ltă parte, se anunţă că tra ta - t i va prin in te rv en ţie s ’au în cepu t pen tru a res tab ili re la ţiu n ile d ip lom atice. D in n en o ­ro c ire , lucru l nu es te posib il a tâ ta v rem e câ t R om ân ii s tă ru e a cere G rec ie i v e r g i pen tru a biciu i E len ism ul.

»G rec ia nu p oa te in flu in ţa d er iz iu n ile pa tr ia rh ie i ecum en ice şi dacă a r pu tea, n ’a r sfăt.ui-o să recunoască iradeaua, ca re a r fi

pe lângă o capitis deminutio a pa tr ia rh ie i şi o v io la re a can oan e lor b iserice i o r ­todoxe. ,

»U n m in is tru g rec , care a r da un ase­m enea conziliu , s ’a r expune la lapidare.

» In ce p r iv e ş te acţiu nea bandelor, a că ro r m isiune es te de a apăra conştiin ţa e len ică în con tra op res iu n e i stră ine, nu dep inde de gu vern u l grecese . P ropagan da rom ânească , ca re es te o in s t itu ţie de stat, să dea în tâ iu exem p lu l m odera ţiu n e i, să în ce te ze de a p red ica u ra şi d iscord ia , de a îm p in ge pe rom a n izan ţi în con tra E le ­n ilo r şi ban dele v o r în ceta de a m olesta pe ra r ii p a rtizan i a i id e ii ro m â n eş ti« .

D in ce le de m ai sus, cari n’au n evo ie de n ici un com en tariu , re zu ltă u rm ătoa ­r e le : a) G rec ii p re tin d ca R om ân ia să r e ­nun ţe la o r ic e acţiu ne în M a ced o n ia ; b) ei nu fa c n ici o c o n c e s iu n e ; c ) e i nu-şi r e ­t r a g b a n d e le ; d) e i recunosc, că an ta rţii lo r om oară pe R om ân ii din Tu rc ia .

Cronica din afară.E m ig ra r e a e v r e i lo r d in R u s ia . E m i­

g ra rea popu laţiunei iz ra e lite con tinuă în m assă. Su te de fa m ilii sosesc în V a rşo v ia şi c e r com itetu lu i, să le în lesnească em i­g ra rea din Rusia. Cea m ai m a re p a rte se în d reap tă spre A m er ica , pa rte sp re A fr ic a şi Au stra lia .

P lâ n g e r i l e g r e c i lo r . Se com unică din A ten a , că gu ve rn u l va adresa un m e­m oriu p u te r ilo r eu ropene, protestând îm ­p o tr iv a gu ve rn u lu i bu lgar, acusat de r e ­p resa lii îm p o tr iv a G rec ilo r din Principat.

M a n ife s tu l ir la n d e z i lo r . M an ifestu l partidu lu i n a ţiona l ir lan dez face fo a r te m are im pres iu n e în Londra . Pa rtid u l ir lan d ez spune prin acel m an ifest, că este h o tă r ît să resp in gă o r ic e p ro iec t de lege , ca re a r tin d e să d is tru gă u n ita tea de acţiune a m işcărei irlan deze . Ir lan dezii sunt h o tă r îţ i să înceapă o a g ita ţiu n e pu­te rn ică în ţa ra lo r şi să ducă o crâncenă o p o z iţ ie în cam era com unelor.

A le g e r i l e d in C re ta . Z ia ru lu i »P o li. C o rr .« i-se com un ică din A th en a , că la 9 Iu n ie au a vu t loc în C reta a le g e r ile p en tru Cam eră. D upă com u n ică rile sos ite din Canea, a le g e r ile s ’au p e tre cu t fă ră in c i­d en te serioase. In p ro v in c iile Z fak ia , K e - tinno, Candla şi Lass ith ion au în v in s can­d ida ţii gu vern u lu i. In oraşu l ş i p rov in c ia Canea a în v in s opoziţia .

îm p ru m u tu l P o r ţ i i . Z ia ru l »P o l. C o rr .« a flă că în cercu rile fin ancia re d in Con- s tan tin op o l c ircu lă cu p erz is ten ţă vers iu nea că P oa rta , în u rm a răspunsu lu i n e g a t iv p r im it la d em ersu r ile fă cu te de cu rând în F ran ţa , nu se m ai poa te gân d i la reuş ita îm prum utu lu i de 2— 3 m ilioan e fu n zi tu rceşti, ce a vea in ten ţiu n ea să facă.

N ou a le g e e le c to ra lă ru să . Z ia ru lu i »D a ily T e le g r a f « i-se com un ică din P e te rs ­b u rg : N ou a le g e e le c to ra lă va fi publicată p r in tr ’un sim plu ucaz al Ţaru lu i. A c ea s ta nu poa te constitu i o lo v itu ră de sta t. D eşi în le g e a con te lu i W it t e se a flă un paragra f, după care sch im barea actua le i le g i e lec to -

| ra le nu se poa te fa ce fă ră cons im ţăm ân tu l ' Dum ei, gu ve rn u l nu recu noaşte le g a lita ­te a lui.

ŞT IR ILE ZILEI.— 4 Iunie v. 1

f ,

încheierea anului şcolar la şcoaleie primare centrale romane din Braşov s’afâ cu t e r i cu so lem n ita tea ob icinu ită . S e r ­barea, care a fo s t p res ida tă de d-1 p ro to ­pop V . V o in a , s’a în cepu t prin esecu tarea unei fru m oase ru găc iun i de că tră coru l e le v e lo r şi a e le v ilo r sub conducerea d-lu i N. S to ico v ic i. D upă aceea a u rcat tr ibu n a d-1 Ş te fan P op ov ic i, d irec toru l şcoa le i p r i­m are de bă ieţi, ros tin d discursul fes tiv , în care s ’a ocu pa t cu unele d in tre ce le m ai im p ortan te p rob lem e a le şcoa lei p rim are. In num ăru l v i i t o r popora l vom publica d is­cursul d-lui P op ov ic i, care a fo s t sublin iat cu dese aplause. D-1 p rotopop V . V o ina a adus apoi e lo g ii corpu lu i d idactic, care s tă la în ă lţim ea ch em ării sa le şi sub a căru i conducere pricepută, şcoa le ie p rim are în ­re g is tre a ză din an în an p ro g rese fo t m ai frum oase. După ce tirea c las ifica ţiu n ilo r şi după execu ta rea precisă şi fru m oasă a două cân tări din partea coru lu i, a u rm at p rem iarea e le v ilo r şi e le v e lo r d istinse. Cu aceste serba rea s’a în che ia t.

