Download - Anexe La Teza Anuala
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA
Facultatea „Contabilitate”
Catedra „Contabilitate şi audit”
TEZA ANUALĂ
Tema: „Contabilitatea decontărilor cu bugetul privind impozitul pe venit”(pe baza materialelor Societăţii cu Răspundere Limitată „Sonda” din Orhei)
Studentul anului III, învăţămîntul fregvenţă redusă grupa CON 261
Conducătorul : conferenţiar universitar, doctor în economie Natalia Zlatina
PLAN – CUPRINSrecomandat al tezei de licenţă
TEMA: „Contabilitatea decontărilor cu bugetul privind impozitul pe venit”
pag. Întroducere .............................................................................................................. 3 1. Noţiuni generale şi principiile de aplicare a impozitului pe venit.......................4 1.1 Rolul impozitului pe venit în R.M; 1.2 Funcţiile şi clasificarea impozitului pe venit; 1.3 Rolul contabilităţii în calcularea impozitelor; 1.4 Contabilitatea în raport cu fiscalitatea. 2. Modul de calculare şi achitare a impozitului pe venit..........................................4 2.1 Definiţia şi calcularea venitului contabil şi venitului impozabil; 2.2 Modul de determinare a datoriei (creanţei) privind impozitul pe venit; 2.3 Cauzele de apariţie a diferenţelor dintre venitul contabil şi cel impozabil; 3. Evidenţa sintetică şi analitică a impozitului pe venit............................................5 3.1 Contabilitatea impozitului pe venit al persoanelor fizice; 3.2 Contabilitatea impozitului pe venit reţinut la sursa de plată; 3.3 Contabilitatea impozitului pe venit al persoanelor juridice;
4. Modul de întocmire şi prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit..5 4.1 Întocmirea şi prezentarea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit; 4.2 Modul de calculare şi declarare a impozitului pe venit.
Încheiere...................................................................................................................3
Bibliografie
Anexe
PLAN – CUPRINS
recomandat al tezei anuale
TEMA: „Contabilitatea decontărilor cu bugetul privind impozitul pe venit”
pag Întroducere...............................................................................................................1
1. Noţiuni generale şi principii de aplicare a impozitului pe venit.............................3 2. Modul de calculare a impozitului pe venit..............................................................8
3. Contabilitatea impozitului pe venit.......................................................................14
4. Modul de întocmire şi prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit..22
Încheiere..................................................................................................................27
Bibliografie.
Anexe.
Anexa 2
Aprecierea în dinamică a indicatorilor activităţii economice a întreprinderii
Nr.Indicatorii
Anul precedent
Anul curent
Abaterea absolută
Ritmul creşterii
1 2 3 4 5=4-3 6=4/3x100
1 Venitul din vînzări,lei 17418788 19601144 2182356 112,53
2 Costul vînzărilor,lei 15636609 17558468 1921859 112,29
3 Profitul brut 1782179 2042676 260497 114,62
4Rezultatul din activitatea
operaţională,lei548498 948040 399542 172,84
5Profitul pînă la impozitare,lei
542537 948040 405503 174,74
6 Profitul net,lei 428558 791900 363342 184,78
7 Valoarea activelor,lei 8220293 8413644 193351 102,35
8Valoarea capitalului
propriu,lei6437633 7018387 580754 109,02
9 Rentabilitatea vînzărilor,%(rd.3 : rd.1)x100
10,23 10,42 0,19 101,86
10 Rentabilitatea activelor,% (rd.5 : rd.7)x100
6,6 11,26 4,67170,61
11 Rentabilitatea capitalului propriu,% (rd.6 : rd.8)x100
6,66 11,28 4,62 169,37
Anexa 3
Caracteristicile comparative ale sistemului contabil şi fiscal în R.M.
nr. crt.
