Anul ai 100-lea Nr. 33 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 25 Aprilie 1937

HZEÏÏIT K M I E ISemnul electoral al

«Frontului Românesc4

, ilOACŢLA şi ADMINISTRAŢIA VÉ90V, STRADA LUNGA Nr. 5.

— Telefon 226 — Abonament anual 200 lei Fratrn streinătate 500 lei.Pentru autorităţi, instituţii şi

întreprinderi 600 lei Amuţuri, reclame, după tarif

FONDATĂ Li 1838 NHIOUIl BiRiPApare de trei ori pe săptămână

Activitatea naţional - economicăa Băncilor româneşti din Ardeal

— Bilanţul Băncii „Ardeleana“ —

Orâştie, 21 Aprilie 1937.Băncile româneşti din Ardeal,

[Înfiinţate cu meri greutăţi sub stăpinirea ungureasca, din cauza multor piedici puse de foştii asupritori, au devenii focarele de încurajare a elementului ro­mânesc pe terenul economic* financiar. Mulţumită acestor ins- Btuţiuni, dintre cari unele au de* venii adevărate binefăcătoare ale populaţii româneşti,românii arde* leni şi bănăţeni au scăpat de că­mătăria băncilor shiăine şi uzuraşii minoritari, cari sugeau vlaga nea­mului nostru. Au putui fi scăpate multe moşioare şi proprietăţi româneşti de vânzarea lor prin dobă, au putut începe românii negoţul şi meseria, iar tinerii studenţi au fost ajutaţi să şi poată începe şi termina studiile universitare.

Tot prin băncile româneşti au ajuns multe moşii străine în mâna românilor, cu ocazia vân- urilor silite, licitaţii etc. Băncile româneşti au subvenţionat bise­ricile, şcolile şi alte instltu|iunl.

Una dintre aceste binefă ă* loare institut iu ni bancare, a fost ţi a rămas banca „Ardeleana ,* care a împlinit decurând 50 ani de activitate laborioasă, pe te* «nul naţional- economic şî social* cultural in Ardeal, mulţumită conducătorilor săi tehnici şi spirituali,

Am înşirat la timpul său, din prilejul aniversării celor 50 ani de existenţă, toate faptele româ* neşti ale acestei bănci. In erti- colul de faţă vom căuta să a* ratăm — în aceste timpuri grele financiare şi morale — activita­tea ei din anul 1936, evidenţiată ia raportul bilanţ prezentat adu nării generale în ziua de 17 Aprilie a. c. de către Consiliul de Administraţie şi cel de cen- zori, în frunte cu activii săi con­ducători : Dr. Aurel Vlad, pre­şedintele băncii «Ardeleana* şi al „Solidarităţii,“ fost ministru şi Cornel Mihăilă% director execu­tiv.

Bilanţul anului trecut ne do­vedeşte o frumoasă şi reală ac* tivitate bancară, pe lângă toate greutăţile fireşti existente.

Din bilanţul ultim şi cele din trecut, reiese ca fn 1936 impru* mulurile acordate în diferite for* me, au trecut de 19 milioane, iar in trimestrul anului 1937, s’au făcut împrumuturi noui de lei4 milioene 300 mii valoare. Dela ultima lege a conversiunii, banca „Ardeleana* a dat împrumuturi noui, în sumă de peste 15 mii. lei, afară de cele achitate între timp, acordate tuturor categorii­lor sociale. Mai mult însă : 80% jőranilor români, cari formează majoritatea sdrobitoare a acestui |inut. Banca a ajuns acum să plătească şi dividende. Din ope­raţiunile băncii mai reiese ca datoraşii beneficiari ai legii con­versiunii, îşi dau silinţa să-şi re­guleze datoriile reduse, unii a* jungând să fie şterşi în urma achitării lor în întregime — din

cartea neagră şi să poată primi în caz de lipsă împrumuturi noui.

Operaţiunile băncii „Ardelea­na,* sunt un barometru el actu­alei stări economice-financiare a românilor ardeleni, în general care începe să se normalizeze— după interesanta expunere fă­cută de dir. C. Mihăilă în adu­narea generală a băncii —, prin făptui că reînviind încrederea veche a băncilor româneşti, re­vin şi economiile românilor, ceeace este de mare importanţă din punct de vedere al econo* miei naţionale în Ardeal !

Depunerile noui, în suma de p^ste 4 milioane lei din ultimul bilanţ, arată o îmbucurătoare ur­care faţă de trecut, iar în tri­mestrul anului curent sau făcut depuneri de peste 1 milion lei afară de replătirile făcute. Iată deci încrederea populaţiei ro­mâneşti în banca „Ardeleana*, care înainte de legea conver­siunii a achitat depunerile fără amânare şi cu promptitudine. Aceste depuneri sunt garantate cu capitalul soc.ial şi rezervele acestui institut de mai bine de23 milioane lei, precum şi pla- . samenteie serioase in care sunt !

investite împrumuturile la a- ceastă bancă. 1er garanţia mo­rală cât şi materială o formează conducerea băncii, în frunte cu d-1 dr. Aurel Vlad, preşedintele uniunii băncilor româneşti din Ardeel „Solidaritatea*, care lu­cră pentru refacerea tuturor băncilor noastre, precum şi d 1 Constantin Angelescu, fost gu vernator al Băncii Naţionale a României, ambi foşti miniştrii.

