Voicu BugariuCURTEZANA ONESTA SI ASTROLOGUL ROMAN

@2019, Voicu Bugariu@2019, Editura PAVCON

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAnieiBUGARIU, VOICU

Curtezana onesti si astrologul roman / VoicuBugariu. Bucuregti: P av con, 2079

ISBN 978-60 6-9057 -08-7

821.135.1

Comenzi:Editura PAVCON, tel.: 031-100.80.70

0723.26.90.40office@pavcon.rowww.pavcon.rowww.colectiasf.ro

Aceasti lucrare nu poate fi reprodusd, parfial sauintegral, fSrd acordul scris al delindtorilor de copyright.

Coperta: George IonescuEditor: Constantin Pavel

I SB N 97 I -606 -9057 -08 -7

VOICUBUCARIU

Editura PAVCONBucureqti, RomAnia, 2019

Partea a douaASTROLOGUL......... ..207

Partea a treiaEXPLICAREA CURTEZANEI ... 333

408

Complete azd-li C ole cti a S cience -F i ctio n cu:#t#2

#3

#4

#5

#6

#7

#8

#9

Extra-TerestrulSecretul emisfereiNerecurgerea la Forfisi la amenintarea cu FortaScornituri spiimAntitoareRangkookVendetta lui Ucigi-l Toacain anul 4000 sauO cilitorie la VenusErezia egumenului GlicherieScurti istorie a viitoruluiaristotelic - IVA 1

#10Forte ale Naturii, Moartea Vie#11 O tragedie cereasci#12Ceti{ile noaptea#13 Marginea curcubeuluif 14 Incredi bi la aventurd

a cuviosului Achim#15Praf#16 Manuscrisul episcopului

Petronius#17Steasa fulguranti - IVA 2

#18Un romen in Luni#19Oameni pe care i-am cunoscut#20Sawtooth#21Riu de spafiu Omul firi nume#22Progradia#23A doua Luni a Pimintului#24Dialogrll pisirilor#25Cumulonimbus

deasupra Atlantidei#26Qtiinll, Filosofie si Religie

in Avatar#27'fherca#281944 Ein Freak#29Oameni pe care i-am cunoscut 2

#30CdT 1 - Bacteria nemuririi#31 CdT 2 - Cirligul spafial#32CdT 3 - Poarta mAnturii#33 RSA - Furia fiarelor#34 RSA - Marile migrafii#35 Olympus Mons#36 RSA - Noaptea lemurienilor#37 Praf 2 - Atingerea silbiticiei

#38RSA - A.uro Luck#39Rizboiul Celestinei#4049 Aripile Albastre#50SAnge, Metal qi Speranfi#51 Decadenfa sufletelor noastre#52 Povestiri spiimintitoare#53 Forte ale Naturii, Mrejele Focului#54Rizboiul Eleninei#55 Casa din alti viati#54Rizboiul Eleninei#55Casa din alti viati#56Dinosauria#57 Mercenarii 1 - Rizboiul pietrelor#58 invifitorul#59 Noaptea oraqului ilustrat#60Praf 3

#61 Saurianul de metan - IVA 3#62Artefactul#63Casa firi cirfi#64Apophis#65Parlamentul#66RSA, - Hora hoiturilor#6TDragonul firi aripi#68RSA - |udecata de Apoi#69 Avatarii faraonului T16

#70RSA - RomAnia sub Asediu#7l Ekctul Metamorphis#T2Dictionar de Enigme qi Mistere#73Elogiu muncii de partid#7 4 Insul a pescirusilor#75Aurul beznei#76 BucureEti, 2058',-- c#77 lncdpdlinarea Ti m pului#78 Deocamdati... enigme#79 Tunelul de la capitul lumii#80Ultima frontieri#81- 83 Istoria Literaturii SF#84 Orasele caracatitelor#85Europa benzilor desenate 2#86 Conf esiunile Omului-cAine#87 Mercenarii 2- Luptitorcu Moartea#88Oameni goi pe strizi#89Omul cu masca de cobalt - IVA 4

#90RSA - Tg. Jiu'59

Partea intAi

Curtezatra,,La beautd est une promesse de bonheur."