Criteriul Sistemul contabil Sistemul fiscal
1 Scopul sistemului
Prezentarea informaţiei contabile obiective privind situaţia patrimoniului şi rezultatul
financiar al activităţii întreprinderii
Determinarea corectă a venitului impozabil, impozitului
pe venit şi a altor impozite şi taxe, transferarea completă şi la
timp a acestora la buget
2 Baza normativă
Legea contabilităţii; SNC; comentariile cu privire la
aplicarea SNC; planul de conturi contabile
Legea privind bazele sistemului fiscal; Codul fiscal; Legea
bugetului pe anul respectiv; Regulamentele , instrucţiunile şi scrisorile Ministerul Finanţelor
3 Utilizatorii de
informaţii
Interni: administraţia, economiştii, contabilii; externi: fondatorii, clienţii, furnizorii, băncile comerciale, organele
fiscale etc
Organele fiscale, instituţiile financiar-creditare, organe de
stat de control
4 Etalonul de măsurare
Valoric, natural, natural convenţional
Valoric
5 Forma de evidenţă
Memorial-order, jurnal-order, automatizată,pe registre
Registre şi forme elaborate de Serviciul Fiscal de Stat
6 Componenţ rapoartelor
Bilanţul contabil, raportul privind rezultatele financiare,
raportul privind fluxul mijloacelor băneşti, raportul privind mişcarea capitalului
propriu, anexele, nota explicativă
Declaraţia fiscală, rapoartele pe tipuri de impozite, notele de informare, fişele personale, borderouri de calcul, cărţi pentru evidenţa conturilor
personale
7 Modul de reflectare a operaţiilor economice
Sistemul de înregistrare dublă în conturile contabile
Ţinerea evidenţei analitice în registre speciale fără utilizarea
dublei înregistrări
8 Perioada de raportare
Trimestrial, anual cu tendinţa trecerii numai la cele anuale
Lunar, trimestrial, anual – în funcţie de termenele indicate de
Serviciul Fiscal de Stat
Anexa 4Constatarea venitului în contabilitatea financiară şi în scopuri de impozitare în cazul incoincidenţei
perioadei de gestiune
Operaţia economică
În contabilitatea financiară
Actul normativ
În scopuri de impozitare
Actul normtiv
Metoda de casă
Nu se utilizeazăS.N.C.18
„Venitul”, §13
Se utilizează de către întreprinderile persoane fizice
C.F.,art.44 (1,2,3)
Metoda specializării exerciţiului (calculelor)
Nu există diferenţe
Pentru toţi agenţii economici
S.N.C.18 „Venitul”, §13
Se utilizează de către întreprinderile
persoane juridice şi/sau fizice
C.F.,art.44 (1,2,3)
Repartizarea venitului
constant la modificarea metodei de
evidenţă
Venitul se constată în mărimea totală a
soldului produselor,mărfurilo
r expediate, dar neachitate
S.N.C.18 „Venitul”, §13
Venitul de la modificarea metodei
de evidenţă se repartizează pe o
perioadă de trei ani, cîte o1/3 pentru
fiecare an
C.F.,art. 44(8)
Dividendele obţinute de la
agenţii economici nerezidenţi
Se constată ca venit în perioada anunţării
oficiale a acestora
S.N.C.18 „Venitul”, §30
Se recunosc drept venit în perioada de gestiune în care au
fost încasate
C.F., art.18 (m)
Constatarea venitului la înlocuirea forţată a
proprietăţii
Se constată ca venit în anul încasării sau calculării sumei de încasat în mărimea mijloacelor băneşti
sau activelor nemonetare încasate
sau de încasat pentru recuperarea proprietăţii pierdute
forţat
S.N.C.18 „Venitul”, §13
Nu se recunoaşte venitul la înlocuirea
proprietăţii cu o proprietate de acelaşi
tip în perioada pierderii ei forţate.
Perioada de înlocuire expiră în anul fiscal următor celui în care s-a produs pierderea, de aceea venitul poate fi constatat în anul al doilea după pierderea
forţată dacă nu se respectă cerinţele
indicate
C.F., art. 22
Anaxa 5Măsurarea venitului în contabilitatea financiară şi în scopuri de impozitare
Operaţia economică
Evaluarea venitului în contabilitate
Actul normativ
Evaluarea venitului în scopuri de impozitare
Actul normativ
1 2 3 4 5
Schimb de produse, mărfuri şi servicii
neidentice cu aceeaşi valoare
Venitul se evaluează la valoarea venală a produselor,
mărfurilor şi serviciilor primite, sau a celor cedate
(dacă nu poate fi determinată cu certitudine valoarea celor
mrimite în schimb)corectată cu suma mijloacelor băneşti virate
(primite)
S.N.C. 18, §12
Venitul brut obţinut sub formă nemonetară se
evaluează la preţ de piaţă conform C.F. şi în modul
stabilit de Guvern
C.F., art. 21
Schimb de produse, mărfuri şi servicii
identice cu aceeaşi valoare
Venitul nu se constatăS.N.C. 18,
§12
Venitul brut obţinut sub formă nemonetarăse
evaluează la preţuri de piaţă conform C.F. şi în modul
stabilit de Guvern
C.F., art. 21
Vînzarea mijloacelor
fixe
Venitul (rezultatul) din vînzarea mijloacelor fixe se determină ca diferenţa dintre încasările nete şi valoarea de bilanţ la momentul ieşirii din
gestiune şi se constată ca venit în Raportul privind rezultatele
financiare
S.N.C. 16, §58 – 61
Venitul se determină ca diferenţa dintre baza valorică a categoriei
respective de proprietate şi mijloacele obţinute de la înstrăinarea mijloacelor fixe în cazul în care se
obţine un rezultat negativ (în cazul că se obţine un
rezultat pozitiv el reprezintă o pierdere în
Registru de calcul a uzurii)
C.F., art. 27 (2)
Donare a activelor (la
