anexe la teza anuala

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Facultatea „Contabilitate”

Catedra „Contabilitate şi audit”

TEZA ANUALĂ

Tema: „Contabilitatea decontărilor cu bugetul privind impozitul pe venit”(pe baza materialelor Societăţii cu Răspundere Limitată „Sonda” din Orhei)

Studentul anului III, învăţămîntul fregvenţă redusă grupa CON 261

Conducătorul : conferenţiar universitar, doctor în economie Natalia Zlatina

PLAN – CUPRINSrecomandat al tezei de licenţă

TEMA: „Contabilitatea decontărilor cu bugetul privind impozitul pe venit”

pag. Întroducere .............................................................................................................. 3 1. Noţiuni generale şi principiile de aplicare a impozitului pe venit.......................4 1.1 Rolul impozitului pe venit în R.M; 1.2 Funcţiile şi clasificarea impozitului pe venit; 1.3 Rolul contabilităţii în calcularea impozitelor; 1.4 Contabilitatea în raport cu fiscalitatea. 2. Modul de calculare şi achitare a impozitului pe venit..........................................4 2.1 Definiţia şi calcularea venitului contabil şi venitului impozabil; 2.2 Modul de determinare a datoriei (creanţei) privind impozitul pe venit; 2.3 Cauzele de apariţie a diferenţelor dintre venitul contabil şi cel impozabil; 3. Evidenţa sintetică şi analitică a impozitului pe venit............................................5 3.1 Contabilitatea impozitului pe venit al persoanelor fizice; 3.2 Contabilitatea impozitului pe venit reţinut la sursa de plată; 3.3 Contabilitatea impozitului pe venit al persoanelor juridice;

4. Modul de întocmire şi prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit..5 4.1 Întocmirea şi prezentarea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit; 4.2 Modul de calculare şi declarare a impozitului pe venit.

Încheiere...................................................................................................................3

Bibliografie

Anexe

PLAN – CUPRINS

recomandat al tezei anuale

TEMA: „Contabilitatea decontărilor cu bugetul privind impozitul pe venit”

pag Întroducere...............................................................................................................1

1. Noţiuni generale şi principii de aplicare a impozitului pe venit.............................3 2. Modul de calculare a impozitului pe venit..............................................................8

3. Contabilitatea impozitului pe venit.......................................................................14

4. Modul de întocmire şi prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit..22

Încheiere..................................................................................................................27

Bibliografie.

Anexe.

Anexa 2

Aprecierea în dinamică a indicatorilor activităţii economice a întreprinderii

Nr.Indicatorii

Anul precedent

Anul curent

Abaterea absolută

Ritmul creşterii

1 2 3 4 5=4-3 6=4/3x100

1 Venitul din vînzări,lei 17418788 19601144 2182356 112,53

2 Costul vînzărilor,lei 15636609 17558468 1921859 112,29

3 Profitul brut 1782179 2042676 260497 114,62

4Rezultatul din activitatea

operaţională,lei548498 948040 399542 172,84

5Profitul pînă la impozitare,lei

542537 948040 405503 174,74

6 Profitul net,lei 428558 791900 363342 184,78

7 Valoarea activelor,lei 8220293 8413644 193351 102,35

8Valoarea capitalului

propriu,lei6437633 7018387 580754 109,02

9 Rentabilitatea vînzărilor,%(rd.3 : rd.1)x100

10,23 10,42 0,19 101,86

10 Rentabilitatea activelor,% (rd.5 : rd.7)x100

6,6 11,26 4,67170,61

11 Rentabilitatea capitalului propriu,% (rd.6 : rd.8)x100

6,66 11,28 4,62 169,37

Anexa 3

Caracteristicile comparative ale sistemului contabil şi fiscal în R.M.

nr. crt.

Criteriul Sistemul contabil Sistemul fiscal

1 Scopul sistemului

Prezentarea informaţiei contabile obiective privind situaţia patrimoniului şi rezultatul

financiar al activităţii întreprinderii

Determinarea corectă a venitului impozabil, impozitului

pe venit şi a altor impozite şi taxe, transferarea completă şi la

timp a acestora la buget

2 Baza normativă

Legea contabilităţii; SNC; comentariile cu privire la

aplicarea SNC; planul de conturi contabile

Legea privind bazele sistemului fiscal; Codul fiscal; Legea

bugetului pe anul respectiv; Regulamentele , instrucţiunile şi scrisorile Ministerul Finanţelor

