LIMBA ROMÂNĂ

ASPECTE MORFOLOGICE ALE SUBSTANTIVELOR ANGLICISME DIN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ

(CAZUL SI ARTICULAREA)

Lect. univ. dr. DRAGOS VLAD TOPALĂFacultatea de Litere, Universitatea din Craiova

L'article analyse la flexion casuelle des noms anglicismes déterminés par l'article défini dans la langue roumaine actuelle.

Influenta engleză, componentă importantă a lexicului limbii române actuale este vizibilă atât în limbajele specializate, cât si în limba comună. Realitătile sociale, politice, economice, culturale impun împrumutul de cuvinte din engleză, în special prin mass-media. Unele dintre aceste împrumuturi au intrat într-un proces de adaptare si de asimilare în cadrul limbii române, altele, cum sunt anglicismele, si-au păstrat forma din engleză atât în grafie, cât si în pronuntie; DOOM 2 a reglementat statutul anglicismelor în acest sens, diferentiindu-le de împrumuturile adaptate.

În lingvistica românească, fenomenul împrumuturilor din limba engleză a fost studiat sub diferite aspecte: etimologie, fonetică, ortografie, morfologie, semantică, stilistică. Si în preocupările noastre recente au intrat două aspecte ale anglicismelor: unul legat de ortografie si de ortoepie 1, celălalt, de morfologie, respectiv genul si numărul substantivelor2. Cercetarea de fată urmăreste flexiunea substantivelor anglicisme la nivelul cazului si al articulării hotărâte, unde se constată că modul de utilizare nu respectă întotdeauna norma. Articularea cu articol nehotărât, precum si substantivele nearticulate au fost studiate anterior, când ne-am ocupat de genul si numărul substantivelor anglicisme. Corpusul de cuvinte studiate constituie materialul inventariat în DOOM2 si în limbajul presei actuale, pentru a observa si a înregistra diferentele dintre normă si uz.

Substantivele anglicisme primesc articolul hotărât enclitic la formele cazuale de nominativ-acuzativ si genitiv-dativ. Conform normelor ortografice si morfologice din DOOM2, articolul hotărât este atasat fără cratimă la împrumuturile care se termină în litere din alfabetul limbii române pronuntate ca în limba română si cu cratimă la împrumuturile a căror finală prezintă deosebiri între scriere si pronuntare3. 1. Masculinele si neutrele au un comportament similar în articularea cu articol hotărât enclitic. La singular, articolul -l pentru nominativ-acuzativ, respectiv -lui pentru genitiv-dativ, precedat de vocala tematică -u-, este atasat la radicalul substantivului (care se identifică cu forma de singular): brokerul, brokerului; dealerul, dealerului; driverul, driverului; hamburgerul, hamburgerului; rockerul, rockerului (masculine); bannerul, bannerului; boardul, boardului; charlestonul, charlestonului; copyrightul, copyrightului; jazzul, jazzului; leasingul, leasingului; managementul, managementului; posterul, posterului; rapul, rapului; rockul, rockului; soccerul, soccerului (neutre). De exemplu, în nominativ, subiect: „în vreme ce brokerul se pregăteste de extrădare“ (JN, 18.02.2005, George Mugur…), „Jazzul românesc pare obosit“ (Z, 10.10.2005, Gala premiilor de jazz…); în acuzativ, atribut: „alte forme de creditare precum leasingul imobiliar“ (GS, 24.09.2005, Chiriile din Craiova…), „toată lumea este de acord că există duium de coruptie în