donator)Venitul nu se constată
S.N.C. 18 Planul de conturi
Venitul se constată ca diferenţa dintre valoarea de piaţă la momentul donării şi
baza valorică ajustată, pentru mijloacele fixe şi activele de capital sau
valoarea de bilanţ pentru alte active. Donarea
mijloacelor băneşti se constată ca venit în sumă totală. Venitul în urma
donării de active, stabilite conform Hotărîrii
Guvernului R.M., nu se constată. Pierderea
determinată în urma donării nu se constată
C.F., art.42
1 2 3 4 5
Operaţia economică
Evaluarea venitului în contabilitate
Actul normativ
Evaluarea venitului în scopuri de impozitare
Actul normativ
Donare a activelor (la destinatar)
Venitul se constată la valoarea venală a ativelor primite
S.N.C.16, §15,
S.N.C.18, §13
Venitul nu se constată (pentru persoanele fizice,
cetăţeni) venitul se constată la valoarea de piaţă (pentru
persoane juridice)
C.F., art.20 (i)
Schimbul de mijloace fixe
identiceVenitul nu se constată
S.N.C.16, §19,20
Venitul se determină ca diferenţa dintre baza valorică a categoriei
respective de proprietate şi mijloacele obţinute de la înstrăinarea mijloacelor fixe în cazul în care se
obţine un rezultat negativ (în caz că se obţine rezultat
pozitiv el reprezintă o pierdere)
C.F.,art.27 (2)
Creşterea de capital
Creşterea de capital este numită prifit din vînzarea, schimbul sau altă formă de înstrăinare (scoatere din uz)
egal cu diferenţa dintre valoarea venală sau de piaţă şi valoare de bilanţ a activelor de
capital înstrăinate, şi se constată ca venit în Raportul
privind rezultatele financiare în mărime deplină
S.N.C. 2,16,25 în funcţie de
felul activelor de capital
Venitul impozabil se constată ca o mărime egală
cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste
nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe
parcursul anului fiscal
C.F., art. 37 (7)
Anaxa 6
Surse de venit neimpozabile
Nr.crt.
Venituri neimpozabile conform legislaţiei fiscale
Procedura contabilă privind veniturile neimpozabile
1Dobînzile de la hîrtiile de valoare da
stat pînă la 1 ianuarie 2015Se constată ca venituri ale activităţii
investiţionale financiare
2
Veniturile de la primirea gratuită a proprietăţii, mijloacelor băneşti,
conform deciziei Guvernului sau a autorităţilor competente ale administraţiei publice locale
Se constată ca venituri ale activităţii investiţionale financiare
3
Ajutoarele primite de la organizaţii filantropice – fundaţii şi asociaţii
obşteşti – în conformitate cu prevederile statutului acestor organizaţii şi ale legislaţiei
Se constată ca venituri ale activităţii financiare sau ca datorii în componenţa
finanţărilor cu destinaţie specială
4Veniturile obţinute în urma utilizării
facilităţilor fiscle la impozitul pe venitSe constată ca venituri ale activităţii
financiare
5Mijloacele băneşti obţinute din fondurile speciale şi utilizate în
conformitate cu destinaţia fondurilor
Se constată ca încasări şi finanţări cu destinaţie specială, care ala utilizare se
trec la venituri pe tipuri de activităţi
6Contribuţiile la capitalul unui agent
economic, prevăzute în art.55 din C.F.Se constată ca activ sub forma
investiţiilor financiare în mărime totală
7Activităţile sib forma îndemnizaţiilor
de asigurare socială şi reasigurareSe constată ca venituri excepţionale
8
Veniturile organizaţiilor statelor străine, organizaţiilor internaţionale şi
şi personalului acestora, dacă sunt încheiate convenţii cu aceste state
Se constatră pe tipuri de activităţi
Anexa 7
Constatarea cheltuelilor în cazul incoincidenţei perioadei de gestiune
Operaţia economică În contabilitateActul
normativÎn scopuri de
impozitareActul
normativ
Operaţii economice cu o
persoană interdep-endentă
Cheltueli suportate,
dar neachitate
Se constată şi se reflectă ca cheltueli în
contabilitate şi în Rapoartele financiare în baza metodei specializării exerciţiilor
(calculelor) în perioada în care
sau suportat
S.N.C.3, §14
Contribuabilul care foloseşte metoda calculelor nu are
dreptul să facă nici un fel de deduceri pînă la momentul efectuării plăţilor
dacă are obligaţii faţă de o persoană
interdependentă care foloseşte metoda de
casă
C.F., art.44 (5)
Cheltueli achitate,
dar nesuportate
Se constată şi se reflectă în
contabilitate ca active pe termen lung sau curente
în perioada în care au fost
achitate
S.N.C. 3, Planul de conturi
În scopul de impozitare
contribuabilul care foloseşte metoda
calculelor are dreptul la deduceri dacă are obligaţii faţă de o
persoană interdependentă care foloseşte metoda de
casă
C.F.,art.44 (5)
Operaţii în baza
de
economicemetodei casă
Se utilizează numai metoda
calculelor. Cheltuelile se
constată în perioada
suportării lor, indiferent de
momentul achitării
Legea contabili-
tăţii
Poate fi utilizată la întreprinderile
persoane fizice. Cheltuelile se
constată în perioada de gestiune cînd a
avut loc plata efectivă a lor
C.F., art.44 (1)
Anexa 8
Componenţa cheltuelilor limitate fiscalArticole de
cheltueli limitate
Mărimea şi condiţiile de limitare şi confirmare
1 2
Cheltueli de deplasare a lucrătorilor
(art.24(3), din C.F.), stabilite de Hotărîrea Guvernului
R.M.