Bilanţul ultim, după 4 ani de bilanţuri fără profit, arată un profit net de peste 60O.COO lei, din care vor profita nu numai acţionarii ci şi societatea ro- mânească din Ardeal cu toate instituţiunile ei naţionale, bise­riceşti, şcolare şi culturale, pe cari întotdeauna le-a sprijinit materialmente .Ardeleana*.

Este deci justă cererea d lui dr, Aurel Vlad, făcută în cuvân­tarea sa dela adunarea băncii „Ardeleana*, că, băncile arde• lene româneşti trebuiesc ajuto­rate de stat pentru emancipa- rea lor fală de celelalte bănci minoritare mai bine situate chiar în România Mare L, căci numai atunci va putea fi satisfăcut şi creditul românesc pretutindeni în Ardeal, în urma căruia vor lua un avânt îmbucurător toate ramurile economiei noastra na­ţionale şi va putea simţi Româ’ nul că »România este a Ro­mânilor*! Ï

Aşa să ne ajute Dumnezeu 1Dr. Ev geniu Munte anu*

Politică şi po iiictanism.

„Nu fac politică“.Auzi deseori pe mulţi spunând

fraza stereotipă: „Eu nu jac po­litică*. Să-mi daţi voe să fac o comparaţie: Ii atragi atenţia u- nui proprietar, că i se dărâmă casa, de că nu o repară. Ei răs­punde indiferent: nEu nu jac gospodărie

A face politică înseamnă a face gospodărie în ţara ta, doar n’o să Ieşi pe străini să-ţi facă gospodăria. Albert Petit, renu­mit scriitor contimporan, spune: „Să nu ja ci politică, înseamnă să laşi câmpul năpădit de bu- rue ni, să laşi pe comunişti azi încă în minoritate să dicieze ei*. Din această cauză s*au şi pus în Franţa bazele „Ligii de edu- caţiune franceză* menită sa facă educaţiunea cetăţeanului de a-şi exercita drepturile politice.

E deosebire între politică şi politicianism. Politică înseamnă a jertfi din timpul tău liber, din sufletul tău tot ce este mai pre­ţios, pentru a colabora la opere de înalt patriotism şi la lumi* narea naţional creştină a popo­rului dn care ja ci parte. Poli­ticianism înseamnă a subordona interesele patriei şi neamului tău intereselor particulare sau de partid, înseamnă a face con­tracte cu străinătatea, din cari nu prea se vede folosul pentru ţară, cât folosul pentru punga ta, înseamnă a presăra pr^f în ochii mulţimei ca în definitiv toată presa, tot capitalul, toate consiliile de administraţie, toate trusturile şi cartelurile să ră­mână tot în mâini jidăneşti, căci

ele întreţin necesităţile finan- cidre ale partidului din care faci parte.

Un fabricant spaniol, cel mai mare producător de mătase din Spania fu întrebat: „N-ai băgat de seamă pericolul comunismu­lui, ca să iai din vreme măsuri ?" Ră?punst: „Din 20.000 de lu­crători abia 50 erau comunişti, dar n am crezut, că organizaţi cum erau au fost în stare la izbucnirea revoluţiunei să se facă stăpâni pe conducerea fa- bricelor*.

Louis Barthou, foslil ministru de externe al Franţei, căzut în mişelescul asasinat alături de Regele Erou al Jugoslavîei scrie în cartea s^ „Mirebeau*: „Indi­ferenţa elitei intelectuale a pro­vocat mei multe prăbuşiri şi re« voluţiuni, decât ori-ce alte cauze. Din egoism sau exces de pru­denţă se desinteresează de po­litică şi lasă căi deschise mino­rităţii revoluţionare, amăgită de vorbele demagogilor*.

Deci a face politică este un obligament moral, este dragoste de ţară, este un act de curaj civic necesar pentru a putea erei a „România nouă a Româ- nismului biruitor",

Dr. M. Suciu-Sibianu.

Cinstiţi Biserica şi Şcoala, cetăţile de rezistenţă ale nea­mului, împotr va necredincioşi­lor şi a celor ce urmăreec sur­parea proprietăţii, desfiinţarea familiei şi distrugerea tradiţiei şi a libertăţilor naţionale.

„Pregătirea unei generaţii sănătoase pentru z'ua de mâine, este cel mai înalt şi mai sfânt comandament, pe care trebue să-l ai be conducătorii unui neam".

M, S. Regele Caro! despre Străjerie,

Pentru literatura româneascăde pretutindeni

Anul 1937 va rămâne în Istoria literaturii moderne, însemnat prin unul din evenimentele de căpe­tenie care se pot petrece în cadrul unei culturi. Literatura românească a ajuns la o răs­pântie care va avea să-i hotă­rască soarta.

E vorba de acţiunea viguroasă pornită de cărturarul cu tempe rament vulcanic, d. Niculae lorga, care, trecând peste toate piedi- cele ce i s’au ridicat pretutindeni în cale, a reuşit să trezească din nou conştinţa românească, aducând-o la preţuirea valorii ei adevărate. A şi început să se vadă rezultatul strălucit al ge­nialului îndrumător al culturi na­ţionale. Scriitori din ce în ce mai mulţi îşi unesc glasul pentru triumful literaturii sănătoase.

