anexa-plam21

7/17/2019 ANEXA-PLAM21

http://slidepdf.com/reader/full/anexa-plam21 1/148

ANEXĂ LA HOTĂRÂREA C.J.S. NR. ... DIN 29.01.2015

PPLLAANNUULL LLOOCCAALL DDEE AACCŢŢIIUUNNEE PPEENNTTRRUU MMEEDDIIUU

JJUUDDEEŢŢUULL SSIIBBIIUU

Versiunea 2

– 2014 -



Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu

Nr. : 12370 / 02.10. 2014

PPLLAANNUULL LLOOCCAALL DDEE AACCŢŢIIUUNNEE

PPEENNTTRRUU MMEEDDIIUU

JJUUDDEEŢŢUULL SSIIBBIIUU

Director Executiv

Bogdan Gheorghe TRIF

Șef Serviciu CFMing. Constantinescu CONSTANTIN

Întocmit,Daniela STOICA

Versiunea 2--22001144--



Planul Local de Acţiune pentru Mediu - Judeţul Sibiu

3

CUPRINS

PaginaCuvânt de introducere 5Rezumat 6

1 INTRODUCERE 71.1 Considerații generale 71.2 Necesitatea revizuirii PLAM 91.3 Structura și metodologia utilizată pentru revizuire PLAM 101.4 Descrierea procesului de planificare 111.4.1 Etapa I – Organizarea procesului de planificare 111.4.2 Etapa II – Profilul de mediu 141.4.2.1 Evaluarea potențialului și limitărilor comunității 141.4.2.2 Evaluarea stării de mediu 151.4.2.3 Identificarea și evaluarea problemelor de mediu. Stabilirea

problemelor prioritare15

1.4.2.4 Ierarhizarea și prioritizarea problemelor de mediu 161.4.3 Etapa III – Programul de ac ț iune 171.4.3.1 Definirea obiectivelor strategice, generale și specifice 171.4.3.2 Definirea țintelor și indicatorilor 201.4.3.3 Surse de finanțare 20

2 PROFILUL DE MEDIU AL JUDEȚULUI 222.1. Evaluarea potențialului și limitărilor comunității- Analiza

SWOT22

2.2. Evaluarea stării de mediu 302.2.1 Caracteristici fizice și geografice ale jude ț ului 302.2.2 Starea calit ăț ii atmosferei 342.2.2.1 Calitatea aerului 402.2.2.2 Presiuni asupra calității aerului 482.2.3 Starea calit ăț ii apelor de suprafa ță și subterane 50

2.2.3.1 Resursele de apă. Cantități și fluxuri 512.2.3.2 Apele de suprafață 522.2.3.2.1 Starea ecologică / potențial ecologic al cursurilor de apă pe

bazine hidrografice52

2.2.3.2.2 Calitatea apei lacurilor 582.2.3.3 Apele subterane. Calitatea apelor freatice 602.2.3.4 Apa potabilă și apa de îmbăiere 672.2.3.5 Apele uzate și rețelele de canalizare. Epurarea apelor uzate 742.2.4 Starea solurilor 76

2.2.5 Starea pădurilor 772.2.6 Starea habitatelor, flora și fauna sălbatică 80




4

2.2.6.1 Biodiversitatea 802.2.6.2 Arii naturale protejate 842.2.7 Managementul de șeurilor 882.2.7.1 Gestiunea deșeurilor 882.2.7.2 Presiuni 89

2.2.7.3 Tipuri de deșeuri 902.2.8 Schimbări climatice 1012.3 Zone critice privind deteriorarea calității mediului 1112.3.1 Zone critice din punct de vedere al poluării aerului 1112.3.2 Zone critice din punct de vedere al poluării apelor de suprafață 1112.3.3 Zone critice din punct de vedere al poluării apelor subterane 1122.3.4 Zone critice din punct de vedere al poluării/degradării solurilor 1122.3.5 Zone vulnerabile care necesită reconstrucție ecologică 112

3 PROBLEME/ASPECTE DE MEDIU PRIORITARE DIN JUDEȚUL

SIBIU

113

4 PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEȚULUI SIBIU 1164.1. Introducere 1164.2. Obiectivele Planului Loacl de Acțiune pentru Mediu 1164.3 Matricile PLAM pentru soluționarea problemelor de mediu

prioritare121

5 PLANUL DE IMPLEMENTARE A ACȚIUNILOR 1446 MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA REZULTATELOR 145

MATRICE PLAN DE MONITORIZARE Ș I EVALUARE PLAM 147

TERMEN PENTRU REVIZUIREA PLAM SIBIU 148




5

CUVÂNT DE INTRODUCERE

PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU este parte integrantă a unui proces larg destabilire a unui consens privind abordarea problemelor de mediu şi a modului cum acestea vor fi

soluţionate.La nivel european, au existat la începutul acestui deceniu preocupări privind stabilirea unui cadrugeneral, care sǎ integreze acţiunile desf ăşurate în domeniul protecţiei mediului în ţările EuropeiCentrale şi de Est. Eforturile depuse în acest sens s-au materializat în documentul cadru adoptat laConferinţa Ministerială de la Lucerna, Elveţia, în aprilie 1993, intitulat "Programul de Acţiunepentru Mediu pentru Europa Centrală şi de Est".

Conferinţa de la Lucerna are un rol hotărâtor pentru implementarea conceptului de dezvoltaredurabilă şi luarea noilor decizii în politica de protecţie a mediului, în această regiune a lumii.Raportul acesteia, intitulat "Un mediu pentru Europa", cuprinde o fotografie a stării mediului încele 19 ţări din acestă parte a Europei şi un program detaliat de măsuri ce trebuie luate de ţările

vizate, de la ameliorarea directă a factorilor de mediu şi până la reforma politicilor şi aconcepţiilor economice.

Strategia de ansamblu, cu principiile şi priorităţile ei, conţinută în programul european, constitueo bază pentru acţiunea guvernelor şi administraţiilor locale, a Comisiei Europene şi aorganizaţiilor internaţionale, instituţiilor financiare şi a investitorilor privaţi din regiune şi constă

în : Reforma acţiunilor politice; Consolidarea institutională; Politici de investiţii.

Programul Naţional de Protecţia Mediului (PNAPM) în Romania reprezintă o particularizarea programului general de protecţie a mediului din Europa, o abordare specifică ţării noastre aproblemelor de protecţia mediului, o concretizare a politicii româneşti în domeniul mediului, înstrânsă corelaţie cu obiectivele dezvoltării durabile.

În conformitate cu prevederile Conferinţei de la Lucerna, PNAPM a fost elaborat de MinisterulApelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, cu sprijinul Agenţiei daneze de Protecţia Mediului şiI.C.I.M. Bucureşti şi a fost prezentat la Conferinţa Interministerială de la Sofia, Bulgaria, înoctombrie 1995.

Programul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului este o componentă a ProgramuluiNaţional de Dezvoltare Socio-Economică a Romaniei. Strategia, scopul şi obiectivele sale suntadaptate condiţiilor specifice ţării noastre şi se aliniază la principiile generale conţinute în"Programul de Acţiune pentru Mediu pentru Europa Centrală şi de Est".

Strategia de Protecţia Mediului în ţara noastră a adoptat o serie de principii şi criterii generale destabilire a obiectivelor: conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor, dezvoltarea durabilă,evitarea poluării prin mǎsuri preventive, conservarea biodiversităţii, conservarea moşteniriivalorilor culturale şi istorice, "cine poluează plăteşte", apărarea împotriva calamităţilor naturale şia accidentelor, raport maxim beneficiu/cost, alinierea la prevederile Convenţiilor şi Programelorinternaţionale privind protecţia mediului.

În cadrul Planului Naţional de Acţiune pentru Mediu, implementarea conceptului de dezvoltaredurabilă şi a managementului de mediu se realizează punctiform, prin elaborarea Planului Localde Ac

ţiune pentru Mediu, care se dezvolt

ă la nivel teritorial administrativ al jude

ţelor

şi este

coordonat de Agenţiile de Protecţie a Mediului judeţene.




6

Planul Local de Acţiune pentru Mediu este descris în Planul Naţional de Acţiune pentru Mediuca un "inventar al problematicii locale de mediu şi un argument în dialogul cu organismelefinanţatoare interne şi internaţionale, care conţine obiective de interes local pentru comunităţi cupeste 2000 de locuitori".

Odată întocmit, Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului constituie un instrument de

lucru pentru Agenţiile de Protecţie a Mediului şi reprezentanţii administraţiei locale, care secorelează cu Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu şi cu planuri/programe judeţene de mediuşi de dezvoltare locală, judeţeană şi regională.

În acest mod, protecţia mediului în Romania este tratată global şi unitar, dintr-o perspectivă integratoare, printr-o abordare planificată şi este coordonată de Ministerul Mediului şiSchimbărilor Climatice.

REZUMAT

Revizuirea PLAM în judeţului Sibiu în acest an are o importanta sporită pentru că, se va constituica un argument în plus în viitoarele dialoguri cu organismele finanţatoare interne şi internaţionale

în promovarea şi realizarea proiectelor de infrastructură de mediu în perioada 2014 - 2020.

În judeţul Sibiu iniţierea procesului de revizuire PLAM a fost f ăcută de către autoritatea judeţeană pentru protecţia mediului, Agenţia de Protecţie a Mediului Sibiu, în colaborare cuPrefectura şi Consiliul Judeţean Sibiu. În conformitate cu responsabilităţile actuale ale autorităţiilocale de protecţia mediului, conducătorului acesteia i-a revenit funcţia de coordonator PLAM.

Procesul de reactualizare a planului de acţiune pentru protecţia mediului a început în iulie 2013 şis-a finalizat în iulie 2014.

Metodologia utilizată în stabilirea conţinutului şi a formatului standard al documentului PLAM

are la bază Manualul pentru Elaborarea şi Implementarea Planului Local de Acţiune pentruMediu, elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. Acest manual este conceputdupă :

Ghidul de implementare a Programelor de Acţiune pentru Mediu în Europa Centrală şi de Est elaborat de Paul Markowitz de la Institutul pentru Comunităţi Durabile,Montpelier, Vermont, SUA în cooperare cu Centrul Regional de Protecţia Mediuluipentru Europa Centrală şi de Est (REC)

Metodologia pentru elaborarea şi implementarea programului local de acţiune pentruprotecţia mediului, elaborată în cadrul Proiectului Phare RO9804.04.01.001 – consultantEPTISA INTERNACIONAL, Madrid, Spania.

La stabilirea formatului standard pentru documentul PLAM, s-au luat în considerare experienţaREC şi EPTISA în coordonarea proceselor de iniţiere şi elaborare a PLAM în România, precumşi necesitatea, în contextul procesului de aderare a României la Uniunea Europeană, de a seelabora un document compatibil cu documentele similare din ţările membre UE.




7

1. INTRODUCERE

Planul Local de Acţiune pentru Mediu în judeţul Sibiu reprezintă:

• Un proces şi o strategie din cadrul managementului de mediu care pune în discu ţie celemai severe ameninţări de mediu la nivel local.

• Un proces pentru identificarea acţiunilor prioritare, a celor mai bune modalităţi decanalizare a resurselor financiare către activităţi pe scară restrânsă, care pot fi îndeplinitepe termen scurt şi pentru identificarea de proiecte mari, viabile.

• Una din cele mai eficiente căi de participare a publicului în procesul de decizie alautorităţilor locale.

• Angajamentul autorităţilor publice locale şi al comunităţii în asigurarea unui mediuadecvat şi al unei dezvoltări durabile pentru generaţia prezentă şi viitoare.

• Un proces viu, dinamic: pe măsură ce se va îmbunătăţi modul în care vom înţelegeproblemele mediului, documentul PLAM va fi revizuit şi actualizat.

Procesul PLAM în judeţul Sibiu este conceput pe baza principiilor managementului strategic,adaptate la practicile existente în managementul local al mediului şi parcuge urmatoarele etape :

• Iniţierea, organizarea şi instituţionalizarea procesului;

• Analiza mediului intern şi extern al comunităţii, cu identificarea competenţelor distinctiveale comunităţii şi a factorilor cheie de succes;

• Identificarea şi evaluarea problemelor şi aspectelor de mediu;

• Elaborarea planului de acţiune în sine;

• Realizarea procesului consultativ în vederea finalizării documentului PLAM;

• Adoptarea finală a documentului PLAM;

• Implementarea planului de acţiune;

• Monitorizarea;

• Evaluarea rezultatelor şi revizuirea/actualizarea PLAM.

1.1. Considerații generale

Conceptul dezvoltarii durabile este indisolubil legat de cel al calităţii vieţii şi include realizarea atrei deziderate: bunăstare economică, stabilitate socială şi protecţia mediului. Dezvoltareadurabilă a unei comunităţi înseamnă dezvoltarea concomintentă pe trei direcţii: economică,socială şi de mediu.

Pe aceste considerente se bazează întreg procesul de elaborare , revizuire şi implementare aPlanului Local de Acţiune pentru Mediu în judeţul Sibiu care, în acest fel, reprezintă o viziunepentru dezvoltarea comunităţii sibiene durabile.

Deoarece realizează o relaţie biunivocă cu procesele de planificare a dezvoltării şi consideră

mărimea eforturilor care trebuie depuse pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă înfuncţie de condiţiile locale, inclusiv de resurse, acţiuni politice, individuale şi de trăsăturile




8

remarcabile ale comunităţii, PLAM Sibiu este un element bine fundamentat pentru asigurareadurabilităţii comunităţii sibiene.

Obiectivul principal al PLAM Sibiu, din perspectiva dezvoltării durabile, îl reprezintă asigurareadurabilităţii mediului în aria teritorial administrativă a judeţului, în strânsă corelaţie cu aspecteleeconomice şi sociale ale conceptului.

Principiul de bază al Planului Local de Acţiune pentru Mediu al Judeţului Sibiu este principiuldurabilităţii, în cadrul căruia au fost respectate, în special, principiile managementului de mediuşi principiile adoptării democratice a deciziilor.

Aceste principii generale, adaptate specificului ţării noastre, au fost respectate aşa cum suntprevăzute în Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu, Planul Naţional de Dezvoltare aRomâniei, Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă.

Principiile managementului de mediu utilizate sunt cele consacrate, stipulate şi de Ordonanţa deurgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr. 265/2006 :

principiul integrării cerinţelor de mediu în celelalte politici sectoriale; principiul precauţiei în luarea deciziei; principiul acţiunii preventive; principiul reţinerii poluanţilor la sursă; principiul "poluatorul plăteşte": autorul potenţial al degradării mediului este răspunzător

pentru prevenirea acesteia, iar un autor deja existent este răspunzător pentru încetareadegradării şi decontaminarea mediului;

principiul conservarii biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeograficnatural.

Principiile adoptării democratice a deciziilor:

democraţia: administraţia locală este controlată de populaţia locală prin intermediulreprezentanţilor săi aleşi;

subsidiaritatea: deciziile trebuie adoptate la un nivel cât mai apropiat posibil de populaţiaafectată;

responsabilitatea: definirea responsabilităţilor faţă de decizii. În procesul de managementde mediu competenţele pentru adoptarea deciziilor trebuie definite de la început;

transparenţa: procesul de adoptare a deciziilor trebuie să fie transparent;

participarea publicului: participarea cetăţenilor în adoptarea deciziilor constituie un aspectcheie al unui management de mediu eficient la nivelul unei comunităţi.

Strategiile luate în considerare au fost : Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă aRomâniei, Strategia de Protecţia Mediului, Strategia de Dezvoltare Economică şi Socială aRomâniei, precum şi Strategia şi planul de dezvoltare a judeţului Sibiu pentru perioada 2012 -2020.

În mod particular, pentru revizuirea PLAM Sibiu, strategia de dezvoltare şi elementele sale debază au fost formulate pe baza ANALIZEI SWOT a comunităţii sibiene, actualizată, care acondus la identificarea competenţelor distinctive şi a factorilor cheie de succes ai comunităţii.

Din diagrama combinaţiei factorilor în ANALIZA SWOT, poziţia în care se situează comunitateasibiană corespunde unei concentrări de puncte forte şi ameninţări şi indică o situaţie în care se




9

poate evalua capacitatea de rezistenţă a comunităţii şi de diversificare a soluţiilor de rezolvare,prin:

Valorificarea punctelor tari ale comunităţii; Considerarea şi depăşirea principalelor obstacole generate de mediul extern care pot

interfera cu atingerea scopului şi obiectivelor PLAM.

În condiţiile actuale, am apreciat că strategia nu ar trebui să ia în considerare o perioadă mai marede şapte ani, ţinând cont de schimbările ce pot aparea în mediul intern şi extern al comunităţii.

1.2. Necesitatea revizuirii PLAM-ului

Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) – judeţul Sibiu a fost iniţializat prinProgramul PHARE RO9804.01.001 "Întărirea capacităţii instituţionale şi administrative pentrugestionarea politicilor de mediu în conformitate cu Acquis-ul Comunitar" şi este implementatprin Programul PHARE RO 0006.14.03". Asistenţa tehnică pentru întărirea Agenţiilor Locale deProtecţie a Mediului şi înfiinţarea Agenţiilor Regionale de Protecţie a Mediului"- componenta 3"Elaborarea de Planuri Locale de Acţiune pentru Protecţia Mediului şi Planuri Regionale pentruProtecţia Mediului".

Autoritatea de implementare este Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, prin AgenţiileJudeţene de Protecţie a Mediului. Consultanţa internaţională a fost asigurată de EPTISAInternacionales SA – Madrid, Spania.

În judeţul Sibiu iniţierea procesului PLAM a fost f ăcută de către autoritatea judeţeană pentruprotecţia mediului, Agenţia de Protecţie a Mediului Sibiu, în colaborare cu Prefectura şi ConsiliulJudeţean Sibiu, cu sprijinul şi sub directa coordonare a Ministerului Mediului şi GospodăririiApelor. În conformitate cu responsabilităţile actuale ale autorităţii locale de protecţia mediului,conducătorului acesteia i-a revenit funcţia de coordonator PLAM.

Procesul de desf ăşurare a planului de acţiune pentru protecţia mediului a început oficial în iunie2003 şi s-a finalizat în martie 2004.

Proiectul a fost instituţionalizat prin Hotărârea Consiliului Județean Sibiu nr. 15 din 29.05.2003privind Constituirea Comisiei de Coordonare a Planului Local de Acţiune pentru Mediu la nivelul

judeţului Sibiu.

Revizuirea PLAM în judeţului Sibiu din a doua jumătate a anului 2006 a fost o necesitate şiaceasta datorită importanţei sporite a procesului de integrare a României în UE, ce a constituit unargument în plus în viitoarele dialoguri cu organismele finanţatoare interne şi internaţionale înpromovarea şi realizarea proiectelor de infrastructură de mediu în perioada post-aderare.

În vederea sprijinirii procesului de revizuire a Planului Local de Actiune pentru Mediu al judetului Sibiu, prin Proiectul de Twinning RO2004/IB/EN-02 ,,Implementarea şi controlullegislaţiei din acquis-ul de mediu centrată pe protecţia naturii,, s-a asigurat expertiza necesară cuexperţi în fonduri structurale şi planificare de mediu din Cehia.

Procesul de reactualizare a planului de acţiune pentru protecţia mediului a început oficial în iulie2006 şi s-a finalizat în octombrie 2006 şi a fost realizat într-un larg parteneriat între autorităţileadministraţiei publice locale, serviciile publice deconcentrate ale unor ministere, agenţieconomici şi societatea civilă fiind conceput pentru un orizont de timp de 7 ani (2007–2013).PLAM-ul , varianta 2, a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Sibiu nr.142/21.12.2006 Au fost identificate 15 categorii de probleme majore de mediu cu care se confruntă judeţul Sibiu,

detaliate în 95 de probleme de mediu, apoi s-au ierarhizat problemele/aspectele de mediuidentificate. Planul de Acţiune a alocat fiecărei probleme/aspect de mediu identificate un set de




10

acţiuni menite să diminueze sau să elimine impactul negativ asupra mediului. Acţiunileidentificate (total 208 acţiuni) au cuprins, atât măsuri tehnice/tehnologice, acţiuni de informare şieducare, cât şi măsuri economice, legislative, organizatorice sau de conformare.Pe parcursul implementării, PLAM a fost supus unor acţiuni semestriale de monitorizare.Raportul de evaluare a rezultatelor implementării Planului Local de Acţiune pentru mediu judeţulSibiu – versiunea 2 , la finalul semestrului II 2013 a arătat că:

- din totalul de 208 acţiuni

• 144 acţiuni au fost realizate !"#2$% din care 4 acţiuni sunt făcute &n a'ans%

• 21 de acţiuni sunt &n curs de realizare 10#1$%

• 4 acţiune sunt nerealizate 1#"$%

• (" acţiuni au fost anulate 18#8$%

Actualul proces de revizuire al PLAM pentru judeţul Sibiu a fost iniţiat în luna iulie 2013, printransmiterea adreselor cu nr 8128 şi 8127 din 23.07.2013 facorilor interesaţi pentru constituireaComitetului de Coordonare respectiv a Grupului de Lucru, precum şi a anunţului de intenţiepostat pe site-ul APM Sibiu.

1.3 Structura și metodologia utilFizată pentru revizuirea PLAM

Planul Local de Acţiune pentru Mediu este constituit dintr-un profil teritorial de mediu (cadrul dereferinţă care va fi suportul esenţial în realizarea etapei de evaluare) şi un program de acţiune.La revizuirea PLAM – judeţul Sibiu versiunea 2 (2013) se utilizează ca metodologie ,,Ghidulpractic al planificării de mediu”, ediţia 2009 Bucureşti, editat de Ministerul Mediului şi Pădurilor

în cadrul Proiectului de Twinning RO 2006/IB/EN/09 Implementation and Enforcement of theEnvironmental Acquis al National Level and Coordination of the 8 Regional Twinning Projects.În cadrul acestei metodologii s-a decis utilizarea metodei de planificare PDCA („Plan, Do,

Check, Act” – ciclul Deming) care structurează procesul de planificare în următoarele etape:Fig.1.1. Metoda de planificare PDCA

În demersul de revizuire al PLAM-ului au fost luate în considerare următoarele documentestrategice de dezvoltare şi planificare în versiunile lor actualizate sau chiar în curs de finalizare,

începând de la nivel naţional până la nivel local:- Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României Orizonturi 2013-2020- 2030,varianta finală aprobată în şedinţa de Guvern din 12 noiembrie 2008;- Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013 - 2020

- Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile;




11

- Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului, versiunea actualizată 2007 aprobată prinDecizia 1/07.11.2008 a Comitetului Interministerial pentru Coordonarea Integrării DomeniuluiProtecţiei Mediului în Politicile şi Strategiile Sectoriale la Nivel Naţional;- Strategia de dezvoltare a judeţului Sibiu pentru perioada 2012-2020;- Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor pentru judeţul Sibiu;- Master Planul judeţului Sibiu pentru alimentare cu apă, evacuare ape uzate ;- Strategia de dezvoltare a regiunii Centru perioada 2014 -2020- Ghidul de dezvoltarea a municipiului Sibiu şi concept integrat de dezvoltare urbană 2014 - 2024

1.4 Descrierea procesului de planificare

Procesul de planificare este un proces ciclic ce cuprinde următoarele etape: organizarea,planificarea, implementarea, monitorizarea şi actualizarea/revizuirea la nivel judeţean. Revizuirea

încheie şi, în acelaşi timp, începe un nou ciclu al procesului continuu de planificare de mediu.Acest proces are ca obiectiv elaborarea unui document complet şi realist care să stea la bazaactivităţii privind îmbunătăţirea stării mediului, a utilizării durabile a resurselor naturale şi a

implementării acţiunilor necesare. Schema etapelor procesului de planificare de mediu esteprezentată în fig.1.2.

Fig.1.2. Schema etapelor procesului de planificare de mediu. Etapele procesului

ETAPA I

Organizare

Iniţializarea procesului de planificareIdentificarea participanţilorStabilirea structurii organizatoriceInstituţionalizarea PAM

ETAPA II

Profilul de mediu

Evaluarea potenţialului şi limitărilor comunităţiiIdentificarea şi evaluarea problemelor de mediu . Stabilirea problemelorprioritare de mediuDefinirea obiectivelor strategice de mediuDefinirea ţintelor şi a indicatorilor de mediuDefinirea acţiunilor necesare realizării obiectivelor stabilite

ETAPA III

Programul deacţiune

Elaborarea planului de acţiuneAprobarea planului de acţiune pentru mediuImplementarea şi monitorizarea planului de acţiune pentru mediuAnaliza şi evaluarea rezultatelor implementării PAM

ETAPA IVActualizare Revizuirea / actualizarea PAM ( se reia Etapa I, Etapa II şi Etapa III )

1.4.1 Etapa I-a Organizarea procesului de planificare

1. Iniţierea procesului de revizuire prin aducerea la cunoştiinţa instituţiilor, agenţiloreconomici, a organizaţiilor neguvernamentale şi publicului a acesteia, cu introducerea

informaţiilor pe site-ul instituţiei www.apmsb.anpm.ro şi anunţ public.




12

Coordonatorul PLAM este directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia MediuluiSibiu, Bogdan Gheorghe TRIF numit prin Decizia Preşedintelui Agenţiei Naţionale pentruProtecţia Mediului nr 113 din 14.02.2013

2. Identificarea participanţilor şi stabilirea structurii organizatorice pentrucoordonarea şi elaborarea Planului Local de Acţiune s-a realizat de către consilierul responsabilde realizarea palanului, în acord cu Coordonatorul PLAM, directorul executiv al Agenţiei pentruProtecţia Mediului Sibiu.

3. Instituţionalizarea Comitetului de Coordonare şi a Grupului de Lucru pentrurevizuirea Planului Local de Acţiune pentru Mediu s-a realizat prin aprobarea de cătrePreşedintele Consiliului Judeţean Sibiu a solicitării APM Sibiu cu nr 10176/ 11.10.2013 ,

înrehistrată la CJ Sibiu cu numărul 17004/ 17.04.2013, în următoarele componenţe:

Structura decizională – cu rol de coordonare , analiză şi aprobare a activităţilor şidocumentelor PLAM:

Comitetul de coordonare: Institu ţ ii:

Prefectura Sibiu - Mircea Dorin CREŢU - ( subprefect)Consiliul Judetean Sibiu –Mariana TARCEA ( Sef serviciu SUATAM) Agen ţ ia pentru Protec ţ ia Mediului Sibiu- Bogdan Gheorghe TRIF(director executiv) S.C. Electrica S.A. – Iacob BLABU (director SDEE Sibiu)- Daniel VOJU (responsabil MQM SDEE Sibiu)

DSPJ Sibiu – Adela MORAR-director executive adj. al DSP SibiuServiciul Comisariatului Jude ţ ean Sibiu al GNM – Constantin DRAGOMIR ( comisar

sef)Sistemul de Gospod ă rire a Apelor Sibiu – Negoiţă PIOARĂ ( director)Sistemul de Gospod ă rire a Apelor Mures – Rodica STROI ( şef SH Ighiş)S.C. Apă Canal SA Sibiu - Vasile MAIER (director tehnic)

S.C. Apa Târnavei Mari S.A. – Gheorghe POPOVICI ( director adjunct)S.C ADI ECO Sibiu – Simona ŢEPOSU (reprezentant) Direc ţ ia Silvică Sibiu – Marius URECHE ( director tehnic) Primă rii : Primaria Agnita - Dan NICULESCU ( viceprimar) Primaria Miercurea Sibiului – Ioan LUDOŞAN (viceprimar) Primă ria Cisnă die - Johann KRECH - (viceprimar) Primaria Talmaciu - Mihai Radu MOROIANU ( viceprimar) Primă ria Sibiu – Alexandru FODOR (reprezentant) Primaria SALISTE - Horaţiu Dumitru RĂCUCIU (primar) Primaria Ocna Sibiului - Ciocoiu CONSTANTIN ( administrator public)

Primaria Avrig – Marina Bogdan (reprezentant) Primaria Dumbraveni - Irimie Georgeta (primar)

Structura operţională – cu rol de elaborare/actualizare/implementare a PLAM;componenta cu responsabilităţi privind activităţile cu caracter tehnic implicate în proces

Grupul de Lucru: Agen ţ i economici: S.C.Rombat SA Bistrita, punct Copş a Mică - Liliana VĂDUVA

ThyssenKrupp Bilstein Compa – Ing. Dan BREZOI (manager calitate si mediu)S.C. OEHLER MECANICA S.R.L.Marsa – Maria PASCA ( reprezentant)SC Ovosib Farms SRL – Florin Dan MUNTEAN (responsabil mediu)SC Transavia S.A. Oiejdea – Daniela CRIŞAN (responsabil protecţia mediului) SC COMPA S.A – Lucia NANU (reprezentant)




13

S.C Venturelli Prod SRL – Costin BĂDILĂ SC Sometra S.A. – Adrian MUICĂ ONG-uri:

Asocia ţ ia Tură în Natură Sibiu – Mihai PROCA (preşedinte )CTM Amicii Muntilor Sibiu - Marian BATCAU si/sau Marius PUSCUTA

Funda ţ ia Comunitară Sibiu – Ciprian CIOCAN Asocia ţ ia PeDale - Gabriela CUZEPANConsultant mediu - Adriana HORSTMANOperatori salubrizare:

ECOSAL Medias – Ovidiu PEX (Şef birou Valorificare, Avizare mediu, Controlulcalităţii ) - Anamaria SZABO (Inspector de specialitate, ecolog)

S.C. ACSTAL S.A. T ălmaciu - Elena ŞUTEA (reprezentant)S.C. ECO MARGINIME SA – Rudolf ZILCSAK (repreazentant)S.C.Schuster&Co Ecologic S.R.L. - Florin DĂNCILĂ (director) SC Eco-Valea Hartibaciului SA Agnita – Marcel CĂLUGĂR- Dir. Executiv

Gospod ă rire Orăşenească Avrig - Anca SEVERIN

SC GETESIB SA – Sori ţ a NICOLAE , Irina COTORA Institu ţ ii:Agenţia pentru Mediului Sibiu : Stelian NAICU, Constantinescu CONSTANTIN, Lucia

POPOVICI, Marioara GOGA, Daniela HALMAGHI, Maria VANDRA, Daniela STOICA,Gabriela Căpăţână, Cecilia DOBROTĂ, Livia MITEA, Mioara REIT, Mioara DRAGOMIR,Tania ALECU

ISU Sibiu – Locot. Lucian TREFAŞ - Şef S.P.P.E.P.P, Maior Claudiu Ioan ISĂILĂ –ofiţer specialist I.A.E.C.I.

Direc ţ ia Jude ţ eană pentru Agricultură – Ing. Gabriela GABREA (reprezentant) CMR Transilvania Sud Sibiu - Mihaiela STĂNCESCU

DSPJ Sibiu – dr. Branduş a S Ă RARU - compartiment Evaluare de Risc de Mediu

S.C. Electrica S.A.– Ing. Nicolae MUNTENAŞ (şef CEM MT-JT Sibiu), Ing. TiberiuDRĂGAN (şef CEM MT-JT Sibiu Exterior), Ing. Cristian MARMANDIU (şef CEM MT-JTMediaş)

Consiliul Judetean Sibiu - Diana MAZILU (consilier SUATM)Serviciul Comisariatului Jude ţ ean Sibiu al GNM – Cms. Daniela ANGHEL, Cms.