Cheltueli de deplasare sunt cheltuelile suportate de personalul delegat pentru executarea unor sarcini de serviciu, ele includ: cheltueli de călătorie (costul biletelor de călătorie turretur); cheltueli privind cazarea; diurnă etc. Mărimea acestor cheltueli se limitează în funcţie de localitatea de delegare, funcţia de serviciu a persoanelor delegate, scopul şi caracterul deplasării, importanţa deplasării la nivel micro şi macroeconomic şi sunt grupate în categorii: diurna 3 categorii, cheltuelile pentru cazare – 2 categorii: A şi B în dependenţă de clasificarea diurnei. La categoria A se referă primele două grupe ale clasificării diurnei, la categoria B – grupa a treia. Sumele la care se limitează aceste cheltueli sunt bazate pe preţurile în vigoare la serviciile de transport, cazare, alimentare ş.a, în funcţie de localitate. Ca documente ce justifică suportarea acestor cheltueli este decontul de avans la care se anexsează toate chitanţele, facturile, biletele, bonurile de plată etc, în baza cărora au fost suportate cheltuelile de deplasare.
Cheltueli de reprezenta-nţă (art.24(3), din C.F) stabilite de Hotărîrea Guvernului R.M. „Cu privire la
limitarea unor tipuri de cheltueli
permese spre deducere din venitul brut”, nr. 130 din
6.02.98
Cheltueli de reprezentanţă sunt cheltuelile activităţii de antreprenor a întreprinderii legate de primirea şi deservirea reprezentanţilor altor întreprinderi, organizaţii şi instituţii (inclusiv cele stăine), în scop de negocieri, menţinerea relaţiilor de afaceri şi colaborare, precum şi a participanţilor la adunarea Consiliului de conducere al întreprinderii şi Comisiei de revizie. Mărimea limită a acestor cheltueli se determină în procente din suma: venitului din vînzări a mărfurilor (rulaj creditor al subcontului 6112 fără TVA şi accize); altor venituri (diferenţa dintre suma totală a venitului brut şi suma venitului de la vînzarea mărfurilor). Ca documente care confirmă primirea delegaţiilor (reprezentanţilor) şi efectuarea ccheltuelilor de reprezentenţă sunt considerate ordinul conducătorului întreprinderii emis în baza acordului preventiv între părţi, programele întîlnirii, scrisori, darea de seamă privind cheltuelile de reprezentanţă, dispoziţii de plată, facturi, bonuri de plată, legate de efectuarea cheltuelilor de reprezentanză ş.a.
Cheltueli neconfirmate documentar
(art.24(1), din C.F.)
Se permite deducerea cheltuelilor neconfirmate documentar suportate cu condiţia că sunt: legate de activitatea de antreprenor a întreprinderii; în mărime de 0,1% din venitul impozabil. Aceste sunt cheltueli care nu sunt justificate prin documente sau documentele existente nu corespund cerinţelor prevăzute de legislaţia în vigoare.
1 2
Articole de cheltueli limitate
Mărimea şi condiţiile de limitare şi confirmare
Donaţii în scopuri
filantropice sau de
sponsorizare (art.36, C.F.)
Donaţii în scopuri filantropice reprezintă acordarea benevolă, imparţială şi necondiţionată de sprijin material sau servicii gratuite unei persoane (unui grup de persoane), fără a cere în schimb vreo recompensă, plată sau onorarea vreunor obligaţiuni şi fără a obţine din aceasta vreun profit. Pentru confirmarea acestor cheltueli sunt necesare următoarele cerinţe. Mărimea lor să nu fie mai mare de 10% din venitul impozabil; să existe baza documentară: cererea în scris a beneficiarului, contractul de donaţie, autentificat notarial, delegaţia beneficiarului, factura de expediţie sau fiscală, dispoziţia de plată şi confirmarea în scris a beneficiarului despre faptul primirii mijloacelor băneşti cu titlu gratuit, etc.
Cheltueli suportate pe
parcursul anului fiscal
pentru reparaţia
mijloacelor fixe (art.27(8)
din C.F.)
Dacă cheltueli pentru reparaţia mijloacelor fixe reflectate în contabilitate: nu depăşesc 10% din baza valorică a categoriei respective de proprietate la începutul anului fiscal, aceste cheltueli se permit ca deduceri; depăşesc 10% din baza valorică a categoriei respective de proprietate la începutul anului fiscal, aceste cheltueli majorează baza valorică a categoriei respective de proprietate şi se constată drept corecţii pozitive în Registrul evidenţei mişcării mijloacelor fixe conform categoriilor de proprietate şi uzurii lor în scopul impozitării.
Cheltueli legate de
întreţinerea activeităţilor şi
obiectelor nelegate de
activitatea de întreprinzător (obiecte social
-culturale) (art.24(1), din
C.F.)
