participarea româniei la al 2-lea război mondial

Participarea României la al 2-lea război mondial

• Al doilea război mondial a început la 1 septembrie 1939 când armatele germane au invadat Polonia. Aceasta a fost ocupată în mai puţin de trei săptămâni.

• Ca urmare a ultimatumurilor date de Uniunea Sovietică, România a fost nevoită în iunie 1940 să evacueze Basarabia şi Bucovina de Nord.

• Pe 30 august 1940, prin Dictatul de la Viena, puterile Axei au forţat România să "înapoieze" jumătate din Transilvania Ungariei.

• Pe 7 septembrie 1940, prin Tratatul de la Craiova, Cadrilaterul (partea sudică a Dobrogei) a fost cedată Bulgariei.

• După o perioadă de neutralitate de mai bine de un an (în decursul căreia Regatul României a permis evacuarea guvernului, tezaurului şi forţelor poloneze spre Egiptul britanic, dar a pierdut importante teritorii în profitul aliaţilor de atunci ai Germaniei naziste, anume URSS, Ungaria şi Bulgaria), România îşi schimbă alianţele odată cu sosirea la putere a lui Ion Antonescu. Se aliază cu Puterile Axei în octombrie 1940 şi intră în război de partea acestora în iunie 1941, în scopul de a recupera măcar teritoriile răpite de URSS : Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei.

În prezenţa lui Hitler, Antonescu semnează Pactul Tripartit, un plan de ajutorare pe 10 ani, încheiat anterior, la sfârşitul lui septembrie '40, de puterile Axei: Germania, Italia şi Japonia (Berlin, 23 noiembrie 1940)

• Pe 22 iunie, 1941, armata germană împreună cu unităţi ale armatei române au început campania din est împotriva Uniunii Sovietice. Armata română a început lupta împotriva forţelor sovietice în dimineaţa zilei de 22 iunie 1941 pe un front cuprins între munţii Bucovinei şi Marea Neagră.

Trupe româneşti şi germane trec Prutul pentru eliberarea Basarabiei

Trupe de infanterie româneşti lângă Prut

Ostasi romani in actiune. Basarabia, iulie 1941.

Cavalerie marsaluind spre front, in Basarabia.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Bundesarchiv_B_145_Bild-F016198-38,_Br%C3%BCckenbau_am_Pruth.jpg

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Bundesarchiv_B_145_Bild-F016198-21A,_Rum%C3%A4nien,_am_Pruth,_Soldaten_bei_Rast.jpg

http://www.worldwar2.ro/foto/?id=195&area=31

• La 5 iulie intră în Cernăuţi primele trupe române. La 10 iulie oraşul Soroca este eliberat de către Divizia blindată română care apoi se îndreaptă către localitatea Bălţi pe care o eliberează la 12 iulie.

• . Localitatea Orhei este eliberată în data de 15 iulie de către unităţi din Divizia 5 infanterie română.

• Pe 16 iulie ca urmare a acţiunilor întreprinse de Corpul 3 român şi Corpul 54 german este eliberat oraşul Chişinău.

• pe 17 iulie, Cartierul general al Comandamentului frontului germano-român transmite că odată cu victoria pentru cucerirea masivului Corneşti, “cheia strategică a Basarabiei e în mâna noastră” şi că Hotinul, Soroca, Orheiul şi Chişinăul au fost eliberate.

• Pe 21 iulie, Divizia 10 infanterie trece Dunărea şi eliberează localităţile Ismail, Chilia Nouă, Vîlcov şi continuă să meargă către Cetatea Albă cu scopul eliberării totale a Basarabiei.

Tot cu gândul la Ardeal a hotărât Antonescu să treacă Nistrul cu speranţa că Hitler va face dreptate românilor în problema Ardealului.

• Astfel că la scrisoarea trimisă de Hitler în 27 iulie, răspunde afirmativ la 31 iulie, arătându-şi totodată şi încrederea în “justiţia pe care Fuhrerul cancelar Adolf Hitler o va face poporului român şi drepturilor statornice seculare, misiunii sale din Carpaţi, de la Dunăre şi de la Marea Neagră”

Soldati romani in Odesa Soldati romani in timpul bataliei de la Odesa

• După ce au eliberat Basarabia şi Bucovina, unităţile române au luptat alături de Germania mai departe la Odessa, Sevastopol, şi Stalingrad. Contribuţia României în efective de luptă a fost enormă, depăşită doar de armata germană, dar depăşind celelalte aliate ale Germaniei.

