TEORIA SI SOCIOLOGIA VIETH ECONOMICE ' '

Prolego~ene Ia studiul morfologiei economice a unui sat

CUPRINSUL

A) Teorie economica si realitate sociala 1. Absolutizarea tipurilor de via~a economica 2. Morfologia sociala si viata econornica 3. Viata economica, fo~a pura ~i forma sociala

a) esen~a economicului b) tehnic si economic

B) Aportul sociologi~ in cercetarea economica 1. Momentul noologic: perspectiva fenomenologica in intelegerea

manifestanlor sociale 2. Momentul explicativ: perspectiva naturalista in sociologia

cadre! or 3. Integrarea momentului explicativ ~i a celui fenomenologic in

lamurirea sociologica: structura socialului in concep~ia prof. Gusti

Cercetarea sociologica a vie~ii economice a unui sat nu este deloc usoar . Economistul insarcinat s-o faca vine de cele mai multe ori pe teren ' cu o mul~ime de prejudecati trase din cunoasterea teoretica a vietii economic Tn genere ~i cauta sa le aplice vie~ satului: fara sa-~i dea seam~ ca no~iunil u care lucreaza sunt lm.prumutate, fu majoritatea lor, altui fel de via~a economi • dedit cea pe care o studiaza.

I l

l'ormele presupuse fundamentale, adicii deformate in consecin~ii. Avem astfel o economi t1

ospodarului, una a industria~ului, una a negustorului, una a muncitorului, una a rentierulul1 u u·e se trudesc sa riistiilmiiceascii toate fenomenele economice in funqie de activitat H

l'i'caruia din acestia. De pilda, e'conomia aristotelicii inchipuie intreaga via~a economicii a omului ca p o

fi OSpodarie, economia mercantilistii i~i mchipuie economia na~!onalii :a pe o ~trep:ind r t'Omerciala, economia jiziocraticii ~i-o inchipuie cape o curte botereasca, economta lm Admit Smith, cape o mtreprindere industrialii. 0 economie a rentei transformii, cu Ricardo ~i sue • orii sai, toate problemele economice in probleme de apreciere a importan~ei relative a fiecilr I

It •tiv itati fata de rezultatele ei proprii ~i ale activita~ilor concurente. Ec·onomia mar.xi.~t t 'Ncete~a t~ate formele de viata economica in raport cu munca omeneasca, studiind ce dev in~ IH' ·asta munca ~i remunera~ia 'ei in toate tipurile de organiza~ie economica existente Ia datil llj lfl ritiunii ei 1_ De asemenea, in ~coala austriacii gasim o-teprie economica in care totul st pdv it sub specia consuma~iei . Teoria economica nu-~i pier?e in aceste cercetari_ caracterul I llhwact si pur, cu directa referire Ia esen~a vie~ii economtce. Dar ftecare teone economi ' 111111 icula;a stabile~te, tn funqie de practica economica respectiva, tip uri diferenfiate de .. ho111 11 !II'I'()!Wmicus "2.

Vezi: V. Madgearu, Teo ria economiei fiiriine~ti, ill ,lndependenta economica", Bucur ~ I I , 1111 VIU, nr. 3-4 (iulie- decembrie 1925), p. 15-17, ~i literatura citata acolo: Sven Helland 1'1 II low, Schulze-Gawemiz, Skalweit. Vezi de asemeni: A. Tschajanov, Die Lehre dt·• /1 llm·Lichen Wirtschaft, 1 vol., in 8, Berlin, Paul Parey, 1923; ~i Bucharin, Die politisrlw 1 A•momie des Rentners, 1 vol., in 12, Wien und Berlin, Verlag fur Literatur ~· Po!itik, I 2 (1,

111 p cia! introducerea. Yntocmai ca ill fizica, unde Jegile unui domeniu particular de fapte: opticii, tennodi nlt

11111' 1 ·lcctricitate, radioactivitate, au incercat sa se extinda asupra celorlalte, nu e Jatur~ a vl I 1 t tllj()lllice care sa nu fi pretins Ia o reducere a restului acestei vieti in sensu] ~i pe masuru I ll~) l e le de mai sus ar putea fi inmul~ite fiira multa osteneala.

Tn sfiirsit, scoala economiei matematice, pure, de Ia Laussanne, operand in teori c o 111 111 1 • re~ol~tie analoaga celei einsteiniene ill fizica, ajunge Ia o teorie pura a echilibrul u

1 11 ntl ul vietii ~conomice, in care fiecare activitate este exprimata simultan in funq ie d 10111 , h III II . Dar contrapartea inerenta unei asemenea incercari nu intarzie sa se manifeste. T t 1 11

'lt llomica matematica devine, in formele ei ultime, o conceNie pur func~ional a , adaptub I , 1 tlt opt, oricarui sistem economic, dar numai dupa ce, in prealabil, pe baza unor c rc t d d

11 tutu I all ordin decat matematic, s-au definit cu grija elementele sistemului. V .-:1 observatiile critice ale lui E. Antonelli asupra lucrarilor economice lll<lt 111111 ' I

I· •t ill nl lui Weinberger, Del Vecchio, ~i Boninsegni in ,Weltwirtschaftliches Ar h iv' '~ J II t1 •t l 1•11 nietull, iulie 1931 , recenzii, p. 17-18.

1 trl Marx are prin urmare dreptate cind spupe ca ,in metoda teoretica ... (a 0 11\) 1111

I"''' : nota ns.: M. V. ) subiectul, societatea, trebuie sa fie .totdeauna prezent~ \'n mini 1 I' ll I'' tt po~lll ". (lntroducerea Ia Zur Kritik der politischen Okonomie, trad. fran '/, l . ill ll l\ I I I . •/' ~ . ~ · .l 1'9~ 0 3"63 H Hljll 1 Un vo . 111 10 , r arts, vtaru, , Lo; p. ·' .

t 'h l tr ~n cazulm care economistul I I I I

SOCIOLBUC

intreprinse de fiecare unitate socialii, cat si 2) natura si structura wbiectelor care le intreprind, 3) randuiala administr~tiw'i-tehnicd sau juridiui a acestor activitiiti ~i 4) scopurile lor mijlocite sau nemijlocite.

~- _Prin:a deo~ebire are un dub!~ aspect: tehnic ~i social, dupa cum privirn a) varietatile de a~ti~Itate Jt el': msele, cafor:ne obtecflve sau_b) caforme sociale, In raport cu ~rupurile care le sav.~r~es~ . Va~atul, pescUJtul, cre~terea VItelor, munca campului, industria extractiva, mesen.~le, mdustr~a manufacturiera, sau mecanica, transporturile, comertul de marfuri, operatule de credit, speculatia bursiera, ca oricare alte forme de activitate e:onomica se exercita uneori de ciitre o aceea~i unitate sociala, alteori dimpotriva, se obse:va In cadr~l col~c_ti_;~tatii o ~iv_iziune a acestor activitati pe subunit~ii sociale, adica o i!Jecializare a actiVItatiior fiecarui grup. E vorba de a~a-numita diviziune socialii a muncii5.

2. Subiectul activitatii economice poate fi, dupa lmprejuriiri: a) o comuri.tate naturala (satul primitiv devalma~, clanul, familia, neamul, vecinatatea) , b) o institutie )bisnuielnica (claca P~?tru pre~t) sau administrativa (primaria pentru lncasarea darilor, pre~tatii, administra­r~a avem ob~te~ti): c) un grup simpatetic (~ezatoarea), d) un individ (meseria~ profesionist hber) sau e) o asocwfte voluntarii cu scop economic, de naturajuridica contractmla sau cvasi­cont:actuala (lntreprinderi cu salariati, sau cu robi, tovara~ii de plug, de treierat, d~ secera, de coasa, ~ooperative, societati In nuine colectiv, In comandita sau anonirrie, asociatii de produqie, de consumatie sau de ca~tig etc.). · '

3. Organizcqia socialii 'deosebita poate privi: a) randuiala relatiilor dim·e subiectele ec~n::n:i~e (deosebir_e dintre conducator ~i condu~i, libertate sau silnicie, fie b) riinduiala stapamru s::u folostm miJloacelor de producrie (proprietatea pamiintului, a unelteor, drepturile de _fo_l~sm.ta, com~datul~~ fie, In sfar~it, c) randuiala impiir[irii f ifolosirii produsr.llui social al actiVItat~I economice (diJma, partea, salariul, varna, cii~tigul, dobanda, birul etc.}

4. In sfiir~it, scopul activitatii economice poate fi deosebit de Ia o unitate economica Ia alta, sau chiar In interiorul aceleia~i unitati: constriingerea pentru rob, folo:inta propri pentru gospodar, ciiftigul pentru lntreprinzator etc. '

Formele vietii economice se deosebesc uneori in asa miisurii de la o uni­tate la alta, meat s-ar piirea cii nici nu mai e vorba de f~pte de ace:a~i ordin.

