Cuprins:

Introducere……………………………………………..pag. 2-6

1.Continutul economic,clasificarea si evaluarea

materialelor……………………………………………………….. pag 6-15

2..Contabilitatea intrării materialelor în patrimoniul

întreprinderii…………….................................................................pag 15-21

3.Contabilitatea ieşirii materialelor din patrimoniul

întreprinderii…………………………………………………….....pag 22-24

4.Inventarierea materialelor si reflectarea rezultatelor inventariere in

contabilitate………………………………………………………..pag 24-27

Încheiere……………………………………………….pag.28-30

Bibliografie

2

Introducere

Republica Moldova în prezent se află la etapa unor schimbări de profunzime în sistemul ei

social-economic care se caracterizează prin crearea relaţiilor de piaţă. Aceste transformări au

condiţionat reforme în sistemul contabil în Republica Moldova vizând în special introducerea

noilor metode de constatare si evaluare a activelor, pasivelor, veniturilor si cheltuielilor,etc.În

acest context, un domeniu de interes major pentru mulţi agenţi economici îl constituie

contabilitatea valorilor materiale, reieşind din faptul că desfăşurarea activităţii oricărui agent

economic presupune acţionarea unor mari diversităţi de materiale, fără care este imposibilă

desfăşurarea activităţii oricărei întreprinderi.

Deci în condiţiile trecerii la economia de piaţă, apare necesitatea de a găsi mijloacele si

modalităţile cele mai adecvate pentru a efectua evaluarea si evidenţa corectă a valorilor

materiale.

În acest context un domeniu de interes major pentru mulţi agenţi economici îl constituie

contabilitatea valorilor materiale, reieşind din faptul ca desfăşurarea activă a oricărui agent

economic presupune acţionarea unor mari diversităţi de materiale, fără care este imposibilă

desfăşurarea activităţii oricărei întreprinderi.

Conform dicţionarului economic materialele pot fi divizate în materii prime si materiale

consumabile.

1. Materiile prime sunt reprezentate prin bunuri ,care participă direct la fabricarea produselor

si se regăsesc în produsul finit integral sau parţial, în starea iniţială sau transformată.

2. Materialele consumabile cuprind două structuri:

-       materiale consumabile (furniturile) reprezintă bunurile care participă sau ajuta indirect procesul

de exploatare fără a se regăsi de regulă în produsul rezultat sub forma de materiale auxiliare,

combustibili, piese de schimb, seminţe, furaje, etc.

-        materiale de natura obiectelor de inventar, cuprind bunuri de mică valoare sau de scurtă durată

destinate utilizării repetate în mai multe cicluri de fabricaţie

Materialele si materiile prime au o însemnată pondere în totalul mijloacelor circulante,

îndeosebi la întreprinderile cu activitate de producţie de bunuri. În cadrul întreprinderii, activele

curente ocazionează numeroase operaţii, care pot fi grupate după conţinutul lor în operaţii de

3

aprovizionare si conservare, operaţii de eliberare din depozite, inventariere. Aceste operaţii sunt

consemnate în diferite documente si evidenţe operative specifice.

Aşadar, lucrarea dată, are ca punct de plecare contabilitatea materialelor. Prezentarea

aspectelor teoretice şi practice privind contabilitatea şi analiza materialelor la întreprinderea

analizată, clasificarea şi modul de gestionare a acestora, precum şi baza normativă şi legislativă

privind acordarea şi contabilizarea materialelor constituie subiecte importante abordate în

lucrare.

Scopul acestei lucrări este să se examineze metodica de contabilizare a materialelor conform

legislaţiei în vigoare:

Noul sistem contabil al agenţilor economici al Republicii Moldova;

Planul de conturi contabile – act normativ cu privire la reforma contabilităţii.

Standardele Naţionale de Contabilitate – aplicate prin ordinul Ministerului Finanţelor al

Republicii Moldova nr. 16 din 29 ianuarie 1999.

Lucrarea este elaborată în baza documentelor financiare ce aparţin SRL Vivodent 13/1,

Republica Moldova, MD-2012, cod fiscal nr.1003600028842 eliberat la 13.01.2005 (anexa 1)

Scopul societăţii constă în oferirea serviciilor de stomatologie, cât şi acordarea consultanţei în

diferite probleme ce ţin de dantura fiecărei persoane în parte. Pentru a-şi realiza sarcinile

asumate, întreprinderea desfăşoară următoarele genuri de activitate:

1. Protetica

2. Chirurgie şi implantologie

3. Ortodenţie

4. Estetica dentara

5. Parodontologie

6. Radiologie si terapie

La moment compania deţine unul din primele locuri pe piaţa dentară aceasta datorîndu-se unei

echipe de profesionişti care caută în permanenţă să fie la curent cu ultimele cercetări şi metode

de tratament, participând la cursuri şi congrese internaţionale si colaborând cu alţi lideri de peste

hotare. Sursele de lucru sunt de calitatea superioară şi sunt aproximativ toate importate din alte

ţări, ceea ce aduce o creştere de materiale de calitate importate .

În următorul tabel (1) autorul va analiza dinamica indicatorilor economico-financiari la

SRL”VIVODENT”(anexa 3,4)

4

Tabel 1.

Analiza indicatorilor economico-financiari la „VIVODENT S.R.L”.

Nr. Indicatorii Anul 2009 Anul

2010

Abaterea

(-,+)

Ritmul de

creștere

A B 1 2 3 4

1. Venit de vânzări, lei 5577861 7576180 +1998319 135.8

2. Costul vânzărilor, lei 3685009 5274601 +1589592 143.13

3. Profitul brut, lei 1892852 2301579 +408727 121.60

4. Rezultatul din activitatea

operațională, lei

13967 308217 +294250 2206.75

5 Profit până la impozitare, lei 12760 399091 +396331 3127.67

6. Profit net, lei 12760 399091 +393331 3127.67

7. Rentabilitatea vânzărilor, % (Rd. 3:

rd.1) x 100

33.93 30.37 -3.56 89.50

8 Ponderea( %) materialelor in total

active

0.10 1.46 +1.36 ---------

Conform datelor reflectate în tabel autorul observă că la compania analizată în anul 2010

faţă de anul 2009 a avut loc o tendinţa de creştere a tuturor indicatorilor financiari analizaţi,

începând cu venitul din vânzări care a înregistrat o creştere de aproximativ 1998319 lei şi

terminând cu profitul net care a crescut cu aproximativ 393331 lei , această majorare datorindu-

se aportului fiecărui angajat al întreprinderii prin munca calitativă efectuată,cit si de majorarea

rezultatului din activitatea operaţională cu 294250 lei.