3 Utilizatorii de

informaţii

Interni: administraţia, economiştii, contabilii; externi: fondatorii, clienţii, furnizorii, băncile comerciale, organele

fiscale etc

Organele fiscale, instituţiile financiar-creditare, organe de

stat de control

4 Etalonul de măsurare

Valoric, natural, natural convenţional

Valoric

5 Forma de evidenţă

Memorial-order, jurnal-order, automatizată,pe registre

Registre şi forme elaborate de Serviciul Fiscal de Stat

6 Componenţ rapoartelor

Bilanţul contabil, raportul privind rezultatele financiare,

raportul privind fluxul mijloacelor băneşti, raportul privind mişcarea capitalului

propriu, anexele, nota explicativă

Declaraţia fiscală, rapoartele pe tipuri de impozite, notele de informare, fişele personale, borderouri de calcul, cărţi pentru evidenţa conturilor

personale

7 Modul de reflectare a operaţiilor economice

Sistemul de înregistrare dublă în conturile contabile

Ţinerea evidenţei analitice în registre speciale fără utilizarea

dublei înregistrări

8 Perioada de raportare

Trimestrial, anual cu tendinţa trecerii numai la cele anuale

Lunar, trimestrial, anual – în funcţie de termenele indicate de

Serviciul Fiscal de Stat

Anexa 4Constatarea venitului în contabilitatea financiară şi în scopuri de impozitare în cazul incoincidenţei

perioadei de gestiune

Operaţia economică

În contabilitatea financiară

Actul normativ

În scopuri de impozitare

Actul normtiv

Metoda de casă

Nu se utilizeazăS.N.C.18

„Venitul”, §13

Se utilizează de către întreprinderile persoane fizice

C.F.,art.44 (1,2,3)

Metoda specializării exerciţiului (calculelor)

Nu există diferenţe

Pentru toţi agenţii economici

S.N.C.18 „Venitul”, §13

Se utilizează de către întreprinderile

persoane juridice şi/sau fizice

C.F.,art.44 (1,2,3)

Repartizarea venitului

constant la modificarea metodei de

evidenţă

Venitul se constată în mărimea totală a

soldului produselor,mărfurilo

r expediate, dar neachitate


Venitul de la modificarea metodei

de evidenţă se repartizează pe o

perioadă de trei ani, cîte o1/3 pentru

fiecare an

C.F.,art. 44(8)

Dividendele obţinute de la

agenţii economici nerezidenţi

Se constată ca venit în perioada anunţării

oficiale a acestora


Se recunosc drept venit în perioada de gestiune în care au

fost încasate

C.F., art.18 (m)

Constatarea venitului la înlocuirea forţată a

proprietăţii

Se constată ca venit în anul încasării sau calculării sumei de încasat în mărimea mijloacelor băneşti

sau activelor nemonetare încasate

sau de încasat pentru recuperarea proprietăţii pierdute

forţat


Nu se recunoaşte venitul la înlocuirea

proprietăţii cu o proprietate de acelaşi

tip în perioada pierderii ei forţate.

Perioada de înlocuire expiră în anul fiscal următor celui în care s-a produs pierderea, de aceea venitul poate fi constatat în anul al doilea după pierderea

forţată dacă nu se respectă cerinţele

indicate

C.F., art. 22

Anaxa 5Măsurarea venitului în contabilitatea financiară şi în scopuri de impozitare


Evaluarea venitului în contabilitate

Actul normativ

Evaluarea venitului în scopuri de impozitare

Actul normativ

1 2 3 4 5

Schimb de produse, mărfuri şi servicii

neidentice cu aceeaşi valoare

Venitul se evaluează la valoarea venală a produselor,

mărfurilor şi serviciilor primite, sau a celor cedate

(dacă nu poate fi determinată cu certitudine valoarea celor

mrimite în schimb)corectată cu suma mijloacelor băneşti virate

(primite)

S.N.C. 18, §12

Venitul brut obţinut sub formă nemonetară se

evaluează la preţ de piaţă conform C.F. şi în modul

stabilit de Guvern

C.F., art. 21

Schimb de produse, mărfuri şi servicii

identice cu aceeaşi valoare

Venitul nu se constatăS.N.C. 18,

§12

Venitul brut obţinut sub formă nemonetarăse

evaluează la preţuri de piaţă conform C.F. şi în modul

stabilit de Guvern

C.F., art. 21

Vînzarea mijloacelor

fixe

Venitul (rezultatul) din vînzarea mijloacelor fixe se determină ca diferenţa dintre încasările nete şi valoarea de bilanţ la momentul ieşirii din

gestiune şi se constată ca venit în Raportul privind rezultatele

financiare

S.N.C. 16, §58 – 61

Venitul se determină ca diferenţa dintre baza valorică a categoriei

respective de proprietate şi mijloacele obţinute de la înstrăinarea mijloacelor fixe în cazul în care se

obţine un rezultat negativ (în cazul că se obţine un

rezultat pozitiv el reprezintă o pierdere în

Registru de calcul a uzurii)

C.F., art. 27 (2)

Donare a activelor (la

donator)Venitul nu se constată

S.N.C. 18 Planul de conturi

Venitul se constată ca diferenţa dintre valoarea de piaţă la momentul donării şi

baza valorică ajustată, pentru mijloacele fixe şi activele de capital sau

valoarea de bilanţ pentru alte active. Donarea

mijloacelor băneşti se constată ca venit în sumă totală. Venitul în urma

donării de active, stabilite conform Hotărîrii

Guvernului R.M., nu se constată. Pierderea

determinată în urma donării nu se constată

C.F., art.42

1 2 3 4 5


Evaluarea venitului în contabilitate

Actul normativ

Evaluarea venitului în scopuri de impozitare

Actul normativ

Donare a activelor (la destinatar)

