PB ils PUNR şi-a respect®! 1 numai 16 %

din promisiviii

Delegaţia permanentă a PDSR a discutat, în şedinţa de joi, modul în care diferite organisme ale partidului au ţinut cont, în activitatea lor, de indicatorii economico-sociali ai evoluţiei României în perioada 1989-1995. Adrian Năstase, preşedinte executiv al PDSR, şi-a exprimat, la finalul întîlnirii, regretul în legătură cu nevalorificarea acestor date la nivelul Departamentului informaţiilor publice şi la cel al departamentelor politice. Năstase a anunţat că Delegaţia permanentă a decis să susţină cererea palei PDSR din Tulcea de înlocuire a prefectului acestui. judeţ, Alexandru Bangu, şi a discutat despre propunerile pentru un nou subprefect în. judeţul Constanţa. Preşedintele executiv al PDSR nu percepe actualele dispute în jurai funcţiei de manager al Romtelecom ca fiind de sorginte politici El consideiă că PDSR trebuie să-şi afirme responsabilitatea ca partid într-un domeniu vital cum este cel al telecomunicaţiilor. Năstase

şi-a manifestat speranţa că "PUNR nu va împinge pînâ într-acolo gentileţea în susţinerea unu membru al PDSR” pentru a nu pune partidul majoritar la guvernare în situaţia să ofere ut candidat propriu şi la portofoliul ministerial al comunicaţiilor” (care aparţine, conform protocolul!1 bilateral, PUNR. în privinţa relaţiilor cu PUNR, în perspectiva întîlnirii la vîrf dintre cele douS partide pvemamentale, Năstase a informat ziariştii că Ia Delegaţia Permanentă, nu au fost discutate în detaliu aspecte ale colaborării dintre cele două formaţiuni. Dacă PUNR se declar: nemulţumit în această săptămînă că PDSR a respectat numai într-o proporţie de 20 % prevedenk protocolare, joi a fost rîndul PDSR să aprecieze, prin intermediul preşedintelui său executiv, a ”PUNR şi-a respectat numai 10% din promisiunile prevăzute în protocolul bilateral. (Rompres

♦ A g e n d a /2♦ R o za vu iturilor /3♦ Viaţa po liticâ /4♦ A rtă - cu lturâ /5♦ O m u l ş i societatea /6♦ Publicita te/7-11♦ Şpori/12♦ In vă ţă m în t ş ti in ţă /l 3♦ E conom ia /14♦ E ven im en t/1 5♦ U ltim a o r ă / l6 .

' \ ■ i \ * - W ;< tX iilA K t l J . Hî

u m

ANUL VII WR. 1589 ISSN 1220-3203

SIMBATA-DUMINICA 10-11 FEBRUARIE 1 9 9 6

16 PAGINI 30 0 LEi

Timpul probabil pentru intervalul 10 februarie ora 6 - 1 1 februarie .ora 22: Vreme rece, cu cerul variabil, temporar noros la început, cînd pe alocuri vor cădea ninsori slabe. Vînt în general slab din NE. Temperaturile maxime -4/ -1 grade C, minimele -13/ -9 grade C.

Vineri la ora 12, la Cluj-Napoca se înregistrau -2 grade C iar presiunea atmosferică era de 731 mm Hg, în creştere. Meteorolog de serviciu: P a v a i C .

Marea privatizare: ce-am avutSiGR-Olil

ILIE GALI AN

/Tarele mister care tulbură nopţile guvernanţilor şi v i politieicnilor din PDSR' - şi nu numai!, pentru că poate fi

1 f i exploatat în campania electorală - este motivul care-i determină pe cetăţeni să fie delăsători în depunerea cupoanelor.

Guvernul Petre Roman inventase găselniţa carnetelor,cu certificate de proprietate nenominalizate, ca un început peStru afaceri de bursă subterană, prin care isteţii vor apuca locurile fruntaşe la privatizarea prin metoda MEBO - ceea ce s-a şi mtîmplat în multe cazuri. •

Guvernul Nicolae Văcăroiu a descoperit altă găselniţă: cupoane nominalizate, pentru ca bietul român să nu fie deposedat de ele; cu excepţia celor - şmecheri şi fraieri deopotrivă - care şi-au folosit carnetele, în al căror trafic se specializaseră ţiganii (în folosul cui?). Mai mult, marile genii ale privatizării în masă ne- au spus că acest cupon are valoarea de un milion de lei. Aici a fost o primă gală a Guvernului. (Pe cele vechi nu le mai comentez:o Agenţie de privatizare, FPP-uri şi FPS-uri conduse de nu se ştie cine şi cum, în timp ce misiunea privatizării revine Guvernului şi lui i se pun în cîrcă toate. O fi existînd un tîlo şi.un scop în mintea celor care au impus o asemenea formulă). ■ •

Marea majoritate a oamenilor au crezut că acest cupon valorează imediat un milion - şi, decît să-l plaseze ca sâ ia bani cine ştie cînd, mai biile să-i primească în mînă, să-şi facă vreun butic ori să-şi plătească lucrările agricole. Aflînd că lucrurile nu stau aşa, mulţi au zis că, dacă tot nu valorează nimic, de ce să-şi mai piardă timpul cu depunerea cuponului.

Alte gafe ţin de modalităţile, tehnice de informare exactă a cetăţeanului şi de depunere a cupoanelor. E drept, au fost şi nişte interese ale unor agenţii de publicitate, care n-au făcut decît deservirii, dar au încasat sume frumuşele. în sfîrşit, interese obscure ce bîntuie prin ministere şi alte locuri de taină au tot modificat listele de firme privatizabile, coborînd foarte mult credibilitatea Guvernului j n legătură cu această acţiune. -

Pînă la urmă problema este: ce-am avut şi ce-am pierdut? Dacă tot nu valorează - efectiv - un milion hîrtia respectivă, ce pierd dacă îmi pun speranţa într-un posibil viitor cîştig - fie şi doar al strănepoţilor?! ' •

In u ltim a să p tăm în ă s -a înregistrat creşte rea ce a m a i m are a v a lo rii c e rtific a te io r

Circa 35.000. de locuitori ai municipiului Cluj-Napoca şi-au plasat banii la S:C. OLK Inter Invest, cen tru l zonal pentru T ra n s ilv a n ia al S .A .F .L , ad m in is tra to r a l Fondulu i Mutual al Oamenilor de Afaceri. Ultima perioadă a fost marcată de atacuri, în Capitală, la adresaS .A .F .L , a d -lu i G eorge D an ie le scu , p reşed in te le societăţii. Dată fiind situaţia,l-am abordat pe dl Ionel Oprişa, d irector general al societăţii OLK Inter Invest Cluj: .

-E s te a d e v ă r a t că , în ultimele săptăm îni, retragerile d in F .M .Q .A . aii în reg is tra t creşteri? > >

- !Dă,r s-a manifestat tendinţa clara a retragerilor. Doresc să precizez, însă, cauzcie care au determinat acest lucru. în primul rînd, în lunile de început ale anului se m anifestă această tendinţă, întrucît mulţi investitori preferă să-şi păstreze banii pînă la data de 31 decembrie a anului p rec ed en t, p en tru a în casa d iv id en d e . O a ltă cau ză o constituie diversificarea ofertei pe p ia ţa p la sam en te lo r financiare, apariţia a noi fonduri. Şi desigur un impact crescut l-a avut campania anti SAFI dusă de publicaţia "Oglinda”.

- în p re sa locală s-a afiriilat

că re tragerile de la FM OA au fost de 5-6 ori mai m ari decît în m od norm al__

- liste o in fo rm aţie "aiuriştică”, nu poate fi vorba

.despre aşa ceva. De fapt, din această săptămînă se manifestă, evident tendinţa de redresare a situaţiei. Oricum, stabilitatea fo n d u lu i es te g a ra n ta tă , in d ife re n t de . d inam ica; re trag e rilo r . In ac ea s tă săp tăm înă, creşte rea v a lo rii certificatelor tip C a fost mai m are d ec ît în săp tăm în ile precedente: 1.390 de-lei.

- C a re es te - s t r u c t u r a portofoliului la F.M .O.A.?

- La finele anului trecut, 54,1 procente Şl deţineau contractele deM înanţare > le persoanelor ju r id ic e ; 19,3 procente erau d ep o z ite le b an care , 11,9 procente - acţiuni, 10,5 la sută - titluri de stat MF (Ministerul de Finanţe), 1,5 la sută - contracte de finanţare a membrilor FMOA şi 2,7 la sută - numerar în cont.

- Ce creştere a în reg is tra t v a lo a irea c e r t i f ic a te lo r de investitor în 1995? '

- C reş te rea ' v a lo rii certificatelor în anul 1995 a fost de 120 la sută; cred că este cea mai mare creştere la fonduri, la care se adaugă dividendele.

M. SÂNGEORZAN

Sindicatele din Ambulanţă, sprijinite de PUNR - au cîştig de cauză

•Reîntors d in Capitală, d l L u c ia n M a rin ,lid er s in d ica l "A m bu lan ţa” Cluj, in iţia to ru l a c ţiu n ii revend ica tive ,

fo rm u le a ză c o n c lu z iile în t î ln ir i i c u re p re ze n ta n ţi i M in isteru lu i S ă n ă tă ţii •

Aşa cum am anunţat într-un număr anterior al ziarului nostru, la intervenţia domnilor Gheorghe Funar şi Ioan Gavra, miercuri, 7 februarie, delegaţii sindicatelor din Ambulanţă au avut o întrevedere cu ttprezentanţii Ministerului Sănătăţii, wscuţiile au fost mediate de, dl

- '^gJtat PUNR, Corncliu Bălan. Din Ministerului Sănătăţii au

Participat d-na secretar de stat “artos, dl director Andrei Gcorgescu, responsabil cu relaţiile patronat-sindicate, dl director general economic Andrei Constantin şi dl director general Nicolaescu.

Delegaţia reprezentanţilor

sindicatelor Ambulanţa a fost cea stabilită la Cluj, în cadrul întîlnirii cu reprezentanţii PUNR. Din discuţiile purtate a reieşit, aşa cum ne-a declarat dl Lucian Marin, lider sindical "Ambulanţa” Cluj şi conducătorul delegaţiei, că există posibilitatea rezolvării p rincipale lo r revend icări ale sindicatelor, în măsura în care îşi vor da concursul şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Finanţelor. în urma negocierilor desfăşurate Ia o "tem pera tu ră r id ic a tă” , s in d ica liş tii au ob ţinu t promisiunea că în data de 27 feb ruarie se va încheia un

protocol scris cu term ene de rezolvare precise ale doleanţelor lor. Problemele care s-au pus au fost: dotarea serviciilor de ambulanţă cu autosanitare corespunzătoare destinaţiei lor, încadrarea angajaţilor în grupa a Il-a de muncă şi salarizarea corespunzătoare, în conformitate cu promisiunile făcute de minister, încă din anul 1995, la întîlnirile de la Predeal.

Legat' de problema autosanitarelor, s-a constatat că există posibilităţi reale de ameliorare a situaţiei. Astfel, fabrica ARO Cîmpulung - Muscel produce ambulanţe acceptabile destinaţiei lor, care se dovedesc a fi foarte bune în condiţii de drumuri de munte. E adevărat că încă nu au fost omologate dc către Ministerul Sănătăţii şi nici nu s-a încheiat vreun contract cu susnumita fabrică, dar achiziţionarea acestor autovehicule ar fi o rezolvare a situaţiei

■ - - - , /

dezastruoase a parcului auto al serviciilor de Ambulanţă.

în ceea ce priveşte încadrarea In grupa a Ii-a de muncă a pesonalului din cadrul serviciilor de Ambulanţă, deşi Ministerulo consideră o problemă minoră, s-a obţinut promisiunea din partea Ministerului Sănătăţii de a înainta un referat Iii acest sens Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Singura problemă care a rămas fără un răspuns favorabil a fost problema salarizării personalului, oferta făcută de reprezentanţii ministerului fiind în neconcordanţă totală cu promisiunile făcute, tot de către Ministerul Sănătăţii în cadrul întîlnirilor de anul trecut, de la Predeal, promisiuni nerespectate pînă în prezent. Astfel, dintr-o majorare de salariu promisă de cca 60%, în cursul anului 1995, majorările s-au ridicat abia cu un procent de 13%.'

Dl deputat PUNR Corneliu Bălan şi-a luat angajamentul că va prezenta aceste doleanţe grupului parlamentar PUNR, pentru a le aduce pe ordinea de zi a discuţiilor purtate în Parlament.

Diana Căienaru

Conform P.N.Ţ.C.D. Cluj, primarul Gheorghe Funar,

blana ursului din pădureDeşi încă nu s-a fixa^ data

alegerilor locale1, domnul primar Gh.Funar este deja cuprins de febra alegerilor Numai că la domnia sa aceasta nu se manifestă printr-o mai mare grijă faţă de nevoile urbei noastre, ci prin gesturi demagogice, cu tentă electorală.

S trăzile . sînt necurăţa te de . zăpadă şi g h ea ţă , g ro p ile năpădesc asfaltul, dar Gh. Funar organizează concursuri pe,ntru p ro iec te de s ta tu i pe amplasamente .pentru care, nu num ai că nu are a v iz u l Consiliului local, dar nici măcar, nu l-a ce ru t. P rim ăria es te datoare RADP-ului cu aproape2 miliarde de lei şi nici nu are ban i să p lă te a sc ă , d a r , ce contează, primarul este foarte darnic -în a promite 2 miliarde de lei tuturor bisericilor din oraş. Şi reuşeşte să treacă prin Consiliul local o hotărîre în acest sens.

E foarte bine. Bisericile, după 50

de ani de ateism distrugător, au într adevăr mare nevoie de aceşti bani Numai că domnul primar vind blana ursului din pădure. Primări, nici nu-şi cunoaşte .bugetul pe aces'

• an, iar primarul promite bani pe car _ nu-i are. Şi nici nu-i sigur că cee.

ce va primi de la buget îi va permit să respecte hotărîrca Consiliulu ... local. Ba mai mult, în momentul îi care Primăria ar putea dispune dc aceşti bani, foarte probabil cj Gh.Funar nici nu va mai fi primar

Aici este demagogia electorală f , domnului Funar. Promite în stîng;

şi-n dreapta bani şi statui. Ct contează că nu-şi va putea onor.' niciodată promisiunile. Poate că uni îl vor crede şi va mai cîştiga nişti voturi. Acesta este calculu domnului Funar. Noi însă creden că acest calcul se va dovedi îr curînd greşit. Lumea, a învăţat să- cunoască şi să deosebească întrt demagogie şi adevăr.B irou l d e p r e s ă PNŢCD Cit

Managerul de la ROM TELECOM nu demisionează

Referitor la informaţia difuzată de unele posturi de radio şi televiziune apărută în cîteva cotidiene din data de 9 februarie 1996, cu privire la “disponibilitatea managerului general al R.A. ROM TELECOM de a demisiona din această funcţie” dl Ioan Muntean se vede nevoit să aducă la cunoştinţa publicului că informaţia respectivă este eronată. Dl Ioan Muntean nu şi-a manifestat niciodată o asemenea disponibilitate.'

Directorul general, al R.A.

ROM TELECOM afirmă că a semnat un contract de- management în condiţii perfect legale, iar acest contract nu poate fi reziliat decît printr-o hotărîre judecătorească.

în concluzie, dl Ioan Muntean este decis să-şi respecte obligaţiile contractuale şi să acţioneze numai în conformitate cu dispoziţiile legale.

Sef serviciu Lidia TOBOC,

responsabil pentru relaţiile cu mass-media

■ Jrx ■ ■ .

înpag.

a6-a

I n s p e c to r a tu l p e n t r u P r o te c ţia P la n te lo r ş i C aran tină F ito sa n ita ră C lu j re a m in te ş te tu tu ro r so c ie tă ţilo r c o m e rc ia le ş i a g e n ţilo r e c o n o m ic i ca re u tilizea ză , co m erc ia lizea ză sau f a c p r e s tă r i d e se rv ic ii cu p es tic id e , că s în t ob liga ţi, c o n fo rm le g is la ţie i în v ig o a r e , s ă s o l i c i t e a u to r i z a r e a a c tiv ită ţii p e ca re o d es fă şo a ră .

A m ă n u n te în p a g in ă .

L

A D E V A R U LcBe Ciul AGENDA fîmbiu-duminicâ, 10-11 februarie 1996

• Azi: Calendarul ortodox: +Sf. Sfinţit Mc. Haralambie; Sf. Mc. Valentina-,-Calendarul greco- catolic: Sf. Haralamb, m. pr;, (+202); Calendarul romano- catolic: Sf. Scolastica, fc.

• Mîine: Calendarul ortodox:

Sf. Sfinţit Mc. Vlasie,\Sf. Teodora împărăteasa; Calendarul greco- catolic: Duminica 34 d Rusalii, a Fiului risipitor; Sf. Blasiu, ep.m. (s IV). Prima apariţie a Preacuratei Fecioare Maria la Lourdes (1858). Peste săpt. Ap. şi Ev. Lăsatului sec. de brinză - 36 d Rusalii; Calen­darul romano-catolic: + Duminica a 6-a de peste an; Apariţia Sfintei Fecioare Maria la Lourdes.

r e i i i i D i i d i f f l H a E l•PREFECTURA,CONSILIUL JUDEŢEAN:

19-64-16•PRIMĂRIA CLUj’-NAPOCA:19-60-30 •PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 •PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 •PRIMĂRIA CÎMPIA TURZH: 36-80-01 •PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 •PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 •POLIŢIA CLUI-NAPOCA: 955 şi

11-15-10• POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:

13-49-76 '•POLIŢIA DEJ: 21-21-21 •POLIŢIA TURDA: 31-21-21

POLIŢIA CÎMPIA TURZH: 36-82-22 POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 POLIŢIA GHERLA: 24-14-14

•POMPIERII: 981 APĂRAREA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA:11-24-71

•SALVAREA: 961 / .SALVAREA CFR:.19-85-91

•INTERNAŢIONAL: 971 INTERURBAN: 991

•INFORMAŢII: 931 •DERANJAMENTE: 921 •ORA EXACTĂ: 958* REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICAREI)ISPECEP..*T: 19-87-48'REGIA, i^ONOMÂ DE APĂ CANAL DISPECERAT: 19-63-02

•S.C. -SALPRESr SA. DISPECERAT: 19-55-22COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 int. 132iDISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: INTERVENŢII GAZE 928; DISPECERAT 433424 -

ORARUL CURSELOR TAROM

31 octombrie 1995 -30 martie 1996

Plecări din Cluj-Napoca -9,20 şi 18,00 .

Plecări din Bucureşti -7,50 şi 16,30

' de luni pînă vineri. Sîmbătă:Plecări din Cluj-Napoca -13,15Plecări din Bucureşti -11,40 Tariful: 54.700 lei TELEFOANE: 43-25-24;43-26-69 - pentru externe

PLECĂRI- DIN CLUJ-NAPQCA- | principalele direcţii (renuri accelerate, rapide si intercit}’

• BAIA MARE,SATU MARE (prin Dej):15,05 '•BISTRITA: 15,43 •BRAŞOV (prin Dej): 1,49 •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04; 4^5; 9^3; 14,17;(prin Sibiu - Piatra Olt): 11,42 (prin Petroşani - Craiova):-10,00 •BUDAPESTA: 0,28; 16,14;•GALAŢI (prin Ploieşli-Buziu): 9,33 •IAŞI: 0,00; 12^8; 21,14;•ORADEA: 2,45; 16,43; 21,00 . •SATU MARE: 4,04 - •SIBIU: 15,30•SIGHETU MARMAŢTEI: 6,11 •TIMIŞOARA (prin Alba Iulia): 5,19; 22,49; 23,08 ;(prin Oradea): 15,16 •TÎRGU MUREŞ: 16,13; 20,19 •INFORMAŢII GARĂ: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR 1INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

-19-24-75 (internaţional)

CURSE IVTERJUDBţENE din Autogara II

Cluj-Napoca-Sibiu: 5,45 (**).' Cluj-Napoca - lîrgu Mureş: <v3Cfc 14,00.

•Quj-Napoca •* Baia Mare: 6 30 (•*);17.00.

•Quj-Napoca - Ahrud: 6,00; 14,15. •Quj-Napoca-Zalău:6r30(*); 13; 15; 19. •Quj-Napoca - Gîrbăii - Zalău: 6 40. •Quj-Napoca - Jibou: 7,00; 14,(X) (prin

Gîrbou)ţ 1^30 (prin Hkfa). •Quj-Napoca - Şimleul Silvaniei: 8*30;

16.00. . - Î3uj-Napcca - Aiud: 12,00.'

•Quj-Napoca -Alba-Iulia: 13,00. Quj-Napoca - Brad: 16,00.

• Quj-Napoca-Qmpeni: 13,15.. Quj-Napoca - Reghin: 16,30. Quj-Napoca-Tîmăveni: 15,15.

•Cluj-Napoca - Tîrgu Lăpuş: 15,25. •Quj-Napoca-Topliţa: 14,15.• Quj-Napoca - Dej: 13,30 (prin Modu). •Cluj-Napoca - Huedin: 13,15 (prin

Căpuş), 14,00 (prin Sutor). •Quj-Napoca - Turda 5,30, 6,30, 6,50;

7,2Q 8,15;9,30,10^0, U,3Q;12^0; Î3^Q 14,00; 14,30,15,00; 15,30,1^00,17,00, 18,00ţ 18^0,19,00;20,00,21,00,22,30.

(*) nu circulă sîmbătă şi duminică; (**) nu circulă duminică.

Cursele judeţene pleacă din Autogara I

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, joi şi vineri la ora 7,00 şi Înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, vineri şi s&nhătă la ora 11,00. /"• Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskok, cu plecare din Cluj-Napoca în ziua de miercuri ora 7 şi îaapoierea din Miskolc în ziua de joi ora 11.

INFORMAŢII Autogara I: 14-24-26

Autogara II: 13-44-88

Teatrul de păpuşiprezintă duminică, ora 10,30:

Trei prieteni de zăpadă; (secţia română); ora 12: La porunca ştiucii (secţia maghiară).

Opera românăprezintă luni, ora 18,30 :

TURANDOT. Spectacol interpretat in limba italiană.

9 - 1 5 februarieCLUJ - NAPOCA: REPUBLI­

CA - Răpirea trenului cu bani -SUA - premieră (9; 11; 13; 15; 17; 19). Sîmbătă şi duminică spectaco­lele încep la ora 11.* VICTORI A- Babe, cel mai curajos porc din lume - SUA (11; 13; 15; 17;.* MĂRĂŞTI - sala A - Asasini -SUA (13; 15,30; 18) » ARTA - Vizitatorii - Franţa - premieră (11; 13; 15; 17;19) * FAVORIT - Avinash - India - premieră (11;

13; 15; 17; 19).TURDA: FOX - Provocatoarele

- Italia; Fiica Iui D’Artagnan - Franţa - premieră. * TINERE- TULUl - Marele Sikander - India,

CÎMPIA TURZII:MUNCITORESC - Reţeaua - SUA- premieră; Atît de aproape de cer- SUA - premieră.

DEJ: ARTA - Suspecţi de serviciu - SUA - premieră; Răzbunare infernală - SUA - premieră.

GHERLA: PACEA Sechestraţi în tren - SUA - premieră; Patrula invincibilă - SUA - premieră.

BIBI2IQTEGI■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8 - 13,45; 14,30 - 21-,sîmbătă: 8-14, duminica: închis.■ Biblioteca judeţeană

"OCTAVIAN GOGA": SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.i), ORAR: luni- joi: 9-19,45; vineri:-9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri,, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminica - Închis. SALA DE LECTORĂ şi MEDIATECA (Str. M. Kogălniceânu nr.7), ORAR: luni- vineriT8-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminică - închis. '■ Biblioteca Academiei (strada

Kogălniceânu 12 -14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis .■ Biblioteca Germană (strada

Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.■ Biblioteca Americană (strada

Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12 - 16■ Biblioteca B ritanici (strada

Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis■ Biblioteca " lic ita i" (strada

Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis■ Biblioteca Clubuliii Studenţesc :reştin (strada^ogălniceanu 7 - 9).

Orar: marţi: lîŢ- 19; joi 19 - 20.Biblioteca Centrului Cultural

Francez (strada Kogălniceânu 12- 14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: 10-18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis.■ Biblioteca Centrului Cultural

German "Hermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a

Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram. Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: <inchis. '

Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 -17; luni şi marţi: închis ' ' n■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia

"Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis■ Muzeul Naţional de Istorie a

Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.■ Muzeul E tnografic al

Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9- 16, luni închis.■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan

cel Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis■ Muzeul memorial “Emil Isac”

(strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic între

orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.

Muzeul Zoologiceste închis pentru dezinsecţie

în zilele de vineri 9, sîmbătă 10 şi duminică 11 februarie. ’

F A R M A C I IF A R M A C II CU

SERVICIUL PERMANENT. Farmacia ”CORAFARM”,str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17- 51-05.

Smbătă, 10 februarie Programul 1: 7,00 La prima oră;

8.50 Feriţi-vă de măgăruş!; 9,50 Film serial: “Drumul spre Avonlea”; 10,40 Matineu muzical;11,25 Pas cu pas; 12,15 Ecranul;13.05 Pleiade; 14,00 Actualităţi;14,10 Ora 25 - Tranzit TV; 19,15 Teleenciclopedia; 20,00 Actualităţi;20.50 Film serial: "Inamicul inami­cului”; 22,30 Gala circului francez;23,45 Actualităţi; 0,05 Film serial: “Perla Neagră”; 0,50 Pe cărări de munte, pe cărări de dor...

Programul 2: 7,00 Întîlnirea de sîmbătă; 12,00 MTV; 13,00 TVR Timişoara; 13,30 Est-meridian magazin; 15,55 Desene animate;16,20 Film serial: ”Inimă sălbatică” ; 17,05 Itinerare spirituale; 17,30 Serata muzicală TV; 20,00 Poveşti de seară; 20,30 Pariaţi pe campion!', 21,00 TVM. Mesager; 21,30 Planeta cinema - 100; 22,00 Săptămînă sportivă;22.30 Film serial: “Santa Barbara”;23,15 Alfa şi Omega;,0,15. Jazz- Alive Show.

PRO TV:8,00 Desene animate;9.30 Film serial: “Flipper”; 10,00 Film artistic: "Cel mai bun ame­rican” (r); 11,45 Lumea filmului;12.05 Sport extrem; 12,30 Motor Sport Magazin; 12,55 Ştirile PRO iV ; 13,00 Stelele Olympiei; 13,30 Tenis magazin; 14,00 Fotbal: Bundelsiga: Fortuna Dusseidorf - Werdcr Bremen; 15,30 Fort Boyard; 16,30 Film serial: “Dosarele X” (r); 17,30 Film serial de desene animate: ”Duckman”;18,00 Film serial: “Seaquest”; 19,00 “Ciudăţeniile lumii”; 19,30 Ştirile PRO TV; 19,55 Doar o vorbă să-ţi mai spun...; 20,00 Film artistic: “Nazişti de contrabandă”;. 22,00 Film serial: “NYPD Blue - viaţă de poliţist”; 23,00 Film serial: “Lege şi ordine”; 0,00 Ştirile PRO TV;0,05 Sport la minut; 0,30 Fotbal: Campionatul Spaniei; 2,00 Film serial: “NYPD Blue - viaţă de poliţist” (r); 3,00 Film serial: “Lege

şi ordine” (r); 4,00 Fotbal: Campionatul Spaniei (r); 5,30 Fotbal: Bundcsliga.

CBN: 10,00 Teleclub; 11,00 Lumi paralele - film SF (reluare); 12,30 Telemagazin (sport, _ cultură, economie, politică); 13,00 închiderea

i nemisiunii; 18,00 Lumea într-o "zi (ştiri); 18,15 Caleidoscop (film documentar); 18,45 Desene animate;19.00 Film artistic: "Beverly Hills Cop III”; 21,00 Ora locală (ştiri);21.30 Sport; 21,40 TV Bazar (divertisment, concursuri, umor, muzică); 22,20 Film artistic: "Armura invincibilă”; 24,00 Ora locală (ştiri); 24,30 Sport; 24,45 Tonomat; . 1,00 Film erotic: ”Umed şi sălbatic” ep.3; 2,30 închiderea programului.

TVR CLUJ-NAPOCA: Pr.2: 7,00 Întîlnirea de sîmbătă: Jurnal în retrospectivă. Fifn serial: “Natacha”. Rubrica în limba germană. Rubrica în limba maghiară. Magazin de sfîrşit de săptămînă: desene animate. Incursiune în necunoscut. Viaţa sportivă. Muzică. Cîntece care rătnîn cu. Maria Mateş. ”Bravo!” - concursul emisiunii. Umor. Film artistic: "Super portavionul”..

Duminici, I I februarieProgramul 1: 8,00 Bună

dimineaţa!; 9,00 Arlechino; 10,00 Film serial: "Aventurile lui Skippy”;10.30 Lumină din lumină; 11,30 Din albumul celor mai frumoase melodii populare; 12,00 Viaţa satului; .13,30 Film serial: "Visînd la Jeannie?’;14.00 Actualităţi; 14,10 Poşta TV;14,20 Video-magazin; 17,25 Iran - Ţara lui Darius; 17,35 A doua alfabetizare; 17,50 Film serial: ”Star Trek”; 18,45 A doua Românie; 19,15 Robingo; 20,00 Actualităţi;- 20,50 Film artistic: '"Contele bomboanelor”; 22,20 Tragerea Loto Special 6/49 şi Noroc; 22,30 Filmele

săptăm înii; 22,35? Duminica] sportivă^ 23;25 MTV; 23 55 Fil serial: "Vioara de aur” - ultim /XJ. episod;-.0,55 Avanpremiera; 1,05 Nocturna lirică.

Programul 2: 7,00 -5x2 ; 13,00 MTV; 14,00 Film artistic: ”Iacob’:i15.55 Un zîmbet pentru vîrsta i treia; 16,25 Film serial: "Inima: sălbatică”; 17,10 Magazin sportiv internaţional; 19,30 Film serial "Puterea, pasiunea” - ep.l; 20,05 Maeştrii: Pro Enescu; 21,00 TVM M esager; 21,30 Descoperim planetei; 22,00 Ritmuri muzicak22,15 La puterea a doua; 23,00 Fi kn serial: "Santa Barbara”; 23,45 Povestea unei vieţi: Mireillc Mathicu. ■ •

PRO TV: 8,00 Desene animate:9.30 Film serial: "Insult misterioasă”; 10,00 Film artistic: "Nazişti de contrabandă” (r); 12,K Film serial:. "Seaquest” (r); 12,50 Doar o vorbă să-ti mai spun... (r),12.55 Ştirile PRO TV; 13,00 Pro cinema; 13,30 Film serial: "Gest® însemnate”; 14,30 Baschet NBA15.30 Fotbal: II Calcio; 17,3£ Talkshow: Faţă în faţă cu Ilif Serbănescu; 18,30 Film serial ''Beverly Hills”; 19,30 Ştirile PRO TV; 19,55 Doar o vorbă să-ţi na spun...; 20,00 Film artistic: ”Bennj şi Joan, o dragoste trăznită”; 21,55 Ştirile PRO TV; 22,00 Film serial ^Verdict: crimă!”; 23,00 Fotbal: ”11 Calcio” : Fiorentina - Parma; 0,30 Sport la minut; 1,00 Tenis magazi?(r); 1,30 Baschet NBA: Alt Game. ■

CBN: 10,00 Telemagazin (re­luare); 10,40 Concurs (I); 11,10 Desene animate; 11,40 Concurs (II); 12,00 Muzică populară; 13,08 închiderea emisiunii. 18,00Luma într-o zi (ştiri); 18,20 Deser: animate: 18,30 Top 10’ 19,00 Fik artistic: *Prinşi în cursă ; 21,00 Qe locală (ştiri); 21,20 Sport; 21,4( Film artistic: "Legenda vîrcob cului”- 23,10 Ora locală (ştiri]23.30 închiderea programului.