Stendhal

1Yizita fetelor

Pilesc ceva interesant, in ultima vreme. Din trecutul meuindep[rtat, apar nu numai amintiri. Mi-au trimis mesaje Per-soane vdztfie ultima oare cu multe decenii in urmd. CAteva

clintre acestea au dorit sX ne intAlnim face to fnce. Campioanaacestui tip de recuperXri a fost o veche prietenX, acum stabilitiirr Italia qi devenit5, prin automatismele viefii, vdduvX. Ea qi-a

amintit de un anume Victor Cridary 69. Locuieqti tot in Bucu-rcgti? m-a intrebat. I-am scris cX am revenit la Bragov, oragrrnde noi doi, cAndva, arn ratat o relafie promifetoare. M-a in-vitat la ea.

in septembrie 2008, un Prieten din Bucuregti pierdut din ve-

clcre de mine in ultimii zece ar.ri, md roagi s-o gXzduiesc peI'iica lui, o femeie la patruzeci gi cinci de ani, dar 9i pe Pdetenairccsteia. CAteva nopli, nu mai mult. AccePt.

CAnd sosesc fetele, trXiesc un $oc. Prietena fiicei este neo-lrii;rruit de frumoas 6. Genul, fnusse maigre. lmi aminteqte de o.rpctisanti qi in acelaqi timp feroce centro-bucuregteane, n5s-

I

CURTEZANA ONESTA $IASTROLOGULROMAN V. Bugariu

cuti tot in zodiaBalanfei. Rasata Vanessa Necola, 1.9, facepartedin categoria fetelor zise biiefoase, cu qolduri relativ ingustegi sAni mici, abia vizibili. Este inalti. Sex appeal-ul ei este colo-sal. Vreun ins mai frust ar putea spune ci este prea slabd gi artrebui ,,si puni came pe ea" ... Ce eroare grosolanS! In realitate,fata este perfect5. YdzAnd-o, simt o lovifuriin stomac, ca afuncicAnd aud pe neagteptate o muzici extrem de puternici. Cuefort, reuqesc sX nu md bAlbAi gi si spun ce se cuvine.

De ce mi impresioneazi atAt de tare, fata? Prin infXtiqare,dar qi fiindci simt in ea o zeitate cu infifigare umand, capabil5de miracole, atotputernici. Ceva asemdndtor triiegte, presu-pun/ un proaspit convertit la o credinfd religioasX.

Paul Val6ry spune cd frumusefea femininX este de faptinefabili, ,,irt zadar am numdrat paqii zeilei, le-am notatfrecventa gi lungimea medie; aqa nu vom afla niciodatd secre-tul grafiei sale instantanee". Are dreptate. Daci doreqti si des-crii ce anume este atAt de armonios in fiinfa fetei, ai problemecu limitele limbajului. Picioarele sunt perfecte, iar mAinile eiau o viafi a lor, fascinantS. De nedescris. Iar ochii... Dumne-zeule, sunt verzi, mari, strXlucitori, candiz| capabili sX ex-prime, in acelagi timp, o misterioasX plictiseali. O regininimeritd intr-un apartament de provincie. Cu toate acestea,nimic arogant in atitudinea ei. Infelege sd se adapteze situafiei,fdri sX facd fasoane. Noblefea ei este izbitoare. Realizez cd,

deline o superioritate inndscuti, are o vocatie de conducXtor.ImblAnzitoare de feline mari? Fafa ei cu trds[turi perfecte estepe mdsura ochilor. Gtra, cu buze groase qi proeminente, mi-nunat desenatX, de om menit sX aibi relatii inalte qi si definio senzualitate magnificd. Zdmbetul ei, nu s-ar fi putut altfel,este luminos, perfect, de zeifil. Dinfii ei desivArgifi, naturali,aparlin unei persoane dintr-o altX sferi, unde nu exist5 dentigtigi nici imperfecfiuni omenegti. Realizez ci Vanessa face partedin categoria femeilor splendide, aparent fraglle, ilustrati de

unrsznNeoNgsTA$IASTROLOGUTRON V

fcnnifer Love Hewitt. Mai pufin sAnii. tn aceastd privinfi se

rlcosebesc. Oricum, socotesc ci interpreta lui Audrey Hepbumcste frumoas5, iar Vanessa, des5vArgit de frumoas5. Intr-un cla-sament alcdtuit de jurnaliqti, cea mai frumoasi actrild din toate

tirnpurile a fost desemnatd, pe buni dreptate, Audrey Hep-burn. De ce-a fost aleasd jennifer Love Hewitt pentru a o in-lcrpreta? Fiindci nicio alti actrif5 de azi nu are fragilitatea ei.rdolescentini, nesfArqita ei nevinovXfie, pistratX pAnX 9i inrrir;te imagini decoltate,vizibile pe Internet. SA fii mai frumoasirlccAt o asemenea femeie nu este pulin lucru. Vanessa este, firdrricio indoiald.