Danina BANEA, Cms. Bogdan LAZĂR Institu ţ ia Prefectului Sibiu - Otilia BUCUR (consilier superior)Sistemul de Gospod ă rire a Apelor Sibiu – Gabriela PETRU (şef ARA)S.C. Apa Târnavei Mari S.A - Catiţa BUCURENCIU (responsabil Mediu)

Direc ţ ia Silvică Sibiu - Maria MĂRGINEAN, - Rareş BURDUHOS

S.C ADI ECO Sibiu – Simona ŢEPOSU (reprezentant)

S.C. AP Ă CANAL S.A. Sibiu – Ing. Corina GRAMA (sef serv tehnic-investiţii), ecologAdrian DUNAREAN (sef birou mediu)

S.G.A. Mures - Rodica STROI, Silviu SÎNTEA

Custozi:Ocolul Silvic Răşinari - Administraţia Siturilor 2000 Munţii Făgăraş şi Piemontul

Făgăraş – Liana PAVEL (reprezentant)Consiliul Jude ţ ean Alba – Andreaa Maria CIOBAN ( reprezentant)

Asocia ţ ia Biounivers – Lucian Ioan LUP (reprezentant) Primă rii : Primă ria Agnita - Dan VASILESCU ( Compartiment Agricol) Primă ria Miercurea Sibiului – Ioan LUDOŞAN (viceprimar) Primă ria Cisnă die - Ovidiu Erusalim TUDOSESCU (poliţist local) Primă ria Sibiu – Alexandru FODOR (reprezentant)




14

Primă ria Săliş te – Andrei Aurel BORDEA (viceprimar) Primă ria T ălmaciu - Tudor Alexandru ISPAS (arhitect –sef), George Miron

LIMBĂŞAN (consilier investitii) Primă ria Dumbrăveni - Emil Calin PETRI Primaria Ocna Sibiului – Constantin CIOCOIU ( administrator public) Primaria Avrig – Marina BOGDAN (reprezentant)

Atribuţiile Comitetului de Coordonare coordonat de către directorul executiv al Agenţieipentru Protecţia Mediului Sibiu, în procesul de revizuire a PLAM, au fost:- Organizarea procesului de planificare;- Validarea componenţei Grupului de Lucru;- Analiza şi validarea documentelor elaborate de Grupul de Lucru;- Coordonarea elaborării PLAM;- Adoptarea PLAM;- Desemnarea echipei de monitorizare şi evaluare (EME);- Analiza şi validarea Raportului anual de evaluare a stadiului implementării PLAM;- Coordonarea etapei de reactualizare a PLAM;- Adoptarea PLAM reactualizat/revizuit.

Atribuţiile Grupului de Lucru, în procesul de revizuire a PLAM, au fost:- Elaborarea profilului de mediu şi al programului de acţiuni;- Asigurarea secretariatului tehnic permanent;- Stabilirea criteriilor de evaluare iniţială a problemelor de mediu şi indicatorilor;- Ierarhizarea şi prioritizarea problemelor de mediu;- Identificarea unor posibile surse de finanţare;- Elaborarea metodologiei şi a fişelor de monitorizare şi evaluare;

- Participare la elaborarea Raportului de evaluare a stadiului de implementare a PLAM;- Reactualizarea/revizuirea PLAM;- Transmiterea informaţiilor către CC şi asigurarea aplicării deciziilor CC;- Organizarea întâlnirilor de lucru.

1.4.2 Etapa a-II-a Profilul de mediu

1.4.2.1 Evaluarea potenţialului şi a limitărilor comunităţii

Metoda utilizată pentru evaluarea potenţialului şi a limitărilor comunităţii judeţului Sibiu esteAnaliza SWOT .S-au identificat şi evaluat astfel:• punctele tari interioare ale comunităţii, respectiv potenţialul propriu al judeţului;• punctele slabe interioare ale comunităţii;• oportunităţile exterioare pe care le poate folosi comunitatea;• riscurile, respectiv ameninţările acesteia prin neîndeplinirea măsurilor.

Evaluarea internă a avut drept scop evidenţierea punctelor tari şi a punctelor slabe ale comunităţiisibiene, existente în prezent dar şi ca perspectivă. Analiza mediului extern a urmărit identificareaoportunităţilor existente în prezent (sau previzibile în viitor) pe care comunitatea şi-ar putea

propune să le valorifice în asigurarea succesului Planului Local de Acţiune pentru Mediu, precum




15

şi evidenţierea ameninţărilor prezente sau viitoare care ar putea să interfereze cu urmărireascopului PLAM.

Pornind de la analiza realizată, scopul elaborării şi implementării PLAM-ului este de a promovadezvoltarea economică bazată pe existenţa unui potenţial local în administrarea capitalului naturalşi social existent în concordanţă cu principiile conservării şi protecţiei capitalului natural existent.

1.4.2.2 Evaluarea stării mediului în judeţul Sibiu

În elaborarea programului de acţiune pentru mediu s-a plecat de la stabilirea iniţială a stăriimediului faţă de care să se poată măsura şi compara schimbările realizate. Baza de pornire pentruevaluarea stării mediului este Raportul anual privind starea mediului pentru 2013 din care s-auidentificat problemele legate de factorii specifici de mediu privind apa, aerul, solul, deşeuri,zgomotul dar şi de probleme care au caracter transversal:- sursele de poluare şi impactul lor asupra mediului natural (staţii de epurarea a apelor uzate,rampe de depozitare deşeuri);- accesul populaţiei la resursele naturale (apă potabilă, oportunităţi de recreere);- managementul şi folosirea raţională a resurselor naturale locale, inclusiv utilizarea terenurilor,degradarea unor arii naturale valoroase, pierderea sau diminurea unor resurse naturale);

Pe baza analizei stării mediului s-a întocmit lista cu problemele de mediu identificate.La finalizarea procesului de planificare, aspectele care au suferit modificări majore din Profilul demediu al judeţului Sibiu au fost actualizate.

1.4.2.3. Identificarea şi evaluarea problemelor de mediu. Stabilireaproblemelor prioritare de mediu

Cu ajutorul datelor disponibile privind evaluarea stării mediului au fost identificate 15 categoriide probleme şi 82 probleme de mediu legate de componentele mediului (apă, aer, sol, zgomotetc.) şi de domeniile principale: deşeuri, educaţie pentru mediu şi capacitate instituţională.Faţă de PLAM elaborat în anul 2006, nu se constată mari modificări a categoriilor de problemede mediu cu care se confruntă judeţul Sibiu, cu următoarele menţiuni:- categoria de probleme PM 02 Poluarea apelor subterane din PLAM 2006 a fost inclusă încategoria de probleme PM 01 Poluarea apelor de suprafaţă, din PLAM-ul revizuit;- categoria PM 04 Poluarea atmosferei este redenumită sub forma PM 03 Calitatea aerului.- categoria de probleme PM05 Poluarea solului a fost redenumită Calitatea solului şi subsolului- categoria de probleme Managementul informaţiei de mediu PM 12 a fost redenumită Educaţie

conştientizare şi informaţia de mediuAu fost incluse în noul PLAM următoarele categorii de probleme:- PM 11 Fenomenul schimbărilor climatice;- PM 07 Poluarea generată de activităţi din agricultură.

Metodologia utilizată în identificarea preliminară a problemelor de mediu a avut în vederemodelul combinat al metodei de tip expert care necesită evaluări cantitative pentru măsurarea saumodelarea manifestării unui impact negativ asupra sănătăţii umane, a mediului şi asupra calităţiivieţii şi al metodei de tip participativ care reprezintă un instrument de identificare şi evaluarecalitativă a problemelor de mediu, bazat pe procesul de colectare a informaţiilor şi datelorreferitoare la problemele de mediu




16

1.4.2.4 Ierarhizarea şi prioritizarea problemelor de mediu

S-a realizat utilizând metoda analizei multicriteriale bazată pe matrici care conduc la obţinereaunor scoruri care permit ierarhizarea şi prioritizarea problemelor cât mai obiectiv. Criteriileutilizate pentru ierarhizare sunt definite în raport cu impactul asupra sănătăţii umane, a mediului

şi raportate la standardul de viaţă iar cele pentru prioritizare sunt legate de costuri şi beneficii.Priorităţile cele mai mari le au problemele a căror soluţionare necesită costuri mici şi beneficiimari.Criterii pentru ierahizare1) În ce măsură problema afectează sănătatea umană?A. Fundamentare - Pericolul existent sau potenţial asupra vieţii umane este inacceptabil.Sănătatea publică trebuie să fie protejată. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, reducerea risculuişi diminuarea neplăcerilor trebuie să aibă o mare prioritate.2) În ce măsură problema afectează mediul?B. Fundamentare - Necesitatea refacerii, protejării şi conservării naturii, a biodiversităţii. Unmediu natural bogat şi sănătos, resurse naturale bine protejate sunt condiţii esenţiale pentru

menţinerea vieţii în ansamblu şi pentru o dezvoltare durabilă. 3) În ce măsură problema generează neconformarea cu cerinţele legislative?C. Fundamentare - Necesitatea respectării/îndeplinirii obligaţiilor legislative actuale şi înperspectivă.Criterii pentru stabilirea priorităţilor pentru acţiune4) Care sunt costurile asociate soluţionării problemei?D. Fundamentare - Prioritatea trebuie acordată celor mai mici costuri asociate soluţionăriiproblemei.5) În ce măsură abordarea problemei aduce beneficii sănătăţii publice/mediului?E. Fundamentare - Prioritatea trebuie acordată celor mai mari beneficii asociate soluţionăriiproblemei. Priorităţile cele mai mari le au problemele a căror soluţionare necesită costuri mici

şi beneficii mari.Fiecărui criteriu i s-a asociat o pondere:

Criteriul 1 – pondere 5; Criteriul 2 – pondere 4; Criteriul 3 – pondere 3.

Fiecărui criteriu i s-a asociat o scară calitativă: mare mediu redus.

Scării calitative i s-a asociat o scară cantitativă: Criterii de ierarhizare:

Criteriile 1, 2, 3- mare = 1;- mediu = 2;- redus = 3.

Criterii stabilire priorităţi:Criteriul 4

- mare = 1;- mediu = 2;- redus = 3.

Criteriul 5- mare = 3;- mediu = 2;- mic = 1.




17

Criteriilor pentru stabilirea priorităţilor pentru acţiune nu li s-au acordat ponderi. În caz contrar,un criteriu poate determina priorităţile în detrimentul celuilat criteriu.

1.4.3 Etapa a-III-a Programul de ac ţ iune

1.4.3.1 Definirea obiectivelor strategice, generale şi specifice

Pentru a putea crea cadrul adecvat identificării obiectivelor strategice, generale şi specifice şiacţiunilor necesare rezolvării problemelor de mediu este necesar ca într-o primă etapă să fieanalizată strategia de dezvoltare durabilă a României şi a judeţului Sibiu, precum şi acţiunilestrategice necesare a fi implementate pe termen scurt, mediu şi lung.În acest scop au fost identificate priorităţile naţionale, regionale şi locale privind dezvoltareadurabilă, definite în Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, Orizonturi 2013-2020- 2030,precum şi principalele axe de acţiune din viitorul Program Operaţional Regional „DezvoltareRegională 2014-2020” (POR) şi în viitorul Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS).

Obiectivele strategice naţionale pe termen scurt, mediu şi lung rezultate din Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, Orizonturi 2013-2020-2030 sunt următoarele:Orizont 2014: Incorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în ansamblulprogramelor şi politicilor publice ale României ca stat membru al UE;Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor UE la principalii indicatori aidezvoltării durabile;

Pentru toate categoriile de probleme identificate şi ierarhizate au fost stabilite obiectivelestrategice care reprezintă ameliorarea, îmbunătăţirea situaţiei constatate şi la care dorim să ajungem prin rezolvarea problemei. Aceste obiective vor orienta strategic eforturile de rezolvare

a problemelor pe termen lung. Tipurile de obiective strategice stabilite sunt: tematice legate de componentele de mediu: aer, apă, sol; transversale legate de cunoşterea şi monitorizarea mediului: informare,

sensibilizare şi educaţie ecologică; cu specific teritorial: dezvoltarea durabilă a localităţilor urbane din judeţ.

Acţiunile strategice privind protecţia mediului înconjurător fac referire la măsurile generale cetrebuie realizate pentru îmbunătăţirea calităţii mediului. Aceste recomandări cadru vor stabilidirecţiile prioritare necesar a fi abordate în Planul Local de Acţiune pentru Mediu al JudeţuluiSibiu, astfel:

A. Acţiuni strategice privind gestiunea deşeurilorPentru judeţul nostru impactul deşeurilor asupra mediului este semnificativ, administrareanecorespunzătoare a acestora generând contaminări ale solului şi pânzei freatice, precum şi emisiide gaze toxice, cu efecte directe asupra sănătăţii populaţiei.În elaborarea unei strategii viabile pentru îmbunătăţirea managementului deşeurilor trebuie să se ţină cont de următoarele direcţii de acţiune:

• definitivarea transpunerii acquis-ului de mediu cu privire la administrarea deşeurilor detoate categoriile;

• optimizarea relaţiilor de parteneriat între firmele de reciclare şi administraţiile publicelocale;

•

crearea reţelelor de colectare selectivă şi valorificare a deşeurilor reciclabile şi implicarearesponsabilă a administraţiilor publice locale;




18

• stimularea prin instrumente economico-financiare a producătorilor interni, în vedereacreşterii competitivităţii industriei de reciclare;

• stimularea producţiei care generează cantităţi reduse de deşeuri.

B. Gospodărirea durabilă a resurselor de apă Concepţia de gospodărire integrată a apelor îmbină aspectele de utilizare a acestora cu cele deprotecţie a ecosistemelor naturale. Astfel, se au în vedere următoarele obiective:

Asigurarea aliment ării continue cu apă a folosinţelor şi, în special, a populaţiei prin:• întreţinerea corespunzătoare a captărilor şi resurselor de apă în amonte de captări ;• realizarea de reţele de distribuţie pentru toate localităţile judeţului conforma

masterplanurilor specifice acestui sector;• economisirea apei şi reducerea pierderilor din reţelele de distribuţie a apei;• Îmbunătă î ţirea calităţii apei distribuite la populaţie

Îmbunăt ăţ irea calit ăţ ii resurselor de apă • retehnologizarea proceselor de producţie prin utilizarea unor tehnologii curate,

nepoluante, cu evacuări care să se încadreze în limitele date de legislaţia în domeniu;• realizarea de noi staţii de epurare şi modernizarea celor existente;• implementarea unor mijloace de prevenire, limitare şi diminuare a efectelor poluării

accidentale; Reconstruc ţ ia ecologică a râurilor

• îmbunătăţirea şi realizarea de habitate corespunzătoare conservării biodiversităţii;• asigurarea de debite corespunzătoare pe cursurile de apă în scopul protecţiei

ecosistemelor acvatice;• asigurarea continuităţii debitului pe cursurile de apă pentru facilitarea migraţiei

speciilor piscicole; Reducerea riscului producerii de inunda ţ ii

•

realizarea de îndiguiri concomitent cu protejarea zonelor umede, acolo unde este cazul;• interzicerea amplasării construcţiilor în zonele inundabile.

C. Acţiuni strategice privind atmosfera şi schimbările climaticeEvaluarea impactului activităţilor antropice asupra atmosferei în România trebuie f ăcută încondiţiile realizării următoarelor:

• definitivarea elaborării sistemului de monitoring integrat al mediului;• crearea unei baze de date, ataşată sistemului informaţional de mediu;• scăderea principalelor emisii de poluanţi (dioxid de sulf, pulberi în suspensie, plumb,

cadmiu, oxizi de azot, substanţe organice volatile, amoniac);• reducerea sub normele de emisie a evacuărilor de poluanţi în atmosferă, pe baza

principiului “poluatorul plăteşte”;• stabilizarea concentraţiilor emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul care să permită

prevenirea interferenţelor antropice periculoase cu sistemul climatic.• Adaptarea la actualele schimbări climatice a infrastructurii din toate sectoarele

vulnerabile.

D. Acţiuni strategice privind calitatea soluluiAmeliorarea şi menţinerea pe termen lung a funcţiilor solului şi contracararea deteriorării lorsunt obiectivele primordiale ale strategiei privind protecţia, ameliorarea şi utilizarea durabilă asolurilor din România. Pentru aceasta, este necesar să se instituie un set de măsuri pentru a se

asigura:• modernizarea sistemului naţional de monitorizare a calităţii solului;• cunoaşterea potenţialelor naturale şi stabilirea modalităţilor eficiente de utilizare a




19

terenurilor, în concordanţă cu cerinţele dezvoltării economice şi ale protecţiei mediului;• inventarierea arealelor cu probleme şi prioritizarea acţiunilor;• reabilitarea şi reconstrucţia ecologică a solurilor.

E. Acţiuni strategice privind conservarea naturiiLuându-se în considerare starea actuală a diversităţii biologice în România, au fost stabiliteurmătoarele obiective prioritare:

• organizarea Reţelei Naţionale de Arii Protejate şi asigurarea managementului necesarocrotirii habitatelor naturale şi conservării diversităţii biologice;

• conservarea in-situ şi ex-situ a speciilor ameninţate, endemice şi/sau rare, precum şi acelor cu valoare economică ridicată;

• protecţia, conservarea şi refacerea diversităţii biologice terestre şi acvatice, existente înafara ariilor protejate: reducerea şi eliminarea efectelor negative cauzate de poluareamediilor de viaţă şi reconstrucţia ecosistemelor şi habitatelor deteriorate;

• protecţia, conservarea şi refacerea diversităţii biologice specifice agrosistemelor prinaplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile;

• dezvoltarea programelor speciale de cercetare şi monitorizare pentru cunoaşterea stăriidiversităţii biologice.

F. Acţiuni strategice privind calitatea pădurilorGestionarea durabilă a pădurilor necesită promovarea unor acţiuni specifice orientatepeurmătoarele direcţii:

• asigurarea integrităţii fondului forestier naţional, în condiţiile şi cu respectarea situaţieirezultate în urma schimbării formei de proprietate a acestuia;

• reconstrucţia ecologică a pădurilor deteriorate;• menţinerea volumului recoltelor anuale de lemn la nivelul posibilităţilor pădurilor;•

conservarea biodiversităţii şi asigurarea stabilităţii, sănătăţii şi polifuncţionalităţiipădurilor.

G. Acţiuni strategice privind dezvoltarea agriculturiiDezvoltarea şi modernizarea agriculturii în trebuie să aibă ca obiectiv principal crearea unorsisteme şi structuri moderne şi eficiente care să asigure:

• produse alimentare şi nealimentare pentru piaţa internă şi disponibilităţi pentru export, încondiţiile cerinţelor crescânde pentru calitate;

• menţinerea patrimoniului funciar al agriculturii la standarde de calitate superioară, atâtprin eliminarea dereglărilor provocate de propria activitate, cât şi acţiuni de anulare aefectelor dăunătoare produse de industrializare şi urbanizare;

• crearea de sisteme şi structuri viabile de organizare şi producţie adecvate aplicăriitehnicilor şi tehnologiilor eficiente în producţia agricolă, specifice condiţiilor ecologice

H. Acţiuni strategice privind transporturileObiectivul principal al politicii din domeniul transportului îl constituie restructurarea sistemuluinaţional de transport şi asigurarea funcţionării acestuia în vederea realizării unui sistem detransport omogen, conectat din punct de vedere al structurii la coridoarele paneuropene.Politica în domeniul asigurării unei dezvoltări durabile a sectorului transporturi are în vedereurmătoarele acţiuni generale:

• reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şi echipamentelor;• asigurarea interconectării şi interoperabilităţii între reţelele şi modurile de transport;• utilizarea de mijloace de transport performante tehnic şi operaţionale pentru toate tipurile

de transport şi a modurilor de transport ecologic;




20

• implementarea tehnologiilor de depoluare specifice;• aplicarea măsurilor preventive pentru limitarea efectelor poluării;• extinderea transporturilor combinate şi intermodale.

1.4.3.2 Definirea ţintelor şi indicatorilor

Transformarea problemelor/aspectelor de mediu într-un plan de acţiune cuprinde:

• stabilirea obiectivelor generale şi specifice ale problemelor de mediu care asigură direcţiastrategică a eforturilor pe termen scurt, mediu şi lung şi care să obţină consensulcomunităţii;

• stabilirea ţintelor, care reprezintă sarcinile cuantificabile necesare a fi realizate într-uninterval de timp specificat. Acestea sunt utilizate şi pentru cuantificarea progreselorrealizate în implementarea PLAM-ului;

• stabilirea indicatorilor în funcţie de obiectivele şi ţintele propuse prin planul de acţiune.Indicatorii vor servi la măsurarea acţiunilor şi a rezultatelor acestora.

Ţintele reprezintă angajamente măsurabile ce trebuie să fie realizate într-o perioadă de timpstabilită. Pentru un singur obiectiv strategic au fost definite mai multe ţinte.

Un indicator este un instrument simplu care permite observarea periodică a evoluţiilor unuifenomen, în raport cu obiectivele fixate. El reprezintă prin urmare, un instrument de măsurare.Indicatorii permit măsurarea obiectivă a fenomenelor studiate. Un indicator trebuie să fie uşor deutilizat, ansamblul indicatorilor fiind regrupat într-un document. În acelaşi timp, un indicatorreprezintă un instrument de decizie şi permite măsurarea eficace a dispozitivului implementat. Destabilirea indicatorilor depinde tot procesul de monitorizare, evaluare şi analiză a rezultatuluiplanificării.

Tipurile de indicatori stabiliţi sunt:- de situaţie: ex: număr de comune, aria suprafeţelor , numar stâlpi izolaţi, ;- de presiune asupra mediului: ex: evaluare cantitativă ( nr. capacităţi de

tratare/valorificare a deşeurilor menajere, cantităţi deşeuri periculoase din deşeuri menajerecolectate)

- de răspuns: ex: câte proceduri sau măsuri de prevenire a riscului au fost elaborate şiimplementate (acte normative, km lucrări hidrotehnice ).

1.4.3.3 Surse de finanţare

Cadru financiar multianual 2014 - 2020 dă posibilitatea in județul Sibiu să se beneficieze deinstrumente financiare menite să contribuie la reducerea decalajelor economice şi sociale dintreStatele Membre UE dar și a celor regionale și locale, precum:

• Programul Operațional Competitivitate• Programul Operațional Capital Uman• Programul Operațional Infrastructură Mare• Programul Operațional Asistență Tehnică • Programul Operațional Regional• Programul Operațional Capacitate Administrativă • Programul Național Dezvoltare Rurală

Obiectivele tematice 2014- 2020 conform art 9 din Regulamentul CE nr 1303/2013 sunt:




21

1. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării2. Îmbunătățirea accesului și a utilizării și creșterea calității TIC3. Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, a sectorului agricol (în cazul FEADR)

și a sectorului pescuitului și acvaculturii (pentru FEPAM)4. Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea

riscurilor6. Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor7. Promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul

infrastructurilor reţelelor majore8. Promovarea sustenabilității și calității locurilor de muncă și sprijinirea

mobilității forței de muncă 9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de

discriminare10. Investițiile în educație, formare și formare profesională pentru competențe și învățare pe

tot parcursul vieții11. Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților




22

2. PROFILUL DE MEDIU AL JUDEŢULUI SIBIU

2.1 Evaluarea potențialului și limitărilor comunității

Analiza SWOT

ELEMENTE POZITIVE ELEMENTE NEGATIVE Puncte tari Oportunităţi Puncte slabe Ameninţări Calitatea şi cantitatea apei Poluarea apelor de suprafa ţă şi subterane-Reţea hidrografică bogata de cca655,1km,completată de o

serie de lacurinaturale şi antropice

-Reducerea cantităţilorde apă prelevată dinsursele de apă desuprafaţă şi subterane

prin creşterea graduluide reciculare înindustrie şi dezvoltareasistemului demonitorizare a apelorsubterane si suprafată.

- Inexistenţa sistemelor decanalizare şi a staţiilor deepurare în toate localităţiledin mediul rural;

-Existenţa unor staţii deepurare ape uzate cufuncţionarenecorespunzătoare,- Existenţa evacuărilordirecte de ape uzate;- Poluarea apelor subteranecu nitraţi datoritǎ depozitǎrii/ utilizǎriigunoiului de grajd.

Interes insuficient aleautorităţilorlocale, instituţiileresponsabile şi factorii

politici cu putere dedecizie la nivel central în promovarea unorproiecte utile lanivelul judeţului

în sectorul de apă, maiales în zona rurală.

Cantitatea si calitatea ape ipotabile

-O anumită experienţa înderulareaproiectelor finanţatedin fondurieuropene;- Existenţaresurselordiversificate dealimentare cu apă potabilă (foraje, apecurgătoare, izvoare,acumulări);- Apă potabilă corespunzătoaredin punct de vederecalitativ

Legislaţie de mediu însectorul apă armonizată cu legislaţia UniuniiEuropene;- Existenţa politicilorde mediu în sectorulapă;- Fonduri UE alocatepentru sectorul de apă

în România;- Oportunităţi deafaceri pentrucompaniile străinepentru a investi însectorul de apă (încontextul fonduriloralocate

-Insuficienţa unor investiţiipentruimplementarea politicilor demediu în sectorul de apă;- Existenţa unor sistemeneperformante de captare,transport, tratare şi distribuţia apei potabile-Lipsa sistemelorcentralizate de alimentare cuapă în unele zone rurale;-Lipsa unui sistem deinformare a consumatorilorasupracalităţii apei destinateconsumului;- Costul mare al apei laconsumator face capopulaţia din unele zonerurale să nu realizezeefectiv racordarea la

alimentarea cu apă şicanalizare.

- Complexitateaprocesului de pregătireşi gestionare aproiectelor, ducela o absorbţie scăzutea fondurilor europene;- Slaba implicare aautorităţilor locale,societăţii civile, înelaborarea unorprograme şi proiectefezabile pentruatragerea de fonduriexterne

Calitatea aerului




23

-ImplementareaProgramuluiIntegrat deGestionare aCalităţii Aeruluipentru aglomerareaCopşa Mică -Mediaş - Existenţa unuisistem demonitorizare (4staţii automate) acalităţii aerului

judeţ - Dotarealaboratorului din

cadrul A.P.M. Sibiucu aparatură performantǎ;- Investiţii aleagenţiloreconomici însisteme dereducere a emisiilor

înatmosferǎ.- Implementarea

Sistemului Integratde Mediu la nivelnational privindinventarul emisiilor.

Legislaţie de mediuprivind calitateaaeruluiambiental armonizată cu legislaţia UniuniiEuropene;- ParticipareaRomâniei, ca ţarǎ membrǎ a U.E., laschema europeanǎ decomercializare acertificatelor de emisiide gaze cu efect deserǎ EU - ETS ;- Introducerea surselor

regenerabile deenergie;- Posibilitateadezvoltării durabileprin întrebuinţareatehnologiilor şitehnicilor avansate şinepoluante-Achizitionarea unuisonometru performantpentru monitorizarea

zgomotului urban.-Realizarea sidepunerea la APMSibiu in vedereaevaluarii a Hartii dezgomot pentruAeroportulInternational Sibiu.

-Infrastructură detransportnecorespunzătoare la nivelul

întregului judeţ;- Arderea necontrolată adeşeurilor vegetale şimenajere;- Spaţii verzi, perdele deprotecţie insuficiente;- Sistemelor demanagement deficitar cuprivire la fluidizareatraficului în unele zoneurbane.-Nefinalizarea hartii dezgomot pentru Mun. Sibiu

- Costuri ridicatepentru conformarea custandardele europeneprivind optimizareatehnologiilor şifolosirea BAT pentruagenţiieconomici;

Gestiunea deşeurilorExistenţa PlanuluiJudeţean de

Gestiune aDeşeurilor şi aPlanului Regionalde Gestionare aDeseurilor;- Operatorieconomicispecializaţi înefectuareaserviciilor desalubritate, tratare

/valorificare,etc.Existenţa

Transpunereacompletă a legislaţiei

UE în acest domeniu;- Dezvoltarea uneipieţeviabile de reciclare adeşeurilor/materieiprime rezultate dinprocesarea deşeurilor;- Oportunităţi pentruinvestiţii private şicomerţ;- Dezvoltarea departeneriate publicprivat pentru sectorul

- Accesul insuficient alpopulatieie la serviciile de

salubritate omparativ cuţările UE;- Depozitarea necontrolată adeşeurilor în unele zone- Infrastructură insuficientă pentru colectarea deseurilorpericuloase din deşeurilemenajere- Infrastructură insuficientă pentru colectarea deseurilordin construcţii şi demolăridin sistemul public şi privat-Slabă valorificare a

- Slaba suportabilitatesocială a serviciilor de

salubritate in mediulrural;- Lipsa stimulenteloreconomice şifinanciare pentruinvestiţiile îndomeniul gestiuniideşeurilor în specialpentru colectareaseparata a deseurilorreciclabile sivalorificareaacestora




24

mecanismelorfuncţionale îngestionareaproblemei DEEE,VSU,acumulatori uzaţi,deşeuri deambalaje, deşeurispitaliceşti-Structuriadministrative

înfiinţate la nivellocal pentruimplementareapoliticii locale degestiune a

deşeurilor, deinspecţie şi control;- Operatorieconomici careposedă tehnologiimoderne pentrurefolosire /reciclare

/valorificare, tratare /eliminare/distrugeredeşeuri.

In curs deimplementareProiectul,,Managementulintegrat aldeşeurilor în

judeţul Sibiu”;

de deşeuri. nămolurilor-Insuficientă preocupare a

agenţilor economicigeneratori de deşeuri înceea ce priveşte prevenireagenerării deşeurilor;- Infrastructură insuficientă privind colectarea selectivă a deşeurilor.- Slaba conştientizare apopulaţiei şi a agenţiloreconomici privindgestionarea adecvată adeşeurilor;- Lipsa unor sisteme destimulare apopulaţiei şi a

agenţilor economici pentrurecuperarea deşeurilor dinambalaje

Neatingerea ţintelor decolectare sivalorificare pefluxurile specifice dedeşeuri

Calitatea solului şi subsoluluiÎnvelişuri de solurifoarte variate

(soluri brune,podzolice,argilo-aluvionare,negre de fâneaţă);Soluri agricole decalitate în suprafaţă de 305717 ha dincare vii şi livezi –7827ha;- Este în curs deelaborare StrategiaNaţională privindsiturile contaminate

Accesarea de fonduripentru remedierea

siturilor potentialcontaminate

-Lipsa normelor de aplicareprivind remedierea solurilor

( a siturilor contaminate)-Lipsa identificării clare asiturilor potentialcontaminate din judeţ -Lucrări insuficiente pentrucombaterea eroziuniisolului, alunecări de teren,acidificare şi degradare asolului datorită fenomenelorpericuloase- Lipsa unui proiect de

închidere pentru depozitulde deşeuri neconform de la

Risc de degradare asolurilor prin

exploatareanecorespunzătoare aacestora datorită unoractivităţi antropice :balastiere, defrişări,etc




25

Mediaş care crează posibilitatea de contaminarea solului şi a panzei freatice

Degradarea mediului natural şi construit (Protecţia naturii)Puncte tari- Pondere ridicată de arii naturaleprotejate de interesnaţional şi european-Desemnarea a 16situri de importanţă comunitară, …ariinaturale protejatede importanţă naţională - Asigurarea

administrării ariilornaturale protejateprin desemnarea deadministratori şicustozi pentrumajoritatea acestora- Existenţa a 6proiecte finanţatedin fonduri UEprivind reslizareaplanurilor de

management aleariilor naturaleprotejate

Oportunităţi:- Transpunereacompletă a legislaţieiUE în acest domeniu;- Surse financiaremultiple: - POS Mediu,LIFE , SEEA, etc,pentru proiecteleprivind protejareanaturii şi conservareabiodiversităţii-Existenţa …GAL-

urilor cu activitateintensă in domeniulprotecţiei naturii

Puncte Slabe:Ariile protejate nu sunt clardelimitate, nu sunt bornateşi administratecorespunzător;- Lipsa planurilor demanagement pentru ariilenaturale protejate-Resurse umane, materialeşi financiare insuficientepentru administrarea ariilornaturale protejate

-Lipsa unui inventar riguros, a cartării habitatelor şispeciilor de interescomunitar /naţional;-Lipsa planurilor deamenajări silvice aprobate lanivelul intregului judeţ - Lipsa unui cadrulegal care să asigurecompensareaproprietarilor de terenuri,

pentru protecţia tuturorspeciilor şi habitatelor deinteres conservative-Grad de informare şiconştientizare redus lanivelul comunităţilor locale-Neevidenţierea ariilornaturale protejate de cătreagenţia Naţională deCadastru şi PublicitateImobiliară în planurile

naţionale, zonale şi localede amenajare a teritoriului şiurbanismLipsa reglementăriiactivităţii de turistism în anp- Extinderea suprafeţelordin intravilan, din cadrulterenurilor aflate înadministrareacomunităţilor locale,cuprinzând porţiuni deteren în ariile protejate;

Riscuri:Afectarea cadruluinatural, a florei şifaunei datorită presiunii impactuluiantropic

Poluarea generată de activitatea din agricultură




26

- Existenţa unorstudii pentruameliorarea stăriide calitate asolurilor şi folosirearaţională a

îngrăşămintelorchimice;- ExistenţaProgramuluiNaţional de acţiunepentru zonelevulnerabile lapoluareacu nitraţi din surseagricole.