Căminul cultural "Avram Iancu”Citind cartea lui Anton Ionel Muteşianu, precum şi‘ziarul "Ardealul” şi

Cartea Refugiatului Ardelean, editată de Fundaţia Culturală "Regele Mihâi r , am aflat date interesante cu privire la activitatea Căminului cultural ”Avram Iancu” din Bucureşti, care a funcţionat timp de patru ani, cu o bogată activitate. Căminul'cultural număra peste 40.000 de membri, refiigiaţi din Ardealul de Nordl Acolo, la Căminul cultural, clădit în mijlocul Bucureştilor toate straturile sociale atît cei de la sate cit şi cei de la oraşe, îşi trăiau şi îşi spuneau, necazurile. La şezătorile ţinute erau prezenţi cca 4-5 mii de persoane şi se sărbătoreau toate obiceiurile din tradiţiile ardeleneşti. Erau. foarte numeroşi, la şezători ţăranii şi muncitorii refugiaţi din Ardeal. Căminul cultural "Avram Iancu” s-a născut din sufletul şi gîndul lui Iustinian Handrea, cunoscut om de cultură. La şezători se făcea o cducaţie culturală şi patriotică, dar şi de altă natură. Erau şedinţe cu caracter agricol, se disculau probleme de zootehnie, din domeniul activităţii în întreprinderi ctc. La şedinţe luau parte numeroşi moţi refugiaţi.. Am menţionat cele cîteva date în ideea că, poate, Societatea patriotică şi culturală ”Avram Iancu” va studia detaliat activitatea Căminului Avram Iancu” şi va prelua ceea ce crede că se potriveşte timpurilor noastre. O .V .

Registrul Auto RomârŞef reprezentanţă

4 3 3 . 8 1 0 ; 4 3 3 . 8 0 9

4 3 3 . 8 0 8 . r .

7 e / e / â x . '4 3 3 . 8 1 1

F?4

A RadioSonicFM 61,7 MHz

' Sîmbătă, 10 februarie- 8,00-11,00 Sonic Matinal (ştiri, sport, meteo, utilitare, muzică) (Geta Todoruţ); 11,00-12,00 Supersonic (Claudiu Bichiş);12.00-14,00 Emisiune în limba maghiară; 14,00-16,00 Music Box (Călin Stănescu); 16,00-17.00 Music News-(Dj. Magic);17.00-18,30 O amintire şi-un surîs

• (emisiune pentru vîrsta a treia)(Vasile Truţa); 18,30-20,00 Seif Control (emisiune pentru adolescenţi) (Marina Lup); 20,00-22.00 Emisiune în limba maghiară; 22,00-8,00 Saturday Night Fever (Daniel Boroşteanu).

Duminică, 11 februarie8,00-9,00 Şi dacă e duminică?

(ştiri, agenda culturală, divertisment, muzică, curiozităţi) (Lucia Radu); 9,00-11,00 De la femeie la femeie (Lucia Radu - Geta Todoruţ); 11,00-12,00 Super Sonic (Dj.Dreams); 12,00-14,00 Emisiunea în limba maghiară;14.00-16,00 Boum Top Sonic (Dj.Dreams,. Dj. Magic); 16,00-17.00 Sport Weekcnd (Cătălin Berindean); 17,00-20,00 Groapa

cu lei (Gelu Cârlig + Marius Aciu); 20,00-22,00 Emisiune în limba maghiară; 22.00-6,00 Sonic Nightmare (Călin Stănescu).

Sîmbătă, 10 februarie8.30 întreruperea emisiei; 12.00

Reluarea emisiei; 12.15. CD Magazin; 12.45 Program de week- end; 14.30 Overdose; 18.30 întreruperea emisiei; 21.05 Music by request; 23.00 Party on the radio. Program informativ BBC Londra: 8; 14; 21. Ştiri Uniplus Radio: 15; 16;. 17. P rogram muzical: 16.05; 17.05.

Duminică, 4 februarie6.00 Week-end matinal; 8.30

întreruperea emisiei; 12.00 Reluarea emisiei; 12.15 CD Magazin; 12.45 Program de week- end; 14.30 Overdose; 18.30 întreruperea emisiei; 21.30 Top slow li+; 23.00 Music by night. P rogram inform ativ BBC Londra: 8; 14; 18; 21: Ş tiri Uniplus Radio: 15 16. 17.

S.C . Dental ROVA-SOCOLOfC a le a M oţilor 1 0 6 . a p .5

.Tratamente stomatologia . complexe:

> te r a p ie...> p ro te tică (ceramicul. > c h iru rg ie [rezecai, implant

P r o g r a m ă r i la tel.: 430028Zilnic orar: 9-1S

sîmbăta 9*14P e n t r u s tu d e n ţi , pensiona ş o m e r i , r e d u c e re 20% .

FI

POLICLINICA INTERSERVISAN

str, Pascaly nr.o, cart. Gheorgb

INTERNE • CARDIOLOGE NEUROLOGIE • PSIHIATRI'

ENDOCRINOLOGIE REUMATOLOGIE •

ECOGRAFIE*ALERGOLOGE /DERMATOLOGIE •

CHIRURGIE • ORTOPEDIEO.R.L. • OFTALMOLOGIE

GINECOLOGIE’ONCOLOGuPEDIATRIE • UR0L0GI

ACUPUNCTURA LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologic , Imunologie - Parazitologie

Teste SIDA) ZILNIC, indusiv DUMINICA orde7-21 ,Medic de gardă: orele 21 -1

Rezervare, consultaţii Ia ta V • 41.41.63

ALIANŢA ANTISUICIDL IF E L IN E

Sufletul nosliu la dumneavoastră.de noapte, telefonul «=

4 1 4 1 63Z i l n i c în t r e o re le 20-^.

( V ) sînibătâ-dumimcă, 10-11 februarie 1996 R O Z A , V ÎN T ltR fL Q Ra d e v ă r u l de CBui

pI

HIII

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

f lIIIIIIIIIII

B O S N IA : M OSTAR SI S AR AIEVO P ER IC LIT EA ZĂ EVOLUŢIA PRO CESU LU I D E P AC E

(AFP)

Incidentele de la Mostar din 7 februarie - unde numeroşi croaţi şi-au manifestat violent nem ulţum irea faţă de adm inistratorul european, germanul Hans Koschnick, care tocmai anunţase o nouă reîmpărţire a oraşului - coincid cu o îngheţare a dialogului dintre mediatorii internaţionali şi sîrbii din Bosnia, în urma arestării la SaraievO de către autorităţile bosniace a doi dintre ofiţerii lor.

La Mostar administratorul european a fost întimpinaţ cu multă ostilitate de zeci de manifestanţi ctoaţi, în timp ce b irourile rezervate Uniunii Europene, într-un hotel din centrul oraşului, au fost luate cu asalt şi devastate. Manifestanţii, în ju r de 300, au protestat astfel împotriva anunţării de către UE a unei noi reîm părţiri administrative a oraşului între musulmani şi croaţi, care trebuie să pună capăt divizării “de faclo” în două sectoare ermetice. Hans Koschnick a fost am enin ţat şi insultat, autoturismul-său fiind luat cu asa lt A fost necesară intefvenţia soldaţilor francezi din IFOR pentru a-1 salva şi a-i oferi refugiu la sediul poliţiei europene.

Mostar este considerat un test pentru eforturile de pace în Bosnia-Herţegovina. Teatrul unor lupte violente în 1993 şi 1994 între croaţi şi musulmani, oraşul a fost plasat în iulie 1994,

pentru o perioadă de doi ani, sub administraţia UE, în urma creării Federaţiei croato-musulmane în martie 1994. Mostar a rămas de atunci divizat între sectorul croat la vest, şi sectorul musulman la est, Hans Koschnick anunţînd însă miercuri o nouă împărţire, care prevede trei districte croate, trei musulmane şi un district comun, în cadrul unui o ras reunificat. “Cele

LU RtE’S W C jfrR L D

două părţi sînt obligate să accepte reunificarea oraşului Mostar. Am toată legitimitatea să-mi ofer arbitrajul”, a afirmat H.Koschnick, adăugind că el beneficiază de “sprijinul SUA”. Comunitatea croată refuză să se supună unei autorităţi centrale a Federaţiei, pe care ea o consideră că este sub influenţa majoritară a musulmanilor.

. FU7DJanlSYB

"TURNUL BABEL EUROPEAN / /

(*Le P oin t*)

în Europa este un subiect tabu. Dar este limpede că, o dată cu viitoarele extinderi ale Uniunii Europene (Cipru, Malta, Ungaria, Polonia, Slovacia, Cehia sînt în fruntea listei), numărul limbilor utilizate în diferite

' foruri europene - Consiliul Ministerial, Comisie, ^ Parlament, e tc - va constitui o foarte marc problemă. ' Sub toate aspectele - tehnic, bugetar şi politic . Se

utilizează peste o mie de traducători şi urmează să mai fie angajaţi alţi o sută pentru fiecare nouă limbă. Cu ajutorul colaboratorilor externi - free-lances - se efectuează anual peste un milion de pagini de traducere “pura”. La aceasta se adaugă un alt milion de pagini

v alcătuite din texte standardizate (cum sînt legile europene cu privire la pieţele publice) şi 150.000 dc pagini dc traducere automată (formulare, etc.).

, Toate acestea au. însă un preţ: costul mediu anual al unui traducător statutar, (care cuprinde materialul necesar, etc.) este de 113480 ECU, iar bugetul colaboratorilor externi s-a ridicat la 8 milioane ECU pe 1995. (în 1996, el va fi de 10 milioane ...) De unde provine totuşi optimismul Uisulei d'Ursel, şefa secţiei Programare şi resurse, atunci cînd afinnă:”în ce priveşte traducerea - şi bineînţeles cu numeroase probleme de buget şi gestiune - vom putea face faţă la 16,18 chiar 20 de limbi” ! Răspunsul ţine de trei evoluţii.

în primul rînd, din punct de vedere tehnic, aportul informaticii este considerabil: calculatoarele au din ce în ce mai multă memorie. Tot ceea ce a fost deja tradus pentru Comisie este treptat memorizat, fapt ce va permite în viitor să se cîştige un timp preţios. Acest avantaj va fi amplificat şi mai mult graţie unei standardizări crescînde a texielor privind regulamentele sau a celor legislative. y-~~ Toţi experţii subliniază faptul că traducerea va fi din ce în ce mai delocalizată. Graţie computerului, telefonului şi telecopiatorului, nu mai este necesară .prezenţa traducătorului la Bruxelles. Şi acesta va permite utilizarea din plin a particularităţilor pieţei traducerilor spre deosebire de funcţionari, colaboratorii externi sînt încadraţi la tarife variabile potrivit limbilor din care traduc- concurenţa este mai puternică pentru engleză sau italiană (aproximativ 25 ECU pagina) decît pentru olandeză sau suedeză (circa 60).

Orizontul este infinit mai sumbru cînd este vorba de activitatea de interpretariat. Numărul combinaţiilor cărora trebuie să li se facă faţă creşte în mod geometric ori de cîte ori se adaugă o nouă limbă: cu patru limbi Ia început, existau 12 combinaţii. în 1973 s-a trecut la şase limbi şi 39 de combinaţii. în prezent sîntem la 11 limbi şi 110 combinaţii. în plus, la peste 5 limbi este nevoie de trei interpreţi pentru fiecare limba în cabină - deci'33 interpreţi pentru fiecare reuniune.

SUA SÎNT PREOCUPATE DE ESCALADAREA TENSIUNILOR

DINTRE CHINA SI TAIWAN(AFP, Reuter)

' “Legea (americană) privind relaţiile cu Taiwanul” stipulează că “orice 'escaladare a tensiunilor sau indiferent ce provocare vor fi considerate o problemă extrem de gravă şi că aceştia sînt term eni d ip lom atici pe care chinezii îi vor înţelege” , a afirmat purtătorul de cuvînt a l’Casei Albe M ichael M cCuny. S ta te le U nite “ u rm ăresc în d eap ro ap e activitatea militară din regiune” dar “nu am descoperit nimic care să indice pregătiri militare de natură ofensivă” din partea Chinei, a declarat el, adăugind că Beijingul efectuează în mod regulat manevre.

Potrivit influentului ziar independent de limba-chineză din Hong Kong, “Ming Pao”, China a început de l a , 3 februarie ample manevre aeronavale în provincia Fujian, în sud-estul ţării, pe coasta cea mai apropiată de Insula Taiwan. La aceste manevre mixte (infanterie, marină şi aviaţie),* care durează o

săptămînă, participă între 50.000 - 60.000 de soldaţi.. Bill Clinton s-a arătat optimist, exprimîndu- şi convingerea că tensiunile'dintre China şi T aiw an nu vor degenera în tr-un conflict m ilitar, deoarece miza este m ult prea mare. “Lucrurile merg atît de bine în A sia din punct de vedere economic, îneît pur şi simplu nu pot crede că liderii vor lăsa lucrurile să degenereze”, a declarat Clinton presei. El a reiterat politica americană privind “o singură Chină” şi a făcut apel la liderii de la'Beijing şi de la Taipei să-şi soluţioneze disputele pe calc paşnică. -

China a ameninţat că va trece la o ofensivă militară împotriva Taiwanului dacă acesta îşi declară în mod oficial independenţa sau dacă îşi continuă campania pentru a se afirma pe p lan internaţional. Potrivit unor rapoarte, Beijingul plănuieşte ample operaţiuni militare în , T a iw an ch ia r în a in te a a le g e rilo r

•prezidenţiale, de la 23 martie, din insulă.

PARLAMENTUL EUROPEAN - SCENA UNDE SE FAC

SI SE DESFAC JOCURILE PUTERII

(“FinaricialŢimes*din 27/28ianuarie 1996)

Printre, cei 626 de. parlamentari europeni, provenind din 50 de partide politice, se numără socialişti britanici, naţionalişti flamanzi, ecologişti germani, şi neofascişti italieni. Să priveşti cum acţionează un asemenea amalgam de foste mari personalităţi politice şi de aspiranţi la putere înseamnă să fii martorul tensiunilor permanente dintre raţiune şi iresponsabilitate. Deşi cercurile ■de afaceri europene converg în mod inexorabil

' spre Bruxelles, rolul Parlamentului European (PE) în conducerea Uniunii devine din ce în ce mai puternic. Altădată un simplu organ consultativ, PE şi-a sporit în mod constant prerogativele, acum puţind amenda sau bloca legislaţia europeană. Parlamentul, singura instituţie europeană aleasă prin vot direct, se consideră o contrapondere democratică firească la principalele instituţii europene: Comisia şi Consiliul de Miniştri, însărcinat cu luarea deciziilor. Argumentul cel mai

. vehiculai împotriva Parlamentului European este că el nu este nici atît de european pe cît se pretiinie şi nici un parlament în adevăratul sens al cuvîntului. Parlamentul se confruntă totodată şi cu o lipsă de legitimitate, deoarece nu dispune de un sistem electoral unic. Britanicii refuză să aplice principiul reprezentării proporţionale, în vreme ce sistemul listelor de partid din ţări precum Franţa este o reţetă sigură pentru favoritism.

Critica cea mai serioasă care i se aduce este aceea că Parlamentul European este departe de numele pe care îl poartă, deoarece nu are un guvern european pe care să- 1 controleze. “Parlamentul nu este receptiv la opinia' publică şi nu este răspunzător în faţa nimănui”, a afirmat

o înaltă oficialitate europeană.Parlamentele naţionale i-au mandatat pe miniştri

să negocieze în cadrul Consiliului de Miniştri, dar cu cît sporeşte numărul deciziilor luate de către majoritate, cu atît devine mai stringentă necesitatea unei contraponderi democratice la nivel european. Primul-pas în această direcţie l-a constituit introducerea în 1986 a legii privindvotul majoritar în Consiliu, care a acordat parlamentarilor europeni dreptul de a reexamina unele proiecte de lege.

: Tratatul de la Maastricht a sporit şi mai mult prerogativele PE. Un proces complex, cunoscut sub denumirea de codecizie, acordă parlamentarilor europeni dreptul la o a treia examinare a proiectelor - de lege. Domeniile în care acest principiu se aplică sînt libera circulaţie a forţei de muncă, piaţa internă,

\ învăţămîntul, cultura, sănătatea publică, protecţia consumatorilor, cercetarea şi dezvoltarea si programele privind protecţia mediului. In consecinţă, parlamentarii europeni au introdus amendamente privind diminuarea cotei de filme americane transmise de televiziunile europene şi limitarea spaţiilor de emisie acordate reclamelor

• pe posturile comerciale.Preşedintele PE este conştient că în contextul în care

Conferinţa Inter-Guvemamentală (CIG) a UE bate la uşă,0 demonstraţie de forţă excesivă a parlamentului ar putea :

■ determina statele membre şi parlamentele naţionale carese simt marginalizate în jocurile de putere de la Bruxelles să bată în retragere.1 Dar lupta sa pentru cîştigarea controlului visteriei

. sugerează că pretenţia Parlamentului European dea se face respectat este serioasă. Precum un adolescent rebel, Parlamentul European nu se va da uşor pe brazdă.

fIIIIII

(“Nezavisimaia Gazeta*)

Vorbind în luna decembrie 1995 în cadrul unui program de televiziune, preşedintele Dumei dc Stat, Ivan Rîbkin, a dcclarat că datoria statelor stră in e faţă de R usia , şi întreaga fostă URSS, este de 156 m ilia rd e de d o la ri. “Partea Icului” din această sumă revine ţărilor din lumea a treia, în primul rînd celor africane.

Iată numai cîteva cifre. Cu

puţin înain te de destrăm area URSS sum a to ta lă a datoriei tu tu ro r ţă r i lo r în cu rs de d ezv o lta re fa ţă dc U niunea S o v ie tică e ra de 4 5 .5 3 1 ,8 m ilio an e ru b le c o n v e rtib ile (rubla convertibilă reprezenta un curs special folosit în relaţiile reciproce dc com erţ exterior cu alte ţări). D in această sum ă A fric ii îi reveneau 13.936,6 milioane ruble convertibile din ca re p en tru liv ră rile de armament - 12.347,0 milioane, iar pentru ajutorul economic -

1 .5 8 9 ,6 m ilio an e rub le convertibile. în ceea ce priveşte în să ţă r i le de “o rien tare

P rin tre p r in c ip a lii d e b ito r i pentru sprijinul militar sovietic erau A lgeria, Angola, L iban,

AFRICA NU POATE PLAT! RUSIEI SUMELE DATORATE FOSTEI URSS

socialistă” , acestora le reveneau 9 .3 3 5 ,9 m ilio an e rub le convertibile sau 67 la sută (!) din întreaga datorie a Africii.

M ozam bic, Etiopia. în 1991 datoria L ibiei, în valoare de1.589 ,0 . m ilioane ru b le convertib ile , era form ată în

to ta lita te d in d a to rii pen tru livrările de armament. Etiopia ne datora în acea perioadă 3.075,0 milioane fuble convertibile. Din acestea 2.630,0 milioane penthi sprijinul militar.

F ireşte , sc ridică p ro b lem a. cum vor fi re s titu ite aceste datorii ? Despre restitu irea a două treimi din acestea nici nu poate li vorba, deoarece partea Icului din datorii revine ţărilor c e l m ai p u ţin so lv a b ile d in A frica . în afa ră de aceasta , sumele continuă să crească atît

pe seama noilor livrări de arme - despre aceasta presa străină a scris de nenumărate ori - , cît şi de materii prime, m ateriale şi u tila j pentru defin itivarea construcţie i obiectivelor începute încă în perioada sovietică. Şi totuşi situaţia nu este disperată. R u s ia a re , de ex em p lu , posibilitatea ca, în schimbul am înării unor p lăţi, să primească înlesniri la accesul întreprinderilor şi firmelor ruseşti pe piaţa africană.

VIATA POLITICĂ sîmbătă-duminică, 10-î l februarie 1996« s a

Cartea de istorie Jnan Teoelea: Adevărul despre evanghelişti 1X1)

”0 CAMPANIE PENTRU LINIŞTEA EUROPEI”Despre participarea României în primul război mondial au fost scrise

de-a lungul a mai bine de trei sferturi de veac numeroase lucrări şi studii de către istorici români şi străini şi s-au publicat o serie de volume de documente care oferă posibilitatea de â cunoaşte diferite aspecte ale implicării ţării nostre în desfăşurarea acestei conflagraţii fără precedent pînă în acea vreme. .Am putea aminti aici cărţile unor istorici ca Nicolae lorga, Ioan Lupaş, Gheorghe I. Brătianu, G. Moroianu, Constantin Kiriţescu, Ion Rusu Abrudeanu, V.V. Tilea, G. Mărdărescu, Gheorghe Buzatu, Ştefan Pascu, Ion Scurtu etc. unde este demonstrat adevăratul scop al campaniei militare româneşti din anii 1916-1919 alături de ţările Antantei şi anume acela pentru reîntregirea neamului şi nu pentru anexarea de teritorii străine, cum susţin unii istorici străini, eludînd adevărul istoric.

Cartea istoricului militar Ioan Ţepelea intitulată " O campanie pentru liniştea Europei" (Ed. Dacia 1995), construită pe o bogată sursă de ihformaţii româneşti şi străine face parte din categoria lucrărilor de sinteză care se ocupă detaliat de o anumită secţiune din acest război, aceea a luptelor duse de armata română în anul 1919, după unirea Transilvaniei cu România împotriva Ungariei şi a forţelor ce sprijineau

■ noul guvern ungar de tip bolşevic, care se împotriveau cu grupurile sale înarmate plebiscitului istoric de la Alba Iulia din 1 decembrie' 191 iT şi hotărîrilor Conferinţei de Pace de la Paris.

; Autorul îşi începe cartea oferindu-i cititorului o imagine elocventă, veridică, argumentată cu documente şi mărturii ale unor oameni politici, militari şi istorici despre contextul politic şi militar în momentul reintrării României în primul război "mondial şi acţiunile polftico- diplomatice şi militare în primele luni de după înfăptuirea Marii Uniri din 1918. ; -

Ofensiva armatei române împotriva Armatei roşii a lui Bela Kun şi a bolşevicilor unguri a intervenit, după cum prezintă autorul lucrării, atunci cînd au devenit evidente intenţiile belicoase ale acestora de. "a readuce Ungaria în graniţele, ei mari" şi "se impunea cu stringenţă curmarea regimului de teroare aplicat populaţiei de origine română din zonele aflate sub ocupaţie ungară”. Declanşarea ofensivei armatei române împotriva Ungariei a servit totodată şi intereselor aliaţilor, care se aflau în faţa unei noi situaţii politice şi militare determinate de joncţiunea bolşevismului rus cu cel ungar; ce urmărea schimbarea statutului geo-politic al Europei după înfrîngerile suferite de Puterile

Centrale. Acţiunea armatei române a Împins trupele ungare dincolo de limita vestică a zonei neutre fixate de Conferinţa de Pace de la Paris.

într-un alt capitol se insistă asupra condiţiilor în care s-a produs ofensiva ungară din iulie 1919, în urma cărora guvernanţii de Ia Budapesta sperau să respingă armata română pe aliniamentul rîului .Tisa şi să recucerească Transilvania. Succesele lui Bela Kun au fost temporare şi limitate. Ofensiva armatei ungare a fost oprită şi Comandamentul trupelor române din Transilvania a trecut In cursul lunii iulie la contraofensivă, prin intervenţia rapidă şi eficace a generalului Prezan şi a loct.-col. Ion Antonescu, şeful sectorului Operaţii din Marele Cartier General al Armatei Române, cu toate întăririle de forţe primite pe Tisa de trupele ungare, cum au fost batalioanele din Regimentul 2 Internaţional. încercarea lui Bela Kun de a cere ajutor Moscovei a rămas fără rezultatul scontat. Forţele militare bolşevice ruse suferiseră în acea perioadă eşecuri atît la est de Nistru cît şi în Ucraina şi nu au mai putut interveni în sprijinul guvernului Ungariei. Contraofensiva armatei române, arată în cartea sa Ioan Ţepelea, a creat derută în rindurile trupelor inamice. Românii au intuit această situaţie şi au desfăşurat acţiuni ferme şi bine coordonate forţînd pe unguri să capituleze şl împiedicînd astfel o posibilă joncţiune între unguri şi ruşi. în urma condiţiilor puse de generalul Rusescu premierul Peidi Gyula şi noul guvern ungar care au fost acceptate în seara zilei de 3 august 1919 generalul român a pus stăpînire pe Budapesta cu numai 3 escadroane. A doua zi alte unităţi româneşti au intrat în capitala Ungariei. în comunicatul oficial al Marelui Cartier General se preciza între altele că au fost dezarmate diviziile care capitulaseră. De asemenea, se mai preciza că "populaţia a primit armata română cu.linişte, încredere şi pe alocuri cu manifestări de bucurie”. Autorul remarcă, pe baza analizei documentelor că acţiunea militară a armatei române din 1919 a fost socotită, în primul rînd ca avantajoasă pentru România, care şi-a văzut împlinite hotărîrile de la Alba Iulia din Decembrie 1918, şi în al doilea rînd, ea a fost cotată ca importantă pentru interesele Aliaţilor. Acţiunea s-a bucurat de o largă aprobare a opiniei publice din ţările Antantei, în special în Franţa şi Anglia.

Cartea istoricului Ioan Ţepelea demonstrează că acţiunea militară a României împotriva Ungariei în 1919 a fost provocată de guvernul bolşevic a lui Bela Kun, iar finalitatea ei avea să se regăsească în Tratatul de Ia Trianon. Marin OPREA

Analizînd cu o oarecare detaşare, multe dintre faptele şi acţiunile evangheliştilor, predicatorilor şi misionarilor ce s-au năpustit asupra României şi a altor ţări ex-comuniste din regiune, nu poţi să nu remarci că ei au neglijat şi dispreţuit, în marea lor majoritate, realităţile religioase şi de cult din această zonă. Existenţa unor structuri ecleziastice, a unor lăcaşuri de rugăciune şi mănăstireşti, unele cu vechimi multiseculare, i-au lăsat complet indiferenţi. Ei îşi propuseseră să "cucerească” religios acest spaţiu geografic, pentru ca ulterior să poată trage foloase materiale: De aceea, aşa după cum este cunoscut, au fost angajate mari forţe umane, tehnice, materiale şi financiare. Au fost racolate persoane cu un trecut discutabil, dar şi autohtoni cooperanţi, dispuşi la compromis. Cu bătaie imediată şi de perspectivă, strategia^ folosită urmărea obiective clare. în multe cazuri rezultatele pot fi deja văzute.

Vorbeam de caracterul acestor demersuri. S-a mizat pe sărăcia majorităţii populaţiei. "Ajutoarele" care au însoţit, la început, cruciada, ţineau cont de situaţia materială precară ă subiecţilor. Aşadar, s-au exploatat nişte realităţi interne, stimulîndu-se dorinţa unora de a- obţine sprijin, chiar dacă pentru aceasta vor fi nevoiţi să renunţe la credinţa.înaintaşilor lor. Ce diferenţă uriaşă între misionarismul

vrem urilor trecute şi această agresiune spirituală orchestrată de evangheliştii în limuzine, avuţi şi prosperi! Se spune că "banul e ochiul dracului” . Deci, nu la

. Dumnezeu au apelat misionarii respectivi, ci la prinţul întunericului şi mijloacelor lui. Tocmai de aceea poate, majoritatea proiectelor iniţiate zgomotos de aceşti ucenici ai lui Belzebut se năruie: la temelia lor nu stau credinţa şi dragostea, ci banii şi interesele. \- Caracterul necreştinesc al acestor

misiuni "evanghelizatoare" este dat şi de altceva: venirea cu gînd rău în aceste teritorii, cu dorinţa schimbării cu orice preţ a celor ce trăiesc aici de veacuri. Acest lucru rezultă, aşa cum arătam? din faptul că niciunul nu şi-a propus, să ajute bisericile existente, aici, care suferiseră zeci

.de ani prigoana şi siluirea comunistă. Deci, erau pe deplin îndreptăţite la ajutor şi asistenţă. Dar misionarii s-au oprit doar la o infimă minoritate religioasă: sub 5% din totalul populaţiei ţării.

Nur-mi sînt cunoscute situaţii în care preoţii ortodocşi sau greco- catolici să se fi dus în Apus cu intenţii vădit sau ascunse prozelitice. Ştiind că răspunsul dvs. este negativ, cum să rămînem indiferenţi în faţa acestei imixtiuni imorale făcute, culmea sadism ului, în numele credinţei? -

Cristian. ROMAN

CONVENŢIA DEMOCRATICÂ SG REORGANIZEAZĂ ÎN DEJ ŞI

GHERLA vîn data de 30 ianuarie 1996' la

Dej s-a reorganizat Convenţia Democratică din localitate.

în prezenţa conducerii judeţene a Convenţiei Democratice, preşedintele Titus Nicoară şi vicepreşedinta Stela Râmboiu, a reprezentanţilor PNL Cluj, preşedinte Anton Ionescu şi AFDPR Cluj, Septimius Râmboiu, Convenţia Democratică locală Dej s-a constituit din reprezentanţii formaţiilor componente conform protocolului astfel: Mînzat Marcel, şi Man Alexandru din partea PNŢCD, Platon Călin şi Cristea Viorel din partea PNL şi Moios Nicolae şi Sigartău Beneamin din partea AFDPR. Comitetul CDL Dej a fost

• ales în următoarea componenţă: preşedinte: Man Alexandru -

PNŢCDvicepreşedinte: Platon Călin -

PNLpurtător de cuvînt: Cristea Viorel

- PNLsecretar: Moios Nicolae -AFDPR

în data de 31 ianuarie 1996 la Gherla s-a reorganizat Convenţia Democratică din localitate.

în prezenţa conducerii judeţene a Convenţiei Dcmocraticc, Titus Nicoară preşedinte şi Stela Râmboiu vicepreşedintă, a reprezentanţilor PNL Cluj, preşedinte Anton Ionescu şi a reprezentantului AFDPR, Scplimiu Râmboiu, Convenţia Democratică locală Gherla s-a constituit din. reprezentanţii formaţiunilor componente conform protocolului astfel:

Or/a Radu şi Brehar Vasilc din partea PNŢCD

Dorolţi Vasile şi Rusu Dănilă din partea PNL

Drăgan Sabin şi Roh Mircea din partea PROPACT,

Ungur Emil şi Ciont Ioan din partea AFDPR. _

Comitetul CDL Gherla a fost ales în următoarea componenţă:

preşedinte: Orza Radu - PNŢCD vicepreşedinte: Dorolti Vasile -

PNL ’ 'purtător de cuvînt: Drăgan Sabin

- PROPACT secretar: Ungur Emil - AFDPR

Biroul de presă al CDJ Cluj

La P.D.S.R. Gherla suflă un aer proaspăt

De cînd au un sediu frumos, bine amenajat, s-a revigorat activitatea şi în cadrul Biroului orăşenesc P.D.S.R. Gherla. Organizaţia a reuşit în ultima perioadă să coopteze noi membri, printre ei foarte mulţi tineri. Printr-o muncă susţinută a membrilor biroului orăşenesc, în ultimele luni, numărul membrilor a crescut atît cantitativ cît şi calitativ. Esenţial este că au reuşit să atragă în rindurile lor oameni cinstiţi, apreciaţi pentru munca depusă.