. A~a se lntamplii· de pilda cu formele vietii economice ale unitatilo; economi d~ferentiate, fata de acelea ale unitat~lor complexe, cu caracter mixt, nedifere~tia~. Disjunc~i 11 ~mtre fenomenul economtc ~I eel ettc, complet realizata de un industrias In conducerea afa nlor s~le, nu e _tot~eauna ~ea!izata I? ~ceea~i masura m _viata h.ii familial~. ~i maiputin clara(' aceasta deosebrre m aprecienle unur c10ban sau ale unU! gospodar plugar de Ia tara. Activi tat 11

ace:tora ~in u~a e supusa adesea In domeniul economic unor imperative' de ordin mixl nedifere_nt~ate, simultan economice ~i etic~. :A-ceea~i diferenta o aflam lntre coacurenpt Jl lll

economi~a a d01 neguston de aceea~I marfa~~ concurenta a doi gospodari sau doi ciobani7. Vezi C. Bougie, Lef ons de sociologie sur l' evolution des valeurs, 1 vol., in 16, PariH,

Alcan, 1922, cap. IV, p. 59 ~i urm8.

duire a fmplinirii lor, dupii puteri, corelat ~i prelungire in mediul social, d 11

~i acela~i timp depii~ire, a tehnicii conceputii in sensul larg de ,ta ti t ' . ''''* v1etu

1. Viata economica e privita, In acest caz, lntr-un sens apropiat de acellntrebuhl\11 d Hans Freye;, Theorie des objektiven Geistes, 1 vol., in 8, Leipzig u. Berlin, Teubner, 19 K, Jl 20 si urm., 32, In special capitolul privitor Ia studiu1 forme1or a doua (Geriit), p. 59 ~i llllll ., ¥ a p~tra (Sozialform), p. 64 ~i urm., ale spiritului obiectiv.

indeosebi sensu! categoriei a doua (instrumentala) este strans legat de acela al a I v I I economice asa cum o definim mai sus (p. 61). E drept ca cercetiirile lui Freyer asuprn lll' h categorii par'a se referi mai ales Ia ceea ce nume~te el ,al treilea grad de obiectivar " ( 'CHII ' II

tizarea); in vreme ce activitatea economica, ln~eleasa ca forma pura a actiunii om nt I , apropie mai curand de ,prima forma de obiectivare" deo~ita de el (considerarea ol l 'I v unei activitati omenesti semnificative desprinsa din proclsul psiho1ogic In care ia nu ( 1 )

2. Teh;ic si eco~omic sub acest raport nu se confunda. Deosebirea mtre ele nu Rl II Ill usoara. Amand~ua suntforme categoriale ale acfiunii omene~ti, adica forme stnlt' lllr tl 1 ttl r~latiilor dintre agent ~i propriile lui s'copuri ~i mijloace. Desprinse din procesul suf1 I 1 I 1111 tric care le da na~tere ~i cristalizate In tipuri de relatii, aceste forme se apropie d . n !II III r r

tivarilor spirituale mai sus pomenite. Deosebirea dintre tehnit si economic nu acoperii totusi deosebirea dintl'f' jill'l/lll Ill \Ill

mentalii siforma socialii a spi;·itului obiectiv, cum ar vrea'unii. Caci ~i tehnl II ttllllllltl sunt susc'eptibile de a se concretiza In amandoua aceste forme. ~i una ~i alta pot I tOil dr 1111 deopotriva ~i ca forme pure ~i ca forme sociale. Faptul ca economicul eo prel111 1 Ill 11 tehnicii nu lnsemneaza cu necesitate ca e de natura sociala.

Deosebirea trebuie ciiutatii mai adanc, In modul particular de lnfati ~ar 1 1 II\ scopuri si mijloace, in structura particularii a motiviirii acriunii omeneftl tn j lttt'tll r 11 1

ceea ce ~m putea numi cu d-1 Gusti ,gradul de lungime, sau de autonomie a v II \ OHI Ill • ' ' ( urs de eticii, B ucure~ti, Lit. Alfred lonescu, 1929).

Intr-adevar, amandoua presupun existenta unei deosebiri lntre scopuri ~I Ill lOIII' I l fiecare integreaza altfel pe agent lntre unele ~i celelalte.

Tehnica e cumpiinirea intre mijloacele utilizabile pentru realizarea U.nul ,\'1'11/ 1

punerea In practica a acestor mijloace. In operatiile tehnice, chibzuinta. aleger 11 po Ill 11 1111 osupra mijloacelor de realizare. Scopul ramane In afarii de discu~ie. Orice s p, lr' Ill p 11 N

1lanul realizarii, are In acest sens tehnica sa. (Max Weber, Wirtschaft unci G se/1,\'l 'hfljl, Yll n so mari, Tiibingen, Mohr, 1925, ed. a 2-a, vol. I, p. 32-33).

Economicul e, dimpotriva, o cumpiinire fntre scopuri fi mijloace. Aci poarta numai asupra mijloacelor, cautand aplicarea celor mai ,economice" ; ci·lns 11 ' '" II 1

unt masurate , economic" In raport cu putintele, cu mijloacele de realizare. Nu 11111 111 1 11p hot !lra~te de alegerea mijloacelor; dar ~i stapanirea, sau nestapiinirea acestortt h I 1 IIIII Otneneasca sa renunte Ia lmplinirea unor nazuinte, sau sa aleaga mtre ac I II, 1111 " m rgineasca lmplintr'ea In limitele mijloacelor de care dispune. Economi u.l pr 11 p1111 rh totdeauna ca chibzuin~a. socoteala, aprecierea avantajelor ~ i a dezavantaj I r ntl po Ill I 11111 ltNupra mijloacelor de execu~ie, dar chiar asupra 111 gerii obiectivelor a ~lun li . 1 I h11 1 1 put'ut fi considerata mai sus , tacti c1i a vi (ll", ·opomiu poate fi priv iUI d sl Ul' Cll , 11 11 d ·l'o.

Yn felul acest.a economi ul \'n 'lldr tl~ ~ II p ~ ~ ~ ~ I hn l ul ~ ~ till s onfllll I rl ~ I in fapl s pr zin t!l d p d 111 ' I olll ' llll Il l ~I ll I !il l Hhllll l ln tultlv on<lu. lUI pr• nd r'l atun i ·Bnd 1\U ct OR hit II Uh1111 lr 1111\ltl ~ I ilii IV I I I hll II ' 1 1'111111 II

(I I)' I, Atlmiiii.I'II'Ctl ll/l llltlrt.\ lt t'fl I 11 111/ , I Yl il , 11 H , I' 111 1 D IIIHHI, I ll' ~. I

''"' 111, 11 H, Mli11 l1111 , ll1t l , Ill I' · / ,

SOCIOLBUC

p. 9 ~ i Ul'ln .. Pdm I s rvi ·ii d cid m pri vin\ Ci posibilil ~il I' d pi ' Ill II Ill I'I'U ril 1', c J d ll urm, dau rdin ele de fa l ri ca~e In consecinta. Primele caut pl us llll l ll t ll l '" I mai ('av ml 1, ultimele, executia productiei In conditiile cele mai avantajoasc. N \i unilc de avantt~ ~I dezavantaj , de chibzuiala, nu sunt deci specifice ~i revelante numai pentru economic. ' I s regasesc ~i in tehnica. Revelant pentru deosebirea dintre ele e obiectivul asupra ciiruia poorttl chibzuiala , locul pe care II ocupa In structura motivarii aqiunii agentului. Acest obiect totdeauna mijlocul, in tehnica; In vreme ce, in economic, termenii cumpanirii sunt unul s fl ~i altul mijloc. Economicul e prin urmare cautarea unui echilibru intre scopuri ~i mijloace, tlll fel de lntrerupere a ~irului actiunilor de executie In care mijlocul e totdeauna subordonat fat de scop, ~i un efort de stapilnire de catre agent a tuturor conditiilor actiunii sale, prin considcra· rea In abstract, pe un acela~i plan, a scopului fata de mijloc.

Caracteristica pentru economic este tocmai aceasta posibilitate de a privi In chip reversibil scopul fata de mijloc, ~i nu numai ultimul fata de primul. Primei rasturnari " cauzalitatii, care sta Ia baza tehnicii, ~i in care rezultatul aqiunii , reprezentat cu anticipar 1

decide de alegerea conduitelor care-] vor preceda in fapt pana Ia realizare, li urmeaza o a doun rastumare, In care mijlocul de actiune, independentizat de scop, serve~te de factor precum· panitor Ia alegerea acestuia. Omullnceteazii de a-~i reprezenta conexiunea univoca a scopulu i fata de mijloc ca o conexiune necesara. Amandouii sunt puse - in socoteala, sau chibzuire11 ec~nomicii - oarecum pe aceea~i treapta, ca motive ale conduitei omene~ti posibil~. UnivodJ fn tehnicii, relafia scop- mijloc devine fn economie reversibiii; Trecerea aceasta de Ia tehnic1\

I a economie, de Ia tactica Ia strategie, de Ia alegerea mijloacelor Ia alegerea scopurilor e un moment important In dezvoltarea omului. Ea da fiintei omene~ti, deja Iiberata de natura prin posibilitatea alegerii conduitelor intermediare, un grad nou de independenta. Omul se degajea.z1\ ~i de sub influenta colectiva care li impune scopurile actiunii. Omul e pe punctul sa devinii supor· tul unei vointe proprii.