- Existenţareglementǎrilor legalepentru definireabunelor practiciagricole şi de mediu înRomânia;- exista un numărsemnificativ deproducătoriagricoli ce deţinautorizaţie pentruproduse ecologiceanimale şi vegetale;- Agricultura ecologicǎ poate fi motor aldezvoltǎrii durabile.

Existenţa a 13 localităţideclarate zone vulnerabile lapoluarea cu nitraţi;- Inexistenţa platformelorcomunale sau individuale decolectare a gunoiului degrajd la nivelul tuturorlocalităţilor unde suntdeclarate zone vulnerabile

- Legislaţie deficitarǎ în domeniul protecţieiterenurilor agricole(arabile

în special).- Inexistenţa planurilorlocalede acţiunepentruprotecţia apelor

împotriva poluării cunitraţi proveniţidin surse agricole, lanivelul localităţilordeclarate zonevulnerabile.

Asigurarea necorespunzătoare a stării de sănătate a populaţiei- Programulnaţional de evaluarea stǎrii de sǎnǎtate apopulaţiei;- Existenţa unuisistem demonitorizare a stǎriide sǎnǎtate apopulaţiei în raportcu factorii

de mediu;- Dezvoltareasistemului privatîndomeniul asigurǎriistǎrii desǎnǎtate apopulaţiei

- Existenţaprogramelornaţionale de sănătate(cancer, diabet, TBC,etc.);

- Risc potenţial deepidemii datorită în unelelocalităţi datorită stăriinecorespunzătoare areţelelor de alimentare cuapă şi a calităţii apei dinfântâni;- Implicare insuficientă aautoritǎţilor şi a societǎţiicivile în programe/proiecte

de educaţie a populaţiei înce priveşte starea desănătate- Insuficientă monitorizare aefectelor poluării asuprasănătăţii umane , ca urmarea expunerii la poluanţii demediu

- Lipsa unorprograme de educare

/informare a publiculuiprivind efectelepoluării asupra stăriide sănătate apopulaţiei;- Educaţie deficitară apopulaţiei privind unmod de viaţǎ sǎnǎtos.

Urbanism şi mediuPuncte tari-Extinderea

infrastructurii demediu în zoneleurbane (alimentarecu apa,canalizare,etc.);-ImplementareaAgendeiLocale 21actualizată cuStrategia dedezvoltare durabilă a municipiuluiSibiu

Oportunităţi:- Implicarea

autorităţilor locale înrealizarea unorproiecte cucomponente de mediu;

Puncte Slabe- Inexistenţa unui program

unitar de reabilitare termică a clǎdirilor din mediul urbanşi rural-Nerespectarea termenelorde finalizare pentrureactualizarea PUG-urilor- Spaţii insuficientedestinate parcărilor auto- Spaţii insuficientedestinate pistelor debiciclete şi a spaţiilor-Lipsa unei baze de date cuproiectele realizate, pe

Riscuri- Necorelarea

acţiunilor din PLAPMşiinstrumentele definanţare din toatedomeniile




27

-Existenţa unorplanuri deinvestiţiipe termen lung încondiţiiledezvoltării durabile

diferite domenii, care îngreunează monitorizareaPLAM-ului ( lipsarezultatelor, ţintelor etc)

Pericole generate de catastrofe şi fenomene naturale-Există un plan demanagement albazinelorhidrografice-Existenţa unuisistem deavertizare/alarmare

în cazul unorcatastrofe şi a unorechipe commune

specializate înintervenţii rapide încaz de catastrofe,poluari accidentale,etc.-Existenţa unui planlocal de apărare

împotrivainundaţiilor şifenomenelormeteorologice

periculoase lanivelul fiecăreiprimării

- Implicareaautorităţilor locale şiinstituţiilorresponsabile înrealizarea unorproiecte cucomponente de mediu ,care să prevină poluarile accidentalemajore şi să reducă

efectele catastrofelornaturale-Disponibilitate dinpartea ISU Sibiu,SGA-uri,etc pentrurealizarea unuiprotocol de colaborarein vederea desfasurariide actiuni communepentru astfel de situatii.

-Amplasarea în zoneinundabile a locuinţelor saucabanelor care poate ducela riscul pierderii de vieţiomeneşti în timpul viiturilor- Lipsa hărţilor derisc pentru fiecarelocalitate a judeţului.-Neîntreţinerea lucrărilor de

îmbunătăţiri funciare;

- Existenţa unor zone încare existǎ pericolulproducerii alunecǎrilor deteren

-Neimplicareafacorilor interesaţi înactivitatea de

închidere a depozituluide la Şomârd şi aamenajărilorcorespunzătoare acursurilor de apă

Fenomenul schimbărilor climatice Puncte tari-Există strategianaţională cu privirela schimbărileclimatice-Certificate verzi sealocă pentru 1 MW

de energie electrică obţinută din surseregenerabile .-Se derulează programe privindobţinere energieidin surse alternative

Oportunităţi:- Interes crescut dinpartea sectorului privat

în exploatarearesurselor de energiialternative- Preocupare în

dezvoltarea acţiunilorde refacere şireîmpădurire a zonelorforestiere afectate deexploatărilenecontrolate şi deintemperii;-Extinderea suprafeţei

împădurite- Monitorizareagazelorcu efect de seră aagenţilor economici

Puncte SlabeSlaba preocupare aadministraţiilor locale cuprivire la izolarea termica aclădirilor-lipsa strategiilor locale cuprivire la schimbările

climatice şi a planurilor deacţiuni aferente- Lipsa proiectelor pentruobtinerea biogazului dindeseuri biodegradabile

RiscuriPericol crescut deafectare a sănătăţiipopulaţiei prin apariţiade inundaţii , alunecărilor de teren , adiscomfortului creat

de temperaturile foarteridicate, etc




28

care deţin autorizatiiGES

Poluarea mediului datorită activităţii de transport-Existenţa în cursde realizareaautostrda SibiuArad;- Există centuraocolitoare a Sibiuluişi Avrig- Introducerea taxeide primǎ

înmatricularepentru autoturisme,derulareaProgramului

naţional ,,Rabla”de scoatere din uz aautovehiculelorvechi.

- Legislaţie armonizată inclusiv pentrutransportul mărfurilorpericuloase şi adeşeurilor periculoase,norme şi normativemoderne privindtransportul, cǎilerutiereşi aeriene de transport;- Legislaţie privindcalitatea tehnică aautovehiculelor,

conţinutul maxim însubstanţe şicomponentepericuloase, modalitǎţipentru valorificareamaximǎ acomponentelor carerezultǎ în cursulutilizǎriiautovehiculelor.

- Starea nesatisf ǎcǎtoare aunor drumurinaţionale şi judeţene,drumuri comunalenemodernizate;- Lipsa centurilorocolitoare pentru uneleoraşe şi municipii ale

judeţului

Poluarea mediului datorită activităţii turistice

-Mediul ruralnepoluat- Potenţial turisticridicat(balnear,cultural,montan,cinegetic);- Atracţiile turisticeorientatespre punerea învaloare acapitalului naturalşibiodiversitǎţii prinecoturism integrate

în planuri demanagement a SCIşi SPA,- Creştereapreocupǎriiautoritǎţiloradministraţiilorlocale şi judeţenepentrupromovarea

- Interes din parteaturiştilor străini de avizita obiectivele din

judeţ - Posibilităţi deamenajări turisticeintegrate interjudeţene;- Interes pentruagroturism care oferă oalternativă viabilă dedezvoltare a zonei

rurale

-Infrastructurǎ de acces şiutilităţi slab dezvoltată înzonele cu potenţial turistic

în unele părti ale judeţului-Nu există spaţii specialamenajate pentru picnic




29

turismului în judeţul Sibiu

Educaţie conşientizare şi informare de mediuPuncte tari

-Fiecare instituţiedeţine lista privindinformaţia de mediudeţinută -Sunt în curs dederulare proiectede informare,conştientizare şieducaţie ecologică -Imlicarea societăţii

civile prinvoluntari, ONG-uri,comunitatea locală este activă lanivelul judeţului

Oportunităţi-Există o legislatieadecvată privindinformaţia de mediu-Existe numeroaseprograme de finanţarecu fondurinerambursabile

Puncte slabe-Nu sunt identificate,

înregistrate şi raportatesolicitările privindinformaţia de mediu- Dificultăţi majore indepunerea şi aprobareaproiectelor de mediu ( cedeţin si componenta deeducaţie de madiu) datorită birocraţiei sistemului- Neaplicarea mǎsurilor

coercitive pentrupersoanele fizicecare nu protejeazǎ mediul înconjurǎtor.

Riscuri

Probleme administrative şi dificultăţi de managementPuncte tari-Îmbunătăţireacolaborǎriiinterinstituţionaleprin protocoale de

colaborare.- Implementareacontroluluimanagerial intern lanivelul APM Sibiu. ExistentaSistemuluiInformaţional deMediu la nivel deAPM Sibiu

Oportunităţi- Existenţa structurilorinstituţionale de bază şia resurselor umanecalificate în domeniul

protecţiei mediului

Puncte slabe-Dificultăţi înimplementarea actelornormative ca urmare a uneiinsuficiente pregătiri

profesionale aresponsabililor de protecţiamediului la agenţiieconomici- Suprapunerea de activităţişi sarcini; insuficientacomunicare între instituţiileimplicate în procesele deplanificare la nivelul

judeţului- Modificări , schimbări

legislative frecvente

Raportari necorelateprivind strategiile din

judet, pe diferitesectoare




30

2.2. Evaluarea stării mediului în judeţul Sibiu

2.2.1. Caracteristici fizice şi geografice ale judeţului Sibiu

Din punct de vedere fizico-geografic, judeţul Sibiu se află situat relativ în centrul ţării, fiindamplasat între 470 17’ latitudine nordică şi 450 28’ latitudine sudică, respectiv între 240 57’longitudine estică şi 230 35’ longitudine vestică. Aflat în partea sudică a Transilvaniei, judeţuleste stră juit de Munţii Făgăraşului şi Munţii Cindrelului. La nord, se învecinează cu judeţulMureş, la est cu judeţul Braşov, la sud cu judeţele Argeş şi Vâlcea, iar la vest cu judeţul Alba.Situat relativ în centrul ţării, judeţul Sibiu are o suprafaţă de 5432,5 km2 (2,3% din teritoriulţării), se extinde peste o parte a Carpaţilor Meridionali şi a Depresiunii Transilvaniei, axându-sepe bazinul hidrografic al Cibinului şi cuprinzând unele sectoare din bazinele Mureşului şi Oltului.Este intersectat de paralela de 46°latitudine N (S de Păuca şi Şeica Mare) şi de meridianul de24°longitudine E.Judeţul Sibiu se extinde peste două mari unităţi structurale: masivul cristalin al Meridionalilor şi

bazinul sedimentar al Transilvaniei. Zona cristalină, ce cuprinde o parte din Munţii Făgăraş,Lotrului şi Cindrelului este compusă din şisturi cristaline aparţinând Pânzei Getice; ele suntformate din: micaşisturi, paragnaise, cuarţite, şisturi cloritoase şi sericioase, toate cu intercalaţiide calcare amfibolite dispuse pe direcţia E-V în Munţii Făgăraş şi SE-NV în Munţii Cindrel. ÎnBazinul Transilvaniei sedimentele de suprafaţă aparţin pannonianului, sarmaţianului, iar pemarginea sudică apare o fâşie de tortonian.În cadrul judeţului se întâlnesc următoarele trepte principale de relief: masive montane aparţinândCarpaţilor Meridionali (25%), podişuri şi dealuri respectiv subunităţi ale Podişului Târnavelor(peste 50%) şi depresiuni (peste 20%).Masivele montane cuprind: Munţii Cindrel (în întregime) şi părţi ale culmilor nordice alemunţilor Ştefleşti (Lotrului) şi Făgăraşului. Munţii Cindrelului (Cibinului) se caracterizează prinmasivitate şi relief domol, cupolar şi ating în vârful cu acelaşi nume altitudinea de 2244 m.Munţii Ştefleşti (Lotrului) sunt incluşi în judeţ numai prin versantul nordic (până la râul Sadu),cel mai înalt pisc fiind Vf. Ştefleşti (2242 m). Munţii Făgăraşului sunt cuprinşi pe teritoriul

judeţului de la Vf. Podragu şi cumpăna dintre V. Ucea şi V. Arpaş, având ca principal pisc Vf.Negoiu (2535 m).Podişurile şi dealurile sunt reprezentate de Podişul Târnavelor cu subunităţile(podişurile):Hârtibaciului, Secaşelor, Amnaşului, Blajului şi Dumbrăvenilor. Podişul Hârtibaciului se află laS de V. Târnava Mare şi la E de Valea Visei (cu înălţimea maximă în Dealul La Râpi, 712 m alt.)şi include Podişul Vurpărului, Podişul Mediaşului, Dealurile Făgetului şi Podişul Cincului.Podişul Secaşelor este situat la V de culoarul Visei iar Podişul Amnaşului se individualizează ca

o unitate intermediară între Podişul Hârtibaciului şi Podişul Secaşelor. La N de Târnava Mare judeţul ocupă o porţiune din podişurile Blajului şi Dumbrăvenilor, cărora li se poate ataşa şiculoarul depresionar Târnava Mare.Depresiunile se află în sudul acestor podişuri, la contactul cu muntele şi sunt reprezentate deDepresiunea Apoldului, Depresiunea Sălişte, Depresiunea Sibiului şi Depresiunea Făgăraşului;ultimele două, cele mai mari, separate între ele prin Chicera Veştemului (612 m) şi DealulBătătura (589 m), legate prin Cheiţa Cibinului de la Tălmaciu.

Clima

Teritoriul judeţului Sibiu aparţine în proporţie de cca. 75% (N şi centru) sectorului cu climă continental-moderată şi în proporţie de cca. 25% (S) sectorului cu climă de munte.

Regimul climatic general este diferenţiat pe cele două trepte principale ale reliefului înfuncţie, mai ales, de altitudine şi expoziţie. În sectorul montan sunt caracteristice verile răcoroase




31

cu precipitaţii abundente şi iernile friguroase, cu ninsori bogate şi strat de zăpadă stabil pe operioadă îndelungată. Sectorul de podiş şi dealuri se caracterizează prin veri calde, cu precipitaţiirelativ frecvente şi prin ierni reci, cu strat de zăpadă relativ stabil, punctate din când în când deintervale de încălzire. Inversiunile termice frecvente şi persistente în semestrul rece al anului facca în depresiunile Sibiu şi Făgăraş să se individualizeze topoclimate specifice de depresiune, cuierni mai reci decât pe pantele cu altitudini mijlocii ale munţilor din vecinătate.

Radiaţia solară globală înregistrează peste 115,0 kcal/cm2 /an în depresiunile Sibiu şiFăgăraş şi sub 110,0 kcal/cm2 pe culmile montane cele mai înalte.

Circulaţia generală a atmosferei este caracterizată prin frecvenţa mare a advecţiilor de aertemperat-oceanic din V şi NV (mai ales în semestrul cald) şi prin frecvenţa relativ mică aadvecţiilor de aer temperat-continental din NE şi E.

Temperatura aerului se diferenţiază foarte mult în funcţie, mai ales, de altitudineareliefului.Precipitaţiile atmosferice însumează, în linii generale, cantităţi cu atât mai mari cu cât altitudineaeste mai mare.Stratul de zăpadă are caracteristici deosebite pe cele două trepte majore de relief. Durata medie

anuală a acestuia este de 54 zile la Sibiu, 120 zile la Păltiniş şi peste 200 zile pe culmile cele mai înalte ale munţilor.Vânturile sunt puternic influenţate de relief atât în privinţa direcţiei, cât şi a vitezei. ZonaTransilvaniei din care face parte şi Sibiu este supusă iarna unor invazii de aer rece şi umed, venitdin nordul şi nord-vestul Europei, care aduce zăpadă şi ger. Vânturile dominante, cu frecvenţacea mai mare, sunt cele din nord-vest; vântul care bate dinspre Mureş se numeşte local„Mureşan”. Vânturile locale sunt brizele de munte şi Vântul Mare (Mâncătorul de zăpadă) care semanifestă la începutul primăverii, în special în depresiunile de la poalele munţilor. Fiind un vântfohnic, este cald, topeşte zăpezile, având importanţă pentru activităţile agricole. Vara predomină vânturile oceanice umede din vestul Europei, care determină ploile bogate din acest anotimp.Uneori mai bate vara şi Austrul dinspre sud-vest.

Datele meteorologice, înregistrate în anul 2013 la staţiile meteorologice de pe cuprinsul judeţului Sibiu, sunt redate în tabelele 1 şi 2Tabel 2.2.1.1.

Staţia meteoTemperatura medieanuală a aerului(ºC)

Temperaturamaximă anuală aaerului(ºC)

Temperaturaminimă anuală aaerului(ºC)

Sibiu 10,2 35 /29.VII -14,3/09.IDumbraveni 9,8 27,4/07.VIII -23,6/08.IBoiţa 10,3 34,2/09.VIII -15,9/10.I

Tabel 2.2.1.2.

Staţia meteo

Cantitateaanuală deprecipitaţii(mm)

Nebulozitateamedie anuală (zecimi)

Presiuneamedie anuală (mb)

Viteza medieanuală avântului (m/s)

Sibiu 725,9 5,9 963,3 2,3Boiţa 525,8* --- 977,8 1,5Dumbrăveni 737,1 --- 954,7 3,2*

Notă: Semnul ”---“ indică lipsa observaţií

* -suma calculată din 10 valori (lipsă valori precipitaţii ianuarie si februarie –Dumbrăveni si vant Boiţa martie si aprilie)Sursa: ANM-Centrul Meteorologic Regional Transilvania Sud




32

DemografiaPopulaţia stabilă a judeţului Sibiu în anul 2013, este de 425961 locuitori, din care populaţiaurbană reprezintă 282341 locuitori, iar populaţia rurală 143620 locuitori.Evoluţia privind populaţia rurală şi populaţia urbană a judeţului este prezentată în tabelul următor

Tabel 2.2.1.3.Judeţul Sibiu Anul

2007Anul2008

Anul2009

Anul2010

Anul2011

Anul2012

Anul2013

Populaţia urbană 285. 380 283.832 285.020 284.259 244.759 261.401 282.341Populaţia rurală 137. 745 137.774 140.114 141.096 132.514 135.921 143.620

Datele din tabel, furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu, arată o creştere a populaţiei,atât în mediul urban, cât și în mediul rural.Datele demografice privind repartiţia populaţiei stabilită în oraşe se prezintă astfel:

Tabel 2.2.1.4.

Municipiu/oraş Numărlocuitori2007

Numărlocuitori2008

Numărlocuitori2009

Numărlocuitori2010

Numărlocuitori2011

Numărlocuitori2012

Numărlocuitori2013

Sibiu 154 507 153 406 154 871 154 220 134 828 147 245 153 817Mediaş 53 958 53 165 52 793 52 472 43 369 47 204 51 196Agnita 11 358 11 170 11 107 11 078 9 417 8 732 10 801Avrig 14 143 14 298 14 363 14 447 12 297 12 815 14 464Copşa Mică 5 431 5 512 5 589 5 598 5 346 5 404 5 618Cisnădie 16 076 16 046 16 160 16 205 13 405 12 815 16 334Dumbrăveni 8 329 8 423 8 322 8 260 7 073 7 388 8 096Ocna Sibiului 4 184 4 232 4 233 4 205 3 680 3 562 4 207Tălmaciu 7 387 7 413 7 453 7 627 6 320 6 905 7 673Sălişte 5 827 5 909 5 855 5 853 5 080 65 421 5 875

Miercurea Sibiului 4 180 4 258 4 274 4 294 3 944 3 910 4 260TOTAL 285 380 283 832 285 020 284 259 244 759 261 401 282 341

Organizarea administrativ teritorială

Judeţul Sibiu ocupă o suprafaţă de 5 432 km2 (cca 2,2% din suprafaţa totală a ţării) .Din punct de vedere al organizării administrativ – teritoriale, situaţia se prezintă astfel:

2 municipii: Sibiu şi Mediaş; 9 oraşe: Avrig, Agnita, Cisnădie, Copşa Mică, Dumbrăveni, Miercurea Sibiului,

Ocna Sibiului, Sălişte, Tălmaciu; 53 comune; 162 sate.

Resursele naturale

Resurse naturale neregenerabile

Jude ţ ul Sibiu posed ă o cantitate important ă de resurse neregenerabile, care în prezent seexploatează în cantit ăţ i care depind de cererea de pe pia ţă. Într-o ordine aleatorie, în func ţ ie degradul de importan ţă pe care îl stabilim, aceste resurse sunt:

• Gazele naturale, cantonate în zona de domuri gazeifere din Podi şul Târnavelor aferent jude ţ ului Sibiu;

• Piatra de construc ţ ie utilizat ă în diverse scopuri, extrasă din zona montană şi anume: pentru construc ţ ii şi drumuri – din carierele de piatr ă de la Lotrioara, gnaise - Rod,




33

Pârâul Strâmbu – Răşinari, marmur ă – din cariera de la Porumbacu de Sus, amfibolite –cariera Turnu Ro şu;

• Apele minerale clorosodice utilizate în sta ţ iunile Ocna Sibiului, Bazna şi MiercureaSibiului;

• N ămolul terapeutic utilizat în sta ţ iunile Ocna Sibiului şi Bazna;

• Nisipurile din carierele deschise în luncile râurilor Olt, Cibin şi Visa.

Resurse naturale regenerabile

• Nisipul extras din balastierele albiilor râurilor Olt (cele mai importante fiind în dreptullocalit ăţ ilor Bradu şi aval de Boi ţ a), Târnava Mare – aval de ora şul Cop şa Mică , Cibin –în localitatea Orlat, Bâlea – în comuna Câr ţ a şi Porumbacu- în localitatea Porumbacu de

Jos;

• Masa lemnoasă;

• Apa de suprafa ţă şi apa subterană , utilizate atât în scop potabil cât şi tehnologic, pentru

producerea energiei electrice, în zootehnie, pentru iriga ţ ii şi piscicultur ă; Resursele deapă de suprafa ţă din jude ţ însumează scurgeri în bazinul hidrografic Olt, la limita aval a

jude ţ ului şi scurgeri în bazinul hidrografic Târnava Mare, de asemenea la limita aval a jude ţ ului(în aceste volume sunt cuprinse şi volumele de apă scurse pe râurile Olt şi peTârnava Mare, ca debit de tranzit prin jude ţ ul Sibiu). La aceasta se adaugă resursa deapă subterană utilizabilă la nivelul întregului jude ţ .

Reţeaua hidrografică

Judeţul Sibiu are o bogată reţea de ape care aparţin celor două bazine hidrografice: BH Olt cu osuprafaţă de 3.382 km2, (62,25% din suprafaţa judeţului) şi BH Mureş cu 2.095 km2 (38,56% din

suprafaţa judeţului) însumând un număr total de 1.937 km2 de râuri.Scurgerea de suprafaţă, exprimată sub formă de debit specific ( l/s/km2 ), prezintă valori mairidicate în zona BH Olt între 7 - 40 l/s/km2 şi valori mai scăzute în zona BH Mureş între 2 - 5l/s/km2.

Reţeaua hidrografică a teritoriului judeţului Sibiu este formată, în principal, de râul Olt şi sectorulmedian al râului Târnava Mare.

Râul Olt primeşte pe stânga, afluenţii: Arpaş, Cârţişoara, Opatu, Scorei, Sărata, Porumbacu,Avrig, Mârşa, Racoviţa, Sebeş, Strâmba, iar pe dreapta, Pârâu Nou, Cibin, cel mai mare afluentlocal ce dreneaza 40% din teritoriul judeţului şi Lotrioara. Ca afluenţi de ordinul II se

menţionează: Sălişte, Hârtibaciu şi Sadu, toţi din cadrul bazinului Cibin.Bazinul râului Târnava Mare prezintă o puternică asimetrie de stânga, de unde primeşte o serie deafluenţi mai importanţi, între care Laslea şi Visa. Afluenţii de dreapta sunt scurţi şi cu caractertorenţial.

Lacurile naturale sunt de tip glaciar, fiind amplasate în Munţii Făgăraş şi Cindrel. Principalelelacuri glaciare din Munţii Făgăraş sunt :

Lacurile Podragul Mare şi Podragul Mic se află la 2.140 m altitudine, au o suprafaţă de 28.550m2 şi respectiv 2.400 m2, o adâncime de 15,5 m şi respectiv 3,9 m. Sunt legate între ele printr-unemisar lung de 31 m;

Lacul Bâlea situat la 2.034 m altitudine, are o suprafaţă de 46.508 m2 şi 11,35 m adâncimemaximă;




34

Lacul Podr ăgel este situat pe o treaptă a văii Podrăgel, la 2.030 m altitudine, are o suprafaţă de7.110 m2 şi o adâncime de 3,9 m;

Lacurile Doamnei. La obârşia Văii Doamnei, pe o prispă sub circurile glaciare superioare( 1.865 m altitudine ), se află două lacuri. Cel mare se numeşte Lacul Doamnei, are o suprafaţă de3.000 m2 şi o adâncime maximă de aproape 2 m;

Lăcu ţ ul T ăul Buteanului este ascuns în căuşul unei nişe de nivaţie la 1.835 m altitudine; Lacul Avrigului, situat în căldarea superioară a văii omonime, are o suprafaţă de 14.770 m2.

Menţionăm urmatoarele lacuri glaciare din Munţii Cindrel:

Lacul Iezerul Mic se află la 1946 m altitudine şi are o adâncime de 1,7 m;

Lacul Iezerul Mare situat la altitudinea de 1.999 m, are o suprafaţă de 3 ha şi 13,3 m adâncime.

2.2. 2. Starea calităţii atmosferei

Evaluarea şi gestionarea calităţii aerului se realizează prin Sistemul National de Evaluare şiGestionare Integrată a Calitătii Aerului: SNEGICA.

Parte a SNEGICA, SNIEPA asigură cadrul instituţional şi legal pentru realizarea inventaruluiprivind emisiile de poluanţi în atmosferă.

Cuantificarea emisiilor presupune în primul rând identificarea tuturor activităţilor şi proceselorgeneratoare de emisii şi asocierea de coduri NFR (Nomenclator Pentru Raportare).

Structurarea activităţilor pe baza “Nomenclatorului Pentru Raportare “ este corelată cu”Nomenclatorul Pentru Surse de Poluanţi” (SNAP) şi cu cel utilizat la raportări în conformitate

cu Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice.

Utilizarea Ghidului “EMEP/EEA 2009 “generează o mai bună armonizare a raportărilor UEprivitoare la gaze cu efect de seră, o estimare unitară cu directiva IPPC prin structurarea pe“Niveluri de abordare” şi, de asemenea, evitarea dublei inventarieri a emisiilor.

Ghidul EMEP /EEA 2009 prezintă trei niveluri de abordare: Nivelul 1 corespunde metodeisimplificate (de bază), Nivelul 2 este o metodă de complexitate intermediarã, cu defalcare înfuncţie de tehnicile aplicate, iar Nivelul 3 este metoda cea mai complexã ce se bazeaza pe datedisponibile la nivel de instalatie.

Nivelurile 2 şi 3 sunt considerate, în general, a fi mai precise.Emisiile de poluanţi au fost structurare astfel:

Poluanţi majori : NOx (include NO2), NMVOC, SOx /SO2, NH3,CO

Particule :TSP, PM10, PM2,5 (inclus din 2012 în estimarea emisiilor)

Metale grele prioritare (Pb,Cd,Hg)

POPs ( PCB,PAH- uri, Dioxine )

Emisii poluanţi majori: (NOx, SOx, NH3, NMVOC, CO)

Începând cu anul 2013 a devenit funcţional Sistemul Integrat de Mediu(SIM ).




35

Principiul pe care se bazează funcţionarea acestui sistem este colaborarea între autorităţile pentruprotecţia mediului şi operatorii economici.

Programul permite operatorilor economici, după o înscriere prealabilă, să introducă personalinformaţiile solicitate în chestionarele din Ordinul MMP nr.3299 /2012 privind emisiile depoluanţi în atmosferă.

S.I.M. permite şi reprezentanţilor APM să comunice cu reprezentanţii punctelor de lucru.

La nivelul anului 2014 au devenit funcţionale şi alte baze de date (registre) din Sistemul Integratde Mediu, pe lȃngă cea referitoare la “Inventare de emisii”, astfel încȃt şi participarea operatorilorla sistemul de raportare a datelor on –line a crescut considerabil faţă de sesiunea de anul trecut.

Prezentarea evolutivă a cantităţilor de poluanţi la nivelul anului 2013 rămȃne nerelevantă datoritafaptului că nu toţi operatorii economici /primăriile din judeţ au acces la internet, personal instruitşi programul de operare instalat -compatibil cu S.I.M.

Având în vedere faptul că un aspect important în intocmirea inventarului, în identificareapriorităţilor, în ceea ce priveşte alocarea resurselor pentru compilarea datelor şi raportarea lor îlreprezintă desemnarea unei categorii de surse, cu o contribuţie semnificativă la emisiile totaledenumite „categoria cheie”, prezentăm în cele ce urmeaza categorii surse cheie / emisie pentru

judetul Sibiu.

Raportarea la nivel na ţ ional în conformitate cu Directiva NEC prin care sunt stabilite plafoanena ţ ionale de emisie se face pentru patru poluan ţ i principali cu efect de acidifiere, eutrofizare şicre şterea nivelului de ozon troposferic: SOx, NOx, NMVOC şi NH3.

Categorii surse cheie pentru emisia de NOx - anul 2013 / judeţul Sibiu

Tabel 2.2.2.1.

Cod NFR Activitate/Sursă Emisii(t)1.A.4.b.i Arderi lemn/biomasă în surse staţionare -rezidenţial 434,551.A.4.a.i Arderi combustibili gazoşi în surse staţionare (instituţional) 66,3081.A.4.a.i Arderi combustibili gazoşi în surse staţionare (comercial) 41,21.A.2.f.i Arderi în industrii de fabricaţie şi construcţtii 892,81.A.2.f.ii Arderi în utilaje mobile nerutiere 53,54

Categorii surse cheie pentru emisia de SOx - anul 2013/ judeţul Sibiu

Tabel 2.2.2.2.Cod NFR Activitate/Sursă Emisii(t)1.A.2.b. Arderi în industria de fabricaţie - fabricare metale (Pb, Zn, Cu) 211,191.A.2.f.i. Arderi în industrii (prod. ciment, asfalt, sticlă, carămizi, cahle) 62,071.A.4.b.i Arderi comb. lichid, lemn/biomasă în surse staţionare 66,51

Categorii surse cheie pentru emisia de NMVOC - anul 2013/ judeţul Sibiu

Estimarea emisiilor de NMVOC se face fie cu ajutorul bilanţurilor de solvenţi cu conţinut COV,

fie cu ajutorul factorilor de emisie.




36

Tabel 2.2.2.3.

Cod NFR Activitate/Sursă Emisii(t)3.A. Aplicare vopsea industrial 265,0083.B.1 Degresare cu solvenţi 10,466.B. Colectare, epurare ape uzate 0,4

3.D.1 Tipărire 3,0181.B.2.a.v Distribuire produse petroliere 5,922.D.2 Fabricare produse alimentare şi băuturi 102,41.A.4.b.i Arderi lemn /biomasă în surse staţionare - rezidenţial 790,0482.B.5 Industria chimică 6,644.B. Creşterea animalelor 743,683.D.3 Utilizare adezivi/alte produse în industria prelucrătoare

lemn, piele, încălţăminte, reparaţii auto5472

2.A.6 Asfaltarea drumurilor 2424,33.C. Fabricare produse chimice 1318,4

Categorii surse cheie pentru emisia de NH3 - pentru anul 2013/ judetul Sibiu

Tabel 2.2.2.4.