înafnţea alegerilor locale, care se apropie cu paşi repezi, să amintim că în cadrul P.D.S.R. Gherla suflă un aer proaspăt. Apropierea alegerilor se

*face simţită şi în activităţile-organizate în. ultima vreme. După ce au organizat un reuşit simpozion pe tema actului Unirii Principatelor Române, recent, la sediul partidului de guvernămînt din mica urbe de pe Someş, a avut loc o seară pentru tineret; unde pe lîngă multe surprize oferite de organizatori, cei prezenţi s-au simţit foarte bine, mulţi dintre participanţi exprimîndu-şi dorinţa de a se înscrie în rîndul P.D.S.R.

Zilnic, la sediul partidului de guvernămînt au loc activităţi interesante, gazdele întocmind un program coerent şi detaliat, iar pentru diversificarea acţiunilor iniţiate sînt consultaţi toţi membrii de partid, printte ultimele manifestări sportive găsindu-se şi un reuşit concurs de şah. Oricum, primele mutări pe tabla de şah au fost făcute cu succes de Biroul Organizaţiei P.D.S.R. Gherla.'Să vedem ce mutaţii vor avea loc în viaţa politică a localităţii după alegerile din primăvară... '

SZ.Cs.

Opoziţia nu cade de acord

Joi, 8 februarie 1996, la invitaţia Partidului Alianţei Civice, a avut loc o întîlnire de consultări şi schimburi de opinii

..la-care au fost invitaţi toţi membrii Opoziţiei Democratice din Cluj. Aii participat: Partidul Democrat, Partidul Social-

• Democrat, Partidul Liberal -93, Partidul Naţional Liberal - Convenţia Democratică, Uniunea Democrată . a M aghiarilor din România, Uniunea Mondială a Românilor' Liberi (UMRL), Uniunea Democrat-Creştină şi Partidul Alianţei Civice.

Au Tost luate în discuţie numeroase aspecte ale scenei politice clujene, cu evaluări ale poziţiilor principalelor forţe politice în paleta locală, precum şi probleme specifice ale perioadei preelectorale, în municipiu şi în judeţ.

S-a discutai într-o manieră liberă, degajată şi cordială, multiplele faţete ale colaborării între forţele Opoziţiei Democratice, problemele sprijinului mutual,, dar mai ales necesitatea desemnării unui candidat unic al Opoziţiei la postul de primar al Municipiului Cluj-Napoca. Căzînd de acord asupra ideii de necesitate a unităţii de acţiune a Opoziţiei, .precum si a posib ilită ţilor concrete de realizare ă ateste ia, formaţiunile politice prezente la întîlnire, au convenit de comun acord Ia reluarea discuţiilor într- un interval foarte scurt.

Partidul Alianţei Civice Organizaţia Regională

- şiMunicipiul Cluj

preşedinte: prof. dr.Nicolae MAIER

Declaraţia scriitorilor maghiari din Cluj despre "contfaretfolujia” din 1956 din UngariaNe strîngem rindurile în jurul Partidului Muncitoresc Român

Cu îngrijorare acordată şi din ce în ce mai zguduiţi am urmărit zile de-a rîndul desfăşurarea evenimentelor din Ungaria. Este clar câ eforturile paşnice pentru cereri materiale îndreptăţite şi pentru democratism socialist au f o s t ' folosite de forţele contrarevoluţionare, reacţionare.

Atacurilc lor din ce în ce mai deschise şi mai evidente au periclitat grav acele cuceriri fundamentale dcmocraticc şi sociale ale poporului maghiar, pentru care'au intrat în luptă în mod curajos şi cu spirit dc sacrificiu muncitori, ţărani şi intelectuali.

Reacţiunca a făcut o încercare

criminală să rupă Ungaria din marea familie frăţească a popoarelor socialiste şi prin aceasta să tulbure pacea în Europa. - ,

După alcătuirea guvernului revoluţionar muncitoresc ţărănesc noi, scriitorii maghiari din România sîntem convinşi că poporul maghiar, sub conducerea acestui guvern, nu numai că îşi va apăra cuceririle ci le va dcsăvîrşi în spiritul umanismului socialist şi, odaţă pentru totdeauna, va lichida păcatele săvîrşite de către vechea conducere.

Populaţia maghiară din România ştie că progresul şi dezvoltarea ei pe mai departe este strîns legată de democraţie, dc socialism. în aceasta vede ea singura chezăşie a deplinei

sale egalităţi naţionale. Marea sarcină istorică de apărare şi dezvoltare a democraţiei şi socialismului în patria noastră, poate fi rezolvată numai prin eforturi comune ale poporului român şi maghiar, care trăiesc împreună, pe baza prieteniei sincere şi adînci. Pe acest drum noi am obţinut rezultate însemnate prin unirea oamenilor niuncii români, maghiari şi de alte naţionalităţi, precum şi prin unirea forţelor socialiste internaţionale. Prin ataşamentul nostru faţă de democraţie şi socialism, noi păzim rezultatele obţinute.

Considerăm că urmînd accst drum- singurul pe care putem merge - slujim în acclaşi timp şi poporul din

Ungaria. Ne strîngem rindurile în jurul Partidului Muncitoresc Român, care, în ţara noastră, stă în fruntea construirii socialismului şi a., înfăptuirii politice naţionale leniniste. Ştim că mai sînt de rezolvat unele probleme în domeniul îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii, al desăvîrşirii democraţiei socialiste şi al aplicării consecvente a politicii naţionale leniniste. Sîntem siguri că paşii făcuţi în această direcţie vor fi urmaţi şi de alic măsuri eficace. Convingerea noastră este că viitorul nostru socialist va fi mai uman, mai frumos, mai bogat şi că democratismul vieţii noastre şi cuceririle noastre naţionale vor fi

dezvoltate şi desăvîrşile. în strînsă prietenie cu poporul român, prin întărirea democraţiei populare, în marea familie a ţărilor socialiste şi împreună cu toate popoarele iubitoare de pace, slujim cel mai bine acea dezvoltare a istoriei, care asigură liniştea şi bucuria muncii creatoare.

Din însărcinarea adunării scriitorilor maghiari prezenţi la Cluj: Balogh Edgar, Bartalis Janos, Csehi Gyula, Foldcs L aszlo, I lo rv a th Irare, Horvath Istvan, Kaiso Sandor, Kiss Jeno , M arosi Peter, Salamon Laszlo, Szabedi Laszlo, Szabo Gyula, Szabo Istvan , Szentimrei Jeno,. Tamas Gaspar.

Cluj,1956. 5 noiembrie

x— v ....... .... . . y . - - - Y ..........[5J sîmbătă-dummică, 10-11 februarie 1996 ARTA - CULTURA A D EEVARU cSe Oiuj

( D o r e l V i f a n T )

"Ara satirizat demagogia, neruşinarea, nesimţirea”î.: Domnule Dorel Vişau,

«înteţi regizorul spectacolului cu ”MAREA NĂPÎRLIRE” , piesa lui Vasile Rebreanu, şi vă rog s i ne spuneţi cum s-a iscat "scandalul1’ în ju ru l acestui spectacol, ”scandal. fericit” aş zice eu, pentru că orice discuţi* asupra unei opere de artă este binevenită...

R.: De mult n-am mai avut un spectacol care să producă aşa o reacţie.' E foarte bine. Dramaturgul Eugen Ionescu spunea: ”Nu merg lâ teatru ca să găsesc răsp u n su ri la întrebările mele, ci ca să îmi pun noi întrebări”, ceea ce mi. se pare superb. . Deci dacă acest spectacol, "Marea năpîrlire” a trezit asemenea întrebări oamenilor,, este foarte bine. Numai că unii oameni răspund cu anume violenţă la 'a c e s t spectacol şi la propunerea noastră. Noi, eu şi actorii, nu am vrut deloc ca spectacolul să fie violent, să jignească pe cineva, deşi s-a spus că s-ar face aluzii la anumite personalităţi politice: Normal că se face, că de asta este cabaret politic. Dar nu cred că se poate extrage din spectacol un fragment cît de mic în care cineva să fie jignit. A, se fac nişte aluzii, hazoase sau satirice la adresa, cum să zic, demagogiei, la adresa prostiei, la tot ceea ce nu este bun şi nu zideşte un popor, ci îl,distruge.

i.:Trebuic să cădem de acord că este un spectacol politic, un cabaret politic, gen cu care noi nu sîntem prea obişnuiţi...

R.: E adevărat, şi din această cauză unii consideră că un teatru naţional n-ar trebui să se preteze la asemenea spectacole. Este o mare greşeală. Un teatru naţional prin titlu este un teatru al naţiunii, şi trebuie să prezinte tot ceea ce este legat de naţiune nu este un teatru al elitei. Marea majoritate

a publicului care a văzut spectacolul a avut păreri foarte bune şi ceea ce se scrie negativ despre spectacol în diferite ziare este speculaţie, pentru că ei speculează din anumite motive, personale sau politice.

î.: Totuşi, aş dori să precizaţi un lucru : s-a spus despre dumneavoastră că sînteţi un om al Puterii şi că prin acest spectacol aţi dorit să aduceţi unele avantaje Puterii şi să jigniţi Opoziţia...

R.: Adevărat că se întîmplă această judecată, dar ea nu este adevărată în fond. în primul rînd, spectacolul nu este al Puterii, chiar şi Puterea, cu certitudine, se recunoaşte în acest spectacol. El nu vorbeşte neapărat despre un anumit exponent, ci despre nişte exponenţi ai situaţiei prin care trece această ţară. Deci, acel prim ministru care apare şi căruia i se spune premier, mereu, toată lumea zice că te duce cu gîndul la primul ministru care a fost după revoluţie. Dar nu este adevărat, el poate fi oricare dintre miniştrii care au funcţionat în România. Se regăsesc în spectacol şi atunci se sperie cei care au aceste poziţii. Dar sînt reacţii de jigodie, nu de oameni care acceptă un dialog, un schimb de replici dure, care să ducă la descoperirea unui adevăr. Nu sînt nişte vînduţi aşa- zisQÎ Opoziţii. Aici nu este vorba de Opoziţie, ci dc poziţie, exact de această', tranziţie cart nu se mai termina. Opoziţia este însă reprezentată de nisic oaim.ni deosebiţi pentru care am tot

respectul şi toată stima şi care, în marea lor majoritate, acceptă lupta deschisă şi directă. Nu am satirizat exponenţii Opoziţiei, am satirizat demagogia, neruşinarea, nesimţirea, băgatul mîinilor pînă la cot şi aşa mai departe. Acţiunea "Aparta­mentul”, care este prima amintită în piesă, nu este neapărat o acţiune a primului guvern; ea continuă şi azi. Această "năpîrlire” de care se vorbeşte în piesă, planează' asupra noastră, a tuturora. Spectacolul a lovit unde trebuie, de aceea s- ău iscat aceste discuţii. Reacţiile care sînt la acest spectacol sînt nişte reacţii neputincioase. Unii au afirmat că este un text bun pentru căminele culturale sau

. pentru o brigadă comunistă. Dar şi spectatorii şi ziariştii care spun acest lucru fac o mare greşeală, pentru că ei nu ştiu că în România căminele culturale s-au distrus. Un lucru nu lipsit de importanţă. • '

{.: Sînteţi actor, director,. regizor, dar de fapt ce sînteţi

în primul rînd?R.: Eu mă străduiesc să fiu un

om. Să am oarecare verticalitate şi cînd mi-am asumat această stare de spirit care este actoria, am devenit şi "cronicar al tim pului” , cum spunea Shakespeare. Politica ce se face şi toată tevatura care se face pentru alegeri; complică şi mai mult această piesă. Alegătorul contează în ultimă instanţă şi alegătorul care vine să vadă această piesă nu cred că va merge mai deştept de la acest spectacol, dar cu siguranţă va

. merge mai înţelept. Eu nu am vrut să fac o apologie a Puterii, eu simpatizez şi cu alte .partide' şi niciodată nu 'am avut o. atitudine jignitoare faţă de un partid. Dorin SERGHIE

Cîştigătorii concursului monumentului“ Mareşalul Ion Antonescu” >

’ bîn etapa a doua a concursului pentru monumentul dedicat mareşalului

Ion Antonescu, din cele şase proiecte rămase în competiţie, premiul I s-a acordat lucrării lui Marcel Voinea. Premiul II i-a revenit lui Ilarion Voinea, premiul III - lui Florin Musta şi Pavel Mercea, menţiunea I - lui Ilarion Voinea, menţiunea II - lui Marcel Voinea, iar menţiunea III - lui Dumitru Cosma. Se intenţionează dezvelirea monumentului în cartierul Mănăştur la 1 iunie, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la împuşcarea mareşalului Ion Antonescu.

Serată de dansuri

renascentisteAstă-searâ, cu începere de la ora

18, Fundaţia "Corvineum", clubul renascentist Amaryllis, organizează, la sediul Forumului Democrat German (strada Memorandumului nr. X. etajul I) o serată de dansuri renasrem hir

“R ăpirea tren u lu i cu b a n i- Un film deloc intelectual, lejer, pentru publicul larg, dar cu multe calităţi putem vedea de astăzi la cinematograful “Republica”. Alegerea Reţelei de Difuzare este foarte bună, pentru că filmul are o idee simplă dar foarte adevărată. America este ţara tuturor posibilităţilor deci este posibil ca un poliţist alb să fie frate cu unul negru. Ba mai apare şi o poliţistă sud-americană care reglează conturile. De mult ri- am văzut un film atît de tonifiant şi plin de viaţă. Regizorul Joseph Ruben a făcut cea mai bună alegere: un alb, un negru, o sud- americană. Fraţii sînt albul şi negrul, iar femeia, firesc strecurată în scenariu este sud- americana. Deci s-o luăm în ordinea firească: Jennifer Lopez, Robert Blake, Chris Cooper.

Povestea palpitantă a “Trenului cu bani” se desfăşoară pe maTginea mănuşii a doi actori Wesley Snipes şi Woody Harrelson. Am putea spune că e

film de amuzament, de duminică, dar nu e. Dacă am vrea să dăm o definiţie: Poate fi o poveste despre

doi oameni care rezistă-într-un infern. Femeia alege ca de obicei, dar nu strică o frăţie adevărată.' Filmul este plin de temperament şi de savoare. Culmea este că aduce

'5o notă de normalitate şi« de linişte sufletească într-o lume a războiului. El demonstrează, cu mijloace violente, că viaţa trebuie trăită, pînă la capătul mai mult sau mai puţin frumos. Important este. să existăm şi să fim mai ales oameni.

Moralist, cu scrupule, cu multă iubire, filmul lui Ruben

- este o capodoperă între TU şi EU. .

Scenă din filmul "Răpirea trenului cu bani"

( H u m i t r t i H'fca:)

” C i r v i n t e f ă r ă o r i z o n t ’Cartea primită cu dedicaţie:

"Prietenului meu Al. Florin Ţene, această carte dramatică în semn de îm bră ţişare peste tim p şi vrem e” este un imn dramatic- filosofic despre fiinţa umană, dragoste, o reflecţie cugetativă despre existenţă şi trecerea acestora' în artă şi implicit în frumos.

Pînă să ajungă la o perfecţiune a textului psalmodie cu încărcătură filosofică, Dumitru Velea a publicat volumele ”L ucife ra” , Editura "Cartea Românească”- (1973), "Banchetul”, eseuri de estetică şi filosofie, Editura "Cartea Românească” (1984), ”ZileIe de pe u rm i”, teatru, Editura Fundaţiei Culturale "Ion D ' Sârbu” (1994), ”Odette”, poeme, editura Fundaţiei Culturale "Ion D. Sârbu" (1995) şi sute de poeme răspîndite prin revistele literare din ţară.

Amplitudinea versurilor îmi aminteşte de Hjalmar Gulberg, dar Dumitru Velea vine cu un plus de subtilitate misterioasă ce circuitează filosofia: "Zvîcnirea ţarinei în sînge dăruie minţii răspunsul ce se preface în imagine, sub marele

refuz; o împăcare în pustietate, im posbilă - o spune tim pul rezumării”. Prinderea trăirilor în psalmi, fluidizarea existenţei

Carteafragmentelor

UJDUMITRU

Cuvinte fără orizont

PSALMIFvndap* Cultunli „tonD. SfrtMj"

imuabile într-o formă textuală, homerică, pune în discuţie împăcarea poetului cu marile probleme nerezolyate ale existenţei

umane. Dubla existenţă, de tis în şi prin fiinţa iubită, cree dedublarea în trecut. Pe de o p

-chinurile trăite de eul poeţi subtilizat fiinţei iubite, pe de parte iubita care este:”Cel inv< de Ea” şi care ”se prezintă numele încrustat în frunte, orice prezenţi” .

Aparentul ermetism al versu este dat de adîncile refle filosofice şi metafizice, dar puţin îmblînzite de retorismul "Cine-1 mai ştie? cade el pri sub valurile striine şi nimeni i vede ochii înainte de tragi pleoapei sub aspra măsur lutului cel gros”.

Volumul se desfăşoară'pe registre, în care "vocile interi» ale poetului merg paralel, interferează, creînd acea polifi ce se amonizează reciproc.

Semnalăm unicitatea acestui de scriere în literatura noastră îl propulsează pe Dumitru V printre novatorii şi originalii seri români.

Al. Florin ŢE

T "IIIIIII

II

I

IIIIIIIIIII

Miracolul place oamenilor, spune pe undeva Andre Maurois. Şi, deşi această cugetare a fost spusă cu mulţi ani în urmă, ea a fost şi va fi mai valabilă m ult timp de acum înainte. în lumea aceasta raţională în care trăim , înconjuraţi de maşini care gîndesc pentru noi, orice lucru inexplicabil devine repede o minune şi vestea despre ea se răspîndeşte pe tot globul. Mai zilele trecute am Citit într-un ziar cu bulină roşie că s-ar fi descoperit nici mai mult nici mai puţin decît corabia cu care Iisus a trecut Marea Galileii. Adică ar fi vorba de barca ce ar fi aparţinut lui Iisus Hristos şi ucenicilor lui acum aproape 2000 de ani. Miracol!, exclamă ziarul. Aşa o fi, dar de unde această absolută siguranţă? De nicăieri. Senzaţie să fie!

Mai lunile trecute a făcut vîlvă statuia Fecioarei Maria,

o mică statuetă de gips, care plîngea cu lacrimi de sînge. Am văzut la televizor femei înnebunite, ce plîngeau în hohote. Dar aşa cum a venit senzaţionalul, tot aşa de

uscată unde a fost îngropat, dacă nu cumva sîntem în prezenţa unui fenomen de mumifiere, fenomen frecvent în asemenea ţinuturi. Să ne amintim doar de un film văzut

draconice, al neobosiţilor postulanţi care vegheau la “sfintul prepuţiu”, al copilului Iisus. G hinionul călugărilor a fost că şi la Roma a apărut un asemenea prepuţiu şi din

din ţări diferite şi depărtate: India, Persia. Cum s-a reuşit adunarea osemintelor lor la Ierusalim? Poate 6 vom afla odată cu istoria moaştelor. în Germania există

repede s-a şi stins, după ce Vaticanul şi-a exprimat, pe drept cuvînt, dubii în legătură cu această presupusă minune. Nu de multă vreme a fost canonizat călugărul român; Ioan Iacob Hosevitul, Ce şi-a petrecut cea mai mare parte a vi :ii în post şi rugăciune într-o p>f. .eră din zona de pustiu a Isi ului. Viaţa aceasta neprihănită a 1 , după sine faptul că trupul lui u •< putrezit. Nu punem nici o clipă la îndoială viaţa de sfînt, închinată apropierii de Dumnezeu, dar ne întrebăm, totuşi, avînd în vedere zona deosebit de caldă şi

, acum cîţiva ani buni şi care ne arată cimitirul din Palermo, respectiv o sală imensă unde morţii, în picioare sau rezemaţi de zid, sînt uscaţi, mumifiaţi şi nu putreziţi. Dar să ne întoarcem ceva mai mult în istorie. Cruciadele au fost o ocazie unică pentru negustorii (citeşte escrocii) din Ţara Sfintă, să vîndă la sume fabuloase tot felul de relicve, care mai de care mai fanteziste. Pentru cei ce au citit interesanta carte a lui M. Folco, “Doar Dumnezeu şi noi”, au putut afla despre existenţa în Franţa a unei mănăstiri şi a unui o rd in călugăresc cu relig ii

disputa dintre cele două ordine "călugăreşti, Papa a hotărît că cel de la Roma este cel mai veritabil. Să nu mai amintim aici de bucăţile de lemn din crucea Mîntuitorului, unele cu piroane de bronz şi chiar stropite cu sînge. O analiză radiom etrică a lem nului ar demonstra desigur că el este cel puţin cu 1000 de ani mai tînăr decît evenimentele de pe Golgota... Cei ce vizitează frumosul dom din Aachen rămîn impresionaţi de sicriul cu rămăşiţele celor trei magi, rămăşiţe aduse bineînţeles în timpul cruciadelor. Dar aceşti, magi erau

nenumărate “camere cu comori sau osuare în care se păstrează diferite relicve, astfel: un cui din crucea lui Hristos, 3 inele din lanţul cu care a fost legat Sf. Petru, toiagul acestui sfînt adus de la Roma in anul 900, oscioarele Sfîntului Andrei, a lui Iuda Tadeul şi a lui Simion, toate în domul din Koln. Şi mai bogată este colecţia palatului regal din Munchen, unde vizitatorul poate admira: o bucăţică din buretele răstignirii, un spin din coroana lui Hristos, o bucăţică din haina Sf. Marii, una din cămaşa Sf. Pavel, mîinile mumifiate ale Sf.

Ioan Botezătorul (acesta după execuţie a fost dat indiscutabil la cîini, că aşa era obiceiul) şi în fine o bucăţică din ţeasta Sf. Nicolae. Dar aceasta este numai o sumară şi*incompletă trecere in revistă.

Nu avem căderea şi nici nu intenţionăm să ne pronunţăm asupra acestor relicve. Fiecare are dreptul să creadă ce vrea. Şi fiindcă am adus vorba de credinţă, să ne fie permis să reproducem dintr-un text auzit în fugă de la o dactilografă: “cine va avea această rugăciune în casă va fi ferit de fulgere şi trăznete, de foc şi inundaţii. Cine se va ruga la ea va putea afla cu trei zile înainte, printr-un semn ceresc, ziua cînd va muri”. Etc. Etc. Avea dreptate Andre Maurois1] Eu cred că da.

* R. GIVULESCU

A D E V A R U Ld e C | « j |

O M U L ş i S O C I E T A T E A sîmbăcâ-duminicâ, 10-tl februarie 1996 (^ )

SUCURILE IZVOR DE

L Foto: N .P E TC V

Domnule doctor, Florea Marin, aţi scris foarte multe lucrări despre evoluţia unor boli şi tratamentul lor, despre personalităţi medicale dujene care nu pot f i date uitării. Acum cînd purtăm aceste discuţii, aţi scos din sertar un măr pe care l-aţi devorat in dteva clipe. Ce explicaţie puteţi să-mi daţi despre acest gest?

• Lucrurile sînt mult mai complicate decît s-ar părea la prima vedere. In viaţă, oamenii sînt tracasaţi, au de rezolvat probleme grele care-i solicită la maximum. Cînd îi întrebi despre meniuri, răspund invariabil; n-am timp să mă ocup de aşa ceva, mănînc ce. găsesc, acestea sînt preocupări banale. Din 100 de pacienţi cu care am stat de vorbă, unul sau doi, mi-au declarat că servesc şi desert, adică, un mar, o pară şi, rar, cîte un morcov. Este regretabil că în învălmăşeala asta, semenii noştri nu acordă

NATURALE - SĂNĂTATE

importanţa cuvenită alimentaţiei, modului de hrănire, introducerea în meniul zilnic a fructelor, zarzavaturilor, sucurilor naturale, adevărate medicamente pentru menţinerea sănătăţii. Pericolul cel mai mare este că se folosesc alimentele care nu asigură totalitatea vitaminelor şi sărurilor minerale - oligoelementele - de care organismul are nevoie. Nu exagerez cu nimic afirmînd că la prepararea hranei trebuie să-şi facă simţită prezenţa, varza, ţelina, morcovul, pătrunjelul, sfecla roşie, ridichea neagră, portocalele şi lâmîile. Pentru a fi explicit în ceea ce susţin am să fac trimitere la valoarea nutritivă pe care o conţin aceste fructe, maladiile care pot fi tratate. Sucul de ţelină, spre exemplu conţine vitamina A, B, C. Este un tonic al sistemului nervos, stimulent al suprarenalelor,

. antireumatismal, drenor pulmonar şi hepatic. Dă rezultate foarte.bune în tratarea digestiei lente, tulburări de dinamică sexuală, asteniei, litiazei urinare etc. Din sucul de varză nu lipseşte calciul, fosforul, iodul, oxidul de fier şi sînt tratate, cu rezultate indiscutabile, căile respiratorii, tubul gastric, colitele ulceroase. Este total greşită impresia, despre ridiche. Are proprietăţi extraordinare şi se

, foloseşte la tratarea litiazei biliare şi urinare, dispepsiile, insuficienţa hepatică, artrite cronice. Sfecla roşie este realmente un miracol în tratarea

.. tuberculozei, anemiilor şi cancerului, epidemiilor de gripă. Mărul arc pentru mine o importanţă aparte. Vitaminele B1,.PP, caloriile de 128 la 100 de grame, măresc considerabil valoarea lui nutritivă,12 boli se tratează cu acest fruct pe care-1 consider cel mai mare dar al naturii; astenia fizică şi intelectuală, surmenajul, litiază urinară, infecţiile intestinale, ulcerul gastric, herpesul sînt ameliorate - prin folosirea lui.

Morcovul, prin carotenul său, dă un impuls extraordinar vieţii, îj asigură cele mai importante arme de apărare; cicatrizant intestinal, depurativ, antisclerotic, insuficienţă hepatobiliară. Vreau să conchid în termeni foarte simpli; nu tutunul, alcoolul şi grăsimile, ne scot din “încurcături”, ci modul de viaţă raţional, echilibrat, îndemn cu convingere Ia introducerea în meniu a fructelor, a sucurilor naturale, izvoare certe de sănătate.

jurist Ion GHERCIOIU

" IIIII

I

I

i iH ■ I I HI I I I I I I I I I II I I II I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I H I I |l | l

l i | l

GBierlesiii an mare nevoie de 10.000 mc. gaz metan!

în ultima perioadă, în coloanele ziarului nostru am semnalat dc multe ori lipsă căldurii în ccle 1600 de apartamente din blocurile celui mai mare cartier al oraşului Gherla, “între ape”. Această stare critică creează mari tensiuni în mica urbe de pe Someş, locuitorii din această parte a oraşului fiind nemulţumiţi de pasivitatea şi indiferenţa celor care ar trebui să se ocupe de asigurarea agentului termic. După ce am luat legătura cu edilii localităţii, zilele trecute l-am abordat şi pe directorul S.C. “Sortilemn” S.A. (fostul C.P.L.), ing. Dan Rusu, avînd în vedere că de Ia această unitate economică se aşteaptă

rezolvarea problemei, ştiind că centrala termică a socicîâţii mai sus amintite furnizează atît apa caldă,. cît şi aburii necesari încălzirii apartamentelor din cartierul mai sus amintit., Domnul director Dan Rusu ne-a

spus, printre altele, că nu este suficientă cola de gaz repartizată unităţii pentru asigurarea căldurii necesare populaţiei, şi ne-a dat un exemplu elocvent în această . privinţă. Pentru luna februarie, de la Romgaz s-au repartizat S.C.. “Sortilemn” S.A. Gherla 37.000 mc. gaz metan, în timp ce pentru asigurarea neîntreruptă a agentului termic în cele 1600 de apartamente sînt necesari cam 50.000 mc. Iar diferenţa se simte zi de zi în

locuinţele cetăţenilor, care de cîteva săptămîni rabdă frigul în această zonă a oraşului (să nu mai vorbim de asigurarea apei calde, care dă multă bătaie de cap locuitorilor). „ .

Tot dc la directorul S.C. ;“Sortilemn” S.A., am ihai aflat că cei de Ia Romgaz nu au în vedere obligaţiile ce revin societăţii gherlene în asigurarea agentului termic populaţiei, la repartizarea cotelor de gaz metan (inîndu-sc cont doar de interesele procesului de producţie. Necazul e că nici In acest domeniu activitatea cotidiană nu este scutită dc griji şi de greutăţi.

SZEK ELY C s a b a

La Gherla, elegii stau mai mult în pat, decît In băncile scolii

Dincauza frigului ce domneşte" în blocurile din Gherla, sute de copii sînt obligaţi să-şi întrerupă studiile, stînd mai multe zile în pat şi aşteptînd timpul călduros.: La Şcoala generală nr.2, de exemplu, după cum ne-a spus directorul prof. Mircea Fuia, în ziua documentării noastre, din cei 600 de elevi ai şcolii, au absentat

-molivat, desigur - 80 de copîi, existîndclase,unde au fost prezenţi doar 4-5 elevi Ia cursuri. Acelaşi lucru l-am constatat şi în celelalte unităţi de ÎDvăţamînt din localitate, unde în ultima perioadă s-a generalizat numărul mare de absenţe pe motiv de boală. Atît cadrele didactice, cît şi părinţii sînt deosebit de îngrijoraţi, lipsa agentului termic

'în apartamentele doi cartierele urbei : . fiind unul din motorete prascipafe. \

Dc ia Laboratorul de medicină preventivă şi poliţie sanitară Gherla am aflat, că m cadrul instituţiilor cu risc - printre care amintim Casa de copii şi Căminul de bătrini - nu s-au semnalat cazuri grave de îmbolnăviri, situalia actuala fiind sub control.

(sz.es.).

A t e n ţ i e la u f î B i z a r e a p e s te c id e B o r !S t a t u t u l r e f y g i a ţ i l o r

Conform Ordonanţei nr. 4 din 20 ' ianuarie 1995, toate, societăţile comerciale, precum şi agenţii economici care utilizează, comercializează său prestează servicii cu pesticide sînt obligaţi să funcţioneze pe baza unei autorizaţii emisă de Inspectoratul pentru Protecţia Plantelor.

Anul 1995 fiind un an al implementării noii organizări, s-a încercat conştientizarea cclor care vin în contact cu pesticidcle să le trateze cu

inare atenţie, deoarece sînt otrăvuri.Pentru anul 1996 se va treefe

foarte strict la aplicarea legii; regimului pesticîdelor ţinînd cont de faptul că aceste produse pot provoca' o mulţime de accidente care, în final, pot duce la decese.

Pentru a >veni în sprijinul celor care utilizează, comercializează sau prestează servicii cu pesticide Ie recomandăm să studieze Ordonanţa Guvernului nr.4 din 20 ianuarie 1995 publicată în Monitorul Oficial

nr.18 din 30 ianuarie 1995. JSancţiunile prevăzute în această I

Ordonanţă sînt cuprinse între I; 150.000 iei şi lTBOO.OOO Iei, în i

funcţie de abaterea săvîrşită.Relaţii suplimentare se pot obţine I

de la Inspectoratul pentru Protecţia |Plantelor şi Carantină FitoSanilară |Cluj din str. Fagului nr.17, telefon .14.4137, 144187. - 1

ing. Horea GHIBU, Iispector şef. Inspectoratul |pentru Protecţia Plantelor i

Statutul de refugiat se acordă Ia cererea străinului care dovedeşte că are temeri justificate de a fi persecutat peatru considerente de rasă, naţionalitate, - religie, apartenenţă la un anumit grup social sau pentru opiniile sale politice. In conformitate cu legea privind statutul şi regimul refugiaţilor în România, azilul este protecţia acordată de stat refugiaţilor şi altor străini persecutaţi, urmăriţi sau

condamnaţi pentru infracţiuni- cu caracter politic sau pentru fapte conexe unei asemenea infracţiuni ori care derivă din exercitarea drepturilor lor fundamentale înscrise în Constituţia României.