Venitul se constată la valoarea venală a ativelor primite

S.N.C.16, §15,

S.N.C.18, §13

Venitul nu se constată (pentru persoanele fizice,

cetăţeni) venitul se constată la valoarea de piaţă (pentru

persoane juridice)

C.F., art.20 (i)

Schimbul de mijloace fixe

identiceVenitul nu se constată

S.N.C.16, §19,20

Venitul se determină ca diferenţa dintre baza valorică a categoriei

respective de proprietate şi mijloacele obţinute de la înstrăinarea mijloacelor fixe în cazul în care se

obţine un rezultat negativ (în caz că se obţine rezultat

pozitiv el reprezintă o pierdere)

C.F.,art.27 (2)

Creşterea de capital

Creşterea de capital este numită prifit din vînzarea, schimbul sau altă formă de înstrăinare (scoatere din uz)

egal cu diferenţa dintre valoarea venală sau de piaţă şi valoare de bilanţ a activelor de

capital înstrăinate, şi se constată ca venit în Raportul

privind rezultatele financiare în mărime deplină

S.N.C. 2,16,25 în funcţie de

felul activelor de capital

Venitul impozabil se constată ca o mărime egală

cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste

nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe

parcursul anului fiscal

C.F., art. 37 (7)

Anaxa 6

Surse de venit neimpozabile

Nr.crt.

Venituri neimpozabile conform legislaţiei fiscale

Procedura contabilă privind veniturile neimpozabile

1Dobînzile de la hîrtiile de valoare da

stat pînă la 1 ianuarie 2015Se constată ca venituri ale activităţii

investiţionale financiare

2

Veniturile de la primirea gratuită a proprietăţii, mijloacelor băneşti,

conform deciziei Guvernului sau a autorităţilor competente ale administraţiei publice locale

Se constată ca venituri ale activităţii investiţionale financiare

3

Ajutoarele primite de la organizaţii filantropice – fundaţii şi asociaţii

obşteşti – în conformitate cu prevederile statutului acestor organizaţii şi ale legislaţiei

Se constată ca venituri ale activităţii financiare sau ca datorii în componenţa

finanţărilor cu destinaţie specială

4Veniturile obţinute în urma utilizării

facilităţilor fiscle la impozitul pe venitSe constată ca venituri ale activităţii

financiare

5Mijloacele băneşti obţinute din fondurile speciale şi utilizate în

conformitate cu destinaţia fondurilor

Se constată ca încasări şi finanţări cu destinaţie specială, care ala utilizare se

trec la venituri pe tipuri de activităţi

6Contribuţiile la capitalul unui agent

economic, prevăzute în art.55 din C.F.Se constată ca activ sub forma

investiţiilor financiare în mărime totală

7Activităţile sib forma îndemnizaţiilor

de asigurare socială şi reasigurareSe constată ca venituri excepţionale

8

Veniturile organizaţiilor statelor străine, organizaţiilor internaţionale şi

şi personalului acestora, dacă sunt încheiate convenţii cu aceste state

Se constatră pe tipuri de activităţi

Anexa 7

Constatarea cheltuelilor în cazul incoincidenţei perioadei de gestiune

Operaţia economică În contabilitateActul

normativÎn scopuri de

impozitareActul

normativ

Operaţii economice cu o

persoană interdep-endentă

Cheltueli suportate,

dar neachitate

Se constată şi se reflectă ca cheltueli în

contabilitate şi în Rapoartele financiare în baza metodei specializării exerciţiilor

(calculelor) în perioada în care

sau suportat

S.N.C.3, §14

Contribuabilul care foloseşte metoda calculelor nu are

dreptul să facă nici un fel de deduceri pînă la momentul efectuării plăţilor

dacă are obligaţii faţă de o persoană

interdependentă care foloseşte metoda de

casă

C.F., art.44 (5)

Cheltueli achitate,

dar nesuportate

Se constată şi se reflectă în

contabilitate ca active pe termen lung sau curente

în perioada în care au fost

achitate

S.N.C. 3, Planul de conturi

În scopul de impozitare

contribuabilul care foloseşte metoda

calculelor are dreptul la deduceri dacă are obligaţii faţă de o

persoană interdependentă care foloseşte metoda de

casă

C.F.,art.44 (5)

Operaţii în baza

de

economicemetodei casă

Se utilizează numai metoda

calculelor. Cheltuelile se

constată în perioada

suportării lor, indiferent de

momentul achitării

Legea contabili-

tăţii

Poate fi utilizată la întreprinderile

persoane fizice. Cheltuelile se

constată în perioada de gestiune cînd a

avut loc plata efectivă a lor

C.F., art.44 (1)

Anexa 8

Componenţa cheltuelilor limitate fiscalArticole de

cheltueli limitate

Mărimea şi condiţiile de limitare şi confirmare

1 2

Cheltueli de deplasare a lucrătorilor

(art.24(3), din C.F.), stabilite de Hotărîrea Guvernului

R.M.