În acelaşi timp se observă o reducere neînsemnată a rentabilităţii vânzărilor de circa 3.56

procente aceasta datorîndu-se creşterii majore a venitului din vânzări cu 1998319 lei dar a

profitului brut doar cu 408727 lei.5

În ansamblu putem menţiona ca activitatea SRL „VIVODENT” a înregistrat schimbări

esenţiale în anul 2010 faţă de anul precedent, şi anume creşterea tuturor indicatorilor financiari,

chiar si a ponderii materialelor în total active, aceste lucruri fiind demonstrate si prin ritmul de

creştere. De aici putem concluziona ca SRL „VIVODENT” dispune de rezerve interne de

majorare a indicatorilor economico-financiari pe viitor cu condiţia mobilizării acestora in

perspectivă.

6

1.Continutul economic,clasificarea si constatarea materialelor

Prin materii prime şi materiale înţelegem bunuri care participă direct la procesul de

fabricare a produselor şi se regăsesc în produsul finit, fie în starea lor iniţială fie

transformaţională. Sarcinile de bază ale evidenţei materialelor reprezintă : asigurarea

integrităţii si controlului asupra circulaţiei şi folosirii corecte a tuturor valorilor materiale;

respectarea normelor stabilite de stocuri şi cheltuieli; depistarea oportună a materialelor

nefolosite, care urmează a fi realizate în modul stabilit; primirea unor informaţii exacte

despre soldurile care se află în depozitele instituţiilor.

În scopul garantării integrităţii si organizării corecte a evidenţei valorilor materiale este

necesar să se asigure organizarea, în modul cuvenit a evidenţei operaţiilor de depozit. Valorile

materiale trebuie păstrate în încăperi special amenajate (depozite). Modul de păstrare a

valorilor materiale în încăperile depozitelor trebuie sa asigure operativitatea operaţiilor de

recepţionare,eliberare si inventariere. Responsabilitatea pentru primirea,păstrarea şi eliberarea

valorilor materiale se pune în sarcina responsabililor de valori materiale,desemnaţi prin

ordinul conducătorului instituţiilor. Substituirea acestor personale trebuie sa fie însoţită de

inventarierea depozitelor şi întocmirea actelor de predare-primire,aprobate de conductorul

întreprinderii.

Contabilitatea sintetică a materiilor prime şi materialelor aflate în proprietatea întreprinderii

se realizează cu ajutorul contului de gradul I :

211- „MATERIALE” în dezvoltarea căruia pot fi deschise conturi de gradul II şi anume:

2111 – Materii prime şi materiale de baza

2112 - Semifabricate cumpărate şi articole de completare

2113 - Combustibil

2114 – Ambalaje şi materiale pentru ambalat

2115 – Piese de schimb

2116 – Alte materiale

2117 – Materiale transmise pentru prelucrare

2118 – Materiale de construcţie

2119 – Materiale cu destinaţie agricola7

Materiile prime-constituie substanţa de bază în obţinerea produselor finite,

semifabricatelor şi serviciilor din obiectul de activitate al întreprinderii şi în care se regăsesc,

total sau parţial în forma iniţială sau transformată.

Materialele consumabile se referă la materialele auxiliare, combustibil, materiale pentru

ambalat, piese de schimb, materiale de plantat, furaje şi alte materiale.

Materiale auxiliare asigură condiţii normale de lucru pentru obţinerea produselor finite.

Combustibilii pot participa direct sau indirect la procesul tehnologic,asigurând

transformarea materiilor prime şi auxiliare în producţie finită sau în curs de execuţie, de regulă

sub influenţa energiei calorice.

Ambalajele sunt bunuri materiale destinate a proteja materiile prime, produsele finite sau

mărfurile pe timpul transportului, manipulării, păstrării sau vânzării acestora.

În categoria ambalajelor se includ ambalajele refolosibile achiziţionate goale sau o dată cu

materialele şi mărfurile aprovizionate, cele confecţionate în unitate şi cele restituite de clienţi, în

concordanţă cu contractele încheiate cu aceştia, precum şi materialele de ambalat, aprovizionate

în vederea folosirii lor la ambalarea produselor proprii.

Ambalajele de natura obiectelor de inventar care nu circulă pe bază de decontare, ci se

folosesc numai în interiorul unităţii patrimoniale se înregistrează în categoria obiectelor de

inventar.

Ambalajele, paletele-lăzi şi containerele de natura mijloacelor fixe care aparţin unităţii

patrimoniale, folosite pentru transportul materialelor şi mărfurilor în interiorul şi în afara

unităţii, se înregistrează în contabilitate în categoria mijloacelor fixe. Ambalajele şi materialele

de ambalat, produse în unitatea patrimonială pentru a fi vândute ca atare, sunt considerate

produse finite.

Materialele de ambalat care nu se pot gestiona ca ambalaje se înregistrează în contabilitate la

alte materiale consumabile.

Piesele de schimb sunt acele bunuri materiale destinate înlocuirii unor componente uzate

ale imobilelor de natura mijloacelor fixe.

Seminţele şi materialele de plantat sunt mijloace circulante materiale utilizate în

unităţile patrimoniale din agricultură şi silvicultură, fiind destinate la asigura procesul de

reproducţie din aceste ramuri ale economiei naţionale.

8

Furajele reprezintă bunuri materiale utilizate în unităţile cu profil agricol, fiind

considerate produse finite la fermele vegetale şi materiale pentru fermele zootehnice.

Alte materiale consumabile reprezintă o categorie mai cuprinzătoare de bunuri

materiale care include acele active circulante materiale din dotarea unităţilor patrimoniale ce

deţin o pondere redusă în totalul activelor circulante, cum sunt: imprimatele şi rechizitele de

birou, materialele pentru întreţinere şi materialele pentru curăţenie etc.

Rezultă deci că materiile prime şi materialele consumabile gestionate de unităţile

patrimoniale se caracterizează printr-o mare diversitate determinată de obiectul de activitate al

întreprinderii, şi sunt evidenţiate distinct în contabilitate.

Evaluarea este procedeul metodei contabilității care capătă valenţe deosebite de

importante intr-o economie de piaţa şi constat în trecerea obiectelor de evidenta din etalonul

natural în cel valoric.

Evaluarea materialelor se face respectând cele doua momente ale evaluării: evaluarea

materialelor în contabilitatea curenta şi evaluarea materialelor în rapoartele financiare. Pentru ca

materialele să fie reflectate în contabilitate şi rapoarte financiare este necesar ca ele să fie

constatate şi evaluate.

Recunoaşterea materialelor ca active are loc în cazul când se respectă următoarele cerinţe:

a) întreprinderea are o certitudine întemeiată că materialele vor aduce avantaj economic

în viitor din utilizarea (realizarea) lor;

b) valoarea materialelor poate fi determinată cu un grad înalt de exactitate.