Statutul de refugiat nu se acordă străinului care a comis o infracţiune: împotriva păcii ori a omenirii sau- dacă a comis o infracţiune pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoare mai mare de 3 ani.

- A u to rita tea competentă v a suspenda procedura d a c ă so lic itan tu l nu cooperează suficient în soluţionarea cererii.

: Statutul de refugiat se acordă p e o perioadă d e ' tre i ani, i a r term enul de prelungire nu v a depăşi doi ani. După încetarea s ta tu tu lu i de refugiat, „dacă s tră in u l răm îne pe teritoriul României, va fi tratat potrivit regimului juridic al străinilor.

• Guvernul României a hotărît disponibilizarea sumei de 1,2 miliarde lei pentru trimiterea de bunuri pentru ajutorarea sinistraţilor din provincia chineză afectată recent de un puternic cutremur de pămînt.

• Prin Ordinul nr.606/1995 al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, se prevede asigurarea aprovizionării cu lemne de foc a familiilor din mediul rural aflate în situaţii materiale dificile: invalizi de război, bătrîni fără pensie, femei cu mulţi copii, handicapaţi, orfani' şi alte cazuri asemănătoare; sc acordă prioritate şi solicitărilor primite dc la grădiniţele dc copii, crcşc, şcoli, cămine dc bătrini, spitale;- lemnele se livrează pe baza tabelelor nominale, pe baza actclor doveditoare a situaţiei în carc sc află fiecare familie ce urmează să bcncficie/.c de acest ajutor.

• Bugetul M inisteru lu i

Finanţelor se suplimentează din fondul la dispoziţia Guvernului cu suma de 900 milioane lei; destinaţia sumei: tipărirea unei prime tranşe de timbre, în trei culori, cu regim special şi cu criterii de securitate, ce se vor aplica pe pachetele de ţigări;

costul timbrului ce se aplică pe pachetele produse în ţară este dc 7 le i/b u c a tă , ia r pentru ţigările provenite din import costul este dc 8 Ici/bucată; prima tranşă cuprinde 680 milioane exem plare pen tru producţia in te rn ă şi 204 m ilioane ex em p la re p en tru ce le din exterior; măsura este menită să elimine introducerea ilegală a ţigărilor în ţară.

• Conform articolului 65 din Legea nr.27/1995 privind impozitele

şi taxele locale, "consiliile locale şi judeţene pot acorda, de la caz la caz, pentru motive temeinice, justificate eşalonări de preţ în cel mult 12 rate lunare, amînări de preţ pînă la sfîrşitul anului calendaristic, precum şi reduceri sau scutiri de majorări de întîrzicre aferente impozitelor şi taxelor locale neachitate”.

• Revista "Tempo”, editată dc prestigiosul concern turc dc presă "Hurricyet", a publicat un interviu cu domnul Nicolae Irinoiu, consulul general al României Ia Istambul, convorbirea dezbatea un subiect pentru carc românii manifestă interes: sabia domnitorului Ştefan ccl Mare, aflată la Muzeul din Topkapi ( e o sabie de luptă, nu dc paradă, dcci nu este împodobită cu nestemate); domnul consul Irinoiu îşi exprima părerea că "ar fi o soluţie prin a găsi în muzeele române un obiect dc valoare, carc să poată fi schimbat cu sabia lui Ştefan”.

Salarii m i n im l u n a r

în 1995 (doiari)

Polonia 100

Ungaria 90

Slovacia 79

Cehia 78

Albania 36

România f f i

[Bulgaria 33

| | Rusia

j j Ucrain mai puţin dc .l

*D a c ă n e lu ă m d u p ă

c i fr e le c o m u n ic a te d e

B iro u l In te rn a ţio n a l a l

M u n cii, în ţă rile E u ro p e i

C e n tr a le ş i d e E s t

s a la r i i l e m in im e s e

s i t u e a z ă s u b p r a g u l

să ră c ie i. E x p e r ţi i B I M

a preciază d re p t o ”gravă

e r o a r e ” p o l i t i c a d e

d im in u a re a sa la r iilo r în

s p e r a n ţa r e d u c e r i i

in fla ţie i ş i a d e fic ite lo r

b u g e ta r e . A r t r e b u i

elabora tă fo a r te r e p e i i.

în co laborare c u F ¥ ■j i

B a n ca M on d ia lă , o * aă

p o litică a sa lariilor.

*

Reuniunea ştiinţifică germano-romană

în organizarea Universităţii "Lndwlg M axtmilian" d in Miinchen, a Sudostdeutsches Kultunverk din Miinchen, cu finanţarea asigurată de Siemens - Stiflung, în zilele dc 14-15 februarie 1996 Ia Miinchen va avea loc colocviul Probleme ale istorie! contem porane a României. Programul reuniunii cuprinde conferinţe şi comunicări asupra relaţiilor româno-germane în secolul actual, al evoluţiei României în perioada diclaturilor, problematicii vieţii civile, reformei agrare din ţara noastră, efectelor înţelegerilor dc la Ialla, politicii faţă de minorităţi. Din România participă cu conferinţe, la iniţiativa organizatorilor, Ion Chipcr (Bucureşti): Relaţiile politice româno-germane în secolul 20; Gheorghe Ccauşcscu (Bucureşti): M em orii ţ i autobiografii ca izvoare ale istoriei; Dan Bcrindci (Bucureşti): Opoziţia cetăţenească în timpnl dictatorii regale; Dumitru Sandu (Iaşi); Reforma agrară dia 1945 - o măsuri contra. minorităţii germane?; Andrei Marga (Cluj- Napoca): Relaţiile culturale româno- germane dnpă 1989. Colocviul sc va finaliza cu publicarea unui volum.

7 Y sîmbătă-dumînîcă, 10-11 februarie 1996 PUBLICITATE P rO g fâ H î I M N I - V I N E R I S - l f i S Î M B Ă T Ă f i - 1 4 .

A D E V A R U Lc f l e O B m J

REDUCERI DE PREŢ!- numai în luna februarie! -

□□QQOffljQSlQDCDOQaO

i

Vă oferă din stoc:ULEI CASTROL 20W 50ULEI HAVOLINE 20W 50 ;ULEI HAVOLINE X1 10W40ULEI SHELL ROTELLA 15W40ULEI AMOCO ULTIMATE 10W40ULEI AMOCO ATF SAE 20W 50ULEI CITGO -■ 10W40ULEI MOBIL 10W40ULEI MOBIL SUPER HP SAE 20W 50ULEI PENZOIL . 10W40ULEI PENZOIL GT PERFORM. 20W 50ULEI QUAKER STATE 20W 50ULEI QUAKER HDX SAE 15W40ULEI QUAKER STATE 10W40ULEI MOTOR STP 20W 50ULEI MOTOR 10W40ULEI VALVOLINE SAE 15W40.T e le fo n : 4 3 8 4 9 1 , 4 3 8 4 9 2 , 4 3 8 4 9 3 .

F ax: 4 3 8 4 9 5 . (584610,11)

ADEVARUL Un cotidian care satisface de Cluj gusturile dumneavoastră!

Simţiţi că nu mai puteţi trăi în această lume în continuă mişcare?

Informaţiile pe care le găsiţi | în paginile ziarului nostru vă pot salva!!

cn tn iia b o n a n icn tcţa p cla th la H to d ip ct ll^ ^ | p - ţ a ’G ă r i i u i r i l - 3 ^ c a i n 1 t r â f j 4 5 ^ S

j» fic iîle p o şta led in -în treg u l? ju d eţ S C^A pe x ’S Iî L S t r / N u p o ca> n r.'l 6-teî'Sl 962

OLDAN PRES SRLIMPORT EXPORT.pIîestAri servicii

c e l m a i m a r e d i f u z o r d e c a r t e ş i p r e s ă d in ju d e ţu l C lu j a v î n d o t r a d i ţ i e d e p e s t e 5 a n i în d o m e n iu

Angajează CONTABIL ŞEF în următoarele condiţii .

- v e c h im e c e l p u ţ i n 2 a n i- v î r s ta m a x i m ă 4 5 d e a n i

OFERIM:.- s a l a r i z a r e d e e x c e p ţ i e- p o s ib i l i t a t e a d e a l u c r a în t r - u n c o l e c t i v

t în ă r ş i d i n a m i c- p r o g r a m d e l u c r u f le x ib il

> C e re r i le ş i C V s e d e p u n p î n ă la d a t a d e 1 3 .0 2 .9 6 /a s e d iu l f irm e i d in s t r . D o r o b a n ţ i l o r 4 , e t . 3 , z i ln ic în tre o r e l e 1 2 -1 6 .

in te rv iu l v a a v e a l o c m a r ţ i 1 3 . 0 2 . 19 9 6 l a o r a 16, la s e d iu l f irm e i.

in fo rm a ţi i s u p l i m e n t a r e la t e le f o n u l : 1 9 7 5 3 2 . (584638,9)

SocietateCcmercialâANGAJEAZĂ

p e durată determinată de 1 lunăT R A N S L A T O R - ÎN S O Ţ IT O R

v pentru limba engleză. Informaţii la tel. 414439 zilnic 9-17

pînă la 16.02.1996. ,(240654)

§® M I B M SULv in d e en-gros

LAPRET FOARTE AVANTAJOSO A C ID C IT R IC

O A N T IG E LT e l. 1 .2 3 3 5 0 .

(760289)

DIRECŢIA |DE TELECOMUNICAŢII I CLUJ

Anunţă concurs pentru ocuparea următoarelor posturi:

• Şef sector zonal exploatare Dej.C o n d i ţ i i : - ab so lv en t s tu d ii su p erio are econom ice;- fă ră an te c e d e n te p en a le sa u a lte ab a te ri d isc ip lin a re ;- 5 a n i vech im e în sp e c ia lita te (ac tiv ita te com ercia l-

organ izare). : .

• PsihologC o n d iţ i i : - abso lven t s tu d ii su p erio a re d e sp ec ia lita te ;

- fă ră an te c e d e n te p e n a le sau a l te ab a te ri d isc ip lin a re .

• Consilier juridicC o n d iţi i: - ab so lv en t s tu d ii su p e rio a re d e sp ec ia lita te ;- fă ră an te c e d e n te p en a le sa u a l te ab a te ri d isc ip lin a re .

C e r e r i l e s e v o r d e p u n e l a D i r e c ţ i a d e

T e le c o m u n ic a ţ i i C lu j, S e r v ic iu l R e s u r s e U m a n e ;

Relaţii suplimentare la telefon116267 . (760286)

DfflG©OTHSljQ®[îD§]0 angajează prin concurs în data de 12 febr.1996

• INSTALATO R cu experienţă în domeniu. -

Informaţii s i testare la sediul firmei AWA1:

Telefon: 432264; 432 77 0 .

REDUCERI DE PREŢ!- numai în luna februarie! -

OnDG@[jfflaOo®oosOVă oferă din stoc: ^BATERII DELCO ' 1000 110A " ; ; BATERII DELCO 930. 98 A -BATERII DELCO 675 88 A . . BATERII DELCO 550 78 A BATERII DELCO 540 75 A BATERII DELCO 522 68 A BATERII CHAMPION 1050 120 A BATERII CHAMPION 550 60 A T e le fo n : 4 3 8 4 9 1 , 4 3 8 4 9 2 , 4 3 8 4 9 3 .

F ax: 4 3 8 4 9 5 . (584607)

S . C . C l u j a n a S Âorganizează concurs pentru

ocuparea postului de şef atelier proiectare autoutilări, în data de

2 6 .0 2 .1 9 9 6 .

C o n d iţii d e p a rtic ip a re la concurs:- absolvenţi ai Facultăţii '

de Mecanică;- vech im ea minimă în proiectare

5 ani;- domiciliul stabil în Cluj-Napoca.

înscrierile pentru concurs s e fac la sediulsocietăţii, P-ţa 1 Mai nr.4-5, Serviciul Personal , Învăţăm înt Salarizare,pînă la data d e 23.02.1996.

R elaţii su p lim e n ta re se p o t obţine la te l. 4 3 7 1 6 7 sau 43 7 1 4 9 interior

- 153 sau 364. (240657)

I I

C T u m f p W s t D ,I

Cluj-Napoca |Produce pe bază de comandă: IO Ferestre şi uşi d in profile J

PVC cu geam term opan JOGeam term opan |

RelatiiJa: Tel. 231624, 412719; \ IV._________Fax 41272°. (760287)

! ~REGIÂ AUT0NO^îă" !: DE TERM0FICARE ij B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 79 ji angajează prin concurs: J| 1. Conducător auto - 2 posturi || Condiţii: |■ - permis de conducere categoriile B, C si F ■

- bărbat■ - cazier judiciar ■■ 2. Revizor tehnic auto - 1 post ■! Condiţii: . .J - studii medii JJ- - permis de conducere categoriile B. C şi F . J ■- - vechimea ca şi conducător auto profesionist 5 J■ ani J I -bărbat *I - autorizaţie revizor tehnic auto 1I .- cazier judiciar .. 1I 3. Muncitor specialist: - . , I| Condiţii: - specFalist pentru măsurători. || interpretări şi reglaje la instalaţiile de ardere ale || cazanelor. || Concursul va avea loc la sediul unităţii în ziua de j I 22 februarie 1996. orele 10.00. ’ |I Cererile însoţite de actul de studii, copie după | I permisul de conducere, curriculum'vitae şi cazierul ■ , judiciar se vor depune pînă la data de 20 februarie ■ J 1996. . . JJ . Informaţii suplimentare la telefon 430878. J! ■ . ■ ■ (7 6 3 1 1 7 ) !

A D E V A R U L .c g e n O A ' u I i i i i

PUBLICITATE Program: s/m baiT^ 1 Z iî. sfaMa-duminic*, io -ii febwarie i?9< (? )

© l l i l C O S ! C 2C s ®B a n c a R o m â n ă de C om erţ E x te rio r S A -

S u c u rs a la ClujPrin Tribunalul Cluj vinde la licitaţie publică bunurile gajaie ale debitoarei

falite SC SALUBRITATE ALBU SNC Cluj, consfind din:1.Autospecială Daimler-Benz 1622 Kuka 205;2.Vehicul UNIM OG U 1600 Mercedes Benz;3.Alte utilaje, accesorii pentru curăţat străzi.

Licitatia va avea loc în data de 19.02.1996 orele 10 la sediul BANCOREX SA Sucursala Cluj, str.Gh.Doja nr.8, Cluj-Napoca.

Adjudecarea la licitaţie se va face cu clauza "Văzut şi plăcut”.Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul BANCOREX SA din

Cluj-Napoca, str.Gh.Doja nr.8 sau la telefon 064/195253 şi 064/192944.' (763118)

S o c i e t a t e a C o m e r c i a l ăD A C I A S E R V I C E

C L U J - F E L E A C C o m e r c ia liz e a z ă

(241629)

1655 lei / kg (TVA inclus)Informaţii la telefoanele:

134479 136341 438440.

(j D ^ T ) —

SC Cimentul Turdasocietate pe acţiuni, cu capital integral de

stat cu sediul în Turda, str. Ştefan cel Mare nr. 4, jud. Cluj, avînd fax nr. 433233, telefon 312820, 312821, cont virament deschis la BCR fii., Turda, înscrisă în Registrul Comercial Cluj sub nr. J12/2/1991 organizează licitaţie publică în ziua de 23 febr. 1996 la sediul societăţii pentru un număr de mijloace fixe neamortizate propuse pentru casare, menţionate în lista afişată la poarta sociatăţii.

Informaţii suplimentare se pot obţine la telefonul 312820, 312821, interior 196 sau 218 la d-na ing. Mureşan Rodica, zilnic între, o r e le 8 ,0 0 - 1 2 ,0 0 . . (584636)

î n a t e n ţ i a d e ţ i n ă t o r i l o r

d e t i t l u r i d e p r i v a t i z a r e :

In toate agenţiile CEC din judeţul Cluj sînt deschise centre de subscriere, care funcţionează zilnic cît şiîn zilele de sîmbătă şi duminică.

■ (584640)

ADEVARUL Un cotidian care satisface Cluj gusiurj}e dumneavoastră!

« • ADEVARUL.i,i *le Cluj

C . O . B S & J l • r g w j s lCluj-Napoca

distribu itor au torizat RIGIPS ® OFERĂ LA PRETURI FOARTE AVANTAJOASE:- PLĂCI DE GIPSCARTON de 9 ,5 ?i 1 2 ,5 mm grosime, pentru medii uscate, umede sau rezistente la foc, cu structură galvanizată şi material mărunt pentru montaj (tavane şi pereţi] -V A T Ă M INERALĂ THERW OLIN de 5 0 mm şi 100 mm.

Relaţii la tel : 1 2 3 3 5 0 ; fax: 4 3 3 0 3 1 .(76028B)

ADMINISTRAŢIA FINANCIARĂ A MUNICIPIULUI

CLUJ-NAPOCAO R G A N I Z E A Z A :

concurs în data de 26^02.1996 ora 10 în vederea ocupării următoarelor posturi vacante: , s

- un post de inspector de specialitate pe durată determinată, gr.lll/1

- un post de referent de specialitate pe durată nedeterminată, gr.lll/1.

Condiţii:. - studii economice superioare

- un an vechime în specialitate.Tematica şi bibliografia pot fi consultate

zilnic la camera 77 între orele 13-15,30 pînă la data de 23.02.1996 ultima zi de înscriere Ia concurs.

OFERTA SPECIALApentru luna februarie

GARNITURI OBIECTE SANITARE ÎN DIFERITE CULORI

-v a n ă + robinet duş (sau platformă duş);- chiuvetă + picior + robinet;- W C + rezervor + capac + flotor;- cu sau fără bideu.Calitate italiană - preţuri româneşti.Magazinul ROTTEN Bdul 21 Decembrie 1989

nr.151 la etaj (lîngă Complexul Agrocomercial Mârăşti). (584632)

S.C. TEHN0MAG-CUG S.A Cluj-Napoca, B-dul Muncii nr.18

•• •ta dala dc 22.02.1996, ora 12

a) licitaţie publică cu strigare pentru închirierea de spatii Ticitatorii vor depune oferta de licitare pana la data de 21.02.1996,ora 15 la sediul societâţii,conform caietului de

i * ■ j sarcini care se poate procura de la societate contra sumei de 10.000 lei;h) licitaţie pentru vânzarea unor mijloace fixe propuse pentru casare. Taxa de participare la licitaţie este de 10.000 lei şi se depune la caseria unităţii pâna la ora începerii licitaţiei, împreuna cu taxa de garanţie care va fi 10 % din valoarea opţhmilor.Lista poate fi consultata la sediul societăţii.

Informaţii suplimentare se pot obţine de la sediul societăţii sau la tel. 415244 int 115.

Licitatia se va repeta săptămânal în fiecare zi de joi, până la închirierea spaţiilor şi lichidarea mijloacelor fiie din listă. (240659)

OQOQtgffOOSţEjCDfflglO

angajează prin concurs în data de 13 febr.1996• S E F + U R Ă

Condiţii: - vîrsta maximă 28 ani;- cunoscător al limbii engleze sau germană.

• EC O N O M IŞTI Condiţii: - vechime minimum 5 ani; V- absolvenţi ISE Secţia Finante-contabilitate.i i ->Informaţii: - la telefon:

(240651) 4 3 8 4 9 1 ; 4 3 8 4 9 2 ; 4 3 8 4 9 3 .

i f

S .C .R O I S U C M R S A Dejcu sediul în Dej, str. 1 Mai nr.85,

organizează licitaţie pentr u întocmirea "STUDIU DE EVALUARE ASOCIETĂTU”.*

Documentaţia şi alte informaţii s e pot obţine de la sediul societăţii.

Ofertele pot fi d ep u se pînă în data de 26 .02 .1996,orele 10, la sediul societăţii, în plic închis.

Analiza ofertelor s e va face în data de 28.02.1996, orele 10.;

Pot participa firme specializate în acest domeniu.

Costul docum entaţiei e s te de 50.000' • (584633,

\

9 ) sîmbăCă-dumtnică, 10-11 februarie 1996 7 saL U N I - V I N E R I S - 1 S S Î M B Ă T Ă . 9 - 1 4 .

S C D J U S . . T B A D 1N G P R O J E C T S R LDistribuitor unic al

ciorapilor S AN PELLEGR1NO

lenjeriei LOVABLE

şi produselor GONESPIANo r g a n i z e a z ă c o n c u r s d e S E C R E T A R Ă .

C ondiţii de participare:. , - v î r s t ă . m a x i m ă 3 0 d e a n i ;

- c u n o ş t i n ţ e d e c o n t a b i l i t a t e p r i m a r ă ;

- c u n o ş t i n ţ e d e o p e r a r e p e c a l c u l a t o r ,

in fo rm a ţii la s e d iu l f ir m e i, (2 4 0 6 6 ,, te le fo n 1 3 9 0 5 1 .

SC C Â METALURGIA Cluj-Napoca

Str. Năvodari nr. 4, tel.195333; 112403, fax 117818Oferă spre vînzare următoarele produse

fără adaos comercial:1 .Lanţuri antiderapante pentru toate tipurile

de autovehicule. Livrarea se face în str.Vrancea nr.26 telefon 134014.

2.Mărtisoare.3. Perii arici. - ' ? ;4.Fişete metalice (5 tipuri):5.Lampă broşă (de perete).6.Scaun frizerie.T.Forfecute manichiură.

. i

Preţuri negociabile?

Societatea Comercială ACORD S .R .LCluj-Napoca, P-ţa 1848 n r .l , tel. 437429 sau 437430

Zona Clujana - CarbochimIm p o rta n t '

”9 Io h ilă în r a t e ” f ă r ă d o h în d ăVinde îţi rate, din stoc şi pe bază de comandă toate tipurile

de mobilă: biblioteci, dorm itoare, camere de tineret, comode XV, mese pliante, mobilă de bucătărie.

Societatea noastră mai comercializează: parchet, lac, aracet, diluant, prenadez, palux, săpun pentru protecţia muncii,

deroe tc . (584635)

Aveţi probleme » â financiare? „

Doriţi o soluţie5 5

rapidă?Apelaţi la sectorul PUBLICITATE

al ziarului nostru!

A N U N Ţ

Corpul Judeţean al Gardienilor Publici

Cluj-Napoca,str.Craiova nr.2-4

Anunţă organizarea concursului pentru ocuparea următoarelor funcţii:

- contabil şef - 1 loc- studii economice superioare

- contabil -1 loc - studii economice medii- operator calculatoare -1 loc

- studii medii şi de specialitate. Condiţii; - conform HGR nr.281/1993Dosarele se depun pînă la 23.02.1996.

S.C. C arb o ch im S .A . C lu j-N ap oca

P-ţa 1 Mai nr.3

O o r g a n iz e a z ă

l i c i t a ţ i eîn data de 2 9 .0 2 .1 9 -9 6 pen tru

m ijloace fixe (m ijloace de tran spo rt, utilaje, etc.}.

B unu rile nead judecate se vor lic ita în u ltim a zi de joi din f ie ca re lună.

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e

l a t e l e f o n 4 3 7 0 1 8

i n t e r i o r 1 5 5 . (240658)

MATRIMONIALE• Intelectuală, 37 ani, divorţată,

l copil, drăguţă, timidă doresc cunostintă cu intelectual, serios 3542 ani. CP. 860 OP. 12. (573171)

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

• Vînd casă ultracentral cu teren. Doresc 2-3 camere. Tel 19-02-81. (586502) : •

sCumpăr teren pentruconstrucţii, garsonieră şi

tament.Tel. 142-907.

apartamerite-case, terenuri prin• P R I M O R D I A L ă |

str.Braşar Mr.44,tel. 147897, ereie 10-17.

VÎNZARI CUMPăRÂRl IMOBILES I L B E R S R L P,vPiaţa Avram Iancu 8. ’

Tel.195717, orele 10-16

VÂND CASĂ CENTRAL 80 MILIOANE; CUMPĂR APARTAMENT SAU CASA MICĂ SEMICENTRAL TEL. 432401VÂND (ÎNCHIRIEZ) APARTAMENT;

CUMPĂR GARSONIERĂ TEL. 137001

S C M un ten ia - A rdeal SC Ster Tranding

- ţigări i ndigene, băuturi alcoolice de Prodvinalco, bere Ursus la cele mai mici preturi. ' £

Telefon 4 32 417 . | ^V ix ita ţi-ne şi veţi vedea!!C

• Vînd cartofi în cantităţi şi de calitatea I. Tel. 13-39-19. (585919)

* Vînd SRL 1995. Tel 13-39- 19.(585920)

• Vînd spaţiu comercial 80 mp m centru Mănăştur. TeL 42- 52-27. (586040)

• Vindem televizoare color second hand ieftine şi componente electronice. Magazin Intersat, strada Donath nr. 51 teL 18-55-50. (586045)

• Vînd vitrină frigorifică inox, italiană, în stare perfectă, frigider marc pentru păstra t mezeluri şi frigider ZYL marc. Tel. 43-84-69 ; 43-04-91. (000100).

* Cumpăr sau închiriez pe minim 5 ani restauran t sau spaţiu pretabil pentru bar dc noapte. Tel 43-82-55 între orele 16-18.(002657)

* Vînd au toutilitară Mercedes 24 cmc, înmatriculată. TeL 19-17-78 (573198) .

• Vînd aparatură medicală perfectă stare: electrocardiograf, ecograf. Tel 068/82-17-19 după ora 19.(586483)

m agazin eleREQUIEM

str. Universităţii 7-9 str.Potaisa nr.13

sicrie, coroane, accesorii transport,

luni-vineri . T^-1630 sîmbătă-duminică. S00- ^ 30.

(584489,90)

M K m i \ O F E R A A C U M !IMEUIER

D X 2 /6 6 - 7 8 5 $ D X 4 /1 0 0 -8 2 7 $

■ D X 4 /1 2 0 -8 5 7 $

Societate ComercialăPE ACŢIUNI,i *,

■ o fe r ă p o s ib ilita te a p e r s o a n e lo r f iz ic e s ă

in v e s te a s c ă p e b a z ă d e

CONTRACT ÎN AFACERI

SIGURES e oferă 10 % pe lună la investiţiile de minim 5 mii.

lei şi 1 2 % pe lună la investiţiile de minimIO m il.^

lei §Relaţii la sediul de pe str. Mureşului nr.14, ^ sau la tel. 4 1 4 5 2 1 . ^

OferimImprimate tipizate

din stoc sau pe baza } de comandă. ' $

SC G E D 0 , E r o i l o r 1 8 ,s

t e l : 4 3 - 0 3 - 3 7 .

"CÂSÂDEÂMlîTEfJStr.Paul Chinezul itr.4

(paralel cu str. 1 Mai) ' |O F E R IM ÎM P R U M U T U R I j

Calea T uru i i tr .l l Z IL N IC 1 0 - 1 7 . jI

CAM LUAACEKŢIB mOIIUAIÂ

r OWW?

Swirfdl prompta, dtaĂW«rn -

QQfflWWfl WOOH f

Ti* 43,00.6$

• Cumpăr teren, casă. Tel. 12- 37-64. (585538)

• Vînd SRL plătitor dc TVA, cu multe activităţi. Tel. 13-26-39. (585760)

• Vînd autobuz Mercedes, maşină frigorifică marca IFA, presă

hidraulică de 100 TF, betonieră industrială şi betonieră'portabilă Tel. 25-14-46 între orele 9-13. (585972)

• Vînd magazin amenajat în apartament 3 camere central, 35. 000 DM Tel. 14-04-92. (586033)

• Vînd SRL comerţ şi producţie fără activitate. Tel. 41-34-50 după ora 19. (586053)

• Vînd gheretă metalică lingă Complexul Big-Mănăstur. Tel. 16-54- 44 între orele 18-20. (586057)

• Vînd urgent garsonieră confort şi gheretă metalică 1, 8x2 m. Str. Mehedinţi nr. 46 bl. D7 ap. 9 (586063)’

• Vînd Dacia 1310 fabricată 1995 stare ireproşabilă. Tel. 19-32-13. (586065) • . :

• Vînd dubă Peugeot 2, 8 tone, amenajată pentru comerţ, Dacia papuc cu cobăr. Tel. 41-43-16. (586068)

• . Vînd, închiriez spaţiu comercial două cabane ARO 10. Tel. 18-18-77 (002617)

• Vînd case de marcat. Tel.16- 43-27 (002626) ; . ;

• Vînd linie panificaţie. Angajăm brutari. Tel. 19-86-32. (002649)

• SC Detect Serv vinde case de marcat şi balanţe electronice la cele mai mici preţuri. .Garanţie 1 an. Asigurăm service si consumabile. Tel. 14-82-89 şi 18-10-17. (002654)

• Vînd SRL, magazin alimentar, TEC cu 5 capete. Tel. 14-56-06. (002661)

• Vînd spaţiu. Tel. 18-03-31. (573117)

• Vînd şi execut maşini de ambalat cafea la pungulite. Preţ accesibil. Tel, 16-92-76. (573152)

• Vindem urgent case+curte situate în Baia-Mare, str. Ţibleşilui nr. 11, care se pretează şi la secţie de producţie, cît şi locuit, dotate cu centrală termică proprie, curent trifazat, sobe teracotă, băi, bucătărie, dotări ultramoderne. Casele sunt formate din parter, etaj şi mansardă, etajul reprezentînd camere de protocol ultramoderne, încălzite cu agent termic, sobă de teracotă şi şemineu. Imobilul are aviz favorabil din partea autorităţilor locale pentru activitatea de îmbuteliat băuturi alcoolice.'Relaţii la tel 062/41-69-08; 062/41-65-61 (586441)

• Vînd SRL scutit de impozit pînă în noiembrie 1997. Tel 13-98- 78.(586472)

• Vînd aparatură pentru un

SC Muntenia - Ardeal SC Ster Tranding J

VÎNZĂRI EN GROS "- citrice, legume, fructe, napolitane şi”Eugenia” de. Timişoara, dulciuri etc. S t r .P o r u m b e i l o r n r . 1.

Telefon 432417.cabinet stomatologic. Tel 43-80-39 după ora 18. (586544) .

• Cumpăr teren 1000 mp apă gaz canalizare. TeL 15-00- 79; 12-78-76 (585597)

• Vînd teren în Cluj. Tel. 17-38- 72 între orele 18-20. (585916)

• Cumpăr teren zonă bună. Tel 19-46-69. (585942)

• Vînd pămînt arabil 40 ari în Cluj. Tel. 41-24-41. (585948)

• Vînd 3000 mp teren zona Gheorgheni-Borhanci. Tel 42-06-92. (586233)

. • Vînd în Turda, în spatele blocurilor din Micro Raion IV, două locuri de casă de cîte 10 ari fiecare. Tel 15-91-71 orele 17-21 (586319) '

■ Vînd 2 parcele a 14 ari fiecare la intrare în Gilău, Tel 18-75-09 (586446) '

• Vînd teren Floresti. Tel 16-71- 85 (586528)

• Vînd garsonieră Detunata. Telefon 14^3-71 orele 8-18. (586082) ■

• Vînd apartam ent 1 cameră. Calea Mănăştur nr. 91 ap. 66 bL D9, între orele 11-18. (573118)

• Vînd urgent casă mică+tcren 511 mp pe colţ. Str. Şiretului nr. 24. (586463)

• Cumpăr garsonieră sau o cameră. Ofer 10-12. 000 DM. Tel 13-48-18,(586503)

• Cumpăr garsonieră confort 2, 3. TTelefon 15-31-94 orele 11-18. (585640)

• Vînd cabană P+l. Tel. 13-28- 31 16-12-63. (585648) •

• Vînd garsonieră Mănăştur. Tel. 17-93-16. (585650)

• Vînd apartament 2 camere mobilat cu telefon, ocupabil imediat in cartierul Zorilor str. Lunii nr. 24 bl. L3 sc. 2 ct. 4 ap. 22. Informaţii zilnic între orele 16-19. (585921)

• Vînd apartament 3 camere în cartierul Gheorgheni. Tel. 43-05-37. (585922) .