Cheltueli de deplasare sunt cheltuelile suportate de personalul delegat pentru executarea unor sarcini de serviciu, ele includ: cheltueli de călătorie (costul biletelor de călătorie turretur); cheltueli privind cazarea; diurnă etc. Mărimea acestor cheltueli se limitează în funcţie de localitatea de delegare, funcţia de serviciu a persoanelor delegate, scopul şi caracterul deplasării, importanţa deplasării la nivel micro şi macroeconomic şi sunt grupate în categorii: diurna 3 categorii, cheltuelile pentru cazare – 2 categorii: A şi B în dependenţă de clasificarea diurnei. La categoria A se referă primele două grupe ale clasificării diurnei, la categoria B – grupa a treia. Sumele la care se limitează aceste cheltueli sunt bazate pe preţurile în vigoare la serviciile de transport, cazare, alimentare ş.a, în funcţie de localitate. Ca documente ce justifică suportarea acestor cheltueli este decontul de avans la care se anexsează toate chitanţele, facturile, biletele, bonurile de plată etc, în baza cărora au fost suportate cheltuelile de deplasare.

Cheltueli de reprezenta-nţă (art.24(3), din C.F) stabilite de Hotărîrea Guvernului R.M. „Cu privire la

limitarea unor tipuri de cheltueli

permese spre deducere din venitul brut”, nr. 130 din

6.02.98

Cheltueli de reprezentanţă sunt cheltuelile activităţii de antreprenor a întreprinderii legate de primirea şi deservirea reprezentanţilor altor întreprinderi, organizaţii şi instituţii (inclusiv cele stăine), în scop de negocieri, menţinerea relaţiilor de afaceri şi colaborare, precum şi a participanţilor la adunarea Consiliului de conducere al întreprinderii şi Comisiei de revizie. Mărimea limită a acestor cheltueli se determină în procente din suma: venitului din vînzări a mărfurilor (rulaj creditor al subcontului 6112 fără TVA şi accize); altor venituri (diferenţa dintre suma totală a venitului brut şi suma venitului de la vînzarea mărfurilor). Ca documente care confirmă primirea delegaţiilor (reprezentanţilor) şi efectuarea ccheltuelilor de reprezentenţă sunt considerate ordinul conducătorului întreprinderii emis în baza acordului preventiv între părţi, programele întîlnirii, scrisori, darea de seamă privind cheltuelile de reprezentanţă, dispoziţii de plată, facturi, bonuri de plată, legate de efectuarea cheltuelilor de reprezentanză ş.a.

Cheltueli neconfirmate documentar

(art.24(1), din C.F.)

Se permite deducerea cheltuelilor neconfirmate documentar suportate cu condiţia că sunt: legate de activitatea de antreprenor a întreprinderii; în mărime de 0,1% din venitul impozabil. Aceste sunt cheltueli care nu sunt justificate prin documente sau documentele existente nu corespund cerinţelor prevăzute de legislaţia în vigoare.

1 2

Articole de cheltueli limitate

Mărimea şi condiţiile de limitare şi confirmare

Donaţii în scopuri

filantropice sau de

sponsorizare (art.36, C.F.)

Donaţii în scopuri filantropice reprezintă acordarea benevolă, imparţială şi necondiţionată de sprijin material sau servicii gratuite unei persoane (unui grup de persoane), fără a cere în schimb vreo recompensă, plată sau onorarea vreunor obligaţiuni şi fără a obţine din aceasta vreun profit. Pentru confirmarea acestor cheltueli sunt necesare următoarele cerinţe. Mărimea lor să nu fie mai mare de 10% din venitul impozabil; să existe baza documentară: cererea în scris a beneficiarului, contractul de donaţie, autentificat notarial, delegaţia beneficiarului, factura de expediţie sau fiscală, dispoziţia de plată şi confirmarea în scris a beneficiarului despre faptul primirii mijloacelor băneşti cu titlu gratuit, etc.

Cheltueli suportate pe

parcursul anului fiscal

pentru reparaţia

mijloacelor fixe (art.27(8)

din C.F.)

Dacă cheltueli pentru reparaţia mijloacelor fixe reflectate în contabilitate: nu depăşesc 10% din baza valorică a categoriei respective de proprietate la începutul anului fiscal, aceste cheltueli se permit ca deduceri; depăşesc 10% din baza valorică a categoriei respective de proprietate la începutul anului fiscal, aceste cheltueli majorează baza valorică a categoriei respective de proprietate şi se constată drept corecţii pozitive în Registrul evidenţei mişcării mijloacelor fixe conform categoriilor de proprietate şi uzurii lor în scopul impozitării.