Examenul oral de maturitate cu ab­so lven ţii g im naziu lu i gr. or. rom ân din Braşov, care era să se înceapă astăzi, s’a am ânat pe tim p n ed e te rm in a t din cauză, că com isaru l gu ve rn ia l d-1 M oldovan G e r­g e ly şi-a depus m andatul, d eoa rece la term in ui fixa t pen tru exam en u l o ra l de m a tu rita te nu s’a pu tu t p resen ta , fiind r e ­ţinu t în C luj de a faceri o fic ioase. G u vern u l încă n a num it a lt com isar.

Bistmcţiune- M aj. Sa a co n fe r it P rea Cuv. Bale d-lu i a rh im an drit şi v ica r ep is- copesc F ila r e t Musta o rd inu l co roan e i de fe r cl. Ii i.

Reprezentanta oraşului Braşov vaţin ea M ecuri în 19 şi even tu a l Jo i în 20 Iu n ie 1907 o adunare g en era lă ord inară . L a ord in ea z ile i sunt 22 puncte.

Examenul la şcoala froebeliană. E r idupă am iazi la o re le 3 s ’a ţ in u t în sala cea m are a g im n aziu lu i rom ân exam enu l cu cop ilaş ii în scriş i în şcoa la froebe liană . La exam en a as is ta t un public num ăros, com pus în deoseb i din dam e, d -şoare şi un num ăr m are de fem e i d in Scheiu l B ra şo ­vu lu i, cari au u rm ăr it cu un d eoseb it in ­te re s şi cu m are plăcere debutu l cop iilo r. In sa lă s’au p rezen ta t v re -o 100 bă ie ţi ş i fe t iţe , ca ri sub conducerea n eob os ite i d i­re c to a re a şcoa le i froeb e lian e , d-na M aria Gr. Popescu , au ex ecu ta t cân tece frum oase, dec lam aţiun i p o tr iv ite şi jo cu r i in te resan te . T u tu ro r c e lo r p re zen ţi le a cauzat o ade­vă ra tă p lăcere su fletească presen ţa aceste i c e te d răgă laşe de copilaşi, cari cu o m ân­d rie oa reca re arătau publicu lu i cu n oştin ţe le a go n is ite în tr ’un an de a c t iv ita te şcolară . L a s fâ rş itu l exam enu lu i d-na M aria Gr. Popescu a fo s t v iu fe lic ita tă de p ă r in te le Dr. V . Saftu , ca re a p rez id a t exam enu l,' pen tru p ro g rese le frum oase dobân d ite şi în acest an şco lar.

Meetingul de protestare, care era să a ibă lo c éri în Bucureşti în sala Dacia, în chestia deputatu lu i V a ida , s ’a am ânat pen ­tru o da tă posterioară .

Condamnare ş i dare în ju deca tă . F ru n ­taşul rom ân Ioan M ărg in ean din Crăciunel in A rd ea l a fo s t condam nat pen tru a g i­ta ţie la şease luni înch isoare de sta t. Se z ice că ar fi a ţâ ţa t pe R om ân i să ba ta pe koşu th işti cu ocaziunea a le g e re i de depu­ta t la U ioara.

M ai m u lţi frun taş i rom ân i din p ă rţile Beiuşulu i şi anum e G. Cosm a, Dr. I. Iacob, P e tru E. Papp şi C. Pa llad i sun t da ţi în ju d eca tă de o rga n e le ad m in is tra t iv e pe m otiv , ca a r fi ţin u t adunări p opo ­ra le n eperm ise . A u fo s t chem aţi la Beiuş peste 100 m arto ri, ca din spusele lo r au­to r ită ţ ile să fău rească acuze g ra v e con tra fru n ta ş ilo r rom ân i pom en iţi.

Simpatii croate. Cetim în » L u p t a « : D rep t ecou la discursul ro s t it p rin d-1 de­pu ta t A u re l V iad în cam eră la p ro iec tu l d e le g e desp re am ipo ia ţii d e la că ite fe ra te , u rm ătoarea te leg ram ă i-s ’a esp eda t d-lu i depu tat A u re l V la d :

»P re a stim atu lu i D om n Aurel Vlad depu ta t în d ie ta com ună croa to -u n ga ră Budapesta. D u m n ezeu să vă a ju te în lupta ce o su sţin eţi p en tru d rep tu rile c roa te şi pentru lim ba croa tă . N o i ne unim cu vo i în s im ţir i şi ne bucurăm văzând, că şi v o i s im ţiţi cu noi. P ăstra ţi-n e aceste sen ti­m ente. P r iv ir i le tu tu ro r C roa ţilo r sun t în ­d rep ta te asupra dv. şi vă exp rim ăm m ul- ţă m ite pen tru ţinu ta D -voastră . Locuitorii băştinaşi şi oaspeţii de băi din Krapina- Topliţa.

Examenele Ia şcola comercială $up.gr. OF. rom . din B raşov se v o r ţin ea în

de asupra lui, îl m ân gâ ia pe gât, pe fru n te î l fre că uşor po p leoape. Dar Roşcu ră - m ăse în tin s în m ijlo cu l drum ului, cu coa ­s te le în g ro p a te în m ocir lă . N ă r iie i-se lă r ­geau şi se s trân geau cu g reu ta te şi din och ii lui aproape stinşi porneau p r iv ir i t r is te şi în du rera te , p r iv ir i ca re cereau a ju ­tor, p r iv ir i m ute de desnădejde.

Om ul se dezbrăcă de zegh ea care-l s trâ n gea şi o aruncă în căruţă, apucă boul de coarn e căzn indu-se priD op in tir i în ce te să-i în a lţe capul, dar nu izbu ti. R ăm ase câ tva pe v in e buim ăcit, cu gându l strâns de obidă, m ăsurând din och i capul cela ga lben şi greu , în tin s în drum .

D eoda tă Roşcu începu să geam ă, şi ţă ranu l sări ars în p ic ioare . V ita se jâ lu ia am arn ic : g in gâ tu l ei sbucium at eşiau g la ­suri p lân gă toa re , h o rcă e li de du rere n e­curm ată , suspine p line de team ă. » îş i s im te s fâ r ş itu l! « trecu ca un fio r prin in im a lu i V o ic ilă ,c a re se u ita n em işcat la b o u ; şi o pânză de la crăm i i-se puse d eoda tă pes te ochi.

în cet, în ce t însă, g e m e te le dob itocu ­lu i s lăbiră, apoi se is to v iră de to t. Roşcu m ai în cercă odată să-şi r id ic e capul, dar în zadar. A tu n c i îl p r iv i pe om lu n g şi ja ln ic cu p leoape le trem u ră toa re . Un m u get scu rt i-se rupse în p iep t; tru pu l i-se sbătu de du rere, ca acela al unei păsări că re ia i-s ’a r fi tă ia t capul... D upă aceea se iin işti... să l i ­n işti ş i se înţepeni... P leoa p e le v ite i se

lăsară pe ju m ă ta te ca două perdele... Un o fta t îi sbucium ă încă oda tă n ările şi... m uri. Ia r din bot, d îre le de sân ge cu rseră ce m ai cu rseră şi se în chegară şi ele...