Rezulta cii economicul, Ia fel cu tehnicul, nu este social prin esenfii. Cu alte cuvinte, obiectivarea vietii economice ca ,forma pura" a conduitei omene~ri poate fi ganditii abstract, independent de societate. Privite ca tipuri abstracte de conduita, robinsonadele nu sunt a~a d lipsite de sens cum vor unii.

1 Conexiunile economicului cu socialul sunt totu~i mai stranse decat ale tehnicii, lntrudlt

independentizarea aceasta a mijlocului fata de scop ~i rasturnarea de orientare a agentului fat, de ele nu este realizabilii fn fapt decat prin societate ~i nu poate fi explicata altfel decilt In funqie de un proces de complicatie sociala, de diviziune a mobilelor omene~ti , ea 'insii~i in funqiune de o specializare a activitatii tehnice a grupurilor, care sa fi facut posibila interferentu conduitelor omene~ti eterogene. Punerea aceasta pe un acela~i plan a scopului fata de mijloc.: este cu totul inexplicabilii in afara unei diviziuni sociale a muncii care sa fi racut ca aceea era mijloc pentru unul sa devina scop pentru altul , ~i invers. Privit 'in conditioniirile sale mat • riale, economicul apare ca o resfrilngere in con~tiinta a acestei eterogonii rezultate din proc • sui diviziunii sociale a muncii. Geneza categoriei economice a actiunii omene~ti e o problem de transformare socialii. 0 dovadii stii in aceea cii in societatile primitive, unde diferentieron colectiva a scopurilor face imposibilii considerarea unei ace!eia~i realitiiti sub dublul aspect d scop ~i mijloc, o izolare a economicului de eticii, sau de tehnicii e de-a dreptul imposibil ,, Cercetarea economica a acestor societati primitive nu poate cuprinde decilt un studiu at relatiilor dintre tehnicile grupurilor, mediul natural ~i diviziunea sociala a muncii. (H. CunoW1

Allgemeine Wirtschafts-Geschichte, 3 vol. , in 8, Berlin, Dietz, 1926, vol. I, Introd., p. 20-2 1).

In societate se gasesc a~adar, abia, J:mprejurarile care fac posibili:\, m faptl viata econonti · 1

adicii considerarea de catre agent, pe un acela~i plan, a scopului fat, d nti lo . Tehnioa [se) pOli1 na~te, in fapt, dintr-o experient{L individuala, de~i fixarea i p r su p111 1 ll 11p r 1t trad itia, a asl memorie a grupului social care pastreaza ~ i transmiJ· ('IX J)t II 11\tl llld vltl uul avan t t~ IIIR colectiviti:\(iil sociali z§ndu-1 . l?eversibilito /('(1 1'/'ttl '(i !' i IIIII/ II"'' 11'/111/lot • (' rn.w7 illl'rti lil'/1

bi/11 indepand,nt do sr f' i f'ltl t f' . Da ~ prin urn Hu' N'IIIHIIII 111111111 ~ ~~ Nil 111 piln nt 1 I t 1 so ·iu l prln , 'OJltll tlt)Jl ll' '' n r stu• • A · N1' pll il l' t til VI II '' 111 11111111 Il l 1'111 vn l11hll t•ldli l 1111

I :l

l d

SOCIOLBUC

p. 9 ~i urrn.). Primele servicii decid In privinta posibiliti:itilor de plasare a mi:irfurilor, cele din urmi:i dau ordinele de fabricatie In consecinti:i. Primele cauti:i plasamentul eel mai favorabil, ultimele, executia produqiei In conditiile cele mai avantajoase. Notiunile de avantaj ~i

dezavantaj, de chibzuiali:i, nu sunt deci specifice ~i revelante numai pentru economic. Ele se regi:isesc ~i tn tehnici:i. Revelant pentru deosebirea dintre ele e obiectivul asupra diruia poartii chibzuiala , locul pe care 11 ocupi:i In structura motivi:irii aqiunii agentului. Acest obiect e totdeauna mijlocul, ill tehnici:i; tn vreme ce, In economie, terrnenii cumpi:inirii sunt unul scop ~i altul mijloc. Economicui e prin urmare ci:iutarea unui echilibru lntre scopuri ~i mijloace, un fei de lntrerupere a ~irului actiunilor de executie In care mijlocul e totdeauna subordonat fata de scop, ~i un efort de stapanire de ciitre agent a tuturor conditiilor aqiunii sale, prin considera­rea In abstract, pe un acela~i plan, a scopului fata de mijloc.

Caracteristica pentru economic este tocmai aceasta posibilitate de a privi ill chip reversibil scopul fata de mijloc, ~i nu numai ultimul fata de primul. Primei rastumiiri a cauzalitiltii, care sta Ia baza tehnicii, ~i In care rezultatul actiunii, reprezentat cu anticipare, decide de alegerea conduitelor care-! vor preceda In fapt pan a Ia realizare, li urmeazil o a doua riistumare, In care mijlocul de aqiune, independentizat de scop, serve~te de factor precum­panitor Ia alegerea acestuia. Omullnceteaza de a-~i reprezenta conexiunea univoca a scopului fata de mijloc ca o conexiune necesari:i. Amandouii sunt puse - In socoteala, sau chibzuirea economicii- oarecum pe aceea~i treapta, ca motive ale conduitei omene~ti posibile. Univocii in tehnicii, rela?ia scop- mijloc devine in economie reversibiii. Trecerea aceasta de Ia tehnica )a economie, de Ia tacticil Ia strategie, de Ia alegerea mijloacelor Ia alegerea scopurilor e un moment important In dezvoltarea omului. Ea da fiintei omene~ti, deja Iiberati! de natura prin posibi!itatea alegerii conduitelor intermediare, un grad nou de independenta. Omul se degajeaza ~i de sub influenta colectiva care li impune scopurile actiunii. Omul e pe punctul sa devina supor­tul unei vointe proprii.

Rezulta cil economicul, Ia fel cu tehnicul, nu este social prin esen!ii. Cu alte cuvinte, obiectiv area vietii economice ca ,forma purii" a conduitei omene~ri poate fi gcmditii abstract, independent de societate. Privite ca tipuri abstracte de conduita, robinsonadele nu sunt a~a de lipsite de sens cum vor unii.

1 Conexiunile economicului cu socialul sunt totu~i mai stranse deciit ale tehnicii, lntrucat

independentizarea aceasta a mijlocuiui fata de scop ~i rastumarea de orientare a agentului fatil de ele nu este realizabilii in fapt deciit prin societate ~i nu poate fi explicatii altfel deciit In funqie de un proces de complicatie sociala, de diviziune a mobilelor omene~ti, ea lnsa~i In functiune de o specializare a activitatii tehnice a grupurilor, care sa fi fiicut posibila interferenta conduitelor omene~ti eterogene. Punerea aceasta pe un acela~i plan a scopului fata de mijlo este cu totul inexplicabila In afara unei diviziuni sociale a muncii care sa fi fiicut ca aceea c era mijloc pentru unul sa devina scop pentru altul, ~i invers. Privit In conditioniirile sale mate· riale, economicul apare ca o resfriingere tn con~tiinta a acestei eterogonii rezultate din proce­sul diviziunii sociale a muncii. Geneza categoriei economice a aqiunii omene~ti eo problem, de transforrnare socialii. 0 dovadii stii In aceea cii In societatile primitive, unde diferentieroa colectivii a scopurilor face imposibila considerarea unei aceleia~i realitati sub dublul aspect d scop ~i mijloc, o izolare a economicului de eticii, sau de tehnicii e de-a dreptul imposibil , , Cercetarea economicii a acestor soCietiiti primitive nu poate cuprinde deciit un studiu 11 relatiilor dintre tehnicile grupurilor, mediul natural ~i diviziunea sociala a muncii. (H. Cun w, Allgemeine Wirtschafts-Geschichte, 3 val., in 8, Berlin , Dietz, 1926, val. I, In trod., p. 20-2 1 ).