Cheltueli legate de

întreţinerea activeităţilor şi

obiectelor nelegate de

activitatea de întreprinzător (obiecte social

-culturale) (art.24(1), din

C.F.)

Cheltuelile se constată în mărimea veniturilor, primite sau de primit sub formă de încasări din vînzarea foilor de odihnă la casele de odihnă, sanatorii etc, cu excepţia cheltuelilor de întreţinere a punctului medical, care se recunosc fiscal, în cazul în care acestea sunt legate de necesitatea efectuării controlului medical al lucrătorilor conform art. 161 al Codului Muncii.

Cheltueli legate de extracţia resurselor naturale

(art.29, din C.F.)

Sunt admise în mărimea determinată prin produsul dintre baza valorică a resurselor naturale la începutul perioadei de gestiune şi rezultatul obţinut din raportul volumului extracţiei resurselor naturale pe parcursul perioadei de gestiune la volumul total de extracţie prognozat pentru zăcămîntul dat în expresie naturală

Anexa 9

Componenţa cheltuelilor nedeductibile fiscal

Cheltueli nedeductibile fiscalActul

normativProcedura contabilă privind

cheltuelile nedeductibile fiscalActul

normativ

1 2 3 4

Cheltueli personale şi familiale.C.F., art.23

Se constată drept cheltueli ale perioadei în Raportul privind

rezultatele financiare în măsura în care ele sunt legate de

desfăşurarea activităţii de antreprenor.

S.N.C.3, §20,23

Sumele plătite la procurarea terenurilor.C.F.,

art.24 (5)

Se constată drept activ şi se reflectă în componenţa activelor

materiale pe termen lung la contul de activ 122 „Terenuri”

(fără TVA)

S.N.C. 16, §72

Sume le plătite la procurarea proprietăţii asupra căreia se calculează uzura (amortizarea) şi faţă de care se aplică prevederile art.26,28 şi 29 din

C.F. Sau la procurarea mijloacelor fixe cu un termen de exploatare mai mare

de un an.

C.F., art.24 (6)

Se constată drept activ şi se reflectă în componenţa activelor

materiale pe termen lung la contul de activ 121 ”Active

materiale în curs de execuţie”, 123”Mijloace fixe”, (fără TVA),

111 ”Active nemateriale”.

S.N.C. 16, §8,9

Sumele compensaţiilor, remuneraţiilor, dobînzilor, plăţii pentru închirierea

bunurilor şi altor cheltueli efectuate în interesul unui membru al familiei

contribuabilului, al unei persoane cu răspundere sau al unui conducător de

întreprindere, al unui membru al societăţii sau al altei persoane

interdependente, dacă nu există justificarea plăţii unei astfel de sume.

C.F., art.24 (7)


rezultatele financiare.

S.N.C. 16, §20,

S.N.C.2, §32

Pierderii în urma vînzării sau schimbului proprietăţii, îndeplinirii

lucrărilor şi prestării serviciilor, efectuate în mod direct sau mijlocit,

între persoanele interdependente.

C.F., art.24 (8)



S.N.C.3, §20,23

Cheltueli legate de obţinerea venitului scutit de impozitare

C.F., art.24 (9)



S.N.C.2, §9;

S.N.C.16, §7-13;

S.N.C.3, §20-23

Impozitul pe venit, penalităţile şi amenzile aferente lui, precum şi

amenzile şi penalităţile aferente altor impozite, taxe şi plăţi obligatorii la

buget.

C.F., art.30(1)

Se constată drept cheltueli ale perioadei

S.N.C.3, §23(

1 2 3 4

Impozitele achitate în numele unei persoane, alta decît contribuabilul

C.F., art.30(2)

Achitarea impozitului se reflectă ca o creanţă a agentului economic

în numele căruia a fost făcută plata pînă la momentul stingerii

creanţei.

Planul de conturi

Cheltuelile de asigurare a persoanelor juridice, care nu sunt indicate în

Hotărîrea Guvernului R.M. „Cu privire la limitele cheltuelilor de asigurare ale

persoanelor juridice permise ca deduceri de cheltueli aferente activităţii de antreprenor pentru scopuri fiscale” nr.484 din 4.05.1998. ca cheltueli de

asigurare neincluse în Hotărîrea menţionată poate fi asigurarea: riscurilor financiare; viageră;

profesională etc.

C.F., art.24 (3)

Cheltueli de asigurare efectuate de întreprindere pe toate tipurile

de asigurare conform legii asigurărilor în R.M. nr.1508 – XII din 15.06.1993 (cu modificările

ulterioare) sunt constatate ca cheltueli ale perioadei în raportul

privind rezultatele financiare.

S.N.C.3, §20(23)

Defalcările în fondurile de rezervă, cu excepţia defalcărilor de reduceri pentru pierderi la credite (în fondul de risc al

instituţiilor financiare) conform art.31(3) din C.F.

C.F., art.31(2)

Formarea provizioanelor (rezervelor) cu caracter de datorii

are loc pe baza cheltuelilor perioadei în mărimea stabilită de

întreprindere.