• Vînd apartament 4 camere parter finisat, preţ 56 milioane negociabil. Tel. 19-92-03 ; 4147-24. (586018)

A D E V A R U Lm & m PUBLICITATE Program f,UNI- VIN ERI

SiM K Ă T Ă8 -1 fi

9-14. sînîbăcă-duminîcă/10-11 februarie 1996 (10,

• Vînd'apartament 4 camere confort sporit. Str. Tăsnad nr. 21 ap.14. (586004)

• Vînd apartament în v ili Tel. 1946-69. (585941)

• Vînd apartament 4 camere 83 mp confort I cu balcon închis str. Parîng. Tel. 16-06-38. (586010)

• Cumpăr apartament nefinisat2-3 camere Zorilor. Ofer 2.8-30 milioane, plata pe Ioc. Tel. 13-58-68. (586052)

• Vînd urgent casă 2 camere cu anexe cu curte la preţ acceptabil Str. Cîmpeni nr. 15 ap. 4 Kovacs (586054)

• Vînd Mercedes 115 motor 3000 cmc Ford Escort accidentat, grădină 1200 mp situată Ungă pompa de benzină Apahida la şosea, posibilităţi apă, gaz, curent, Nissan Patrol 2 uşi defect motor 1986 înmatriculat, materiale de construcţii. Tel. 23-14-36. (586086)

• De vînzare casă. Tel. 18-63-67. (002607) -

• .Vînd urgent apartament două camere zonă centrală. Tel. 13-56-91 (002615)

• Vînd apartament două camere în cartier Mărăsti. Informaţii la tel 13-84-65. (002622)

• Vînd apartament 2 camere confort 2 ocupabil im ediat-25

. milioane negociabil. Str. Retezat nr. 6 ap. 63 vizibil între orele 10-18 (îp spatele Complexului Minerva) (002627)

• Vînd garsonieră confort I parter supraînăltat zona Calvaria. TeL12-32-51 orele 15-17. (002642)

• Vînd apartament trei camere str. Aurel Vlaicu nr. 62 ap. 52 zilnic.(002651)

• Vînd apartament patra camere. TeL 17-69-94. (002653)

• Vînd urgent apartament 4 camere MânaStur. tel. 41-10-58. (002664)

• Vînd garsonieră confort I Str. Cojocnei nr, 21 bl. C8 ap. 67. Vizibilă după ora 16 (572922).

• Vînd apartament 4 camere confort mărit, ultrafinisat. Vizibil zilnic între orele 17-20, str. Tăsnad nr. 23 ap. 19 et. 1. (572941)

<: • Vînd apartament trei camere în Mărăsti. Str. Cehoslovaciei nr. 4 bl. 30 ap. 17. (573048)

• Vînd casă cu grădină + 100 mp fundaţie şi schelet seră pe str. Masinistilor, 65. 000 DM. Telefon13-84—80 după ora 18. (573066) '

•' Cumpăr teren 2-3 ari Zorilorlimitrof cu str. Pădurii. Telefon 19-84-69 (573121)

• Vînd apartament 3 camere, parter Mărăşti, str. Fabricii de Zahăr nr 5 ap. 1 sc. 1. Tel. 15-13-58 vizibil între orele 16-19. (573123)

• Cumpăr garsonieră cartier Grigorescu. Plata imediat. Tel. 18-13- 84 sau 15-55-03 (573145)

• Vînd apartament 2 camere. Str. Observatorului. Tel. 12-96-24 (573156) ■ . - .

• Vînd apartament 3 camere . confort mărit (nc)mobilat, Plopilor +garaj. Tel. 18-10-85 şi un apartament

• 4 camere confort mărit, Calea Floreşti. Tel. 17-09-71 (573165)

• Vînd apartament 2 camere Zorilor pe valută. Tel. 19-99-88 (573186)

• Vînd apartament două camere confort doi în Ghcrogheni, telefon. TeL 15-21-65 orţle 17-19. (573204)

• Cumpăr casă cu 3 camere zona Gării, Gruia, Dîmbul Rotund, Iris. Ofer 55 milioane. ,Tel 13-14-56. (586432)

• Cumpăr apartament 3 camere Zorilor sau ofer Ia schimb garsonieră Zorilor şi diferenţă. Telefon 12-20-34. (58644Î2)

• Vînd apartament 3 camere Mărăşti Tel 17-37-12. (586444)

. • Vînd apartament 2 camere finisat în Turda. Tel 1741-23 după

masa. (586453)• Vînd apartament 2 camere

confort II, finisat, în Gheorgheni. Telefon 15-69-10. (586454)

• Cumpăr apartament 3 4 camere sau casă ultracentraL Tel 1449-75.

. (586460) .• Cumpăr apartament 3-4

camere. Prefer Grigorescu, Plopilor. Tel 18-22-55. (586467) .

• Vînd garsonieră Zorilor. Telefon 12-87-24. (586474)

• Vînd casă şi teren 1020 mp şi Ford microbuz D Tel 13-99-09. (586481)

• Vînd urgent apartament 3 camere. Comuna Baciu, str. Nouă nr. 635, sc. n, et. 2, ap.'9. (586491)

• Vînd casă str. Codru Drăguşanu nr 14, 25. 000 DM. Tel13-69-00.(586494)

• Vînd apartament 2 camere central 40 mp, 10. 000 dolari. Str. Someşului nr. 2-12, et. 2, ap. 12. (586497)

• Vînd apartament 4 camere confort I Mănăştur, 43 milioane. Telefon 17-22-08. (586500) .

, • Vînd apartament 3 camere, spaţios P-ţa Mărăşti. Str. Molnar Piuaru nr. 5, et. 4, ap. 19 spre Autogara. (586505)

• Vînd'garsonieiă, 20 milioane. Str. Primăverii nr. 6, sc. 4, ap: 115.(586516)

• Vînd casă str. Ion Viteazul nr.1, preţ negociabil 130. 000. 000 lei. Variante. Tel 43-73-13. (586533)

• Cumpăr apartament 2-3 camere. Tel 19-24-63. (586545)

♦ Vînd Opel Kadett 1 ,3 S, 1987, roşu înmatriculat TeL 19- 97-32. (585857)

• Vînd Dada 1310 an 1992 cu 29. 000 km. TeL 12-45-51 după ora 17. (000100)

• Vînd Opel Omega kombi 201 an fabricafie . 1988, înmatriculat, 75000 km, preţ 10. 500 DM. TeL 050/81-0389 şi 064/18-72-70 (573105)

• “ Cumpăr Dada 1300 sau Dada 1310 Oferte serioase. TeL 17-95-14 (573120)

• Vînd autoturism marca BMW model 520, an 1990, înm atriculat cu n r de Cluj, avînd o stare excepţională. TeL14-07-08 sau 018/61-21-88 după orele 18. (573147)

• Vînd Citroen XM 1991, vama plătită, deosebit TeL 14- 4242(573197)

* Cum păr autoturism neînmatriculat începînd cu anul de fabricaţie 1984. Tel 19-50-58 orele 20-22. (586425)

* Cumpăr talon Mercedes 200 diesel fabricat în 1978 sau maşină pentru piese cu talon. Telefon 016/ 59-33-66 după ora 20. (586490)

• Vînd Ford Scorpio 1986, 2800, injecţie-7300 DM şi Ford Tranzit 1987, 2500, dieseI-12500 DM. Tel 063/22-73-44. (586538)

• Vînd Dacia 0 km berlina standard preţ fix 12. 500- 000. Tel. 16-01-92 (585752) -

.* Vînd Mercedes 300 D. Tel. 12-90-75 după orele 17. (585832)

• Vînd Peugeot 405 SR pe benzină. Preţ\6500 DM plus vama. Telefon 059/23-09-38 sau 059/23-12-

' 46. (585928)• Vînd Volvo 244 an fabricaţie

1975 înmatriculat. Tel. 13-25-73. (585967)

• Vînd Renault 5 1982 4 uşi 5 viteze, înmatriculat 12 IS. Tel. 16-50- 98.(586013)

• Ocazie unică! Vînd ARO 240B. Necesită montare şi vopsire;

Opel Record combi 1966 sau schimb cu Dacia 1100 sport. Tel. 13-63-36. (580017)

• Vînd urgent Skoda 105 pentru talon şi piese. Informaţii str. Mehedinţi nr. 21 bl. M2 sc. 3 ap. 49 (002608)'

• Vînd VW Jetta an fabricaţie '1981 diesel şi benzină, stare bună, neînmatricuiate. Tel. 16-9543. (002623)

• Vînd Golf 1982 neînmatriculat si piese de schimb. Tel. 15-1041. (002638).• • Vînd Ford Tranzit

neînmatriculat pentru piese. Tel. 14-10-89.(002641)

• Vînd Seat Ibiza 1, 7 diesel 1988 vama plătită, 5200 DM şi Fiat Croma 2, 0 injecţie 1987 neînmatriculată 4600 DM negociabil. Tel. 1842-54 între orele 17-20. (002645) '

• Cumpăr chiuloasă Opel Ascona diesel 1, 6.'TeL 18-83-67. (002666)

• Vînd capotă parbriz Oltdt. TeL42-66-22 (573026) '

• Vînd cutie de viteză Renault■ 18, 5 trepte, bună şi pentru dacia şi

dublu deck 2x15 W, pret 250. 000 lei. Tel. 16-92-76 (573153)

• Vînd Renault 30 înmatriculat, stare perfectă. Tel 13-82-53 orele 18-20.(586281)

• Vînd dubă Mercedes. Tel 18- 75-09 (586447)

• Vînd Mercedes 200D, 115, înmatriculat, stare bună. Tel 14-25-15 (586464) ;

• Vînd urgent Opel Kadett Break 1300 cmc, 1982, înmatriculat, cu carte, 3000 DM. Tel 18-22-55. (586468)

• Vînd Mercedes Cobra înmatriculat necesită reparaţii, preţ 2000 DM. Str. Oltului nr. 40, ap. 6. (586473)

• Vînd Ford Siena. Tel 14-15- 29. (586475)

• Vînd urgent dubiţă Nisa, 1987, de 1, 5 t, televizor Saba color. Tel 13-78-26.(586480)

9 • Vînd autoturism Zaz (Lada) 1989, 1100 cmc, înmatriculat, omologat, 2300 DM negociabil. Tel16-25-27. (586492)

• Vînd Dacia 1410, bord CN, 22000 km gri metalizat. Tel 16-72- 72.(586495)

• Vînd BMW 524 TD 1986, înmatriculat, stare deosebită şi BMW 520 i 1983, neîrimatriculabil, pentru piese sau 12 CJ, stare perfectă. Tel16-82-13; 16-29-15 orele 8-20(586510)

• Vînd Polski Fiat 625 an 1987. Tel 14-84-37. (586512)

• Vînd Citroen BX 1990, negru, pret 5500 DM. Tel 16-62-83 ; 18-04- 76. (586515)

__ • Vînd Mazda 323 an 1980 pentru piese schimb, ieftin, urgent, stare de funcţionare. Tel 41-29-52.(586517)

• Vînd Audi 100 neînmatriculat, an 1977, pentru piese de schimb. Tel17-27-19. (586519)

• Cumpăr remorcă auto. Tel 12- 1445 (586536), • Vînd BMW 316, 1983, preţ

2800 DM negociabil. Tel 18-52-31. (586546)

• Vînd boxe mari 150W. Tel. 19-08-05 (585913)

• Vînd mobilă dormitor şi cameră de zi, frigider, aspirator. Tel. 19-94-90 orele 10-13. (586037)

•. Vînd .maşină de spălat Alba Lux 7 cu storcător. Tel. 14-24-50. (586066)

• Vînd televizor color. Relaţii la telefon 12-70-55. (002630)

• Vînd bibliotecă, 2 fotolii cu măsuţă, maşină spălat, plapume puf gîscă. TeL 19-86-32. (002650)

• Vînd televizor color Jazzy, antenă parabolică, frigider şi congelator Arctic, radiocasetofon

- stereo, haine piele. Aghires tel. 127 (573062) ' ,

• Vînd maşină de cusut specială pentru butoniere, 300. 000 lei. Tel. 13-84-80 după ora 18. (573067) .

• Vînd maşină scris. Tel 19-71- 22.(586478)

• Vînd dublu-deck Technics 515 şi Pioneer 820, deck simplu, compact discuri originale. Tel 19-62-01. (586508)

• Vînd PC 386 SX. Tel 17-69- . 09. (586534)

• Vînd televizor cotor, maşină de scris electrică. Tel 16-22-43.(586540)

Variante. Str. Cemei nr. 10, ap. 30. (586456)

• Schimb apartament 2 camere Grigorescu <Xi apartament 3 sau 4 camere Grigorescu. Tel 18-22-55. (586466)

• Schimb apartament 2 camere Grigorescu cu 3 camere confort I. Ofer diferenţă. Tel 18-86-30. (586506)

• Schimb locuinţă 2 camere în casă ICRAL, zonă bună, cu locuinţă în bloc de stat. Tel 19-28-79. (586520)

ÎNCHIRIERI• Vînd tractor U445 cu plug.

Tel 13-54-36. (586278)

• Vînd aracet pentru mobilă, hîrtie şi de construcţii TeL 16-07-65. (585211)

• Vînd aracet de construcţii, lemn şi hîrtie. Telefon 16-07-65. (002632)

• Vînd pian Ant PetrQff şi mobilier. Informaţii tel 17-93-07. (586450)

• Vînd urgent mobilă, aragaz, candelabru, diverse. Tel. 14-10-16. (585905)

• Vînd mobilă Bobîha, canapea, covoare, masă televizor şi altele, avantajos. Tel. 13-26-39. (585761)

• Cumpăr hîrtie A4. TeL 18-18- 87. (585975)

• Vînd pui de collie 2 luni,' femelă Telefon 14-20-25. (586095)

• Vînd parchet 8 metri jumătate. Tel. 13-87-79. (002614)

■ • Vînd vioară veche. TeL 18-04-93. (002644)

• Vînd haină nutrie maron nr. 4648 TeL 18-65-54 (573139) ^

• Vînd sobă cu combustibil lichid Informaţii tel. 18-09-72 (573142)

• Vînd fin. Tel. 19-86-26 (573184) '

• Cumpăr titluri de despăgubiri. Tel 16-18-75. (586436)

• Vînd covor persan 2x3 m, nou, preţ convenabil. Tel 13-99-36. (586471) ■ r

• Vînd scurtă de vulpe polară din bucăţi, mărime 44-46, preţ 500.000 lei. Tel 4142-65 orele 9-16.(586541)

SCHIMBURI DE LOCUINŢA

• Caut chirie. Tel 13-68-38.(586523)

• Caut de închiriat spaţiu comerciaL Relaţii la teL 43-24-72 (573042)

• Dau în chirie (valută) casă singur în curte, lîngă complex Haşdeu. Tel 14-90-77 orele 18-21. (586498)

• Dau în chirie apartament2 camere în cartierul Gheorgheni. Tel 43-83-15. (586530)

• Caut garsonieră sau gazdă pentru două studente, plata în lei. TeL 1341.-23. (58601.2) ;

,• Tineri căsătoriţi căutăm chiriecu plata în lei lunar. De preferinţă în Mănăştur cu telefon. Informaţii la tel16-1143.(586030) -

• Caut apartament 2-3 camere cn telefon, semi(mobilat). Orele 9-12 si17-20 tel. 17-96-04. (002639)

• Studentă, caut gazdă. TeL 16- 21-96 (002647)

• Caut de închiriat 3 camere ca telefon Mănăştur. Tel. 17-53-32. (002662)

• Caut de închiriat garsonieră sau cameră. Ofer maxim 150.000 lei Tel. 16-05-14 (573191)

• Caut urgent de închiriat garsonieră confort 3, mobilată, exclus Mănăştur. Tel 19-56-58. (586470)

• Căutăm chirie locuinţă separată pentru 2 fete intelectuale serioase. Tel25-20-14 orele 16-22. (586529)

• Caut autoturism de închiriat pe termen lung. TeM 7-96-19 între orele 8-20. (586542)

DIVERSE

• Ofertă deosebită! Schimb apartam ent u ltracen tra l 3 camere, garaj curte interioară, cu casă 4-5 camere, curte şi grădină central. Pentru vilă deosebită mai pot. oferi un apartament 2 camere în acelaşi bloc. Informaţii Ia teL 19-8743. (572946)

• Schimb casă 2 camere, teren 1000 mp + diferenţă str. Ovidiu nr. 32 cu apartament 2-3 camere. Tel. 19-08^05. (585914) . -

• Schimb apartament 4 camere situat în Grigorescu contra 2 camere şi garaj + diferenţă în Zorilor. Tel. 19-99-16. (586009)

• Schimb garsonieră Detunata cu apartament 2 camere, Gheorgheni. Tel. 13-91-29; 15-09-66. (573109)! • Schimb garsonieră confort I et.1 Detunata cu apartament 2 camere Ofer diferenţă. Tel. 15-81-06.. (573130)

• Schimb apartament 3 camere cartier Zorilor, confort, 2 băl; cu apartament 2 camere confort şi diferenţă 10 milioane. Informaţii k tel13-70-52 orele 18-20. (586227)

• Schimb 3 camere confort sporit Calea Dorobanţilor cu similar Grigorescu, Plopilor. Tel 18-30-94 sau 18-25-59. (586386)

• Schimb apartament 3 camere cu apartament 2 camere şi garsonieră ’

• Ofer chirie. Tel 13-68-38. (586522)

• închiriez spaţiu comercial 75 mp Piaţa Mihai Viteazu. Tel. 01/336- 93-05 ;'01/860-91-59. (585961)

• Dau în chirie un spaţiu pentru magazie sau atelier. Tel. 14-8746 (586050)

r Dau în chirie spaţiu pentru depozit + birouri. Tel. 41-00-75. (002612) V

• închiriez spaţiu pentru birou unei firme, separat. Tel 18-85-92. (586439) '

•< caut de închiriat spaţiu (parter sau pivniţă) pentru privatizare. Tel 19-70-24.(586485)

• Dau în chirie garaj cartier Grădini Mănăştur. Tel. 19-08-05. (585915)

•-D au în chirie căsuţă central. TeL 13-7648. (585995)

• închiriez apartament 3 camere în Zorilor. între orele 9-22 tel. 15-35-89. (586097)

• Dau în chirie rochie de mireasă import Tel. 19-60-23. (002658)

• închiriez apartament 2 camere mobilat lux cartierul Zorilor. Tel. 12- 02-59. (002663)

• Dau în chirie apartament cu 4 camere, două mobilate şi telefon. Informaţii telefon 16-86-21. (002665)

i, • Dfni în chirie locuinţă contra meditaţii (in formatică-germană) Tel. 1849-16. (573044)

• Dau în chirie casă particulară cu telefon, zona Hasdeu. Informaţii tel. 15-97-92 (573090).

• Dau în chirie apartament mobilat , cu telefon, plata anticipat. Tel. 13-33-39 (573125)

• Dau în chirie garsonieră mobilată, cu telefon. Tel 16-58-63. (586410)

• Dau în chirie garsonieră mobilată, cu telefon. Tel 17-85-96. (586543) .

• SC REX CONDA SA producătoarea sucului LIBELLA, cu sediul în Cluj- Napoca, str.Maşiniştilor nr.135, angajează: inginer în domeniul mecanic şi inginer în domeniul alimentar. Condiţii: minim 5 ani vechime în specialitate, cunoscător al unei limbi de circulaţie internaţională: germ ană, engleză (preferabil germ ană) - conversaţie, corespondenţă. Informaţii suplimentare la telefon 432760; 432761. (A)

• SC Cabana Poieniţa SRL Someşul Rece angajează tineri ospătari, bucătari. Informaţii Ia cabană. (585863)

• Transport marfă. TeL 14- 67-36. (002609)

• Organizăm cursuri de contabilita te cu prelucrarea datelor pe calculator. TeL 15-16-04.(002611)

• T ran sp o rt marfă cu izotermă 10 t preţ convenabfl. Tel 16-60-36. (586431)

• Televizoare color second baud la preţuri începînd cu 300.000 lei, cu garanţie. Str. Fabricii nr. 1. (586458)

' • Societate comercială, ambalează cafea. Tel 18-66-93 sau 1644-89. (586496)

• Angajez strungari, frezori, armata făcută. Tel 13-81-96 sau 43-20-54 (586507)

• Caut chirie valută. TeL 43-00-81 (573220)

• Caut chirie urgent TeL16-58-10 (573221)

• Solicit chirie. TeL 154947 (573222)

• C aut de închiriat garsonieră. Tel 15-06-22 după ora 19. (586429)

• C aut de închiriat apartam ent sau garsonieră, mobilate. Tel 17-94-34 (586477)

•_ Caut chirie la casă apropiere Cluj. întreţin gospodărie. Tel. 13-62-.94 seara.-(585957)

• Zilnic în Germania cu Atlasib pe ruta Nurnberg-Munchen-Ulm- Stuttgart-Karlsruhe-Heilbronn- Mannhei m-Frankfurt-Siegen-Koln- Dusseldo rf-Dortmund. Vindem asigurări medicale, carte verde. Tel. 43-34-32 P-ta Mihai Viteazu nr. 11 ap. 1 (585329)

; • Căutăm persoană cu experienţă şi disponibilităţi pentru program prelungit pentru îngrijirea unui copil mic. în cartierul Zorilor. Tel. 12-37- 64. (585539)

• Anunţ important! Adunare generală cu toţi cetăţenii din Valea Fînaţelor şi aparţinătorii în data de 18 februarie 1996-ora 11 la Şcoala din localitate. (585759)

• Angajăm şef contabil cu normă întreagă cunoştinţe operare calculator. Tel. 4140-96. (586021)

• SC Gever SRL practică un adaos comercial de 0-200 %. (586099)

• Angajez inginer agronom sau zootehnist. Tel. 1643-27. (002625)

Îl) sîmbăcă-dumimcă, 10-11 februarie 1996 P U B L IC IT A T E P r o g r a m : LU N I-V IN E R I 8 - 1 6 SÎM B Ă T Ă 9 - 1 4 .

^Angajăm tînără prezentabilă 1 de barmani Selecţia va

la sediul barului str., » nr. 20 la bar. (002640)• Transport mărfi cu Dacia

ţijnic la comandă, In oraş şi Cluj- ţq -Bistriţa şi retur. TeL 15-64-21, (511106) - - : , ; ...

• Angajăm fete şi băieţi pe post d( agent comercial, studii minim alanreat TeL 13-26-14 sau 13-26-

01136)• Cant urgent partenere de dans

. Tel 19-32-35. (586433)Angajez feti cu experienţă în

primară. Tel 19-06-77 sau 104-69. (586437)

• Ofer împrumut Tel. 15-19-81. (586062)

• Ofer împrumut. TeL 16-06-08.(002648). V

• Ciaichişduc Adriana pierdut carnet de student ii declar nul. (586488)

• Gmdele Robert pierdut carnet de student îl declar nuL (586489)

• Grigorescu Marius pierdut carnet de student îl declar nul (586499)

DECESE COMEMORĂRI

• Ofer îm prum ut Tel 18-22- <3 seara (586547)

• R e p a tria t, îmi ofer xrvkăle. Tel 19-50-58 orele 20- 11(586426) ' ■

Ţ in contabilitate pe calculator. T el 12-09-14.(SS6514) .

• Şofer B, C-, E îmi ofer kwfe. Tel. 16-56-90. (585893)

^S tuden t meditez matematică idee nivel Tel. 17-5143 după ora »(586039)

Tin contabilitate. TeL 17-12- 15(002616) . '

1 Economistă, ţin evidenţă «abilă pe calculator, fel. 16-73-07 iota 15. (002618)• Tehnoredactez diferite lucrări

ie calculator. Tel. 43-84-55.1643) .• Ţin evidenţă contabilă. Telefon

17-96-22între orele 13-20: (586438)Profesoară licenţiată, meditez

fizică avantajos. Str. Mehedinţi nr. 4648, BL 1)7, ap. 86. (586462)’ '

Meditez engleză şi istorie. Tel16-61-28 între orele 8-10, 18-20 (585550) . ■ : - • ■. -•

Caut profesor de limba Ecnrană pentru meditaţii treaptă. Tel. 19-23-86 după ora 17. (573194)

• Persoanele care au împrumutat bani (în lei sau valută) dc la Grcc Gavril sînt .t ate să sune la tel. 17-9041

£ * (0 0 2 6 5 5 )

• Rog insistent persoana ort în dim ineaţa zilei dc 7 ianuarie în jurul orelor 5 urca pe str. Gheorgheni (mergea pe stradă), mai sus de barul "II taffe”, să sune la tel 14-32-72. (586501).

PIERDERI

• Pierdut în zona Andrei Mureşanu schnauzer . uriaş femelă sub tratam ent. Găsitorului recompensă. Tel 19- 50-58. (586424)

• Pierdut cîinc dobcmian de 6 tai mascul în tratament în’ zona Republicii. TeL 19-9947. (585878)

• Pierdut carte identitate Dacia '310 cu serie şasiu W1R11700II21 31633 serie motor 8J0991053979 pe Hrac Chira Flore. O declar nulă (586032)

• Pierdut talon autoftuism Volvo6-04045 pc numele Doagă

^ Ataaadrina. îl declar nul. (586085) r- * Pierdut legitimaţie serviciu pe | tJteîicfe Toşa Ionel. O declar nulă1 (586096) .

_* Pierdut cartc identitate Renault H in zona Teatru Naţional la data dc 5.02. 1996 ora 8. Ofer recompensă deosebită. Tel. 18-9340 (002610)

• Czcdula Andrei pierdut autorizaţie nr. 9725/10. 05. 1991 O declar nulă. (586452)

• Cn multă durere In Suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru părinte, socru şi bunic CICIOVEAN VICTOR în vîrsta de 78 ani, născut în I’intk, după o scurtă şi fulgerătoare suferinţă. înm orm întarea va avea loc în ziua de sunbăfă 10 februarie la orele 12 în localitatea Ocna Dej. Cristina ca familia, T iln ţa cu familia. (586093)

• Cn multă durere în suflet anunţăm încetarea d in viaţă după o lnngă şi grea suferinţă a scumpului nostru soţ, ta tă şi bunic MITRE IOAN în vîrsta de 78 dc ani născut în Mănăştur. Înm orm întarea va avea loc sîmbătă 10 februarie ora 13 ia Cimitirul Mănăştur. Dumnezeu să4 odihnească în pace. Aurelia, L cnuţa, M arius şi CosteL(002603)

• Cu adîncă d u re re anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mame, soacre şi bunici, FĂLCUŞAN ANA din Dâbîca. Înmormîntarea va avea loc duminică, 11 februarie, ora 13, în localitatea Dăbîca. Familia îndurerată. (586451)

* Anunţăm cu durere că în ziua de 9 gebruarie 1996, în al 90-lea an al vieţii sale, a încetat din viaţă ANTON RONAI, fost d irijo r al Operei Rom âne şi M aghiare, profesor la C onservato ru l' de M uzică, înmormîntarea va avea loc îrt ziua de luni, 12 februarie, Ia ora 13, în Cimitirul CcntraL Familia îndurerată. (586469)

• Cn adîncă durere m suflet ne despărţim de scumpul nostru soţ, ttaă, bunic şi socru, RUSU IOAN. Cererm onia de îiisnormîîitare va avea loc în data de 11. 02. 1996, la casa defunctului din F loreşti s tr. Avram Iancu nr. 310. Familia îndurerată. (586479)

• Cn sunetele pline de durere anunţăm m oartea fulgeiătoare a celui care a fost soţ, tată, socru şi bunic, \I1IIU TEODOR din satul Berchieş. Înmormîntarea va avea loc în data de 10. 02. 1996 în satul Berchicş. Familia îndurerată. (586504)

• Timpnl nu a mai avut răbdare şi a rupt nemilos firul vieţii, Ia numai 62 de ani, a celui mai bun soţ, TONEA TEODOR, în inima mea voi păstra veşnic imaginea dragostei şi generozităţii sale. înmormîntarea va avea loc luni, 12 februarie 1996, ora 13, în comuna Băişoara, cătun M oara de P ădure. Soţia îndu rerată . (586513)

• Durerea nemărginită ce ce-a copleşit Ia p ierderea iubitului nostru tată, bunic şi socru, IACOB PÂC, ne-a fost ah'uată dc mîngîicrea şi ajutorul prietenilor, colegilor,cunoştinţelor şi colaboratorilor care au fost alături de noi Le mulţumim tuturor. Fam. Toacaci şi Haiduc. (586083)

• Zdrobită de durere, îmi ian rămas bun de ..ia adoratul mea soţ, CSALAI ŞTEFAN, 55 ani, cel care mi-a fost sprijin mie şi familiei mele, pe cît de hota rit atît de bun, tandra şi iubitor. O lungă şi grea suferinţă mi f-a smnls, Iâsînda-mă pustiită dc durere. ŞTEFANE, dragostea mea, a n va fi cGpâ să nu fii a lă tu ri de mine, în inima şi gîndol m ea. Te voi aştepta mereu să vii aşa cam te-am aştep ta t cit a i fost în viaţă, înmormîntarea va avea loc în data de 12 februarie, ora 14, b Cimitirul CentraL Odibneşte-te în pace. Soţia M ărioara.(586524)

• Sîatem alături de colegul nostru Zanc M arcel în marea durere pricinuită de moartea ta tă lu i Colegii de grapă dela Retnaral 16 Februarie. (586084)

• Ne exprimăm regretul şi com pasiunea la dispariţia p rem atu ră a d r . LUCIA LAZĂR, şef de laborator la Centnd Medical şi de Servicii de Sănătate şi Conducere Cluj- Napoca, cercetător pasionat în domeniul profilaxiei medicale. Sincere condoleanţe familiei. Colectivul Clinicii de Boli Profesionale. (586088)

• D ragă Liviu, sîntem alături de tine şi & familia ta m aceste dipe triste dud te desparţi de iubitul tăn tată. Dumnezeu să-l odihnească. Fam. Alba Sorin. (586089)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune doamnei Maria Oltean la decesul mamei d rag i Familia Mornea Sokmton şi Mariana. (586092)

• Un ultim omagiu dragului şi sim paticului GIIEORGHF, BRAICA. Sîntem alături de tine, Ghiţă în aceste momente atît de triste. Familia Spătar. (586(198)

• Un g|nd pios pentru LUCI şi o caldă îmbrăţişare pentru cei răm aşi neconsolaţi. Familia Giurgiuman. (586100)

• T ransm item sincere condoleanţe fostei colege dc muncă si prietenă dragă, Doina Negrea, în marea pierdere a tatălui drag. Familia Mistrie. (586487)

• Colectivul SC Salto SA Cluj-Napoca este a lă tu ri de colegul Mircea Ştcfc, în grelele momente de cumpănă sufletească, la trecerea în amintire a mamei sale iubite. (002606) \

* Sîntem alături de colega noastră Csalai Marfa în marea dnrere pricinuită de pierderea soţului drag. Odihnească-se în pace! Colectivul secţiei Chirurgie IV CFR (002619)

• O lacrimă, o doare, imense regrete la despărţirea de dragul nostru unchi SAMOILĂ IOAN. Dragostea şi mîn guerile noastre se vor îndrepta spre cei pe care i-a inb it şi acum an răm as singuri, Puşa, Marius şi Diana. Dumnezeu să te odihnească m pace, d rag u l nostru unchi. Nepoţii din p artea familiei SamoDL (002620)

• •Regretăm trecerea în veşnicie a celui carc a fost ŢI CALA IOAN şi transmitem sincere condoleanţe familiei îndurerate. Asociaţia de Locatari Pstr. Pietroasa nr. 42 (002621)

• Conducerea SC Naposweet Hi SA şi colectivul de colaboratori prezintă sincere condoleanţe dnei Mia Olteanu la pierderea mamei dragL (002635)

* Profund îndureraţi de dispariţia după o lungă şi grea suferinţă a colegului nostru CSALAY ŞTEFAN, îl aducem un ultim şi sincer omagiu. Colectivul de salariaţi ai SC “Metalo-Chimice” SA Cluj- Napoca. (586434)

* Aducem un ultim omagiu fostei colocatare, ŢOROK ELISABETA MGDALENA şi transmitem sincere condoleanţe familiei îndoliate. Asociaţia de locatari din str. Haţeg nr. 4, Bloc lamă “G”. (586435)

• Particip Ia marea ta durere, dragă Horia Bădescu. Fîroiu. (586440)

• Cu gîndul şi sufletul suntem alături de colega noastră, Marioara Csalai în momentele grele pricinuite de moartea soţului drag, ŞTEFAN. Sincere condoleanţe. Colectivele Farm aciilor Spitalului şi Policlinicii CFR Cluj. (586443)

• Sincere condoleanţe surorii noastre Samoilă Maria, Ia pierderea soţului drag, IOAN. Fraţii Viorica, Anuţa şi Ioan. (586445)

• Un ultim omagiu celui care a fost DAN DRAGOMAN. Sincere condoleanţe familiei. Naşii Doina şi Florin. Moldovan. (586461)

• Suntem alături de colega noastră M arcelă Fercnţ, în m area durere pricinuită de m oartea mamei sale dragi. Colegii de Ia Novis. (586465)

■ . . . • Sincere condoleanţe familiei Ştefu M ircea, Ia pierderea mamei dragi Asociaţia de locatari B-dul N. Titulescu nr.35, sc. 1. (586476)

• Suntem alături de fosta colegă de muncă şi prietenă dragă, Doina Negrea, în marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Transmitem sincere condolcanţc. Familia Pop. (586486)

* Sîntem alături de doamna Negrea Elena Doina în greaua pierdere suferită prin decesul tatălni iub it Foştii colegi din M ucart (586101)

* îl conducem pe ultimul său drum pe dragul nostru tată, TONEA TEODOR. O lacrimă fierbinte va curge din ochii noştri pe mormîntul său. Nu îl vom uita niciodată. Copiii Vichi, Nuţi, Todorel şi M arian cu familiile. (586509)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei preot Braica Gheorghe, în imensa şi irecuperabila p ierdere a tatălui drag Dumnezeu să-l odihnească în pace! Iloraţiu şi Rodica Puştan.(586511)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scnmpnlui nostru tată, bunic, străbunic şi cuscru AŞTILEANU IOAN (BADEA NAŞE) din Mănăştur, în. vîrsta de 85 dc anL Înmormînatrea va avea Ioc duminică 11 februarie 1996, orele 13, de la Capela vechc M ănăştur. Familia îndurerată. (A)

^ff»eVAK55JJH-

* Celui care a fost un tată m inunat şi un prieten de neînlocuit, toată dragostea, respectul şi admiraţia noastră acum şi pen tru totdeauna. FÂNICA dragă, nepoţelul tău te va cunoaşte aşa cum ai fost, vesel, bun şi generos. Sufletul tău mare nu se va stinge niciodată. Zîmbetul tău cald ne va însoţi mereu. Nicoleta, Adişor şi Adrian. (586526)

• Cn amărăciune în suflet ne luăm rămas bun de Ia dragul nostru cuscru, FĂNICÂ, plecat prematur în eternitate, după o îndelungă şi grea suferin ţă . Condoleanţe familiei îndoliate. Uţa şi Vasile. (586527).