261

ANNALES UNIVERSITATIS APULENSIS. SERIES PHILOLOGICA

întreaga Românie, nu numai în fotbal, si că manifestarea acesteia în soccerul băstinas n-ar fi decât reflexia celei generalizate“ (Z, 31.08.2002, Delimitatorii); complement direct: „se nasc cel putin o sută care să cunoască în cele mai mici amănunte charlestonul“ (JN, 30.01.2006, Vremi apuse), „Capital Top 300 detine copyrightul pentru România“ (Z, 12.11.2003, 300 de români detin 12000000 de dolari); complement circumstantial de loc: „Luminita si-a găsit totusi timp să dea un autograf pe bannerul pe care îl purta reprezentantul Finlandei…“ (Z, 23.05.2005, România pe podium la Eurovision), „pozele aflate sub posterul domnului Adrian Năstase“ (GS, 13.11.2004, Presedintele PNL Mehedinti a fost retinut…); în genitiv, atribut: „Penny Lancaster, logodnica rockerului scotian Rod Steward“ (GS, 27.05.2005, Rod Steward va fi iar tătic); „fanii rockului“ (Z, 23.11.2005, Surpriza pentru rockerii…); dativ, complement indirect: „va fi prezentată spre discutie boardului FMI“ (GS, 10.10.2002, Autoritătile române vor elabora…); „acestea nu s-au datorat managementului prost“ (GS; 15.12.2005, Minerul Jilt Mătăsari…). La plural, articolele -i pentru masculin, -le pentru neutru la nominativ-acuzativ, respectiv -lor la genitiv-dativ sunt aglutinate la desinente: beatnicii, beatnicilor; bikerii, bikerilor; challengerii, challengerilor; hackerii, hackerilor; hamburgerii, hamburgerilor; outsiderii, outsiderilor; stripperii, stripperilor (masculine); castingurile, castingurilor; computerele, computerelor; hard-diskurile, hard-diskurilor; jeepurile, jeepurilor; joburile, joburilor; markerele, markerelor; ratingurile, ratingurilor; shopurile, shopurilor; tonerele, tonerelor; weekendurile, weekendurilor (neutre). De exemplu, în nominativ, subiect: „ceea ce beatnicii americani…au realizat“ (Z, 23.02.2004, Ziua literară vă recomandă), „stripperii au câstigat popularitate si premii“ (Z, 10.03.2001, Chef de chef în Grozăvesti…); acuzativ, atribut: „unul dintre hard-diskurile confiscate“ (Z, 25.03.2005, Imagini erotice…), „preselectia pentru joburile peste hotare“ (GS, 22.08.2005, ANOFM a dat drumul banilor…); complement circumstantial de loc: „a participat la castingurile organizate“ (GS; 29.07.2002, Luiza Savulea va prezenta moda…), „tigările au fost scoase din shopurile din punctul de trecere a frontierei“ (Z, 30.09.2005, Stiri pe scurt); genitiv, atribut: „Organizat la clubul Probike, megaparty-ul bikerilor din toate colturile tării va fi animat de concerte“ (Z, 22.08.2003, ProFM la întâlnirea motociclistilor), „elemente de securizare ce pot fi verificate de farmacisti cu ajutorul lămpilor UV si a markerelor speciale“ (Z, 16.01.2004, Truse pentru retete); dativ, complement indirect: „Microsoft a anuntat că a găsit trei noi brese în sistemul de securitate al programelor sale, inclusiv una care ar putea permite hackerilor să preia controlul“ (Z, 18.08.2005, Un nou virus informatic…), „le permite jeepurilor să înainteze usor“ (GS, 30.12.2005, Parbrizele fumurii…).

În uz se întâlnesc substantive (în cazuri si cu functii sintactice diferite), la care articolul este legat cu cratimă, cu toate că norma recomandă să fie atasat (aglutinat). De exemplu, boss-ul, hacker-ul, joker-ul, superman-ul; hotdog-ului, outsider-ului (masculine): în nominativ, subiect: „a comentat boss-ul de la Balkan Petroleum“ (Z, 28.11.2005, Andone are zilele numărate…); nume predicativ: „Sunt joker-ul echipei“; genitiv, atribut: „pauza pentru achizitionarea hotdog-ului“ (Z, 30.01, 2001, Britney Spears…); best-seller-ul, break-ul; background-ului, board-ului; dressing-urile, e-mail-urile, fast-food-urile; business-urilor, exit-poll-urilor, ketchup-urilor (neutre): în acuzativ, complement circumstantial de loc: „filmul…inspirat din best-seller-ul scriitoarelor“ (GS, 14.11.2005, Scurte stiri), atribut: „controale la magazinele alimentare si fast-food-urile amplasate“ (GS, 7.02.2005, Apa minerală Perla…); genitiv, atribut: „obsesiile background-ului său cultural“ (Z, 20.10.2003, Ziua Literară vă recomandă); dativ, complement indirect: „a avut bani să dea drumul business-urilor“ (Z, 1.11.2002, Hotul hotilor) etc.