S.N.C.3

Anexa 10

Componenţa diferenţelor permanente

Nr. crt.

Conţinutul diferenţelor

Diferenţe permanente

Aferente veniturilor Aferente cheltuelilor

Majorează venitul

impozabil (micşorează pierderea

fiscală)

Micşorează venitul

impozabil (majorează pierderea

fiscală)

Majorează venitul


fiscală)



fiscală)

1Suma egală cu 50% din depăşirea creşterii de capital faţă de orice pierderi suportate în anul fiscal

x

2

Venitul primit sub formă de procente, dobînzi de la hîrtiile de valoare de stat emise pe teritoriul

R.M.

x

3Venitul sub forma donaţiilor

primite (acordate)x x

4Limitarea cheltuelilor de

delegaţie şi de reprezentarex

5Limitarea sumelor donaţiilor în

scopuri filantropice şi sponsorizări

x

6Limitarea cheltuelilor

neconfirmate documentarx

7Veniturile anilor precedenţi

depistate în anul curentx

8Cheltuelile anilor precedenţi

depistate în anul curentx

9Cheltueli pentru asigurările

nepermise spre deducerex

10 Cheltueli personale şi familiale x

Anexa 11

Componenţa şi clasificarea diferenţelor temporare

Nr. crt.

Conţinutul difernţelor

Diferenţele temporare

Aferente veniturilor Aferente cheltuelilor

Majorează venitul


fiscală)



fiscală)

Majorează venitul


fiscală)



fiscală)

1Venitul obţinut în rezultatul modificării metodei de evidenţă (de la metoda de casă la cea a calculelor)

x

2

Suma uzurii mijloacelor fixe, permise ca deduceri în scopuri de impozitare în perioada de gestiune, depăşeşte suma uzurii, constatate în contabilitate.

x

3

Suma cheltuelilor neachitate, apărute în baza datoriilor faţă de o persoană interdependentă, care utilizează metoda de casă, iar contribuabilul utilizează metoda calculelor.

x

4Depăşirea sumei mijloacelor fixe, constatată în contabilitate, faţă de cea calculată în scopuri de impozitare

x

5

Suma depăşirii pierderii de capital faţă de creşterea de capital al perioadei de gestiune, constatată în contabilitate şi nerecunoscută în scopuri de impozitare.

x

6Diferenţele privind amortizarea activelor nemateriale.

x x

7Limitarea cheltuelilor de reparaţie a mijloacelor fixe.

x

8 Diferenţele privind veniturile şi cheltuelile legate de contractele de lungă durată.

x x

9 Cheltueli privind creanţele dubioase. x

10 Cheltueli legate de investigaţii şi cercetări

ştiinţifice.x

11Suma pierderii din activitatea de investiţii, reflectată în contabilitatea financiară, dar nerecunoscută în scopuri de impozitare.

x

Anexa 12

Determinarea sumei impozitului pe venit de achitat (recuperat)

Suma impozitului pe venit (157540 lei) = Venitul impozabil (1050269lei) x Cota impozitului pe venit (pentru 2007 – 15%)

↓ minusSuma facilităţilor la impozitul pe venit

↓ minusSuma impozitului pe venit achitat în rate în cursul anului în ţară şi peste hotare

(129365lei)↓ minus

Suma impozitului pe venit reţinut la sursa de plată, inclusiv la plată prealabilă a dividendelor

↓ minusSuma impozitului pe venit trecut în cont

↓ ↓Impozit pe venit spre

plată(28177lei)Impozit pe venit achitat în

plus

Anaxa 13Modul de calculare a uzurii mijloacelor fixe în contabilitate şi în scopuri de impozitare

Indicatorul Conform contabilităţii financiare Conform legislaţiei fiscale

Actul normativ de reglementare

SNC 16, § 39 – 48, Comentarii cu privire la aplicarea SNC 16

Art. 26,27 din CF, Regulamentul cu privire la modul de evidenţă şi calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării din

29.01.2001

Obiectul de calculare a

uzurii

Uzura se calculează pentru fiecare obiect de inventar în parte sau pentru întreaga grupă de mijloace fixe (dacă

au caracteristici comune)

Uzura se calculează pentru mijloace fixe grupate în cinci categorii de proprietate: I – pentru fiecare obiect în parte; II-V – pentru

toată categoria

Metoda de calculare a

uzurii

Conform SNC 16 uzura poate fi calculată prin metoda: casării liniare; proporţional volumului produselor

(serviciilor); soldului degresiv; degresivă cu rată descrescătoare

Suma uzurii se determină prin îmulţirea bazei valorice a mijloacelor fixe la sfîrşitul anului a fiecărei categorii de proprietate la norma de uzură corespunzătoare categoriei