Valoarea iniţială (de intrare sau valoarea istorică se determină la intrarea materialelor în

patrimoniul întreprinderii şi reprezintă suma mijloacelor băneşti achitate sau a echivalentelor

acestora, fie valoarea venală sub altă formă de compensare acordată la achiziţionarea lor.

Conform prevederilor S.N.C. 2 "Stocurile de mărfuri şi materiale" la intrare materialele

se evaluează în dependenţă de sursele de intrare şi metodele de achiziţionare:

a) pentru materialele procurate de la terţi - cu valoarea de cumpărare şi cheltuielile de

transport-aprovizionare (cheltuielile de transport legate nemijlocit de achiziţionare, cheltuielile

de încărcare-descărcare şi păstrare, taxele vamale şi alte impozite, prevăzute de legislaţia în

vigoare, referitoare la procurarea lor

c) pentru materialele primite pe calea schimbului – la valoarea venala a activelor

procurate/primite (valoarea venală este sumă cu care un activ poate fi schimbat în procesul

operaţiei comerciale între părţile independente);

9

d) pentru materialele primite cu titlu gratuit - la valoarea de utilitate a activului stabilită

prin acordul părţilor;

Dacă nu-i posibilă determinarea costului efectiv la momentul achiziţionării livrarea materialelor

în producţie în contabilitatea curentă se aplică un preţ convenţional.

Evaluarea ulterioară  prevede determinarea valorii stocurilor la momentul întocmirii

rapoartelor financiare (bilanţului). Conform paragrafului 7 al S.N.C 2 "Stocurile de mărfuri şi

materiale" SMM se reflectă în rapoartele financiare la valoarea cea mai mică dintre valoarea

iniţială şi valoarea realizabilă netă, care la rîndul său se determină luînd ca bază preţurile de

realizare a stocurilor, diminuate cu cheltuielile probabile de vînzare.

În decursul perioadei de gestiune nu este posibilă totdeauna determinarea valorii iniţiale a

stocurilor procurate în momentul achiziţionării (în cazul cînd nomenclatorul de materiale care

se procură este larg, cheltuielile de achiziţionare se referă la cîteva tipuri de material şi pot fi

identificate numai la sfîrşitul perioadei de gestiune.

Dacă nu-i posibilă determinarea costului efectiv la momentul achiziţionării livrarea

materialelor în producţie în contabilitatea curentă se aplică un preţ convenţional.

S.N.C. 2 "Stocurile de mărfuri şi materiale" prevede în evidenţa contabilă curentă

următoarele metode de evaluare a stocurilor:

• metoda costului normativ - pentru evaluarea şi controlul operativ al existenţei şi

circulaţiei, produselor finite şi producţiei neterminate. Costul normativ se determină, luînd ca

bază de calcul cheltuielile materiale directe, cheltuielile directe privind retribuirea muncii şi

cheltuielile indirecte de producţie. Pentru ca costul normativ să fie real, normele de cheltuieli

trebuie să fie analizate sistematic şi revizuite în cazul cînd s-a schimbat nivelul de cheltuieli;

• metoda vînzărilor cu amănuntul - pentru evaluarea unei cantităţi mari de mărfuri care au

un profit relativ egal în preţul vînzărilor în cazul unui sortiment care variază rapid. Această

metodă se aplică, de regulă, în comerţ. În contabilitatea curentă de circulaţie a mărfurilor

evaluarea acestora se efectuează după metoda vînzărilor cu amănuntul la preţuri de vînzare,

cu evidenţierea adaosului comercial, sau la valoarea de achiziţie. Reducerea valorii de

achiziţie a mărfurilor se admite în cazurile cînd valoarea realizabilă netă este mai joasă decît

costul (în cazul cînd SMM parţial sau deteriorat, s-au uzat, au scăzut preţurile de vînzare ori

au sporit cheltuielile pentru completarea şi organizarea vînzării acestora);

• metoda de identificare - pentru stocurile produse şi destinate unor proiecte speciale,

precum şi pentru cele ce nu sînt reciproc substituibile;

iar pentru un sortiment variat de mărfuri reciproc substituibile:

10

• metoda costului mediu ponderat

• metoda FIFO (prima intrare - prima ieşire) - conform metodei FIFO, stocurile de

mărfuri şi materiale intrate primele sînt şi primele ieşite, de aceea evaluarea stocurilor de

mărfuri şi materiale se efectuează în aceeaşi consecutivitate. Costul soldului la sfîrşitul

perioadei de gestiune se determină conform valorii de achiziţie a ultimelor loturi de stocuri de

mărfuri şi materiale intrate.

• metoda LIFO (ultima intrare - prima ieşire) - conform metodei LIFO, stocurile de

mărfuri şi materiale intrate ultimele sînt primele ieşite, de aceea evaluarea stocurilor de

mărfuri şi materiale ieşite se efectuează în aceeaşi consecutivitate. Costul stocurilor de

mărfuri şi materiale ieşite în cursul perioadei de gestiune se determină la valoarea de achiziţie

a ultimelor loturi de stocuri de mărfuri şi materiale intrate. Soldul stocurilor de mărfuri şi

materiale la sfîrşitul perioadei de gestiune se evaluează la valoarea de achiziţie a primelor

loturi de stocuri intrate .

Înregistrarea în contabilitate a mijloacelor materiale se face la valoarea de achiziţie, de

producţie sau la valoarea de piaţa, după caz. Aceasta înseamnă ca în condiţiile liberalizării şi

negocierii preturilor, un rol important revine şi modului de reflectare în contabilitate a valorii

elementelor natural - cantitative de mijloace circulante.

Cantităţile de materiale intrate în urma proceselor de aprovizionare sunt evaluate la preţul de

cumpărare sau de facturare. Daca ele se procura din import atunci preţul de facturare se

suplimentează cu o serie de taxe. Dar pentru acest proces se mai efectuează o serie de cheltuieli

specifice de transport - aprovizionare (taxe vamale, comisioane, perisabilităţi pe timpul

transportului) care trebuie şi ele calculate şi urmărite separat pentru ca împreuna preţul de

cumpărare sa permită ajungerea la preţul de aprovizionare (preţul total efectiv).

În cazul materialelor obţinute evaluarea se va face la nivelul costului efectiv în doua etape, şi

anume: în timpul lunii costul prestabilit prin norme care se corectează şi la sfârşitul lunii ca

diferenţa dintre totalul costurilor efective şi cele antecalculate. O problema este evaluarea

ieşirilor care pot proveni dintr-o multitudine de intrări cu preturi diferite. Astfel evaluarea

consumurilor trebuie sa se facă la un anume preţ, sau într-o forma care sa permită stabilirea

contravalorii stocului final cât mai corect, şi diversele influente conjuncturale de consumuri şi de

preţuri să fie transferate integral asupra perioadei de gestiune care se încheie. Este deci posibil să

folosim un preţ mediu de aprovizionare sau un preţ mediu de consum care trebuie recorectate cu

o cotă din cheltuielile de transport aprovizionare pe baza principiului direcţiei proporţionalităţii

sau aceste cheltuieli pot fi imputate direct costurilor de exploatare. Dar mergând din medie în

medie, în condiţiile unei variaţii sensibile a preţurilor de facturare de la o perioadă la alta în cazul 11

cheltuielilor de transport - aprovizionare se poate sa ne îndepărtam de valoarea reală a stocurilor.