Articolul se leagă cu cratimă la substantivele masculine terminate în vocală sau în semivocală si la unele substantive neutre, toate având finala cu deosebiri între scriere si pronuntare. La singular, pentru nominativ-acuzativ, respectiv genitiv-dativ au forme precum: boy-ul, boy-ului; dandy-ul, dandy-ului; disc-jockey-ul, disc-jockey-ului; old-boy-ul, old-boy-ului; playboy-ul, playboy-ului (masculine); boogie-ul, boogie-ului; box-office-ul, box-office-ului; country-ul, country-ului; dance-ul, dance-ului; duty-free-ul, duty-free-ului; fair-play-ul, fair-play-ului; high-life-ul,

262

LIMBA ROMÂNĂ

high-life-ului; know-how-ul, know-how-ului; LP-ul, LP-ului; service-ul, service-ului; show-ul, show-ului, whisky-ul, whisky-ului (neutre). De exemplu, în nominativ, subiect: „boy-ul îi uda grădina“ (Z, 15.02.1999, Drumul spre a treia culoare), „Show-ul va face parte din turneul de promovare“ (Z, 6.12.2005, Depeche Mode va concerta…); acuzativ, atribut: „mecanicii de la service-ul auto“ (Z, 6.01.2005, UNITA, pregătită…), „autograful de pe LP-ul său“ (Z, 7.10.2004, Asasinul lui Lennon…); complement direct: „Nu vrem să punem la îndoială fair-play-ul membrilor“ (Z, 22.11.2005, Se înmoaie greva), „actionând mouse-ul si tastatura“ (Z, 31.03.2003, Un nou turn Babel), complement circumstantial de loc: „a ocupat primul loc în box-office-ul american“ (Z, 24.08.2004, Exorcistul domină box-office-ul …), „a ajuns la duty-free-ul firmei“ (GS, 21.10.2005, Doi vamesi doljeni…); genitiv, atribut: „Părintele boogie-ului a murit în timp ce dormea“ (Z, 23.06.2001, Legendarul cântăret…), „favoritii din zona dance-ului“ (Z, 14.05.2002, Peste 300000 de tineri…); dativ, complement indirect: „hip-hop-ul democrat va face loc country-ului republican“ (Z, 12.12.1999, Umbra lui Boris…), „oferă whisky-ului un gust“(Z, 30.09.2002, Posirca IPCO…). La plural, pentru nominativ-acuzativ, respectiv pentru genitiv-dativ, au forme precum: cowboy-i, cowboy-ilor; dandy-i, dandy-ilor; old-boy-i, old-boy-ilor; playboy-i, playboy-ilor (masculine); box-office-urile, box-office-urilor; brandy-urile, brandy-urilor; CV-urile, CV-urilor; mouse-urile, mouse-urilor; play-back-urile, play-back-urilor; rating-urile, rating-urilor; single-urile, single-urilor; talk-show-urile, talk-show-urilor; whisky-urile, whisky-urilor (neutre). De exemplu, în nominativ, subiect: „brandy-urile marca Alexandrion fiind în momentul de fată cunoscute“ (Z, 18.03.2005, Pentru că nu tine seama de nevoile…), „CV-urile parlamentarilor liberali…să contină si aspecte“ (Z, 9.11.2005, Lustratie 2005…); acuzativ, atribut: „cliseele despre homosexualitate, cât si cele despre cowboy-i macho“ (Z, 12.12.2005, Festivalul de la Venetia…), „unul dintre single-urile sale“(Z, 19.05.2005, Elvis din nou …); complement direct: „al cărui film a condus box-office-urile din toată lumea“ (Z, 3.05.2004, Boadicea – varianta feminină…), „jocuri de artificii care pot să ridice rating-urile televiziunilor“ (Z, 15.02.2005, Structurile Kaghebiste…); complement circumstantial de loc: „Sistemul de securitate se poate utiliza atât la mouse-urile mecanice, cât si la cele optice“. (Z, 2.09. 2003, Mouse-ul va înlocui stiloul), „mesajele de solidaritate …trimise în talk-show-urile TV“ (Z, 2.07.2005, Ignoranta ca spiritualitate); genitiv, atribut: „nu a vrut să rezolve problema play-back-urilor“ (Z, 16.01.2001, Formatia Sing Sing BB s-a destrămat), „toate cu trimitere la spatiul scotian – tara whisky-urilor“ (Z, 30.09.2002, Posirca IPCO).