Cum îşi văzu v ita n eînsu fleţită , N i ­culae se izb i cu pa lm ele peste ochi şi ră ­m ase aşa, cu p r iv irea perdută. M u rg ilă sta d rep t în p ic ioa re cu gâ tu l în tin s şi cu u re ­ch ile n e lin iş tite . S trop ii m ărun ţi de apă în cepu ră a um plea ia r văzduhu l, ca o pu l­bere .

V o ic ilă se ap rop ie de trupu l în ţe p e ­n it al bou lu i şi-l pipăi, câ tva ca să-i s im tă răceala. A p o i, cu la crăm ile cu rgând ş iroa ie pe o b ra jii lu i brăzdaţi, săru tă pe Roşcu pe frunte... II săru tă şi p lânse m a i ta re la gându l v e n it deodată, că n ’a re să-l m ai vadă sorb ind cu lă com ie apa din A rg e ş în am u rgu l fe rb in te de vară...

în ch ise b in işor p leoapele bou lu i îş i făcu cruce şi se scu la în p ic ioare.

— T e -a m âncat o ra ş u l! în gâ n ă el cu am ărăciuue, aruncându-şi och ii în zare , cu gând să lăm urească acoperişu rile case lo r d in oraşu l sgom otos .

D ar în za rea în tin să nu se ved ea , prin s ita deasă de p loae, d ecâ t văzduhu l înne- ca t a l toam n ei şi de ju r îm p re ju r păm ân­tu l n eg ru şi n ăc lă it a l câm p iilor.

Ş i V o ic ilă aştep ta în drum să-i v ie c in eva în a ju to r.

(„Convorbiri.“) Radu Baltag.

Nr. 124.— 1907 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.

u rm ătoa rea o rd in e : Examenul de maturi­tate se v a ţ in e a în z ile le de 13, 14 ş i 15 Iu n ie v . a. c. în sa la fe s tiv ă a ed ific iu lu i cen tra l. L a a ces t exam en, desch is pen tru publicu l m are , nu po t lua p a rte şco larii. Examenele de clasă se v o r ţin ea în sala c la se i a t r e ia în z ile le u rm ătoa re d e la 7— 12 o a re a. in» M arţi, în 19 Iu n ie v . cl. 1 com erc ia lă , M ercu ri în 20 Iu n ie v . cl. 11 com ., J o i in 21 Iunie v. cl. I com . V in e r i, în 22 Iu n ie v . cl. II. com. Sâm bătă, în 23 Iu n ie v. cl. I com., Luni în 25 Iu n ie v. cl.

v i l com .

V in e r i în 29 Iun ie v., după serv ic iu l d iv in , la ca re v o r partic ipa t o ţ i e le v ii şi p ro fe s o r ii, se v a încheia în m od so lem n anu l ş c o la r 1906/1907, d is tr ibu indu -se p r e ­m iile , în sala cea m are a ed ific iu lu i cen ­tra l. L a încheiarea anulu i ş co la r în 29 Iu n ie v . fiecare e le v va p r im i c e r t ific a t ş c o la r şi un exem p lar din anuaru l şcoa lei. E le v i i absen ţi precum şi re s ta n ţ ie r ii de d id a c tru etc. nu v o r p r im i n ic i ce rtifica tu l n ic i anuaru l şcoa le i. L a exa m en e le acestea p recu m ş i la [fe s tiv ita tea de în ch e ie re a anu lu i şco la r d irec ţiu n ea şcoa le i in v ită cu to a tă s tim a pă rin ţii, am ic ii şi b in e vo ito r ii a c es te i şcoale.

Manevrele de toamnă ale armatei ro­mâne. M in is te ru l rom ân de ră zb o iu şi m a ­re le s ta t m a jo r al a rm a te i rom ân e au luat u rm ă to a re le m ăsuri cu p r iv ire la m are le m a n ev re de to a m n ă : M a re le m a n ev re se v o r tace anu l acesta în în tâ ia ju m ă ta te a lu n e i S ep tem vrie . C o rp u rile I, I I I şi IV de a rm a tă nu v o r fa c e decâ t m a n evre de b r i­g a d ă con tra b r igadă , corpu l al 1T-Iea va fa c e însă m a n evre de d iv iz ie . A c e s te m a­n ev re se v o r face p a rte în D ob ro gea . P r o ­g ra m u l m a n ev re lo r m ari cu prinde două p ă rţ i. In tr ’ una d iv iz ia a 3-a a t ru p e lo r d in T â r g o v iş t e v a opera în D o b ro g ea în con tra d iv iz ie i in depen den te din C o n s ta n ţa ; a dou a p a rte a p rogram u lu i p reved e ca tru ­p e le d iv iz ie i a 3-a să opereze în îm p re ju ­r im ile B u cu reştilo r . M. S. R eg e le v a u rm ări m a n ev re le corpu lu i II.

Corul bisericei gr. or. române din Mediaş Şi CU e le v ii şcoa le i con fes iona le din- preună in v ită la Maialul, ee-1 v a aran ja în 24 Iu n ie st. n. a. c. (a doua z i de R u ­sa lii) în pădurea M ed iaşu lu i » V e v e r « . P le ­ca rea sp re pădure v a fi d in cu rtea şcoa le i g r . o r. p recis la 10 o re a. m. sub condu ­ce rea în vă ţă to ru lu i F ira n N ecsa . In caz de t im p n e fa vo rab il se am ână pe a 3-a z i de Rusalii. Comitetul.

y ' fin apel al femeilor boeme. F em e ile b o em e au h o tă râ t, ca să ad reseze o p e tiţ ie a d u n ă r ii im p eria le , p en tru sch im barea § 3 0 a l le g e i d e în tru n ire în senzu l acela, ca şi fe m e ile să poată fi m em bre în soc ie tă ţile p o lit ice . V o r lu p ta apoi şi m ai dep arte p en tru aco rd a rea d rep tu lu i de v o t fem eilo r. P r in t ’un apel ad resa t tu tu ro r reu n iu n ilo r de fem e i a cestea se p rovoacă , ca să a d re ­s e ze şi e le asem enea ru g ă r i adu n ării in- peria le .