• Colectivul Operei Române aduce un ultim omagin celui care a fost m aestru d irijo r ANTON RONAI, Adresăm sincere condoleanţe familiei îndoliate. (586535)

• Suntem alături de familia preot Braica Gheorghe în marea du rere pricinuită de decesul ta tălu i d rag . Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familiile P ăcurar Vasile, Iga Virgil şi Potra Liviu. (586551)

• Sc împlinesc trei ani dc cînd scumpa noastră mamă şi soţie RUSU AURELIA născută Toth(Sighişoara) ne-a părăsit pentru totdeauna şi a trecut în eternitate Dormi în pace snflet drag. Vasile (585485)

• Azi 10 feb ruarie se împlinesc 20 ani de cînd ne-a p ă răsit pen tru to tdeauna scumpul nostru soţ şi tată p lu t maj. MAIERIULIU la numai 47 anL Chipul Iui bBnd şi bun va răm înc veşnic viu în inimile noastre. Soţia în veci nemîngBată şi fiicele Ria şi Reta cu familiile. (585654)

i • Au trecut doi ani dc lacrimi şi durere dc cînd ne-a p ă răsit pen tru to tdeauna scumpul nostru soţ tată si bunic FELECAN ALEXANDRU. Cît a trăit l-am iubit, cît vom trăi 3 vom pfinge. Familia. (586034)

• Sînt trei ani de dnd ne-a p ărăsit pen tru to tdeauna, scumpul nostru soţ, tată, socru şi bunic GAVRIL IRIM IEŞ din satnl Tăuţi. Nu te vom uita niciodată. Ileana, Lennţa, Sandu şi Alexandra (586087)

• Se împlineşte un an de dnd a plecat dintre noi pentru totdeauna scumpa noastră fiică, soţie, mamă şi bunică MINERVA ZACHIU. Nn tc vom uita niciodată. Fam ilia (002605)

* Pios omagiu şi neştearsă am intire celui care a fost ŢENTEA ROMAN la 6 luni de la deces. Comemorarea va avea loc sîmbătă 10 februarie ora 12 la Biscrica S t Dumitru. Sufletul lui nobil să se odihnescă In pace. Familia. (002629)

• Cinci ani de dureroasă despărţire de soţul şi medicul d eo seb it,. d r . COLDEA VIOREL. Pios omagiu, nestinsă amintire. Familia. (573024)

• Azi sc îm plinesc 6 săptâmîrti dc lacrimi şi durere de dnd scumpul nostru tată şi soţ] POPA EM IL nc-a p ără sit. Dumnezeu să-ţi o d ih n c i- .ă sufletul! Parastasul va avea loc duminică la Biscrica din Zorilor. Familia. (A)

* Azi se împlinesc 4 ani de dnd TEODOR ROŞCA cd care a fost soţ şi ta tă nepreţuit, a plecat prea timpuriu dintre noi. Acum poate mai m ult - ca niciodată 3 simţim imensa lipsi, pe care nimeni şi nimic nu o va pntea înlocui Dnmnezeu să te odihnească în pace. Soţia Mărioara, copiii Dorel şi Mircea. (573037)

• Un ultim şi pios omagiu bunului meu ginere, CSALAI ŞTEFAN. Dnmnezeu să te odihnească in pace. Tata-socra Lazăr. (586525)

• Pios omagiu memoriei iubitei noastre soţii, mame, RARÂU FI .OARE A Ia un an de la trecerea în eternitate. Comemorarea în 11 februarie, o ra 12, la Biserica din Iris. Familia. (573131)

• Lacrimi, durere nesfîrşită şi dor la 4 ani de cînd ne-a părăsit scnmpa noastră încă si sori, VIORICA TIFOR, născută Botoş. Nn te vom uita niciodată, VIORICA dragă. Mama, tata, fratele şi surorile cn familiile. (586271)

• Un gînd pios şi o frumoasă amintire la 6 săptâmîni de Ia trecerea in nefiinţă a celui care a fost prietenul nostru drag, coL CÎMPEAN GHEORGHE. In memoriam. Marcela şi Mircea Stan. (586532)

* Din tot sufletul mulţumim rudelor, prietenilor, colegilor, tuturor celor care prin prezenţi, flori, condoleanţe au fost alături de noi Ia dureroasa despărţire de d raga noastră copilă J1ŞA DIANA şi au condus-o pe ultim ul său drum . Mama Eugenia şi ’ bunica Lcnuţa.(585667)

* Calde mnlţumirişi sinceră recunoştinţă . m inunatului colectiv al Institutului Oncologic d in Cluj-Napoca, în special dom nului profesor doctor Nicolae Ghizelan şi colaboratorilor apropiaţi ai domniei sale (doctor Adrian Udrea, asistent Vasile Badea) care, în anii grei de luptă cu boala nemiloasă, au ştiut si-i aline suferinţa şi dc nenumărate ori să-i readucă încrederea în suflet şi zimbetul pe buze copilei mele JIŞA DIANA. Mama.(585668)

* Mulţumim tuturor celor care au fost alături de noi în m area durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a mult regretatului nostru fin, ginere, soţ şi tată IOAN DAN RO>L\N. Familia îndoliată: părinţii, socrii, soţia Adi şi copiii Iulia şi Dan (002634)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, bunic, socru, rudă şi vecin IIADNAGY MIKLOS, în vîrstă de 54 de ani, născut In Fciurdcni. Înm orm întarea va avea loc în data dc 12 februarie 1996, orde 13, dc bdom idlin . Familia îndoliată. (A)

• S-au scurs 6 săptămini dc durere şi dor de la fulgcritoarca dispariţie a mamei noastre.dragi, înv. IELCIU FLOARI-A. Mulţumim cclor carc au fost alăiir •: noi în această grea perioada şi .un pc accastă calc că slujbă dc , •.".-.crJrc va avea iac-duminică îs. - 12, Biscrica Mănăstut Marius. . şi Luţu. (586537)

ADEVARULd e O lu l SPORT sîmbătă-duminică, 10-11 februarie 1996 1 2 )

II

De la meciul pierdut prin complicitatea celor doi pravoslavnici (rusul Fufurin şi bielorusul Bacunovich) trecuseră două ceasuri şi pagina rezervată microinterviurilor stătea neatinsă. Mi se părea o impietate si forţez tăcerea jucătorilot, cu toţii livizi şi strînşi în ei înşişi, iar antrenorul Pop îşi consumase ultimele rezerve ale răbdării în tracasantele formalităţi de pe aeroportul Grodno- rece şi inospitalier precum autogara Ştei în miez de noapte.

Cînd "AN”-ul comandantului Ciacoi Luca (formidabil pilot şi unul din cei mai fervenţi susţinători ai sextetului clujean în meciul de miercuri) a părăsit spaţiul belarus, intrînd în cel polonez, încrîncenarea a cedat,”Grodno e tot mai departe!" şi impresiile încep să se decanteze:"Ne-au jefuit, dar şi noi avem mare parte de vină, clarifică antrenorul Nicu Pop, fiindcă nu ne-am impus jocul, am lăsat adversarul să ne stea în coastă şi aşa le-a fost arbitrilor mai uşor să ne fure" ..., "Fir-ar ei să fie cu Stolikinaia lor cu tot", tună fără contenire Cornel Pumnea, pe care-l revăd în finalul setului patru (atunci cînd ne-a fost furată victoria) ţîşnind de pe bancă pentru a se lua în piept cu destinul întruchipat de cei doi "arhangheli" în alb.

Către Ucraina, animaţia creşte, ziariştii, 15 la10 jucători (fiindcă, nu-i aşa, ARDAF e firmă ce cunoaşte preţul reclamei prin sport) îşi încrucişează întrebările şi perorează pe tema furtului, în timp ce stafful echipei analizează radiografia jocului pe compartimente şi oameni, procentajele cele mai ridicate însumîndu-le preluarea (cu Stoian şi

-Piţigoi, realizări peste 90%), urmată, Ia distanţă, de serviciu şi atac, în ambele, cea mai ridicată eficienţă (70%) înregistrînd-o acelaşi Toni Piţigoi. "Clar, conchide antrenorul Pop, ignorînd bîrna din ochiul arbitrilor şi cautînd paiul din ochiul-

. propriei trupe, ne-am lăsat prea itiult blocaţi şi am

II

RĂZBOI SI PACEj

rupt prea des firul dintre preluare şi realizare". Deşi nenominalizat, simt în Viorel Oprea unul din primii vizaţi şi-l caut, instinctiv, cu privirea. B însingurat, scrutează, pierdut, bezna nopţii în care- mă înşel, oare?! - caută traseele pe care trebuia să se întîlnească, cinci ceasuri în urmă, cu Vlaicu şi compania.

Din carlingă, comandantul Ciacoi ne invită la sine pentru a asista "misteful zborului". Bordul îmi pare un cer dintr-o înaltă noapte de mai. Numai că stelele sînt afît de aproape şi peste măsură de tensionate şi... responsabile. E suficient ca una să

clipocească şi ... Lingă tonusul debordant al comandantului (intrat în legendă prin modul cum a purtat şepcile roşii în Insulele Feroe pentru meciul din "Intertoto") dispare însă pînă şi teama ancestrali. ■

în navă se confruntă pronosticurile’ făcute pe drumul

spre Grodno. Din 25, doar un singur rezultat exact. Autorul, un tînărde la PRO TV, preferă să rămînă anonim.

Către miezul nopţii, ni se anunţă ceea ce nimeni n-ar f i dorit să audă: "Clujul s-a închis, aterizăm pe Timişoara!" Antrenorul Pop şi vraciul armean Pândele se înverzesc, pierd antrenamentul de dimineaţă.şi "cîte nu sînt de remediat!".

Dimineaţa, "pe Timişoara", telefoanele celulare recepţionează celelalte rezultate ale serii trecute. Olandezii, adversarii noştri de săptămînă viitoare, au bătut pe israeliţii de la Hapoel, acumulînd 3 victorii, iar în ultima rundă joacă din nou acasă cu M TV Nafels (Elveţia), o ieşită din cărţile calificării.■ "Doamne, ce meci va f i miercuri la Cluj!"

Repede îmbarcarea, nu mai e timp de pierdut!Grodno a trecut în amintire. Nu şi superbele lui

întinderi de mesteceni amintind de Iăsnaia Poliana, cuibul unde Tolstbi a zămislit "Război şi pace".

Nusa DEMIAN

F l E E u iLa zi în Cupa Cupelor

Voi începe prin a reaminti rezultatele înregistrate' miercuri, 7 februarie, în cea de a V-a etapă: Kommunalnik Grodno - “ IJ” ARDAF 3-2 (-13, 9, -10, 16, 11), Alcom Capelle _ Hapoel 3-1, MTV, Nafels - Unicaja Almeria 2-3 şi PSG Asnieres - OK Maribor 1-3. -

Clasam entul grupei A în momentul de faţă:

. 1. “U" ARDAF 5 4 1 14^ 92. Hapoel 5 3 2 12-9 83. OK Maribor 5 3 2 12-10 84. Unicaja 5 3 2 11-10 85. Alcom 5 3 2 9-9. S6. Grodno 5 2 3 8-11 77. Nafels . . 5 1 4 8-12 68. Asnieres 5 1 4 6-11 6 '

în etapa a Vl-a, se vor întîlni:“ITARDAF - ALCOM CAPELLE

(Olanda), Unicaja Almeria - OK Maribor, MTV Nafels - Grodno. O victorie a echipei noastre rezolvă definitiv problema locului 1. în grupa B se poartă şi se duce o luptă în trei: Olympiakos £ireu (Grecia), Bayer Wuppertal (Germania) şi Belogorie (Rusia).

Cum tot sîntem la rubrica sport, vă mai reţin atenţia, colateral, cu prezentarea marilor sprtivi ai Grodno-ului, mulţi dintre ei foarte cunoscuţi pe arena internaţională, încep cu arhicunoscuta gimnastă Olga Korbut, continuind cu Alexandr Kurlovic (haltere, două medalii olimpice, la Seul şi Barcelona), Irina Sîlova (tir, aur la JO Seul), Ivan Iedesko (fost

component al naţionalei URSS la baschet), Elena Volcepskaia (aur la gimnastică ritmică, . Tokyo), Vladimir Romanowski (cănoe, campion olimpic la Montreal),

-Vladimir Lapitski (spadă, aur olimpic la M oscova,' 1980), Constantin Lukasik (aur Ia pistol viteză, Barcelona). Din păcate, aurul acestor mari sportivi grodnezi nu a reuşit să atenueze alte impresii “închise” la culoare, departe însă de sportivitate şi fair-play. Grodno în sine, este cenuşiu, închis, neprimitor, murdar şi sărac. Moştenire a unui regim falimentar, greu de uitat. Consecinţe nefaste în plănui vieţii social-economice.

, Dem ostene SOFRON

>9"' #"■! IjH 'l'"

Bogat program competitionalj pentru T iti AUR

Intense pregătiri în abordarea sezonului intern şi internaţional- la ARDAF Rally Team. Pe rol se află achiziţionarea unei maşini competitive de concurs, o Toyota Celica Turbo WD, estimată în jurul a 200.000 de mărci,

pregătită la Koln de Toyota Europe Team.

A fost definitivat şi programul, cel internaţional fiind foarte atrăgător: Bulgaria (coeficient 20), Polonia (coef.20), România (coef.5), Elpa (coef.2) şi Turcia (coef.2). La care se adaugă şi participarea în

raliul celor 1000 de Lacuri (F in la n d a ) 23-25 au g u s t 1996. între adversarii direcţi ai lui Titi Aur: Dorin Tom a (F o rd Escort), G e o rg e G rigorescu (Renault C l io Williams), Sorin Pop.

Dem. SOFfifCSP,

CIVILIZAŢIE SI SPORT

GÎNDURI SI REFLEXII DESPRE

EDUCAŢIA FIZICĂ• Este evident că educaţia

trebuie făcută mai în tîi prin deprinderi decît prin teorii şi mai întîi cu privire la corp decît cu privire la in te lec t" . (ARISTOTEL) ,

• "Scopul de căpetenie al educaţiei trebuie să fie de ordin fizic si m oral". (GEO RG E BARIŢIU)

• "Educaţia corporală este de m are im p o rtan ţă p en tru dezvoltarea corpului, ea fiind condiţia dezvoltării sufletului". (S1MION UÂRNUŢIU)

• "Armonia naturală în tre latura fizică şi cea intelectuală a vieţii este i baza educaţiei". (JAN AMOS KOMENSKÎ)

• "Scopul educaţiei fizice este

de a form a oam eni cu personalitate liberă şi puternică, prin cultivarea tuturor puterilor p u se de- n a tu ră în f i in ţa ■ o m e n ea scă " . (IM M A N U E L KANT) T

• "Educaţia fizică este aceea care dă corpului şi sufletului pe rfec ţiu n e " . (M IC H EL D E MONTAIGNE)

• "Educaţia fizică trebuie să fie : la baza d ez v o ltă rii in te le c tu a le " . (FR A N C O IS RABELA1S)

• "E ducaţia f iz ică 7 e îndrumarea spre a purta grijă de

~ păstrarea propriei sănătăţi şi de buna dezvoltare a organismului trupesc". (IOAN SLAVICI)

• "Educaţia fizică este o ştiinţă com plexă, ca şi m atem atica bunăoară ştiinţă concretă, ea trebuie să obţină rezultatul final absolut fără interpretări, fără

' dibuiri, căci materia e omul cu toate aspiraţiile şi drepturile lui organice, esenţiale". (OCTAV ONICESCU)

• "Dintr-un sistem modem de pregătire a tinerei generaţii nu poate lipsi conceptul de educaţie fizică". (MIRCEA MALITA)

Dorin ALMĂSAN

iPe scurt

diwiotbafDEBUT VICTORIOS. Selecţionata de tine re t ! României şi-a început peripfei sud-atnericati. D ebu tu l coincis cu o victorie cu 3- obţinută în faţa selecţionatei olimpice a U ruguayulu:! Golurile echipei noastre au fo fţ marcate de Roşu şi Ciocoiu (2)! Următoarea etapă a tricoloriIc| juvenili, Peru.PARTIDĂ- TEST LA DEJ

Ieri, in continuarea programuhi ] de pregătire a returului, echipa Unirea Dej a susţinut o partidă tes! în compania formaţiei F.C Maramureş Baia Mare. Infîlnirea s-a încheiat cu scorul de 1-1. Au marcat" pentru Dej, Şuvagăa (min.66) şi pentru F.C.Marar>>g^^ Roman (min.75). Amăn^nrc! despre desfăşurarea partidei de la trimisul nostru la întîlnire, Mihai Hossu, în numărul de luni, 12 februarie.

ATLETISMCONCURSURI • REZULTATE• în Capitali s-a desfăşurat zona

centrală a campionatului naţional rezervat juniorilor III (născuţi în anii 1981-1982). Evoluţii bune au avut reprezentanţii C.S.S.A. Cluj, numârîndu-se printre protagoniştii întrecerii. Astfel, Cristina Domide s-a clasat prima la lungime (5,32m) şi 60 m garduri (9,12); un loc doi a ocupat Antal Zoltan la 60 m plat (7,64); echipa 4 x un tur alcătuită din I.Antal, A.Voinigcscu, P.Szabo şi Z.Antal s-a clasat pe primul loc cu timpul dc 1:34,90 (rccord de sală; un loc trei pentru Adrian Voiginescu la 800 m plat (2:10,00), respectiv pentru Claudiu Tâmaş la lungime (5,74m).• « Tot în Bucureşti, cu prilejul

Grand Prix-ului atleţii clujeni au avut comportări bune: Vasile Săruncan, loc trei la 60 m garduri (7,95); tot loc trei, Gelu Luchianov (“U”), la lungime

(7,49); Eva Miklos (CSSA) a realizat locul trei la 60 m (8,65)

. şi o săritură de 6,00 m la lungime (ambele recorduri personale) uşor accidentată, Melinda Marton ("U") a sărit doar 6,10 la lungime şi n-a participat la proba ei favorită, triplusalt.

• Cîteva rezultate notabile înregistrate la concursul ce a avut loc la Cluj-Napoca, rezervat juniorilor II (născuţi în anii 1979- . 1980): Ana Maria Stoica (CSS Satii Mare) a cîştigat proba de 50 m garduri (7,4) şi a trecut ştacheta la înălţime la 1,50 m; Ionela Dobocan (Lic.Tele­comunicaţii) a cîştigat proba de

. 60 m plat (6,6) şi lungimea (5,30); turdeanul Romulus Boar a reuşit 1,92 m la înălţime iar dejeanul Nicolae .Sabo a obţinut la greutate 11,85 metri.

• Începînd de ieri, în Capitală au loc finalele campionatelor naţionale de seniori şi tineret, paralel cu zona centrală rezervată juniorilor II.

• La Cluj-Napoca azi, sîmbătă 10 februarie, au loc întrcccrile etapei judeţene şi de zonă rezervate copiilor.

Petre NAGY

L

D e o b ic e i această rubrică a p a re săp tăm îna l, v inerea . F a p tu l c ă a z i recidivăm s e datorează p ro m p titu d in ii ră sp u n su lu i n o stru la c îteva in te rp e lă r i te le fo n ice sosite d in G herla, le g a te d e a rtico lu l a p ă ru t în n u m ă ru l d e v in e r i d esp re adunarea genera lă nesta tu ta ră ce a a v u t lo c ş i despre ca re n e-a m sp u s cu v în tu l. î n p lu s , in tr în d în p o se s ia n o u lu i S T A T U T a l A G V P S d in R o m â n ia începem s u ita p r e z e n tă r ii p rinc ipa le lo r prevederi, în so ţite de com en tariile de 'rigoare.

RĂSPUNS LA INTERPELĂRILE TELEFONICE

• Adunarea generală^ AP.S. Gherla din 15 ianuarie a.c. n-a fost statutară, în conformitate cu noul statut intrat în vigoare la 9 decembrie 1995.

• Noul comitet ales nestatutar, nu are dreptul ca în numele A.P.S. Gherla, aparţinînd de AJ.P.S.Cluj (care a infirmat legalitatea adunării generale amintite) să elibereze permise noi sau să vizeze vechile permise.

• Spiritul de independenţă afişat de noua conducere a AP.S.Gherla este pură anarhie, mai ales în contextul unei adunări generale nestatutare. Dacă gherlenii vor să iasă de sub jurisdicţia A.J.P.S. o pot face în contextul ţinerii unei noi «lunari generale, validată de AGVPS Bucureşti.

• Pînă la ţinerea unei noi adunări generale statutare, pescarii gherleni îşi vor viza permisele fie la cabana de la Săcălaia, fie la filiala de vînătoare. Trebuie înţeles că "unde-i lege nu-i tocmeală".

PREVEDERI ALE NOULUI STATUT ALA.aV.P.S.

In capitolul 1, DISPOZIŢII GI,N1'R AI.H, articolul 1 (1) sc spune: Asociaţia Generală a Vînâtorilor şl Pescarilor Sportivi din România este forul

reprezentativ, la nivel naţional şi internaţional, al vînătorilor şi pescarilor sportM din România; (2) AGVPS este organizaţie obştească, fâră scop lucraţi*, independentă, cu personalitate juridică şi cu patrimoniu propriu, privat, distiad ţ fi indivizibil. Art.2 (1) AGVPS este constituită din totalitatea membrilor vin itori j şi pescari sportivi, cetăţeni români domiciliaţi în România, care aderă la prezentai j statut şi sînt organizaţi in asociaţii ale vînâtorilor şi pescarilor sportivi, asociaţi ale vînâtorilor ori asociaţii ale pescarilor sportivi .

Să ne oprim, puţin, asupra acestei prevederi din art2: deci vinâtorii şi pescarii sportivi pot fiinţa fie împreună, fie separat. In acest context vînătorii s-au dovedi mai bine organizaţi prin existenţa grupelor de vînătoare la nivele de localităţi (oraşe, municipii) (apt ce s-a răsfrînt pozitiv în ţinerea legală a adunărilor generale.

In privinţa pescarilor sportivi clujeni, desprinderea lor de către vînători şi constitote*. în asociaţie aparte (am în vedere constituirea Asociaţiei Pescarilor Sportivi respectiv a Asociaţiei judeţene a pescarilor sportivi) totul a fost bine şi frumos d a v a omis un element de bază, constituirea grupelor dd pescari sportivi (înainte de desprinderea de vînători existau astfel de grupe).

Drept urmare s-a ajuns ca adunarea generală a pescarilor sportivi din Cluj-Napoca să fie contramandată, deoarece, în conformitate cu noul statut al AGVPS ca n-a fost statutară (cum n-a fost nici cea din Gherla). Concluzia? Una singură şi foarte importantă:

* reorganizarea grupelor de pescari.Despre prevederile noului statut vom reveni. Facem însă şi o recomandare; a

curînd noul statut va fi tipărit, deci este bine ca fiecare pcscar si şi-l procure.’_____ ______ Victor PESCARU

*(§) sîmbătâ-duminicâ, 10-11 februarie 1996 J M V Ă Ţ Ă M IN T 'Ş T IIN Ţ ĂADEm R.yLd e Cim

. Concluziile prezentate, recent ^ShJ> comisie «Naţiunilor Unite p ^ ir iv i t cărora clima planetei este f I în curs de încălzire nu s-au j ! bucurat de unanimitate în rîndul j I oamenilor de ştiinţă din domeniul | | mediului ambiant, unii dintre ei \ i afinnînd că ele se bazează pe date• ! incomplete şi sînt deformate de

I .interese politice, f ' ,; | Lucrările IPCC cu sediul în ' | Elveţia, desfăşurate recent la { J Roma, au relevat "influenţa i I vizibilă a activităţii umane” j | asupra climei, iar unele grupuri î ■ interesate au făcut presiuni asupra■ J guvernelor să ia măsuri pentru a• I elimina această situaţie.-Aceste

| grupuri au afirmat că în cazul în■ care nu se vor lua măsuri, planeta

; I va suferi schimbări climatice cil■ | efecte devastatoare cum sînti | uraganele, seceta şi inundaţiile!- I Tcpirca calotelor glaciare şi a■ I gheţarilor va provoca creşterea ! | nivelului mării şi inundaţii în ! i ţările din jur. Zonele de deşert se

! vor extinde. j :J I Frits Bottcher, preşedintele îj | Institutului Global pentru ţ, i Cercetarea Resurselor'Naturale de ~i î la Haga, a respins aceste j I argumente. ”în locul unei discuţii11 cu adevărat ştiinţifice dispunem11 de grupuri de sute de cercetători IJşi funcţionari civili şi prinII majoritate de voturi ei sînt cei

«as, decid. Nu în accst fel trebuie jr^F/irocedeze ştiinţa”, a opinat IJ Bottchery într-un interviu tele- | fonic. El a precizat că previziunile

computerizate elaborate de IPCC .

. sînt falsificate pentru, a exista1 certitudinea că dau rezultatele

scontate, iar concluziile sînt• denaturate de unii militanţi din - domeniul mediului înconjurător.Nu împărtăşesc deloc concluziile IPCC. Ei introduc ecuaţii fizice

? eronate în computere, cifre care nu corespund realităţii şi tot felul de trucuri. Ei sînt nevoiţi să susţină teoria încălzirii globale a climei

„ cuvînt în ceea ce se afirmă într-un raport ai oamenilor de ştiinţă”,a mai - precizat el. în ceea ce priveşte- concluziile IPCC, Shine a apreciat că este foarte posibil ca activitatea umană să fi schimbat clima.

Se consideră eă încălzirea globală a climei este cauzată de acumularea de gaze în atmosfera Pămîntului, care captează energia solară şi provoacă încălzirea planetei. Aceste

UNII EXPERŢI SUSŢIN CĂ TEORIA PRIVIND ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ A PLANETEI, ESTE

LIPSITĂ DE O BAZĂ ŞTIINŢIFICĂ

deoarece obţin astfel sute de milioane de dolari. Dacă afirmă că această încălzire nu are loc, nu obţin fondurile”, a explicat el.

Keith Shine, unul dintre cercetătorii din cadrul IPCC ă respins observaţiile critice ale lui Bottcher, dar a afirmat că metodele folosite de IPCC nu sînt riguroase. "Oamenii de ştiinţă concep un proiect, iar ulterior strategii îl examinează în amănunţime, dată cu dată şi schimbă modul de inter­pretare”, declară Shine care lucrează la Departamentul de Meteorologie din cadrul Universităţii prin Corespondenţă din sudul Marii Britanii”. Ei nu schimbă datele, ci modul de interpretare a lor. Este o practică uzuală ca ei să aibă ultimul

gaze cu efect de seră, în principal bioxidul de carbon,, sînt produse îndeosebi prin folosirea unor combustibili ca păcura, cărbunele şi gazele naturale.

Jack Barrett de la "Imperial College” din Londra şi-a exprimat scepticismul în ceea ce priveşte datele IPCC, afirmînd că aceste concluzii se pot baza pe o înţelegere eronată a fenomenelor. El a afirmat că cea mai mare parte a fenomenelor de încălzire din secolul al XX-lea au survenit înainte de 1940, dar o creştere mare a emisiilor de bioxid de carbon a survenit ulterior. "IPCC se bazează pe o înţelegere defectuoasă a unui sistem foarte complex ş i , trece ' sub tăcere incertitudinile din previziunile sale”.