Formele substantivale la care articolul este legat cu cratimă sunt mai stabile, mai putin supuse modificărilor grafice. În uz, am identificat putine substantive în a căror grafie este eliminată cratima: flashul, playboyul, sprayul, whiskyul; showului, talk-showului; showurile, talk-showurile. De exemplu, în nominativ, subiect: „whiskyul fiind la mare pret“ (Z, 30.09.2002, Pionierii si-au dat întâlnire…); în acuzativ, atribut: „în dezacord cu flashul benefic“ (Z, 5.06. 2004, Dorin Muresan); complement direct: „Mihai Popa a utilizat sprayul paralizant“ (Z, 19.11.1998, Un betiv a biciuit un politist), complement circumstantial de scop: „este utilizată pentru showurile mai putin importante“ (Z, 11.02.2005, Detinătorii secretelor…); genitiv, atribut: „prezentatorul showului de la Mangalia“ (Z, 19.08.2003, Mihai Georgescu…), „cei doi invitati ai talk-showului de marti seara“ (Z, 12.04.2003, Clio si Saddam).

Substantivele neutre normate în DOOM2 numai prin forma-tip, fără alte informatii gramaticale, au flexiune prin articularea cu articol hotărât la nominativ-acuzativ sau genitiv-dativ, asa cum demonstrează uzul: brainstorming s.n.: „pot trece astfel de ineptii prin brainstorming-ul unei agentii“ (Z, 31.07.2004, Reclama…); clearing/cliring s.n.: „care derula clearingul si balanta valutară“ (GS; 16.08.2004, Este necesară…); folk s.n.: „vesnicul debutant într-ale folk-ului“ (JN, 29.12.2005, Din culisele…); heavy metal s.n.: „dragi duri ai heavy metalului publicitar“ (JN; 12.10.2005, Fine Arts); high-tech s.n.: „într-o epocă în care primează high-tech-ul“ (JN, 23.02.2005, Detaliile…); jacuzzi s.n.: „a doua fiind rezervată jacuzzi-ului propriu-zis“ (JN;

263

ANNALES UNIVERSITATIS APULENSIS. SERIES PHILOLOGICA

16.07.2004, Farmecul discret…); pop-art s.n.: „în descendenta pop-art-ului“ (Z, 11.07.2005, Arta Coca-Cola…); pop-corn s.n.: „obiect umflat cu pop-corn-ul“ (JN; 26.05.2004, Recuperarea…); pop-rock s.n.: „un competent cronicar al pop-rock-ului“ (Z, 10.11.2005, Acestea nu sunt…); science-fiction s.n.: „domeniul science-fiction-ului“ (GS; 27.09.2002, Theodor Stolojan…); sex-appeal s.n.: „uniformele cresc sex-appeal-ul“ (GS, 20.04.2002, Kestii lumesti); shopping s.n.: „tinta shopping-ului“ (Z, 13.07.2000, Rednic…); software s.n.: „softwarw-ul si serviciile absorb“ (Z, 8.05.2004, Implicatiile…).