In societate se giisesc a~adar, abia, lmprejuriirile care fac posibila, ill fapt, viata econ mic , adicil considerarea de ciitre agent, pe un acela~i plan, a scopului fat!\ de mijloc. Tehnioa [s l110 11t n a~te, In fap t, dintr-o experienta individualii, de~i fixar a i pr supune neapiirat tradi tiu, o· 1\NI m m ri a gru pului social are pastreaz\i ~ i transudt t p 11 mt I Individual UV t111 ll\)otl ·o l ·tivi l pi, N iulizOnclu-1 . Reversi!Jilit(l /1'(1 l'r'tll '{iri tl ll/111' ,\t 'tlt t 11'1. 111 ijloc e fn.w1 lllt' \JI/It •tf /IIIII illtl•'fll'/ t lt•nt tl ,WII'icf!l,tt•, l I pt'lll Ullll lll lilll ill lt th lil llll I NO lui pt• II t 11 \ , I HI

Mill' '" PI 11 "'OIId I IH I II't" llt t' Hi ll' ' At• I jllll ll I"' I d ,, til \11111 II I f tlll l v il lllll l I It Ill ill\

clc Spengler, consideriind aceasta rasturnare J:n functi~ de ~ doilea m?ment ~ ~ehrl sal • lntreprinderea ill comun" (op. cit., p. 37 eyi urrn.); cu atat ma1 mult, cu cat ~~easta mtnncl l'

'1; mai multora, impliciind pentru el o deosebire necesara 'intre_ conduc~to:n ey1 condu~roc : Hului economic, face posibila motivarea deosebita (eterogon"1a_) "a actm~llor celo~ do act. d t~conomici (interesul pentru stiipan, frica pentru sclav etc.), gas1ta de no1 a fi cond1t1en II

prc-necesara a faptului economic. . .. , . . " . 1 Intrebarea ramiine 'insa 1n picioare, daca geneza faptulm econom1c tre~me pusa ~~~ \ tl diviziunea politicii (conduciitori ~i · condu~i) a societatii,_ s~u. de ~pec1ahzarea_ (l.tet7 l1

11e1 iv ita til or de diviiiunea sociala a muncii. Caci ambele lmpr~Jura~ soc1ale _fac posib!lil ~ 11

li t· Ia f~rm; tehnicii Ia cea economicii a activitatii. Monografi1 speC!ale pnv;toare Ia de) ll atort

0 ·ietatilor primitive ar putea abia tran~a illtr-un sens aceasta controversa pe care npul 111

fC at schita aci. I

Forma generaHi a vietii economice ramane__, p~ t~are, tot ,freT . Hu, ttlica cumpiinirea intre scopuri ~i mij~o~ce, 1:az':m~e ~1 osten~ala, a .um nl tturi de bunul simt ne-o arata deopotnva teona ~1 fenomenolog1a econ·u

I I I

SOCIOLBUC

ansamblul teoriilor asupra valorii, lucrarea d-lor Turgeon Charles 11i Charles Henri, La valeur, 3 vol., in 8 mari, Paris, 1925-1927, vol. I, ed. a 3-a, vol. II 11i III, ed. a 2-a, primele doua volume cuprinzand istoria criticii a doctrinelor, ultimul o lncercare constructiva de ordin sistematic asupra ansamblului problemei.

Dar subiectele activit<:itii economice, felul ei, chipulln. care e organizata lnlantuirea ln.deletnicirilor economice ale fiecarui subiect ~i ale mai multora in societate, scopurile nemijlocite ale faptuirii lor, categoriile economice sunt cu totul altele de la caz la caz.

A~a ca economistul care coboara ln. sat hotarat sa transpuna, ln. formulele economiei teoretice pe care-o ~tie, rezultatele cercetarii sale pe teren, e cu atat mai expus primejdiei de a rastalmaci mtelesul adevarat al faptelor, cu cat poate fi ispitit sa-~i ln.chipuie ca prin reducerea lor abstracta a dat de fundul lucrurilor, atunci cand de fapt e frustrat de partea cea mai cu miez a cercetarii sale. ·

Pentru a fi ferit de aceasta primejdie, este nevoie ca ochiul atent al sociolo­gului sa vina sa ln.drepte tendinta fireasca a econornistului scos din mediul sau obi~nuit de cercetare a societatii de schimb, spre generaliziiri gre~it orientate ~i lipsite de adeviirata lor semnificatie. ·

Pentru a fi exaqi, suntem datori sa spunem cii economi~tii nu vad totdeauna cu ochi buni aceasta interven~ie a sociologului in domeniullor de cercetare. Ei 11 acuzli, pe de o parte, cii vrea sa modifice sensul cercetiirii lor bine inchegate, in numele unei discipline inca nedeplin constituite. Pe de alta parte, afmna cii economistul serio. efect¥eaza singur, ~i de la sine, toate cercetiirile pe care i le impune sociologul.

In ce prive~te prima obiec~ie, lasand Ia o parte problema ,constituirii (sociol giei) ca ~tiinta", care nu poate forma aci un obiect de cercetare, sernnaliim numai ea ar putea f~ facuta valabila 1mpotriva oriciirei ~tiintei, in speta chiar 1mpotriv 1

,economiei". In privinta relatiei celor doua ~tiinte, trebuie raspuns ca, in afara teorl I economice pure, orice alta forma de teorie economica fiind legatii de activitatea un I unitati sociale, dupa cum s-a aratat mai sus, considerntiile sociologice se impun 11 necesitate economistului, sub pedeapsa de a falsifica sensu! exact al teoriei p,rJn extinderea ei la realitati pentru care e improprie. 0 privire patrunzatoare nu 1

descoperi oare, in aceasta extindere neingaduita, cheia nesfar~itelor controver d ordin teoretic in ~tiinta econornica? Dar chiar in cazul special al teoriei pur , i'ntruchipare a tipului general al tuturor tipurilor de teorii economice posibile - ca I!' terul ideal al cercetiirii nu sustrage aceasta disciplina influentelor sociologiei. 1t

ansamblul de rela!ii care constituiesc structura unei asemenea econornii, privit ill I insele, constituiesc un tot ireductibil Ia social, riu trebuie uitat cii ,postulatele" p care e construit acest ansamblu isi au riidiicini incontestabil sociale. Dacii, r du I sen fa, economicul pur nu e numaidecil.t 0 forma a socialului pur, in fapt, teor lit'l uti onomici recunosc fara inconjur ca sensu/ real al construcriilorlor, teoret.ic v I !11 I

ind pendent de realizarea lor intr-o anum so i lat oncreta, e fn fun t(l d roCL fi zaren. fn via(a sociala a postu!Clt •lor lor, · 11 vin Ia o recunoa~ t t' thl d htza l~ a clor expu e mai su~ .

Yu a priv ~ L a d uo I Sit' lu il 1 I lu ~j llll A~ fl cl II ltJII II p II I, 111 11 1 II 1111 11 011 ll1 I 1!11 -llJlll\lltn ' ' ll 111\ I g r lt 11 lllltllllr 1 It II I 1111 1 td In Oljll ll lw rl 11h IV 'I , < !1 111 1 1 11 ' ""I HI 11!t 11 ~ I 111/ wl , Wt rl ttr , cu111!111 1 plld I Ill • Ill lttd I IIIII II 111plltll 111111111 111• 11 11 ill 111 1 pi v I l I I II IJI II tltl I

cercetare; sociologica a vie!ii economice in sen sui preconizat aici. 0 interesanta compar~e s~ar p~tea face,_ sub aces~ rapor_t,_ confruntan.d ideile generale expuse in cele _trei captt~le m~o~u?hve ale lui la edtpa a doua a Iucriirii sale (Der modern K_apltal!smus, m tre1 paf!l, a~ vol. fieca:e, ~ 8 mare, Miinchen ~i Leipzig, J:?unck r ~I Humblot, ed. a 6-a, 1924 ~I urm.) cu tdeile generale care stau Ia baza cercetiirilor noastre, in special in ceea ce prive~te intelegel'ea conditioniirii vietii economic unde, intr-o cla~ifi~atie dife~ta ~i pe alocuri nu destul de 'precis conturata, regasin~ toate cadrele vtept econorrnce pe care le indica punctul de vedere so~iologi (p. 16-17).

Determinarea exacta a ,,momentului sociologic" al unei cercetari econ • mi~e, ~dica a punctul~ pana la care faptele ecorwmice odata constatate ing· • du1e o mtegrare a lor mtr-un anume up de teorie econ~ica, fiira 0 frustrar a sensului lor social, e o problema subtila care cere o deosebita maturitate so j •

logica, pe care numai o adanca mtelegere a vietii sociale si a regimului ei sp • ·ial dev cauzatie, unita cu o ln.delungata. experienta pe tere~, o pot face solubil .

. Sa ~~ercii~ sa _Iamurim, in liniile sale generale, ln. ce consta apottul OC LOlog1e1 la lamunrea problemelor privitoare la manifestiirile social 1 1

1 nere, printre care se situeaza ~i faptele economice. · . Socio~ogia ca ~tiin¢ a intregului .social ne deprinde sa privim ln.totd aun 1

()flee man1festare a vietii omene~ti ln. funqie de ansamblul de manifest 1 1 711 ' 1rc se_ inf~ti~eaza_. ~ie~ar~ fapt ~p~e ~stfel ca un aspect a1 unui tot in h ! II nu-~1 afla semmf1catm ~1 exphcat1a mtreaga dedit in funqiune de, . t 1 ~~< ,

I ormele de activitate ~ele mai simple ln. aparenta ~i inteligibile de la s·i11 J)l 11

II z nantele pe care m le trezesc launtric, categoriile cele mai stabil Ill 1 1 o rale ~i mai adanc inractacinate in sufletul omenesc, sociologull n :id •r .. ol i ct~v"**·, sub specia precaritatii lor, adica legate de regimul vi ~i s 11 111 enre 1au na~tere ~i in care i~i afla ratiunea lor suficienta***.