De aceea, cel puţin la finele perioadei de bilanţ, este necesară inventarierea şi evaluarea

mijloacelor circulante materiale aflate în stoc. Evaluarea în condiţiile liberalizării şi a

fluctuaţiilor preţurilor, are scopul de a aduce valoarea activelor cât mai aproape de valoarea lor

reală, iar a pasivelor în stare să conţină şi coeficienţii asiguratori necesari preîntâmpinării

riscului.

Pentru contabilitatea sintetică a intrărilor şi ieşirilor de materii prime şi materiale se

evidenţiază existenţa şi mişcarea stocurilor de materii prime care participă în procesul de

fabricaţie sau exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit, integral sau parţial, fie în

starea lor iniţială, fie transformată, precum şi cele necesare procesului de circulaţie aflate în

patrimoniul întreprinderii.

În sfera acestor active circulante materiale se înscrie o gama largă de elemente care se

diferenţiază în anumite limite prin caracteristicile comportamentale cum sunt: materiale

auxiliare, combustibil, piese de schimb, seminţe, materiale de plantat, furaje, materiale de

ambalat şi altele.

În desfăşurarea procesului de aprovizionare a întreprinderii pot interveni situaţii în care

materiile prime si materialele recepţionate de către comparator la sediul furnizorului sa rămână,

datorita lipsei de spatii de depozitare sau a mijloacelor de transport, temporar în depozitele

furnizorului până când se creează condiţii pentru expediere.

Bunurile achiziţionate fiind recepţionate devin proprietate a comparatorului şi trebuie achitate

furnizorului astfel ca se creează obligaţia de plata fără ca bunurile sa fie în depozitele

întreprinderii.

Anumite materiale, prin structura şi compoziţia lor, cer, prin normele de recepţie calitativa, sa

se facă analize de laborator care durează MAI multe zile astfel ca loturile sosite în ultimele zile

ale exerciţiului (lunii) nu se pot recepţiona şi preda depozitelor la sfârşitul perioadei.

In unele situaţii anumite materiale sunt eliberate din depozite în afara întreprinderii, fără a fi

vândute ele continuând sa rămână în patrimoniul întreprinderii care le retine, astfel:

        materialele trimise la alte unităţi cu scopul de a fi prelucrate după cerinţele producţiei când

întreprinderea care le deţine nu dispune de utilajele necesare sau organizarea prelucrării nu este

economica, dat fiind volumul mai redus şi întâmplător al acestora (carton, etichete, documente,

otel, fonta, bronz expediate pentru confecţionarea unor piese de schimb la întreprinderi

specializate sau care dispun de utilaje necesare acestor prelucrări).

        materialele aflate în custodie pentru prezentarea în standuri, la expoziţii sau vânzare la o

anumita data.12

Materiile prime şi materialele sunt achiziţionate în vederea prelucrării şi încorporării în

produse finite sau pentru consumul lor în alte activităţi. Exista situaţii în care unele cantităţi de

materii prime şi materiale devin disponibile şi ele se valorifica prin vânzare către terţi, fără a fi

prelucrate. Prin decizia de vânzare se schimba destinaţia dată iniţială acelor bunuri. Este necesar

sa se delimiteze, prin redistribuire, trecerea lor în categoria mărfurilor, categorie definită prin

bunuri achiziţionate în scopul revânzării în aceiaşi stare. Ca urmare contabilitatea v-a înregistra

ieşirea acestor valori din gestiunea şi contabilitatea materiilor prime şi materialelor şi trecerea în

gestiunea mărfurilor.

13

2.Contabilitatea intrării materialelor în patrimoniul întreprinderii

Contul 211 ‘’Materiale’’ ţine evidenţa existentei şi mişcării stocurilor de materii prime şi

materiale care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit,integral sau

parţial-fie în starea lor iniţiala,fie transformata ce constituie proprietatea întreprinderii. Se

debitează la valoarea de intrare a materialelor procurate şi fabricate la întreprindere prin creditul

conturilor ce indica sursa de provenienţa şi se creditează cu valoarea materialelor ieşite din stoc

(utilizate în procesul de producţie sau vândute).Intrarea materialelor in cadrul instituţiei are loc

în baza următoarelor acte :

Factura fiscala (anexa 9)

Formular cu regim special, serveşte ca: document pe baza căruia se întocmeşte

instrumentul de decontare a produselor şi mărfurilor livrate, a lucrărilor executate sau a

serviciilor prestate; document de însoţire a mărfii pe timpul transportului; document

justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a comparatorului. Se

întocmeşte manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, în trei exemplare, în momentul

livrării bunurilor, constituind, pe lângă funcţia de intrare-ieşire din gestiune, pe cea de act

justificativ pentru decontarea (încasarea-plata) contravalorii bunurilor sau serviciilor

consemnate.

Bon de predare - folosit pentru predarea la magazie a stocurilor (produse, semifabricate,

etc) obţinute prin producţie proprie sau pentru transmiterea bunurilor de la un loc de

depozitare la altul în cadrul aceleaşi unităţi. Nu serveşte ca document pe timpul

transportului.

Serveşte ca document de predare la magazie a produselor finite, a materialelor

refolosibile, a semifabricatelor rezultate din producţie; document justificativ pentru

încărcarea în gestiune; document justificativ de înregistrare în evidenta magaziei şi în

contabilitate; sursa de date pentru urmărirea realizării producţiei; sursa de date pentru

14

calculul şi plata salariilor; dispoziţie de transfer a valorilor materiale; dispoziţie de

restituire la magazie a valorilor materiale ne folosite; document justificativ pentru

scăderea din gestiunea predătorului şi de încărcare în gestiunea primitorului. Se

întocmeşte în doua exemplare pe măsura predării la magazie a produselor, a materialelor

refolosibile, a semifabricatelor de către secţii, ateliere; pe măsura ce se efectuează

transferuri, de către organul care dispune transferul; pe măsura restituiri la magazie a

valorilor materiale

Fişa de magazie.