Cod NFR Activitate/Sursă Emisii(t)4.B.1.a Creşterea bovinelor pentru lapte 46,784.B.8 Creşterea porcilor 850,54.B.9.a Creşterea găinilor ouătoare 26,596.B Colectare, epurare ape uzate 229,84.B.3 Creşterea ovinelor 1251,4

Cantităţile prezentate în tabele sunt cele generate de programul on-line “Inventar Local de

Emisii”, cu funcţia “Emisii măsurate”. Pentru estimarea emisiei de NH3 pentru NFR 6.B. s-aufolosit date referitoare la populaţia rurală (din tabelul 1.2.1.), iar pentru estimarea emisieicorespunzătoare NFR 4.B.3. s-au folosit date din tabelul 1.4.3.

Categorii surse cheie pentru emisia de CO - anul 2013 / judeţul Sibiu

Tabel 2.2.2.5.

Cod NFR Activitate/Sursă

1.A.4.b.i Arderi lemn/biomasă în surse staţionare -rezidenţial

1.A.4.a.i Arderi combustibili gazoşi în surse staţionare (instituţional /comercial surse≤ 1 MW)1.A.4.a.i Arderi combustibili gazoşi în surse staţionare (instituţional /

comercial surse ≤ 1 MW - ≤ 50 MW )1.A.2.f.i Arderi în industrii de fabricaţie şi construcţii1.A.2.f.ii Arderi în utilaje mobile nerutiere

Emisii din traficul rutier

Emisia de CO având ca sursă traficul rutier (oxidarea incompletă a carburantului ) reprezintă circa 25% din totalul emisiei de CO estimate la nivelul judeţului asociate categoriei NFR 1.A.3.b.




37

Calculată la nivel naţional cu aplicaţia COPERT IV, emisia de CO este prezentată pe clase deautovehicule astfel:

NFR 1.A.3.b.iii - HDV-Buses and TruckNFR 1.A.3.b.ii - Light Duty VehiclesNFR 1.A.3.b.iv - Motorcycles & mopeds

NFR 1.A.3.b.i - Passenger CarsEstimarea emisiilor aferente transportului rutier implică utilizarea unor informaţii combinate dedate referitoare la caracteristicile tehnice de fabricaţie ale motorului şi date privind activitatea detransport rutier. Datorită modului complex de estimare şi a multitudinii de informaţii încorporate,estimarea emisiilor din trafic se realizează la nivel european cu programul de calcul COPERT(COmputer Programme to calculate Emission from Road Transport) .

Cu ajutorul aplicaţiei COPERT IV, ce foloseşte nivelul 3 de abordare în estimarea emisiilor, s-aucalculat emisiile la nivelul judetului /anul 2013 .

Prezentăm mai jos distributia emisiei de CO considerat ”gazul trasor al poluării induse de trafic”,

distribuţia compuşilor organici volatili (NMVOC), a pulberilor respirabile (PM2,5) şi aplumbului din trafic.

Cantitatea de CO emisă în trafic

Fig.2.2.2.1.

83%

10%

4% 3%

Autoturisme

Autovehicule

usoare

Autovehicule

grele,autobuze si

camioaneMotorete,motocicl

ete

Cantitatea de NMVOC emisă în trafic

Fig.2.2.2.2.

62%

6%

28%

4%Autoturisme

Autovehicule usoare

Autovehicule

grele,autobuze si

camioane

Motorete,motociclete




38

Cantitatea de PM2,5 emisă în traffic

Fig.2.2.2.3.

11% 3%

85%

1%

Autoturisme

Autovehicule usoare

Autovehicule

grele,camioane,autob

uzeMotorete,motociclete

Cantitatea de Pb emisă în trafic

Fig.2.2.2.4.

46%

7%

46%

1%

Autoturisme

Autovehicule

usoare

Autovehicule

grele,autobuze,cami

oaneMotorete,motocicle

te

Din prezentările grafice de distribuire a emisiei de poluanţi se observă că majoritare sunt emisiilecorespunzătoare clasei de autovehicule grele(HDV-Buses and Trucks).

Emisii de pulberi din activităţi industriale

Conform L 104/2011, poluanţii atmosferici luaţi în considerare pentru evaluarea calităţii aerului înconjurător includ PM 2,5 şi PM10. De asemenea, din lista poluanţilor pe care părţile laprotocoale ale Conventiei Europene trebuie să le raporteze, se adaugă emisiile de particule - prinurmare monitorizarea acestora devine obligatorie.

Cantităţile de pulberi estimate la nivelul anului 2013 pe baza datelor introduce de operatoriieconomici / instituţii publice se prezintă astfel:

Tabel 2.2.2.6.

Poluant Emisia ( t/an )TSP 27442,23PM2,5 1601,003

PM10 5652,971




39

Contribuţia emisiei de PM10 pe categorii de surse cheie asociate codurilor NFR

Fig.2.2.2.5.

0%

3%

3%7%

50%

1% 1!A!4!a Ar"eri gaz natural

rezi"ential

2!A!6 #misii statii as$alt

2!A!7

#tractie,stocare,manevrare

minerale&constructii'"emolari

1!A!2!$! Ar"erea motorinei in

utila(e nerutiere

1!A!4!b Ar"ere lemn r ezi"ential

4!)! *restere animale in

a"a+osturi

Contribuţia emisiei de TSP pe categorii de surse cheie associate codurilor NFR

Fig.2.2.2.6.

3%

78%

18%

1% 1!A!4 a,b Ar"ere combustibili

rezi"ential'comercial

2!A!6 #misii statii as$alt

2!A!7 #tractie,stocare,manevrare

minerale&constructii'"emolari,+ro"sticla

Altele

La “altele”, surse semnificative pentru generare emisii de TSP sunt cele corespunzatoare NFR7.A.3-preparare betoane, NFR 1.A.2.f-surse staţionare în industrii şi construcţii, NFR 2G-operaţiide stocare, manevrare materii prime în industrie şi NFR 2.D.3.-operaţii de prelucrare lemn.

Emisii de metale grele prioritare

Categorii surse cheie pentru emisia de Pb - anul 2013/ judetul Sibiu

Tabel 2.2.2.7.

Cod NFR Activitate/Sursa2.C.5.b Obţinere plumb1.A.2.f.i Surse staţionare în industrie şi construcţii1.A.4.b.i Ardere gaz natural rezidenţial2.C.5.a Obţinere cupru1.A.3.b.i;1.A.3.b.ii;1.A.3.b.iii;1.A.3.iv Trafic rutier




40

Emisii de poluanţi organici persistenţi

Poluanţii organici persistenţi (POPs) reprezintă substanţe organice cu grad ridicat de toxicitate,sunt persistente, au capacitate mare de bioacumulare, au efecte toxice acute şi cronice asuprasănătăţii umane şi asupra mediului

Emisiile de POPs au fost calculate pe trei categorii: PCB-uri, PAH-uri: benzo(a)piren,benzo(b)fluoranten, benzo(k)fluoranten, indeno (1,2,3-cd) piren, HCB, HCH, PCB şi dioxine.

Dioxina provine din procese de producţie, tratarea şi depozitarea deşeurilor;PAH -urile sunt emise de surse mobile şi utilaje.Categorii surse cheie pentru emisia de compuşi organici persistenţi

Tabel 2.2.2.8.Cod NFR Activitate/Sursa1.A.4.b.i Ardere gazului natural /biomasa-rezidential1.A.2.f.i Ardere motorina in surse stationare /utilaje

6.A Depozitare deşeuri solide pe teren

2.2.2.1. Calitatea aerului

Cadrul legislativ privind monitorizarea calităţii aerului înconjurător este reglementat prin Legea104 din 15 iunie 2011, care are ca scop protejarea sănătăţii umane şi a mediului prin măsuridestinate menţinerii calităţii aerului acolo unde acesta corespunde obiectivelor de calitate şipentru îmbunătăţirea acesteia în celelalte cazuri. Punerea în aplicare a prevederilor acestei legi serealizează prin Sistemul Naţional de Evaluare şi Gestionare a Calităţii Aerului, care asigură cadrul organizatoric, instituţional şi legal de cooperare între autorităţile şi instituţiile publice, cucompetenţe în domeniu, în scopul evaluării şi gestionării calităţii aerului înconjurător, în modunitar, pe întreg teritoriul României, precum şi pentru informarea populaţiei.

Prezentarea Reţelei de Monitorizare a Calităţii Aerului-Judeţul Sibiu

La nivelul anului 2013, monitorizarea calităţii aerului s-a realizat în cadrul sistemului demonitorizare continuă a calităţii aerului, în cele patru staţii automate amplasate în zonereprezentative ale Judeţului Sibiu.

Poluanţii monitorizaţi, metodele de măsurare, valorile limită, pragurile de alertă şi de informare,obiectivele pe termen lung şi criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite delegislaţia naţională privind protecţia atmosferei şi sunt conforme cerinţelor prevăzute dereglementările europene. Valorile limită sunt stabilite prin Legea 104 din 15 iunie 2011 privindcalitatea aerului înconjurător.

Reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului la nivelul judeţului Sibiu




41

Fig.2.2.2.1.1.

STAŢIA SB 1-Denumirea staţiei: Sibiu RO-SB-1-Codul staţiei: RO0184A-Tipul staţiei: Fond urban-Clasa staţiei /Raza ariei de reprezentativitate: Fond urban/ 1-5 km-Poluanţii măsuraţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, Benzen, PM2,5 gravimetric, PM10 automat sigravimetric, O3 -Parametrii meteorologici măsuraţi: direcţie vânt, viteză vânt, temperatură, presiune atmosferică,umiditate relativă, radiaţie solară, precipitaţii. STAŢIA SB 2-Denumirea staţiei: Sibiu RO-SB-2-Codul staţiei: RO0185A-Tipul staţiei: industrial-Clasa staţiei /Raza ariei de reprezentativitate: Industrial /100m-1 km-Poluanţii măsuraţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, Benzen, PM10 automat, O3 -Parametrii meteorologici măsuraţi: direcţie vânt, viteză vânt, temperatură, presiune atmosferică,umiditate relativă, radiaţie solară, precipitaţii.

STAŢIA SB 3-Denumirea staţiei: Copşa Mică RO-SB-3-Codul staţiei: RO0186A-Tipul staţiei: industrial-Clasa staţiei /Raza ariei de reprezentativitate: Industrial /100m-1 km-Coordonatele geografice (longitudine şi latitudine, măsurate în grade, minute şi secunde, precumşi în sistem GIS):N: 46°06’47’’ – 45,31E: 24°13’46’’ – 24.41-Altitudinea: 285 m-Poluanţii măsuraţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, PM10 automat şi gravimetric, Metale grele din

PM10 (Pb, Cd, As, Ni),O3 -Parametrii meteorologici măsuraţi: direcţie vânt, viteză vânt, temperatură, presiune atmosferică,umiditate relativă, radiaţie solară, precipitaţii.




42

STAŢIA SB 4-Denumirea staţiei: Mediaş RO-SB-4-Codul staţiei:RO0187A-Denumirea arealului/zonei: zonă industrială urbană -Tipul staţiei: industrial-Clasa staţiei Raza ariei de reprezentativitate: Fond industrial /100m - 1 km -Coordonatele geografice (longitudine şi latitudine, măsurate în grade, minute şi secunde, precumşi în sistem GIS):N: 46°09’32’’ – 46,29E: 24°20’24’’ – 24.42-Altitudinea: 320 m-Poluanţii măsuraţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, PM10 automat şi gravimetric, Metale grele dinPM10 (Pb, Cd, As, Ni), O3 -Parametrii meteorologici măsuraţi: direcţie vânt, viteză vânt, temperatură, presiune atmosferică,umiditate relativă, radiaţie solară, precipitaţii.

Sinteza monitorizării calităţii aerului 2013 Tabel 2.2.2.1.1.

Cod/ tip staţie /Locaţie

Poluant

Numărdeterminări

Percentila 98

Medieanuală 2013

Unitatemăsură

Tipdepăşire

( confL 104 /2011)

Nr.depăş

iri

Captură dedate

validate

2013

Orare Zilnice

SB1Fond urban

SibiuStr

Hipodromului

SO2 275 11 5,68 3,63 µg/m3 0 3,1%NO2 µg/m3 0 0%PM 2,5 GRAVIMETRIC µg/m3 0 0%

PM 10 AUTOMAT 508 23 38,92 7,72 µg/m3 VLzilnică 1 5,7 %PM 10 GRAVIMETRIC µg/m3

VLzilnică 0 0%

CO 491 3,47 0,52 mg/m3 0 5,6 %

OZON 469 77,14 39,45 µg/m3Valoareţintă

0 5,3 %

BENZEN µg/m3 0 %

SB2Industrial

Sibiu strOţelarilor

SO2 5662 234 10,17 7,33 µg/m3 0 64,6 %NO2 4871 83,93 24,81 µg/m3 0 55,6 %

PM 10 AUTOMAT 5107 220 34,14 4,84 µg/m3 0 58,2 %

CO 5854 mg/m3 0 66,8 %

OZON µg/m3Valoareţintă 0 0 %

BENZEN 3838 4,5 1,53 µg/m3 43,8 %SB3

Industrial

Copşa Mică

SO2 3680 156 42,15 13,6 µg/m3 0 42 %NO2 µg/m3 0 0 %PM 10 AUTOMAT 3651 155 41,17 12,85 µg/m3 0 41,6 %PM 10GRAVIMETRIC 90 61,95 28,85 µg/m3

VLzilnică 6 24,6 %

CO 4821 mg/m3 0 55 %OZON 1940 110,19 53,07 µg/m3 Valoare 1 22,1 %




43

Cod/ tip staţie /Locaţie

Poluant

Numărdeterminări

Percentila 98

Medieanuală 2013

Unitatemăsură

Tipdepăşire

( confL 104 /2011)

Nr.depăş

iri

Captură dedate

validate

2013

Orare Zilnice

ţintă PLUMB 90 0,85 0,21 µg/m3 24,6 %CADMIU 90 6,46 1,85 ng/m3 24,6 %ARSEN 90 1,81 0,83 ng/m3 24,6 %NICHEL 90 5,78 1,91 ng/m3 24,6 %

SB4Industrial

Mediaş

SO2 6967 302 15,45 9,67 µg/m3 0 79,5 %NO2 175 61,83 30,13 µg/m3 0 1,9 %PM 10 AUTOMAT 7492 313 49,65 14,41 µg/m3 0 85,8 %PM 10GRAVIMETRIC 301 70,84 25,73 µg/m3

VLzilnică 28 82,4 %

CO 7099 0,23 mg/m3 0 81 %OZON µg/m3 0 0 %PLUMB 301 1,45 0,32 µg/m3 82,4 %CADMIU 301 4,63 1,16 ng/m3 82,4 %ARSEN 301 1,9 0,93 ng/m3 82,4 %NICHEL 301 10,9 2,71 ng/m3 82,4 %

Dioxidul de azot NO2

Oxizii de azot sunt gaze foarte reactive, care conţin azot şi oxigen în cantităţi variabile. Aceştia se

formează la temperaturi înalte în procesul de ardere al combustibililor, cel mai adesea rezultânddin traficul rutier şi activităţile de producere a energiei electrice şi termice din combustibili fosili.Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calităţiiapei, acumularea nitraţilor la nivelul solului, intensificarea efectului de seră şi reducereavizibilităţii în zonele urbane.

Legea 104/2011 prevede pentru NO2 valori limită pentru timpi de mediere de 1 oră şi respectiv1an.

Valoarea limită (VL) pentru timp de mediere de 1 oră=200 µg/m3. Pe parcursul anului 2013 nu s-au înregistrat depăşiri.

Faţă de valoarea limită prevăzută în Legea 104/2011, pentru un timp de mediere de 1 an (VL=40µg/m3 pentru anul 2013), concentraţiile medii înregistrate în anul 2013 s-au situat între24,81µg/m3 la staţia SB 2 şi 30,13 µg/m3 la staţia SB 4. Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilorlimită anuale.

Din motive tehnice analizoarele de oxizi de azot au functionat partial pe parcursul anului 2013.Fig.2.1.2.1.2. Obs:Din motive tehnice poluantul NO2 nu a putut fi măsurat la staţiile SB1 şi SB3.

Dioxidul de sulf SO2

Valorile limită prevăzute în Legea 104 / 2011 pentru dioxid de sulf sunt: 350 µg/m3 pentruconcentraţii medii orare, 125 µg/m3 pentru concentraţii medii zilnice şi 20 µg/m3 Valoare limită anuală. Pragul de alertă orară pentru SO2 conf. Legii 104 / 2011 este de 500 µg/m3




44

Valorile măsurate în anul 2013 se situează mult sub valoarea limită.

Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită sau ale pragului de alertă la nici una dinte celepatru staţii de monitorizare a calităţii aerului.

Fig.2.2.2.1.2.

Pulberi în suspensie PM10; PM2,5

PM 10

Poluarea atmosferei cu pulberi poate avea cauze naturale, de exemplu resuspensia particulelor şicauze antropice, cum ar fi: procesele de producţie, arderile din sectorul energetic, construcţiile,transportul rutier, sistemele de încălzire individuale, în special cele ce utilizează combustibilisolizi.

Efectul pulberilor în suspensie asupra sănătăţii umane, îndeosebi a fracţiilor PM10 şi PM2,5, caresunt extrem de fin dispersate în aer, este de iritant al ochilor şi sistemului respirator, de scădere arezistenţei la îmbolnăviri. Este importantă compoziţia chimică a unor pulberi, cum este cazulcelor care adsorb la suprafaţa lor substanţe toxice, de exemplu hidrocarburile din componenţasmogului fotochimic oxidant, bifenilii policloruraţi (PCB) sau al particulelor care conţin metaletoxice ( plumbul, cadmiul, arsenul, etc).

Valorile concentraţiilor de pulberi în suspensie fractiunea PM10 - monitorizate prin măsurătoriautomate (metoda nefelometrică) în staţiile de monitorizare sunt valori orientative, pentru

informare rapidă, metoda de măsurare de referinţă prevăzută de Legea 104 / 2011 pentru acestindicator este metoda gravimetrică, care se bazează pe colectarea pe filtre a fracţiunilor PM10 dinpulberile în suspensie din aer şi determinarea masei acestora prin metoda cântăririi în laborator.

În conformitate cu Legea 104 / 2011, valoarea limită zilnică pentru PM10 este de 50 µg/m3, ( a nuse depăşi această valoare mai mult de 35 de zile într-un an calendaristic în fiecare staţie), iarvaloarea limită anuală este de 40 µg/m3.

Determinări de PM10, prin metoda gravimetrică, s-au efectuat la staţiile SB3 şi SB 4. S-au înregistrat 6 depăşiri ale valorii limită zilnice în staţia SB3, respectiv 28 depăşiri ale valorii limită zilnice în staţia SB4 .

0

5

10

15

20

SB 1 SB2 SB3 SB4 VL

SO2 3,63 7,33 13,6 9,67 20

conc[ug/m3]

Poluant SO2Valori medii anuale 2013




45

Prin măsurători gravimetrice au fost înregistrate următoarele valorile medii anuale: 28,85 µg/m3

în staţia SB3 ; 25,73 µg/m3 în staţia SB 4. Aceste valori se situează sub valoarea limită anuală de40 µg/m3 (conf. Legii 104/2011

Depăşirile valorilor limită pot fi explicate prin resuspensia particulelor de pe sol datorită acţiuniivântului şi traficului rutier. De asemenea, o posibilă explicaţie o constituie folosirea sistemelor de

încălzire cu combustibil solid (ex. lemn) ale populaţiei în lunile reci şi împrăştierea materialuluiantiderapant (nisip ) pe şosele.

Putem menţiona faptul că, atât în Sibiu cât şi în Medias şi Copşa Mică, în cursul anului 2013 aufost derulate lucrări de reabilitari ale reţelelor de apă-canal, gaze naturale etc şi de reparaţii alestrăzilor/drumurilor din localităţi. Toate aceste lucrări au generat emisii de pulberi în aer, care audus la creşteri ale valorilor determinate pentru indicatorul PM10.

PM 2,5

Valorile concentraţiilor zilnice măsurate pentru pulberi in suspensie PM 2,5 contribuie lacalculul indicatorul Mediu de Expunere (IME) exprimat în µg/m3 conform Directivei 2008/50

CE. IME se determină pe baza măsurătorilor efectuate în staţiile de fond urban din zone şiaglomerări, pe întreg teritoriul ţării.

Valoarea –ţintă pentru o perioadă de mediere de 1 an este de 25 µg/m3 (data la care trebuierespectată valoarea-1 ianuarie 2010) iar Valoarea limită anuală pentru anul 2012 este de 29µg/m3

Din motive tehnice, în cursul anului 2013 la staţia de monitorizare SB 1 (staţie de fond urban) nus-a monitorizat fracţiunea PM2,5 din pulberi în suspensie.

Metale grele Metalele grele provin din surse antropice: procese metalurgice neferoase, arderi alecombustibililor pentru obţinerea energiei, arderea combustibililor în motoarele autovehiculelor,incinerarea deşeurilor.

Metalele grele se pot acumula şi pot afecta funcţia sistemului nervos, funcţia renală,hepatică şi sistemul respirator. Metalele grele se acumulează în plante şi pot să înlocuiască ioniimetalici esenţiali, pot să inducă blocaje ale unor funcţii esenţiale sau modificări ale enzimelor,polinucleotidelor sau hormonilor.

Plumb

În cursul anului 2013 s-a efectuat determinarea conţinutului de plumb al particulelor în suspensiefracţiunea PM 10 colectate pe filtre, în staţiile SB3-Copşa Mică şi SB4- Mediaş

Conform Legii 104 / 2011, Valoarea limită anuală pentru plumb =0,5 µg/m3.

Valorile medii anuale înregistrate sunt prezentate în tabelul de mai jos si se situează sub valoarealimită anuală atât la staţia SB3 cât şi la staţia SB4.

Tabel 2.2.2.1.2.

Medii anuale 2013 Plumb din pulberi în suspensie PM 10SB 3

Copşa Mică SB 4

Mediaş VL

anuală Conc [ug/m3] 0,21 0,32 0,5




46

Cadmiu, arsen şi nichel

Monitorizarea metalelor grele: cadmiu, arsen şi nichel din pulberi în suspensie este reglementată de Legea 104 / 2011.

Valorile concentraţiei metalelor monitorizate de către APM Sibiu (medii anuale) sunt prezentate în graficul urmator şi se situează sub valorile-ţintă corespunzătoate (conf Legii 104 / 2011).

Fig. 2.2.2.1.3.

02468

101214161820

SB3 SB4 Valoare

tinta

Cadmiu 1,85 1,16 5

Arsen 0,83 0,93 6

Nichel 1,91 2,71 20

Conc[ng/m3]

Cadmiu, Arsen si NichelValori medii anuale 2013

Monoxid de carbon Conform Legii 104 / 2011, valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane a monoxidului decarbon este de10 mg/mc (maxima zilnică a mediilor pe 8 ore). Pe parcursul anului 2012 nu s-au

înregistrat depăşiri ale acestei valori limită.

Valoarea maximă a mediilor/8 ore (media glisanta) s-a situat între 4,1 mg/mc şi 3,2 mg/mc, f ără ase depăşi valoarea limită. În cele 4 statii de monitorizare valorile maxime ale mediilor/8 ore s-au

înregistrat în lunile de iarnă, fapt ce ar putea fi corelat cu perioada de încălzire a locuinţelor.Concentraţiile medii anuale s-au situat între 0,15 mg/mc la staţia SB2 şi 0,52 mg/mc la staţia SB1.

Tabel 2.2.2.1.3.

Staţia Poluantul Media anuală [mg/m3]

Valorilemaxime ale

mediilororare

[mg/m3]

Valoarea maximă zilnică a mediilor de 8 ore

[mg/m3]măsurată Valoarea limită

SB1

CO

0,52 6,69 4,1 10SB2 0,15 3,48 3,2 10SB3 0,4 4,45 3,4 10SB4 0,23 3,36 3,2 10




47

Benzen

Benzenul provine, în proporţie de 90%, din motoarele cu ardere internă, în urma arderilorincomplete (trafic auto), dar şi din evaporarea combustibililor la stocare şi transfer, din arderealemnului şi din unele procese industriale.

Monitorizarea benzenului se efectuează în cele două staţii din Municipiul Sibiu şi anumeSB 1-Fond urban şi SB 2-Industrial. Din motive tehnice analizorul de benzen din statia SB1 nu afunctionat pe parcursul anului 2013

Conform Legii 104 /2011, Valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane =5µg/m3. În Municipiul Sibiu, în anul 2013, nu s-au înregistrat depăşiri ale Valorii Limită.

Fig.2.2.2.1.4.

Ozon

Conform Legii 104 /2011, pentru O3 pragul de informare =180 µg/m3, pragul de alertă =240µg/m3 (valori medii orare ) iar valoarea ţintă pentru concentraţia maximă zilnică a mediilor pe 8ore = 120 µg/m3.

În anul 2013 nu s-au înregistrat depăşiri ale pragului de informare şi ale pragului de alertă.

S-a înregistrat 1 depășire a valorii-ţintă la statia SB3 in data de 19 aprilie 2013. Explicaţia poate

consta în faptul că există un flux vertical de ozon, transportat din stratosferă către nivelul solului;acest transport este mai intens la sfârşitul iernii şi începutul primăverii. Un alt factor favorizant alcreşterii concentraţiei de ozon atmosferic îl constituie radiaţia solară, întrucât ozonul se formează

în urma unor reacţii fotochimice.

Tabel 2.2.2.1.4.

Staţia Poluantul Valoarea maximă a mediilor orare[ug/m3]

Valoarea maximă a mediilor /8 ore[ug/m3]

Măsurat Prag deinformare

Prag dealertă

Măsurat Valoarea ţintă

SB 1

Ozon

81,9

180 240

80,06

120SB 2 - -SB 3 131,9 121,2SB 4 - -

0

1

2

3

4

5

SB 1-Sibiu SB 2-Sibiu VL

Benzen 1,53 5

Conc[ug/m3]

Poluant BenzenValori medii anuale 2013




48

Din motive tehnice, pe parcursul anului 2013 nu a fost monitorizat ozonul la staţiile SB1 si SB3.

Poluarea aerului-efecte locale

Principala sursă de poluare atmosferică în judeţul Sibiu o reprezintă traficul auto, având în vederecă pe aici trec rutele auto ce fac legătura între zona de sud cu centrul ţării şi de aici mai departe

către Ungaria sau Moldova, iar arterele de circulaţie E 68 şi E 81 se intersectează în vecinătatealocalităţii Veştem.

Excepţia notabilă referitoare la impactul poluării mediului în general şi a aerului în particularasupra stării de sănătate a populaţiei din judeţ o reprezintă zona Copşa Mică-Mediaş. LocalitateaCopşa Mică este amplasată în partea de N-N-V a judeţului, pe cursul mijlociu şi pe terasainferioară a râului Târnava Mare, zona depresionară, mărginită de dealuri cu posibilităţi reduse dedispersie a noxelor. În plus, curenţii de aer de pe culoarul văii Târnava transportă poluanţii ladistanţe mari, astfel încât şi populaţia localităţilor Micăsasa, Valea Viilor, Târnăvioara şi chiarzona de sud-vest a oraşului Mediaş pot fi afectate de poluare.

2.2.2.2. Presiuni asupra stării de calitate a aerului

Existenţa unui nivel încă destul de ridicat de încărcare cu particule în suspensie a aeruluiatmosferic din Judeţul Sibiu se datorează, în mare măsură, poluării istorice dar şi unei intenseactivităţi de amenajare şi reabilitare a drumurilor, de existenţa numeroaselor şantiere deconstrucţii etc.

Particulele de praf încărcate cu metale grele pot fi purtate de către curenţii de aer la distanţe marişi depuse pe sol, inclusiv pe suprafeţe agricole.

Consumarea de către om a plantelor cultivate pe solurile poluate cu metale grele sau a produselor

obţinute din erbivorele care consumă aceste plante face ca metalele grele să ajungă în organismuluman, cu consecinţe uneori dramatice pentru acesta. Evident, la metalele grele ingerate cualimentele se adaugă şi cele inhalate împreună cu pulberile în suspensie.

Tendinţe

Dioxidul de azot

Valorile medii pentru anul 2013 ale concentraţiilor de dioxid de azot se situează sub limitaanuală de 40 µg/mc prevăzută de Legea 104/2011 cu tendinta de mentinere in jurul valorilormultianuale. Fig.2.2.2.2.1.

0

10

20

30

40

50

SB 1-Sibiu

SB 2-Sibiu

SB 3-Copsa

Mica

SB 4-Media

s

VLanuala

Media anuala 2008 35,46 20,41 19,04 10,35 46,7

Media anuala 2009 23,66 13,27 20,09 18,23 43,4

Media anuala 2010 14,44 16,96 13,74 16,66 40

Media anuala 2011 11,94 19 20,59 20,33 40

Media anuala 2012 23,58 28,21 26,95 23,83 40

Media anuala 2013 24,81 30,13 40

conc[ug/m3]

Evolutia concentratiei NO2 in aerul atmosferic




49

Dioxidul de sulf

Pe parcursul anului 2013 toate valorile măsurate pentru poluantul SO2 se situează mult subvalorile limită orare şi zilnice admise. Valorile medii anuale ale SO2 se situează, de asemenea,sub valoarea limită impusă de Legea 104/2011 în toate cele patru staţii, menţinându-se îndinamica anilor anteriori, prezentand chiar o usoara tendinta de scadere .

Fig. 2.2.2.2.2.

05

1015202530354045

SB 1-Sibiu SB 2-SibiuSB 3-Copsa MicaSB 4-MediasVL anuala

Media anuala 2008 7,55 7,59 42,9 39,42 20

Media anuala 2009 6,68 5,22 12,32 8,74 20

Media anuala 2010 8,13 6 9,25 5,51 20

Media anuala 2011 8,2 6,09 14,41 6,91 20

Media anuala 2012 7,88 7,78 15,75 12,45 20

Media anuala 2013 3,63 7,33 13,6 9,67 20

Conc[ug/m3]

Evolutia concentratiei SO2 in aerul atmosfericValori medii anuale

Pulberi în suspensie PM10

În ceea ce priveşte pulberile în suspensie, concentraţia PM10 determinată gravimetricprezină tendinţa de menţinere în jurul aceloraşi valori ce sunt situate sub valoarea limită anuală.

Fig. 2.2.2.2.3.

0

5

10

15

20

25

3035

40

SB 3-CopsaMica

SB 4-Medias

Media anuala 2008 34,62 31,64

Media anuala 2009 29,34 39,49

Media anuala 2010 28,28 30,66

Media anuala 2011 38,42 28,37

Media anuala 2012 27,32 28,57

Media anuala 2013 28,85 25,73

Conc[ug/m3]

Evoluţia concentraţiei PM 10 în aerul atmosfericValori medii anuale determinate gravimetric

VL anuală =40ug/m3




50

Plumb din PM 10

Plumbul din PM10 se situează sub valoarea limită anuală.

Fig. 2.2.2.2.4.

2.1.3. Starea calit ăţ ii apelor de suprafa ţă şi subteraneImplementarea Directivei Cadru 60/2000/CEE urmăreşte o abordare unitară în ceea ce

priveşte managementul apelor. Ţinînd cont de dezvoltarea socio-economică aferentă fiecăruibazin, finalitatea este aceeaşi: o gospodărire echilibrată a resursei de apă, completată cu protecţiaecosistemelor acvatice

Pentru implementarea Directivei Cadru pe Apă România a elaborat programe demonitorizare pe cele 11 bazine/spaţii hidrografice- programe ce fac parte din Planul Naţional deManagement, plan ce are ca obiectiv (comun pentru toate ţările UE) atingerea calităţii de „starebună” atât la ape de suprafaţă cât şi la ape subterane, până în anul 2015.

Conform Directivei Cadru Apă, în sistemul naţional de monitorizare a calităţii apei sedefinesc 2 tipuri de monitoring: monitoring de supraveghere şi monitoring operaţional. Unitateafundamentală în activitatea de monitorizare a calităţii apelor este ”corpul de apă”, definitdiferenţiat în ceea ce priveşte apa de suprafaţă şi apa subterană. Fiecărui corp de apă i s-au asociatobiective de mediu şi programe de măsuri în vederea atingerii obiectivelor respective.