Uneori grupuri din domeniul ■ mediului ambiant ca “Earth ■ Action" consideră că estimarea I IPCC ar trebui considerată drept | valoare nominală, iar măsurile . guvernelor drept presante. în ■ opinia acestui grup guvernele din | Europa, America de Nord şi I Japonia trebuie să ia măsuri pentru . ca emisiile de gaze cu efect de I seră să revină pînă în anul 2000 | lă nivelul din 1990, aşa cum s-a ■ convenit în cadrul Convenţiei _ privind Schimbarea Climei. I Aceasta înseamnă că o creştere a | impozitelor vine în contradicţie cu ■ opinia unor economişti ai pieţei I libere cum este Roger Bate, I directorul departamentului privind | mediul ambiant din cadrul ■ Institutului pentru Afaceri ■ Economice al Marii Britanii. I "Restricţiile ulterioare privind | emisiile vor necesita im ense , reduceri în statele industrializate ■ deoarece statele în curs de | dezvoltare cum sînt China şi India | un vor ţine seama de aceasta şi . vor continua să folosească drept ■ combustibil cărbunele”, a declarat | Bate. Numai dacă se impune o ■ sporire a taxelor inacceptabilă din ! punct de vedere politic, orice I încercare de a reduce folosirea | combustibililor în majoritatea ■ statelor industrializate va fi J încununată de succes. Orice I măsuri mai puţin restrictive vor | asigura profituri suplimentare ■ pentru guverne cu efecte limitate ■ asupra consumului, a afirmat Bate; I

- I

M ANUALUL DE ISTORIE DE CE OCOLEŞTE ADEVARUL?La 8 februarie 1907 a izbucnit

cea mai mare răscoală ţărănească din epoca modernă a României. Paginile manualelor şi lecţiile de istorie nu pot scoate la lumină, în suficientă măsură, jertfa de”sînge a ţăranilor răsculaţi. Prin intensitatea, amploarea şi gradul ei de violenţă, poate fi asemănată cu un război ţărănesc Nedreapta împărţire a pămîntului, condiţiile grele în care se făceau învoielile agricole, impozitele crescînde au dus ţărănimea la sărăcie şi deznădejde.

Pornită din nordul Moldovei, din satul Flămînzi, răscoala s-a extins cil repeziciune în toată ţara. Lupte grele, cu autorităţile, au avut loc la Podul Iloaiei, Paşcani, Galaţi, apogeul atingîndu-l în sudul ţării,

A^Oadeţele Romanaţi, Vlaşca, Jţrman, Ilfov, Dolj. Petiţiile,

s. Sislragerea actelor de proprietate, j: «tarea conacelor boiereşti erau tot ' «lilea forme de luptă ale ţăranilor.

Solidaritatea muncitorilor cu răsculaţii (la Galaţi, Brăila, Paşcani, Valea Prahovei), dezvăluia paleta largă a nemulţumirilor sociale. Guvernul conservator, neputînd,

face faţă situaţiei, demisionează, urmîndu-i un guvern liberal. Reprimarea, a fost de o deosebită cruzime. Execuţiile în masă, torturile, satele rase cu tunul (Stăneşti, Vieru, Odivoaia-Vîlcea) au fost tot atîtea forme de răzbunare împotriva răsculaţilor. Ion Luca Caragiale, martor al , acestor evenimente, apreciază guvernarea conservatorilor şi liberărilor ca "două bande mai nesocotite ca nişte seminţii -barbare în trecere, fără respect de lege, fără frica lui Dumnezeu...care calcă azi legile pe care le-a făcut ieri, prefac mîine legile făcute azi, ca poimîine să le calce şi pe acelea...” Numeroşi intelectuali au protestat împotriva violenţei cu care.au intervenit forţele de ordine - N. Iorga, I.L. Caragiale, Al. Vlahuţă, Constantin Stere, Radu Rosetti - evenimentul oglindindu-se pregnant în literatură şi artă.

Bilanţul acestei băi de sînge este apreciat diferit de istorici, gazetari, oameni de artă etc. Publicaţiile "Adevărul” şi "Dim ineaţa” , patronate de C. Miile, apreciau că

este vorba de 11-13.000 de victime. Multe lucrări de istorie vorbesc de11.000 de morţi, comparînd rezultatul cu victimele revoluţiei franceze din iunie 1848.' Regele Carol 1, într-o declaraţie făcută ministrului Angliei la Bucureşti, apreciază că-i vorba de ”mai multe mii” de morţi, apreciere găsită şi-n manualul de Istofia Românilor pentru clasa a VIH-a, ediţia 1992, pag.81. în tratatul de Istoria Românilor, ediţia a doua-1975, Constantin C. Giurescu şi Dinu Giurescu vorbesc de "mii de ţărani' care au plătit cu viaţa încercarea legitimă de a-şi îmbunătăţi soarta”.

Manualul de Istoria Românilor pentru clasa a VlII-a, ediţia 1994, pag.76, expediază această mare ridicare de mase în 6 rînduri, nuanţînd bilanţul ei, în aprecieri lapidare; după cum urmează: "răscoalele din 1888 şi 1907 au fost potolite . recurgîndu-se la represiuni”. Şi în continuare, concluzionează: "După cum afirma generalul Alexandru Averescu, atunci ministru de război, în timpul răscoalei din 1907 au fost ucişi şi

- răniţi cca 2500 de oameni, în mare majoritate ţărani”; Iată poziţia unor autori de manual şi profunzimea cu care tratează .o mişcare ţărănească de o asemenea amploare, despre care au vorbit elogios şi atîţia străini, referindu-se la- jertfa răsculaţilor. Oare, din atîtea aprecieri, n-a putut fi menţionată numai cea făcută de generalul Averescu, ministru de război în guvernul liberal, instalat la 12 martie' 1907, răspunzător de reprimarea sîngeroasă a răscoalei? Nu credem că părerea Iui Averescu era cea mai recomandată, într-un manual, obiectiv, de istorie.

Dacă elevii au parte şi de un profesor care să se implice prea puţin în ’ aprofundarea acestui fenomen social-politic, vor râmîne. în memorie cu o dată puţin semnificativă şi -cu o imagine triunchiată despre lupta ţărănimii pentru dreptate, în epoca modernă a României. Prezentîrid neconvingător momentele de seamă din trecutul poporului nostru, istoria nu-şi va onora rolul ei de "magistri vitae”.

Prof. Ioan CÂMPEANU

Ş i a lu m in iu l n e în n e b u n e ş te

EPIDEM IA SILENŢIOASĂ A DEM ENŢEI

Mai nou s-a descoperit că aluminiul - banalul aluminiu - poate produce demenţă. Este drept că este vorba de o demenţă mai specială, denumită "demenţă senilă precoce” sau boala lui Alzheimer. Caracteristici: pierderi de memorie, confuzie mintală, schimbări de comportament (în rău) şi declin progresiv al funcţiilor intelectuale. Simptomele se agravează treptat şi conduc la o demenţă severă şi la moarte. Ca să ştiţi cum stăm: cam 15 % din persoanele trecute de 65 de ani sînt afectate de această boală, SUA raportînd 1,5 milioane de cazuri în 1982. La autopsiile efectuate, pe persoanele care au decedat de această afecţiune, s-a decelat în creierul acestora o concentraţie de 12 micrograme de aluminiu pe gram de ţesut cerebral. Concentraţia, să-i zicem normală, de aluminiu, în ţesuturile umane este de 0,2 - 0,6 % meg/gram. în consecinţă, demenţa senilă precoce este rezultatul acumulării aluminiului la nivelul neuronilor din scoarţa cerebrală, însoţită de atrofia şi degenerarea lor. Norvegia şi Anglia au raportat corelaţii certe între concentraţiile crescute de aluminiu, î n . apa de băut şi incidenţa bolii.

De unde ajunge acest aluminiu în creier? Au fost depistate, pînă acum trei surse. Din apa de băut, în unna unor ploi acide care solubilizează, sărurile insolubile de aluminiu, dar şi din tratarea apei de băut cu săruri solubile de aluminiu, pentru a se depune substanţele în suspensie (în urma unor neglijenţe sau a unor calcule de cantităţi efectuate incorect). . A doua sursă: gătitul alimentelor în recipiente din tablă de aluminiu - mai ales a legumelor şi fructelor- duce la solubilizări infime ale pereţilor, datorată acizilor organici conţinuţi. A treia sursă: pansamentele gastrice, utiliate de cei care suferă de hiperaciditate, de ulcer gastric sau duodenal şi care conţin, frecvent, săruri insolubile de aluminiu de tipul hidroxidului de aluminiu. Cercetări recente au evidenţiat solubilizarea' hidroxidului de aluminiu, sub acţiunea acidului clorhidric din secreţia stomacală. Clorura de aluminiu rezultată trece în circuitul sanguin şi poate ajunge la creier.

Medicaţia bolii lui Alzheimer este simptomatică, se urmăreşte creşterea conţinutului de acetilcolină, din sinapsele neuronale, prin administrare de precursori, colină sau lecitină şi prin administrarea de fiziostigmină, care blochează descompunerea acetilcolinei la nivel cerebral.

Ca recomandări unanime şi profilactice: controlul strict al cantităţilor de aluminiu din apa de băut, renunţarea la tratarea apei cu săruri solubile de aluminiu, gătitul în vase de sticlă termorezistente sau emailate, precum şi utilizarea în afecţiunile aparatului digestiv (gastrite, ulcer) a antiacidelor fără săruri de aluminiu.

Ioan MARINESCU . cercet. şt. pr. la Institutul de cercetări

chimico-farmaceutice, Cluj-Napoca

Protocol de colaborare tehnicp-ştiinţifică

româno-elenDomnii Eustratius Carabateas,

secretar de stat la Secretariatul G enera l p en tru C erce tare şi Tehnologie din Republica Elenă şi F lorin T eodor T ănăsescu , secretar de stat la M inisterul Cercetării şi Tehnologiei din R om ân ia , au sem nat j o i la B u c u re ş ti , P ro to c o lu l de co laborare teh n ico -ş tiin ţif ic ă româno-elen.

P ro to c o lu l sem nat j o i , la Ministerul Cercetării, s-a încheiat

în baza acordului de cooperare dintre cele două guverne, în urma desfăşurării, la B ucureşti, în perioada 23-25 ianuarie a.c. a celei de-a doua sesiuni a comisiei m ixte româno- elene pentru cooperarea în ştiinţă şi tehnologie.- P ro toco lu l ei prinde 70 de p ro ie c te comv e şi v izează d om en ii ca ag ricu ltu ra ,_ b io te h n o lo g ia * in fo rm atica , ş ti in ţe le tehn ;, m edicina, energia şi ştiinl sociale.

| Uneori salariaţii se opun I modernizării procesului Hnologic, care ar face să piardă «mnizaţia de poluare. Iată un

»1t aspect social al ecologiei.în exemplele date, rolul

sindicatelor nu poate fi neglijat, atît sub aspectul aprobării intereselor obişnuite - salarii mai bune şi condiţii mai bune de muncă - cît şi din punctul dc

vedere al opţiunilor de dezvoltare economice naţionale. România se află în faţa unor proiecte importante cu privire la dezvoltarea căilor de transport, mai ales şosele, aiitostrăzi, etc.

în Occident fermierul are, de acasă pînă la ogorul său, drum asfaltat. Acele ţări sînt străbătute de o foarte deasă reţea de şosele internaţionale sau autostrăzi ce trec prin păduri, peste apă, peste cîmpuri, aducînd cu ele zgomotul, poluarea atmosferei, defrişări de păduri, amenajări de cursuri de apă, distrugerea faunei sau în cel mai bun caz deteriorarea echilibrelor ecologice. în aceste ţări cetăţenii se mobilizează deja, sub flamuri ecologiste, pentru oprirea dezvoltării autostrăzilor.

Ce se întîmplă în România, unde sîntem foarte departe de un astfel de stadiu? Dar cetăţeanul din România are posibilitatea de a-şi spune opinia asupra traseelor autostrăzilor? Este el pregătit să suporte toate efectele acestei

dezvoltări? Pot ecologiştii să se opună acpstui proiect? Evident, nul O reţea de autostrăzi este necesară! Ea va crea noi locuri de muncă, va duce lâ dezvoltarea unor localităţi. Dar pînă unde se poate merge cu această dezvoltare?

Fiind declarată rezervaţie naturală de interes planetar, aici sînt în curs de aplicare o serie de măsuri restrictive de control, pază etc. Neţinîndu-se seama că populaţia din Deltă are ca bază alimentară peştele din zonă, măsurile de restricţie a

A lte im plica ţii sociale a le ecologiei (III)

Iată încă un aspect social al ecologiei!

Acelaşi mod de a discuta l-am putea adopta şi în cazul transportului feroviar. Avem oare nevoie de trenuri de mare viteză,

.care ar duce la sacrificarea altor echilibre ecologice?

Un exemplu deja concret ne poate convinge cît de implicată este • ecologia în social: Delta Dunării.

pescuitului îi fac pe aceştia muritori de foame. Se pune deja problema depopulării Deltei, pentru că oamenii de acolo nu-şi mai pot asigura existenţa, şi aşa mizeră cum este ea acum!

în fond, rosturile ecologiste în general excelează prin caracterul lor restrictiv, fiind doctrine care se împotrivesc economiei libere de piaţă cu finalitate productivă pentru

realizarea unor cît mai mari profituri. ■ trebuie să consiAceasta din cel puţin două motive: constringeri, devpe de o parte consumarea un militant ecoiresponsabilă a resurselor materiale, mai - comod sşi energetice ale planetei, însoţită optimişti, întride poluarea mediului înconjurător merge tot aşa îipe de altă parte. Al doilea aspect nimic rău nu s<este, într-adevăr pur social, întrucît ştiinţa şi tehiaceastă economie de risipă este credincioşi şiînsoţită de sărăcia şi mizeria unor apărarea bunulumari comunităţi umane. planetei ' şi

Angajarea ecologiştilor în găsirea înconjurător, celor mai bune căi de rezolvare a Este normal < .dezvoltării societăţii umane este ale dezvoltăriplină de ameninţări şi de pericole, conţină aspectece vin şi din dreapta şi din stînga, însă doar paldacă este vorba de politic. Stînga adiacente pentconsideră că ecologiştii nu sînt oarecare mă:suficient de mult la stînga, iar cei sociale dezavaide dreapta îi acuză pe ecologişti că de piaţă libesînt prea la stînga, că ar fi dispuşi folosite şc găstsă reintroducă sistem ul de de protecţiieconomie dirijată , colectivistă etc. financiare, fi

în faţa acestor atitudini diametral ajutoare socialopuse ale spcciliştilor, cetăţeanul însă fundamen obişnuit se află în faţa ;unei profunde doctrinei eco. dileme: pe cine să asculte? Dacă dă liberă, de mări crezare ecologici înseam nă că Prof. uni\

la anumite d eventual şi t. Este însă asculţi pe viaţa poate ;, pentru că le întîmplă, fiind cîini

I I I I I I

îădejde în | a bogăţiilor ■ •mediului j

I I I I

1

lte doctrine anităţii să ile. Ele sînt

şi soluţii -roti într-o ategoriile î economia rumentele I :canismele |

politici a subvenţii, “ i modifica I uplexe ale |. de piaţă ■ ntru profit. J -nstantin I

A D S E V i g S J R B J B - c f l e C B u j ECONOMIA s îtn b ă tă -d o m îm că , 1 0 - I I fe b r u a r ie 1 9 9 6 ( 1 4 )

Ofertă de mărfuri de sezon la Tîrgul internaţional Vacanţa. Astăzi - ultima zi. Fotografia: N. PETCU

Investiţiile străine în România:

Clujul, pe locul al Vl-leaStructura capitalului străin

investit în România reflectă, lucru pozitiv, preponderenţa investitorilor mari-Astfel, investiţiile de peste două milioane dc dolari reprezintă 1.088 milioane dolari, în 220 de societăţi, iar investiţiile de peste 500.000 dolari au o valoare de 1.179 milioane dolari (351 de societăţi).

Pe răm uriş structura este următoarea: 15,55 la sută în industria alimentară, 9,83 Ia sută în construcţii de maşini; 6,67 Ia sută în turism, 5,55 la sută în industria uşoara, 5 la sută în transporturi, 4,33 la sută în sectorul bancar, 4,11 la sută m industria extractivă, 2,89 la sută în electronică şi 1,73 la sută în telecomunicaţii.

în teritoriu, capitalul străin investit este repartizat în felul următor 54% m Bucureşti, 10,5% în Dolj, 5,44% m Timiş, 3,78% în ■Bihor, 2,98% în Braşov, 2,8% în Cluj, 2,15% în Prahova, 1,34% în

Constanţa, 1,28% în Arad, 1,02% în Sibiu şi 1,01% în Argeş.

După numărul de.societăţi, clasamentul este modificat: 60% din societăţi sînt în Capitală, 5,26% în Constanta, 4,43% în Timiş, 3,52% în Cluj, 3,3% în Bihor, 2% în Arad, 1,98% în Iaşi, 1,56% în Prahova, 1,46% în Sibiu şi 1,18% în Dolj. ' , ■

In privinţa originii capitalului, pe locul 1 se află Coreea, urmată dc Germania, Italia, Franţa, SUA, O landa, Anglia, Turcia, Luxemburg şi Elveţia.

Cele mai multe societăţi mixte, ca număr, se trag din Germania, după care urmează Italia, Turcia, Siria, China, Iordania, Irak, SUA, Liban şi Iran. Coreea nici nu intră în clasament

Tendinţa vizibilă este aceea de dim inuare a ; investitorilor nesemnificativi şi de penetrare a firmelor cu capital serios.

(m.s.)

DocumentarSAI-urile europene

Din 33 de SAI-uri (care au răspuns chestionarului Curţii de Conturi a României şi Curţii de Conturi a Italiei), din Europa, 12 se numesc curţi de conturi, 8 - birouri naţionale supreme de control, două - tribunale de conturi, 6 - birouri naţionale de conturi, unul - serviciul de control al statului, altul - camera supremă, un altul - comitet de control al Dumei şi, în fine, unul - departament de stat pentru control.

•Tribunalul de Conturi al Spaniei a fost înfiinţat în secolul al XV- lea, Biroul naţional Suprem de Control a fost înfiinţat în secolul al XVII-lea, Curţile de Conturi ale Germaniei şi Austriei - în secolul al XVIII-lea. în prima jumătate a secolului al XK-Iea s-au constituit curţile de conturi ale Franţei, Olandei, Belgiei, Luxemburgului, B iroul Naţional Suprem al Norvegiei şi Serviciul de Control al Statului din Olanda. în a doua jumătate a secolului trecut au luat fiinţă curţile de conturi ale Italiei, Turciei, României, birourile Naţionale de Control ale Angliei şi Elveţiei şi Biroul de Conturi al Maltei. în prima jum ătate a secolului 20 au fost înfiinţate instituţii similare în Lituania, Polonia, Irlanda şi Islanda. Intre 1950 şi 1989 - în Ciprii, Danemarca. Uniunea Europeană şi-a format, dc asemenea, propria Curte de Conturi. După 1989 au luat fiinţă, în Estonia - Biroul Naţional Suprem de Control, în Ungaria - Oficiul Controlului de Stat al Ungariei, în Federaţia Rusă - Comitetul de Control al Dumei Federaţiei Ruse, în Cehia şi Slovacia - Birourile Naţionale Supreme de C ontrol şi în Republica Moldova - Curtea de Conturi a Moldovei.

•Din punctul de vedere al

subordonării, singura independentă (autonomă) este Curtea de Conturi a Franţei. 24 de institu ţii funcţionează pe lîngă parlament, 4 pe lîngă guvern şi una pe lingă parlament şi ministerul de justiţie.

•în. privinţa obiectului de activitate: varietatea este foarte mare. Obiectivele comune sînt: verificarea execuţiei bugetelor publice, verificarea tuturor entită­ţilor carc au beneficiat de fonduri publice din partea statului, verificarea entităţilor private (acolo unde statul este acţionar principal, verificarea situaţiei, evoluţiei şi administrării patrimoniului public şi privat al statului Unele SAI-uri verifică şi fondurile date de către stat organizaţiilor sociale şi politice, în altele (mai puţine) se verifică resursele fiscale şi în multe se verifică legalitatea pensiilor. La unele SAI-uri d in U niunea Europeană sc prevede, ca sarcină, în lege, contro lu l fondurilor acordate tării respective de către U.K.

•Controlul privatizării intră şi el în preocuparea multor SAI-uri: serviciul de control al statului din Albania verifică privatizarea în industrie, B iroul N aţional al Angliei, m ultimii 10 ani, a Scut 17 rapoarte către Parlament pe domeniul economic, în Germania, întregul proces de privatizare este acoperit de controlul curţii, în Olanda, Curtea de Conturi verifică procesul de privatizare. In Polonia, Camera Suprem ă de C ontrol verifică, în domeniul privatizării, legalitatea tranzacţiilor, evaluarea societăţilor, m etoda alegerii cum părătorului, preţu l p lătit, respectarea de către cumpărător a obligaţiilor asumate, serviciile furnizate de către societăţile dc consultantă s.a.

Monopolul Agenţiei China Nouă asupra informaţilor economice stîrneşte îngrijorare

Mulţi agenţi dc bursă au rămas indiferenţi la aflarea veştii că Beijingul a doris să ofere agenţiei sale oficiale de presă monopolul informaţiilor cconomiee, dar alţii şi-au exprimat temerea că vor fi întrerupte com unicaţiile de importanţă vitală cu bunele internaţionala

Analiştii străini apreciază că măsura; dc a concentra distribuţia inform aţiilor economice în tminile Agenţiei de presă China Nouă a partidului comunist pare să contra vină scopului declarat al Beijingului dc a înfiinţa un centru financiar regional Ia Shanghai. Beijingul a anunţat la 16 ianuarie că li se interzice clienţilor chinezi să achiziţioneze informaţii cconomicc direct de la furnizorii străini dc informaţii şi a ameninţat că-i va penaliza pc acei furnizori ale căror informaţii defăimează ţara sau prejudiciază interesele naţionale ale Chinei. "Acest lucru este extrem dc negativ”, a alirorâ un agent de bursă străin. "Dacă vor începe să analizeze toate ştirile, fluxul acestora va fi m ult încctinit. Pentru noi viteza înseamnă bani”, a subliniat cL

Oficialităţile Agenţiei China

Nouă au promis că nu vor stînjeni fluxul de informaţii de la furnizor spre beneficiar, dar nu au exclus posibilitatea cenzurării acelor informaţii care "defăimează China” şi î i prejudiciază interesele naţionale. Printre furnizorii străini care prezintă informaţii de la bursele chineze şi informaţii de bursă de ultimă oră din lumea întreagă bancherilor şi agenţilor de bursă din China se numără Reuters Holding Pic, DowJones-Telerate şi Bloomberg. ”Dacă măsurile vor fi aplicate la fel de dur precum au fost form ulate, atunci este neîndoieln ic că ele contravin intenţiei de a înfiinţa Ia Shanghai un centra financiar regional”, a afumat un expert financiar străin, care a preferat să-şi păstreze anonimatul

"Credem că această decizie ar putea avea im plicaţii serioase asupra capacităţii oamenilor de afaceri şi instituţiilor financiare din China de a concura pe pieţele financiare m ondiale pe baza accesului echitabil la informaţiile esenţiale”, a afirmat Peter R. Kann, preşedintele CEO al Dow Joncs. "Orice măsură carc restringe libera circulaţie a inform aţiilor este regretabilă şi constituie un motiv

dc reală îngrijorare”, a declarat la rîndul său Claude E. Erbsen, vicepreşedinte şi d irector al departam entului de servicii internaţionale al Agenţiei Associated Press. ”Iar în cazul informaţiilor economice, care sînt ca aerul pentru oamenii de afaceri, va fi o adevărată dezamăgire pentru comunitatea tot mai numeroasă a oamenilor de afaceri chinezi să i se întrerupă comunicarea directă cu informaţia independentă”, a afirmat Erbsen, adăugind: ”Este imposibil să ai o bursă fără inform aţii neccnzurate şi de ultimă oră”.

Furnizorii de inform aţii economice care au deja clienţi în China trebuie să sc înscrie la China Nouă în termen de trei luni. Toţi noii furnizori de inform aţii economice trebuie să obţină mai întîi aprobarea Agenţiei China Nouă carc este în acelaşi timp autorizată să decidă ce fel de informaţii economice i se permite să difuzeze în China fiecărei agenţii în parte. Noiie reglementări se aplică dc asemenea şi furnizorilor de informaţii din Hong Kong, Taiwan şi Macao. Serviciilor telefonicc li se intcrzice să-şi extindă clientela în mod direct prin intermediul agenţilor sau prin

constituirea unor firme mixte, sc precizează mcirculară.

Cutloi ani în mmă un reporter chincz care lucra pentru un ziar din Hong K ong a fost condamnat Ia 11 ani închisoare pentru dezvăluiri în legătură cu ratele dobnmlor şi cu vînzările de aur. El a fost găsit vinovat de vinderea unor secrete dc stat din cauză că informaţiile cu

' privire la aur sînt considerate secret de stat şi că dezvăluirile sale despre intenţia guvernului de a creşte rata dobînzilor a survenit înaintea dcclaraţici oficiale în acest sens. In luna ianuarie, într-o altă încercare de a controla libera circulaţie a inform aţiilor provenite din stărinătate. Consiliul de Stat a ordonat m ăsuri pentru împiedicarea m aterialelor obscene şi dăunătoare să intre în ţară prin intermediul reţelei internaţionale Internet. Nu au fost dezvăluite detalii cu privire

. la aceste măsuri, dar China Nouă a afirmat că Beijingul inten­ţionează să foloscască Intemctul pentru a promova schimbul şi transferul de tehnologic şi informaţii, dar că doreşte să stopeze influentele negative.

Rusia - întreprinderile agricole au înregistrat anul trecut pierderi de

două mii de miliarde de rubleîntreprinderile agricole din Rusia

au înregistrat în 1995 pierderi în' valoare de două mii de miliarde de ruble, transmite agenţia BUSINESS- TASS, recepţionată de ROMPRES. Nivelul de rentabilitate al întreprinderilor agricole din Rusia s-a micşorat în 1995 pînă la minus 4 Ia sută, comparativ cu 1994, potrivit datelor furnizate de

M inisterul rus al Economiei Specialiştii consideră că dificultâţik obiective existente au fos: determinate de o serie de factori negativi, în principal de scumpirea resurselor şi a serviciilor, scăderes capacităţii de cumpărare, precum ş: de incapacitatea de concurenţă i unor mărfuri alimentare, relevi agenţia citată.

Penurie alimentara în Tadjikisfan, potrivit FA0

Situaţia alimentară din Tadjikistan este "foarte serioasă" şi, dacă nu se vor trimite grabnic ajutoare In această ţară, vor surveni penurii grave - a anunţat, marţi, la Roma, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO). Intr-un document al organizaţiei,

citat de AFP şi Reuter, s-a menţioni că Tadjikistanul, ţară c u 5 milioane de locuitori, cu ven itu modeste şi suferind de un defîc alimentar, trebuie să im porte acest an 530.000 tone de cercah pentru a satisface cerinţele ale populaţiei.

In Cluj, subscrierile merg, în continuare, greii

Deşi seîn judeţul Cluj este lentă, chiar foarte lentă în raport cu scadenţeler del 31 martie, respectiv 30 aprilie. Doar 122.036 de persoane ş i-au d ep cererile de subscriere la cele 200 de centre de subscriere din ju d e ţ , mediul rural n-au subscris decît 4.200 de persoane. ; .

C r o n i c a , n e m u l ţ u m it u lu i

Casa de Economii şi Consemnaţiuni, unitatea din str. 21 Decembrie 1989, colţ cu Cuza-Vodă, efectuează operaţiuni în conturi personale deschise de solicitanţi. Aici primesc unii pensionari "bruma" de bani ce li se cuvine după munca de zeci de ani. Astfel, îşi pot achita, jară să se deplaseze, taxele către unităţile prestatoare de servicii. Unitatea CEC este frecventată de pensionari de vîrste diferite, mulţi aflaţi în viabilă suferinţă, unu venind chiar cu însoţitori.

In holul unităţii CEC au fost puse mese şi^ bănci, un lucru bine-venit. însă, atitudinea salariatelor de la ghişeu este,

Abuzul de răbdare

uneori, greu de înţeles. în a da parte a lunii, cînd in t r ă ii conturile personale pensiile, anumite ore se fac cozi d e pe> 20 de persoane. So lic ita t, petrec la rînd zeci de m in i bune (rele). Situaţia r e sp e c t este determinată nu n u m a i ) volumul de muncă, d şi d e tur! morţi: convorbiri tele jonit îndelungate, plecări nemotivH de la ghişeu sau diverse w âfe Persoanele de la rînd, de regui' dau din umeri, m im ea> sentimentul mirării şi, arar, & unul răbufneşte.