Cheltuelile se constată în mărimea veniturilor, primite sau de primit sub formă de încasări din vînzarea foilor de odihnă la casele de odihnă, sanatorii etc, cu excepţia cheltuelilor de întreţinere a punctului medical, care se recunosc fiscal, în cazul în care acestea sunt legate de necesitatea efectuării controlului medical al lucrătorilor conform art. 161 al Codului Muncii.
Cheltueli legate de extracţia resurselor naturale
(art.29, din C.F.)
Sunt admise în mărimea determinată prin produsul dintre baza valorică a resurselor naturale la începutul perioadei de gestiune şi rezultatul obţinut din raportul volumului extracţiei resurselor naturale pe parcursul perioadei de gestiune la volumul total de extracţie prognozat pentru zăcămîntul dat în expresie naturală
Anexa 9
Componenţa cheltuelilor nedeductibile fiscal
Cheltueli nedeductibile fiscalActul
normativProcedura contabilă privind
cheltuelile nedeductibile fiscalActul
normativ
1 2 3 4
Cheltueli personale şi familiale.C.F., art.23
Se constată drept cheltueli ale perioadei în Raportul privind
rezultatele financiare în măsura în care ele sunt legate de
desfăşurarea activităţii de antreprenor.
S.N.C.3, §20,23
Sumele plătite la procurarea terenurilor.C.F.,
art.24 (5)
Se constată drept activ şi se reflectă în componenţa activelor
materiale pe termen lung la contul de activ 122 „Terenuri”
(fără TVA)
S.N.C. 16, §72
Sume le plătite la procurarea proprietăţii asupra căreia se calculează uzura (amortizarea) şi faţă de care se aplică prevederile art.26,28 şi 29 din
C.F. Sau la procurarea mijloacelor fixe cu un termen de exploatare mai mare
de un an.
C.F., art.24 (6)
Se constată drept activ şi se reflectă în componenţa activelor
materiale pe termen lung la contul de activ 121 ”Active
materiale în curs de execuţie”, 123”Mijloace fixe”, (fără TVA),
111 ”Active nemateriale”.
S.N.C. 16, §8,9
Sumele compensaţiilor, remuneraţiilor, dobînzilor, plăţii pentru închirierea
bunurilor şi altor cheltueli efectuate în interesul unui membru al familiei
contribuabilului, al unei persoane cu răspundere sau al unui conducător de
întreprindere, al unui membru al societăţii sau al altei persoane
interdependente, dacă nu există justificarea plăţii unei astfel de sume.
C.F., art.24 (7)
Se constată drept cheltueli ale perioadei în Raportul privind
rezultatele financiare.
S.N.C. 16, §20,
S.N.C.2, §32
Pierderii în urma vînzării sau schimbului proprietăţii, îndeplinirii
lucrărilor şi prestării serviciilor, efectuate în mod direct sau mijlocit,
între persoanele interdependente.
C.F., art.24 (8)
Se constată drept cheltueli ale perioadei în Raportul privind
rezultatele financiare.
S.N.C.3, §20,23
Cheltueli legate de obţinerea venitului scutit de impozitare
C.F., art.24 (9)
Se constată drept cheltueli ale perioadei în Raportul privind
rezultatele financiare.
S.N.C.2, §9;
S.N.C.16, §7-13;
S.N.C.3, §20-23
Impozitul pe venit, penalităţile şi amenzile aferente lui, precum şi
amenzile şi penalităţile aferente altor impozite, taxe şi plăţi obligatorii la
buget.
C.F., art.30(1)
Se constată drept cheltueli ale perioadei
S.N.C.3, §23(
1 2 3 4
Impozitele achitate în numele unei persoane, alta decît contribuabilul
C.F., art.30(2)
Achitarea impozitului se reflectă ca o creanţă a agentului economic
în numele căruia a fost făcută plata pînă la momentul stingerii
creanţei.
Planul de conturi
Cheltuelile de asigurare a persoanelor juridice, care nu sunt indicate în
Hotărîrea Guvernului R.M. „Cu privire la limitele cheltuelilor de asigurare ale
persoanelor juridice permise ca deduceri de cheltueli aferente activităţii de antreprenor pentru scopuri fiscale” nr.484 din 4.05.1998. ca cheltueli de
asigurare neincluse în Hotărîrea menţionată poate fi asigurarea: riscurilor financiare; viageră;
profesională etc.
C.F., art.24 (3)
Cheltueli de asigurare efectuate de întreprindere pe toate tipurile
de asigurare conform legii asigurărilor în R.M. nr.1508 – XII din 15.06.1993 (cu modificările
ulterioare) sunt constatate ca cheltueli ale perioadei în raportul
privind rezultatele financiare.
S.N.C.3, §20(23)
Defalcările în fondurile de rezervă, cu excepţia defalcărilor de reduceri pentru pierderi la credite (în fondul de risc al
instituţiilor financiare) conform art.31(3) din C.F.
C.F., art.31(2)
Formarea provizioanelor (rezervelor) cu caracter de datorii
are loc pe baza cheltuelilor perioadei în mărimea stabilită de
întreprindere.
S.N.C.3
Anexa 10
Componenţa diferenţelor permanente
Nr. crt.