Serveşte ca document de evidenţă la locul de depozitare a intrărilor, ieşirilor şi stocurilor

de valori materiale; document de contabilitate analitică în cadrul metodei operative-

contabile; sursa de informaţii pentru controlul operativ curent şi contabil al stocurilor de

valori materiale. Se întocmeşte într-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material şi

se completează de către compartimentul financiar contabil pentru deschiderea fişei şi la

verificarea înregistrărilor; gestionar sau persoana desemnata. Pentru valori materiale

primite spre prelucrare de la terţi sau în custodie se întocmesc fise distincte care se ţin

separat de cele ale valorilor materiale proprii.

Declaraţia vamală utilizata pentru declararea în detaliu a bunurilor clasificate în tariful

vamal, cu ocazia efectuării unor operaţiuni de import sau de export şi care dovedeşte

efectuarea propriu-zisa a operaţiunii de import sau de export, după caz, în condiţii egale

şi care este însoţită de către factura invoce (anexa 7,8)

Bonul de consum- serveşte ca document de eliberare din magazie pentru consumul

materialelor; document justificativ de scădere din gestiune;document justificativ de

înregistrare în evidenţa magaziei şi în contabilitate.

 Se întocmeşte în două exemplare, pe măsura lansării, respectiv eliberării materialelor

din magazie pentru consum, de compartimentul care efectuează lansarea, pe baza

programului de producţie şi a consumurilor normate, sau de alte compartimente ale

unităţii, care solicită materiale pentru a fi consumate.

Bonul de consum se poate întocmi într-un exemplar în condiţiile utilizării tehnicii de

calcul.

15

Bonul de consum (colectiv), în principiu, se întocmeşte pe formulare separate pentru

materialele din cadrul aceluiaşi cont de materiale, loc de depozitare şi loc de consum.

După cum am spus mai sus materialele intră la întreprindere din diferite surse pe care autorul

le arată in schema următoare:

Schema nr 1: Aprovizionarea cu materiale:

Furnizori Producţia

proprie

Transfer intern Din alte surse

1.titularii de

avans

2.persoanele

fizice

STOCURI DE MARFURI ŞI

16

Sursa de intrare

1.Returnarea la

depozit din

subdiviziuni

2.transferul intre

subdiviziuni

1.transferul

gratuit

2.depuneri in

capital statutar.

3.schimb

MATERIALE

La intrarea în patrimoniul SRL „VIVODENT” materialele se evaluează în mod diferit, în

dependenţă de următoarele surse de intrare a acestora:

1) Procurarea de la furnizorii din ţară (anexa 6 ):

Reflectarea valorii materialelor procurate la SRL „VIVODENT” inclusiv TVA:

Debit contul 211 „Materiale", subcontul 2116 „Alte materiale" -2577.00lei,(anexa 6).

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale",

subcontul 5211 "Facturi de achitat оn ţară" - 2577.00lei,(anexa 6).

În cazul în care întreprinderea SRL „VIVODENT” ar achita Taxa pe valoare adăugata (ceea

ce în cazul nostru nu este specificat) reflectarea ar fi următoarea:

Reflectarea TVA aferentă materialelor procurate la SRL „VIVODENT”:

Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul

5342 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată" " -515.40 lei

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale",

subcontul 5211 "Facturi de achitat în ţară" - 515.40 lei

2) Procurarea de la furnizorii din străinătate (importate)

(anexa 7, 8):

Reflectarea în evidenţă contabilă a taxelor vamale şi taxei pe valoare adăugată aferente

materialelor procurate (anexa 7).

Înregistrarea taxei pentru procedurile vamale la SRL „VIVODENT”:

Debit contul 211 „Materiale", subcontul 2116 „Alte materiale" - 3142.39 lei

Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt", subcontul 5393 „Datorii pe

termen scurt faţă de alţi creditori" - 3142.39 lei

Înregistrarea TVA(anexa 6 ):

Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul

5342 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată" - 6671.53 lei

17

Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt" - 6671.53 lei

Înregistrarea materialelor intrate la SRL „VIVODENT” ( anexa 6.7):

Debit contul 211 „Materiale", subcontul 2116 „Alte materiale" - 30215.27 lei

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale",

subcontul 5212 „Facturi de achitat în străinătate" - 30215.27 lei

În întreprinderile de producţie materialele mai sunt intrate şi prin alte modalităţi pe care autorul

le prezintă în următoarele înregistrări contabile. Vom folosi date convenţionale pentru a

înregistra asemenea tipuri de operaţiuni economice.

3) Aprovizionarea materialelor prin intermediul titularilor

de avans :

Cu acordarea avansului:

Debit contul 211 „Materiale" - 500 lei

Credit contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului" - 500 lei

Fără acordarea avansului:

Debit contul 211 „Materiale" - 450 lei

Credit contul 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii",

Subcontul 5321 „Datorii faţă de titularii de avans" - 450 lei

4) Materiale primite cu titlul gratuit (sau donaţie):

Debit contul 211 „Materiale" 1000 lei

Credit contul 622 „Venituri din activitatea financiară" 1000 lei

5) Intrate din trecerea la deşeuri a producţiei rebutate, la valoarea realizabilă netă:

Debit contul 211 “Materiale” - 100 lei

Credit contul 612 “Alte venituri operaţionale” -100 lei

6)Constatate ca plusuri în urma inventarierii, la valoarea lor de piaţă:

Debit contul 211 “Materiale” -500 lei

Credit contul 612 “Alte venituri operaţionale” -500 lei

18

Ca o generalizare putem evidenţia conturile cu creditul cărora corespondează contului

211 “Materiale”

521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” - la cheltuielile de

transport efectuate de terţi,

812 “Activităţi auxiliare” – la serviciile secţiei de transport a întreprinderii,

242 “Conturi curente în valută naţională”, 229 “Alte datorii pe termen scurt” – la

suma taxelor vamale referitoare la materialele importate,

533 “Datorii privind asigurările” – la suma cheltuielilor de asigurare a materialelor,

531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, 533 “Datorii privind

asigurările”,

812 “Activităţi auxiliare” – la salariile muncitorilor antrenaţi la încărcarea-

descărcarea materialelor,

227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”, 532 “Datorii faţă de personal

privind alte operaţii” – la suma cheltuielilor de transport-aprovizionare, efectuate

prin intermediul titularilor de avans.

19

3. Contabilitatea ieşirii materialelor din patrimoniul întreprinderii

Eliberarea materialelor de la depozit se efectuează în baza documentelor aprobate de către

conducătorul întreprinderii.

Materialele se eliberează de la depozit pentru:

a) necesităţile de producţie a întreprinderii;

b) transmiterea altor întreprinderi prin realizarea contra mijloace băneşti, prin schimb cu

alte active, sau predare cu titlu gratuit.