I aca la dificultatile legate de acest fel de considerare a faptel r s ·111 td flugam ~i pe acelea datorite fenomenelor asa-numite ale p lis ml 11

nl ~itelismului"*~** sau al~ ,~terogoniei"*****, adica dificul~~p l dal rll ' lllplu lut ca un acela~1 gest ob1ect1v este susceptibil de a primi m s i 111 lllt tl\ 1n de intelesuri ~i de rosturi deosebite, putand fi rezultatuJ un .1' m l v

111 /1/11N ifll , I vo l., 11 I (1 , P111 , Ah 111 , 1'1 1 ,

VII lit I

SOCIOLBUC

diferite, tinzand catre scopuri diferite, ne dam seama de lm.prejurarile care au impins p~ sociologi sa se fereasca de asemanan superficiale sau formale, intre fapte care ascund uneori deosebiri ireductibile.

Para a exclude prin urmare .incercarea de a surprinde . teoretic esenta manifestarilor economice ale unei societati date, problema cercetaru sociol~­gice a vietii economice se prezinta cu mult mai complicata.

La drept vorbind, lamurirea deplina a unui fapt economic, ca eyi a oricarui alt fapt social, nu necesita numai o singura cercetare, omogena, ci si o serie de cercetan deosebite, dar care se integreaza unele intr-altele, sistem~tic, pana la deplina lamurire a lui. Aceste cercetan se pot grupa in doua momente metodol~gice, ~u obiective diferite. Un prim moment urmareeyte sa fnteleagii, un al doilea, sa explice faptul social in chestiune*. Asa ca, in orice analiza sociologica bine facuta, vom intalni doua cercetari ~u totul deosebite ale realitatii sociale: 1) unafenomenologica, eyi 2) una etiologica17 . .

'

118. In studiul fenomenelor din domeniu!.~tiintelor naturale, purtand asupra unor obiecte de studiu omogene ~i cu semnificatie precis determinata, rar intllnim un moment ,comprehen­siv" in cercetare. De cele mai multe ori, singura problema e aceea explicativa. Totusi, aseme­nea probleme intalnim uneori ~i in chimie, cu ~a-numitii ,izomeri", corpuri cu c~mpozitie atomica identica, dar cu organizatie celulara diferita. ' '

De_lndata lnsa ce trecem din domeniul ~tiintelor fizice In acela a! ~tiintelor biologice ~i suflete~tl, problema capata o importanta cu totul diferita. Cercetarea lntelesului fenomenelor devine un moment absolut necesar, fara de care orice lncercare de stabili;e a cauzelor este de-a dreptul imposibila. lata de pilda in psihiatrie, sunt numeroase cazuri in care incercarea de explicatie a unui simptom da gre~ atat timp cat i se cauta cauzele izoliinc\u-1 ~i In care explicatia nu devine posibila decat dupa integrarea simptomului particular intr-un sindrom (ansamblu de simptome particulare) cu care se gase~te in anumite legaturi functionale. Psihiatrul Jaspers a facut Q serie de aplicari ale acestor procedee Ia studiul nevrozelor, obtinind rezultate remarcabile. Vezi K. Jaspers, Allgemeine Psychopathologie, t:rad. franceaa, 1 ~ol. , in 8, Paris, Alcan, 1927.

Acela~i lucru se petrece cu orice fapte apartinand unor sisteme de cauze remanente si interferente, cum este cazul in ~tiintele sociale. Explicarea unui fapt nu e posibila decat dup'a intelegerea lui, adica dupa integrarea lui lntr-un tot semnificativ.

lata o pilda luata din viata economica, cum ar fi un act de vanzare ~i cumpiirare. Faptul aces:a poate sa apartina Ia doua structuri economice diferite: vanzare~ spre cumpiirare (cum ar fi m cazul gospodarului care-~i desface prisosul de grane pentru a-~i cumpara plug sau vite), forma de viata economica apartiniind a~a-numitului proces al circulatiei simple; sau cumpiirarea spre vanzare (cum ar fi cazul negustorului de vite sau de grane), care apartin procesului de circulatie dezvoltata. Acelea~i fonne, dar cu totul altfel integrate in procesul vietii economice. De unde, cu totul alt ,sens" al activitatii economice de Ia un caz la altul ~i cu totul alt sistem de cauzalitate.

Vezi pentru detalii: K. Marx, Das Kapital, traducerea franceza Molitor, 14 vol. , in 161

Paris, Costes, 1927-1930, vol. I, p. 103 ~i urm., ~i 162 ~ i urm.l9

2. Metoda aceasta comprehensiva (noologi 11) preparatoare a cercetarii etiologice (cauzal ). ngm u sfiir~ i tul veacului trecut impotriva pr t ntlilor nt\l ur 11

stiintelor morale ca metoda universala de cercetare, pretentie caracteristica celei de a dO ll 1 Jum~tati a veacului trecut. Intr-adevar, din clipa in care un Dilthey, un Rickert, un X enopol• 0 lncearca o deosebire intre ~tiintele naturii, ale generalului, sau ale faptelor de rep tili 1

~tiintele culturii, ale spiritului sau ale individualului - o noua metoda, potrivita acest ra I il urma, devine necesara, in masura in care induqia nu mai are priza asupra lor; o metoda Ut i 1

spre deosebire de procesul mijlocitor a! abstraqiei, sa ingaduie patrunderea directii a s 11 \

faptelor individuale. Cercetatorii neokantieni ai vietii spirituale, de pilda Stammler, avcan1 Nil drept, Ia dispozitie, o metoda aprioricii, transcendentala, de reducere a fenomenelor spil'ituln pur din empirie. Dar metoda transcendentala nu admitea intelegerea vietii spiritual oltlt I deciit ca o forma generala, necesara ~i universala a devenirii empirice, concrete. Metoda 1100

logicii, patrunzand in unitatea concreta a faptului individual, ingaduia, dimpotriva, tnt I r i

vietii spirituale ca , fenomen" , ca fapt individual, sui-generis, situandu-se astfel, prin f t , lntre metoda transcendentala ~i cea empirica, naturalista.

Datatoare de seama pentru aceasta orientare e lucrarea de tineret~ a lui Max Sch transzendentale und die psyhologische Methode, 1 vol., in 8, t:elpzig, Meiner, 19221

scrisa in 1900. I

SOCIOLBUC

pornid de Ia cvnstatarea ca semnificatia existentei nu e aceeasi In toate domeniile 0

casa existand altfel decat un ideal, ,de pildaZl. ' · '

Se desemne~a _ac~ o nouii posib_ilitate de utilizare sociologica a fenomenologiei , alaturi de aceea a determmam esen~e1 d1fentelor fapte sociale, ~i anume, In sensul unei cercetari fenomenologice a esen~ei lnse~i a socialului.

Se ved~ bine ca, In conceNia sistemului In care lucriim, fenomenologia diferitelor regiuni ale _ex1sten~e1 soc1ale- v~r~esc de domeniile manifestiirilor culturale, economice, juridice sau poht~ce - est~ subordonata mtotdeauna unei concep~ii mai vaste, aceea a liimuririi socialului ca totahtate reala. .

. In _ acest ~e~s, In_ masura In care societatea este conceputa ca o· totalitate, felul ei de exJste_n~a ~o~stJ_tui~ obJectul unei onotologii region ale a vie~ii sociale, sens asupra caruia vom revem ma1 tarzw .

~ ~· Max ~~ber* ,_ Sch:ler**, Werner Sombart*** au meritul de a fi pus pentru mtua oara ~ e':_1de~~a, poate _cu oarecare exagerare, importanta metodei f~no~~no!og1ce ~ ~tuntele soc1ale. Exagerarea, daca. exista, consta 1n aceea ca ~nu dmtre e1 £!.U considerat uneori momentul ,mtelegerii" realitatilor soc1ale ca o forma superioara de cunoastere stiintifica de sine statato'are menita ~ se sub~~tu! cerc~tiirii cauzale; 1n ~rem~ ce, pentru noi, principalul ei folos sta tocma1 m mlesmrea acestei cercetiiri.

~eno~enol~gia vie!ii economice, ca a oriciirei alte manifestiiri sociale, cupnnde ~~ ea tre1 momente deosebite: a) unul descriptiv, b) unul morfologic si c) unul semaseologic. '

Pus 1n fata vietii economice sau sociale, fenomenologul ·mcepe prin a culege datele elementare care vor servi cercetiirilor sale ulterioare. El constata faptele a~a ~urn~ s~ prez~ta_m expe.~enta, 1n contactul pe ~are 11 are cu ~eali­tatea soc1ala a zile1 de az1, ~1 le descne cu deamanuntul.

. ~e~criind, el cautii sa diferentieze morfologic, adica dupa formele lor, pe vane}ati, ~ce_ste date, ~ru~andu-1~ d~pa asemaniiri, 1n tipuri. . ~ svfar~1t, el ca~ta sa desprmda ceea ce e esential 1n fiecare din aceste t1pu:1~ ~a le ~aract~nzeze ~i apoi sa le situeze, integrandu-le, 1n ansamblul :eal:tatu SOClale ~m Car~ f~c parte, det~rminand rostul ~i importanta lor mtr-msul. Car~ctenzarea t1purilor se face pnn intuitie sau abstractie; iar situar~a l~r se face ~nn punerea 1n evidenta a distributiei lor, a relatiilor functional ?mtre ele ~1 a funqiei fieciiruia fata de mtreg. Odata aratat mec~ismul mt~r~ep~ndentei tipu~or, semnificatia lor ~i echilibrullor 1n unitatea social! , mat ramane de determmat ,sensul" general ce trebuie acordat totalita!ii.