Datele şi informaţiile prezentate în acest capitol sunt furnizate de:

- Administraţia Bazinală de Apă Mureş;- S.C. Apa Târnavei Mari S.A Mediaş;- S.C. Apă-Canal SA Sibiu;

- Sistemul de Gospodărire a Apelor Sibiu;- Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Sibiu.

0,0

1,0

2,0

3,0

4,0

5,0

SB 3-Copsa Mica SB 4-Medias

Media anuala 2008 4,1134 1,5662

Media anuala 2009 0,447 0,372

Media anuala 2010 0,24 0,25




Conc[ug/m3]

Evolutie concentratiei Plumbului din PM 10Valoare limită anuală= 0,5ug/m3




51

2.2.3.1. Resursele de apă. Cantităţi şi fluxuri

Judeţul Sibiu dispune de o bogată reţea de ape care asigură necesităţile de alimentare cu apă potabilă şi industrială.

Reţeaua hidrografică este alcătuită din două bazine principale, BH Olt şi BH Mureş, care prezintă

următoarele caracteristici:

Tabel 2.2.3.1.1.

Bazinul hidrografic Suprafaţa(km2)

Lungimea cursurilor de apă (km)

Olt 3 366 1 489Mureş 2 095 816,08

Total judeţ Sibiu 5 461 2 305,08

Tabel 2.2.3.1.2.

Bazin hidrografic Olt

Resursa de suprafaţă (mii mc)

Resursa din subteran(mii mc)

Cerinţa de apă (mii mc)

Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă Suprafaţă Subteran1 632 610 83 880 422 592 6 400 51 560,925 2 209,152

Tabel 2.2.3.1.3.

Bazin hidrografic Mureș

Resursa de apă (mii mc) Cerinţa de apă (mii mc)Teoretică Suprafaţă Subteran94 672,8 7 845,752 953,518

Tabel 2.2.3.1.4.

Total județ Sibiu

Resursa de apă (mii mc)

Cerinţa de apă (mii mc)

Teoretică

2 149 874,8 62 569,347Prelevările de apă pe surse şi utilizări la nivelul judeţului Sibiu pentru anul 2013 sunt prezentate

în tabelele următoare:

Tabel 2.2.3.1.5.

Judeţ Sibiu Volume prelevate (mii mc) Total

(mii mc )Surse de suprafaţă Surse din subteran

BH Olt 53 279,680 3 365,637 56 645,317

BH Mureş 7 653,737 772,917 8 426,654Total 60 933,417 4 138,554 65 071,971




52

Prezentăm mai jos evoluţia cantitativă a prelevărilor de apă, pentru anii 2004-2013:

Fig. 2.2.3.1.1.

50

52

54

56

58

60

62

64

66

2003 2004 2005 2006 2007 2008 200 2010 2011 2012 2013

mil. mc

Evolutia prelevarilor de apa

2.1.3.2. Apele de suprafaţă

În anul 2013 activitatea de monitorizare a calităţii apelor la nivelul Bazinului Hidrografic Olt - judeţul Sibiu a fost realizată conform Sistemului Naţional Integrat al Apelor realizat în bazaDirectivei Cadru Apă şi Directivei 2006/118EC privind protecţia Apelor subterane împotrivapoluării şi deteriorării, transpusă în legislaţia naţională prin HG 53/2009.

Evaluarea stării ecologice/potenţial ecologic şi stării chimice a apei s-a realizat pe corpuri de apă, în conformitate cu metodologia ICIM, elaborată în baza Directivei Cadru a Apei.

Banca de date care a stat la baza elaborării sintezei este reprezantată de rezultatele analizelorfizico-chimice şi biologice procesate de programul ARQ (Analysis and Reporting for WaterQuality).

2.1.3.2.1. Starea ecologică /potenţialul ecologic al cursurilor de apă pe bazine hidrografice

Pentru evaluarea stării ecologice/potenţial ecologic pentru corpurile de apă naturale/ puternicmodificate s-au luat în considerare elementele de calitate biologice, elementele de calitate fizico-chimice generale, poluanţii specifici precum şi elementele de calitate hidro-morfologice.

Elementele biologice sunt luate în considerare în definirea celor cinci clase de calitate: foartebună, bună, moderată, slabă şi proastă, având la bază principiul conform căruia elementele

biologice sunt integratorul tuturor tipurilor de presiuni.




53

Pentru elementele fizico-chimice generale şi poluanţii specifici pentru care s-au elaborat limite s-au stabilit trei clase de calitate: foarte bună, bună şi moderată. Starea finală pentru elementelefizico-chimice suport se obţine aplicând principiul „cel mai defavorabil caz”.

A. Calitatea corpurilor de apă din BH Olt:

Conform Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring, pe anul 2013, în BH Olt aferent judeţului Sibiu au fost monitorizate următoarele subsisteme:

Subsistemul ape curgătoare de suprafaţă (râuri) cu 19 de corpuri de apă în 29secţiuni de control, după cum urmează:

o 10 secţiuni în programul O (SO,N,SP);o 12 secţiuni în programul S ;o 8 secţiuni în programul P ;o 2 secţiuni de referinţă R ;o 3 secţiuni EIONET ;o 4 secţiuni CAPM.

Subsistemul lacuri cu 3 acumulărio 2 lacuri artificiale: Arpaş-Olt şi Gura Râului-Cibin – cu câte 2 secţiuni (baraj şi

mijloc lac);o 1 lac natural: Bâlea - cu o singură secţiune ( mijloc lac).

Subsistemul zone protejateo zone vulnerabile la nitraţi (ZV) - 7 secţiuni;o zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere

economic( IH ) :- 7 secţiuni pe râuri;- 5 secţiuni pe lacuri.

o zone pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde apa este un factor important (

IH, HS) -4 secţiuni pe râu.Tabel 2.2.3.2.1.1.

NR.CRT.

CURSULDE APĂ

TRONSONULTOTAL

LUNGIMI ÎN KM

Foartebună

Bună Moderată Slabă Proastă

1. Oltaval

acumulareArpas -amonte

acumulareRobesti

Cârţa–Sebeş Olt (confl. Sebeş) 32 22 10

Sebeş Olt- Boiţa (av. confl.Pleaşca)

6 6

Boiţa-Ieşire jud.Sibiu 2 2

TOTAL 40 24 16

2. Cibin Izvoare - Am. Ac.Gura Râului 22 20 2

Aval acumulare Gura Raului-amonte confl. Saliste

1010

amonte confl. Saliste- avalconfluenta Valea Lupului

16 12 4

aval confluenta Valea Lupului -amonte confluenta Olt

3420 14

TOTAL 82 20 44 18

3. Hârtibaciu Izvoare – Am. Barcuţ 3 3

Am. Barcuţ-Av.Agnita (am.confl.V.Stricată)

50 6 44




54

NR.CRT.

CURSULDE APĂ

TRONSONULTOTAL

LUNGIMI ÎN KM

Foartebună

Bună Moderată Slabă Proastă

Av.Agnita – Cornăţel ( Av. confl.Zăvoi)

4013 27

Cornăţel – confl. Cibin 17 17

TOTAL 110 9 74 27

4. Mârşa Izvoare – Mârşa 8 8

Mârşa – Cf. Olt 2 2

TOTAL 10 10 0

5. Cisnădie Izvoare – Am. Cf. Valea Popii 7 7

Am. Cf. Valea Popii – Cf. Cibin 3 3

TOTAL 10 7 3

6. Sadu-avalacumulareNegovanu-confluenta

Cibin

Acumulare- Rau Sadului 22 22Râu Sadului -Tălmaciu 21 21

Tălmaciu – Cf. Cibin 2 2

TOTAL 45 43 2

7. Sălişte Izvoare- Sălişte 20 20

Sălişte - Am. Cf. Mag 9 9

Am. Cf. Mag – Cf. Cibin 3 3

TOTAL 32 20 12

8. Coves

izvoare - confluenta Hartibaciu 14

TOTAL 14 14 0

9. Rusciori Izvoare – Am. Cf. Valea Sălcii 9 9

Am. Cf. Valea Sălcii- Am. Cf.Valea Şerpuită

6 51

Am. Cf. Valea Şerpuită – Cf. Cibin 1 1 1

TOTAL 16 14 2

10. Avrig Izvoare – Am priză captare 14 14

Am priză captare – Cf. Olt 10 10

TOTAL 24 14 10 011 Mag

izvoare - conflSaliste

10 5 5

TOTAL 10

Corpuri de apă naturale monitorizate pentru stabilirea stării ecologice

Pentru stabilirea stării ecologice 11 corpuri de apă naturale de suprafaţă (râuri) au fostmonitorizate la nivelul anului 2013. Rezultatele obţinute sunt următoarele:

4 corpuri de apă s-au încadrat în stare ecologică bună şi anume: 7 corpuri de apă s-au încadrat în stare ecologică moderată şi anume:

Tabel 2.2.3.2.1.2.




55

Nr.crt.

Cursulde apă

Denumire corp de apă Codul corpului de apă Cod tipologieStare

ecologică

1 Olt Ac.Avrig-Ac.Robesti RORW8.1_B8 RO05 M

2 AvrigAm.Confl.Olt / Avrig si

afluenti

RORW8.1.116_B1 RO01 B

3 Marsa Am.Confl Olt / izv-confl.Olt RORW8.1. 117_B1 RO01 B

4 CibinAm.Ac.Gura Raului / izv-

am.acRORW8.1. 120_B1 RO01 B

5 CibinAm.cf. Saliste- av. Cf. Valea

LupuluiRORW8.1. 120_B4 RO02 M

6 CibinAv.Sibiu (Mohu) / avV.Lupului-Confl Olt

RORW8.1. 120_B5 RO02 M

7 SalisteAm.Confl.Cibin / Saliste si

afluentiRORW8.1. 120.4_B1 RO01 M

8 CisnădieAm. Cf. Cibin / Cisnadie si

afluentiRORW8.1. 120.10_B1 RO01 M

9 Rusciori Am. Cf. Cibin / Rusciori siafluenti RORW8.1. 120.6_B1 RO04 M

10 Coveş Am. Cf.Coveş / izv-

confl.HartibaciuRORW8.1. 120.11.20_B1 RO04 B

11 SaduAm. Cf. Cibin / av ac-

confl.CibinRORW8.1. 120.14_B3 RO01 M

Au fost analizate din punct de vedere al stării chimice 8 corpuri de apă, toate având o starechimică bună. Acestea sunt:

- OLT – aval acumulare Avrig – amonte acumulare Robeşti;- AVRIG – Avrig şi afluenţii Jibrea şi Moaşa;- SĂLIŞTE ( VALEA MARE) – Sălişte şi afluenţii;- RUSCIORI – Rusciori şi afluenţii;- HÂRTIBACIU – izvoare-confluenţă;- SADU – aval acumulare Negovanu – confluenţă Cibin;- MAG – izvoare – confl. Sălişte;- CIBIN - aval confluenţă Valea Lupului – amonte confluenţă Olt.

Din totalul corpurilor de apă monitorizate, un procent de 63,63 % au atins obiectivul de calitate- stare ecologică moderată, iar 36,37% sunt în stare ecologică bună.

Corpuri de apă puternic modificate şi corpuri artificiale monitorizate pentrustabilirea poten

ţialului ecologic

În judeţul Sibiu aferent bazinului hidrografic Olt au fost delimitate şi monitorizate 3 corpuri deapă puternic modificate cu 3 secţiuni de monitorizare.Două dintre corpurile de apă monitorizate se încadrează în potenţial ecologic moderat şi unul în potenţial ecologic bun.

Tabel 2.2.3.2.1.3.Cursul de

apă Denumire corp de apă Codul corpului de

apă Cod

tipologiePotenţialecologic

Cibin CIBIN -aval acumulareGura Răului- amonteconfl. Saliste

RORW8.1.120_B3 RO01 B




56

Hârtibaciu Am. Bărcuţ /izv.-confl.Cibin

RORW8.1.120.11_B1

RO04 M

Mag Am.loc. Mag/izv-confl.Sălişte

RORW8.1.120.4.3_B1

RO04 M

1. CIBIN – aval acumulare gura Râului – amonte confluenţă Sălişte, cu lungimea de9,5 km, de tipologie RO01 este monitorizat prin programul de supraveghere (S) în sec ţiuneaCibin aval acumulare Gura Râului.Potenţialul ecologic al corpului de apă este bun din punctul de vedere al elementelor biologice

precum şi al celor fizico –chimice.2. HÂRTIBACIU – izvoare – confluenţă CIBIN are o lungime de 110 km, fiind cel

mai lung curs de apă din judeţul Sibiu – bazin hidrografic Olt. Tipologia râului este RO04 şi estemonitorizat în trei secţiuni : Hârtibaciu amonte Bărcu ţ în programul de supraveghere S ,

Hârtibaciu aval Agnita O (SO,N,SP) şi Hârtibaciu – Cornăţ el în programul de supraveghere S.Potenţialul ecologic al corpului de apă este bun din punct de vedere al elemnetelor biologiceDin punct de vedere al elementelor fizico – chimice râul are un potenţial ecologic moderat,

conform condiţiilor de oxigenare şi regimului nutrienţilor.Încadrarea finală este potenţial ecologic moderat.Starea chimică a corpului de apă este bună.Nu a fost aprobată scindarea corpului de apă în trei corpuri distincte, astfel încât situaţia

defavorabilă a secţiunii Hârtibaciu aval Agnita este în continuare cea care dă potenţialul ecologicmoderat al întregului corp de apă.

3. MAG – izvoare – confluenţă Sălişte, corp de apă de tipologie RO04, are o lungime de10 km şi este monitorizat prin programul de supraveghere (S), în secţiunile Mag amontelocalitate Mag şi Mag amonte confluen ţă S ăli şte.

Evaluarea potenţialului ecologic: elementele biologice, prin elementul macronevertebrate, încadrează râul Mag în potenţial ecologic moderat. Aceeaşi încadrare se stabileşte şi în urma

investigării elementelor suport, mai precis elementul nutrienţi şi regimul oxigenului.Nu a fost evaluat potenţialul ecologic din punctul de vedere al poluanţilor specifici.Starea chimică a corpului de apă este bună.

B. Calitatea corpurilor de apă aferente BH Mureş :

La nivelul judeţului SIBIU au fost desemnate 53 corpuri de apă având o lungime totală de 816,08km, dintre care:

• 43 corpuri de apă naturale în lungime totală de 530,42 km;• 10 corpuri de apă puternic modificate din punct de vedere hidromorfologic în lungime

totală de 285,66 km;• niciun corp de apă artificial;• 1 lac de acumulare (Ighiş).

În anul 2013 au fost monitorizate 8 corpuri de apă în lungime totală de 250,76 km, din care:

• 2 corpuri de apă naturale (100,54 km);• 6 corpuri de apă puternic modificate (150,22 km).

Lungimea cursurilor de apă (km) din punct de vedere calitativ este reprezentată în tabelulurmător:




57

Tabel 2.2.3.2.1.4.

Nrcrt

NUME CORP DE APĂ Corp de

apă modificat

Lungime judSibiu

ÎncadrareStare

ec./Pot ec.Stare chim.

1 TARNAVA, sector Sighisoara - Medias Natural 36,523 B B2

TARNAVA, sector Copsa Mica - conf.MURES CAPM 20,146 PEMo B

3 AŢEL şi afluenţii CAPM 14,580 PEMo B3 IGHIŞ acumulare Ighiş-conf. Târnava Mare CAPM 1,827 PEMo P4 RAURA si afluentii CAPM 29,917 PEMo P5 SEBES, sector ac. Oasa - ac. Tau si afluentii CAPM 34,822 PEB B

6SEBES, sector ac. Tau – conf.Rachita siafluentii CAPM 48,927 PEB B

7 SECAS si afluentii Natural 64,015 B B

Calitatea corpurilor de apă naturale

Tabel 2.2.3.2.1.5.

Caracteristici Cantitate

Stare ecologică Stare chimică Bună Moderată Bună

Nrcorp

%Nr

corp%

Nrcorp

%

Nr. corp 2 1 50 1 50 2 100Lungime, km 100,54 64,02 63,68 36,52 36,32 100,54 100

Calitatea corpurilor de apă puternic modificate

Tabel 2.2.3.2.1.6.

Caracteristici

Cantitate

Potenţial ecologic Stare chimică

Pot ec bun, PEBPot ec moderat,

PEMoBună Proastă

Nr.corp % Nr.corp % Nr.corp % Nr.corp %Nr. corp 6 2 33,33 4 66,67 4 66,67 2 33,33Lungime(km)

150,22 83,75 55,75 66,47 44,25 118,47 78,86 31,75 21,14

C. La nivelul judeţului Sibiu:

Calitatea corpurilor de apă naturale:

Din totalul lungimii corpurilor de apă naturale monitorizate, 134,02 km ( 36,87%) au stareecologică bună, iar 229,52 km ( 63,13%) au stare ecologică moderată.




58

Fig. 2.2.3.2.1.1.

37%

63%

Calitatea corpurilor de apa naturale monitorizate

,tare ecologica buna ,tare ecologica mo"erata

Corpuri de apă puternic modificate şi corpuri artificiale

Lungimea cursurilor de apă puternic modificate totalizează 279,72 km: 93,25 km prezintă potenţial ecologic bun (33,34%) şi 186,47 km potenţial ecologic moderat (66,66%).

Fig. 2.2.3.2.1.2.

33%

67%

Corpuri de apa puternic modificate

si corpuri artificiale

-otential ecologic bun -otential ecologic mo"erat

2.2.3.2.2. Calitatea apei lacurilor din judeţul Sibiu

Pe parcursul anului 2013 a fost analizată din punct de vedere fizico - chimic şi biologic apalacurilor de acumulare şi naturale:Din BH Olt:

• un corp de apă - lacul natural Bâlea, de tipologie ROLN17, în secţiunea mijloc lac.•

două corpuri de apă în cadrul subsistemului lacuri de acumulare, respectiv cinci secţiuni şianume:




59

1. Pe corpul de apă OLT - amonte acumulare Voila, Viştea, Arpaş, Scorei şi avalacumulare Avrig, tipologie ROLA07 a fost monitorizată Acumulare Arpa ş însecţiunile de supraveghere S baraj şi mijloc lac.

2. Pe corpul de apă Cibin – acumulare Gura Râului de tipologie ROLA08 a fostmonitorizată acumularea Gura Râului, în secţiunile: baraj şi mijloc lac pentrusupraveghere (S), şi priză acumulare (pentru potabilizare P).

Din BH Mureş:

• Ighiş.

Pentru BH OLTEvaluarea stării ecologice şi a potenţialului ecologic s-au facut conform „Metodologiei deevaluare globală a stării/potenţialului ecologic al apelor de suprafaţă” pe baza:

- elementelor biologice: macronevertebrate (doar pentru lacul natural Bâlea), fitoplanctonşi fitobetos ;

- elementelor fizico-chimice generale: regimul nutrienţilor, concentraţie oxigen dizolvat şi

starea acidifierii (pH) elementelor fizico-chimice generale( indicatorul fosfor total, concentraţieoxigen dizolvat şi indicatorul pH şi a poluanţilor specifici -pentru lacurile de acumulare):

o sintetici (substanţele organice- concentraţia totală în coloana de apă- PCB-uri,acenaften, toluen, fenol);

o nesintetici (metale- concentraţia fracţiunii dizolvate în coloana de apă).Lacul natural Bâlea cel mai mare lac glaciar din Munţii Făgăraş, se află la 2040 m altitudine, are

o suprafaţă de 46,508 mp şi o adâncime de 11,35 m. Principala folosinţă a lacului este deagrement.

Încadrarea lacului Bâlea pentru anul 2013 din punctul de vedere al elementelor biologice estebună.

Din punct de vedere al elementelor fizico – chimice, starea ecologică este bună.

Nu au fost evaluaţi poluanţii specifici şi starea chimică a lacului Bâlea. Starea ecologică acorpului de apă este bună.

1.OLT – amonte ac. Voila, Viştea, Arpaş, Scorei şi aval ac. Avrig

Pe acest corp de apă se monitorizează Acumularea Arpaş - amplasată pe râul Olt, de tipologieROLA07, cu o suprafaţă de 218 ha, cu adâncimea medie de 5,25 m. Lungimea barajului este de92 m. Lacul de acumulare Arpaş este utilizat pentru producerea de energie, fiind administrat de

S.C. Hidroelectrica.Conform Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring, acest corp de apă a fostmonitorizat în două secţiuni:

- Acumulare Arpaş - baraj pentru indicatorul biologic fitoplancton şi indicatorii fizico-chimici generali;

- Acumulare Arpaş – mijloc lac, în program operaţional, investigat pentru indicatoriifiroplancton şi fitobentos şi indicatorii fizico – chimici;

Evaluarea potenţialului ecologic s-a stabilit pe baza elementelor biologice şi fizico-chimicegenerale. Elementul firoplancton arată încadrarea corpului de apă într-un potenţial ecologicmoderat . Elementele fizico-chimice generale conduc la aceeaşi încadrare, ca urmare a valorilor

obţinute pentru elementul nutrienţi. Starea chimică nu a fost evaluată.Încadrarea finală a acestui corp de apă este potenţial ecologic moderat.




60

2.CIBIN – Acumularea GURA RÂULUI

Acumularea Gura Râului de tipologie ROLA08, amplasată pe cursul de apă Cibin, are osuprafata de 65,27 ha, adâncimea medie este 30,7 m, lungimea coronamentului barajului 328 m.Lacul de acumulare Gura Râului este utilizat în scop potabil, pentru producerea energiei electrice,precum şi de atenuare în caz de viituri (timpul maxim de retenţie în caz de viituri fiind de 75 de

ore).Conform Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring, acest corp de apă a fostmonitorizat în secţiunile:

- baraj acumulare Gura Râului în cadrul programului de monitoring de supraveghere(S);

- mijloc lac în programul de pentru potabilizare.Evaluarea potentialului ecologic realizat pe baza elementelor biologice, fizico-chimice generale şia poluantilor specifici arată un potenţial ecologic bun pentru acest corp de apă.Starea chimică evaluată la nivelul anului 2013 este de asemenea bună.

Pentru BH Mureş

Acumularea Ighiş a fost încadrată ca având potenţial ecologic moderat şi stare chimică bună.

2.2.3.3. Apele subterane. Calitatea apelor freatice

Pe teritoriul BH Olt - judeţul Sibiu au fost identificate, delimitate şi descrise 4 corpuri de apesubterane:

Corpul ROOT05 (Depresiunea Sibiu);Corpul ROOT06 (Lunca pârâului Hârtibaciu );

Corpul ROOT07 (Depresiunea Făgăraş);Corpul ROOT12 ( Nocrich-Buneşti ).

Încadrarea corpurilor de apă subterană s-a f ăcut conform HG 53/2009 pentru aprobarea Planuluinaţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării şi a Ordinului 137/2009privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane din România. ConformManualului de Operare al Sistemului de Monitoring Integrat, indicatorii fizico-chimici analiza ţide către LCA Sibiu, respectiv LCA Vâlcea au fost următorii: oxigen dizolvat, pH, conductivitate,amoniu, azotaţi, azotiţi, fosfaţi, bicarbonaţi, fier total, mangan total, sulfaţi, cloruri, sodiu,potasiu, calciu, magneziu.

Tabel 2.2.3.3.1. Centralizator privind evaluarea calitativă a corpurilor de apă subterană

AdministraţiaBazinală de

Apă

Numărtotal de

corpuri deapă

subterană

Nr.corpuri

de apă înstarebună

Nr. corpuride apă în

stare slabă

Cauzele neatingerii obiectivului decalitate (Indicatorii la care s-au

înregistrat depăşiri ale valorilor deprag)

Olt 4 4 0




61

Evaluarea stării chimice a corpurilor de apă subterană:

Tabel 2.2.3.3.2.

Nr.

crt.

CORP APĂ SUBTERANĂ /

Foraj, Izvor

Codulcorpuluide apă

Tipmonito

ring

Indicatori depăşiţi faţă devalorile prag conform HG53/2009 şi Ordin 137/2009

Depresiunea Sibiu

ROOTO5

1 TĂLMACIU F1A S

2VESTEM SUD F1

SCl- (761,18mg/l)PO4 (0,673 mg/l); NH4(0,635mg/l)

3 SIBIU NORD VEST F7 S4 SĂCEL F1 S5 CRISTIAN F3 ZV6 SĂLIŞTE F2 S

Lunca pârâului Hârtibaciu ROOT061 NOCRICH F3 S NH4 (2,695 mg/l)2 CORNĂŢEL F2 S

Depresiunea Făgăraş ROOT071 ARPAŞU DE JOS F4 ZV2 AVRIG F2 ZV

3PORUMBACU DEJOS

F2ZV NH4 (2,43 mg/l)

4 RACOVIŢA F1 ZV5 TURNU ROŞU F6 S

Nocrich-Buneşti ROOT121

PRIMĂRIA MERGHINDEALF1

S NO3 ( 67,32 mg/l)

1.Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROOT05 (Depresiunea Sibiu)

Corpul de apă subterană este de tip poros permeabil şi este localizat în depozitele aluvionare devârstă cuaternară din lunca şi terasa râului Cibin şi a afluenţilor acestuia (Depresiunea Sibiu).

Aceste depozite aluvionare sunt alcătuite, în principal, din pietrişuri şi bolovănişuri în masă denisip, de diferite granulaţii, care local devine argilos sau prăfos. Subordonat apar intercalaţiilenticulare de argile sau argile nisipoase.

Depozitele poros permeabile au grosimi de 3 – 10 m, cele mai mari valori întâlnindu-se în zoneleCristian şi Sibiu- Selimbăr.

Patul orizontului acvifer, constituit din argile sau marne, se află la adâncimi de 4-13 m.

Către nord-vest granulometria stratului acvifer devine mai fină, predominând nisipurile şiintercalaţiile argiloase. Grosimea acestor depozite este de aproximativ 2-5 m.

Acoperişul stratului acvifer este alcătuit, în general, dintr-un sol nisipos, şi subordonat, din nivelede argile sau argile nisipoase, cu grosimi variabile (0,5-6 m) şi dezvoltare lenticulară.




62

Nivelul hidrostatic se află la adâncimi de 0,4-5,5 m în zona de luncă şi până la 13 m în zona deterasă.

Debitele specifice sunt, în general, mai mici de 1 l/s/m, coeficienţii de filtraţie sub 20 m/zi, iartransmisivităţile sub 100 de m2 /zi.

Cele mai mari valori s-au întâlnit în zona Cristian: q=5 l/s/m, k=66 m/zi, T=287 m2 /zi.

Alimentarea corpului de apă se face din precipitaţii, valoarea infiltraiei eficace fiind de 94,5-157,5 mm/an.

Din punct de vedere al direcţiei de curgere, apa subterană este drenată de râul Cibin şi de afluenţiiacestuia.

Din punct de vedere chimic apele sunt de tipul bicarbonato – sulfato – calcico – magneziană sausodică.

Au fost analizate 10 probe de apă provenite din 6 foraje după cum urmează: Sibiu Nord Vest(F7); Veştem Sud F1; Sălişte F2; Tălmaciu (F1A); Cristian F3; Săcel F1. Din acestea 2 foraje aufost monitorizate ca şi captări de apă în scop potabil (Tălmaciu F1A , Săcel F1), unul pentru ZV(Cristian F3), restul au fost monitorizate ca foraje de observaţie.

Conform Ordinului Ministerului Mediului nr. 137/2009, pentru acest corp de apă au fost stabilitevalori de prag pentru următorii indicatori : NH4

+, Cl-, SO42-, NO2

-, Hg, Pb2+, Cd şi PO43-.

Valoarea concentraţiilor medii anuale înregistrate pentru toţi indicatorii la toate forajeleinvestigate s-au încadrat, în general, sub limitele valorilor de prag.

Au fost constatate depăşiri ale concentraţiilor medii după cum urmează :

Tabel 2.2.3.3.3.

Zona-foraj

I n d i c a t o r

Nr.probe

analizate

Nr.depăşiri

alevalorilorde prag

Procent dedepăşire faţă de numărul

total de probe

ValoareCmed

mg/l

Valoare depragmg/l

Procent dedepăşirefaţă de

valoarea deprag

Veştem- F1

Cl- 1 1 100 % 761,18 250 204 %PO4

- 2 1 50 % 0,673 0,50 35%

NH4+

2 1 50 % 0.634 0.50 28,6%La forajele de adâncime nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor indicatorilor analizati.

Considerăm că pentru indicatorul PO43-

media anuală nu este relevantă, valoarea depăşită estesingulară, obţinută înainte de pomparea forajului. Având în vedere că nr. punctelor în care s-au

înregistrat depăşiri la indicatorul Cl- reprezintă <20% din numărul total de puncte monitorizate,considerăm corpul de apă în stare chimică bună.




63

2. Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROOT06 (Lunca râului Hârtibaciu)

Corpul de apă este de tip poros permeabil şi este localizat în depozitele de vârstă cuaternară dinlunca pârâului Hârtibaciu, afluent pe partea stângă al râului Cibin.

Depozitele aluvionare se caracterizează printr-o granulometrie fină, fiind alcătuite din nisipurifine, argiloase sau prăfoase, local mai grosiere sau cu elemente de pietriş, cu intercalaţii de argilenisipoase sau prăfoase sau prafuri argiloase. Stratul acvifer este discontinuu, cu aspectlentiliform, având grosimi de 1-7 m.

Patul orizontului acvifer este alcătuit din marne, marne şi argile nisipoase. Acoperişul stratuluiacvifer este constituit dintr-o pătură subţire de sol, sau nivele argiloase, argiloase nisipoase, cugrosimi de până la 3 m.

Nivelul hidrostatic se află la adâncimi de 0,14-3,15 m.

Datorită predominării depozitelor aluvionare fine, debitele specifice au, în general, valori de sub1 l/s/m, iar coeficienţii de filtraţie sunt în jur de 10 m/zi. Local, unde creşte granulometriadepozitelor, parametrii hidrogeologici au valori mai ridicate: q=5,67 l/s/m, k=38 m/zi, T=190m2 /zi.

Alimentarea corpului de apă se face din precipitaţii, valoarea infiltraţiei eficace fiind de 31,5-63mm/an, iar drenarea acestuia este f ăcută de către pârâul Hârtibaciu.

Din punct de vedere chimic, apa subterană este de tipul bicarbonato – sulfato – calcico –magneziană.

Au fost analizate 4 probe de apă provenite din forajele Nocrich F3 şi Cornăţel F2.Conform

Ordinului Ministerului Mediului nr. 137/2009, pentru acest corp de apă au fost stabilite valori deprag pentru următorii indicatori : NH4+, Cl-, SO4

2-, NO2-, Pb2+ şi Cd.


Tabel 2.2.3.3.4.

Zona-foraj

I n d i c a t o r

Nr.probe

analizate

Nr.depăşiri

alevalorilorde prag

Procent dedepăşire faţă de numărul

total de probe

ValoareCmed

mg/l

Valoare depragmg/l


valoarea deprag

Nocrich– F3 NH4

+

2 2 100 % 2,695 1,20 125%NO2

- 2 2 100 % 0,597 0,50 19 %

Valorile depăşite la cei doi indicatori s-au înregistrat în cadrul aceluiaşi foraj, Nocrich – F3 , faptpentru care le putem considera ca depăşiri locale, fapt pentru care corpul de apă ROOT06 se află

în starea chimică bun.

3. Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROOT07 (Depresiunea Făgăraş)

Corpul de apă, de tip poros permeabil, este localizat în depozitele aluvial-proluviale, de vârstă cuaternară, ale luncii şi teraselor râului Olt (în principal pe partea stângă) şi ale afluenţiloracestuia.




64

În lunca Oltului depozitele aluvionare sunt constituite din pietrişuri şi bolovănişuri în masă denisipuri medii şi grosiere. Local apar nisipuri fine, argiloase prăfoase. Grosimea acestor depoziteeste, în general, cuprinsă între 3-10 m, cele mai mari valori întâlnindu-se în zona Viştea de Jos şiTurnu Roşu, până la 12 m.

Stratul acvifer freatic se dezvoltă, de regulă, imediat sub solul vegetal sau sub o serie de depozite

argiloase nisipoase prăfoase, cu grosimi de aproximativ 1 m.