Şi este interesant de ştiut că acest punct de vedere a fost îmbrăţişat dela început şi de revista „Gândirea* care, averti­zată de scrierile d-lui N, Iorge, a pecetluit definitiv opera d-lui Eugen Lovinescu. Au fost de* ajuns 10 — 15 ani, în cari toţi trepăduşii în materie de titera- tură să fie lăsaţi în pace, ba uneori încurajaţi peste aşteptări, ca o întreagă generaţie de tine­ret să alunece înir’un nemai­pomenit desmaţ literar, unii ne mai ştiind ce să citească, iar alţii, cari scriau, ne mai ştiind ce să scrie.

S'a văzut mai ales lipsa în­drumătorilor buni. însăşi temelia literaturii româneşti era săpată de apele murdare ale scrisului multor nechemaţi dar nimeni nu a avut curajul să pună piciorul în prag şi să oprească această nenorocire.

D-1 Profesor Nicolae lorga a dat semnalul de alarmă. In con­ferinţe publice, la Academie, la universitate, pretutindeni, cu acea judecată limpede dar adâncă şi sănătoasă, d sa a stârnit asupra pericolului pe care-1 prezintă scrierile pornografice.

Dar noi să nu ne oprim aici. Răul în literatură este prea greu înrădăcinat. Trebue smuls cu totul. Sunt unii, foarte mulţi, care îşi văd pământul fugind de sub picioare şi atunci se agaţă de ce le iese în cale, de ce ni­meresc. A fost mai greu atâta vreme cât nu-i ştiam cine sunt. Acum când i-am aflat, când societatea îi arată cu degetul iar tribunalele au de lucru, is- bânda prinde să se vadă.

Se cere însă atât cărturarului din oraşele de veche cultură cât şi micilor gazetari de pro­vincie ca, înfruntând neplăceri ce se pot ivi, să propage crezul scrisului sănătos. Să nu se uite că cea mai mare parte din răs- pânditorii şi scriitorii de cărţi cu otravă sunt evrei fără rost, cu veşnicele lor tendinţe de destrămare sufletească. Mai este nevoe să amintim un nume ca al lui Felix Aderca— alias Froite Adelst ein — care a tradus „A- mantul Doamnei Chatterley* şi a scris el, marele rival al au­torului englez, „Al doilea amant* plin de toate necuvinţele. Ne

mirăm cum parchetul nu l-a in­vitat până acum să-l întrebe ce mai creiază pentru fericita lite­ratura românească. Unde mai puneţi că acest domn mai este şi director în Ministerul Muncii !

Un I. Pelz, Camil Balta zar,H. Bonciu (H. Haimovici) cel arestat de curând, L. Boz, Geo Bogza, deasemenea arestat la Văcăreşti, Ion Căiugăru şi atâţia alţi evrei au căutat să necins­tească faţa scrisului cu adevărat românească. Dar e bine să se ştie : nu oricine merită să poarte numele de scriitor român. Cei de mai sus nu sunt scriitori ro­mâni. Or fi cum or vrea, numai români nu.

Ceeace este mai dureros e însă şi faptul că unii dintre scriitorii români, sub tirania a* cestei mode a scrisului porno­grafic, au început să scrie la fel cu evreii. Aşa s’a compromis Damian Stănoiu „Camere mo­bilate*, etc. etc. Aşa a reuşit să se compromită Mihail Celarian cu „Femeea sângelui meu.* Mai sunt şi alţii. Nu*i mai pomenim.

Reacţiunea împotriva literaturii nesănătoase e prea puternică şi nu ne îndoim că li se vor deschide ochii şi minţile până nu s’au pierdut de tot.

Centenara „Gazeta Transil­vaniei* aduce de aici de din­coace de Carpaţi, omagiul ei călduros, marelui animator, crea­tor de energii, d-lui prof. Nicolae lorga, pentru opera de purifi­care a literaturii româneşti. Gla­sul Iui a trecut peste munţi şi a ajuns până départ**. Dumnezeu să-i dea vieaţă îndelungată ca să vadă izbânda deplină, defini­tivă, a gândurilor bune pe care le-a semănat.

Elisabeta Henfiti

Un inspector excrocRegiunea X industrială Braşov

ne roagă să publicăm următoa­rele :

Regiunea X Industrială Braşov aduce la cunoştinţă tuturora căo aflat, că o persoană, care se numeşte inspector şi se dă drept Inginer la Regiunea Industrială Braşov, se prezintă Ia fabrici şi sub pretextul că face inspecţia» impune fabricanţilor de a face planuri etc. angajându-se de a le executa el însuşi.

Regiunea pe aceas tă cale roa gă fabricanţii, ce în caz când sus numitul s*ar prezenta la fa* brică, să avizeze Poli fia sau J jndarmeri*, deoarece cel ce se prezintă în numele Regiunei nu face parte din acest serviciul şi deci nu poate să fie decât un excroc.

Funcţionarii Regicne! X Indu* striale Braşov au delegaţie is* călită de şeful Régiónéi â i In­giner şef Alexandru Hossa Fără aceestă delegaţie oricine se va prezenta la fabrică, ca făcând parte dintre funcţionari! Regiune! să fie predat Politiei sau Jan* dorme riei avizând totodată de* spre aceas!a şl serviciul nostru

Pagină 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 33-1937

Răgim ctentera, noastră a ne v N t î

F lorărianoastră cu ocazia sărbătorilor

Sf. Paşt iavând mere asortiment de flori pentru Sf. Paşti,

Frieda DworakBRAŞOV

Strada N Titulescu Nr. 1.275 1 -2

PublicafiuneComitetul de constructif şco*

lare Zârneştt, Judeţul Braşov, având în vedere rezultatul ne­gativ al celor 2 itcitajtuni ţinute pentru darea ta antrepriză(a Iu crărllor pertru cdostrufrea unul etaj la edificiul şcoalel Nr. 2. în valoare de 720.000 lei, publica lícffáfte prin buni' învoiafâ pe ziua de 28 AprlUe 1937, ora 10 in localul şcoală în confortul* taté cu arţ. 68 9t 69 precum ari.: 26 din regulamentul Oficiu lolcentral de licitaţi! şi a aprp< bătfl acelui oficiu detă stíb Nr! 13676-1937.