Indiferent de grafia cu sau fără cratimă, articolul hotărât, alături de marca de plural -uri, alt clasificator substantival, participă la realizarea flexiunii sintetice4, asa cum o demonstrează mai ales substantivele invariabile.

2. Femininele, precum: bazooka, call-girl, cover-girl, high-technology, lady, miss, mistress sunt mai putin supuse flexiunii cazuale si articulării. În general, se situează în contexte unde au o formă apozitivă: „povestea frumoasei Irina, call-girl rusoaică“ (Z, 12.10.2000, Încep zilele…); „Cătălina, cover-girl“ (Z, 28.12.2004, Flash) sau formă fixă, fără flexiune: „precizia high technology a Statelor Unite“ (Z, 22.03.2003, Statele Unite au pregătit…); „Lady Diana ar fi avut o aventură“ (Z, 28.06.2005, Printesa Diana…), „Pe lady am împuscat-o“. (GS; 12.12.2005, Bancul zilei). Totusi uzul demonstrează o tendintă de flexiune la feminine precum bazooka: „Violenta exploziilor mortierelor, a bazookaurilor si a tunurilor“ (Z, 8.09.2003, Întoarcerea caravelelor); miss, al cărui plural miss-uri, întâlnit în presă si semnalat de Mioara Avram5, apare si articulat cu articol hotărât: „Dana Săvuică le-a învătat pe miss-ele de la Cuza pasul de scenă“. (ZV, 26.01.2006, Dana Săvuică…)

Analiza flexiunii cazuale si a articulării cu articol hotărât a substantivelor anglicisme, elemente străine neadaptate sau partial adaptate la sistemul flexionar românesc, demonstrează că uzul este mult mai dinamic decât norma. El duce la crearea unor diferente atât între substantivele care apartin unor genuri diferite, cât si în cadrul aceluiasi gen, după cum favorizează pătrunderea unor noi anglicisme, care nu sunt inventariate încă în lucrările lexicografice. DOOM2 înregistrează numeroase anglicisme care reflectă tendinta generală de reetimologizare a împrumuturilor, reprezentând norma oficializată.

Articularea este „mijlocul cel mai comod si mai frecvent de preluare a bazelor neologice si de încadrare a lor în tiparul flexionar al substantivelor“, după cum afirma Gabriela Pană Dindelegan6. Articolul hotărât, marcă a determinării definite, apropie masculinele de neutre. Ambele atasează articolul hotărât diferentiat pentru nominativ-acuzativ si genitiv-dativ singular, la radicalul substantivului. La plural, articolul este aglutinat la desinentă, datorită pozitiei lui enclitice. Grafia cu sau fără cratimă este diferită în functie de finala substantivului. Femininele au formă fixă, masculinele si neutrele primesc articolul hotărât. Uzul demonstrează că articolul apare si la substantive invariabile prin normă. Astfel, articolul contribuie la exprimarea flexiunii, marchează valorile de gen, de număr si de caz7. Secventele -urile, -urilor, „ansambluri de clasificatori“8, sunt elemente care îndreaptă substantivele anglicisme spre o flexiune de tip sintetic, tendintă care se manifestă în limbajul presei actuale si în limbajele profesionale.

NOTE

1 Dragos Vlad Topală, Aspecte ortografice si ortoepice ale anglicismelor din limba română actuală, predat pentru publicare la AUC, Seria Stiinte filologice. Lingvistică.

2 Dragos Vlad Topală, Aspecte morfologice ale anglicismelor din limba română actuală (genul si numărul), predat pentru publicare în volumul dedicat Mioarei Avram, în pregătire la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“.