Nivelul hidrostatic se găseşte la adâncimi de la sub 1 m până la maxim 5 m, valori mai mari, depeste 10 m, întâlnindu-se în sectorul Voila – Turnu-Roşu.

Debitele specifice au valori de la sub 1 l/s/m până la 13 l/s/m, coeficienţii de filtraţie variază între10-100 m/zi, iar transmisivităţile între 100-1000 m2 /zi.

În terasele Oltului, dezvoltate pe malul stâng, depozitele sunt constituite din bolovănişuri şipietrişuri în masă de nisipuri de granulometrie diferită şi local cu liant argilos, în care seintercalează uneori strate lenticulare argiloase prăfoase, separând unul sau mai multe orizonturi

acvifere.

Acoperişul stratului acvifer este constituit, în general, dintr-un sol nisipos, care uneori poate lipsi.

Grosimea este de aproximativ 40 m în terasa medie şi depăşeşte 85 m în terasa superioară.

Nivelul hidrostatic se află la adâncimi relativ mari, depăşind frecvent 10 m.

Debitele specifice au valori de la 1 l/s/m până la 10 l/s/m, întâlnindu-se şi valori 10-20 l/s/m.Coeficienţii de filtraţie variază între 100 şi 200 m/zi, iar transmisivităţile ajung până la 800 m2 /zi.

Oltul şi afluenţii săi drenează corpul de apă freatic, direcţiile de curgere fiind îndreptate către râu.Alimentarea corpului de apă se face din precipitaţii, valoarea infiltraţiei eficace fiind cuprinse

între 31,5-157,5 mm/an.

Au fost analizate 10 probe de apă din urmatoarele 5 foraje:

Tabel 2.2.3.3.5.

ARPAŞU DE JOS F4AVRIG F2PORUMBACU DE JOS F2

RACOVIŢA F1TURNU ROŞU F6

Conform Ordinului Ministerului Mediului nr. 137/2009, pentru acest corp de apă au fost stabilitevalori de prag pentru următorii indicatori : NH4

+, Cl-, SO42-, NO2

-, Pb2+, Cd şi PO43-.

Valoarea concentraţiilor medii anuale înregistrate pentru toţi indicatorii la toate forajeleinvestigate s-au incadrat, în general, sub limitele valorilor de prag.





65

Tabel 2.2.3.3.6.

Zona-foraj

I n d i c a t o r

Nr.probe

analizate

Nr.depăşiri

alevalorilorde prag


numărultotal de

probe

ValoareCmed

mg/l

Valoare depragmg/l

Procent dedepăşire faţă de valoarea

de prag

Porumbacude Jos

NH4+ 2 1 50 % 2,43 1,80 35 %

Pentru indicatorul NH4+ valoarea depăşită, înregistrată la forajul mai sus menţionat, este una

singulară, numărul puncte în care s-au înregistrat depăşiri în acest corp de apă reprezintă 20% dinnumărul total de puncte monitorizate.

Conform metodologiei de evaluare a stării calitative a corpurilor de apă subterane considerămcorpul de apă ROOT07 în starea chimică bună.

3. Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROOT12 ( Nocrich-Buneşti )

Corpul de apă subterană este de tipul poros permeabil şi este localizat în depozitele de vârstă sarmaţiană, din partea sud-estică a depresiunii Transilvaniei, între localităţile Nocrich şi Buneşti.

Din punct de vedere petrografic, depozitele sarmaţiene sunt alcătuite, în principal, dintr-o alternanţă de marne şi argile, uneori nisipoase şi subordonat, nisipuri argiloase. Local apar nivele detufuri (Jibert).

Orizonturile poros permeabile acvifere se dezvoltă, în general, între adâncimile de 80 şi 333 m

(acvifer multistrat), dar frecvenţa apariţiei acestora scade de la sud-vest la nord-est (de la Nocrichla Buneşti). În aceeaşi direcţie creşte şi adâncimea la care aceste orizonturi au fost interceptate.

Acoperişul orizonturilor acvifere este alcătuit din depozite cuaternare şi depozite marno-argiloasesarmaţiene. Grosimea acestora este variabilă, de la 80 m (Nocrich, Cincu) la 330 m (Buneşti).

Nivelul piezometric este de cele mai multe ori artezian, situându-se între +2,5 m (Nocrich) şi +12m (Buneşti).

Debitele obţinute au general valori de sub 1 l/s (excepţional, la Buneşti, 6 l/s). Debitele specificeau valori cuprinse între 0,01 şi 0,04 l/s/m, coeficienţii de filtraţie în jur de 0,51 m/zi iar

transmisivităţile de 30,87 m2

/zi.

Alimentarea corpului de apă subterană se face, în principal, din precipitaţii, pe la capetele destrat, infiltraţia eficace având valori de 15,75-63 mm/an.

Nu au fost date pentru evaluarea fondului natural (NBL) şi nici a valorilor prag (TV).

În evaluarea stării chimice pentru acest corp se va ţine cont de distribuţia neuniformă apunctelor de monitorizare, caracterul local al depăşirilor.




66

Tabel 2.2.3.3.7.

Zona-foraj

I n d i c a t o r

Nr.probe

analizate

Nr.depăşiri

alevalorilorde prag


numărultotal de

probe

ValoareCmed

mg/l

Valoare depragmg/l


valoarea deprag

PrimariaMerghindeal F1

NO3- 1 1 100 % 67,32 50 35%

Ţinând cont de faptul ca acest corp de apă subterană este sub presiune şi are o buna protecţienaturală, s-a considerat ca starea chimică este bună.

Pentru BH Mureş

Evaluarea stării chimice a corpurilor de apă subterană:

Tabel 2.2.3.3.8.

Nr.

crt.Foraj

Cod corp de apă Indicatori depăşiţi faţă de valorile prag

conform HG 53/2009 siOrdin 137/2009

1. COPSA MICA ROMU05 NH4, Cd

2. DUMBRĂVENI ROMU24 -

Centralizat, la nivelul județului Sibiu situația starea chimică a corpurilor de apă subterană esteevidențiată astfel:

Tabel 2.2.3.3.9.

Bazinul hidrografic Numărul total alpunctelor demonitorizare

Numărul punctelor demonitorizare cu depăşirila conţinutul de nitraţi

Ponderea număruluipunctelor de

monitorizare cu depăşirila conţinutul de nitraţidin numărul total de

puncte de monitorizare

(%)

OLT 14 1 7,14

MUREŞ 2 0 00,00

JUD. SIBIU 16 1 6,25




67

2.2.3.4. Apa potabilă şi apa de îmbăiere

APA POTABILĂ Operatorii regionali, de pe raza judeţului Sibiu, atestaţi de A.N.R.S.C, sunt:

1. S.C. Apă Canal S.A. Sibiu cu statut de operator al sistemelor de alimentare cu apă:Sibiu, Cisnădie, Avrig, Ocna Sibiului, Şelimbăr, Cristian, Şura Mare şi Şura Mică;

2. S.C. Apa Târnavei Mari S.A. Mediaş – Operator Regional de Apă şi Apă Uzată pentru nord-estul judeţului Sibiu: Mediaş, Dumbrăveni şi Agnita ;Alimentarea municipiului Sibiu se face din:

- două surse subterane (Şteaza şi izvoare Păltiniş)- două surse de suprafaţă (baraj cu acumulare:Gura Râului şi priza canal fugă CH Sadu II

şi directă pe râul Sadu )Sursele de apă utilizate de operatorul SC Apa Târnavei Mari SA sunt:

- surse de suprafaţă( râul Târnava Mare pentru municipiul Mediaş; confluenţa pârâuluiCârţişoara cu pârâul Bâlea pentru oraşul Agnita );

- surse subterane (front de 11 puţuri forate, amplasate pe malul drept al râului TârnavaMare în zona dig-mal; 1 puţ forat, amplasat în intravilanul localităţii Dumbrăveni).

Pentru BH Olt

Conform Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring, în cadrul programului depotabilizare au fost monitorizate opt secţiuni cu frecvenţa de 4 ori/an, 8ori/an şi respectiv 12ori/an

- Acumulare Gura Râului – baraj fereastră captare cu frecventa de 12 ori/an- Cârţişoara – amonte priză captare, cu frecventa de 8 ori/an- Avrig în secţiunea amonte priză captare cu frecventa de 8 ori/an

- Sadu - priză acumulare Sadu II cu frecventa de 8 ori/an- Sebeş-amonte captare Sebeşul de Jos, cu frecventa de 4 ori/an- Arpăşel –amonte priză captare, cu frecventa de 4 ori/an.- Tilişca – amonte priză captare, cu frecventa de 4 ori/an.- Sebeş (Strâmbu) – amonte priză captare, cu frecventa de 4 ori/an.

Parametrii fizico-chimici şi bacteriologici analizaţi au fost: pH, temperatură, suspensii,conductivitate, miros, azotaţi, fier dizolvat, cupru, zinc, nichel, cadmiu, plumb, mercur, arsen,cobalt, crom total, sulfaţi, cloruri, bariu, bor, seleniu, detergenţi anionici, fosfaţi, fenoli, CCOCr,CBO5, grad de saturaţie, conductivitate, azot Kjeldahl, amoniu, azotiţi, coliformi totali, coliformifecali, streptococi fecali, Salmonella.

Încadrarea în clase de calitate s-a f ăcut conform NTPA 013, privind normele de calitate pe caretrebuie să le îndeplinească apele de suprafa ţă utilizate pentru potabilizare, aprobate prin HG100/2002, modificate cu HG 567/2006.

În toate secţiunile de prelevare calitatea apei brute s-au încadrat în categoria A2.

Referitor la corespondenţa între calitatea apei de suprafaţă la sursă şi tehnologia standard pe caretrebuie s-o aibă staţiile de tratare a apei brute, din numărul total de 8 secţiuni, în secţiunea

Arpăşel –amonte priză, captare pentru care calitatea apei brute se încadrează în categoria (A2),nu este corelată cu tehnologia staţiilor de tratare din cauza indicatorului bacteriologic coliformitotali.

Ca urmare a preluării activităţii de gospodărire a resurselor de apă, captarea, tratarea, aducţiuneaşi distribuţia apei pentru Comuna Arpaş şi Cârţişoara de către operatorul regional SC Apa




68

Târnavei Mari SA, la nivelul anului 2011 au fost demarate lucrările de retehnologizare şimodernizare a staţiei de tratare a apei în vederea potabilizării.

Cauza poluării apelor de suprafaţă, din punct de vedere microbiologic, se datorează lipsei igieneizonelor riverane, a lipsei dezinfecţiei apelor uzate fecaloid-menajere ce trec prin staţii de epurareşi a celor deversate f ără epurare.

Tabel 2.2.3.4.1.

Nr.crt

Nume corp de apă Secţiune deprelevare

Tipulcaptăriiconform

HG100/2001

Categoriaobţinută

Indic.depăşiţi

1

SALISTE (VALEAMARE) - Saliste(Valea Mare) siafluentii ValeaDrojdiei, Tilisca,Tiliscuta, Sibiel, Orlat

Tilisca - am.priza captare A2 A2

2

SALISTE (VALEAMARE) - Saliste(Valea Mare) siafluentii ValeaDrojdiei, Tilisca,Tiliscuta, Sibiel, Orlat

Orlăţel –am.priză captare

A2 A2

3

ARPAS - Arpas si

afluentul Arpaşel(Arpasul Mic)

Arpăşel

am.prizacaptare(Viromet)

A1 A1

4CARTISOARA -Cartisoara si afluentiiLaita, Seaca

CartisoaraAm. priza

captareA2 A2

5SADU -aval acumulareNegovanu- confluentaCibin

Sadu-prizaacumulare

Sadu IIA2 A2

6

SEBES - Sebes siafluentul Valea Caselor

Sebes(Strambu)

amonte priză captare

A2 A2

7AVRIG - Avrig siafluentii Jibrea, Moasa

Avrig-am.priza captare

A2 A2

8SEBES - Sebes siafluentul Moasa

am.prizacaptare

Sebesul de JosA2 A2

9

CIBIN - AcumulareGura Raului

Gura Raului -fereastracaptare

A2 A2




69

Corpul de apă Arpaş nu a obţinut calificativul corespunzător tehnologiei staţiei de tratare.A1-tratare fizică simplă şi dezinfecţie;A2-tratare normală fizică, chimică şi dezinfecţie;A3-tratare normală fizică, chimică avansată, preclorinare şi dezinfecţie

Din punct de vedere al indicatorilor chimici şi fizico-chimici, toate secţiunile s-au încadrat întipologia staţiei de tratare.

Pentru BH Mureş, calitatea apei din prize se prezintă astfel:

Tabel 2.2.3.4.2.

Supravegherea calităţii apei potabile s-a efectuat în conformitate cu Legea 458/2002 privindcalitatea apei potabile, Legea 311/2004 şi HG 974/2004 cuprinzând normele de supraveghere şimonitorizare a calităţii apei potabile.

În judeţul Sibiu există un număr de 54 de sisteme de aprovizionare cu apă potabilă a populaţiei

(ZAP-uri), care asigură apă potabilă unui număr de 314101 de consumatori din 73 de localităţidin judeţ, însemnând 74,48 % din populaţia totală a a judeţului Sibiu. Volumul mediu total de apă furnizată populaţiei fiind de 45500mc/zi.

Din totalul de 54 de ZAP-uri, 17 asigură populaţiei apă dezinfectată, produsă de 17 staţii detratare a apei, iar restul de 37 de sisteme de aprovizionare furnizează apă care nu este supusă procedeelor de tratare şi dezinfecţie, sistemul fiind: captare, înmagazinare, distribuţie (în special

în mediul rural).

Supravegherea calităţii apei potabile s-a efectuat prin recoltare de probe de apă şi analize delaborator chimice si bacteriologice efectuate în laboratoarele DSP Sibiu şi ale producătorilor de

apă, în cadrul monitorizării de audit şi de control. Pentru efectuarea monitorizării calităţii apeipotabile laboratoarele de analiză trebuie să fie înregistrate la Ministerul Sănătăţii, în Registrullaboratoarelor pentru monitorizarea calităţii apei potabile. Laboratorul Direcţiei de SănătatePublică deţine certificatul de înregistrare la Ministerul Sănătăţii nr.213/24.10.2011 şi certificatulde acreditare RENAR LI 612/14.02.2008, actualizat în anul 2009.

Numărul de probe de apă şi parametrii care trebuie analizaţi în cursul unui an se stabilesc pebaza programelor de monitorizare avizate de DSP Sibiu.Astfel , în cursul anului 2013, s-auavizat un număr de 54 de programe de monitorizare a calităţii apei potabile şi s-au trimis unnumăr de 154 de adrese producătorilor de apă şi autorităţilor locale, referitoare la aprovizionareacu apă a populaţiei.

În cursul anului 2013, la nivelul Laboratorului DSP Sibiu, 1230 probe de apă potabilă au fostanalizate la parametrii chimici (amoniu, aluminiu, conductivitate, culoare, duritate, fier, gust,

Nr

crtBH

Numesecţiune de

prelevare/

priză

Sursă deapă

Debitmediu

prelevat în2010

(m3 /zi)

Populaţie

deservită

Tipulcaptării

conform

HG100/2001

Indicatoridepăşiţi

1 Mureş PrizaMediaş

TârnavaMare

17189,04 57000 A2 Mn, MTS




70

miros, mangan, nitraţi, nitriţi, oxidabilitate, pesticide, pH, plumb, trihalometani, turbiditate, clorrezidual liber) şi 1225 de probe de apă potabilă au fost analizate la parametrii microbiologici(număr de colonii la 22 şi 37 grade Celsius, E. coli, enterococi, coliformi, Clostridiumperfringens). Din acest număr total de probe 20,65% au prezentat neconformităţi la parametriichimici, iar 13,8% au prezentat neconformităţi la parametrii microbiologici.

Laboratorul DSP Sibiu analizează parametrii chimici şi microbiologici, cuprinşi în cadrulmonitorizării de audit a calităţii apei distribuite pe întreg judeţul şi analiza parametrilor chimici şimicrobiologici cuprinşi în cadrul monitorizării de control, pentru apa distribuită în localităţile,unde producătorii de apă nu deţin laborator propriu de analiza calităţii apei. Analizele seefectuează contra cost, în baza contractelor de monitorizare a calităţii apei potabile încheiate întreDSP Sibiu şi producătorii de apă, respectiv primăriile locale, societăţi comerciale. În cursulanului 2012 s+au derulat un număr de 50 de contracte de prestări servicii.

I. Zonele mari de aprovizionare cu apă potabilă.

Cele 5 ZAP-uri mari sunt: Sibiu, Mediaş, Cisnădie, Avrig şi Agnita, deservite de cei 2 mariproducători de apă potabilă din judeţ: SC Apă Canal SA şi SC Apa Târnavei Mari SA.

În judeţ, pentru monitorizarea calităţii apei furnizate în ZAP-urile mari s-a efectuat un număr de26226 analize, din care 249 au fost analize neconforme, respectiv 0,94%. Din cele 6020 analizeale parametrilor microbiologici (E. coli, Enterococi, Coliformi, Număr de colonii la 22ºC,Clostridium perfringens),63 au prezentat neconformităţi, rezultând un procent de conformitate de98,98%; 20098 analize ale parametrilor chimici(cadmiu, nitraţi, nitriţi, pesticide, plumb,trihalometani, aluminiu, amoniu, cloruri, conductivitate, culoare, fier, gust, mangan, miros,oxidabilitate, pH, sulfaţi, turbiditate, clor rezidual), 186au prezentat neconformităţi rezultând unprocent de conformitate de 99,08% şi 8 analize de radioactivitate cu un procent de conformare de100%.

Apa distribuită de Staţia de apă Sibiu în municipiul Sibiu şi în localităţile Şelimbăr, Veştem,Mohu, Cristian, Şura Mare, Hamba, Şura Mică, Ocna Sibiului a prezentat, ocazional şi pentru operioadă scurtă de timp(ore), depăşiri faţă de valoarea admisă de legislaţie la parametriibacteriologici, ca urmare a unor lucrări efectuate de societate la reţelele de apă(cuplare a reţelelornoi, modernizare şi reabilitare reţele vechi). În condiţiile în care ceilalţi parametrii analizaţi aufost corespunzători şi în prezenţa clorului rezidual liber nu au existat riscuri de afectare a sănătăţiiconsumatorilor. După efectuarea lucrărilor la reţele s-au luat măsuri de spălare şi dezinfecţie arespectivelor tronsoane de apă.

De asemenea, pe termen mediu şi lung SC Apă Canal SA a prevăzut în planul de investiţiireabilitarea, modernizarea, înlocuirea reţelelor de apă vechi.

Ca urmare a realizării reabilitării reţelelor de apă, calitatea apei distribuite în municipiul Mediaş s-a îmbunătăţit faţă de anii precedenţi, neînregistrându-se depăşiri semnificative la parametriianalizaţi. Astfel, în cursul anului 2013 s-au înregistrat ocazional şi inconstant depăşiri laparametrii chimici, ca urmare a efectuării unor lucrări în reţeaua de distribuţie a conductelorvechi care încă nu au fost înlocuite, a debitului mic de apă, a tratării apei în cazul unei turbidităţimari a apei brute.

SC Apa Târnavei Mari deruleayă un proiect de extindere şi modernizare a staţiei de tratare

Mediaş şi pentru reabilitarea sistemului de distribuţiei.Acesta se apropie de finalizare , execuţiafiind realizată în procent de 79,95% reabilitarea sursei, 72,13 % reabilitarea şi modernizarea




71

Staţiei de tratare Mediaş şi 96,6% reabilitarea reţelei de distribuţiei apa potabilă.La finalizareaexecuţiei acestui proiect SC Apă Târnavei Mari Sa Mediaş işi propune ca apa potabilă produsă şidistribuită consumătorilor să se încadrează în parametrii de calitate prevăzuţi de legislaţie.

În oraşul Cisnădie procentul de conformare este de 97,75% la parametrii microbiologici şi de96,14% la cei chimici. Cauzele neconformităţilor care au fost înregistrate ocazional sunt

următoarele:- Reţelele de apă vechi, degradate precum şi lucrările efectuate, de înlocuire a reţelelor vechi

cu unele noi, reabilitate; în acest caz s-au luat imediat măsuri de spălare şi dezinfecţie atronsoanelor afectate, cu revenirea la valori normale a parametrilor afectaţi;

- Turbiditatea mare a apei brute(în special în perioada efectuării lucrărilor la barajul de perâul Sadu şi la barajul de la Gâtul Berbecului), care necesită tratarea suplimentară a apei.

Măsurile de remediere a acestor deficiente sunt: continuarea procesului de reabilitare a reţelelorde apă, spălarea mai frecventă a rezervoarelor de înmagazinare şi a reţelelor de distribuţie,modernizarea procesului de tratare(automatizare). Ca măsură pe termen mediu şi lung ar firealizarea propunerilor de modernizare, înlocuire şi retehnologizare cuprinse în proiectul ce se varealiza prin master plan, care vor însemna finalizarea şi punerea în funcţiune a Staţiei de TratareSibiu Sud, care va alimenta oraşul Cisnădie şi localităţile limitrofe.

În oraşul Avrig s-au constatat, în cazuri izolate, depăşiri la parametrii bacteriologici (în condiţiileexistentei clorului rezidual în apă), în cazul lucrărilor efectuate la reţele.

Ca măsură de remediere, SC Apă Canal SA a prevăzut în planul de investiţii modernizarea şiretehnologizarea staţiei de tratare (cu automatizarea proceselor de tratare) şi înlocuirea reţelelorvechi, degradate.

Apa distribuită în orasul Agnita şi localităţile Coves, Ruja, Barghis, nu a prezentat

neconformităţi la parametrii microbiologici, singura neconformitate constatăndu-se la valoareaclorului rezidual liber în reţeau de distribuţiei, într-un procent de 5% din probele determinate.LanivelulOraşului agnita se află în faza de execuţiei, contractul de lucrări “Surse de apă, staţii detratare şi conducta de aducţiune în Agnita”, grad de realizare de 82,74%, pentru reabilitarea şiextinderea conductei de aducţiune Arpaşel-Agnita şi de 50,30% pentru construcţia Staţiei detratre Arpaşel.

II. Zonele mici de aprovizionare cu apă potabilă

Pentru monitorizarea calităţii apei furnizate în ZAP-urile mici, pe total în judeţ, s-au efectuat unnumăr total de 6233 analize, din care 1549 analize ale parametrilor microbiologici (E. coli,Enterococi, Coliformi, Număr de colonii la 22ºC, Număr de colonii la 37ºC, Clostridiumperfringens), rezultând un procent de conformitate de 93,67%; 4684 analize ale parametrilorchimici(cadmiu, nitraţi, nitriţi, pesticide, plumb, trihalometani, aluminiu, amoniu, cloruri,conductivitate, culoare, fier, gust, mangan, miros, oxidabilitate, pH, sulfaţi, turbiditate, clorrezidual), rezultând un procent de conformitate de 97,16% .Faţă de anul 2012, se constată o

îmbunătăţire a calităţii apei.

Concluzie: procentul de neconformităţi ale parametrilor chimici şi bacteriologici, este mai ridicat în aceste zone mici de aprovizionare cu apă potabilă, faţă de zonele mari. Cauza este determinată în principal de faptul că aceste sisteme mici se află în mediul rural şi se află în subordineaprimăriilor care nu dispun de servicii specializate de gospodărire comunală, nici de personalspecializat. În alte localităţi locuitorii s-au organizat în asociaţii sau fundaţii, care exploatează aceste instalaţii de apă, de asemenea f ără a a dispune de personal specializat.




72

Surse locale

Localităţile din judeţ care nu au reţea de apă potabilă se aprovizionează cu apă din fântânile şişipotele publice, aflate în subordinea primăriilor, sau din fântânile particulare aflate îngospodăriile cetăţenilor.

Din datele furnizate de Primării, în judeţ există 501 f ăntâni publice, 222 şipote şi izvoare publiceşi 21270 f ăntâni particulare.

În Laboratorul de analize al DSP Sibiu s-au analizat un număr total de 721 de probe de apă dinfântâni şi izvoare din care 351 au fost analizate la parametrii microbiologici şi un număr de 370de probe au fost analizate la parametrii chimici.

Ca număr de analize, în cursul anului 2013 s-a efectuat un număr de 2592 de analize, din apă provenită din sursă locale, din care 1152 de analize ale parametrilor microbiologici şi 1440analize ale parametrilor chimici. Din parametrii bacteriologici 42,7% au fost neconformi şi 4,65%din parametrii chimici.

În județul Sibiu , pentru localităţile în care SC Apă-Canal SA Sibiu distribuie apa potabilă,situaţia este următoarea:

- Conectarea la reţeaua de distribuţie: este conectată 95% din populaţie la reţeaua de apapotabilă.- Calitatea apei potabile: potabile distribuite este după cum urmează: total probe 11.386, din careconforme 10.975.- Consumul lunar de apă pe locuitor în anul 2013 a fost de 175,6 l/om şi zi. - Lungimea reţelelor de alimentare cu apă în aria de operare este de 633.000 ml în care suntincluse aducţiunile, reţelele de distribuţie şi branşamentele.

- Volumul de apă potabilă distribuit, reprezentând volumul de apă facturat, este de 14.145.900mc în anul 2013.- Există un număr de 16 localităţi în care se realizează exploatarea reţelelor de apă şi 5 staţii detratare.- Populaţia deservită cu apă potabilă este de 217.097 locuitori.- Lucrările realizate în reţelele de apă şi reţelele de canalizare prin investiţii din surse proprii,reparaţii capitale şi dotări independente se cifrează la 2.512.490,01 lei.- Lucrările de îmbunătăţire a infrastructurii sistemelor de distribuţie a apei ce se vor realiza prinProgramul Operaţional POS Mediu cuprind:

• Extindere şi reabilitare reţele de alimentare cu apă, localităţile Avrig şi Mârşa;• Staţie de epurare ape uzate menajere pentru localităţile Avrig şi Mărşa şi reabilitare

electrică şi mecanică a acaptării Avrig• Aducţiune Apa Secaşelor;• Extindere şi reabilitare reţele de alimentare cu apă din localitatea Ocna Sibiului;• Extindere şi reabilitare reţele de alimentare cu apă pentru municipiul Sibiu şi comuna

Şelimbăr;• Reabilitare Staţia de Tratare Sibiu Sud şi conducte de aducţiune pentru localităţile

Cisnădie şi Răşinari;• Extindere şi reabilitare reţele de alimentare cu apă din pentru localităţile Cisnădie şi

Răşinari.• Staţie de epurare ape uzate menajere pentru Ocna Sibiului•

Punerea în funcţiune Staţie de tratre Sibiu Sud




73

În județul Sibiu , pentru localităţile în care SC Apa Târnavei Mari SA Mediaș distribuie apapotabilă, situaţia este următoarea:

- Rata de acoperire a populaţiei cu servicii de alimentare cu apă ( procentul populaţiei activecare beneficiază de servicii de alimentare cu apă ): Mediaş 88%, Agnita 70%, Dumbrăveni 43%,Operator 80%;

- Staţii de tratare a apei potabile ( numărul staţiilor de tratare a apei din aria de deservire ):Mediaş 1, Agnita 1, Dumbrăveni 1, Operator 3;- Capacitatea proiectată a staţiilor de tratare (capacitatea proiectată de producţie a staţiilor detratare a apei potabile ): Mediaş 29.376 m3 /zi, Agnita 5.616 m3 /zi, Dumbrăveni 4.326 m3 /zi,Operator 39.318 m3 /zi;- Producţia de apă ( cantitatea anuală totală de apă furnizată în sistemul de distribuţie,exprimată ca o medie pe parcursul anului, în m3 pe zi ): Mediaş 14.887 m3 /zi, Agnita 1.499 m3 /zi,Dumbrăveni 593 m3 /zi, Operator 16.979 m3 /zi;- Conformitatea calităţii apei potabile ( procentul de probe conforme calitativ din totalulprobelor prelevate ): Mediaş 99,3%, Agnita 80,7%, Dumbrăveni 87,8%, Operator 94,8%;- Consumul de apă ( consumul mediu de apă exprimat în litri/persoană şi zi –volum furnizat

către populaţie/populaţie rezidentă /365*1000 ): Mediaş 95 l/cap*zi, Agnita 105 l/cap*zi,Dumbrăveni 84 l/cap*zi, operator 95 l/cap*zi;- Conformitatea calităţii apei reziduale ( procentul de probe conforme calitativ din totalulprobelor prelevate de apă uzată ): Mediaş 99,6%, Agnita 96,8%, Dumbrăveni 72,3%, Operator95%;- Apa nevăndută ( procentul de apă nefacturată in totalul apei produse ): Mediaş 61%, Agnita39%, Dumbrăveni 26%, Operator 58%.

Calitatea apei potabile la Staţia de tratare Mediaş corespunde CMA, cu excepţia clorului rezidualliber; pentru sucursala Agnita valorile în afara CMA sunt la duritate totală; pentru sucursalaDumbrăveni valorile depăşite sunt la mangan şi fier total.

Proiectul „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita,Dumbrăveni, judeţul Sibiu”, cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, aflat în cursde implementare în perioada 2008-2013 cuprinde:

• Pentru municipiul Mediaş - reabilitare captare apă de suprafaţă ;- extindere şi reabilitare conducte de aducţiune;- extindere reţele de distribuţie apă potabilă;- reabilitare reţele de distribuţie apă potabilă;- staţie tratare reabilitată;- rezervoare noi şi reabilitate;- terminal SCADA;• Pentru oraşul Agnita- extindere şi reabilitare conducte de aducţiune;- reabilitare reţele de distribuţie a apei;- staţie tratare nouă;- rezervoare noi şi reabilitate;• Pentru oraşul Dumbrăveni- reabilitare front de captare;- extindere şi reabilitare conducte de aducţiune;- reabilitare reţele de distribuţie a apei;

- staţie tratare nouă;- rezervoare noi şi reabilitate.




74

APA DE ÎMBĂIERE

DSP Sibiu a efectuat în cursul anului 2013 recoltări de probe de apă de îmbaiere din ştrandurile şibazinele de înot din judeţ, pe baza contractelor încheiate cu deţinătorii acestor obiective şi pebază de solicitare. Astfel, s-au recoltat 67 de probe de apă de îmbăiere pentru analize chimice şi

67 de probe pentru analiza parametrilor bacteriologici.

În cursul anului 2013, în judeţul Sibiu nu au fost indentificate zone naturale de îmbaiere,amenajate sau neamenajate (în conformitate cu prevederile HG 546/2008, HG 1136/2007).

2.2.3.5. Apele uzate şi reţelele de canalizare. Epurarea apelor uzate

Pentru localităţile în care SC Apă-Canal SA Sibiu este operator de apă uzată, , indicatoriispecifici sunt următoarii:

- lungimea reţelelor de canalizare este de 532.189 ml, în care sunt incluse colectoarele şiracordurile;

- există un număr de 14 localităţi în care se exploatează reţelele de canalizare şi 8 staţii deepurare;

- populaţia deservită cu reţele de canalizare este de 193.341 locuitori;- lucrările realizate în reţelele de apă şi reţelele canalizare prin investiţii din surse proprii,

reparaţii capitale şi dotări se cifrează la 2.512.490,01 lei.- calitatea apei epurate-în aria de operare calitatea apei epurate este după cum urmează: total

probe 2237 din care conforme 1958, în condiţiile în care nu toate apele uzate ajung în staţiilede epurare Sibiu.

Lucrările de îmbunătăţire a infrastructurii sistemelor de distribuţie a apei şi a sistemelor decanalizare ce se vor realiza prin Programul Operaţional POS Mediu cuprind:

• Extindere si reabilitare reţele de canalizare pentru localităţile Avrig şi Mârşa;• Modernizarea staţiei de tratare în oraşul Avrig• Staţie de epurare ape uzate menajere pentru localităţile Avrig şi Mârşa şi reabilitare

electrică şi mecanică a captării Avrig;• Extindere şi reabilitare reţele de alimentare cu apă şi canalizare din localitatea Ocna

Sibiului;• Staţie de epurare ape uzate pentru localitatea Ocna Sibiului;• Extindere şi reabilitare reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare pentru municipiul

Sibiu şi comuna Şelimbăr;• Reabilitarea staţie de epurare ape uzate a municipiului Sibiu şi colectoare de transfer apa

uzată pentru localităţile Cisnădie şi Răşinari;• Extindere şi reabilitare reţele de canalizare pentru localităţile Cisnădie şi Răşinari.• Staţie de epurare ape uzate menajere pentru Ocna Sibiului• Punerea în funcţiune Staţie de tratare Sibiu Sud.