Noi, pensionarii, am d o ri I nu ne fie răpit şi picul de răbdt pe care îl mai avem.Octavian lORDACHESd

SAFISAFI INVEST

FONDUL MUTUAL AL OAMENILOR DE AFACERI

QUr Xmraat

Fondul Mutual al Oamenilor de Afaceri administrat de SAFI INVEST SAcomunicâ următoarele date privind func tionarea Fondului valabile de luni, 12 FEBRUARIE 1996:A. Tranzacţii realizate în perioada 1-31 ianuarie 1996

-încasări din vânzări CI: 50.747.241.640 le -Plăţi pentru răscumpărări CI: 22.676.658.408 le -Plasamente realizate: 71.508.513.225 lei -Venituri încasate: 12.175.188.117 ie

B. Situaţia FMOA la data de 7.02.1996:-Număr CI în circulaţie: 5.339.280 echivalent tip! -Valoarea activului net: 469.995,5 milioane le i -Valoarea la zi a CI: TIP A: 704.240 LEI

TIP B: 176.060 LEI TIP C: 88.030 LEI

C. Rentabilitatea Certificatelor de Investitor:-In anul 1995: 120,00%-în luna ianuarie 1996: 6,10% ;-în ultima săptămână: 1,60% |-Anuală: '110,80% ;

15) sîmbătă-duminică, 10-11 februarie 1996 EVENIMENT ADEVAR.ULd e Ciul I

Generalul Pavel Chinezu (I)

y)

Trecătorii români şi străini prin Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, privesc cu admiraţie la grupul statuar al regelui Matei Corvin, cel mai mare şi mai drept rege al Ungariei, după cum spune legenda, fiul lui Iancu de Hunedoara, nobil din neamul Corvineştilor, fost voievod .al Transilvaniei şi guvernator al Ungariei. Monumentul este opera sculptorului I. Fadrusz' Lucrarea reprezintă o capodoperă artistică, fapt remarcat în anul 1896 la Paris, unde macheta a obţinut premiul Expoziţiei de Sculptură. Statuia ecvestă a regelui Matei Corvin este amplasată pe un postament de, piatră. în faţă şi la baza monumentului, sînt reprezentaţi, în atitudini de slăvirea regelui şi de închinare în faţa lui a steagurilor ţărilor pe care le-a învins în lupte, patru mari comandanţi de oşti. în legătură cu steagurile plecate, s-a cbmis un fals şi anume acela că Ţara Moldovei nu a fost învinsă niciodată de Matei Corvin. Dimpotrivă, în lupta de la Baia din 14-15 decembrie 1457, în singura confruntare pe care a avut-o cu moldovenii, regele ungar a fost învins, rănit şi pus pe fugă de Ştefan cel Mare, eşuîndu-i şi ultima tentativă de a restitui, cil forţa armelor, suzeranitatea asupra Moldovei. Pentrii a îndrepta falsul şi a motiva rămînerea monumentului în continuare, savantul N. Iorga, după primul război mondial, a dispus montarea unei plăci, în care să se arate că regele Matei Corvin a fost învins numai de neamul său. Placa există şi în prezent. Deoarece pe monument există o singură placă metalică In care este menţionat doar regele, prin "MATIAS REX”, fără să şe arate nimic despre cele patru statui de la bază, privitorii se întreabă, pe bună dreptate, pe cine reprezintă acestea. Aşa cum se poate presupune, cei patru reprezită pe cei mai apropiaţi dregători ai regelui şi anume: Blaziu Magyar, bătrînul comandant de oşti, Pavel Chiniezu, banul Timişoarei, Ştefan Zapolya, palatinul Ungariei şi Ştefan Bathory,. voievodul Transilvaniei., Dintre toţi patru, Pavel Chinezu era de origine română, născut In satul Kenez (Cneaz) ori satul Cneazului, denumire purtată pînă în secolul al XlX-lea, în prezent comuna Voievozi, jud. Bihor! Satul este atestat documentar încă din anulJ290, figurînd şi în registrul de dijme al Episcopiei din Oradea, aminteşte de străvecliea

instituţie a cnejilor români, conducători de sate. Termenul de cneaz este uzual în vorbirea locală în toată Transilvania, dar mai ales în Crişana şi Banat. El trebuie pus în legătură cu numele lui Pavel Chinezu, în înţelesul ci. el este originar din satul cnezilor. Despre viaţa şi luptele la care a participat Pavel Chinezu, s-au referit umanistul de origine română, Nicolaus Olahus, şi istoricul italian A. Bonifinius, fost cronicar la Curtea regelui Matei Corvin. De asemenea s-au referit şi unele izvoare anonime, printre care şi Chronicon Dubnicense. A. Bonflnius, numindu-1 in Cronica sa cu numele de. Paul de Kenesi (Kinisi), menţionează că era de neam român, de origine modestă, fiu de morar- brutar. în cronici maghiare, consemnat sub numele de Kinizsi Pal, se menţionează că în tinereţe a lucrat ca morar în gospodăria părinţilor. Despre înfăţişare, se menţionează că era înalt, voinic, lat în spate, cu alură de uriaş şi cu o forţă deosebită în mîini. Acasă fiind, pentru a-şi dovedi forţa braţelor, lua în mîini o piatră de moară pe care o folosea drept tavă, pe care punea un ulcior cu vin.

Traian CORNEANU

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII1IIII

J

j w o c j o t u lUnii spun că AVOCATUL este

ua "auxiliar" al justiţiei. Acest termen nu exprimă întregul adevăr. Avocatul este un pion de bază pe "tabla de şah” a justiţiei, un personaj, de care justiţia are nevoie. Făcînd abstracţie de aceste speculaţii terminologice, Constituţia are un capitol distinct cu privire la atribuţiunile avocatului, a rolului pe care acesta îl joacă." Se porneşte de

^la principiul, unanim recunoscut de ,»We legislaţiile: "unde este acuzare,

trebuie să fie şi apărare” Dacă n-ar fi aşa, coborîm la inchiziţie. Nu exagerăm cu nimic, dacă afirmăm, că avocatul, stă lîngă medic, ca importanţă, socială. Nevoia de a avea un avocat decurge din complexitatea ■ vieţii sociale, din duritatea şi exigenţele ei.‘ Oamenii nu sînt toţi buni şi înţelegători. Există patimi şi interese de tot felul, dorinţă de răzbunare, de răfuială în orice chip. Rolul avocatului' creşte odată cu înmulţirea conflictelor sociale, a răutăţii care se instalează în relaţiile dintre oameni. Pe de altă parte, întocmirea de petiţii, de formulare, de dosare pe care le pretind autorităţile, • cer intervenţia avocatului, singurul pare se pricepe

să le dea un conţinut şi o formulare adecvată. Vrînd, nevrînd, procurorul este obligat de lege să accepte prezenţă avocatului în'toate fazele procesului penal; în cursul urmăririi penale, prezentarea materialului de învinuire şi la judecată. Ii este deschisă astfel posibilitatea de a depune memorii, de a participa la percheziţii, prelugirea duratei arestării şi de. a se plînge împotriva actelor întocmite de organele de cercetare penală. învinuitul sau inculpatul se arată In art. 171 c.p. are dreptul de a ii asistat de un apărător în tot cursul procesului penal. Asistenţa juridică, este obligatorie cînd învinuitul sau inculpatul, este minor, militar în termen, ori arestat. în cursul judecăţii, asistenţa-juridică este obligatorie şi în cauzele în care legea prevede, pentru infracţiunea săvîrşită, pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani sau cînd instanţa: apreciază că inculpatul nu şi-ar putea face singur apărarea. Problema esenţială care se pune în practică, este, cum, la ce nivel, îşi îndeplineşte avocatul misiunea? La acest capitol sînt multe lucruri de spus: pragmaticii, după opinia

noastră - au cele mai mari şanse de a convinge instanţa de judecată. O apărare fundamentală pe probele dosarului, pe elementele care caracterizează infracţiunea, este întotdeauna agreabilă şi stîrneşte interesul judecătorilor. în instanţă nu se discută despre adevăr, în mod teoretic, ci faeîndu-se trimitere la actele, documentele strînse cu migală de procuror şi instanţă. Trimiterea. la care mă refer nu înseamnă indicarea paginii la care se găseşte declaraţia.' Aceasta, înseamnă, analiză, observaţie, studiu, selectare, surprinderea celor mai relevante aspecte de natură a contura o stare de fapt corectă şi încadrare juridică corespunzătoare. Elocinţa, pledoariile juridice fascinante au efect bun la catedră, nu in instanţă. Pledoaria de dragul pledoariei nu impresionează pe nimeni. Vorbele goale, aruncate-n ( vînt plictisesc auditoriul. Ca în orice alt domeniu de activitate, şi în avocatură, se simte nevoia unui suflu nou profesional, onestitate, respect faţă de omul necăjit. Lîngă judecător şi procuror, stă şi avocatul. Stau împreună la aceeaşi bară, cu o singură condiţie: toţi să folosească acelaşi limbaj; AŞA PREVEDE LEGEA. Ita lex scripta est

Jurist Ion GHERCIOIU

Să ne cunoaştem concetăţenii V alori m onetare în p erico l! i

Biroul de pază şi ordine din cadrul Poliţiei municipiului Cluj-Napoca a efectuat o acţiune pe linia respectării Decretului 477/83 şi a normelor B.N.R. nr. 31/76, referitoare la asigurarea securităţii transportului de valori monetare de la B.C.R., Banca Agricolă şi Trezoreria Statului. Au fost depistate 7 persoane care âh încălcat aceste norme, din care Mariana Victoria Rusu, casieră la Grădiniţa nr.' 64 şi Ioana Mîndruţiu, casieră la C.M.S.S.C., care trasportau, în sacoşe de plastic şi taxiuri particularo, salarii pentru angajaţii . firmelor, în valoare de 51 milioane lei. Au fost amendate cu 150 mii lei, respectiv 100 mii lei. \

VAL. M.

Lipsa bunului simt9

în zilele noastre, oriunde ne îndreptăm privirile în întortocheatele drumuri ale democraţiei, la fiecare pas ne întîmpină aceeaşi senzaţie bizară: lipsa bunului simţ. Pînă acolo am ajuns - şi este destul de dureros - îneît respectul a ajuns să nu mai fie dat nici pe stradă, dar nici în familie,- să nu mai vorbim de societate, unde de pe o zi pe alta creşte starea infracţională.

Nimic nu' interesează mai mult acum, decît problema îmbogăţirii peste noapte. Ca să ne atingem scopul, sîntem în stare să călcăm in picioare cele mai nobile sentimente pe care le cultivam cîndva în sufletele noastre: cinstea şi adevărul La un rang atît de mare âti fost ridicate minciuna şi înşelăciunea, incit ne întrebăm, dacă vor mai putea fi găsite vreodată metode de contracarare. Poliţia oraşului Gherla, de exemplu, acordă atenţia cuvenită prevenirii unor acte de vandalism, avînd in vedere că in localitate, in ultimii ani şi-au făcut apariţia mai multe grupuri de minori- infractori, care au comis furturi în lanţ.

După ultimele date furnizate de Poliţia oraşului Gherla, in urbe au fost depistate nu mai puţin de 10 grupuri de huligani-minori, iar numărul copiilor care au păşit, pe calea infracţiunilor se ridică la 32. Huliganismul, o altă consecinţă a lipsei de bun simţ, înfloreşte cu fiecare zi trecută, riscînd să treacă la organizare, sub forma bandelor. Totuşi, poliţiştii localnici au fost vigilenţi şi au depistat într-un timp record aceste grupuri organizate, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să fie şi mai atenţi în privinţa acestor categorii de copii, lăsaţi la voia soartei. Mai ales după inaugurarea în unităţile de alimentaţie publică a îndrăgitului joc Bingo, minorii îşi pierd nopţile în jurul restaurantelor, locuri propice pentru comiterea unor infracţiuni, mai ales furturi.

SZEKELY Csaba

Doi sirieni care stăteau ilegal în Ciul,

au fost repatriaţiServiciul de paşapoarte,

străini şi probleme de emigrări al judeţului Cluj, în cooperare cu ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Inspectoratului judeţean pe poliţie Cluj, au organizat o acţiune avînd ca ■ scop depistarea cetăţenilor străini care stau ilegal în Româniâ. Au fost depistaţi 17 cetăţeni străini care aveau paşapoartele şi vizele expirate. S-âu luat măsuri de clarificare â situaţiei şi punerea^lor în legalitate în cazurile in care aceştia aveau dreptul şi era motivată prezenţa lor în judeţul Cluj. Faţă de doi sirieni care nu îşi justificau şederea lor în România (domiciliau ilegal in oraşul nostru de peste un an, trăind din mila vecinilor şi a conaţionalilor) s-a luat măsura repatrierii lor, Ieri, au fost îmbarcaţi de pe aeroportul Otopeni în prima cursă de avion spre Siria. (VAL.M.)

T O Y O T A C E L IC A - maşina cu ”suflet” sportiv

I U

Pe parcursul a doi ani, în 1993 şi 1 9 9 4 /in condiţiile unei concurenţe acerbe cum este cea din domeniul automobilistic, modelul Celica al uzinelor Toyota, a repurtat două victorii in Campionatul Mondial de Raliuri al mărcilor. Modelul din fotografie, 2.0 Turbo 4WD, pe

lingă facilităţile devenite deja banale ca A.B.S., air-bag, aer condiţionat, direcţie asistată, închidere centralizată a portiere­lor, geamuri electrice, mai are inclusă suspensia sportivă Su- per-Strut care asigură o aderenţă la sol perfectă. Preţul este de

" 59.950 de franci elveţieni.

NISSATV S E R E N A - ”van” -ul ideal

s>

m

”Van”-urile au devenit tot mai mult un mod de viaţă.. Latura lor practică atrage din ce în ce mai mulţi cumpărători. Nici prea ‘ mare pentru o maşină de utilitate urbană, dar ideală pentru transportul unor mărfuri sau folosirea ca autoturism familial în vacanţe. Pe;aceeaşi idee a marşat şi NISSAN cînd a conceput modelul Serena. în-

tr-un timp foarte scurt "van”-ul Serena poate fi modificat de la două locuri la patrii sau şase locuri. Performanţele sînt remarcabile pentru un autoturism de acest gen (în funcţie de tipul de motor) viteză. maximă 135-150 km/h, cai putere 75-126 şi un consum mediu de carburant 6,9 - 8,3 1 la 100 de kilometri.

OPEL, M O N T E R E Y - o forţă naturii

Un 4x4 clasic, cu un plus faţă de altele. Suplu şi dinamic, un mariaj perfect intre lux şi putere.

Motoarele sînt disponibile în versiunile, 3,2 litri cu 6 cilindri

în ”V” sau 3,1 litri turbo diesel şi dezvoltă o" putere. între 114 şi 1W cai putere.

Bineînţeles că dispune şi A.B.S., direcţie asistată.

R u b r ic ă r e a l iz a tă d e R a d u V ID A s i C r is t ia n B A R A

sîmbătă-duminică, 10-11 februarie 1996(16)

De la B irou l de p resă a l C o n siliu lu i Judeţean RU.N.R.

Cu referire la modul în care reprezentanţii la n ivel jude ţean ai partidu lu i m a jo rita r de guvernămînt respectă apelul preşedintelui Ion Uiescu la o campanie electorală deosebită, limbajul autorilor “mizeriei morale” din PDSR este mai mult decît elocvent.

Din declaraţia domnului Adrian Năstase rezultă clar că UDMR nu respectă Constituţia şi nici ordinea de drept (... “Dacă vrea să participe la guvernare UDMR va respecta Constituţia şi integritatea ei... Dacă este pregătit să înceapă participarea la guvernare prin acceptarea- prefecţilor din Covasna şi Harghita.:.?”)

Ţinem să reamintim preopinenţilor un scurt fragment dintr-un interviu dat dc; Domokos Ghcza

în 14 august 1992 unui ziar budapestan: “... Acum nu este important cum vom realiza autonomia important este să-i obişnuim pe români cu aceste idei... •

în ceea ce priveşte participarea la guvernare (nota: fiind în CDR sperăm să cîştigăm alegerile din 1992), odată ajunşi acolo ne vom realiza scopurile dinăuntru”. După cum se vede numai actorii s-au schimbat, ideile şi scopurile sînt aceleaşi. ^

în final dorim să aducem în atenţia autorilor mizeriei politice că potrivit art. 16 alin. 2 din Constituţia României “Nimeni nu este mai presus de lege”, nici chiar autonomia universitară,

în ţest să auzim numai de bine.

Solidari gu Societatea "Avram Iancu’Sub semnul colegialităţii ce i-a

adunat sub aripile "Vulturului- Cruciat Brâncovenesc”, membrii şi simpatizanţii partidului România Mare din municipiul Cluj-Napoca şi judeţul Cluj îşi manifestă indignarea faţă de dezinteresul autorităţilor locale - în sprijinirea Societăţii cultural-patriotiee "Avram' Iancu”, cu un1 spaţiu corespunător în municipiul Cluj-Napoca, ■

Fără pretenţia- vreunui capital

electoral, considerăm că apelul preşedintelui Societăţii "AVRAM IANCU” din România - domnul conf.dr. Ioan Teodor Stan - este pe deplin justificat - atîta timp cît APUSENII au dat ROMÂNIEI atîţia artişti şi eroi.

”Fii, cultivaţi poporul, că pomul fără rădăcină nu poate trăi”!

. Biroul de presă Partidul ROMÂNIA MARE

Cluj

A ju to a re p e n t r u lo c u ito r i i

d in M ă g u r i - R ă e ă ta u

Alături de populaţia greu încercată în această iarnă de pe urma calamităţilor naturale, de curînd, credincioşii parohiei ordodoxe ”Sfîntul Ioan Botezătorul” din cartierul clujean Mărăşti au adunat, încărcat şi expediat spre Măguri-Răcătău un camion cu îmbrăcăminte, pentru toţi locuitorii comunei, precum şi alimente pentru internatul şcolii din localitate. în finalizarea acţiunii lor

'nobile, clujenii s-au bucurat de sprijin din partea S.C. "Napoca” S.A. care le-a pus la dispoziţie mijlocul de transport necesar.

Membri ai parlamentului ungar la Bucureşti

Gabor Kis Gellert, preşedintele Comitetului pentru drepturile omului din Parlamentul Ungariei şi Zsolt Nemeth-, membru al Comitetului au plecat jo i, la Bucureşti, transmite agenţia MTI;

între 6 şi 11 februarie ei vor participa la o consultare intitulată '"Locul relaţiilor româno-ungare în integrarea Euro-Atlantică” , . organizată de secţia română a Comitetului Helsinki. Consultarea face parte din programul Uniunii Europene denumit "Aspecte ale drepturilor omului şi securităţii europene în Europa Centrală si de Est” (ROMPRES)

REPARTITII DE LOCUINŢE

*P rim ăria m unicip iu lu i

C luj-N apoca inv ită reprezentanţii următoarelor unităţi economice, precum şi următoarele persoane fizice să rid ice repartiţiile de locuinţe fond de stat: S.C. CARBOCHIM ' SA; CONSILIUL JUDEŢEAN; SC SIN T E R O M ’ SA; I N S P E C T O R A T U L TERITORIAL PENTRU H A N D I C A P A Ţ I ; A R H I E P I S C O P /I A O R T O D O X Ă ; INSTITUTUL INIMII; SC M ECANICA M ARIUS; B l B L I O T E C A C E N T R A L Ă U N I V E R S I T A R Ă "LUCIAN BLAGA”; SC L E G U M E - F R U C T E ; U N I V E R S I T A T E A TEHNICĂ; CLUB ”U” ; U NIVERSITATEA DE M EDICINĂ SIFARM ACIE; SCTEHNOFRIG SA; SC NAPOCHIM SA; IONASI IOSIF; NAGY ARPAD; CHIRA ANA (pensionară).

FMI deblochează ultima tranşă a unui credit pentru Rusia

Consiliul de administraţie al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a aprobat, miercuri, deblocarea ultimei tranşe a unui credit stand-by pentru Rusia, care atinge 1,06 miliarde dolari (718,8 milioane DTS) a indicat joi, Fondul, într-un comunicat citat de France Presse şi Reuter. (ROMPRES).

Rezoluţia americana privind trupele ruseşti din MoldovaCongresmanul american Cristofor

Smith, susţinut de alţi patru congresmani, a înaintat Comitetului de Reiaţii Internaţionale al Congresului SUA "Rezoluţia privind retragerea forţelor armate ruseşti din Moldova”.

Biroul purtătorului de cuvînt al CDR, care transmite această informaţie, aminteşte că preşedintele Convenţiei,

. Emii Constantinescu, a avut, la 31 ianuarie, o întrevedere, la sediul Congresului american, cu Cristofor SmitH, şeful delegaţiei americane la Conferinţa pentru Cooperare şi Securitate în Europa.

în acest cadru, preşedintele CDR şi-a exprimat îngrijorarea faţă de termenul îndelungat fixat dc Rusia pentru retragerea armatei a XlV-a din Transnistria (Rompres). . ‘

O comisie a UE în vizită oficială în Cuba

O comisie formată din înalte oficialităţi ale. Comisiei Europene a sosit la Havana pentru convorbiri cu preşedintele cubanez Fidel Castro si cu alte oficialităţi

cubaneze. Cu această ocazie urmează să fie identificate căi pentru o viitoare colaborare economică între Cuba si U E (ROMPRES) ,

De Charette primeşte asigurările ChineiMinistrul de externe al Franţei, Herve de Charette, a primit, vineri,

asigurări din partea conducătorilor chinezi, care i-au diminuat temerile cu privire la posibilitatea izbucnirii unui conflict militar între China şi Taivvai

"Conversaţia, pe care am avut-o cu înalte autorităţi (chineze) mi-au dai un sentiment care este conform cu comentariul preşedintelui (american Bill Clinton”), a declarat de Charette la o conferinţă de presă. (ROMPRES)

Focuri de armă în piaţa centrală din Grosnu

Focuri de armă au răsunat vineri dimineaţa în piaţa Palatului prezidenţial din Groznîi, unde forţele poliţiei cecene pro-ruse au tras într-un manifesta; care se năpustise asupra unui poliţist cu un cuţit, a anunţat agenţia ITAR-

TASS. France Presse, care preia ştirea, precizează că nu a fost dat nici un alt detaliu în legătură cu incidentul ce a survenit la ora locală 8.25 (5,25 GMT). (ROMPRES) , ’ '

'S i t u a ţ i a tram & p& r,t u r i l o t m î n ţ a r ăComandamentul central de iarnă:

din Ministerul Transporturilor comunică printr-un raport la ora 17,00 că următoarele drumuri sînt închise: DN 65, km 97rl29 - Rosiori-Tumu Măgurele; DN 41, km' 10-15, 19-22 şi k m -49 - Căscioarele-Greaca-Băneasa (jud.

utilaje specifice. Situaţia căilor ferate este următoarea: linia este închisă între Ocolişel-Baia de Arieş. \

Următoarele trenuri sînt anulate: 8554/ 8533 - Slobozia-Călăraşi (obs. şi în zilele de 10 şi 11), 8536/ 8555 - Călăraşi-Slobozia V. (şi în 10 şi 11 februarie), 8535 - Slobozia V.- ,

Giurgiu); DN 3, Călăraşi - Ostrov- / Călăraşi S., 8502 - Călăraşi Sud-Băneasa -Cobadin; DN 3A, Drajna- Slobozia V., 8314 - Feteşti-Bucu-Feteşti; DN 3B, Călăraşi-Feteşti; reşti Obor, 8315 - Bucureşti Obor-DN 21, Drajna-Călăraşi; DN 31, Feteşti, 8320 - Feteşti-BucureştiGrădiştea-Călăraşu; şi drumuri cu Obor, 1107 - ’Bucureşti-Tîrgovişte,circulaţie îbgre'unată datorită 1455 - Ţîrgovişte-Pietroşiţa, 1110-sulurilor de zăpadă circulîndu-se pe Pietroşiţa-Bucureşti Nord, 1308 -o jumătate de cale (suluri de 1,5 m): DN 22 - Rîmnicul Sărat-Brăila- Măcin-Isaccea; DN 21 - Brăila- Viziru; DN 2D - Bărăganu- Slobozia; DN 2A Malu-Slobozia- Ţăndărei-Hîrşova; DN; 2C - zona Pogoarene; DN 22A - Cataloi- Hîrşova; DN 22D - Măcin-I lorea- Babadag; DN 3 - Cobadin- Murfatlar; DN 391 - Constanţa- Agtgea-Mangalia; DN 38 - Agigea- Negru Vodă. Se acţionează cu

Roşiori'N.-Bucureşti Nord, 1307 Bucureşti Nord-Videle, 1359 - Videle-Roşiori Nord, 157 - Bucureşti Nord-Cîmpulung, 158 - Cîmpulung - Bucureşti Nord, 1011- Bucureşti Nord-Piatra Olt, 1010 - Piatra Olt-Bucureşti Nord, 3017 - Bucureşti Nord-Predeal, 3018 - Predeal-Bucureşti Nord, 5301 - Bucureşti Nord-Buzău, 5304 - Buzău-Bucureşti Nord, 8773 - Făurei-Ţăndărei, 8774. - Ţăndărei-

Făurei, 8771 - Făurei-Ţăndărei 8772 - Ţăndărei-Făurei, 74ÎK- Galaţi-Făurei, 7423 - Făurei-Ga/âp 7361 - Buzău-Galaţi, 7552 -Gakţi- Mărăşeşti, 7561 - Mărăşeşti-Adjud, 7562 - Adjud-Mărăşeşti-Ţecuci, 7591 - Tecuci-Galaţi, 7023 ■ Urziceni-Făurei, 7024 - Făurei- Urziceni, 8694/ 8653 - Constanţa- Medgidia-Tulcea, 8652/ 8691 • Tuleea-Medgidia-Constanţa, S3B1- Constanţa-Mangalia şi 8384 ■

• Mangalia-Constanţa.Pe Dunăre şi pe Canalul Macin,

navigaţia este întreruptă între km 263-262. Navigaţia este îngreuna!» între Brăila şi Sulina, datoriţi sloiurilor. Porturile maritime sînt închise datorită vîntului şi mării agitate. Cursele de pasageri înte Galaţi-Grindu şi Galaţi-Tulcea sîii suspendate, Ia fel şi bacurile de Brăila spre Smîrdan, Galaţi-Zadăa şi Oltişor de la Giurgiu.

Toate aeroporturile sînt operaţionale.

' (ROMPRES!

I t r o sSîmbătă, 10 februarie 19968,10 Seriale-RETE 4; 14,35

Desene animate-ITALIA 1; 15,30 Nu spune niciodată “Banzai-ITALIA 1; 16,00 Jammin-ITALIA 1; 17,30 Marea Vale a Africii-PRO 7; 18,35 Incendiul-PRO 7; 21,00 Mr.Nanny- PRO 7; 22,35 Furia oarbă-PRO 7;.00,35 Codul tăcerii-PRO 7.

Duminică, 11 februarie 199611,00 Galapagos-CANALE 5;

12,00 Compania călătorilor- CANALE 5; 13,15 Supertop- CANALE 5; 14,30 Fiicele lui Caleb- TV 5; 16,20 Zborul morţii 401-PRO 7; 18,05 Superman-PRO 7; 19,00 Babylon 5-PRO 7; 19,55 Familia Vierstein-PRO 7; 21,00 Jack ursul-PRO 7; 2-3,00 Palm Beach duo-PRO 7; 0,00 Bloodlist-PRO 7.

Sîmbiti, 10 februarie-19969,30 Desene animate; 10,00 Doar

departe de coastă; 19,00 Preluare Samtel ; 20,00 Desene animate;20,20 Preluare Intersat; 20,45 Trei destine; 21,30 Dreptate texană II ;23,00 Crimă pe Rio Grande; 0,30 Fete pe peliculă.

■ Duminică, 11 februarie 199610,00 Preluare Starfilm; 10,30

Crima de pe Rio Grande; 18,00 Selecţiuni NCN; 20,00 Desene animate; 20,25 Sacrificiul suprem,;21,55 Ploaia.

P O H T A LE K S W IT - IM K*Ol4T.

Sîmbătă, 10 februarie PORTAL 1

7,45 Buletin informativ; 8,00 Cartoon Network; 10,00 Buletin informativ; 10,15 A 1-Divertisment matinal- reportaje, seriale-muzică;13,45 Buletin informativ; 14,00 Mob boss -PRO 7; 15,45 A 1- Serial;16,30 A 1- Observator-Ştiri; 17,30 Documentar - Marea Vale a Africii, I-PRO 7; 18,35 Buletin infonnativ;18,55 Robot Jax- RTL 2;

20,20 A 1- Serial; 21,30 Buletin informativ; 21.50 Victime inocente -RAI DUE; 23,45 A 1- Film.

PORTAL 29.45 Buletin informativ; 10,00 A

1- Film; 11,30 A 1- Muzică; 11,50-Buletin informativ; 12,00 A 1- Film;'

13,30 A 1- Reportaje; 13,50 Buletin informativ; 14,00 Program Tele 7 abc - documentare, desene animate, post meridian, reportaje, film, telejurnal, seriale, muzică; 20,45 Buletin informativ; 21,00 Mister Nany -PRO 7; 23,00 Expunere fatală-RTL 2; 0,50 A 1- Film.

Duminică, 11 februarie 1996PORTAL 17.45 Buletin informativ; 8,00 Â

1- Divertisment matinal - desene animate, seriâl-muzică; -11,00 Documentar -Galâpagos-CANALE 5; 12,00 Documentar- în compania călătorilor-CANALE 5; 13,15 Buletin informativ; 13,30 A 1- Muzică - serial; 15,00 Un cuplu nepotrivit-SAT 1; 17,00 Ferris Bueller ia o zi liberă -SAT 1; 19,00

"Buletin informativ; 19,15 A 1- Documentar-- serial - reportaje - teleshopping; ; 20,45 Buletin informativ; 21,5o Jack ursul-PRO 7; 23,15 Magazin Spiegel TV -RTL;0,00 Film -Bloodfîst - PRO 7.

PORTAL 29,45 Buletin informativ; 10,00 A

1- Film; 11,30 A 1- Muzică; 11,50 Buletin informativ; 12,00 A 1- Film;13,30 A 1- Reportaje; 13,50 Buletin informativ; 14,00 Program Tele 7 abc - documentare, desene animate, post meridian, reportaje, film, telejurnal, seriale, muzică; 21,20 Buletin informativ; 21,30 Focul

• deşertăciunilor-RETE 4; 23,50 Film- Soţ şi soţie -RETE 4.

Obs.: Traduceri simultane pe ambele canale.

v f V i

Sîmbiti, 10 februarie 1996 . TVC

8,50 Valeria şi Massimiliano- RETE 4; 9,50 Un chip, două femei-

RETE 4; 10,50 Ţiganca -RETE 4;11,30 Micuţa carapioană-ITALIA 1;

: 13,30 Forţa iubirii-RETE 4; 14,30 fNu* doar moda-CANALE 5; 15,00 Mai frumoşi, mai sănătoşi-RAI UNO; 16,30 Super Quark-RAI UNO; 18,30 Cap de acuzare: viol- RETE 4; 21,00 Prinţul din Bel Air -ITALIA 1; 21,50'Victime inocente -RAI DUE; 23,05 Zile de foc- ITAI.IA 1.

TVC f(Antena 1 şi Tele 7 abc)9,00 Mapamond sportiv; 10,00

Kennedy; 10,50 Drumul spre rai;12,00 Dosarele purceluşului; 12,30 Urmaşii lui Robin Hood; 13,30. Magazinul femeilor; 14,25 Un trio .cu haz; 14,55 Desene animate; 16,40 Linia întîi; 17,40 FBI; 18,40 Telejurnal; 19,30 Capcana periculoasă; 20,30 Observator;

:21,35 Dieppe I + II; 01,00 Inimi : sălbatice; 02,30 Gala Tele 7 abc;03,15 Video sport; 03,45 Preluare DW. '

Duminică, 11 februarie 19S TVC9,55 Marele vrăjitor- RTL 2;

11,40 Magic woman-RTL 2; 13,20 Lumea sălbatică vie-VOX; 14,25 Daktari-PRO 7; 15,20 Cousteai- Oceanul aventurilor-PRO 7; 16,? Zborul morţii 404-PRO 7; 18,4." Magazinul animalelor-RTL; 19r'i Desene animate-SUPER RTL; 21,6 Jack ursul-PRO 7; 23,10 Mar« lăcomie-VOX. .

TVC +(Antena 1 şi Tete 7 abc)9,00- Aerobic; 9,15 Bm‘

dimineaţa, copii 1; 10,05 Femeii bionică; 11,00 Lumina călăuzitor:11,50 Medicul familiei; IU- Dance club; 12,25 Viaţa în te12,55 Avanpremiera electoral*13,25 Model Academy; 14,00Ci© muzicală; 15,30 Prinţul din Bel-Ai17.10 Primul pas; 18,05 Dese-1 animate; 18,35 America’s top teJ19.10 Telejurnal; 19,40 Cape# periculoasă; 20,40 Observate:21,45 Secretul picturii flama»23,30 Simone şi Mateo; 01,05 Lit- fierbinte; 02,25 Preluare DW.

I

rii

Mi

f i /] CASA DE E r » a V sll "f?? " .t? ----- -

EDITURĂ

F .{Autorizată prin S.C. nr. 128/1991,.judecătoria

Cluj-Napoc8, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J /1 2/308/1991 din 22.03.1991 cod fiscal 204469

ILIE CÂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct)

MARIA SÂNGEORZAN (redactor şef adjunct).Secretar de redacţie d e serviciu: Iu liu P E T R U Ş

R E D A C Ţ IA : C luj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate:,tel-fax: 197.304; ContabiUtatc: 197.307 Sccrctariat-rcdactor şef, redactori şefi adjuncţi,: 191.681; fax: 192.828; Secretariat dc redacţie: 197.418; Redactori: 197.490,192.127 şi 197.507

TIPARUL EXECUTAT LA S.C. "George Bariţiu" -_________ tel. 432502; fax: 432501.