Planul, devizul şi con dif lunile de licííajfe ae pot vedea la Dl recflimea şcoalel.

Zârneşti, la 12 Aprilie 1937. Comitetul şcolar.

325 1 -1

Primăria Municipiului Braşo*

Nr. 5 896-1937.Sí rv. economic.

Pentru închirierea pe timp de 5 ani a casei comunale situată lângă podul Bârsei se va Jine In ziua de 12 Mai 1937, ora 12 la Primăria Braşov o licitaţie publică cu oferte slglUte şl timbrate în conformitate cu dia* poziţiile art 88—110 din legea contabil tSffi publice.

O ie t* cu oferta, seve dpune o garantie provizorie de 5% <* n chiria oferită.

Condiţiunile detailate ae pot veţiea la «serviciul economic el Primăriei.

Braşov, la 5 Aprilie 1937, Comisia Interimară,

Preşedinte :D r. 7*. Prişcu.

Secretar general: Dr. Virgil Voicu

In conformitate cu originalul : Expeditor Reiner.

324 1 -3

Consumaţi , v i nu r i l eÍ fii mei

Szegő Árpád60 9—10

No. 1175—1937.

Subsemnatul poriărel pria a ceasta publică c* în baza deci /lunii No. G. 6804—1932 a ju­decătoriei mixte Braşov, i» favorul reclamantului' Dr. Mi hali Rusu, Braşov, repr.ptrscnji pentru încasarea crea&tei de 1654 1«! şi a ac., «e fixează termin de licitaţie pe ztua de 27 Aprilie 1937, orele 15 9. ai. h f it* lo cuiul in Braşov Podul Cieţuiii Nr. 100, unde se vor vinde prin llclla|Ie publică judiciară i ma şină de cusut şi diferite mobile de casă in valoare de^Lei 11300.

In caz de nevoie şi sub pre* tul de estimare.

Braşov, 29 Martie 1937«350 1 -1 portărel

Adevăratul prietenal căminului D-voastră

este revista »teatru Df. Doamnă* care apare lunar şi prin valo* roasele sale suplimente mulţumeşte întreaga familie.

Gospodina găseşte cele mai moderne lucruri de mftnă, mode, modele de tricotaje, sfiUiri cosmetice, coltul medical, reţete tn* cercat», precum şi tntereaante articole pe care fiecare gospodină şi mamă poate s i le întrebuinţeze cu mult folos. Abonaţii primesc sfaturi despre orice doresc în flecare rubrică specială.

Suplimentul mToată lumea citeştem care este o lectură ex* trem de interesantă, cetită atât de femei cât şt de bărbaţi, cu pţinie romane, nuvele, sch'te, probleme distractive, curiozităţi, humor, efş.

Copiii au suplimentul lor separat «Penlru Tine Puiule* cu admirabile povestiri, sfaturi instructive, pofzil, rebnse, jocuri ev premii, etc.

Ai 5'lea supliment este «Foaea de tipare* cu explicattfle şl modelele din corpul revistei detailat.

A l 4’\ea supliment »Suplimentul muzical* tipărit separai Io forma caetdor de note muzicale şl atace în fiecare lună şlagăru; celor mai cunoscut! compozitori.

Rev'sta cu suplimente are lunar cca. 80 de pag. şi cosii Lei 40 exemplarul.

Un abonament pe timp de un an costă Lei 450 la care ofe­rim tn mod absolut gratuit, cadou, un mi iu nat covor Sudan în* ceput şi cu tot materialul necesar terminării, sau o fafă de masă din organti, după dorinţă.

Cereţi încă astăzi gratuit, un număr de probă cu prospecte dela administraţia revistei mPentru Do. Doamnă*, Bucureşti, Cal Vie tonei No . 47. 194 1 0

329

Vinurile şi rachiurilebune şi ieftine

se tfl* la

PIVNIŢELE de VIN

„B A C H T J S “(BÄRBUCEANU)

Strada Regina Maria Nr 121 - 2

Croitoria

rsi .coEitcţionează haine bărbăteşti

ca preţuri convenabile

BRAŞOV, Strada Gh. Baritiu 12 (în curte)226 1 - 1

Pretori foarte reduse de Primăvară !In contra tuturor scumpetelor.Ceie mai nuoi modele în G E N Ţ I de D A M E , bine asortat In geamantame şi Truse de voiaj, totodată şt în

iot felul de plelerli fine la

VIKTO R B U T Y K APiaţa Libertăţii Nr. 6. ••■• B R A Ş O V

p motocicletă de oca* | 1 zie. A ee adresa la 1

ziar. 295 1 -2 1

Casă familiară aproape centru. Adresa la ziar.

307 2—2

Firme româneşti

Români sprijiniţicomerţul şt meseria românească

D. BERBECARIUB r a ş o v . Voevodul Mihai 20.

Telefon 161.