• Armata a 4-a a participat la Bătălia de la Odessa, unde a dus lupte sângeroase între 6 august şi 16 octombrie 1941, însemnând pentru unităţile acestei armate 17.792 morţi, 63.345 răniţi, 11.471 dispăruţi, în total 92.608 oameni.

Puntea puitorului de mine NMS Dacia in timpul unei operatiuni pe 5 noiembrie 1942

Generalul Petre Dumitrescu (stanga) si generalul Corneliu Dragalina (dreapta) in Rusia in 1942

• În anii regimului lui Antonescu, România a alimentat economia de război a Germaniei cu petrol, cereale, precum şi produse industriale fară vreo recompensă.

O patrula de schiori din Batalionul 25 in iarna 1941/42

Transmisionisti afectati unei unitati de cavalerie in Kuban in 1942

Vanatori de munte aliniati pentru inspectie in aprilie 1942, in Crimea.

Infanteristi romani traversand Donetul.

• În anii 1941 şi 1942, unităţile române, operând sub comandament general german, au luat parte la bătăliile din Crimeea, Caucaz, la Cotul Donului şi Stalingrad.

• În anul 1941 pierderile generale au fost de 130.000 militari morţi, răniţi şi dispăruţi.

Escadronul 1 din Grupul 52 Cercetare pe 12 mai 1942 la Dnepropetrovsk

Tun anticar Breda pe tarmul Marii Azov. Iunie 1942.

Vanatori de munte in CaucazObuzier de munte Skoda model 1939 (D9) de 105 mm in actiune.

• Pierderile Armatei a 3-a la cotul Donului şi ale Armatei a 4-a în Stepa Calmucă, la sfârşitul anului 1942 şi începutul anului 1943, s-au ridicat la 182.441 militari (16.566 morţi, 67.182 răniţi, 98.692 dispăruţi), fapt care a redus considerabil capacitatea combativă a armatei române.

• În februarie 1943, armatele 3 şi 4 au fost trimise în ţară pentru refacere.

Gen. Constantin Pantazi, ministrul apararii, viziteaza trupele de pe frontul de la Stalingrad

Ostasi in transee la Cotul Donului, octombrie 1942. Se observa caciula turcana, standard pentru iarna lui 1942.

Tanc R-2 din Divizia 1 Blindata la Stalingrad

Aruncator de grenade calibrul 60 mm in pozitie de tragere la Cotul Donului

Masa trupei la Cotul Donului, octombrie 1942

Generalul Avramescu, comandantul Corpului de Munte, impreuna cu ofiteri din statul major. Se observa caciulile turcane folosite in primele doua ierni de razboi

Generalul Avramescu si ofiteri de stat major langa un automobil Horch 901 in Crimeea in 1942 Soldati romani in Sevastopol

• În prima jumătate a anului 1943, pe frontul de Est mai rămăsesera 7 divizii româneşti, care au acţionat în capul de pod din Kuban, de unde s-au retras în Crimeea, înfrânte în toamna anului 1943. În timpul luptelor din Caucaz şi a celor din capul de pod din Kuban, unităţile române au pierdut 39.074 de militari.

Vanatori de munte in timpul primului asalt asupra Sevastopolului

Pionieri romani in asalt.

Ostasii romani se folosesc de camile pentru transport în tinuturile desertice.

Tun anticar Bohler, calibrul 47 mm, in Stepa Calmuca.

Tun antitanc Pak 38 de 50 mm in actiune pe frontul din Kuban in vara anului 1943

Baterie romaneasca de Pak 97/38 in decembrie 1943 in Crimeea.

Pozitie de mitraliera ZB-53. Kuban, mai 1943

Gen. de brigada Grigore Nicolau, comandantul Diviziei 2 Garda, impreuna cu ofiteri ai Regimentului 4 Graniceri

Soldati romani tragand cu o pusca mitraliera ZB in timpul luptelor din peninsula Taman, in vara lui 1943

• În anul 1944, principalele acţiuni la care armata română a participat au fost mai restrânse: 7 divizii de infanterie, cavalerie şi vânători de munte în Crimeea, în cadrul Armatei a 17-a germană.

• În urma ofensivei armatei sovietice din primavara anului 1944, din totalul de 65.000 de militari români aflaţi în Crimeea, la 1 aprilie 1944 au fost evacuaţi 35.857 (54,61%).

• Cu unităţile refăcute, cele două armate române, a 3-a si a 4-a, au luat parte în continuare la luptele care s-au dus, inclusiv pe teritoriul României, până la 23 august 1944, în cadrul Grupului de armate german sub denumirea „Ucraina de Sud”.

participarea româniei la al 2-lea război mondial

Documents