in zilele urmdtoare reuqesc cu greu sX etalez ospitalitateancutrd potriviti sitafiei. Nu sunt un novice in materie de femei,rllr de aceastX dati simt ci trXiesc ceva necunoscut. Am maivtlz:utfemei realmente frumoase. Pe cAteva dintre acestea le-amr'rrr-roscut indeaproape. Acum este altceva. Fata depiqeqte qi

t't:lc mai optimiste fantasme ale mele in materie de frumusefe

1i superioiitate feminind. ln preajrna ei simt nu numai pldceret'stetici, dar gi ceva, me repet, in genul unei revelafii religioase.l)aci zeifa frumusefii ar exista qi i s-ar arita unui muritor, aqa

.rr trebui si se inf5ligeze.Dupi plecarea fetelor, mi gAndesc des la fosta musafirX. Ce

l)()ate sd fie asta? O fixafie patologici, ceva maniacal? Nu cred.

$i fiindcX veni vorba, pot spune ci pacienfii psihiatrilor nu-misrrrrt antipatici, cu excepfia celor violenti.Ptecizez, este vorbatlcspre violen{e fizice qi nu de limbaj. In mod bizar, imi placrti atinqi de maladia Tourette. Nu pentru ticurile qi necoordo-niirile motorii, ci pentru discursul lor obscen. Modul grosolantlt' cxprimare mi se pare un fel de revolti interesanti. Sau

lroatt-. o formi de eliberare. CAnd il aud pe unul dintre ei, re-( unosc in sinea mea/ cu jeni: uneori aq dori sd vorbesc la feltlt, ,,urAt". in fond, Andr6 Malraux a suferit de acest sindrom

1i asta nu l-a impiedicat sd fie celebru.

CURIEZANA ONESTA. 9I ASTROLOGUL ROMAN V. Bugariu

lncerc si gisesc o explicafie psihiatrici a obsesiei mele pen-tru Vanessa Necola. Nimic relevant. Ar putea fi vorb4 in schirnb,despre o prozaicd deteriorare aflati in firea lucrurilor. O men-talitate adolescentind, apdruti in urma unei normale regresiipsihice. DacX iau de bunX aceastX explicafie, trXiesc o iubirenecondilionat5, de tip adolescentin, cu diminuarea drasticX a

ra{ionalitX{ii, in dauna afectivit5fii.Dincolo de aceste speculafii, doresc s-o revdd. Ce-aq putea

face? Se aflXla o distan!5 astronomicX de mine, datoriti vArsteiei. Cum sX abordezi o fatX cu doui generalii mai tAnird decAttine gi s5-i spui ci te-ai indrigostit de ea? Imi fac curaj, spu-nAndu-mi ci inventiva realitate, in nemirginita ei permisivi-tate, ofer5 uneori punfi incredibile. in definitiv, iubirea intreoameni cu vArste compatibile este doar o promisiune de feri-cire, ca gi frumusefea. Ea se poate transforma repede in indife-renti sau chiar in urX. Pe de altX parte, intre doi oameni nepo-trivifi ca vArsti poate si apard o atracfie nepotriviti, dar rcalh.

Aq fi deci un intors la adolescenfd. Un ins rezonabil, la 55

de ani, nu-gi va pierde capul ca un adolescent. Eventual va cu-geta in mod cinic cum si puni mdna pe fat6., dar nu mai mult.Un septuagenar, in schimb, poate deveni pe negAndite la felde nechibzuit precum un adolescent plin de temperament.Astrologia spune ceva interesant despre aceste lucruri. Dupifiecare qapte ani, omul incepe si fie influenfat de o altd planet5.La 63 de ani intrXm pentru a doua oari sub influenfa planeteiVenus, iegind de sub cea a mercantilului Mercur. Reproducem,la un alt nivel, psihologia unor adolescenfi situali intre 14 gi 21