Pentru localităţile în care SC Apa Târnavei Mari SA este operator pentru sistemul public decanalizare, indicatorii specifici sunt următorii:

- rata de acoperire a populaţiei cu servicii de canalizare ( procentul populaţiei active carebeneficiază de servicii de canalizare ): Mediaş 88%, Agnita 70%, Dumbrăveni 19%,Operator 77%;




75

- staţii de epurare a apei uzate ( numărul staţiilor de epurare a apei uzate din aria dedeservire ): Mediaş 1, Agnita 0, Dumbrăveni 0, Operator 1;

- procesul de tratare a apei uzate utilizat în staţiile de epurare ( tipul de epurare: mecanica,biologica etc. ): Mediaş - epurare mecanică;

- capacitatea proiectată a staţiilor de epurare a apei uzate din aria de deservire ( debitulmaxim zilnic ): Mediaş 17.280 m3 /zi;

- capacitatea utilizată efectiv a staţiilor de epurare a apei uzate din aria de deservire (debitul mediu zilnic autorizat ): Mediaş 8.210 m3 /zi.

Proiectul „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita,Dumbrăveni, judeţul Sibiu”, cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, aflat în cursde implementare în perioada 2008-2013 cuprinde:

• Pentru municipiul Mediaş - extindere colectoare;- extindere reţele de canalizare;- reabilitare reţele de canalizare;

- staţii de pompare noi;- staţie de epurare reabilitată (treaptă terţiară; 74.000 p.e.);• Pentru oraşul Agnita- extindere reţele de canalizare;- reabilitare reţele de canalizare;- staţii de pompare noi;- staţie de epurare nouă (9.500 p.e.);• Pentru oraşul Dumbrăveni- extindere reţele de canalizare;- staţii de pompare noi;- staţie de epurare nouă (7.100 p.e.).

Situaţia volumelor de ape uzate evacuate (epurate şi neepurate)

Analiza statistică a situaţiei principalelor surse de ape uzate conform rezultatelor supravegheriiefectuate în anul 2013 a relevat următoarele aspecte în judeţul Sibiu:

- volumul total evacuat este de 28,49 mil. mc/an ape uzate;- volumul de ape uzate care nu se epurează şi ajung în receptorii naturali este de 2,74

mil.mc/an reprezentand 9,61 %;- volumul de ape insuficient epurate este de 2,614 mil. mc/an reprezentând 9,17 %- volumul de ape suficient epurate este de 23,153 mil. mc/an reprezentând 81,22 %.

Aportul preponderent de ape uzate evacuate în emisar provine din activitatea de gospodăriecomunală, 27,668 mil. mc/an, reprezentând 97,11 % din volumul total de ape uzate evacuate.Cele mai mari cantităţi de poluanţi evacuate în anul 2013, provin din domeniul gospodăriilorcomunale şi din zootehnie şi se referă la :

- reziduu filtrabil – 8547,14 tone/an- materii in suspensie – 2803,22 tone/an- CCOCr – 186547,41 tone/an- cloruri (Cl) – 1360,99 tone/an- CBO5 – 743,01 tone/an- amoniu (NH4) – 637,45 tone/an- azot total 459,26 tone/an




76

2.2.4. Starea solurilor

Suprafaţa administrativă a judeţului Sibiu este de 543.248 ha., ponderea principală fiindreprezentată de terenuri agricole şi terenuri cu vegetaţie forestieră, terenurile neagricole ocupândo pondere mică, aproximativ 10%.

Tabel 2.2.4.1. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţă in anul 2013

Nr. crt. Clasa de pretabilitate Categoria de folosinţă Suprafaţa

(ha)

1. Terenuri agricole 304 6592. Păduri 201 3513. Terenuri neagricole 37 238TOTAL GENERAL 543.248

Evoluţia utilizării terenurilor în judeţul Sibiu este prezentată în figura de mai jos:

Fig. 2.2.4.1.

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

2008 200 2010 2011 2012 2013

305373 306375 305554 305280 305717 30465

203220 201057 20150 2017201526 201351

34655 35816 35744 3571 36005 37238

.eren agricol-/"uri

.eren neagricol

PRESIUNI ASUPRA STĂRII DE CALITATE A SOLURILOR DIN JUDEŢUL SIBIU

Tabel 2.2.4.2. Situaţia utilizării îngrăşămintelor în anul 2013, în judeţul Sibiu

AnÎngrăşăminte chimice folosite(tone substanţă activă)

N+P2O5+K2O(kg/ha)

N P2O5 K2O Total Arabil Agricol2013 2361 1304 1049 4714 207 194

In judeţul Sibiu nu există suprafeţe agricole afectate de reziduri zootehnice.

De asemenea există 131 operatori care practică agricultura ecologică pe o suprafaţă agricolă totală de 9402 ha.




77

Nu au fost identificaţi şi monitorizaţi producători agricoli care au cultivat plante modificategenetic.

ZONE CRITICE SUB ASPECTUL DETERIORĂRII SOLULUI

La nivelul judeţului Sibiu s-au obţinut o serie de rezultate care atestă fenomenul de poluare cu

metale grele a unor suprafeţe relativ mari. Rămân neelucidate aspecte legate de delimitarea exactă a arealelor cu grad diferit de poluare, efectele poluării asupra alcătuirii, morfologiei şiproprietăţilor solului, precum şi asupra principalelor procese pedogenetice şi, în final, asuprafertilităţii solului care să ducă la conturarea unor tehnologii agricole cu culturi de planteindustriale.

Poluarea cu metale grele a fost evidenţiată prin expertizările ce au constat din prelevarea lanivelul anului 2013 a unor probe prelevate din puncte alese semnificativ pentru poluarea istoricacu metale grele si analizarea lor în laboratorul APM Sibiu.

Rezultatele analitice au evidenţiat următoarele aspecte:

- Punctele cele mai afectate sunt cele din imediata apropiere a platformei industriale din CopsaMica, pe măsură ce creşte distanţa faţă de punctul de generare al emisiilor de poluanţi scade şi

încărcarea solului cu metale grele.

- Datorită poluării istorice, îndepărtarea efectelor şi îmbunătăţirea calitătii solului necesită operioadă foarte îndelungată şi eforturi fizice şi materiale mari.

2.2.5. Starea pădurilor

FONDUL FORESTIER NAŢIONAL

Fondul forestier total al judeţului Sibiu, la finele anului 2013, conform ITRSV Braşov (instituţie cu rol de control al respectării regimului silvic de către toţi deţinătorii de suprafeţeacoperite cu vegetaţie forestieră) este de 197656 ha.

Direcţia Silvică Sibiu are ponderea cea mai mare în administrarea fondului forestier din judeţ,respectiv suprafaţa de 114821 ha împărţită astfel:

• 61118 ha proprietatea publică a statului• 40656 ha proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale• 13047 ha proprietate privată a persoanelor juridice şi fizice

Fig. 2.2.5.1.

0

100000

200000

u+ra$aa n ha

135387114173

16658

10641

17656

114821

Evoluţia fondului forestier la nivelul judeţului Sibiu

on" $orestier total 2011 on" $orestier a"ministrat "e irecia ilvic/ ibiuon" $orestier total 2012 on" $orestier a"ministrat "e irecia ilvic/ ibiu

on" $orestier total 2013 on" $orestier a"ministrat "e irecia ilvic/ ibiu




78

FUNCŢIA ECONOMICĂ A PĂDURILOR

Funcţia economică care constă în capacitatea pădurii de a asigura resursa principală de masă lemnoasă din diferite specii forestiere şi resursele secundare ale mediului forestier - vânat, fructe,

flori, plante medicinale, iarbă, frunze, ciuperci, coajă, răşină, etc., servește la dezvoltareaeconomiei şi asigurarea necesităţilor de consum ale populaţiei.

Lemnul este folosit pentru producerea de bunuri economice cu caracter durabil sau pentru utilităţicurente: în construcţii civile şi industriale, în construcţiile de nave marine şi aeriene, în producţiamobilei, în realizarea de instrumente muzicale şi profesionale, în construcţia de autovehicule şimaterial rulant în industria celulozei şi hâtiei, în producerea medicamentelor, a unor uleiuri, iar oparte a masei lemnoase exploatate (lemnul cu calităţi improprii pentru transformare în produse cuvaloare mare economică) serveşte pentru producerea energiei, încălzitul locuinţelor etc.Se poate afirma că lemnul este indispensabil activităţii omului.

Suprafaţa totală a pădurilor administrate de către Direcţia Silvică în județul Sibiu este de 113073ha, dintre care:• 77357 ha păduri cu funcţia de protecţie (Grupa 1)• 35716 ha păduri cu funcţia de producţie şi protecţie (Grupa 2).

MASA LEMNOASĂ PUSĂ ÎN CIRCUITUL ECONOMIC Masa lemnoasă, recoltată la nivelul judeţului Sibiu în cursul anului 2013, a fost de 501 mii mc.Masa lemnoasă recoltată în cadrul Direcţiei Silvice Sibiu la nivel de judeţ, în cursul anului 2013,a fost de 327,7 mii mc, din care:

• 208,4 mii mc din pădurile proprietate publică a statului,• 93,1 mii mc din pădurile proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale• 26,2 mii mc din pădurile proprietate privată a persoanelor juridice şi fizice

DISTRIBUŢIA PĂDURILOR DUPĂ PRINCIPALELE FORME DE RELIEF

Distribuţia pădurilor din judeţul Sibiu, după principalele forme de relief este: 44% în zona demunte, 49% în zona de deal şi 7% în zona de câmpie.

Fig. 2.2.5.2.

44%

49%

7%

Zonă de munte

Zonă de deal

Zonă de câmpie




79

STAREA DE SĂNĂTATE A PĂDURILOR

Conform datelor furnizate de către Direcţia Silvică Sibiu, în fiecare an se desf şoară lucrări privind protecţia pădurilor precum:• Pentru pepiniere : combaterea insectelor, combaterea paraziţilor vegetali, combaterea

rozătoarelor• Pentru arborete: Combaterea ipidelor, Combaterea Hylobius• Lucrari sanitare : linii izolatoare, tratarea seminţelor, tratarea puieţilor, şanţ şi gard viu

împotriva păşunatului

ZONE CU DEFICIT DE VEGETAŢIE FORESTIERĂ ŞI DISPONIBILITĂŢI DE ÎMPĂDURIRE

In judeţul Sibiu se execută anual lucrări de completări şi întreţineri în toate perimetrele deameliorare preluate de către Direcţia Silvică Sibiu, astfel:

-

PRESIUNI ANTROPICE EXERCITATE ASUPRA PĂDURILOR, SENSIBILIZAREA PUBLICULUI

Presiunile antropice exercitate asupra pădurilor din judeţul Sibiu semnalate de către DirecţiaSilvică Sibiu se regăsesc în tăierile ilegale de arbori, păşunatul abuziv şi incendierea pădurilor.

IMPACTUL SILVICULTURII ASUPRA NATURII ŞI MEDIULUI

Silvicultura prin complexitatea activităţilor are rolul de a conduce lucrările de înfiinţare şi dirijarea arboretelor de pe diverse terenuri. În terenurile descoperite periclitate de eroziuni în diferitefaze de evoluţie alege soluţii optime pentru înfiinţarea de arborete şi eliminarea acţiunilornegative de eroziune. Instalarea pădurii are un rol deosebit de important, pe lângă funcţia de

producţie masă lemnoasă, şi un rol de protecţie concretizat prin asigurarea funcţiilor hidrologice în bazine, prevenirea spălării versaţilor, consolidarea cursurilor de apă, fixarea prundişurilor şigrohotişurilor, fixarea haldelor de steril. De asemenea, pădurea creează un microclimat specificcare duce la diminuarea şi modelarea extremelor climatice şi creează o ambianţă favorabilă pentru muncă şi recreerea oamenilor.

Practicarea gospodăririi pădurilor, pe lângă avantajele economice şi ecologice, mai are şiun aspect nefavorabil asupra naturii prin faptul că trebuie eliminate din compoziţia arboretelorspeciile mai puţin valoroase din punct de vedere economic (plopul, mesteacănul, salcia etc.) înfavoarea dezvoltării speciilor cu valoare economică mai mare (molid, larice, fag), ceea ce ar ducela diminuarea numărului speciilor. Astfel, este necesar găsirea unui echilibru stabil între aspecteleeconomice şi ecologice în silvicultură (arborete rezistente la doborâturile de vânt, evitareamonoculturilor de răşinoase, în special molid, promovarea lucrărilor de îngrijire a culturilortinere, îmbunătăţirea tehnicilor de recoltare etc.)

TENDINŢE

Conform ultimelor tendințe, se dorește certificarea pădurilor - FSC (Forest Stewardship Counci

În vederea certificarii s-a elaborat un set de principii şi criterii, care sunt considerate generalvalabile in managementul responsabil al unei păduri şi integrează aspectele de mediu, sociale şieconomice ale mangementului forestier.

Din data de 01.05.2013, pădurile proprietate a statului aflate în administrarea DS Sibiu suntcertificate FSC. Prin certificarea primită se dovedeşte sustenabilitatea administrării acestor pădurişi calitatea serviciilor oferite de către Direcţia Silvică Sibiu.




80

2.2.6 Starea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

2.2.6.1. Biodiversitatea

Judeţul Sibiu contribuie la capitalul natural al României cu bioregiunile alpină, continentală,precum şi mici insule cu vegetaţie stepică – ROSCI0093 Insulele stepice Şura Mică – Slimnic,populaţii reprezentative de carnivore mari, păduri cvasivirgine şi peisaje valoroase cubiodiversitate ridicată.

În mare parte ecosistemele naturale din judeţul Sibiu, sunt specifice pădurilor, caracterizateprintr-o mare diversitate faunistică şi floristică favorizată de poziţia geografică, de varietateareliefului, de condiţiile hidrologice, climatice şi pedologice.

STARE

Judeţul Sibiu dispune de o mare diversitate de ecosisteme, habitate şi specii sălbatice datorită cadrului natural variat, acesta având o biodiversitate peste media pe ţară. Configuraţia reliefului şidiferenţele altitudinale imprimă etajarea vegetaţiei în partea de sud a judeţului, unde distingemetajele pădurilor de foioase, pădurilor de amestec, pădurilor de conifere, tufişurile subalpine şipajiştilor alpine, pe când partea centrală şi nordică se încadrează în zona nemorală, etajulpădurilor de foioase intercalâdu-se insular pe interfluviile mai înalte.

Evaluarea biodiversităţii la nivelul judeţului Sibiu a fost realizată în cea mai mare parte pe baza anumeroase studii de specialitate, care s-au focalizat în general pe zona montană a judeţului. Oconcentrare mare de habitate cu un număr ridicat de specii rare, relicte şi endemice a fost

identificată în masivele montane Făgăraş, Cindrel.Deşi judeţul Sibiu deţine doar 2,3% din suprafaţa României, prin poziţia sa geografică, prindiversitatea formelor de relief şi marea amplitudine altitudinală a acestuia (aprox 2.265 m), curepercursiuni asupra tipurilor de climat, dar şi ca urmare a celor peste două secole de cercetăribotanice, la nivelul judeţului a fost identificate 63% din speciile cormoflorei naţionale (C.Drăgulescu, 2003, Cormoflora jude ţ ului Sibiu).

Flora inventariată a judeţului Sibiu include 2.455 specii de cormofite (aparţinând la 637 genuri şi124 familii), 528 specii de briofite şi 459 specii de licheni. Dintre cormofite, un număr de peste40 de specii sunt endemice pentru Munţii Carpaţi, printre care amintim: romaniţa de munte

( Achillea schurii), căldăruşa ( Aquilegia transsilvanica), cornuţul (Cerastium transsilvanicum),mixandrele (Erysinum transsilvanicum) etc. Dintre speciile extrem de rare la nivel naţional pot fiamintite: pătlagina uriaşă (Plantago maxima), amăreala siberiană (Polygala sibirica), angelica debaltă ( Angelica palustris), coada zmeului (Calla palustris), osul iepurelui (Osonis repens), ţelinasălbatică ( Apium nodiflorum) etc.

Alte specii de plante aflate pe listele roşii sunt: Ribes alpinum, Veronica bachofenii,Symphyandra wanneri, Gymnodenia conopsea, Listera ovata, Neottia nidus-avis, Angelicaarchangelica, Dianthus glacialis ssp. gelidus, Doronicum carpaticum, Trollius europaeus,

Botrychium matricariifolium, Veronica baumgartenii etc.

Speciile de plante de interes comunitar identificate la nivelul judeţului sunt următoarele: Echiumrussicum, Crambe tataria, Campanula serrata, Tozzia alpina ssp. carpatica, Cirsium




81

brachycephalum, Angelica palustris, Meesia longiseta, Drepanocladus vernicosus, Buxbaumiaviridis, Dicranum viride.

Fauna de vertebrate inventariată cuprinde 60 specii de mamifere, 258 specii de păsări, 34 speciide peşti, 15 specii de amfibieni şi 12 specii de reptile şi numeroase specii de nevertebrate.

Dintre cele 258 de specii avifaunistice, un număr de 194 de specii se găsesc în Directiva Păsări(75 de specii în Anexa I), 252 de specii se regăsesc printre speciile protejate prinn Convenţia dela Berna (Legea nr. 13/1993 privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale dinEuropa), 81 de specii prin Convenţia de la Haga (Legea nr. 89/2000 pentru conservarea păsărilorde apă migratoare african-eurasiatice) şi 110 specii prin Convenţia de la Bonn (Legea nr. 13/1998privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice). Dintre acestea, conformOrd.1198/2005, 122 specii sunt de interes internaţional iar 46 specii sunt de interes naţional.Dintre speciile de vertebrate, altele decât păsările, care au fost inventariate la nivelul judeţuluiSibiu, 26 specii de mamifere, 8 specii de reptile, 11 specii de amfibieni şi 9 specii de peşti seregăsesc în Directiva Habitate; 45 de mamifere, 12 specii de reptile, 15 specii de amfibieni şi 11specii de peşti sunt listate în Convenţia de la Berna; 9 specii de lilieci se regăsesc în anexele

Convenţiei de la Bonn. Raportat la speciile listate în Ordin nr. 1198/2005, judeţul Sibiu conservă 46 specii de interes internaţional şi 22 specii de interes naţional.Activităţile de monitorizare realizate în ariile naturale protejate din judeţul Sibiu, relevă o starebună de conservare a speciilor şi habitatelor prezente.

IMPACT

Diversitatea se menţine în anumite limite atât timp cât echilibrul ecosistemelor regiunii nu esteperturbat, în caz contrar se înregistrează diminuări ale numărului de indivizi dintr-o specie,creşteri în cazul altora sau dispariţii/apariţii de specii.

Principalele cauze ale diminuării biodiversităţii sunt supraexploatarea speciilor şi habitatelor,deteriorarea ecosistemelor şi poluarea.

Aprecierea timpului şi ratei de diminuare a biodiversităţii este dificilă având în vederemultitudinea factorilor care determină aceste procese. Ritmul dispariţiilor speciilor şi aconsecinţelor ar putea fi cunoscute cu mai multă precizie dacă ar exista un inventar complet alplantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică ca bază de referinţă.

Se încearcă menţinerea biodiversităţii prin reglementarea activităţii de exploatare a speciilor defloră şi faună sălbatică (care prezintă o importanţă economică şi socială deosebită) cu respectareaprevederilor Ordinului nr. 410/2008, privind aprobarea Procedurii de autorizare a activit ăţ ilor de

recoltare, capturare şi/sau achizi ţ ie şi/sau comercializare, pe teritoriul na ţ ional sau la export, a florilor de mină , a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şia plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatice şi a importului acestora.

În fiecare an sunt fost autorizate pentru recoltare resurse naturale, de tipul :

1. Ciuperci: Gălbiori (Cantharellus cibarius), Hribi (Boletus sp.), Ghebe (Armillariamellea), Râşcovi (Lactarius deliciosus), Trâmbiţa piticului (Craterelluscornucopioides), Zbârciogi (Morchella esculenta) ;

2. Fructe de pădure/Muguri/Frunze/Flori: Afine (Vaccinium myrtillus), Merişoare(Vaccinium vitis-idaea), Zmeură (Rubus idaeus), Mure (Rubus fruticosus), Măceşe(Rosa canina), Porumbele (Prunus spinosa), Fragi (Fragaria vesca), Coacăz negru

(Ribes nigrum), Cătină (Hippophae rhamnoides), Soc (Sambucus nigra), Scoruş (Sorbus aucuparia), Măr sălbatic (Malus sylvestris), Ochiul boului (Crisantenum




82

leucanteum), Creţişoară (Alchemilla vulgaris), Şovârv (Origanum vulgare), Lichende piatră (Cetraria islandica), Lichen de prun (Evernia prunastr), Ienupăr(Juniperus comunis), Pelin (Artemisia absintium), Cireş sălbatic (Cerasus avium),Brad muguri (Abies alba), Brad conuri (Abies alba), Cetina de brad (Abies alba),Pin montan muguri (Pinus mugo), Păducel (Crategus monogyna), Tei (Tiliaplatyfilos), Pin silvestru muguri (Pinus silvestris), Afinet – (Vaccinium myrtillus) ;

3. Plante medicinale: Sunătoare (Hyperium perforatum), Salcie (Salix alba), Călin(Viburnum opulum), Salcâm (Robinia pseudacacia), Macriş (Rumex acetosa),Pătlagina mare (Plantago major), Muşeţel (Matricaria chamomilla), Păducel(Crategus monogyna), Albăstriţă (Centaurea cyanus), Podbal (Tussilago farfara),Urzică moartă (Lamium album), Sulfină (Melilotus officinalis), Coada şoricelului(Achilea millefolium), Ciuboţica cucului (Primula officinalis), Soc (Sambucusnigra), Păpădie (Taraxacum officinalis), Menta (Mentha longifolia), Pedicuţa(Lycopodium clavatum), Hamei (Humulus lupulus), Vâsc (Viscum album), Coadacalului (Eqiusetum arvense), Scai vânăt (Eryngium planum), Sânzâiene albe(Galium moluga), Sânzâiene galbene (Galium verum), Urzica (Urtica dioica),

Centaură (Centhaurium umbellatum), Rostopască (Chelidonium majus), Hrean(Armoracia lapathifolia), Leurdă (Allium ursinium), Turiţa mare (Agrimoniaeupatoria), Traista ciobanului (Cappsela bursa pastoris), Lăcrămioara (Convalariamajalis), Salvie (Salvia pratensis), Lumânărica (Verbascum phlomoides),Cimbrişor (Thymus serpylum), Trei-fraţi-pătaţi (Viola tricolor), Trifoi alb(Trifolium repens), Tătăneasă (Symphytum officinale), Busuioc de câmp (Prunellavulgaris) ;

4. Nevertebrate: Melci de livadă (Helix pomatia); 5. Pomi de crăciun: Brad – ( Abies alba), Molid – (Picea abies).

În vederea desf ăşurării activităţii de vânătoare, pe raza judeţului Sibiu, s-au constituit 46 defonduri cinegetice, din care, un număr de 12 sunt arondate Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi

Pescarilor Sportivi Sibiu (7 Bradu, 15 Poiana, 17 Sangatin, 28 Bazna, 30 Mosna, 31 Atel, 32Darlos, 33 Dumbraveni, 37 Pelisor, 38 Altana, 40 Agnita, 42 Merghindeal), 6 fonduri suntgospodărite de Direcţia Silvică Sibiu (4 Bâlea, 5 Porumbacu, 20 Şura Mică, 27 Şeica Mică, 36Iacobeni, 44 Bistra), iar restul fondurilor sunt concesionate spre gestionare de către următoareleasociaţii particulare: A.V. Jderul (2 Noul Român), A.V. Aldea (46 Căprăreţ), A.V. P.S. Cindrelul(18 Păuca), A.V. Pădurea Neagră (19 Ocna Sibiului) şi A.V. Hubertus (21 Şelimbăr), A.V.Vulturul Pleşuv (24 Ţichindeal), A.V.P.S. Ursul Carpatin (6 Avrig), A.V.P.S. Dealul CerbuluiTălmaciu (9 Lotrioara), A.V.P.S.Cormoranii (13 Gura Râului), AVPS Săroaia (14 Sălişte), AVPSilva Marpod (39 Marpod), A.V. Valea Marului (16 Apold), O.V. Hubertus (34 Laslea), A.V.Cerbul Carpatin (23 Vurpăr), A.V. Cocosul de Munte (3 Arpaş), A.S. Lepus (35 Biertan), OcolulSilvic Dealul Sibiului (22 Hamba), R.P.L.OS Valea Frumoasei (45 Oaşa), Ocolul Silvic Jina SRL(43 Dobra), O.S. Valea Sadului (10 Sadu, 8 Caşolţ, 11 Negovanu), O.S. Răşinari (12 Răşinari),A.V.PS Căpriorul (26 Şeica Mare), A.V.P. Frasinis Bruiu (1 Bruiu), AVPS Vob Hunting (41Retiş), AVS APEX (29 Valea Viilor), AV Foxterierul (25 Slimnic).

Gestionarii fondurilor de vânătoare practică această activitate pe baza autorizaţiei pentrurecoltare/capturare specii de interes cinegetic din fauna sălbatică şi în limita cotelor aprobate deautoritatea publică centrală din domeniul cinegetic pentru un sezon de vânătoare.

PRESIUNI ANTROPICE EXERCITATE ASUPRA BIODIVERSITĂŢII

Datorită diversităţii formelor de relief, a faptului că se intersectează 2 regiuni biogeograficeeuropene (continentală şi alpină), biodiversitatea acestui areal este extrem de variată. Acest fapt




83

atrage, inevitabil, interesul populaţiei asupra naturii atât sub aspect recreativ cât şi socio-economic. Civilizaţia şi-a lăsat puternic amprenta asupra capitalului natural, ajungându-se lamodificări ale cadrului natural.

Activitatea antropică are efect de diminuare a biodiversităţii atât prin utilizare directă a resurselornaturale, cât şi prin transformarea zonelor naturale cu o mare diversitate biologică prin

reamenajări teritoriale, depozitare de deşeuri, poluare atmosferică, poluarea solului şi a apelor.

Ameninţările posibile identificate, care ar putea contribui la modificarea în sens negativ alstatutului de conservare al speciilor şi habitatelor sunt de tipul:

• abandonarea sistemelor pastorale• turism neorganizat• exploatarea ilegală a lemnului, tăierea arborilor pe suprafeţe mari, defrişarea pădurilor• plantarea speciilor exotice sau a altor specii de arbori care nu se constituie în tipul

fundamental de pădure• distrugerea regenerărilor naturale• păşunatul neorganizat (ilegal)• activităţi de îmbunătăţiri funciare (desecări, regularizări etc.)• braconajul• managementul cinegetic defectuos• depozitarea ilegală a deşeurilor• schimbarea metodelor tradiţionale de cultivare a terenurilor şi practicarea unei

agriculturi intensive• cositul mecanizat în perioada de cuibărire• cositul timpuriu• incendierea vegetaţiei

• folosirea pesticidelor• vânătoarea în timpul cuibăritului• proliferarea speciilor invazive• recoltarea de specii şi faună protejată în scopul comercializării şi/sau consumului• extinderea suprafeţelor destinate construcţiilor• sporturi extreme practicate în natură • recoltarea plantelor medicinale, decorative; recoltarea fitoindivizilor de către botanişti• valorificarea necontrolată a resurselor zonelor umede, drenarea sau desecarea

acestora, extinderea agrocenozelor, desţeleniri, îndiguiri, amenajări hidroenergetice şiubane

•

poluarea apelor, solurilor şi atmosfereiUrbanizarea şi extinderea reţelelor de transport sunt cauza fragmentării habitatelor, f ăcând astfelca populaţii de animale şi plante să fie mai vulnerabile la nivel local, datorită împiedicăriimigraţiei şi dispersiei.

Presiunea antropică exercitată asupra pădurilor este materializată prin sustrageri de arbori,păşunat abuziv, incendiere etc.

CREŞTEREA ACOPERIRII TERENURILOR

Conversia terenurilor conduce la pierderea biodiversităţii şi degradarea funcţiilor solului.

Teritoriul judeţului Sibiu cuprinde:

terenuri agricole – 56,27% (arabil – 21,67%, pajişti naturale – 33,16%, patrimoniul viticol– 0,52%, patrimoniul pomicol – 0,92%),




84

păduri - 37,10%,terenuri neagricole – 6,63%.

Tendinţa de creştere a suprafeţelor terenurilor neagricole reprezintă un factor pozitiv asuprabiodiversităţii de pe sol (floră, faună), favorizându-se dezvoltarea speciilor autohtone, dar şi obiodiversitate specifică, cantonată în sol.

SCHIMBAREA PEISAJELOR ŞI ECOSISTEMELOR

Judeţul Sibiu este caracterizat de un nivel ridicat de biodiversitate – din punct de vedere alnumărului de specii, al habitatelor şi al ecosistemelor pe care le formează şi din punct de vedereal suprafeţelor deţinute de acestea, însă modificările actuale de peisaj pun în evidenţă ameninţăriserioase: fie prin intensificarea activităţilor agricole ce afectează cu precădere zonele productivesau dimpotrivă prin abandonarea activităţilor agricole din zonele slab productive şi nu în cele dinurmă prin schimbarea destinaţiei terenurilor.

Pe parcursul anului 2013 au fost analizate din punct de vedere al biodiversităţii 182 de proiecte,

pentru majoritatea fiind necesară demararea procedurii de evaluare adecvată, deoarece a existatsuspiciunea că ar putea avea impact negativ asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar.

Din datele furnizate de Direcţia Judeţeană pentru Agricultură (DAJ) Sibiu rezultă că activităţiledin sectorul agricol nu au avut impact negativ asupra mediului înconjurător. În judeţului Sibiusunt înregistraţi la DAJ un număr de 131 operatori economici care practică agricultură ecologică pe o suprafaţă totală de 7884 ha.

2.2.6.2. Ariile naturale protejate

ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES NATIONAL

Pe teritoriul judeţului Sibiu beneficiază de un statut legal de protecţie la nivel naţional un numărde 16 arii naturale (3 parcuri naturale, 7 rezervaţii naturale şi 6 monumente ale naturii), a cărorsuprafaţă însumată reprezintă 3.6% din suprafaţa totală a judeţului. Ariile naturale protejate deinteres naţional au fost declarate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare ateritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate şi HG 1251/2004.

Monumente ale naturii din jud. Sibiu Fig. 2.2.6.2.1

#

#

#

#

#

#

Canionul de la M ihai leniVulcanii noroiosi de laHasag

Calcarele Cretacicede la Cisnadioara

Pintenii din coasta Jinei

Masa Jidovului

La Grumaji




85

Rezervaţii naturale din judeţul Sibiu

Iezerele CindreluluiParcul Natural Cindrel

Parcul NaturalDumbrava Sibiului

Elesteele de la Mandra Dealul Zackel

Suvara Sasilor

Calcarele eocene de laTurnu Rosu Balea

Lacul Tatarilor

Arpasel

Golul Alpin al Muntilor Fagaras

Lacul Fara Fundde la Ocna Sibiului

Fig. 2.2.6.2.2.

ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES INTERNAŢIONAL

Pe teritoriul judeţului Sibiu nu au fost declarate arii naturale de interes internaţional.

ARII NATURALE PROTEJATE, DE INTERES COMUNITAR

Pe teritoriul administrativ al judeţului Sibiu a fost desemnate:

- 4 SPA-uri (Arii Speciale de Protecţie Avifaunistică) prin H.G. 1284/2007 privind declarareaariilor de protec ţ ie specială avifaunistică ca parte integrant ă a re ţ elei ecologice europene

Natura 2000 în România, modificată şi completată de H.G. 971/2011

-12 SCI-uri (Situri de Importanţă Comunitară) prin Ord.1964/2007 privind instituirea regimuluide arie naturală protejat ă a siturilor de importan ţă comunitar ă , ca parte integrant ă a re ţ eleiecologice europene Natura 2000 în România modificată de Ord. 2387/2011.