Manufactură Modă de doamne şi domni.

Librăria „Minei va“I. A . S T IN G H E

B r a ş o v . Strada Voevodul Msh*l 13.

Vlădărean £ HubbesB ra ş o v , Strada Voevodul

Mihai 11.Stofe, mătăsuri, pânzeturi şi

pături de lână.

Traian Sulicăproprie te ru biroului administra* tiv şi irfo'miiiv .Documenta*B r a ş o v , Strada I. C. Brătianu

64 Tel* fon 454

C. AnneanuCroitorie civilă şi militară

B r a ş o v ,Strada l G. Duca Nr. 92

(fost Sír. Lung*)

„CARTEA ROMANEASCA"Dragomir Ne delco viei

Librărie şi papetărie. Târgul Florilor 17.

Fraţii BelindescuF a b r iă de salan, mezeluri

şi n ăcelărie. tB r a ş o v , S'r. H rscher Nr. 1

Telefon 642

BERARIA „ L U T H E R ,1 Mosoiu

Berărie şl restaurant de primai rarg. Piaţa Libertăţii 10.

Telefon 86

Bodega „Azuga“CJUPALÄ şi ARDELEAN

B r « ş o ?, Plafa 1,

Z*vedei Crişanfrizerie şi articole de toa ietl

Strada i. G. Duca 8 (fostă strada Lungă)

P. StoicaCroitorie civilă şi preoţească B r a ş o v , Sir. Regele Carol

25. Et*J L

Asigurat *tă evttul şi viat* la

„Âsigararea Românească“R prezentanfa Generală

B ra şo v , Strada Hirschcr 4.

„Cristalul“IOAN TONCA

Mare depozit de geamuri, rame şi oglinzi

Braşov Str. 1. G Duca 14 (fost Lungă)

Telefon 1026 Telefon 1026

Dumitru NoianAntreprenor-constructor

B r a ş o v , S«rada Sitei 48 C»

M Mirea Gubi{aHala de păsări, vânat, zar*

zavaturi, iructe Strada Gh Baritiu 22

Telefon 241

Jupiter“Librărie şi papeterie

Biaciu şi Popica S. N. C. Braşov, I. G. Duca Nr. 25,

I A V I Zde tuburi d?n ciment

■- â U i l L u şi pfarră artfiefa^ă ,D o n n ^ l f Ciment ipsos, asfalt, carton gudro

U / i i I . nat. var, îSgie, cărămidă şi ele met« riale ptatru co astru fii. . .

• I •

• •

• * * » • • a s

276 3 5

I . A N D R E EBraşov. Str. Lungă 155 — Teiefon 928

PACE PACEîn familie veţi avea dacă veţi cumpăra

din prăvălia

K O N Y ACea mai bună sursă de a vă provedea cu

carne, salam, mizeluri şi şunci.Strada Hrschcr Nr. 1 ÜÜàQnïï Strada l. G, Duca 93 ^

Telefon 901 Telefon 902 $

% ; SS—1957 GAZETA TRANSILVANIEI h U H S

Pentru sezonul de Primăvară şi sărbătorile Paştilor

preferafi încălţămintea:

II. MOCIOMUUcea mai elegan ă,

DURABILĂ

şi E F T I N Ă , M ODELE NOI

Depozitul de vânzare :Braşov Str. Voevodul-Mihai Nr. 14396 (fostă Vămii) 3—4

Oieri ! Agricultori 1

CHEAGUL lichid „MIORIŢA“-este întrebuinţat cu succes de peste 100 de ani. Se află numai la

FARMACIA

„L A ARAP»înfiinţată la 1821

IO N E L D O M N A R IUB R A Ş O V

Piaţa Libertăţii Nr. 13 Telefon 640. Telefon 640

*46 2—3

Cumpăraţiciorapi şi albituri cu această 1 marcă

270

de clasa I. şi ieftine ROBERT WEBER

Strada Porţii 7i - i

MODELE EXCLUSIVE PRETURI CONVENABILE

^Casa de mode S a m u e l “anunţi onoratei clientele asortimentul

special cel mai bogat din |ară in

; pardesiuri, compleuri, rochii şi 1 demiuri cu ocazia PaştilorW - ................ ................ ......* .......1 -2

» 7

Cu »VAS* 'negrită, soba are

Sclipire ca de lumânare.

Căci nu găseşti mijloc mai bun

De* a lustrui o sobă —'tl spun —

Ca .VAS*. S'o ştie asta bine

Şl gospodari şl gospodinei

1—1

In comerţ ca şi în orice ramură de activitate, promptitudinea joacă un rol important. Deaceea, mijloacele primitive de altădată trebuiesc abandonate.

Transportul cu roabele face o impresie detestabilă. Dar magazînefo sau întreprinderile fără telefon? Credeţi că ele fac o impresie mai bună? Fără telefon, întreprinderea Dv. nu poate avea prestigiu, nu se poate desvolta, nu poate exista. Dacă aţi şti câte foloase aduce acest aparat minuscul, desigur că nu aţi ezita nici o clipă şi laţi instala imediat.

Telefonul — resortul magic do care depinde progresul între­prinderii Dv.Un fir miraculos, datorită căr rula puteţi vorbi In câteva m i­nute cu clienţii sau furnizorii Dv. din Capitală ÿi provincie f i chiar de peste mări f i ţări.

Paltoane de blană

pentru 100 lei, cu ga­

ranţie, contra moliilor

le a p ă r ă m

s.