Împăratul wilhelm şi jocurile la no­roc. Cu ocazia u ltim e i v iz ite , p e ca re îm ­p ă ra tu l W ilh e lm a fă cu t ’o la H an ovra , a r o s t it o cu vân tare , în care a con d am n at pas iu n ea jo cu r ilo r de hazard , care bân tue p r in m u lte reg im en te . îm păra tu l a spus, că m a i m u lţi o fiţe r i superiori, cari şi-au p e rd u t t o t avu tu l în asem enea jo cu ri, au fo s t pedepsiţi cu re tr im ite re a la r e g im e n ­t e le lor. P e v i ito r însă v o r fi pur şi sim plu + 6 lusi din arm ată o fiţe r ii, d esp re ca ri se ^ a a fla că au această patim ă.NOU deputat sas. In cercu l e le c to ra l a l C ohalm u lu i — în locu l răposa tu lu i de­pu ta t P ild n e r — a fo s t ales, cu aclam a- ţiune, s in gu ru l cand idat sas, V ic to r A d o l f E ite l. N o u l depu tat sas s ’a a les pe baza p rog ram u lu i partidu lu i constitu ţion a l.

Invitare. R eu n iu nea fem e ilo r rom â n e g r . cat. d in Z la tn a în v ită pe această ca le >pe to ţ i b in evo ito r ii şi sp r ijin ito r ii Reu - n iunei, la p e tr e c e re a ob ic inu ită , ce se va a ra n g ia a doua z i de R o sa lii a. c. d. a. în »C oas ta o p r ită « , ia r sea ra în p a v ilion u l os- p ă tă rie i com unale. In v ită r i s ep a ra te nu se t r im it . C om itetu l R eu n iu n e ! fe m e ilo r rom . g r . cat. d in Z la tna .

Bazinurile In liber a le E fo r ie i ş co la re rom . d in lo c s’au desch is cu z iu a d e as ­tă z i. In fo rm aţiu n i d eta ila te să p o t v ed ea în p la ca te precum şi la adm in is tra ţia bă ilo r.

Din Bănat.Lugoj, în 15 Iu n ie 1907.

(Jubileul încoronării Majestăţii Sale. — Reprezen- taţiune teatrală.)

Jubileu l în co ron ă rii M a jes tă ţii S a le s’a s e rb a t şi în oraşu l nostru , d in p a rtea ce lo r două con fes iu n i rom ân e în m od să r­bătoresc . Sâm bătă în 8 Iun ie [s’a ce leb ra t

se rv ic iu l d iv in în b ise rica g r . or., la ca re au lu a t p a rte şi a u to r ită ţ ile lo ca le ; ia r D u­m in ecă în 9 Iu n ie s’a ce leb ra t în b ise rica unită, pon tificân d P re a S. Sa Dr. Vasile Hossu, ep iscopu l L u go ju lu i cu fo a r te m a re az is ten ţă . A cân ta t fru m os coru l b ise r i­cesc. P . S. Sa din in c iden tu l ju b ileu lu i a da t şi un p rânz de ga lă , la ca re au fo s t in v ita ţ i re p re z en ta n ţ ii o fic iilo r şi a u to r ită ­ţ i le loca le.

* *

In z iua în ă lţă r ii D om nulu i s ’a dat a ic i şi o rep rezen ta ţiu n e tea tra lă , a ran ja tă de R eu n iu nea rom ân ă de cân tă r i d in L u ­go j. R ep rezen ta ţia a a vu t ioc în sala te a ­tru lu i orăşenesc, ca re d in acest in c id en t a fo s t cu d esăvâ rş ire plin cu public ro m â ­nesc d in L u g o j şi ju r . M ai m u lţi să ten i d in com u nele v ec in e în că au lu a t p a rte la rep rezen ta ţie . S ’a p red a t o p iesă popora lă scrisă în d ia lec t bănăţenesc : »O a la cu g a l­b en i« , de d-na Sofia Vlad Bădulescu. P iesa e m ai m u lt de in te res loca l, scrisă fă ră m u lte p re ten ţii şi a fo s t p reda tă din par­tea tu tu ro r d ile tan ţilo r , cu un succes pe dep lin sa tis făcă tor. Pub licu l a şi răsp lă tit cu ap lauze d in abundanţă pe d ile tan ţii no- ş tr ii, ca ri pe a cest te ren au a vu t să lupte m u lt cu g reu tă ţ ile începutu lu i.

U n e le m ic i lacune po t fi tre cu te cu ved erea , d eoa rece în gen era l luând lucru l, p iesa a p lăcu t publicului. A şi a vu t unele scene fo a r te d răgu ţe , cum a fo s t de e x . : scena cu nunta, ca re ne-a p re zen ta t un tab lou p ito resc . A m fi d o r it însă m ai m u ltă m işcare în această scenă. T o ţ i d ile ta n ţii şi-au dat s ilin ţa să se ach ite câ t se p oa te d e b in e de ro le le , ce le au avu t,

M ai b ine le -a succes aceasta d-lu i I. D ra g o m ir (P a v e l), d-lu i C. Gându (dască ­lu l A u re l ) şi d -şoa re lo r : E len a Preda şi A n a Blaj. B in e au fo s t în ro le le lo r şi d-nul I. Lazar, în ro lu l principal G. Păcurar, N . Bireescu, etc. Cu aceasta ocaziu n e am pu­tu t adm ira p rea fru m o a se le n oas tre costu m e naţiona le , cari au r id ic a t fo a r te m u lt sce­n e le d in urm ă. In tre actu l I. şi II. s ’a ju ­ca t ş i un m ic »b a le t ro m â n esc « d in p a rtea a 3 d -şoare, ca ri rep rezen tau 3 z in e de la » iz v o ru l z în e lo r « . După tea tru în tr e g pu­b licu l s’a dus la restau ran tu l »C o n co rd ia «, unde s’a în cepu t o p e tre ce re cu dans fo a rte an im ată , ca re a du ra t până ’n zor i. In pauze coru l d-lu i Vidu a d e le c ta t publicu l cu m ai m u lte cân tece p opora le rom âneşti, ca re de ca re m ai fru m oase . A p la u ze le cu r­geau ca p loaia. M ai m u lte cân tece au tre ­bu it repeta te .

Cor.

C o n v o c a r e .

Despărţământul XV. Mociu a l »A s o - c ia ţiu nei pen tru lite ra tu ra rom ân ă şi cu l­tu ra poporu lu i ro m â n « îş i va ţin ea adu­n area cercua lă în S âm batte lec la 30 Iun ie n. 1907, la 3 oare p. m. în şcoală.