Norma de uzură

Întreprinderea determină de sine stătător, reieşind din durata de

funcţionare utilă

Se stabileţte pentru fiecare categorie de proprietate:I – 5%, II – 8%,

III – 10%, IV – 20%, V – 30%

Durata de funcţionare

utilă

Se determină de sine stătător de către întreprindere în funcţie de mai multe

criterii

Se stabileşte prin Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale şi serveşte la

determinarea categoriei de proprietate la care se atribue mijlocul fix

Începutul perioadei de calculare a

uzurii

Începînd cu prima zi a lunii următoare celei în care a fost dat în

exploatare mijlocul fix

Pentru un an întreg indiferent de momentul dării în exploatare a mijlocului fix cu

condiţia că a fost dat în exploatare

Sfîrşitul perioadei de calculare a

uzurii

Finalizînd cu ultima zi a lunii în care a fost scos din exploatare mijlocul

fix

Pînă în anul, în care baza valorică la începutul anului de gestiune este mai mică

de 1000 lei

Valoarea rămasă

probabilă

Întreprinderea determină de sine stătător valoarea rămasă probabilă care reprezintă valoarea netă utilă a materialelor, resturilor, deşeurilor ce

vor rămîne la sfîrşitul duratei de funcţionare utilă. Se stabileţte pentru

determinarea valorii uzurabile a mijloacelor fixe şi influenţează

mărimea uzurii calculate

Nu se stabileşte. Suma valorii rămase efective a mijloacelor fixe casate în legătură cu uzura totală în contabilitatea financiară

reprezintă în scopuri de impozitare o corectare a bazei valorice a mijloacelor fixe

Reevaluarea mijloacelor fixe intrate după 1998

Influenţează asupra uzurii. Conform SNC 16,§37, rezultatul reevaluării

mijloacelor fixe se reflectă ca majorare sau micşorare a capitalului

propriu la postul „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen

lung”

Nu se constatră şi nu influenţează asupra uzurii

Indicatorul Conform contabilităţii financiare Conform legislaţiei fiscale

Reparaţia Cheltuelile privind repareţiile se Cheltuelile de reparaţie suportate se permit

mijloacelor fixe

grupează în cheltueli care: se constată ca cheltueli ale perioadei sau consumuri în funcţie de locul

efectuării repareţiei, dacă scopul şi efectul acestora a fost de a menţine mijlocul fix în stare de utilitate şi serviciu; se capitalizează, dacă în

urma efectuării reparaţiei s-au majorat şi îmbunătăţitcaracteristicile

tehnice, tehnologice, funcţionale, calitative, durata de funcţionare utilă ale mijloacelor fixe în comparaţie cu

parametrii existenţi sau planificaţi

spre deduceri astfel: dacă cheltuelile suportate, pe parcursul anului fiscal pentru reparaţia mijloacelor fixe, nu depăşesc 10% din baza valorică a categoriei respective de

proprietate (determinată fără a lua în consideraţie schimbările de pe parcursul

anului fiscal respectiv), cheltuelile în cauză vor fi permise spre deducere în anul

respectiv; dacă cheltuelile indicate mai sus la începutul anului depăşeşte 10% din baza valorică a mijloacelor fixe, mărimea acestui surplus se consideră drept cheltueli pentru recondiţionare şi se ia în evidenţă pe contul mijloacelor fixe. Dacă la începutul perioadei

de gestiune nu existau mijloace fixe, ele fiind procurate în decursul anului de

gestiune, şi baza valorică era egală respectiv cu zero lei, cheltuelile de reparaţie suportate

nu se permit spre deducere şi se capitalizează în mărime totală prin Registrul de calcul a uzurii la compartimentul „Suma

corectărilor”

Anexa 16

Rapoartele financiare prezentate la declararea impozitului pe venit reţinut la

sursa de plată

Tipul venitului din

care se efectuează reţinerea la

sursa de plată

Denumirea raportului fiscal şi termenul de prezentare

lunar anual

Plăţile salariale

Notă de informare privind plăţile salariale şi alte

plăţi efectuate de către patron în

folosul angajaţilor şi privind

impozitul pe venit reţinut din aceste

plăţi (IAL04), (anexa15)

Venitul din surse diferite de plăţi

salariale, achitate în folosul

persoanelor rezidente

(dobînzi, royalty, plîţi conform art.90 din CF)

Darea de seamă privind suma

venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta

(anexa 18)

În termen de 30 zile după expirarea

lunii în care a-a efectuat reţinerea

impozitului pe venit

Notă de informare privind plăţile

achitate rezidenţilor din sursele de venit,

altele decît plăţile salariale, şi privind impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi pentru anul

gestionar (IAS04)(anexa 19)

În termen de 30 zile după expirarea anului în care s-a efectuat reţinerea

impozitului pe venit sau de la data încetării activităţii

Venitul din surse altele decît plăţile salariale, achitate

în folosul persoanelor nerezidente

(dobînzi, royalty, dividende etc)

Notă de informare privind impozitul reţinut din sursele

de venit, altele decît plăţile

salariale,achitate persoanelor

nerezidente (INR 04)