Cercetatorii nu sunt de acord asupra procedeului de lntrebuintat pentru determinar u

:*Vezi, Max Weber, op. cit. , vol. I, p. 1-11 . Vezi M~ ~cheler, De1.· Bow:_geois, Der Bourgeois und die religiOsen Mil 111 ' , 1 1

Zukunft des K_apltaltsr:zus, pubhcate m Abhandlungen 11nd AuJil'l /fze, 2 vol., In J 2, L J p~ , Ve:Ia~ der we1ssen Bucher, 1915, vol. 2, r publi t n fili i (/ /11 ,\'1/trz der Wcru·, 2 v 1.

11 R

Le1pzl.&:,Per ~eue Geist, 1919, voJ. 2. ' ' 1 y, zt, W rn ,. mhm·1·, I I h•t N,/1 ""' /tl/. ,,,,,,,, 11 , I vo l. , 11 H. M!l h 11 1 1111 u. I TunJhl I, I 0. '

tipurilor morfologice. Unii considera tipul ca rezultatul unui proces de abstrac~ie (Max W h 1,

In ,Archiv fiir Soziai-Wissenschaft", vol. 19, p. 65, cf. Madgearu, op. cit., p. 16). DimpoldV , fenomenologii ortodoc~i, discipoli ai lui Husser! (Jdeen zu.einer reinen Phiinomenolog ie) 0 11 sidera acest tip ca rezultat al unui proces special de reducere Ia esen~a (reduqia eideti ) d natura intuitiva (Max Scheler, op. cit., vol. 2).

Ca rezultat al unui proces de abstracfie, tipul nu poate fi socotit decat In masura In • I'

se considera acest prqces ramas Ia calea jumatate; singur conceptul, complet defini t, p 111 pretinde a fi rezultatul unei abstrac~ii sfar~ite. Tipul apare, In acest caz, ca un concept p ov zoriu, hibrid, rezultat din incercarea de aplicare a legilor logice de construc~ie a concept J I' 1 realitatea vie. ·'

El nu are decat samburele caracteristic bine definit, limitele comprehensiunii In s~ ro lu sunt fluente, nedeterminate. In schimb, el este plin de seva realitii~ii, spre deosebire de con pi , care nu e decat o schema.

Ca rezultat a! unui proces intuitiv, tipul apare, dimpotriva, ca o cuprindere a unei r Oil 1 esen~iale In mijlocul realita~ii aparente, trecatoare ~i conJltzicatoaie, vedenia direct!\ a .,1 o sului" existen~elor particulare. ·

Controversa, destul de importanta, l~i are radacina In vechea cearta de ordin gn s olo It dintre realism si idealism. Aceea ce face interesul ei este faptul di domina trecerea d Ill 11101

fologia Ia ontoiogia vietii S\)ciale,, de Ia forma fenomenelor sociale Ia existen~a lor ca Ulf\1' , I aceea si exista sociologi (Durkheim, op. cit., p. 45, 94 ~i urm.) cari, de~i admit constil ull' 1 II lipuri ~ociale, pentru clasificarea societa~ilor, 'nu concep ,explica~ia" faptelor so iol d I plecand de Ia defini~ii complete.

Cu aceasta, primul grup de cercetari se mcheie. Faptul social , nu nomic e de acum bine ,mteles" ~i se poate proceda la explicarea lui :~.

Explicarea24 este un lucru destul de ·delicat in ~tiin~ 1 , 0 (

Metodologia generala a ~tiintelor nu a stabilit un acord unanin1 1 ll J 1 1

n ~elesului ideii de explicatie. Supusa unor analize subtile, ideea ra~uul 11 1 ~· i nte s-a gasit mcurcata 1n mai multe riidacini*.

Care e atunci sensul distinctiv al explicatiei sociologice? ~i d ista mtre a explica un fapt social ~i a-Imtelege?

Pentru sociologie, ca ~i pentru orice alta ~tiinta , ,explic*c" 'In, 11 ultima analiza, desprinderea relatiilor cu sens existenrial dintr 111 I tpl 111 fapte. Cu alte cuv'inte: lamurirea imprejurarilor aparitiei unui f pl 'In 111

pul xperientei, adica 1n campul existential supus' observatiei, ondi(lfl 111111

I tpt insemnand tocniai fmprejurarea necesara acestei aparitli· h 1 1

dlntr etiologia ~i.fenomenologia unui fapt se refera prin unnar la I I IIli' a c se poate face, 1n existenta in genere, mtre esenta ~i pr z I· .w ,1' d 0 11 bit de da sein) , deosebire dintre ce e ~i cum se produ fap tul ~.

Ia origina ~tiintelor so ial , rcetatorii au incer at s. pll I ~pi r ducmdu-le la condi~ii I ·n lru, fi d un f I, fi rl · ult ul. I 1 11 1

SOCIOLBUC

incercarilor lor este ilustrata de tabloul a~a-numitelor sociologii unilaterale· ale cadrelor* : sociologia cnsmologicii (Taine, Ratzel, Desmolins), intemeiata pe considerarea societatii in f.unqie de mediul natural, sociologia biologicii ( darwinismul social, rasismul) , intemeiata pe considerarea societaW ca forma de viata biologica umana, sociologia psihologicii (individualista cu Tarde, colectivista cu Durkheim), intemeiata pe considerarea societatii ca forma de I ,

via~a sufleteascii, sociologia istoricii (Lamprecht, Rickert, Xenopol), inteme-iata pe considerarea vie~ii sociale in func~ie de desfa~unirea temporala a evenimentelor. Patru tipuri de sociologii unilaterale, propunand patru sisteme diferite de in~elegere a cauzalita~ii sociale ** .

Problema etiologiei faptelor sociale ia intr-adevar in fiecare din aceste sociologii unilaterale forme cu totu1 diferite. Sociologia cosmologica considera cauzalitatea sociala ca o problema a rela~iilor dintre , influenta fenomenelor naturii si reactiunea sociala sau cultura, in sens de civilizatie materiala (Ratzel) ***. L~ fel, sociologia biologica transforma cercetarea' etiologica a faptelor sociale intr-o cercetare a influentelor tipului biologic (rasismul) si' a posibilita~ilor de seiec~ie naturala (darwinismul) ~i artificiala (biopolitic~) a acestuia****. Sociologia psihologica reduce, in acela~i fel, explica~ia sociolo­gica la problema raporturilor dintre individ ~i societate, adica la presiunea sau constrangerea pe care o exercita colectivitatea asupra faptelor individuale (Durkheim), sau la aceea· ye care o exercita crea~ia individuala asupra colectivita~ii (Tarde)***** . In sfar~it, sociologia istoricii reduce explica~ia sociologica la problema evolutiei, adica la problema trecerii de la formele vechi la cele noi (Xenopol)******.

Nici una din aceste sociologii partieulare nu e inexacta L"l pretentiile ei explicative. Toate pacatuiesc prin pretentia lor de exdusivitate*******27.

Adevarata explicatie sociologica consta in determinarea exacta a adeva­rului pe care il cuprinde fiecare din aceste lamuriri partiale ~i in integrarea lor intr-o unitate dinamica ~i·· semnificativa. Aceasta operatie, care ne infati~eaza rostul fieciirei imprejurari in ansamblul viu care constituie factorul determi­nant al realitatii sociale, formeaza obiectul propriu al analizei sociologic explicative, ~i punerea ei in evidenta constituie meritul principal al sistemu­lui de sociologie al profesorului D. Gusti pe baza caruia lucram.

* Vezi D. Gusti, op. cit., (1930-1931), p. 284 ~i urm., 313 ~ i urm.; Curs de sociologlt•, 1924-1925, p. 272 ~i unn.; apoi, Planul cursului de so ·io lot~ i t•, puhli ·aL 'in , Arhiva ... " l u~l , 191026.