îmbrăcaţi-vă la

WESTEMEANconfecfiuni şi croitorie

B R A Ş O V

Strada Regele Carol Nr. 51Telefon 710

319 2Telefon 716

Casă de vânzare de blănuri,Braşov, S?r. Regele Caro)

(fostă Por|») 34.Telefon Nr. 10-78

Chemet telefonie pol fri mite după blănuri la locu­inţa d slrS. 258 4 -5

Vizitafi firma

STR. M I HA I L V VEI SS N * 3S

Atelier special pentru273 reperetiunî 5—6

Pardesiuri şi costume de primăvară, haine de mătase şi de stofă la

Salon „MiBGilTA“Braşov, Piaţa libertăţii 10 etaj. I. (deasupra Berăriei

»Luther")

'reţuri convenabile!259 6 -6

Cu ocazia Sft. Paştiacord mere reducere la ondolafia

permanentă, u preţul de Lei 180

Toate lucrările se execută cu aparatele cele mal moderne şi garantate pentru timp de 7 Ioni.

Salon special pentru dameunde [totodată se esecută ondulare cu apă, ca {1er, menteur» vopsitul părului, in toate nuanţele, lucrate de specialişti. —x—

In salonul pent'u domni sunt cel mai bani lucrător^ exacţi şi cu renume bun.

Toate lucrările se execută cu preţuri exfrem de reduseBinevoiţi a f! atent ia adresă,

Frizeria „SZABIT Str. H. ffeiss 6Telefon 1124

2 - 2288

V i tl 11 F i or’ataf*!? d*»1** T 3 F 11 d V dw—mmmmm—mimm ■■ mmmmmummmmmmmmmm

găsiţi numai la singurul nostru depozit

Sindicatul Viticol al TârnauelorBraşov, Strada M. W eiss 13

Prefurl redusei "2&C Must dulce nefermenfat î286 1—2

Pagina 4» GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 55—1937j)*

Cehoslovacia îşi unifică legileUn nou cod penal.

Zilele acestea a trecut prin parlamentul din Praga noul cod cNrll cehoslovac. In acelaşi timp me lucrează şi la un cod penal cere să îmbrăţişeze laolaltă ta* treaga legislaţie penală a fărtl, 1b acest scop Ministerul de jus tifle a Invitat diferitele organ!» xafii şl corporafii să-şi dea st!* sui în această chestiune. E vorba ca noul cod pesa) să iasă din colaborarea celor mal buni spe­cialişti şi din practica corpora- fiilor. Proectul noului cod pena) are 426 paragrafe şl are de •cop să unifice diferitele legiuiri penale dinlăuntru! tării.

O operafie destul de grea, Ülndcä sunt valabile legiuiri încă de pe vremea Austriei. Astfel e iacă in vigoare un* cod austriac dfn anul 1852, care la rândul mêu se sprijină pe un altul din 1893. De asemenea, în Slovacia şl Rusia Subcarpatică sunt ta vigoare coduri pena'e mai vechi «ngureşti, care, deşi nu se deo- albesc prea mult de et 1 austriac, Soiuşi in situata aceasta numai pot dura.

E Interesant că pentru a doua m ră se încearcă o reformă pe s s i i In Cehoslovacia. Imediat -după forme rea republicii s'a in ntüuii o comisie de specialişti, recrutat! dinire profesorii uni*

versitéri, care a fost însărcinată să lucreze un proect de cod penal. Realizările comlsiunl! de atunci au fost de o mare va» loare Juridică, recunoscută chiar de streini. In 1926 era vorba să fie legea promulgată, insă tot atunci s’a con&tatat că va In* têmpina multe greută(i In apli­care. Ea ar fi Însemnat o ade­vărată revoluţie in materie pe* nală. S'a spus că va fi prea greu să se treacă deodetă spre o formă mult mal avansată a penalităţii moderne. De aceea ministerul de justifi« a renunţat la proectul lucrai de comisiu- nea amintită, hoiărându-se să se recurgă ia un cod de trecere int^e situa)ia actuală şl nouile reforme.

Intre cele două puncte de ve­dere, sau principi?, austriac şi maghiar, s'a ales de fiecare d&tă acela care corespunde mai bine realităţii, principiul mai bun, mai practic. In c&zul când nici unul n‘ci a iul nu pót fi admise se recurge la un principiu nou. Asta înseamnă că noul cod pe­nal prea multe noutăţi nu va a- duce, însă, in orice caz, se vor produce şi multe schimbări at&t In Cehia cât şi’n provinciile din răsăritul republicii: Slovacia şi Rusia Subcarpatică. (Ceps) .

Ridicarea„Pavilionului Naţional“

la şcoala primară No. 4 din Braşov.In prezenta unui public nu­

meros, compus dfn părinţii ele­vilor, din prieteni ai şcoatei, din admirator! al nou ii instituţii de «ducefle a tineretului româr, dJn autorităţi militare şi civile, din unităţi ale stolurilor de sfră- feri şl cercetaşi din locaiitate, a «Hor învăţători şi d-ne invăjă Soare şi conduci tos re din Muni­cipiu, precum şi a delegatului Comanda meni ului Falangei de Străjer! dia Judeţul Braşov, — Stolul de străjeri şi străjere al şcoalel primire de stat Nr. 4 din Braşov şi a serbat in ziua de 18 Aprilie a. r., cu un deo* seb ii fast, ceremonialul ridicării Pavilionul! Nations1.