Anexa 20Facilităţi fiscale la plata impozitului pe venit

Nr. Codul Beneficiarii facilităţilor Categoria Denumirea Nr. şi data Termenul

crt facilităţii facilităţilor legii legiiacordării facilităţii

1 2 3 4 5 6

Scutire aferentă neimpozitării venitului impozabil

1 4Rezidenţii zonelor

antreprenoriatului liber

Se scutesc de la impozit pe venit

obţinut de la producţia agricolă produsă în zonă

Legea pentru punerea în aplicare a

titlului I şi II ale CF

Nr.1164 -XIII din 24.04.97

5 ani

2 5Rezidenţii zonelor

antreprenoriatului liber

Se scutesc de impozitul pe venit

dacă au investit pentru dezvoltarea zonei un capital de

250 mii $



Nr.1164 -XIII din 24.04.97

5 ani

3 23

Agenţii economici producţia activităţilor de bază ale cărora se determină conform

subsecţiunilor 14-21, 24-36, 45 şi 60 di

Clasificatorul Activităţilor din

Economia Moldovei

Au dreptul la reducerea venitului

impozabil cu o sumă calculată prin îmulţirea salariului mediu anual pe ţară din anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil



Nr.1164 -XIII din 24.04.97

Nelimitat

Scutire aferentă plăţii impozitului pe venit

4 1

Întreprinderile cu investiţii străine,

capitalul statutar al cărora depăşeşte 250

mii$

Se scutesc de plata impozitului pe venit în mărime de 50%

din venitul brut (80% în dezvoltarea producţiei proprii)



Nr.1164 -XIII din 24.04.97

5 ani

5 15

Agenţii micului business, gospodăriile ţărăneşti ce corespund cerinţelor legate nr. de

salariaţi şi suma vînzărilor nete

Sunt scutiţi de impozitul pe venit

Codul fiscalNr.1164 -XIII din 24.04.97

3 ani

6 17

Agenţii micului business care obţin

venit de la comercializarea

producţiei proprii şi/sau prestarea serviciilor

Au dreptul la o reducere de 35% a

cotelor impozitului pe venit prevăzute la

art.15 di CF la expirarea termenului de acordare a scutirii prevăzute în alin.3

Codul fiscalNr.1164 -XIII din 24.04.97

2 ani

Anaxa 22

Calcularea impozitului pe venit în rate pe subdiviziuni

Nr. crt.

Codul localit

ăţii

Unitatea administrativ

teritorială

Nr. mediu scriptic anual de salariaţi

Cota salariaţilor,

%

Suma impozitului pe venit, lei

Anual Trimestrial

1 2 3 4 5 6 6

1 6401 Sediul or. Orhei 24 68,57 88709 22177

2 6469 Subdiviziunea sat. Susleni

6 17,15 22176 5544

3 6715 Subdiviziunea sat. Cuizovca

5 14,3 18480 4620

Total le SRL „Sonda”

35 100 129365 32341

Bibliografie

Acte legislative şi normative

1. Legea Contabilităţii nr. 426-XII din 4 aprilie 19952. Legea bugetului de stat pe anul 2009;3. Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a

întreprinderilor, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor al R.M. nr.174 din 25 decembrie 1997;

4. Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997;5. Standardele naţionale de contabilitate, aprobate prin Ordinul Ministerului

Finanţelor al R.M. nr. 174 din 25 decembrie 1997;6. Instrucţiune cu privire la modul de calculare şi achitare a impozitului pe venit

de către persoanele ce practică activitate de antreprenoriat, aprobate de Inspectoratul Fiscal Principal de stat, nr. 3 din 29 ianuarie 2001;

7. Bazele Conceptuale pentru pregătirea şi prezentarea rapoartelor financiare, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanţelor, nr. 174 din 25 decembrie 1997;

8. Standardul Naţional de Contabilitate 12 „Contabilitatea impozitului pe venit;9. Standardul Naţional de Contabilitate 1 „Politica de contabilitate”;10.Standardul Naţional de Contabilitate 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”;11. Strategia de dezvoltare a Serviciunlui Fiscal de Stat pentru anii 2006-2010,

aprobat prin Hotărîrea Guvernului, nr.1208 din 20 octombrie 2006;12.Codul privind conduita profesională a auditorilor şi contabililor din R.M., di 1

ianuarie 2002.

Manuale, cărţi (literatură de specialitate)

1. Bazele contabilităţii / V. Ţurcanu, E. Bajerean, Chişinău – 2004, 268 p.;2. Contabilitatea impozitelor / V. Bucur, V. Ţurcanu, A. Graur, ASEM 2005, 562

p.;3. Corespondenţa conturilor contabile / Nederiţa Alexandru, Chişinău 2007, 640

p.;4. Contabilitatea financiară. Ediţia a II-a. Colectiv de autori: coordonator A.

Nederiţa. ACAP, Chişinău 2003, 640 p.;5. Metode şi tehnici fiscale (curs universitar), colectiv de autori, coordonator R.

Hîndu, editura ASEM, Chişinău 2005 – 261 p.

anexe la teza anuala

Documents