de ani. Astfel s-ar explica modul nebunatic, sturlubatic al unorvArstnici (re)devenifi peste noapte nigte amorezi indr6zne[i,dispuqi si-gi asume riscuri de neconceput cu vreo cAfiva aniinainte. Respectivii nu suferX neapXrat nigte deterioriri dras-tice ale intelecfiei qi nu acuzi maladia Alzheimer, nici micarintr-o formi incipienti. Pirisind semnul lucrativului Mercur,

r.i regisescinsd un mod ,,neserios" de atrdi, devin cumva copi-lirroqi. Aceasta inseamni qi mirirea disponibilitilii pentru o

viafi creativS, improvizatorie. In realitate, se intAmplS chiar aqa,

rrneori. Proaspelii pensionari incep si facd literaturi gi iqi folo-scsc economiile pentru a-qi edita textele. Cu un elan induioqd-tor, ei incearcd apoi sd-qi promoveze cirlile apirute in regie

lrroprie. Se inf[figeaz|infala diverselor instanfe ale succesuluilitcrar sub forma unor bitrAnei bine hrinifi, trepidAnd de o ve-sclie cumva nemotivatX. Scot la iveali recent editatele lor cdrfi

6i le oferi, zAmbind dezarmant, cu o naivitate de-a dreptullclorabili. Probabil cX aceasti dorinfi de revangi tar-div5 asu-

lrra unui destin nu tocmai ingiduitor line de natura uman5.Mi tot gAndesc la Vanessa. Exercifiile yoga md ajut[. O vi-

'tlalizez cAt mai amXnunfit posibil. Silueta ei gralioasd face

lrarte dintre fantasmele mele de zi cu zi-Dacd mi concentrez,t'r,r ochii inchigi, imi apare pe un fel de ecran situat intre sprAn-

rtrnele mele. $i mai bine o revdd atunci cAnd stau intins. Este

un film minunaf deqi aducitor al unei suferinte necunoscutetlc mine intr-o viafd destul de lungi. De fapt, sunt indrXgostit.Admit ci sunt ridicol, chiar nebury dar nu este nimic de ficut'Am picatin aceastd sifuafie, nu am decAt sd md descurc cumva'

Fantasmele mele erotice legate de Vanessa sunt caste. O vddpaigind ca o zeifi coborAti p1i.tt." pdmAnteni. li privesc cu

irttrntie ochii verzi, r.r.ari, splendizi, capabili sX transforme o

,rrulfime dezordonatd intr-o masd docili de adepfi. ii v5d *i9-t'iirile hipnotice ale mAinilor subliri. ii admir pdrul castaniu,Itrr-rs scurt, semn al unei pulsiuni de masculinizare. Fafa ei in-gust5, izbitar de rasatd, imi apare in fafa ochilor de cAte ori do-lcsc. Mi consider un norocos, in aceast[ privinf5.

Dupi o vreme incep sd mX intreb daci ea arati chiar aqa

t'rrm mi-o reprezint eu. ExistX o fath atAt de frumoasiin lumean'ali? Sau totul este o fantasmX a mea, ieqiti din cine qtie ce

straifunduri de frustrare?

CURTEZANA ONESTA $I ASTROLOGUL ROMAN V. Bugariu

Timpul trece repede. Vanessa devine miful meu personafca si mi exprim mai pretenfios. Simt ci este cazul si-mi am-plific pregXtirea tizicd. Pe lAngd gimnastica din fiecare dimi-neat5, introduc treptat exercilii de forfX, practicate cAndvadecenii in qir. Spre primdvari, corpul meu incepe si arate des-ful de bine, iar mersul mi se modificX intrucAtva. Un cunoscutbinevoitor imi spune ci mi migc precum un om antrenat. Prinmartie, exercifiile mele zilnice dureazl. mai bine de o or5. Amo stare de spirit foarte bunX. Simt cd voi trii un eveniment im-portant. Este ca gi cum m-ag pregiti pentru o intAlnire.