264

LIMBA ROMÂNĂ

3 DOOM2, p. XCI, XCII.4 Vezi Gabriela Pană Dindelegan, Formatii substantivale recente si rolul „clasificatorilor“

în actualizarea lor contextuală, în LR XLVII, nr. 1-2/1999, p. 124.5 Forma miss-uri este mentionată de Mioara Avram în Anglicismele în limba română,

Bucuresti, EAR, 1997, p. 17.6 Vezi Gabriela Pană Dindelegan, Elemente de gramatică. Dificultăti, controverse, noi

interpretări, Bucuresti, Editura Humanitas Educational, 2003, p. 42.7 Cf. Valeria Gutu Romalo, Substantivul românesc între analitic si sintetic, în SCL XLV, nr.

1-2/1994, p. 35.8 Vezi Gabriela Pană Didelegan, Formatii substantivale recente si rolul „clasificatorilor“

în actualizarea lor contextuală, în Aspecte…I, p. 39.

BIBLIOGRAFIE

Avram, Mioara, Anglicismele în limba română, în ciclul „Conferintele Academiei Române“, Bucuresti, EAR, 1997.

Avram, Mioara, Genul substantivelor străine întrebuintate ca atare în limba română, în Omul si limbajul său. Studia linguistica în honorem Eugenio Coseriu, în AUI XXXVII-XXXVIII, 1991-1992, p. 171-177.

Băncilă, Florica, Chitoran, Dumitru, Remarks on the Morphological Adaptation of English Loan-Words in Romanian, în AUB, Filologie XXV, 1976, p. 35-44.

Bota, Maria, Observatii asupra morfologiei neologismelor de origine engleză în limba română literară, în LL, nr. 1/1978, p. 34-38.

Călărasu, Cristina, Globalizare lingvistică si anglicizare, în Aspecte ale dinamicii limbii române actuale II (coord. Gabriela Pană Dindelegan), Bucuresti, EUB, 2003, p. 323-336.

Ciobanu, Georgeta, Anglicisme în limba română, Timisoara, 1996.Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii române, Bucuresti, Editura Univers

Enciclopedic, 2005.Florea, Anca, Formatii verbale în limba română actuală si încadrarea lor morfologică, în

Aspecte ale dinamicii limbii române actuale I (coord. Gabriela Pană Dindelegan), Bucuresti, 2002, p. 77-103.

Gutu Romalo, Valeria, Substantivul românesc între analitic si sintetic, în SCL XLV, nr. 1-2/1994, p. 33-37.

Nevaci, Manuela, Anglicisme în publicatii adresate tinerilor, în Aspecte…I, p. 389-394.Pană Dindelegan, Gabriela, Formatii substantivale recente si rolul „clasificatorilor“ în

actualizarea lor contextuală, în LR XLVII, nr. 1-2/1999, p. 117-127. Pană Dindelegan, Gabriela, Elemente de gramatică. Dificultăti, controverse, interpretări,

Bucuresti, Editura Humanitas Educational, 2003.Pârlog, Hortensia, Termeni de origine engleză în publicistica română contemporană, în

AUT, Seria Stiinte filologice IX, nr. 1/1971, p. 55-68.Stoichitoiu-Ichim, Adriana, Aspecte ale influentei engleze în româna actuală, în vol.

Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, influente, creativitate, Bucuresti, Editura ALL, 2001, p. 83-117.

Stoichitoiu-Ichim, Adriana, Asimilarea împrumuturilor englezesti: aspecte actuale ale dinamicii sensurilor, în Aspecte…I , p. 249-262.

Stoichitoiu-Ichim, Adriana, Influenta engleză în terminologia politică a românei actuale, în Aspecte… II , p. 299-322.

265

ANNALES UNIVERSITATIS APULENSIS. SERIES PHILOLOGICA

ABREVIERI / SURSEDOOM2 = Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii române. GS = „Gazeta de Sud“.JN = „Jurnalul National“.Z = „Ziua“.ZV = „Ziarul de Vrancea“.

266