P r o g r a m u l : D esch iderea adunărei. R a p o rtu l c o m ite tu lu i: a) p rin secretar, b) p rin cassar. A le g e r e a com isiunei pen tru cen zu ra rea raportu lu i. A le g e r e a com isiunei pen tru în sc r ie rea de m em b rii nou i şi în - cassarea ta xe lo r . D iserta ţiu n i, ca ri trebuesc p rezen ta te cu 3 z ile m a i ’n a in te de adu­nare, dir. despărţ. în Jm buz-Om buz, p. u. R onczh ida . R a p o a rte le com is iu n ilor. A le ­g e re a d irec toru lu i şi a com ite tu lu i pe un nou period de 3 ani. S ta to r irea budgetu lu i. E ven tu a le propuneri. A le g e r e a a do i d e le ­g a ţ i p en tru adunarea gen era lă . A le g e re a com isiunei pen tru ve r ific a rea procesu lu i verba l. în ch id erea adunărei. L a ca re se în v ită a partic ip a to ţ i sp r ijin ito r ii şi b in e ­v o ito r ii p rog resu lu i cu ltu ra l al poporu lu i rom ân .

D in şed in ţa com ite tu lu i ţinu tă în M ociu la 19 M aiu 1907.

Auxenţiu Mureşan Simeon Ciucadirector. secretar.B i b l i o g r a f i e .

A apărut nr. 11 d in re v is ta „C on v o r b i r i “ , re v is tă lite ra ră bim ensuală , d i­r e c to r M iha il D ragom irescu . C om ite tu l de red ac ţie : C in c in vt Pave lescu , p r im -red a c to r D. Nanu, Em . Gărleanu.

Sum aru l: Ion M in u lescu : P e le r in ii m o rţ ii (p o ez ie ). Radu B a lta g : In drum (sch iţă ). A . M ândru : F a rm ec (p o e z ie ). H. F r o l lo : D in Catu l: Lu i V o lus ius. R a d u R o - s e t t i : M aiu (sonet), Em . C ostin : Luna Maiu (p o e z ie ), I. D ra gos la v : S lu jbaş (n u ve lă ), D. M u n tean u : Cain (poem ă ). F . S toenescu : D in P ro p e r ţ iu : U ltim a dorin ţă , A lexan d ru Th . S tam atiade : Spre a lte ţă ri (p o ez ie ), L a ză r II ies cu: Sonet, V . E ft im iu : A m u rg (p o es ie ), A n d re i P opov ic i B ănăţeanu l: La ga rd (s ch iţă ), C incinat Pa ve lescu : N ecu n o ­scu tei (p o e z ie ), Em . G ârleanu : Calu l (sch iţă ) D. N an u : M ân ia lu i Sam son (p oem ă ). E u g. Lovinescu . — L ite ra tu ră s tră in ă : F o g a z - za ro , Lu c ia Caracostea. D in F o g a z za ro :

S fântu l, I, B. şi V . G.: Două c^rţi fran co - rom âne, M iha il D ra g o m ire s c u : R e v is ta critică .

NECROLOG. Cu in im a în frâ n tă de du­re re aducem ia cu n oştin ţa tu tu ro r ru d e ­n iilo r , p r ie t in ilo r ş i cunoscu ţilor, cum că prea iub itu l şi v en era tu l fra te , unchiu şi v ă r M ih ă ilă M ih a ila ş , căp itan ces. şi re g . în p en s iu n e , p rop r ie ta r a l m eda lie i de resbel, a ordu lu i de s e rv it d e o fiţe r, a m eda lie i ju b ilia re şi d ire c to r la »B is t r iţ ia n a « în pensiune, după un m orb scu rt ş i-a dat n ob ilu l său su fle t în m ân ile C rea toru lu i, Jo i în 13 Iu n ie a. c. la 6 o a re p. m . în a l 61-lea an al e tă ţii. R ă m ăş iţe le păm ân teşti a le defunctu lu i se v o r aşeza după r itu l gr.-cat. sp re od ihnă e te rn ă Sâm bătă în 15 Iu n ie 1907 la 2 oa re p. m. în c im ite riu l gr.-cat. d in lo c .— Bistriţă, în 14 Iu n ie 1907. F ie - i ţe r in a uşoară şi n eu ita tă a m in tirea ! Jalnica familie.

ULTIM E ŞT IR I.Petersburg,17 Iunie. Sâm bătă la o a re le 6 seara, s’a ţ in u t un consiliu de m in iş tr i în pa la tu l E lagh in , unde lo cu eşte acum S to lyp in . In tim pu l şed in ţe i, prim u l m i­n istru a fo s t ch em at la P e te rh o ff. C on ­siliu l a con tin u at atunci sub p reş iden ţia lu i K o k o w ze w . A u p a rtic ip a t la cons fă ­tu irea m in iş tr ilo r , p re fec tu l de p o liţ ie şi to ţ i com andan ţii tru pe lo r. In caz de d i­zo lv a rea D u m ei se va proclama starea de asediu, ia r com andan tu l suprem al oraşu ­lu i v a fi n u m it gen era lu l Zarudem .

Petersburg, 17 Iun ie. M a jo r ita te a D u­m e i s’a p ron u n ţa t con tra c e re re i gu ve rn u ­lu i de-a se p e rm ite a res ta rea a 16 depu ta ţi d in s tân ga şi ex trem a stângă. R o lu l co ­v â rş ito r în această chestiune îl a re fra c ­ţiu nea po loneză . D e dânsa a târnă vo tu l p ro sau con tra în d ep lin ire i ce r in ţe i lu i S to lyp in . C on stitu ţion a lii d em ocra ţi sunt în m om en tu l de fa ţă desb inaţi. In p rea jm a pa la tu lu i T a u r id a o m u lţim e im ensă aş­teap tă cu în co rd a re câ te o ş t ire nouă.

Petersburg, 17 Iunie. P erch ez iţiu n ile Ia lo cu in ţe le d ep u ta ţilo r soc ia l-dem ocra ţi con tin u ă încă. U nii d in tre soc ia liş ti cari au a fla t de aceasta , au d ispăru t din cap i­ta la im periu lu i. O zo l, unul din dep u ta ţii soc ia liş ti, con s id era t de gu ve rn ca cel m ai p ericu los o rd in e i publice, a p leca t cu p r i­m u l tren d in P e te rsb u rg . G u vernu l a lu a t m ăsuri ca după d izo lva rea D um ei, să facă cu n epu tin ţă fu ga ce lo r la lţ i d epu ta ţi com ­prom işi.

Petersburg- 17 Iunie. Ceea-ce s’a prevăzut mai de mult, s’a întâmplat.Un m anifest a l Ţ a r u lu i a apărut,

p r in care Duma este disolvatâ. Cuprin­sul manifestului este pe scurt urmă­torul :

A doua Dumă nu şi-a împlinit datoria, ea a aţâţat dimpotrivă con­tra ordinei de stat. După-ce a fost descoperită conjuraţia în contra Ţa­rului şi guvernul a cerut, ca 55 din­tre membrii Dumei să fie eliminaţi din parlament, iar cei ce au fost mai mult compromişi, luând parte la acea­sta conjuraţie, să fie arestaţi, — Duma s’a împotrivit. D e aceea Ţ arul di- soalvâ D um a.