Eliberarea materialelor de la depozit pentru necesităţile interne se efectuează în baza

dispoziţiei de livrare a materialelor, fişei-limită de consum, iar în afara întreprinderii – în baza

facturii (daca întreprinderea nu este înregistrată ca plătitor de TVA) sau în baza facturii fiscale

(dacă întreprinderea este înregistrată ca plătitor de TVA).(anexa 8,9)

Materialele în procesul desfăşurării activităţii economice pot ieşi din gestiune din diferite

considerente, printre care:

1 vânzarea materialelor;

2 utilizarea materialelor în procesul de producţie;

3 transmiterea cu titlu gratuit;

4 schimbului cu alte active;

5 lichidarea materialelor;

20

6 delapidărilor în rezultatul calamităţilor naturale;

7 ieşirea materialelor transmise ca defalcări ale fondatorilor (acţionarilor) în capitalul

statutar;

8 constatarea lipsă la inventariere.

Unele materiale pot fi transferate după caz, dintr-o secţie în alta .În cazul efectuării

operaţiunilor privind transferul intern nu se înregistrează formule contabile, deoarece ele rămîn

în cadrul întreprinderii.

La transferarea internă a materialelor se întocmeşte un bon de transfer a acestora.

La deteriorarea materialelor în cazul calamităţilor naturale se întocmeşte Procesul-verbal

de lichidare. La transmiterea cu titlu gratuit, în schimb, comercializare a materialelor se

întocmeşte procesul-verbal de primire a materialelor şi factura fiscală.

Ieşirea materialelor din activitatea economico-financiară a întreprinderii se

contabilizează în dependenţă de direcţiile de utilizare ce ocazionează ieşirea acestora.

1) Vînzarea materialelor cumpărătorilor (anexa 9):

Înregistrarea venitului din vânzarea materialelor la SRL „VIVODENT”

Debit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 6509 lei

Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 „Datorii privind

taxa pe valoare adăugată" 906,3 lei

Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale" 5602,97 lei

Stingerea creanţei aferente realizării materialelor

Debit contul 242 „Conturi curente în valută naţională" 6509 lei

Credit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 6509 lei

2) Consumul materialelor pentru fabricarea producţiei la SRL „VIVODENT” (anexa 11)

Debit contul 811/711 „Producţia de bază" 91,17 lei

Credit contul 211 „Materiale" 91,17 lei

.Ieşirea materialelor la SRL”VIVODENT „ mai are loc şi in felul următor:

3 ) Consumul materialelor în secţiile auxiliare:

Debit contul 812 „Activităţi auxiliare" 1 500 lei

Credit contul 211 „Materiale" 1500 lei

4) Consumul materialelor pentru necesităţile generale şi administrative ale 21

întreprinderii :

Debit contul 713 "Cheltuieli generale şi administrative", subcontul 7139 „Alte

cheltuieli generale şi administrative" - 850.18 lei

Credit contul 211 „Materiale", subcontul 2116 ,Alte materiale" -850.18 lei

5) Consumul materialelor la efectuarea reparaţiilor:

Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producţie" 1250 lei

Credit contul 211 „Materiale" 1250 lei

4. Inventarierea materialelor şi reflectarea rezultatelor inventariere în contabilitate

Conform prevederilor Regulamentului privind inventarierea, aprobat prin ordinul

Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.27 din 28.04.2004, inventarierea reprezintă - un

ansamblu de operaţiuni prin care se constată existenţa tuturor elementelor de activ şi de pasiv, în

expresie cantitativ-valorică sau numai valorică, după caz, în patrimoniul sau gestiunea

întreprinderii la data efectuării acestora.(art. 11 din Regulamentul privind inventarierea).

Iar sarcina de bază a controalelor şi inventarierilor o constituie efectuarea controlului

asupra integrităţii bunurilor.

Pentru efectuarea nemijlocită a inventarierii patrimoniului se formează o comisie de

inventariere prin ordinul de inventariere(anexa 12 ) constituită din:

- şeful comisiei ;

- membrii comisiei, (art.30 din Regulamentul privind inventarierea).

Astfel,conform Regulamentului privind inventarierea (art.64) materialele, care se află în

exploatare, se inventariază la locul aflării lor şi se trec în liste separate, pe fiecare denumire

separate.

Mărfurile şi materialele, intrate în gestiune în timpul efectuării inventarierii, se primesc de 22

gestionari în prezenţa membrilor comisiei de inventariere. Aceste stocuri de mărfuri şi materiale

se trec într-o listă de inventariere separată. în listă se indică data primirii acestora, de la cine au

fost primite, data şi numărul documentului de intrare, denumirea, cantitatea, preţul şi valoarea.

Totodată, pe documentul de intrare, după semnătura preşedintelui comisiei de inventariere, se

face menţiunea "Primite în timpul inventarierii".(art.56 din Regulamentul privind inventarierea).

Inventarierea se efectuează prin metoda examinării fiecărui obiect.

Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate efectiv şi înscrise

în listele de inventariere (anexa 14 ) cu cele din evidenţa analitică (fişele de magazie) şi

contabilitate, (art. 105 din Regulamentul privind inventarierea).

Astfel,diferenţele depistate la inventariere se reglementează în felul următor:

a) plusurile de bunuri şi diferenţele valorice în urma compensării lipsurilor cu plusuri se

înregistrează la majorarea veniturilor. Întreprinderea cercetată în urma efectuării inventarierii

materialelor nu a depistat divergenţe, iată de ce vom utiliza date convenţionale la întocmirea

formulelor contabile

Reflectarea valorii de piaţă :

a) plusurilor de materiale constatate la inventariere (întreprinderea data nu a întâlnit aşa

situaţii):

Debit contul 211 „Materiale" 1200 lei

Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale" 1200 lei

b) lipsurile de bunuri se trec la cheltuielile perioadei;

Reflectarea valorii de piaţă a lipsurilor de materiale constatate la inventariere :

Debit contul 714 „ Alte cheltuieli operaţionale" 500 lei

Credit contul 211 „Materiale" 500lei

c) lipsurile de bunuri care depăşesc normele perisabilităţii naturale, precum şi

prejudiciile legate de deteriorarea lor, se încasează de la persoanele vinovate, în mărimea

stabilită de legislaţia în vigoare;

d)în cazul cînd nu sunt stabilite persoanele vinovate, pierderile legate de deteriorarea bunurilor

sau lipsurile care depăşesc normele perisabilităţii naturale se trec la cheltuielile perioadei, (art.

107 din Regulamentul privind inventarierea).