Conţinutul diferenţelor
Diferenţe permanente
Aferente veniturilor Aferente cheltuelilor
Majorează venitul
impozabil (micşorează pierderea
fiscală)
Micşorează venitul
impozabil (majorează pierderea
fiscală)
Majorează venitul
impozabil (micşorează pierderea
fiscală)
Micşorează venitul
impozabil (majorează pierderea
fiscală)
1Suma egală cu 50% din depăşirea creşterii de capital faţă de orice pierderi suportate în anul fiscal
x
2
Venitul primit sub formă de procente, dobînzi de la hîrtiile de valoare de stat emise pe teritoriul
R.M.
x
3Venitul sub forma donaţiilor
primite (acordate)x x
4Limitarea cheltuelilor de
delegaţie şi de reprezentarex
5Limitarea sumelor donaţiilor în
scopuri filantropice şi sponsorizări
x
6Limitarea cheltuelilor
neconfirmate documentarx
7Veniturile anilor precedenţi
depistate în anul curentx
8Cheltuelile anilor precedenţi
depistate în anul curentx
9Cheltueli pentru asigurările
nepermise spre deducerex
10 Cheltueli personale şi familiale x
Anexa 11
Componenţa şi clasificarea diferenţelor temporare
Nr. crt.
Conţinutul difernţelor
Diferenţele temporare
Aferente veniturilor Aferente cheltuelilor
Majorează venitul
impozabil (micşorează pierderea
fiscală)
Micşorează venitul
impozabil (majorează pierderea
fiscală)
Majorează venitul
impozabil (micşorează pierderea
fiscală)
Micşorează venitul
impozabil (majorează pierderea
fiscală)
1Venitul obţinut în rezultatul modificării metodei de evidenţă (de la metoda de casă la cea a calculelor)
x
2
Suma uzurii mijloacelor fixe, permise ca deduceri în scopuri de impozitare în perioada de gestiune, depăşeşte suma uzurii, constatate în contabilitate.
x
3
Suma cheltuelilor neachitate, apărute în baza datoriilor faţă de o persoană interdependentă, care utilizează metoda de casă, iar contribuabilul utilizează metoda calculelor.
x
4Depăşirea sumei mijloacelor fixe, constatată în contabilitate, faţă de cea calculată în scopuri de impozitare
x
5
Suma depăşirii pierderii de capital faţă de creşterea de capital al perioadei de gestiune, constatată în contabilitate şi nerecunoscută în scopuri de impozitare.
x
6Diferenţele privind amortizarea activelor nemateriale.
x x
7Limitarea cheltuelilor de reparaţie a mijloacelor fixe.
x
8 Diferenţele privind veniturile şi cheltuelile legate de contractele de lungă durată.
x x
9 Cheltueli privind creanţele dubioase. x
10 Cheltueli legate de investigaţii şi cercetări
ştiinţifice.x
11Suma pierderii din activitatea de investiţii, reflectată în contabilitatea financiară, dar nerecunoscută în scopuri de impozitare.
x
Anexa 12
Determinarea sumei impozitului pe venit de achitat (recuperat)
Suma impozitului pe venit (157540 lei) = Venitul impozabil (1050269lei) x Cota impozitului pe venit (pentru 2007 – 15%)
↓ minusSuma facilităţilor la impozitul pe venit
↓ minusSuma impozitului pe venit achitat în rate în cursul anului în ţară şi peste hotare
(129365lei)↓ minus
Suma impozitului pe venit reţinut la sursa de plată, inclusiv la plată prealabilă a dividendelor
↓ minusSuma impozitului pe venit trecut în cont
↓ ↓Impozit pe venit spre
plată(28177lei)Impozit pe venit achitat în
plus
Anaxa 13Modul de calculare a uzurii mijloacelor fixe în contabilitate şi în scopuri de impozitare
Indicatorul Conform contabilităţii financiare Conform legislaţiei fiscale
Actul normativ de reglementare
SNC 16, § 39 – 48, Comentarii cu privire la aplicarea SNC 16
Art. 26,27 din CF, Regulamentul cu privire la modul de evidenţă şi calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării din
29.01.2001
Obiectul de calculare a
uzurii
Uzura se calculează pentru fiecare obiect de inventar în parte sau pentru întreaga grupă de mijloace fixe (dacă
au caracteristici comune)
Uzura se calculează pentru mijloace fixe grupate în cinci categorii de proprietate: I – pentru fiecare obiect în parte; II-V – pentru
toată categoria
Metoda de calculare a
uzurii
Conform SNC 16 uzura poate fi calculată prin metoda: casării liniare; proporţional volumului produselor
(serviciilor); soldului degresiv; degresivă cu rată descrescătoare
Suma uzurii se determină prin îmulţirea bazei valorice a mijloacelor fixe la sfîrşitul anului a fiecărei categorii de proprietate la norma de uzură corespunzătoare categoriei
Norma de uzură
Întreprinderea determină de sine stătător, reieşind din durata de
funcţionare utilă
Se stabileţte pentru fiecare categorie de proprietate:I – 5%, II – 8%,
III – 10%, IV – 20%, V – 30%
Durata de funcţionare
utilă