Nouăle alegeri sunt fixate pentru ziua de 14 Sept. a. c. Noua Dumă e convocată pe ziua de 14 Noemvrie. Procederea la alegerile pentru Dumă se schimbă. Duma trebue să fie pă­trunsă de spiritul rusesc, celelalte na­ţionalităţi pot fi reprezentate în Dumă însă trebue să li-se facă imposibile de a deveni judecători în afaceri cu­rat ruseşti. In ţinuturile de la gra­niţă, unde poporaţiunea încă n ’a ajuns la o desvoltare satisfăcătoare a vieţii cetăţeneşti, alegerile pentru duma se suspendează , de-ocamdată. In toate oraşele va fi publicată o ordonanţă, care prescrie, că atacurile îndreptate contra guvernului în scris sau cu grai viu, vor fi pedepsite cu pedepse în bani şi cu închisoare. Şedinţele conziliului imperial sunt întrerupte pănă la 14 Novembre a. c. Şapte dintre deputaţii socialişti, a căror es- tradare a cerut’o Stolypin dela dumă, au reuşit să scape de arestare.

Petersburg. 17 Iunie. Eri noapte au fost arestate 700 persoane. Stră­zile sunt ocupate de trupe.

Petersburg- 17 Iunie. Deocamdată domneşte linişte în capitală. Este mare

îmbulzeala celor curioşi de a ceti ma­nifestul afişat la colţurile stradei. Ca- deţii au avut o întrunire nefiind îm­piedecaţi de nimeni.

Atena. 17 Iunie. O scrisoare a co­mitetului central macedonean a fost prinsă, din care se vede că comite­tul a decis să ucidă pe conzulii gre^ ceşti din Macedonia.

D i v e r s e .

C â ţ i o a m en i m o r pe secundă. U lt i­

m ul num ăr a l r e v is te i »D eu tsch e R u n d­

schau fu r G eo g ra p h ie « con ţin e în tre a lte le

ş i u rm ătoa re le m ici s ta tis t ic e : P e păm ân t

ex is tă 1500 oam en i. D u ra ta v ie ţe i se ca l­

cu lă în m ed ie 30 ani. In fie -care 30 ani

dec i m o r 1500 m ilioan e p ersoan e; în fie ­

ca re z i aproape 137.000, în tr ’o oară 5700,

în tr ’un m in it 93 şi în fin e în tr ’o secundă

3 oam en i.

Voci din public.*)S c r is o a re d esch isă .

Ziarul „Deşteptarea“ din Braşov, Nr. 22 din 31 Maiu (13 Iunie) a. c. se ocupă din nou cu mine şi anu­me : în articolul de fond „Turcul te bate, Turcul te judecă“, în „Ştirile lo­cale“ şi în „Poşta Redacţiunei«. Cu cele spuse în articolul de fond nu mă ocup deocamdată, dar pe cele două comunicate din urmă le reproduc fiind că, spre informarea şi orientarea ami­cilor şi a cunoscuţilor mei, mă cred îndatorat a face momentan câteva ob­servări şi constatări faţă de ele.

„Deşteptarea“ scrie :I. ) „D r. N. Vecerdea p u s sub

acuză“ . „Cetitorii noştri îşi vor fi adu­când aminte, că în anul trecut după Paşti Dr. N. Vecerdea a scos o bro­şură întitulată „Un epilog la ultima campanie electorală din cercul al XVIII- lea al Braşovului“, în care între altele a atacat şi pe d-1 director A. Vlaicu. Acesta, după declaraţiunea publicată în numărul 16 al ziarului nostru din 20 Aprile 1906 — precum să ştie — i-a intentat proces de calumnie şi vă­tămare de onoare şi ajungând proce­sul la senatul de acuză din Marosvásár­hely, Marţi în 11 Iunie st. n. s’a ţi­nut pertractare, iar senatul de acuză a pus pe Dr. N. Vecerdea sub acuză pentru tot cuprinsul actului de acuză dat de advocatul Dr. N. Mănoiu.“

II. „P oşta R ed a cţiu n ei“ . Greavu, Topârcea. Am primit. Advocatul a pus cauza în curgere şi noi ne vom face datoria la tim pul să u .“

Faţă de acestea comunicate de­clar că eu prima dată şi pănă în acest moment numai din ele aflu, că aşi fi pus sub acuză, respective că indivi­dul Greavu din Topârcea, comuna mea natală, ar fi pus v r’o cauză în curgere contra mea. Admit însă, că ambele lucruri pot să fie adevărate şi prin urmare reflectez la ele ca şi când ar fi adevărate.

Ad. I.) Faţă de punerea mea sub acuză constat si aduc la cunoştinţă* i ipublică urm ătoarele:

1.) In broşura mea „Un epilog“ pe pag. 4 şi 14 uram declarat preciz şi categoric, că doresc şi intenţionez a ’l constrânge pe Arsenie Vlaicu, ca să-mi facă proces sau eventual pro­cese, pentru-că eram' deja atunci şisunt mai ales si acum de firma con- *vingere, că cu acest om şi cu soţii şi protectorii lui numai pe cale pro­cesuală mă pot răfui cum să cuvine. Aşa dară intenţiunea de a pune la cale o răfuială judecătorească între mine şi el nu provine dela A. Vlaicu ci dela mine, precum să poate vedea chiar şi din declaraţia acestuia dela 20 Aprilie, citată în comunicatul de mai s u s !

*) Pentru cuprinsul celor publicate sub ru­brica aceasta, răspunde numai autorul.

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 124-1 >07.

Punerea mea sub acuză este deci tm rezultat intenţionat al proceselor, prevăzute de mine pană ce încă nu publicasem broşura amintită. Şi este un lucru foarte firesc pentru-câ la sentinţele judecătoreşti, cari vor con­ţinea răfuiala noastră, numai aşa pot ajunge, dacă mă las să fiu pus sub a- cuză.

2) Arsenie Vlaicu a intentat pro­cesul său contra mea fără să fi indi­cat şi precizat, aşa precum cere legea, timpul, adecă ziua în care i-a venit la cunoştinţă broşura mea, respective afirmativele vătămări îndreptate con­tra lui astfel, încât eu atunci când va fi constrâns să precizeze acest timp, voiü veni — după datele ce le po­sed ! — în poziţia de a arăta şi do­vedi, că el s’a întârziat cu intenta­rea procesului, fie cu intenţiune sau fie din ignoranţă. In decursul proce­sului de pănă acum eu n ’am inzistat anume asupra acestui lucru, pentru- că eu am voit din capul locului, ca pentru motive de interes public, să dovedesc ceeace am afirmat despre el. întregirea investigaţiunei şi în acea­sta direcţiune o am cerut de altfel din bun timp, iar de dreptul excepţiu- nei de prescriere n ’am voit deocamdată să uzez, pentru-că legea lasă la apre- ciarea mea alegerea momentului po­trivit.