** Vezi ibidem, /930-1931, p. 296, 7 . *** Vezi ibidem, p. 29 ~ I urn1 ., 0. , 111111 , ::::,..v: 1- i iUdt·m , p. ~i ~ ~. ~ 2 I 11111 ,, I /It 1111 111

.,.v i~l l ) , luNt , ''' ·' d, .lrll 'l'''' I 1 I I /'11 1 I' I 111 H., 141 11 111 ,

:: *'~'~'V 't.ll/1/r/ m, p, 11 1, 1 '1111 ,/, ,,,, ,,,,,,, If•'•'''' /VIII /VII , p, 1 0~ ~ llt \11 , v ll ( II II 1'/1 Ill I' IIlii ' "' f, ',,,I , I I IV I I I 1 /1 ' I I' I I

Profesorul D. Gusti nu a publicat Inca o ex.punere sistematica de ansamblul asuprh. concep~iei sale sociologice, accesibila tuturor. Sistemul sau ~e soci~logie a fost lnsa ex. pus n mai multe rand uri studen~ilor ill Cursurile sale de Ia Unrve1:sttatea dm Bu~u_:·e~tl, .und~ am I Wit noi tnsine cunostinta de elmtaia oarli In anii 1921-1922, Ia mtrarea noastra m Umvemtate. II

progr~m gener~l ai acestui curs, In care sunt cuprinse deja toate p~nci~iile esen~ial~ a.le sist • ~ mului sau de sociologie, a aplirut Inca din 1910 In revista ,Arhtva" 8 de la Ia~t,. formflnd

temelia tutulor dezyoltlirilor ulteljoare. Contribu~ii import;p1te pentru lntel.eger:a ststemullli sau se gasesc In articolul intitulat Realitate, ~tiin(ii .~i rej~rmii socialii •. P~?.ltcat .m nu~lirul l , din nefericire asa de rar astazi, al ,Arhivei pentru ~tun~a ~~ reforma soctala . Iar 1~ studtullntl· lui at Problema ~ationalii, profesorul Gusti lncearca aplicarea sistemului Ia una.dm problem I ele mai spinoas~ si controver~ate ale sociologiei contimporane. Pentru. ce1 ce n~ cu~ ~ ursurile sale de s~ciologie, acest studiu constit~ie, f~a mdoiala, c:l mat ;Je _s~ama miJl !'•

desi indirect, de lntelegere a sistemului sau. Constdera~ule ce urmeaza sunt msa mtemeiut 111 Np~cial pe Cursuri ~i pe notele.luate la ele, precum ~i Ia lucrarile seminariale.

SOCIOLBUC

vorbit mai sus. Societatea se dezvo!Hi, in primul rand, in cadrul naturii spatiale ( cosmologic ), apoi in cadrul vie!ii (biologic), de asemeni in cadrul conduitelor complexe umane numite , psihisme, altfel zis in viata sufleteasca (psihologic) ~i, in sfar~it, in cadrul teinporalitatii (istoric).

Am spus di aceste imprejuran nu sunt identice in privinta felului lor de conditionare. De unde o a doua idee fundamentala a sistemului: deosebirea cadrelor in douii grupe. De o parte, cadrele asociale, transcedente, exterioare realitii!ii sociale, reprezentand influenta factorilor naturali ~i biologici. De alta parte, cadrele imanente vie(ii sociale, constituite de indiurirea manifestarilor sociale insele asupra altor manifestari sociale, exprimand, prin urmare, moduri de condiponare a vie!ii sociale prin ea insii~i, de autodeterminare.

Viata sociala nu se prezintii prin urmare ca un obiect inert, supus cauzalitiitii mecanice a imprejuriirilor exterioare. Ea se infiiti~eazii ca o totali­tate dotatii cu o putere de reactiune proprie la influenta acestor imprejuriiri. De unde, un mod de reactiune speciala a vie!ii sociale corespunde fieciirui mod de influentii. cauzala. Influentei naturale; societatea li opune, prin manifestiirile ei, o reactiune al ciirei sens este cultura. Influentei biologice, societatea li opune o ~eactie selectiva, sau contraselectiva. Propriei sale influente psihologice, societatea ii opune o reactiune noua: individualizarea. Jar influentei traditionale a trecutului ii opune inovatia.

De aci rezulta un al treilea fapt important~ ~i anume, ca fn(elegerea cauzalitii(ii fn sociologie are o dimensiune nouii,fa(ii de ideea de cauzalitate fntrebuintatii fh stiintele naturii. ··

Ad~itand a~easta forta de autoderminare, problema explicatiei sociolo-: gice nu mai poate ramane in domeniul strict al explicatiei mecanice prin cauze exterioare; ci trebuie sa aibii recurs la un determinism finalist, la o intelegere dinamica, prin scopuri, prin motive.

Cheia ierarhiziirii actiunii cadrelor ne-o da toc~ai aceastii intelegere a totalitii!ii cauzante care constituie insa~i viata sociala, pe care am convenit sa o numim cu un termen cam stramt: vointa sociaHi. Aceastii intelegere presu­pune o continua interactie intre societate ~i imprejuriirile asociale care nasc putinte sociale, precum ~i intre societate ~i ea insa~i. Regasim aci toate problemele puse in incerciirile unilaterale de explicatie a vietii sociale, dar a~ezate la locul lor in ierarhia motiviirii actiunilor umane, ca elemente constitutive ale vointei sociale. '

A stabili o lege sociologicii, in acest inteles, fnseamnii a liimuri t meiurile voin(ei sociale. Lucru posibil prin stabilirea corelatiei, a paralelis· rnului care exista intre o serie de realitiiti sau fapte sociale ~i condi!iile d adru in care se produc, ~i apoi prin inteleger a naturii acestei re~it&\

ial , ensului existential al paral lismuht st 'ilit, dica al manifestm l l

n fun ~~ d cadre, constituind i'mJ r 1111 11 I 1 I' talitate dinarnic tnnl f ativ d un ordin n u, t ' 11111 I 11 tl I tl nt'!'t, prih urn.1tr >lunt u· •

Planul general de cercetare monografica a incercat sa dea tuturor acestor principii o expresie sinteticli in urmatoarele patru punte care constituiesc intr-un fel ,catehismul" mono· grafic.

1. Societatea este o unitate autonoma de manifestari spirituale ~i economice, organizat juridic ~i politic ~i condi~ionate cosmic, biologic, psihic ~i istoric. ·

2. Natura acestei unitati este vointa sociala. 3. 0 unitate oarecare i~trune~te u~ sistem de voin~e sociale (subunita~i) structural orga·

nizate ~i in raporturi dinamice (procese) unele cu altele. 4. Scopul monografiei este caracterizarea voin~ei sociale. Aceste patru puncte pun perfect de bine in lumina elementele pe care se intemeiaz

construqia sistematica a profesorului D. Gusti, sau invers, rezultatele ultime Ia care-1 du analiza esen~ei existen~ei sociale.

1) In~elegerea societa~ii ca totalitate dinamicii semnijicativii. 2) Deosebirea virtualitiifilor sociale (cadre) de realitatea sociala (manifestliri). 3) In~elegerea dinamismului social ca un voluntarism sui-generis, simultan mecaniclst ''

teleologic, intemeiat pe intelegerea exacta a autodeterminismului sociologic, care nu ex IU(l aq iunea conditionata a cadrelor. Din aceasta in~elegere deriva:

a) reacfiunea socialii fa~a de actiunea fiecarui cadru; b) deosebirea dintre cadrele natw:ale, extrasociale, si cadrele sociale irnanente prin tt

societatea se autodetermina; ' ' c) fn coronarea etico-politicii a autodeterminarii. ~) mtelegerea problemei sociologice ca o incercare de liimurire a actualizl.lrll vi 1

.wciaHd, adicli a derivlirii realita~ii din virtualitatea sociala, tinand seama de autodet rmlu mul Npecific al socialului. Llimurirea se face pe calea:

a) determinlirii paralelismului existenfial al manifestiirilor sociale intre el fmprejuriirile care fncadr.eazii apari~ia lor; ·

b) determinarii semnijicatiei esentiale afieciirei vointe sociale in masura in tui o unitate, stabile~te o relafie sau tt'ece printr-un pmce; de transformare.

Din cele expuse mai sus se mtelege eli sistemul sociologic al profesorului D. tl pl\~e~te incercarea epistemologica de constituire a unei epistemologii empirice, natur· 11 t i 1

onsl.ituie o adevarata ontologie regionalii a existenfei sociale, 1n sensu) heidegg rian p 111 11 f lllnl sus, egal deplirtatli de sociologiile riaturaliste ~i spiritualiste, dar integrandu-Je arm n (II 11

Ill I gerea exacta a relap.ilor dintre natura ~i spirit fuauntrul existen~ei sociale. Acea~t h1t I' u I iologiei naturaliste explicative cu sociologia noologicii spiritualistll, int 111 11 p 111 I gerea exacta a existen~ei sociale, constituie traslitura caracteristica a acestui sisl m, •

Prin r~~un.?~~terea -~a~tului eli ~ociet~tea e o totalitate sui-generis de fapt lmr u 1111 duhl onditJOnan propm ~~ extr~soc1ale , cu alte cuvinte, a faptului ca autonomill iHI •lull 1 ondll l narea naturala, sistemul de sociologie al profesorului Gusti depa~e~te d op tr v f 11 1 I 'Me situeaza sociologia printre ~ti i nte le spiritului, ca ~i pe acelea care abs rb R olo 11

~ , prin sociologie, ~tiintele spiri tului - in d meniul ~tiinte lor naturii ~i s apr pl d- It 111 It I Ill. nceptie viguroasa a unui g n d x lSI' nt ar se dezvoltll in ~i din natur , I 1 111 . N II\ cl p!l~e~te de Ia origine natur , pdo r Il l 11 plrit.uule pe are 1 pr du • ~ p1 n ,. 1

II t m1inll. Prln pozit.i.a ei, s i t11t 1p1u 1 h I d bolt 11 r lnlll lor dinl r Rplr• 1 rllli ll t , Ill ' olo lit pr ~ R rulul Ousti In ltul 1 t I I, 1 1 It 11 !tHp t 11\pllm nt tr , nab 1 n 1 111

Ill IIH iolo I o, I xiRt nl iu l, indllt t v, • ' I Nl II\ ••I, 1!111111 noll u1•ht 1 ,, 111,1111 11 '

l' xpl ' 'Ill •lol Ill "lit II tlil h ll il 1111 111' IH I ill lll ll tt

Iiii i l' II I Il l I d j II \ill I 111 1 I I I I I I 1111111111

I' 11 du 111 rt tl t '""~ ' ' , 1 111 I"'"' 111 tl I

SOCIOLBUC

obiectului, spre a sfarsi dizolvandu-lln aceasta tesatura de relatii. Sociologia nooiogica, dimpotriva, se lipse~te de expiicatii. Ea se multume~te sa

lnteleaga, mai mult sau mai putin intuitiv, ,lntelesul", totalitatea, intentionalitatea functiunea s~u rost~l unui element. In cadr~l unui tot ide~l. ~i aci, momentul exist~ntial sfar~~~te prln as~ dtzolva m ,logos", dar mtr-un logos cu neputinta de coborat fiira acrobatii In realitatea din cm:e a fugit.