hr primivarS, presimlirea mea se adevereqte, confirmAndu-mifaptul ci sunt dotat pentru magie. Explicafia astrologicd a aces-tui fapt este vArsta Lunii in momentul nagterii mele, adic[ nu-mirul de zile scurse delafaza de lund noui: ,,Nativul preferdatAt tovdriqia oamenilor cAt gi singurdtatea. Este riutXcios, in-cipifAnat gi irascibil. Poate aborda cu succes magia neagri. Lanivel inferior poate deveni dictator. La nivel superior oscileaziintre bine gi rXu. Este bine si evite exploziile de agresivitate,pasiunile peste o anumitd limitS. Pot apdrea boli ale coloaneivertebrale sau paralizii parfiale." (Ziua a20-a,,,Vulturul") Nueste prea incurajator. N-aq putea spune cX mi recunosc, degicuvintele pot fi intoarse in aqa fel incAt sd insemne ce vreaomul. Unele afirmafii parci s-ar potrivi. De exemplu, aceea cupasiunile peste o anumiti limitS. Este un fel de a spune, nucred cX existi pasiuni rezonabile, situate in afara exceselor. lnacest caz n-ar mai fi pasiuni.

ln fine, presimtirea mea se implinegte intr-o promitdtoarezi de aprilie, cAnd omul, indiferent de vArsta lui, iqi spune cinu sunt excluse surprizele plXcute. Primesc un telefon de laamicul din Bucuregti. Imi spune cX fetele vin din nou in oraqulmeu gi cX evenfual imi vor cere ajutorul. Da, desigur, md grd-besc si-i rispund, buimac. Mi simt ca qi cum trdznetul ar filovit din senin la cAgiva metri in fala mea. Urme azd, s-o vid pe

10 ll

t:

Vancssa, nu numai cu ochii minfii, ci in realitate. Voi avea dinrrou ocazia sX-i admir ochii de culoarea unor misterioaseplarrte marine. Mersul ei de reginX mi va incAnta iar.

Atins de ameleala unui privitor intr-o prXpastie gi incercAnds o dep5gesc, fac eforturi si fiu rezonabil, sd-mi impun con-vingerea cX niciun demers erotic nu este posibil. Arit destultlt: bine, imi spury dar intre noi este un abis de timp. O dispe-r'.rre necunoscuti vreodati md viziteazl. N-am oare nicio gansX?

li.r este din Bucureqti, in plus. Md va considera un provincialr';rraghios, un ins cu simful realitdlii alterat din cauza vArstei.

Iletele m[ suni a doua zi.Yor pleca mai departe, peste cA-

[r'va ore, dar daci vreau si le vdd... Ne intAlnim in oraq. Fiica,rrnicului a suferit o anumiti abrutizare. A cAgtigat vreo cinci-sl)r(!zece kilog^rame gi a cipitat o agilitate dizgrafioasd de su-

prirponderal. Imi dau seama cd buna ei dispozifie se explicd

l'rin ,,ingerarea" unei cantitdfi de bere. Este bduti, atAta tot.I r r r foria ei are nigte note de agresivitate. N-are stare, trepideazi.lt'cnergie. Jine si le arate tuturor ci ea, doamna din Bucu-lr';ti, este nemaipomeniti. Vorbeqte prea tare, gesticuleazd

1'r'ca larg, se miqcd prea mult. Este excesivi in tot ce face.('trrnva era componenta virilizati dintr-un cuplu de lesbiene?Nrr aprofundez aceasti ipotezd.

Vanessa e de fafi. Cineva firS prea mult spirit de observafie.rr' 1'rutea spune cd doamna cea corpolentd, atAt de volubili!, atAt

rlt. vivace!,.o eclipseazi total pe fata cu aspect de adolescenti,

lrlt.ocupati si giseascd unghiuri cAt mai bune pentru fotogra-liikr ci. Eroare. Fata, proaspdta studenti, nu este defel ostenta-lrvii, dar domind scena. In modul ei refinut de-a vorbi qi de-a

:;r' rrriEca, mi se pare ci observ o dezaprobare discretd fafd derrr.rrricra deqinfatX a femeii adulte. Este insi mai mult o pirere, l t' rcproq, fin, v ag, aproape imperceptibil compdtimitor.

Sc irrtAmpli apoi sI mergimpreunX cu Vanessa sPre a cum-p,ira nu mai qtiu ce. Fiica amicului ne aqteapti pe o bancX din

{

I

CUKIEZANA ONESTA SI ASTROLOGTIL ROMAN V. Bugariu

parc, lAngi sticla de bere goliti pe jumitate, cu figXruqa ei fu-megAndd intre degete. Pe drum, imi ascund trudnic emofia.Imi dau seama ci orice incercare a mea de-a ieqi din rolul bi-trAnului infelept n-ar stArni decAt condescendenfa stilatei fetesau, mai riu, niqte ironii. Iar daci fata are o inclinare spre dela-tiune, i-ar spune doamnei, partenerei (?), cX aparent amabiluldomn, scriitorul, este de fapt un porc bitrAn.

in cele din urmi, le conduc pelete la gar|. in aqteptarea tre-nului, facem pufini conversatie, iar eu trXiesc o mici disperare.Vanessa pleaci qi poate n-o s-o mai vXd niciodatd. In ultima clip5,gisesc ceva neutru. Te rog s5-mi trimifi cutare informafie, prinemail. Gdseqti adresa mea pe Internet, ii spun.