Conform art. 114, Rezultatele inventarierii se înscriu de comisia de inventariere într-un

proces-verbal, după confirmarea de către contabilitate a soldurilor scriptice.(anexa 13)

Conform art. 115, Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii conţine următoarele

23

elemente:

data întocmirii; numele şi prenumele membrilor comisiei de inventariere, numărul şi data

deciziei (ordinului) de instituire a comisiei de inventariere, gestiunea inventariată, data începerii

şi terminării operaţiunii de inventariere;

rezultatele inventarierii;

concluziile şi propunerile comisiei privind cauzele plusurilor şi minusurilor constatate şi

persoanele vinovate, precum şi măsurile luate (propuse) în legătură cu acestea;

propunerile privind scoaterea din uz a obiectelor de inventar şi declasarea (trecerea dintr-o

categorie în alta) sau casarea unor bunuri;

constatările privind păstrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea integrităţii bunurilor din

gestiune;

alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate.

Propunerile cuprinse în procesul-verbal (procesele-verbale) al comisiei de inventariere se

prezintă, în termen de 3 zile de la data încheierii operaţiunilor de inventariere, după caz, pe

gestiuni aparte, conducătorului întreprinderii. Acesta, cu avizul serviciului contabil şi şefului

serviciului juridic, decide, în termen de cel mult 5 zile, asupra soluţionării propunerilor înaintate,

(art.l16 din Regulamentul privind inventarierea).

Rezultatele inventarierii vor fi înregistrate în evidenţa tehnico-operativă, cît şi în

contabilitate, în termen de cel mult 5 zile de la data luării deciziei privind rezultatele

inventarierii.

Diferenţele depistate la inventariere se reglementează în felul următor:

a) plusurile de bunuri şi diferenţele valorice în urma compensării lipsurilor cu plusuri se

înregistrează la majorarea veniturilor;

b) lipsurile de bunuri se trec la cheltuielile perioadei (500 de lei);

c) lipsurile de bunuri care depăşesc normele perisabilităţii naturale, precum şi

prejudiciile legate de deteriorarea lor, se încasează de la persoanele vinovate, în mărimea

stabilită de legislaţia în vigoare;

d) în cazul cînd nu sînt stabilite persoanele vinovate, pierderile legate de deteriorarea

bunurilor sau lipsurile care depăşesc normele perisabilităţii naturale se trec la cheltuielile

perioadei.24

În cazurile în care lipsurile din gestiune nu sînt recunoscute infracţiuni, la stabilirea

valorii debitului se ia în consideraţie posibilitatea compensării lipsurilor cu eventualele

plusuri constatate, dacă sînt îndeplinite următoarele condiţii:

- existenţa riscului de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material, din cauza

asemănării în ceea ce priveşte aspectul exterior: culoarea, desenul, modelul, dimensiunile,

ambalajul sau alte elemente. Listele cu sorturile de produse, mărfuri, ambalaje şi alte bunuri

care întrunesc condiţiile de compensare datorită riscului de confuzie se aprobă anual la

propunerea comisiei de către administratori şi se înregistrează în politica de contabilitate a

întreprinderii;

- diferenţele constatate în plus sau lipsă trebuie să se refere la aceeaşi perioadă de

gestiune, aceeaşi gestiune şi acelaşi gestionar;

- lipsurile constatate cu ocazia inventarierii nu trebuie să provină ca sustragere sau

degradare a bunurilor respective din vina persoanelor responsabile de gestionarea lor.

Pentru efectuarea compensărilor persoanele responsabile prezintă explicaţii detaliate.

Comisia de inventariere prezintă propuneri privind posibilitatea efectuării

compensării. Hotărîrea definitivă o decide conducătorul întreprinderii care, după studierea

minuţioasă a tuturor materialelor prezentate, ia decizia respectivă.

Compensarea resortului se face pentru cantităţi egale între plusurile şi lipsurile

constatate la sorturile supuse compensării.

În cazul cînd cantităţile sorturilor supuse compensării, la care s-au constatat plusuri,

sînt mai mari decît cantităţile sortimentelor admise la compensare la care s-au constatat

lipsuri, se va proceda la stabilirea egalităţii cantitative prin excluderea din calcul a

diferenţei în plus. Această excludere se face începînd cu sorturile care au cele mai scăzute

preţuri unitare, în ordine crescîndă;

În cazul cînd cantităţile sorturilor supuse compensării, la care s-au constatat lipsuri, sînt

mai mari decît cantităţile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat plusuri, se va

proceda la stabilirea egalităţii cantitative prin excluderea din calcul a cantităţii care depăşeşte

totalul cantitativ al plusurilor, începînd cu sorturile care au cele mai scăzute preţuri unitare, în

ordine crescîndă.

În nota explicativă la rapoartele financiare se dezvăluie următoarele informaţii cu

privire la:

a) confirmarea datelor reflectate în rapoartele financiare prin intermediul inventarierii;

b) efectuarea totală sau parţială a inventarierii patrimoniului şi indicarea gestiunilor care

25

nu au fost inventariate;

c) rezultatele inventarierii (plusurile şi lipsurile finale, compensările efectuate, valoarea

bunurilor supuse perisabilităţii naturale etc.);

d) reflectarea rezultatelor inventarierii în evidenţa contabilă:

e) măsurile luate pentru înlăturarea lipsurilor constatate;

f) minusurile şi plusurile constatate din vina persoanelor, modul de recuperare de la

aceştia (achitarea pe loc, reţineri din salariu, prin judecată etc.);

g) recuperarea de la persoanele vinovate în anul curent a sumelor aferente pierderilor

rezultate din anii precedenţi.

Încheiere

Orice entitate, indiferent de profil, dimensiune şi spaţiu socio-economic în care

activează, trebuie să cunoască rezolvarea problemelor apărute în practică ce ţin de aplicarea

regulilor contabilităţii,standardelor naţionale de contabilitate şi alte acte normative. Cu scopul

de a prezenta o informaţie fidelă,veridică şi comparabilă utilizatorilor, atât celor interni cît şi

celor externi,rapoartelor financiare.

Astfel, după ce s-a realizat această teză, s-a constatat că contabilitatea materialelor

presupune ,de fapt, rezolvarea următoarei probleme principale, şi anume:

- Materialele constituie o parte componentă a activelor curente ale întreprinderii

reprezentând produsul activităţii de aprovizionare, producere şi desfacere.

Componenţa, modul de constatare şi evaluare a stocurilor de materiale sunt reglementate

de prevederile Standardului Naţional de Contabilitate nr. 2 „Stocuri de Mărfuri şi Materiale",

aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 174 din 25.12.1997 şi intrat în vigoare la

01.01.1998.

Evaluarea este un procedeu al metodei contabilităţii, care capătă valenţe deosebit de 26

importante într-o economie de piaţă. Conform S.N.C nr.2 „Contabilitatea stocurilor de

mărfuri şi materiale" evaluarea reprezintă „procesul de determinare a sumelor băneşti la

care elementele rapoartelor financiare trebuie să fie recunoscute şi incluse în bilanţ şi în

raportul privind rezultatele financiare". Pe parcursul perioadei de gestiune a întreprinderii,

stocurile de materiale se evaluează în următoarele momente reprezentative:

e) la intrare în patrimoniul întreprinderii;

f) la ieşirea (trecerea în consum) din patrimoniu;

g) la inventariere;

h) la data întocmirii rapoartelor financiare.