3) Eu nu am folosit remediu de drept contra ordonărei investigaţiunei contra mea, iar în decursul acesteia, invocând §-ul 263 din Codul penal, m ’am oferit şi am cerut, ca să mi se deie voie să dovedesc, că cele a- firmate faţă de Arsenie Vlaicu sunt adevărate.

Arsenie Vlaicu, cu toate că el este partea afirmativ vătămată şi cu toate că citatul §. îi garantează şi lui dreptul de a cere, ca să se dove­dească că nu sunt adevărate afirmările mele : totuşi în 18 Nov. 1906 sub Nr. 4707/906 bftö nu numai că n’a uzat de acest drept al său — care este pentru alţi oameni o datorinţă! ci pro­testând energic contra cererei mele a cerut, ca aceea să mi se denege.

Tribunalul însă a dat loc cererei mele, a ordonat procedura de dovezi şi în cea mai mare parte a ei a şi e- fectuit-o cu deplin succes pentru afir­maţiile mele.

Notez, că citatul § 263 spune expres, că eu nu pot fi pedepsit dacă voiü dovedi, că este adevărat ceea ce am afirmat despre A. Vlaicu şi că eu acest lucru Fam şi dovedit deja aproape pe toată linia.

4) In legătură cu acuza ridicată de Arsenie Vlaicu contra mea eu încă am indicat faţă de Arsenie Vlaicu o contra-acuză (viszontvăd) tot pentru calumnie şi vătămare de onoare, iar Tribunalul prin hotărârile sale de sub N-rii 1348/907 şi 2168/907 bftö a or­donat deja, cuputere de drept, cerce­tarea (vizsgálat) cu venită, cu toate că Arsenie Vlaicu dase recurs contra a- cestei ordonări.

Că punerea mea sub acuză, care este un stadiu mai înaintat al proce­sului, a urmat mai curând decât pune­rea lui Arsenie Vlaicu sub acuză este foarte natural, pentru-că el a înaintat acuza sa cu mult mai de timpuriu decât mine, iar eu n’am recurat contra in­vestigaţiei (vizsgálat) — care premerge punerei sub acuză — pe când eu am ridicat contra — acuza (viszontvăd) mai târziu şi A. Vlaicu a recurat — deşi înzadar — contra investigaţiei ordo­nate asupra lui.

Aşadară eu sunt pus sub acuză în conformitate cu intenţiunea mea proprie şi prin urmare cu învoirea mea, pe când Arsenie Vlaicu să află deja sub cercetare şi va fi pus la timpul său şi sub acuză fără să f i voit, pen- trucă dovezile mele constau din do­cumente licuide.

A d II.) Comunicatul adresat prin „Poşta redacţiunei“ lui Greavu, To- pârcea, comuna mea natală, stă în le­gătură cu alineatul al patrulea din ar­ticolul de fond „Turcul te bate, Tur­cul te judecă“ , unde Arsenie Vlaicu anunţă, sub iscălitura lui George Măz- gărean jun., că publicul va avea ocazi- unea să vadă în curând, că ce tact şi ce bărbăţie mă „caracterizează încă din tinereţe“ pe mine.

Aici este vorba despre o epistolă, pe care o am scris eu unui anume Ia- cob Greavu din Topârcea, comuna mea natală, încă în Ianuarie 1886 pe când eram student la universitatea d inV i- ena, şi despre care acesta a crezut şi crede, că ar fi compromiţătoare pentru mine.

Pentruca să se poată vedea, că cam ce fel de om este acest I. Greavu, cam ce este temeinicia şi valoarea epistolei pe care îşi bazează acesta cauza, cu care mă ameninţă acum A r­senie Vlaicu prin „Deşteptarea“, co­munic :

a) Că Iacob Greavu a fost con­damnat prin sentenţa curială Nr. 817/99 la un an temniţă (börtön),la pedeapsă în bani şi la perderea drepturilor po­litice, pentrucă a comis înşelăciune în doauă cazuri (két rendbeli csalás) şi că pedeapsa de un an şi-a făcut-o chiar la tribunalul de aici din Braşov.

b) Că tot acest I. Greavu mi-a făcut ofertul în scris, ca atât pentru epistola din chestiune, cât şi pentru toate închipuitele şi afirmativele sale pretenziuni faţă de mine, să îi dau suma de 100 cor. adecă una sută co­roane şi că eu în loc de a îi da ceva, l-am dat pe mâna procurorului, care i-a făcut proces criminal, iar tribuna­lul de aici din Braşov prin sentenţa sa de sub Nr. 3896/905 bftö l’a con­damnat la 7 zile închisoare pentrucă a încercat faţă de mine şantagiul (Er- pressung, zsarolás). Pedeapsa aceasta încă şi-a făcut-o deja I. Greavu.

Acesta este omul, cu care şi ca­uza pentru care s’a pus Arsenie Vlaicu în contact direct contra mea. După cât ştiu şi pot dovedi, Arsenie Vlaicu a convenit personal cu /. Greavu ul­tima dată în Sibiiu sub durata Sino­dului archidiecezan din acest an, când se vede, că s’au înţeles între sine, ca acest mare păcat al meu .. . „încă din tinereţe . . . “ să îl exploateze A r­senie Vlaicu direct sau prin v r ’un om de al său, căci I. Greavu însuşi o pă­ţise cu mine, iar printre contrarii şi duşmanii mei de prin Sibiiu, pe cari i-a luat deja dearândul, nu putuse afla pe nici unul aşa de întreprinzător şi aşa de dibaciu precum este Arsenie Vlaicu şi advocatul lui, pe care „De- ştepterea“ nu îl numeşte deocamdată.

Amicilor şi cunoscuţilor mei, pre­cum şi peste tot publicului românesc, le este cunoscut că eu numai de prin 1890, aşa dară de v r ’o 17 ani încoace am întrat in viaţa publică, unde atât ca advocat şi funcţionar de bancă, cât şi ca membru al mai multor cor- poraţiuni, societăţi şi reuniuni din vi­aţa noastră publică: bisericească, şco­lară, economică, culturală şi socialăam muncit si muncesc având adeáe- *ori misiune şi rol de conducător şi

totdeauna loc şi cuvânt respectat şi apreciat. Este deci de remarcat, că Arsenie Vlaicu şi soţii lui, deşi au căutat şi caută de v r ’o 3— 4 ani în­coace cu mult zel, totuşi n ’auputut şi nu vor putea nimica afla în activitatea mea publică destul de lungă şi de largă, cu ce mi-ar putea strica: ci au trebuit să recurgă lâ un om, ca I. Greavu şi la o afacere din domeniul vieţei mele private de acum 20 ani, care n’a fost şi nu este din capul locului compromiţătoare şi care afară de aceasta mai este şi regulată defi­nitiv în toată privinţa, după cum de bună samă se vor convinge ArsenieVlaicu si advocatul său.*