Vanessa, amabilitatea personificatd., dar gi curtezana innXs-cuti, imi scrie. Aqa incepe una dintre cele doud inqiruiri defapte neverosimile triite de mine in anul Boului, dar inceputein anul $obolanului.

Predic{ia ce mX privegte pe mine este severi, pentnt2009.Este un an,,aspru qi neinduritor", plin de dezamigiri qi dru-muri firi rost. Probleme de sinXtate, datorate nelinigtii. Un anplin de necazuri. Cum se va vedea, nepldcerile s-au ivit qi anu-me din plin. Pe de alti parte ir:rsi destinul mi-a oferit qi cea maireugitX perioad5 din via{a me4 un fel de incununare triumfali,inimaginabil de savuroasS, nesfArqit mai buni decAt cele maioptimiste aqteptiri gi vise ale mele. Din platitudinea zilelor acrescut un crin. Nu renunf la aceastX imagine, poate prea bom-basticd.

2O altd viziti

tntr-o dimineafi de mai, la interfonul lui Victor Cridan seatrzi o voce de om politicos, aproape mieros:

T2 13

c

- Aq dori sX vd vorbesc intr-o chestiune importanti. V-uq

li rccunoscdtor, daci m-afi primi.Modul foarte distinct de articulare a cuvintelor trimitea

liirrdul la un actorCridan izbucni in rAs. CAt de ceremonios!Asta nu poate fi

.lccdt un sectant religios, iqi zise, resemnat. Vrea si mi conver-It'asc5. N-o sd mX apuc si-l chestionez prin interfon. ii deschise.

lnsul era un birbat la 45 de ani, cu o infSliqare neutrX, re-zcrvatd. Pirul lui castaniu, destul de lung, era pieptXnat inspresp.rte, intr-o manieri demodatX. In RomAnia mileniului al trei-It.a, birbafii trendy se tundeau foarte scurt. imbricat intr-un('()stum maro, deqi era o vreme cdlduroasi, vizitatotul il privea

lirrti pe Cridary pirAnd un om sincer, poate chiar pufintel naiv.I r r lcnsitatea qi fixitatea privirii lui erau cumva exagerate, adiu-liirtc in mod artificial unui comportament cumpitat.

- Wagner, se recomandd omul.lliuticiosul Cridan igi aminti ci o asemenea privire au marii

rrrirrcinoqi. il frapX gi un alt amdnunt. Destul de des, domnulW;rgner igi intorcea palma mAinii drepte cu degetele in sus, ca

,ri crrm ar fi vrut si se mAndreasci cu un inel prefios. Cridan iqizisc ci omul are de gAnd sd-i vorbeascd despre ceva simbolizat.lt' o furc[... Ce naiba ar putea fi? LamAinile lui Wagner, Cridanrrr;ri <lbservi ceva neobiqnuit. Degetele mari erau anormal deviliuroase. Prima falangh era neobiqnuit de lungd, indiciu alvoirrtei puternice. Dictatorii au probabil astfel de degete, igiril)use Cridan. Era destui de avizatin materie de chiromancie.

Autorul din Braqov era un om cu lecfuri ,,speciale", socotite,lc irmicul siu Ghi15, fllozofomologa! un semn de puerilitate.l'.rsiunea ta pentru psihologie mi se pare dubioasd, spunea,rr't,s1;r. Mai degrabd pentru caracterologie, replica blAnd Cri-,l,rrr. ltealitatea sociali este cu mult mai vast[, continua Ghif5,

,,t.rtcclratic". Psihologia este doar o rotifi dintr-un angrenaj.I ),r, aclmit, dar ce rotifi interesanti!