Se determină de sine stătător de către întreprindere în funcţie de mai multe
criterii
Se stabileşte prin Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale şi serveşte la
determinarea categoriei de proprietate la care se atribue mijlocul fix
Începutul perioadei de calculare a
uzurii
Începînd cu prima zi a lunii următoare celei în care a fost dat în
exploatare mijlocul fix
Pentru un an întreg indiferent de momentul dării în exploatare a mijlocului fix cu
condiţia că a fost dat în exploatare
Sfîrşitul perioadei de calculare a
uzurii
Finalizînd cu ultima zi a lunii în care a fost scos din exploatare mijlocul
fix
Pînă în anul, în care baza valorică la începutul anului de gestiune este mai mică
de 1000 lei
Valoarea rămasă
probabilă
Întreprinderea determină de sine stătător valoarea rămasă probabilă care reprezintă valoarea netă utilă a materialelor, resturilor, deşeurilor ce
vor rămîne la sfîrşitul duratei de funcţionare utilă. Se stabileţte pentru
determinarea valorii uzurabile a mijloacelor fixe şi influenţează
mărimea uzurii calculate
Nu se stabileşte. Suma valorii rămase efective a mijloacelor fixe casate în legătură cu uzura totală în contabilitatea financiară
reprezintă în scopuri de impozitare o corectare a bazei valorice a mijloacelor fixe
Reevaluarea mijloacelor fixe intrate după 1998
Influenţează asupra uzurii. Conform SNC 16,§37, rezultatul reevaluării
mijloacelor fixe se reflectă ca majorare sau micşorare a capitalului
propriu la postul „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen
lung”
Nu se constatră şi nu influenţează asupra uzurii
Indicatorul Conform contabilităţii financiare Conform legislaţiei fiscale
Reparaţia Cheltuelile privind repareţiile se Cheltuelile de reparaţie suportate se permit
mijloacelor fixe
grupează în cheltueli care: se constată ca cheltueli ale perioadei sau consumuri în funcţie de locul
efectuării repareţiei, dacă scopul şi efectul acestora a fost de a menţine mijlocul fix în stare de utilitate şi serviciu; se capitalizează, dacă în
urma efectuării reparaţiei s-au majorat şi îmbunătăţitcaracteristicile
tehnice, tehnologice, funcţionale, calitative, durata de funcţionare utilă ale mijloacelor fixe în comparaţie cu
parametrii existenţi sau planificaţi
spre deduceri astfel: dacă cheltuelile suportate, pe parcursul anului fiscal pentru reparaţia mijloacelor fixe, nu depăşesc 10% din baza valorică a categoriei respective de
proprietate (determinată fără a lua în consideraţie schimbările de pe parcursul
anului fiscal respectiv), cheltuelile în cauză vor fi permise spre deducere în anul
respectiv; dacă cheltuelile indicate mai sus la începutul anului depăşeşte 10% din baza valorică a mijloacelor fixe, mărimea acestui surplus se consideră drept cheltueli pentru recondiţionare şi se ia în evidenţă pe contul mijloacelor fixe. Dacă la începutul perioadei
de gestiune nu existau mijloace fixe, ele fiind procurate în decursul anului de
gestiune, şi baza valorică era egală respectiv cu zero lei, cheltuelile de reparaţie suportate
nu se permit spre deducere şi se capitalizează în mărime totală prin Registrul de calcul a uzurii la compartimentul „Suma
corectărilor”
Anexa 16
Rapoartele financiare prezentate la declararea impozitului pe venit reţinut la
sursa de plată
Tipul venitului din
care se efectuează reţinerea la
sursa de plată
Denumirea raportului fiscal şi termenul de prezentare
lunar anual
Plăţile salariale
Notă de informare privind plăţile salariale şi alte
plăţi efectuate de către patron în
folosul angajaţilor şi privind
impozitul pe venit reţinut din aceste
plăţi (IAL04), (anexa15)
Venitul din surse diferite de plăţi
salariale, achitate în folosul
persoanelor rezidente
(dobînzi, royalty, plîţi conform art.90 din CF)
Darea de seamă privind suma
venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta
(anexa 18)
În termen de 30 zile după expirarea
lunii în care a-a efectuat reţinerea
impozitului pe venit
Notă de informare privind plăţile
achitate rezidenţilor din sursele de venit,
altele decît plăţile salariale, şi privind impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi pentru anul
gestionar (IAS04)(anexa 19)
În termen de 30 zile după expirarea anului în care s-a efectuat reţinerea
impozitului pe venit sau de la data încetării activităţii
Venitul din surse altele decît plăţile salariale, achitate
în folosul persoanelor nerezidente
(dobînzi, royalty, dividende etc)
Notă de informare privind impozitul reţinut din sursele
de venit, altele decît plăţile