Strbarea a început la ora 103/4 cu reportul de canturi?, dat, cu multă prccizfune, de către şefii de centurii, copile şi intre 7lß $! IOV2 anişori, urmat de irecerea in revistă. S’a oficiat apoi de căire Pr. Dumitiu Tohăneanu Sfeştania şi Sf»niirea Pavilionu­lui» A urmat ceremonialul ridi­cării Pavilionului National in su­netul Irmuuî Reg il, apoi s'a câfttct rugăciunea »Tatăl nostru," de către toji străjerii şi st ăjereie boiului.

La textul biblic, Pr. Dumitru Tchăneenu a roşit o frumos să şl mult simtUă cuvântare, arëtând puterea Crucii asupra păgânilor «I credinţa ce trebuie să o avem in Patrie. Neam ş! Rege, apoi s*a spus de către o elevă deviza siiăjerului: .Credinţă şi muncă pentru Ţară şi Rege,"

După cântarea **Imnului Nos­tru", comandantul Stolului, d-1 director Emílián Reit a ţinut o Impresionentă cuvântare ocazio­nală, pe care o vom da in în Ircglme in unui dJn nume iile viitoare.

După ttfvânturea ascultată cu urnită e tenii une a aurise! inve­stirea ncuilsr străjer! de căire d i Comand ni ai L‘ giunei, care, In cuvinte aîese, explică însem­nătatea insigniilor, face apei la muncă ctasiită în toste împre* furările, distribuie fularele, basca şi lasfgnii e străjere şti, după care coral Intonează Imnul de inves­tire. A fost de iot emoţionantă partea ultimă a lanului :

Penfru-al nostru Rege Carol Rugăciuni ridic la cer,Gata sunt la datorie :Sunt Român şi sunt străjer.

Terminată investirea, urmează cu prima echipă de străjer! şi străjere exercit i sfrăj«reşti de ansamblu, execi tete cu pre ci* j ziune, sub conducerea d-lu! Du- [ mitru Vie ol, comandant, care a | pus mult suflet ia buna reuşită | a acestei serbări. Publicul a răsplătit această ech'pă cu a* pieuse furtunoase.

Au urmata poi exerciţii de sem* re lize re cu fanioanele, jocul de a roaba şi prim ajutor, de cetre echipa sanitară sub conducerea d iu! Haralamble Bermeşeanu, care eu plăcut mult.

Echîpa II de sirijcri, de sub conducerea d lui Ioan Girîp, co mandant, a executat câte?a e- xercifii străjereşti şi Jocul: Iepu­raşul, cu cântec, ceri au plăcut şi au fost Îndelung aplaudate,

Coiul stolului, de sub condu* cerea d-nei E. Ojfer berger, în* văţfctoere, a executat cu mullă claritate şi precíz une 2 cântece pe 2 voci: „Cântări de veselie" şi »Plecarea la răzkofu".

După aceasta au urmat 4 dan­suri nationale: Hora Sinaia, cân­te tă de muzira Reg. 89 Inf, Sdrobuleanc*, Hora dela Bălti şi Hora Ielelor, acompaniată de un teraf de lăutari, Dansurile au

fost Instruite de d ra Ecaterlna Zamfir, învăţătoare şi au fos! executate cât se poate de bine, stârnind admiraţia celor de fată.

Ca punciul f nai al programu­lui, a urmat defilarea întregului stol de străjer! şi străjere, în f&ta şcoelef. Defilarea a fost primită de d 1 comandant al Le* glune! de străjer!, în ordine impecabilă, strSjerii şi sfrăjerele având o ţinută demnă, lăsând cea mei frumoasă Impresie în inimile celor de fată şi nădejdea că această Instituţie — străje­ria — umple un mare gol in ti­neretul român, Ea este cea mai bună chezăşie că educaţia tine* retului român este pe calee cea mai bună.

întregul program s’a desfă- şurct in condifiunile cele mai bune, comandanţi! — învătStori şi învăţătoare — au f&st felici­taţi, cu multă căldură de publt cui asistent, pentru munca cea grea ce eu depus pentru pro­curarea câtorva ore de adevă rată revelaţie sufletească.

Asistent

Chemare.

0 adunare generalăMărfi, 27 Aprilie 1937, ora 18,

se (ine in sala festivă a Pre fee turei judeţului Braşov adunarea generală de constituire a sec jici judi (eue Braşov a Asocia- ţiunei generale a contabililor pu­blici din România. Tot! d a ii funcţionari, d rele şld nele func fionare, coi tăblii publici, sunt invitai! a lua parte ia această constituire, înscriindu-se ca mem­bri în Interes propriu şi obştesc. Se conieeză la participarea tu­turor funcţionarilor de această branşă dla municipiul Braşov, dela ioe te eutorităţ le de stat, jude*, comune, f:nsnciare, Justi­ţie, camere profesionale, regii autonome etc.

Pentru Comitetul de ini ttatbă ; Lutz.