Pentru acei amici şi cunoscuţi ai mei, cari nu ar şti încă, că autorul şi urzitoriul acestor comunicate de senzaţie şi ameninţări alarmante ale „ D e ş t e p t ă r e i “ este însuşi Arsenie Vlaicu, constat şi a ic i: că informaţie despre afirmativa mea punere sub acuză a putut să aibă deja Joi în 13 n. 1. c. numai Arsenie Vlaicu şi numai pe cale telegrafică respective epistolă; că Arsenie Vlaicu este membrul fir­mei „Ciurcu f i Comp.“ şi împreună cu aceasta comproprietariul tipografiei, care tipăreşte „Deşteptarea“ şi unul din stăpânii lui G. Măzgăreanu jun.,

care, după profesiunea sa cinstită şi anunţată la forul competent, este cu­legător de litere, iar nu redactor de ziare; că Sinodul archidiecezan gr. or. din Sibiiu, forul superior al lui A r­senie Vlaicu, prin concluzele sale N-rii 100 ex 1906 şi 81 ex 1907 de bună samă nu fără motive, ,'a statorit re- sponzabilitatea personală faţă de A r­senie Vlaicu, pentrucă a întemeiat şi susţine „Deşteptarea“, îndrumându-1 să o sisteze şi fiindcă nu s’a con­format, şi-a exprimat regretele sale, sau după cum zice G. Măzgăreanu jun., l-a condamnat şi a dispus, ca să se ia faţă de el măsuri şi mai as­pre dacă ar continua cu nesupunerea !

încheiu cu observarea, că eu mă aflu în stare de legitimă apărare faţă de repetatele atacuri ale lui Arsenie Vlaicu şi ale soţilor Iui şi că prin ur­mare numai necesitat am scris şi pu­blicat aceasta scrisoare şi am amintit în ea lucruri, de atfel din domeniul publicităţii, pe cari, dacă nu aşi fi fost constrâns, nu le-aşi fi amintit !

B r a ş o v , în 1/14 Iun ie 1907.

Dr. Nicolae Vecerdea.

Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Redactorrespons.interim.: Victor Branise©

Co n n im o c o ca Pr®(,*'cant' O G p i l U l C & b t i n e r i , cari auabsolvat şcoala comercială română.„VALUTA",

B a n că , s o c ie ta te p e a c ţ i i ,

B U D A P E S T , V . V á c z i - k ö r u t 48 .

& H U N G I U R I(inserfimt şi reci.;s i m t m s e a d r e s a s u ls s s e r e s e a d m i m s t r a f i u n a . itn ca s& sS piw~ b l s e ă H i u n u i a n u n e i u m a i m u l ’ s e © d a t ă s e f a e e s e ă d e m e o i * c a r e c r e s c e e u c â t p u b l i c a s e ® s e f a c e m a s d e m u i t e - o K . d m i n i s t r . - G a z e t e i T r a n s .

Coastipaţiă

Pentru morburi de stomac!Celor ce prin recólá, înbuibare, mâncări greu de mistuit, ferbinţeli,

prea reci, seu viaţă neregulată şi’au tras un morb de stomac şi anume:

C a t a r d e s to m a c , c â r c e i , d u r e r i , m is tu ir e r e a ,se recomandă un mijloc bun de casă, probat de mai mulţi ani cu efect bun

Vinul de burueni (Kráiiteriein) a Ini H itetiVinul de buruieni este prepşrat din buruieni excelente şi £

vindecătdre cu vin bun, fntăresce stomacul şi organismul de - mistuire al omului. Vinul de buruieni delătură mistuirea rea, şi ajută la formarea de sânge sănătos.

Folosirea vinului de buruieni delătură morburile de stomac deja la început. De aceea sé se foloséseá de timpuriu. Simptomeca: dureri de cap, râgă la iă , grâţă, slăbiciune, vom are, dispare adese-orl după folosirea a câteva sticle de vin de buruieni.

şi urmările ca: nea ştim pér, colică, bă ta ie de inimă, insomniă, congesfiune ia ficat, splină, hemoroide, se

delătură întrecuiţând vinul de burueni. Asemenea curăţă din stomac materii stricăciose prin eşirea uşoră la scaun.

Slăbiciunea, paliditatea feţei, anemia, debilitateaprovin adeseori din mistuire rea şi din disposiţie Lolnăvioiosă a ficatului. Persóne cari pătimesc de lipsa de apetit, nervosiîate, durere de cap, insom­nie, tăngeso cu încetul Vinul de burueni dă impuis puterii de viaţă.

Vinul de buruieni excită apetitul, ajută mistuirea şi hrănesce, mişcă prefacerea substanţelor, alină nervii excitat! şi produce vioiciune de viaţă.

Mulţime de scrisori de mulţumire confirmă acestea."Vin de buruieni se capelă în sticle â 3 cos*, şi 4 cor.

în farm aciile din : Braşov, Săcele, Cristian, Keşnov, Codlea, Ţinţari, Helchiu, Bod, Feldióra, Ilyefalva, Uzon, Magyaros Nagypatak, Papolcz, Zágon, Kovászna, Beresnyó, Sepsi-Szt.-György, Bölön, Nagyajta, Baroth, Miklosvár, N.-Baczon Zsombor, Darocz, Homorod, Kőhalom, Ugra, Kacza, Zsiberk, Lemnek, Bárányknt, Boldogváros, Boholcz, Szásztyukos, Bethlen, Sárkány, Almásmező, Zernest, Törcsvár, Vajdarecse, Voila, N.- Sink, Aiud, Panticeu, Kézdivasárhely, Erzsébetváros, Segesvár, Nagyszeben şi ín tóté farmaciile din oraşele mici şi mari din Ardeal şi din ţările streine. — Farmaciile din Braşov: a d-lor Heinrich G. Obert, Victor Roth, Eugen Neusiâdter la „îngerul păzitor“, Ferdinand Jekelius la „Speranţa“. — Trimite 3 séu mai multe sticle cu preţurile originale în ori şi ce localitate din Austro-Ungaria.

.._ l z Sé se fereseă de imitaţie.cereţi anume Vin de buruieni & lui td , Hubert Ullrich.Vinul de buruieni al meu este mijloc secret. E compus din viu malaga 4500, spirt de vin 100.0, Glicerin 100-0, Vin roşu 2400, sirop de fragi 150*0, sirop de cireşe 3200, fincen, anason, rădăcina helen, rădăcini americane, rădăcini de inzian, rădăcini calmusa a. 10*0. Aceste părţi constitutive se se amestece.

Tipografia A . Mureşianu, Braşov.