salariale,achitate persoanelor
nerezidente (INR 04)
Anexa 20Facilităţi fiscale la plata impozitului pe venit
Nr. Codul Beneficiarii facilităţilor Categoria Denumirea Nr. şi data Termenul
crt facilităţii facilităţilor legii legiiacordării facilităţii
1 2 3 4 5 6
Scutire aferentă neimpozitării venitului impozabil
1 4Rezidenţii zonelor
antreprenoriatului liber
Se scutesc de la impozit pe venit
obţinut de la producţia agricolă produsă în zonă
Legea pentru punerea în aplicare a
titlului I şi II ale CF
Nr.1164 -XIII din 24.04.97
5 ani
2 5Rezidenţii zonelor
antreprenoriatului liber
Se scutesc de impozitul pe venit
dacă au investit pentru dezvoltarea zonei un capital de
250 mii $
Legea pentru punerea în aplicare a
titlului I şi II ale CF
Nr.1164 -XIII din 24.04.97
5 ani
3 23
Agenţii economici producţia activităţilor de bază ale cărora se determină conform
subsecţiunilor 14-21, 24-36, 45 şi 60 di
Clasificatorul Activităţilor din
Economia Moldovei
Au dreptul la reducerea venitului
impozabil cu o sumă calculată prin îmulţirea salariului mediu anual pe ţară din anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil
Legea pentru punerea în aplicare a
titlului I şi II ale CF
Nr.1164 -XIII din 24.04.97
Nelimitat
Scutire aferentă plăţii impozitului pe venit
4 1
Întreprinderile cu investiţii străine,
capitalul statutar al cărora depăşeşte 250
mii$
Se scutesc de plata impozitului pe venit în mărime de 50%
din venitul brut (80% în dezvoltarea producţiei proprii)
Legea pentru punerea în aplicare a
titlului I şi II ale CF
Nr.1164 -XIII din 24.04.97
5 ani
5 15
Agenţii micului business, gospodăriile ţărăneşti ce corespund cerinţelor legate nr. de
salariaţi şi suma vînzărilor nete
Sunt scutiţi de impozitul pe venit
Codul fiscalNr.1164 -XIII din 24.04.97
3 ani
6 17
Agenţii micului business care obţin
venit de la comercializarea
producţiei proprii şi/sau prestarea serviciilor
Au dreptul la o reducere de 35% a
cotelor impozitului pe venit prevăzute la
art.15 di CF la expirarea termenului de acordare a scutirii prevăzute în alin.3
Codul fiscalNr.1164 -XIII din 24.04.97
2 ani
Anaxa 22
Calcularea impozitului pe venit în rate pe subdiviziuni
Nr. crt.
Codul localit
ăţii
Unitatea administrativ
teritorială
Nr. mediu scriptic anual de salariaţi
Cota salariaţilor,
%
Suma impozitului pe venit, lei
Anual Trimestrial
1 2 3 4 5 6 6
1 6401 Sediul or. Orhei 24 68,57 88709 22177
2 6469 Subdiviziunea sat. Susleni
6 17,15 22176 5544
3 6715 Subdiviziunea sat. Cuizovca
5 14,3 18480 4620
Total le SRL „Sonda”
35 100 129365 32341
Bibliografie
Acte legislative şi normative
1. Legea Contabilităţii nr. 426-XII din 4 aprilie 19952. Legea bugetului de stat pe anul 2009;3. Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a
întreprinderilor, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor al R.M. nr.174 din 25 decembrie 1997;
4. Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997;5. Standardele naţionale de contabilitate, aprobate prin Ordinul Ministerului
Finanţelor al R.M. nr. 174 din 25 decembrie 1997;6. Instrucţiune cu privire la modul de calculare şi achitare a impozitului pe venit
de către persoanele ce practică activitate de antreprenoriat, aprobate de Inspectoratul Fiscal Principal de stat, nr. 3 din 29 ianuarie 2001;
7. Bazele Conceptuale pentru pregătirea şi prezentarea rapoartelor financiare, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanţelor, nr. 174 din 25 decembrie 1997;
8. Standardul Naţional de Contabilitate 12 „Contabilitatea impozitului pe venit;9. Standardul Naţional de Contabilitate 1 „Politica de contabilitate”;10.Standardul Naţional de Contabilitate 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”;11. Strategia de dezvoltare a Serviciunlui Fiscal de Stat pentru anii 2006-2010,
aprobat prin Hotărîrea Guvernului, nr.1208 din 20 octombrie 2006;12.Codul privind conduita profesională a auditorilor şi contabililor din R.M., di 1
ianuarie 2002.
Manuale, cărţi (literatură de specialitate)
1. Bazele contabilităţii / V. Ţurcanu, E. Bajerean, Chişinău – 2004, 268 p.;2. Contabilitatea impozitelor / V. Bucur, V. Ţurcanu, A. Graur, ASEM 2005, 562
p.;3. Corespondenţa conturilor contabile / Nederiţa Alexandru, Chişinău 2007, 640
p.;4. Contabilitatea financiară. Ediţia a II-a. Colectiv de autori: coordonator A.
Nederiţa. ACAP, Chişinău 2003, 640 p.;5. Metode şi tehnici fiscale (curs universitar), colectiv de autori, coordonator R.
Hîndu, editura ASEM, Chişinău 2005 – 261 p.