Adevaratul punct de vedere e fiira lndoiala aceta care lmbina ambele feluri de a lntelege, ~i care In fata dificultatilor teoretice de ordin epistemologic de netiigaduit - realitatea parand a indica un fel de spartura organica lntre intuitie ~i discursivitate - nu pierde nici un moment din v~dere natura speciala a campului de observatie, singura cheza~ie a fecunditatii ~tiintifice.

In acest sens, de pilda, sistemul pe baza caruia lucriirn nu exclude nici statistica (disciplina considerata azi cu drept cuvant ca forma esentiala a ~tiintelor experimentale), nici descrierea esentiala; nici stabilirea corelatiilor existentiale (paralelisme), nici desprinderea semnificatiei lor. Dar nici descrierile esentiale nu due Ia o lume apriorica de forme pure, nici paralelismele nuse marginesc Ia constituirea de relatii formale. Legea sociologicii, in mtelesul gustian, lnga­dUle patrunderea esentei realitiitii sociale cercetate, contactul cu agentul care se manifesta In formele multiple ale vietii sociale ~i cu din arnica lor proprie, cu aceea ce, cu un termen In oare­care masura deficient, s-a numit voinfii socialii, substrat al acestor transfom1ari. Conditii, fapte sociale, paralelism, semnificatie, unitati, relatii, procese nu sunt decat elemente, contururi functionale necesare, ale acestei totalitati dinamice pe care o constituie viata sociala ~i qre s-a numit sumar vointii.

In fata rezult~telor sociologiilor unilaterale, naturaliste sau spiritualiste, sociologul gustian nu procedeazii Ia o respingere a priori. Ellntreprinde o analiza globala, propriu-zis sociologica, al carei rezultat e situarea rezultatelor particulare In regiunea lor proprie In care au valabilitate, regiune indicata de semnificatia lor.

0 confruntare interesanta s-ar putea face In acest sens cu rezultatele sociologiei durkheimiene. Sociologul are aci o dubla lndatorire:

1) Sa puna in evidenta deficienta determinarii durkheimiene a caracterului sui-generis al faptului social, detem1inare care nu e inexacta, dar nu prive~te decat aspectul psihologic al specificitatii socialului, lucru evidential chiar prin rezervele unora din discipolii lui Durkheim asupra ,con~tiintei colective" care nu vad in ea decat o ipoteza de lucru (Mauss), precum si din ~ovairile lui Durkhei~ insu~i, care, dupa ce a tagaduit o explicare a faptelor sociale altf~l decat prin fapte sociale, vorbe~te intr-un sens nu tocmai precis de ,bazele geografice ale vietii sociale", sau de o conditionare a morfologiei sociale prin miirimea grupului .social, prin struc­tura demografica a populafiei, fiira sa precize~e despre ce fel de conditionari e vorba;

2) Sa verifice dacii, din punctul de vedere particular din care sunt fiicute, analizel faptelor sociale sunt exacte, ~i, In caz afirmativ, sa intregeasca explicatia, punand In evidenl toate celelalte elemente de care explicati~ a facut uz nelngaduit In raport cu punctul ei de pic­care, sau de care nu a tinut seama, de~i ar fi trebuit s-o facii.

timp manifestarile, grupandu-le dupa vechime. Apoi, reconstituie cu ajut rul tuturor manifestiirilor, situate intr-un acela~i moment al timpului, tipuril istori~.f "ale manifestarilor, considerate ca ,faze" ale procesului istori • social . In sfar~it, sociologul cauta sa stabileascii ~i sa explice tranziJia d 1 1

o faza la alta, pana astazi, tranzi~ie care constituie acest proces.

Din considerarea tipurilor morfologice, stabilite pe cale fenomenologicii, drept fa1.0 11 procesului istoric, izvora~te aceea ce se nume~te In sociologia marxista ,dialectica istori Realitatea sociala de astazi, privita In perspectiva timpului, adicii faptul cii societatea cuprhtd in ea lnsii~i tipuri morfologice contradictorii avand trecut deosebit si sorti de dezvoltar diC ri ta in ~iitor, i~semneaza ca societatea actual a (teza) poarta in sine p;opri~ ei negatie (an lit '1. 1) , ca baza a unut proces de devenire spre o stare tipica viitoare (sinteza), care, consideratll in 11 l u~ i fel, se constituie Ia randul ei ca teza pentru o evoiutie viitoare ~· a. m. d. Dialectica r clu • lot procesul devenirii sociale Ia acestjoc paradoxalintre contrare. E un efort de ridicar In r 11 gul de filosofie naturala a problemei reiatiilor dintre timp ~i forme. (Vezi Plehanov, L •s (/ Il l',\'

rlons fondamentales du marxisme, 1 vol., in 8, Paris, Edit. sociale~ intemationales, ed. 2-o, 1 1 duta, capitolul Dialectique et logique29).

Sociologia in care lucram integreaza dialectica, ca proces de evolutie de Ia vechi lanou 11 acel~i fel in care integreaza celelalte procese cauzale paftiale: nat~ra - cultur!l., ru ' H lectie, sau individ - societate.

Se vede, astfel, caprin felul sau de cercetare a cauzalitatii sociale, distingand lntt' 111111 I stllri (fapte) ~i cadre (virtualitati) sociale, sistemul de sociologic al profesorulul u 1 ~ l~eazii intre diale_,cticii ~~ fenome~~~?.gie in ace~a~i ~el in care filosofia aristotcli ~ curgerea nemcetata a reahtatu (Heraclu) ~~ starea neschimbatoare ll x / 1(1rmenide, Zenon), integrandu-le deopotriva pe temeiul distinctiei dint r'

pm·ntial itate30. '

c) Din confruntarea actiunii psihologice (eficien~ei actuale) a fi Ill >rfologic de manifestare a vie~ sociale actuale, asupra intregului s II d II t zi sau asupra faptului care se cere explicat, cu reac~e ac stui t,

tl prinde caracteristica dinamicii sociale actuate, pe care, confnnlt ud o II tl nou cu sensu! general al procesului istoric al manifestiirii a~a C\111 1

1l l u~e~te pana astazi, ajungem sa stabilim care e tendinta de del' •nl1 1111/'l'RUlui social, ca ~i a formelor vie~ii sale actuale, econo~1ic suu s • 11t,

It

SOCIOLBUC

a~a cpm fusesera stabilite cu ajutorul cercetiirii fenomenologice. In . aces~ f~l, se ajunge la rezultatul final al cercetiirii, adica Ia caracteriza­

:ea soc~olog1ca a faptelor sociale sau economice ale unitiitii care ne intereseaza m speta satul. * ' '

V< I I ( II i I ''I I I I' II ,,, ' ,.,,If, p 111p, II,

SOCIOLOGIA ROMANEASCA

Raspuns d-lui C. Georgiade

In foiletonul ,Adeviirului" cu data de duminica 19 februarie 19 • , ul Utlul Sociologia romaneascii, o revistii cu adeviirat ,apuseanii", d-1 Co Rt lUI II Oeorgiade incearca sa schimbe longitudinea cercetiirilor noastre. Com 1)1 ucl ultimului volum al ,Arhivei pentru ~tiinta ~i reforma sociala", dup I 11111

{nfii!i~area ge.nerala a volumului, care-i reaminte~te revistele similar (ll 11

4 sta a devenit, de la un timp in Romania, prototipullaudei ~tiin~n 1111

r aminte~te aprecierea unui profesor cam slab de duh care, pe o tez! Ill 1 1f 11

·lasa a IV-a secundara, scria: Foarte bine. Zece. Ca de un autor), 1 I 1111

principalele lucrari ale arhivei monografice, ataca parerea ac 1 t d nt r tlonografi~ti care infati~eaza sistemul de cercetare al profesorului ntologe regionala a vietii sociale.

Ce legatura are - spune d-sa - vatra satului Cornova cu fenom n< I lul Husser!?

SOCIOLBUC