CURIEZANA ONESTA SI ASTROLOGUL ROMAN V. Bugariu

Fiind absolvent de filologie, ar fi fost probabil normal s[adune cirti semnate de clasicii literaturii universale gi romA-neqti. El igi fdcuse, in schimb, o biblioteci ticsiti de lucrXri ezo-terice, referitoare la discipline neomologate qtiinfific. Numeric,pe primul loc se aflau cXrfile de astrologie. Printre ele, cAtevararitifi pretioase, obfinute inainte de decembrie 1989, cu banimullr, de la un anticar bdtrAn. Acesta ii gtia meteahna qi apireala Casa ScAnteii cu o servieti ticsitd gi un zAmbet dezarmant.CXrfile aduse de el erau mai totdeauna irezistibile.

Crihan era un avizat in materie de sisteme caracterologiceqi divinatorii (de la cartomanfie,la chiromanfie qi de la oniro-mantie, la consultarea oracolului Yi ling).In materie de astro-logie era insi de-a dreptul un erudit. La un nivel imediatinferior se situa competenta lui in materie de numerologie.

$tia ci un astrolog serios recitegte fdri incetare sursele. Alt-fel apare riscul improvizafiilor. Ii qi plXceau textele respective.CAnd le parcurgea, iqi amintea diverse horoscoape alc5tuitede-a lungul deceniilor. Confrunta predicfiile sale cu evoluliilereale ale respectivilor. Constata cu satisfacfie ci o cam nime-rise. Cu trecerea timpului, ajunsese si nu se mai inqele aproapeniciodati atunci cAnd era sX spuni ce influenfi are asupracuiva, de exemplu, o conjuncfie sau o opozifie, un sextil, ascen-dentul, vArsta Lunii in momentul naqterii qi aga mai departe.Ajutat de memoria lui cAndva excelenti, ulterior doar buni,qtia pe dinafarX semnificafiile diferifilor decani ai zodiilor.CAnd avea nigte comeback-tri imbucuritoare in materie de me-morie, era chiar in misuri si-gi aminteascX predicliile din ca-lendarul thebaic referitoare la diferite zile.

La inceput, cei doi schimbard niqte opinii despre vreme.

- Lisa[i-mX sd ghicesc de ce a{i venit la minel zise apoi Cri-dan.

Wagner zdrnbi mecanic:

- Vi rog!

t4 l5

cunrszeruaowEsraflesrnorocurnou v

- Reprezentafi o congregafie. Observa{i, n-am spus secti.

$liu ci nu vi place termenul.ZAmbetul lui Wagner se ivi din nou. Cridan observ6 ceva

rrt'liniqtitor. Era vorba despre aqa-numitul ,,zArnbet sigilat", cu

liura inchisd, caracteristic oamenilor situa{i in pozifii socialeIoarte inalte. Deqi zAmbeqte, omul respectiv semnaleazd cd

.rtlr:virata lui stare de spirit rimAne ascunsS. Un sectant de rdndt u rSemenea cnracteristici! Hm!

- De data aceasta v-afi ?ngelat.

- Da. De altfel am anumite indoieli in aceastd privin{i-

- Vi pricepefi la oameni, qtiu asta.

- De unde qtifi?

- $tiu, pur qi simplu.('ridan era un ins capabil si savureze episoadele plictisi-

to;rrc" Continui stoic conversafia.Vid ci m[ flatafi. Frumos gest! Numai cX... N-ar fi mai

I'rr rt' si trecem la,,cestiune"?i,r camera de zi al lui Cridan nu mai pitrunsese niciodati

rn ()nr la fel de sigur de sine precum Wagner.Da, desigur, sd trecem. Trebuie insd si procedez treptat.

l'.Jr r rrrcrge sd vi spun totul dintr-odati. Aqa se intAmpli numairrr lilrnc.

Ce-ar putea fi? se nedumeri Cridan. ln existenta mea,',rrr'lrlizcle sunt excluse. Desigur, cu excepfia wnui exitus.

Nrr incd. Mai ave{i, cum se spune?, de tras.Nu suntefi romAn?SLrnt ce vrefi dumneavoastri"

t 'r'itlirn avu o inspirafie subiti. Bizareria insului ieqea totrrr,rr rurrlI la iveald. Era pe placul lui.

litrnteti mai tdnir decAt mine cu o generafie. Deci iau eurrrrIr,rlrvir. S5 ne spunem pe nume! Eu sunt Victor, tu?

I'r't'numele meu este tot Wagner. Asta-i situafia. Nu cred, .l ,lt(' vl'r'o importan![.