Conform prevederilor Regulamentului privind inventarierea, aprobat prin ordinul

Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.27 din 28.04.2004, inventarierea reprezintă

- un ansamblu de operaţiuni prin care se constată existenţa tuturor elementelor de activ şi de

pasiv, în expresie cantitativ-valorică sau numai valorică, după caz, în patrimoniul sau

gestiunea întreprinderii la data efectuării acestora.(art. 11 din Regulamentul privind

inventarierea).

Astfel,conform Regulamentului privind inventarierea (art.64) materialele, care se

află în exploatare, se inventariază la locul aflării lor şi se trec în liste separate, pe fiecare

denumire separate .

Astfel,diferenţele depistate la inventariere se reglementează în felul următor:

a) plusurile de bunuri şi diferenţele valorice în urma compensării lipsurilor cu plusuri se

înregistrează la majorarea veniturilor;

b) lipsurile de bunuri se trec la cheltuielile perioadei;

c) lipsurile de bunuri care depăşesc normele perisabilităţii naturale, precum şi

prejudiciile legate de deteriorarea lor, se încasează de la persoanele vinovate, în mărimea

stabilită de legislaţia în vigoare;

d) în cazul cînd nu sînt stabilite persoanele vinovate, pierderile legate de deteriorarea

bunurilor sau lipsurile care depăşesc normele perisabilităţii naturale se trec la

cheltuielile perioadei, (art. 107 din Regulamentul privind inventarierea).

Recapitulînd informaţia prezentată în teza dată, putem menţiona că unele din

obiectivele propuse la începutul lucrării au fost atinse şi anume:

corectitudinea şi oportunitatea reflectării în documente a operaţiilor privind intrarea şi

27

ieşirea materialelor;

achitarea la timp a datoriilor faţă de furnizori;

întocmirea corectă a dărilor de seamă privind existenţa şi mişcarea materialelor;

BIBLIOGRAFIE

I. Acte legislative şi normative

1.1 Codul fiscal şi legile pentru punerea în aplicare a titlurilor acestuia / Monitorul Oficial

al Republicii Moldova ediţie specială din 08.02.2007.

1.2 Legea contabilităţii nr. 113–XVI din 27.04.2007 / Monitorul Oficial al Republicii

Moldova nr. 90–93 din 29.06.2007.

1.3 Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea unor regulamente cu

privire la modalităţile efectuării amnistiei fiscale nr. 638 din 08.06.2007 / Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr. 82–85 din 15.06.2006.

1.4 Instrucţiunea privind evidenţa, eliberarea, păstrarea şi utilizarea formularelor

tipizate de documente primare cu regim special, aprobată prin Hotărîrea Guvernului

1.5 Republicii Moldova nr. 294 din 17.03.1998 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova,

28

nr. 30–33 din 09.04.1998.

1.6 Hotărîrea Guvernului nr. 1507 din 31.12.2008 „Cu privire la aprobarea Planului de

dezvoltare a contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ pe anii 2009-2014”, cu

completările şi modificările efectuate prin Hotărîrea Guvernului nr.717 din 10.08.2010

1.7 Standardul Naţional de Contabilitate 2 «Stocurile de mărfuri şi materiale», aprobat prin

ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997 /

Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88–91 din 30.12.1997.

1.8 Standardul Naţional de Contabilitate3 «Componenţa consumurilor şi

cheltuielilor întreprinderii», aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii

Moldova nr. 174 din 25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88–91

din 30.12.1997.

1.9 Standardul Naţional de Contabilitate 5 «Prezentarea rapoartelor financiare»,

aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din

25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88–91 din 30.12.1997.

1.10 Planul de conturi contabile al activităţii economico–financiare a întreprinderilor,

aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din

25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 93–96 din 30.12.1997.

II Manuale, monografii, cărţi, broşuri.

2.1 Acte normative cu privire la reforma contabilităţii. Standardele Naţionale de

Contabilitate, Vol. I – Chişinău, Moldpres, 1998, p. 210.

2.2 Acte normative cu privire la reforma contabilităţii. Planul de conturi contabile. Vol. II

– Chişinău, Moldpres, 1998, p. 207.

2.3 Noul sistem contabil al agenţilor economici din Republica Moldova, colectiv de

autori ACAP, Vol. I – Chişinău 1998, p. 429.

2.4 Contabilitatea întreptinderilor, Octavian Bojian, Editura Economică, Bucureşti 1999,

p. 332.

2.5 Contabilitatea financiară, Colectiv de autori ACAP, Chişinău 2003, p. 362

2.6 Ţiriulinicova N. (coord.) „Analiza Rapoartelor Financiare „ Chişinău,

29

F.E – P Tipografia Centrală, 2004, p.243

2.7 Contabilitatea financiară: manual/A.Nederiţă-Chişinău ACAP 1999-440 p.

2.8. Ruslan Harea. Contabilitatea mărfurilor în unităţile de comerţ. Chişinău. ASEM 201

p.33-86

III Articole din reviste şi ziare.

3.1 Comentarii cu privire la aplicarea S.N.C 2 „Cheltuieli privind împrumuturile” //

Contabilitate şi audit, 5/1998, p.110 – 123.

3.2 Ţurcanu V. „Cum să implementăm noul sistem contabil. // Contabilitate şi audit,

1998, nr.4, p.9 – 13.

3.3 Caciuc L. Calculul costului de achiziţie şi importanţa lui în contabilitate/Finanţe,

Credit, Contabilitate.nr.6 1995 p.45-49

3.4 Criveanu N. Aprecieri privind contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de

execuţie/ Finanţe, Credit , Contabilitate nr.5 1997 p.51-56

3.5 Contabilitate şi audit Dumitreanu E. Contabilitatea operativă privind achiziţiile

şi vînzările mărfurilor. Finanţe, Credit, Contabilitate. Nr7-8 1998 p.65-69.

3.6 Fratea N. Problemele contabilităţii stocurilor de mărfuri şi materiale conform

SNC-2/Culegere “Reformele economice în R.Moldova şi România. Vol .II

Chişinău-ASEM 1999

3.7 Leşco G. Evaluarea calorilor materiale /Culegere”Reforma economică în R.

Moldova Vol. 2 Chişinău-ASEM 1998 p. 147-151

3.8 Nicolai M” Opinii privind evidenţierea mărfurilor plătite de cumpărători în

rate/Fînanţe, Credit ,Contabilitate nr.1/1997 p.35-38

30

Anexe

31