Lazar Bârsanpantofar,

cu practică în Bucureşti,confecţionează orice încălţăminte, solid,

fin şi ieftin,Strada Bisericii române 24. 328 1- 1

Direcţiunea „Parisi­en Grill“ cu onoareaduce la cunoştinţaonor. public, că loca­lul său, din cauza re­novării, este închis deLuni, 26 Aprilie, pânăSâmbătă seara, 1 Mai

331 1—1

C I N E M A . A S T R AA z i şi în z ile le următoare

Prem ieră pe ţarâl Premieră pe tară!Un film al eroismului, al dragostei şi al camaraderiei

W I L L Y B I R G E Lîn cel mai mare film al său,

DRUMUL SPRE GLORIEAcest f!lm este un imn al libertăţii, o romanfă din răsboaele

eroice ele polonezilor în lupta pentru des^oblie de sub jugul ruscsc, O scei ă în care ulanli polonezi ser în ajutorul patrie! lor In

primejdie, va rămâne multă vreme în memoria publicului spectator,

Cu: Hansi Knoteck, Victor Staal, Ursula Grabley.Regia: Karl Hardt. Muzica: W oifgang Zeller.

Complectare: Jurnal B A V A R I A .

I N F O R M A Ţ I U N II IA n a Pauker şi sofii defini­tiv condamnafi. înalta Curte de Casaţie secjta 2a sa pro- nurtst in recursul lăcut de co< mu ni sta Ana Pauker şl ccm plicii el, contra deciziei consiliului de războiu din Craiova, prin care au fost condamna)! la câte 10 an! recluziune. înalta Curte res­pingând recursul, tofi şaptespre zece comunişti împreună cu Ana Parker au rămas definitiv con- damnat!. ^

Câţi orb i avem în t&rä După o recentă statistică ofi* cială, avem în România 13.689 orbi. Repartizat! pe provincii, după datele Institutului demo grafic sunt : In Muntenia 2769, în Transilumia 2601, în Basa­rabia 1950, în Moldova 1648, tn Oltenia 1487, Crişana şi Mara­mureş 1107, Banat 676, Buco vina 745 şi Dobrogea 516.

•Farmacii de serviciu Dela

24 Aprilie a. c. până la 9 Mai c. fac următoarele farmacii ser­viciul duminical, de noapte şi h amiazi : Farmacia M. Sa­lamon »La Sit. Gheorghe", Ce täte, Str. Regele Carol Nr. 56-58. (lângă Hotel Coroane) şi far macla Succesorii K ein »La Co> roana de aur", Scheiu, Sir. E n ­tériné! Nr, 7 (vis-a-vis de Spita­lul de och )

Expoziţia de pictură a d-nei col. Ileana Antonu este des chi?a deia 25 Aprilie—10 Mai la sala Redoute (orele 1072—13 şi 17—20). Vernisajul va avea loc Duminecă 25 Aprilie ora 117b dimineafa.

Vizitaţi de sărbătorile Sj. Paşti şi cumpăraţi dela maga­zinul nou al fabricei de ciorapi Gross, Sir. Voevodul Mihai 18 a.

308 3—4

TIq înphinint Cameră mobilată, UD IM ll lß l cu antreu şi b**e. Dr. N. Boeriu, sir. N. lor ga 20.

518 2 -2

Parastas. Aducem la cunoţ tinta generală, că Duminecă, 21- 1. c , la ora 11, se va oficia blserlc» ort română dio Braşo* vuNvechiu.1 parastasul de 40 zile pentru iubita şi neuitata noaetrl fie?, Doina.

Familia Dr. /. Bran Lemeny

Pentru sărbători ti aprovizionaţi cu cele mai moderne poşete şi cordoane de dame la Magazinul

M. S C H N E I D E RStr. Voevodul Mihai No. 22

Cu ioetă urcarea preturilor de 18°/0 noi vindem cu p r e t u r i l e v e c h i

522 2-3

S T O F Ede primăvară, pentru bărbaţi şi dame

şi cele mai frumoase

pardesiuri de ploaiepentru dame, în ma­re asortiment şi cu cele mai r edus e ; preţuri

în magazinul

A c s & CoB raşo v , Str. Regele Carol 10

(fostă Str. Por(H)173 7—10

caută iân§r electro ingi-

are pe timp in* delunget sub 9 ele o fro inginer" la administraţia zierulii. 317 2~2r

predau Stenografie română. Rezultatul

garantat.Intormaţiuni la ziar personal.

304 2-3

n?r pentru anga

Bine şi Eftin!Ştjsefe pentru copil Lei 10—11—12Ciorepi pentru copil » 9 10— î lCiorapi de damă » Í8—28—38—48Şosete pentru domni „ 13—19—24—28—30

Muselia, Ată de cusut, Pânzeturi, Mărunţişuri. Asortiment bog t. — Pre{uri «ftiae.

U N D E ? U N D E ?

la Robert Leibli Ä / Ä Ä232

BRAŞOV, Str. Hirs har Nr. 13.1 -1

In atenfia croitorilorPredau CURSURI de CROIT după ultimul sistem al modei:

Haine civile, militare, preoţeşti, de magistrat!.Pentru dame croitorie engleză.

înscrierile se primesc în tot timpu*, deoarece cursurile sunt Individuale.

Petru Stoicamăetlru croitor, diplomat al Academiei din Bucureşti, distins

cu diploma de onoare şi Medalia de aur.B r a ş o v , Strada Regele Carol Nr. 25. Etaj I.

507 2 -3

Cumpăraţi de Sf. Paslidela

327

„F IB R A “ S. A.Cel mai mare magazia în confecţiuni de haine gata, bărbăteşti, de damă şi ;— : pentru copii. :— :BRAŞOV, Strada Regele Carol Nr. 50.

1 -1

Tipogrdia »Astra* Braşov — Editura »Tipografiei Victor Branisce Braşov" Redactor-şef şi girant : Victor Branisce