Prin suprapunerea siturilor Natura 2000 (SCI şi SPA) rezultă o suprafaţă de 270.848.00 ha,aceasta reprezentând aproximativ 49.88% din suprafaţa judeţului.

Ariile Speciale de Protecţie Avifaunistică (SPA) din jud. Sibiu sunt următoarele: ROSPA0003 Avrig-Scorei-F ăgăra ş ROSPA0043 Frumoasa ROSPA0098 Piemontul F ăgăra ş ROSPA0099 Podi şul Hârtibaciului

Ariile Speciale de Protecţie Avifaunistică ocupă o suprafaţă de aproximativ 236.205 ha şireprezintă 43,50% din suprafaţa judeţului Sibiu.




86

Fig . 2.2.6.2.3. Arii Speciale de Protecţie Avifaunistică

Siturile de Importanţă Comunitară (SCI) din jud. Sibiu sunt următoarele:

ROSCI0085 Frumoasa

ROSCI0093 Insulele Stepice Ş ura Mică – Slimnic

ROSCI0112 Mlaca T ăratilor ROSCI0118 Movilele de la Păucea ROSCI0122 Mun ţ ii F ăgăra ş ROSCI0132 Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu ROSCI0148 Pădurea de Stejar Pufos de la Peti ş ROSCI0186 Pădurile de Stejar Pufos de pe Târnava Mare ROSCI0211 Podi şul Seca şelor ROSCI0227 Sighi şoara – Târnava Mare ROSCI 0304 Hârtibaciu Sud – Vest ROSCI0382 Râul Târnava Mare între Cop şa Mică şi Mihal ţ .

Fig. 2.2.6.2.4. Siturile de importanţă comunitară




87

MANAGEMENTUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE DIN JUDEŢUL SIBIU

În judeţul Sibiu au fost încheiate 10 contracte de administrare/custodie, după cum urmează:

Tabel 2.2.6.2.1

Nr.crt. Aria naturală protejată preluată în administrare /custodie

Aria naturală protejată care sesuprapune Administratorul / Custodeleariei

1. ROSCI0122 MunţiiFăgăraş

-ROSPA0098 Piemontul Făgăraş,-ROSCI0112 Mlaca Tătarilor,-2.701.Valea Bâlii,-2.709.Golul alpin al munţilorFăgăraş

Administraţia siturilor Natura2000 Munţii Făgăraş şiPiemontul Făgăraş (OcolulSilvic Răşinari şi Ocolul SilvicIzvorul Florii Avrig)

2. ROSPA0099 PodişulHârtibaciului(f ără suprafaţa care se

suprapune pesteROSCI0277-Sighişoara-TârnavaMare)

-ROSCI0304 Hârtibaciu Sud Vest(partea care se suprapune cuROSPA0099),

-ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin- Hârtibaciu (partea care sesuprapune cuROSPA0099),-2.700. Canionul Mihăileni

Societatea Progresul Silvic,filiala Sibiu

3. ROSCI0227Sighişoara-TârnavaMare

-ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului(suprafaţa care se suprapune pesteROSCI0277)

Societatea Progresul Silvic,filiala Sibiu

4. 2.706.Parcul Natural Dumbrava Sibiului Direcţia Silvică Sibiu5. ROSCI0093 Insulele

stepice de lângă Slimnic-2.698 Dealul Zackel APM Sibiu

6. ROSCI0118 Movilele de la Păucea APM Sibiu7. ROSCI0148 Pădurea de stejar pufos de la Petiş Asociaţia BIOUNIVERS8. ROSPA0003 Avrig – Scorei - Făgăraş Asociaţia EPAL-RO-ECO-

Protection9. ROSCI0085

Frumoasa-ROSPA0043 Frumoasa,-2.699. Şuvara Saşilor,-2.707. Parcul Natural Cindrel, -2.705. Iezerele Cindrelului

Consiliul Judeţean Alba

10. ROSPA0028Dealurile Târnavelorşi Valea Nirajului

-ROSCI0186 Pădurile de StejarPufos de pe Târnava Mare

Asociaţia Microregiunea ValeaNirajului în parteneriat cuAsociaţia Microregională Târnava Mică Bălăuşeri-Sovataşi Asociaţia "Grupul Milvus"

Tendinţe

Biodiversitatea reprezintă o resursă vitală care trebuie să fie gestionată în mod durabil şi apărată,astfel încât, la rândul său, să ne protejeze pe noi şi planeta.

Biodiversitatea este în scădere rapidă din cauza schimbării utilizării terenului, schimbărilorclimatice, speciilor invazive, supraexploatării şi poluării. Pentru toate aspectele legate de

biodiversitate, ritmul actual al schimbărilor şi pierderile suferite sunt mult mai rapide decât întrecut.




88

Un management cinegetic corespunzător al speciilor protejate se realizează şi printr-ometodologie adecvată de evaluare a populaţiilor de urs, lup, râs şi pisică sălbatică. Conformprevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturaleprotejate pentru aceste specii este interzisă recoltarea, capturarea, uciderea lor, dar Autoritateapublică centrală pentru protecţia mediului poate acorda derogări, prin ordin al conducătoruluiautorităţii. Astfel, pentru speciile protejate, se efectuează acţiuni de evaluare a efectivelor,realizându-se o estimare a populaţiilor de carnivore mari. Urmare acestor evaluări din teren, seacordă şi cote de recoltă pentru sezonul următor de vânătoare.

Se constată o creştere a efectivelor evaluate din speciile urs şi lup şi o scădere a numărului deexemplare de râs şi pisică sălbatică, după cum se poate observa din tabelul de mai jos.

Tabel 2.2.6.2.2 Evaluarea în teren a efectivelor din speciile de interes CITES (speciiprotejate) în anul 2013, comparativ cu cele evaluate în anii anteriori

Nr.crt.

Specieprotejată

Efectiveevaluate

în 2010

Efectiveevaluate

în 2011

Efectiveevaluate

în 2012

Efectiveevaluate în

2013

Tendinţe

1. Urs 397 405 447 464 creştere2. Lup 283 308 339 352 creştere3. Râs 121 107 109 115 scădere urmată de o

uşoară creştere4. Pisică

sălbatică 596 536 497 477 scădere

Diminuarea acţiunilor cu impact negativ semnificativ asupra biodiversităţii se realizează prindezvoltarea reţelei naţionale şi internaţionale de arii protejate, prin implicarea mai intensă aconsiliilor judeţene şi locale în gestionarea ariilor naturale protejate prin predarea în custodie a

cât mai multor arii protejate şi prin aplicarea unui management eficientdar și prin acțiuni deeducație ecologică.

În ceea ce priveşte interesul pentru protejarea capitalului natural al judeţului se poate afirma că acesta este în creştere – atât din partea societăţii civile cât şi al instituţiilor statului.

2.2.7. Managementul de șeurilor

2.2.7.1. Gestionarea deşeurilor

Obiectivele prioritare în domeniul gestionării deşeurilor ţin seama de principiile generale carestau la baza acestei activităţi:

a) prevenirea sau reducerea producerii de deşeuri şi a gradului de periculozitate a acestoraprin:- dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale;- producerea şi utilizarea de produse care au un impact cât mai scăzut asupra creşterii

volumului sau periculozităţii deşeurilor ori asupra riscului de poluare;- dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea finală a substanţelor periculoase

din deşeurile destinate valorificării;b) reutilizarea, valorificarea deşeurilor prin reciclare, recuperare sau orice alt proces prin

care se obţin materii prime secundare ori utilizarea deşeurilor ca sursă de energie.




89

Directivele europene transpuse în legislaţia română au determinat o nouă abordare a problemeideşeurilor, acordând atenţie necesităţii protejării şi economisirii resurselor naturale, reduceriicosturilor de gestiune şi găsirii de soluţii eficiente pentru reducerea poluării. Ca şi cadru generalregimul deşeurilor este reglementat în ţara noastră de Legea nr. 211/2011 privind regimuldeşeurilor care stabileşte mǎsurile necesare pentru protecţia mediului şi a sǎnǎtǎţii populaţiei, prinprevenirea sau reducerea efectelor adverse determinate de generarea şi gestionarea deşeurilor şiprin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor şi creşterea eficienţei folosirii acestora.

Activitatea de gestionare a deşeurilor include următoarele: colectarea, transportul, valorificarea,eliminarea de şeurilor, inclusiv supravegherea zonelor după eliminare.

În ierarhia opţiunilor de gestionare a deşeurilor, inclusă atât în reglementările UE cât şi în celenaţionale, recuperarea reprezintă o prioritate aflată înaintea eliminării de orice fel.

Fig.2.2.7.1. Schema de ierarhizare a gestionării deşeurilor

2.2.7.2. Presiuni

Impactul activităţii economico-sociale asupra mediului trebuie ţinut sub control, astfel încât să serealizeze o dezvoltare durabilă, motiv pentru care este obligatorie identificarea şi estimareaacestuia.

Analiza statistică integrată economie-mediu trebuie să urmărească incidenţele intervenţiei omului

asupra mediului (presiune) şi ceea ce rezultă în urma acestora (reacţia mediului) asociate cu oserie de activităţi care exercită un impact asupra mediului cum ar fi:

• extracţia resurselor naturale;• generarea de deşeuri şi substanţe poluante.

Aspectele esenţiale ale analizei statistice integrate economie-mediu vizează:

• evidenţierea surselor de agresiune (activităţile umane şi naturale susceptibile de a degradacalitatea mediului natural, de a afecta sănătatea omului, de a afecta reproducerea speciilor,de a epuiza resursele neregenerabile);

• măsurarea dimensiunii agresiunilor (dimensiunea elementelor care fac presiune asupra

mediului şi contribuie la bulversarea sa; de exemplu, emisiile de poluanţi);• măsurarea reacţiilor mediului, respectiv calitatea elementelor de mediu ca rezultat alefectelor de agresiune observate asupra mediului;

DEPOZITARE

DEPOZITARE

PREVENIRE

REUTILIZARE

VALORIFICARE




90

• măsurarea reacţiilor societăţii la transformarea mediului (de exemplu, cheltuieli pentruprotecţia mediului).

2.1.7.3. Tipuri de deşeuri

Pentru gestionarea corespunzătoare a deşeurilor trebuie realizată încadrarea într-o categorie dedeşeuri bine definită.

Prin determinarea tipului de deşeu se constată dacă acesta este sau nu periculos. De asemenea, seidentifică metoda adecvată de tratare, valorificare sau eliminare, adică stabilirea unui flux specificde operaţii pentru acel tip de deşeu.

Deşeuri menajere

Evoluţia economico-socială, creşterea nivelului de trai şi a posibilităţilor de consum ale

populaţiei au drept consecinţă creşterea alarmantă a cantităţii deşeurilor de tip urban produse şidepozitate. Diversificarea compoziţiei deşeurilor de tip urban şi acumulările cantitative produc unimpact negativ asupra factorilor de mediu, care are tendinţa depăşirii capacităţii de autoreglare aleecosistemelor.

Deşeurile de tip urban constituie o problemă de strictă actualitate, ţinând seama de pericolulpotenţial pentru sănătate şi mediu, precum şi de faptul că conţin o serie de materiale reciclabile acăror valorificare are drept scop rezultat economisirea de resurse naturale şi diminuareaconsumurilor materiale şi energetice.

Termenul de deşeuri municipale desemnează atât deşeurile menajere cât şi deşeurile voluminoase

colectate separat şi deşeurile rezultate de la curăţirea spaţiilor publice (deşeuri din parcuri, dinpieţe, deşeuri stradale).

Datele de bază privind generarea deşeurilor municipale sunt furnizate în principal de cătreoperatorii de salubritate. La nivelul Jud. Sibiu avem 9 operatori de salubritate: SC Getesib SASibiu, SC Schuster&Ecologic S.R.L Sibiu, SC Prescom SRL Cisnadie, SC Acstal SA Tălmaciu,SC Eco Valea Hârtibaciului SA Agnita, SC Gospodărire Orăşenească SA Avrig, SC ECO-SALSA Mediaş, SC ECO MĂRGINIME SA SĂLIŞTE.

Deşeuri biodegradabile

Termenul de deşeuri biodegradabile desemnează deşeurile de la populaţie şi din activităţi

comerciale care suferă descompunere anaerobă sau aerobă, deşeurile alimentare şi vegetale,hârtia şi cartonul (de joasă calitate). Deşeurile biodegradabile sunt generate în cantităţisemnificative şi pot fi reduse foarte uşor, în special la nivelul gospodăriilor individuale alepopulaţiei din zonele urbane, dar mai ales din cele rurale, unde pot fi valorificate ca şi compost,material fertilizant natural foarte indicat pentru agricultură.

În această categorie sunt cuprinse următoarele tipuri de deşeuri:• deşeuri biodegradabile rezultate în gospodării şi unităţi de alimentaţie publică;• deşeuri vegetale din parcuri şi grădini;• deşeuri biodegradabile din pieţe;• componenta biodegradabilă din deşeurile stradale;




91

HG. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor prevede următoarele ţinte privinddeşeurile biodegradabile municipale:

• reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75 % din cantitateatotală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 5 ani de la data de 16iulie 2001;



Prin proiectul “Sistem de management integrat al deşeurilor din judeţul Sibiu se prevederealizarea a doua statii de compostare a deseurilor in localitatile Sura Mica cu o capacitate de15000 tone/an si Tarnava cu o capacitate de 7000 tone/anProiectul Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Sibiu este cofinanţat de

Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Prin punerea în aplicare aacestui proiect se urmărește îmbunătățirea calității vieții și stării de sănătate a cetățenilor județuluiSibiu!

Eliminarea deşeurilor municipale

În prezent, depozitarea reprezintă principala opţiune de eliminare a deşeurilor municipale, fiindconsiderată cea mai puţin favorabilă şi de aceea se realizează numai în cazul în care celelalteopţiuni nu pot fi aplicabile.

Prin proiectul “Sistem de management integrat al deşeurilor din judeţul Sibiu”, proiect al carui

beneficiar este Consiliul Judetean Sibiu, se prevede inchiderea depozitelor de deşeurineconforme, respectiv, Avrig, Agnita, Cisnădie, Sibiu şi Tălmaciu. Termenul de finalizare alucrarilor de inchidere este semestrul I 2014.

După inchiderea depozitelor urbane neconforme clasa „b”, deşeurile municipale şi asimilabile seelimină pe Depozitul Ecologic de Deşeuri Menajere şi Industriale al SC Tracon SA din localitateaCristian.

Cantitatea de deşeuri municipale depozitată în anul 2013 pe depozitul ecologic este de 73.438tone, din care 2646 tone deşeuri industriale şi 70792 tone deşeuri menajere.

Fig . 2.2.7.2. Depozitul ecologic Tracon – celula 2




92

Depozitul de deşeuri menajere Somârd Mediaş este singurul depozit urban privat neconform din judeţ, care a sistat activitatea de depozitare în 2010. Depozitul fiind în proprietate privată nu a pututfi prins în Masterplanul judeţului Sibiu pentru obţinere de fonduri europene în vederea închiderii.Operatorul acestui depozit, SC Prestsal SRL se află în procedură generală de insolvenţă, faza

procesuală faliment, dosar aflat pe rolul Tribunalului Sibiu, Secţia Comercială şi de ContenciosAdministrativ. Astfel exista riscul de a nu se realiza închiderea depozitului si monitorizareapostînchidere conform legislaţiei în vigoare, din lipsa fondurilor.

În prezent la nivelul jud. Sibiu avem funcţionale următoarele instalatii de gestionare a deseurilor:- Staţia de transfer şi sortare pentru deşeurile menajere - SC Eco Sal SA Mediaş - Staţia de sortare pentru deşeurile menajere – SC Eco Mărginime SRL Sălişte- Staţia de sortare pentru deşeurile menajere –SC Schuster & Co Ecologic SRL- Staţie de transfer şi compost – SC Gospodărie Orăşenească SA Avrig-Staţia de transfer şi sortare pentru deşeurile menajere –SC Eco Valea Hârtibaciului SA Agnita

Fig. 2.2.7.3.3. “Staţia de sortare şi transfer pentru deşeurile menajere” din municipiul Mediaş

Fig 2.2.7.3.4. . Staţia de sortare pentru deşeurile menajere –SC Eco Valea Hârtibaciului SAAgnita

Deşeuri industriale

În judetul Sibiu activităţile industriale sunt deosebit de diversificate reprezentate prin industria de

încălţăminte, industria alimentară şi băuturi, construcţii metalice şi produse din metal, industriade exploatare şi prelucrare a lemnului, zootehnie. În urma proceselor de producţie specifice,deşeurile periculoase rezultate sunt următoarele: uleiuri şi emulsii uzate de la maşini unelte,




93

ambalaje periculoase, zgură şi cenuşa, baterii şi acumulatori uzaţi, PCB-uri, pesticide degradate,deşeuri de lacuri şi vopsele etc.

Evidenţa şi gestionarea deşeurilor industriale cade în sarcina operatorului economic producător.Producătorii de deşeuri industriale î şi gestionează prin mijloace proprii sau contractează serviciile respective cu firme specializate şi autorizate conform legii în vederea valorificării sau

eliminării prin depozitare sau incinerare, în funcţie natura şi periculozitatea acestora.

Gestionarea deşeurilor industriale presupune activităţile de valorificare şi eliminare a acestordeşeuri care să nu prezinte riscuri pentru sănătatea populaţiei, apă, aer, sol, faună sau vegetaţie, să nu producă poluare fonică sau miros neplăcut şi să nu afecteze peisajele sau zonele protejate. Înacest sens se interzice persoanelor fizice şi juridice abandonarea, înlăturarea sau eliminareanecontrolată a deşeurilor, precum şi orice alte operaţiuni neautorizate, efectuate cu acestea.

Conform datelor raportate de operatorii economici, principalele grupe de deşeuri industrialevalorificate au fost:

deşeuri din materiale plastice deşeuri lemnoase deşeuri neferoase deşeuri textile deşeuri din hârtie, carton plastic

Tabel nr. 2.2.7.3.1. Cantitatea de deşeuri colectată-valorificată în perioada 2012- 2013:

Fig. 2.2.7.3.5 . Evoluţia cantităţilor de deşeuri industriale colectate

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

hartie

carton

uleiuri uzate acumulatori

auto

anvelo+e

uzate

"eseuri

lemnoase

Deseuri industriale colectate

2012

2013

Tip deşeu2012 2013Colectat (t) Valorificat (t) Colectat (t) Valorificat (t)

Hârtie/carton 10542,03 10542,03 12637,09 12637,09Uleiuri uzate 672,39 723,86 741,33 723,43Acumulatori auto 402,24 408,50 212,81 214,90Anvelope uzate 330,27 315,93 347,21 367,46Deşeuri lemnoase 16164,67 15742,96 26301,94 26690,06Rumeguş 6703,39 6390,46 12806,92 12895,89




94

Fig.2.2.7.3.6. Evoluţia cantităţilor de deşeuri industriale valorificate

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

hartie

carton

uleiuri uzate acumulatori

auto

anvelo+e

uzate

"eseuri

lemnoase

Deseuri industriale valorificate

2012

2013

O altă ramură industrială generatoare de cantităţi importante de deşeuri industriale din judeţulSibiu este cea metalurgică, reprezentată de SC SOMETRA SA.

În anul 2010, prin autorizaţia de mediu nr. SB 167/29.11.2010, s-a acceptat exploatarea haldei dedeşeuri industriale de către SC CATUMA SRL. Astfel, în anul 2013 au fost dislocate 171180,36tone de deşeuri, care au fost sortate şi expediate la operatori economici autorizaţi următoareletipuri de deşeuri:

deşeu feros

• cărămidă refractară • cenuşă de pirită • plumb• zinc• zgură de furnal sort

Deşeuri generate de activităţi medicale

În prezent, deşeurile periculoase rezultate din activităţile medicale sunt preluate pe bază decontract de operatori economici autorizaţi. Fiecare unitate de îngrijire medicală implementează un

program de management al deşeurilor ca şi componentă majoră a unei politici şi strategii propriide management de mediu conform legislaţiei în vigoare.Sistemul de colectare, transport şi eliminare a deşeurilor medicale periculoase prin operatoriieconomici autorizaţi elimină posibilităţile de contaminare a mediului şi sănătăţii umane.

La nivelul judeţului Sibiu, în cursul anului 2013 s-au generat şi eliminat 230,68 tone de deşeurimedicale. Activitatea de colectare, transport a deşeurilor medicale în judeţul Sibiu se realizează prin operatorul economic autorizat S.C. Eco Servtrans S.R.L.

Operatorul economic S.C. Eco Servtrans S.R.L. deţine din octombrie 2008 un sterilizator dedeşeuri medicale tip LAJOS TDS 1000, unde realizează neutralizarea acestor deşeuri prinsterilizare termică cu abur la temperatura de 138 grade Celsius. De asemenea, la Spitalul Judeţean

Sibiu s-a achiziţionat un sterilizator care a fost pus în funcţiune începând cu anul 2011.




95

Fig. 2.2.7.3.7. Evoluţia cantităţilor de deşeuri medicale eliminate în ultimii 3 ani

0

50

100

150

200

250

1 2 3

174157

231

Se observă încă din anul precedent o scădere a cantităţilor de deşeuri medicale colectate carezultat al gestionării mai eficiente a acestora.

FLUXURI DE DEŞEURI

Gestionarea de şeurilor periculoase din de şeurile municipale

În prezent, deşeurile periculoase, ca parte din deşeurile menajere şi deşeurile asimilabiledeşeurilor menajere, nu sunt colectate separat. Aceste deşeuri pot îngreuna procesul dedescompunere în depozitele de deşeuri, precum şi tratarea levigatului şi în final, pot polua apa

freatică.Gestionarea deşeurilor periculoase municipale se poate realiza în conformitate cu prevederileLegii nr.51/2006 a serviciilor comunitare din unităţile publice şi a Legii nr. 101/2006 a serviciuluide salubritate a localităţilor. În gestionarea eficientă a acestor deşeuri se are în vedere tratarea,valorificarea şi eliminarea acestora.

Deşeurile periculoase generate în cantităţi mici pot fi grupate în trei categorii conform Ghidulprivind stocarea temporară a deşeurilor industriale şi municipale periculoase generate în cantităţimici şi anume:

• Categoria I - deşeuri toxice şi chimice ( baterii uzate,condensatori cu conţinut de

PCB, agenţi de, medicamente expirate, pesticide,deşeuri cu conţinut de hipoclorit,etc) ;

• Categoria II – ambalaje sub presiune şi alte deşeuri asemănătoare acestora(ambalaje sub presiune,cartuşe de gaz, stingătoare de incendiu portabile,baterii culitiu colectate separat

• Categoria III- deşeuri inflamabile sau cu conţinut de solvenţi( lacuri şi vopseleuzate,solvenţi, amestec de solvenţi şi diluanţi f ără conţinut de halogeni,grăsimi şiceară,uleiuri şi emulsii);

Există mai multe opţiuni pentru colectarea deşeurilor periculoase de la gospodării:- colectarea prin unităţi mobile, cu ajutorul unor maşini speciale, care vor circula conform

unui program stabilit;- colectarea prin intermediul unor puncte de colectare;




96

- colectarea prin sisteme de returnare, organizate de distribuitori sau producători prinmagazine sau companii specializate .Acest sistem funcţionează foarte bine pentru colectareabateriilor de maşină, uleiurilor uzate.Condiţia pentru toate sistemele o constituie existenţa instalaţiilor de tratare şi eliminare.Sistemul de colectare în vederea reutilizarii sau eliminării deşeurilor periculoase din deşeurile

menajere a fost realizat pentru zona de nord a judeţului prin proiectul „Parteneriat pentru unmediu curat, reducerea deseurilor si dezvoltare durabila in Regiunea 7 Centru” finantat prinProgramul Norvegian de Cooperare pentru Cresterea Economica si Dezvoltare Durabika inRomania si al carui beneficiar a fost Agentia Regionala pentru protectia Medeiului Sibiu.. Astfel

în municipiul Mediaş s-a amenajat o hală pentru preluarea şi stocarea temporară a deşeurilorpericuloase din deşeuri menajere şi s-a achiziţionat utilaje şi echipamente tehnologice(containeresi recipiente speciale de colectare, centre mobile de preluare si masina de transport)..

De şeurile din construc ţ ii şi demolări

Deşeurile din construcţii şi demolări sunt deşeuri rezultate din activităţile de construire,renovarea, reabilitare ,reparare, consolidare, demolare a construcţiilor civile, a construcţiilorindustriale, a structurilor edilitare, a infrastructurii de transport şi a activităţilor de dragare şidecolmatare.

Conform prevederilor legislative, deşeurile depuse în depozite temporare sau deşeurile dela demolarea ori reabilitarea construcţiilor sunt tratate şi transportate de deţinătorii de deşeuri, decei care execută lucrările de construcţie sau de demolare ori de o altă persoană, pe baza unuicontract.

Producătorii şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să asigure valorificarea sau eliminarea

deşeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deşeurilor proprii unor operatori economiciautorizaţi, în vederea valorificării acestora; livrarea şi primirea deşeurilor de construcţie şidemolării în vederea eliminării trebuie să se efectueze pe bază de contract.

Principale măsuri privind gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări sunt:

- colectarea separată la locul de generare a acestor deşeuri, pe tipuri de material, periculoase şinepericuloase;

- promovarea reciclării şi reutilizări deşeurilor din construcţii şi demolări;- asigurarea de capacităţii de tratare/sortare a acestora;- asigurarea depozitării controlate a deşeurilor ce nu pot fi valorificate, conform

reglementărilor în vigoare.

Zona de nord a judeţului Sibiu beneficiază prin proiectul „Parteneriat pentru un mediu curat,reducerea deseurilor si dezvoltare durabila in Regiunea 7 Centru” finantat prin ProgramulNorvegian de Cooperare pentru Cresterea Economica si Dezvoltare Durabika in Romania si alcarui beneficiar a fost Agentia Regionala pentru protectia Medeiului Sibiu, de infrastructuranecesară colectării şi reciclării acestor tipuri de deşeuri.

A fost amenajata o platforma pentru preluarea, stocarea, prelucrarea şi depozitarea temporară adeşeurilor din construcţii şi demolări si achizitionata o instalatie mobila pentru tratarea deseurilordin constructii si demolari.




97

Cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări colectată şi procesată de S.C. ECO-SAL S.A.Mediaş la Centrul de Colectare, Prelucrare şi Valorificare Deşeuri, în anul 2013 a fost de:1415.04 t.

Fig. 2.2.7.3.8. Staţie de preluare şi prelucrare a deşeurilor provenite din construcţii şi demolări -Mediaş

Gestionarea ambalajelor şi de şeurilor de ambalaje

Fiecare locuitor al statelor Uniunii Europene produce între 250 si 620 de kg de deşeuri menajerepe an. Circa 25-30% dintre aceste deşeuri provin de la ambalaje. Această creştere a determinatComisia Europeană să elaboreze şi să adopte Directiva 94/62/CE menită să contribuie lareducerea deşeurilor de ambalaje. Prin transpunerea în legislaţiile naţionale – inclusiv legislaţiadin România - responsabilitatea implementării acestui document revine operatorilor economicicare produc, introduc pe piaţă şi distribuie ambalaje şi produse ambalate.

Din 2001, toate statele membre au fost obligate să introducă sisteme de colectare şi recuperare adeşeurilor şi să recupereze deşeurile provenite din ambalaje. Deoarece este puţin probabil ca încondiţiile economice concrete existente în România, fiecare companie în parte să poată îndeplini

condiţiile impuse în privinţa reciclării şi valorificării, au fost înfiinţate organizaţii colective curolul de a prelua responsabilităţile companiilor care acceptă să participe la o schemă colectivă decolectare şi reciclare/valorificare a deşeurilor de ambalaje prin intermediul acestei organizaţii.

Pentru realizarea obiectivelor naţionale, stabilite în legislaţia europeană şi naţională, agenţiieconomici au responsabilitatea valorificării unor cantităţi de deşeuri de ambalaje după cumurmează ( cf. Anexei nr. 4, HG 621/2005 cu modificarile şi completările ulterioare):

Tabel 2.2.7.3.4. Etapizarea obiectivelor de valorificare şi reciclare pentru operatori economici

Anul Valorificare (%) Reciclare (%)2010 42 48

2011 46 532012 50 57




98

La nivelul judeţului Sibiu, în anul 2013 au fost inventariaţi 72 de operatori economici, care auraportat datele conform Ordinului 927/2005 pe categorii de raportori:

• 8 producatori / importatori de ambalaje• 39 producatori / importari de produse ambalate• 5 producători / importatori de produse ambalate sub 1 tonă • 13 operatori economici specializaţi in preluarea deşeurilor de ambalaje• 7 consilii locale.

În urma centralizării datelor s-au colectat 3846,35 tone de deşeuri de ambalaje şi s-au reciclat untotal de 3569,03 tone deşeuri de ambalaje. În tabelul de mai jos sunt detaliate pe tipuri deambalaje modul de gestionare a acestora:

Tabel 2.2.7.3.5. Ambalaje introduse pe piaţă în anul 2013

Materialul Cantitatea dedeşeuri deambalaje preluată

Cantitatea de deşeuri de ambalajevalorificate Total Din care reciclate

Sticlă 4,04 4 4Plastic 672,07 577,53 526,61Hârtie/carton 2846,74 2651,47 2649,85Metal 306,99 323,35 320,08Lemn 16,51 12,68 12,68Total 3846,35 3569,03 3509,22

De şeuri din echipamente electrice şi electronice

Gestionarea deşeurilor provenite din echipamente electrice şi electronice (DEEE) estereglementată prin HG 1037/2010 şi are ca obiective principale prevenirea producerii de deşeuri,refolosirea, reciclarea sau alte forme de valorificare a acestora, precum şi reducerea volumului dedeşeuri eliminate.

Cantitatea de DEEE ce trebuia colectată în anul 2013 a fost stabilită pentru statele membre la 4kg/locuitor/an. Stabilirea acestui obiectiv s-a bazat pe informaţiile existente la data respectivă privind cantităţile de echipamente puse pe piaţă, precum şi pe prezumţia ca acestea vor fi utilizatepe durata medie de viaţă indicată de producător.

Persoanele fizice şi juridice au obligaţia de a nu arunca deşeurile de echipamente electrice şi

electronice alături de deşeurile menajere şi de a le preda distribuitorilor în cazul achiziţionăriiunui produs de aceelaşi tip sau de a preda DEEE către punctele de colectare organizate deautorităţiile locale.

În anul 2013, prin intermediul celor două puncte funcţionale de colectare a deşeurilor deechipamente electrice şi electronice, înfiinţate conform legislaţiei în vigoare:

• în oraşele cu peste 100.000 de locuitori, respectiv în Sibiu, str. Trandafirului nr. 2, punctadministrat de către SC Schuster & CO Ecologic SRL;

• în oraşele cu peste 20.000 de locuitori , respectiv Mediaş str. Aurel Vlaicu nr. 35, punctadministrat de către SC Ecosal SA,

s-au colectat 14,2 tone de deşeuri de echipamente electrice şi electronice.




99

Pe lângă cele două puncte de colectare înfiinţate conform legislatiei s-au mai colectat 130.48 tonede deşeuri electrice şi electronice de către alţi operatori economici autorizaţi.

Cantitatea totală colectată în judeţul Sibiu este de 144,78 tone de deşeuri electrice şi electronice.

Fig. 2.2.7.3.10. Reprezentare grafică a situaţiei colectării şi tratării DEEE în perioada 2011-2013:

0,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

120,0

140,0

160,0

2011 2012 2013

DEEE colectate DEEE tratate

COLECTAREA SELECTIVĂ ŞI RECICLAREA DEŞEURILOR

Colectarea selectivă este unul dintre etapele esenţiale ale unui management modern al deşeurilor

menajere, în vederea transformării lor în produse utile. La nivelul judeţului Sibiu s-a extinscolectarea selectivă odată cu finalizarea cinci proiecte de gestionare a deşeurilor, finanţate prinProgramului Phare CES 2003-2005, proiectele au inclus şi componente de colectare selectiva adeşeurilor municipale puncte de colectare sau la sursa (pubele individuale)

În cadrul “Sistem integrat de colectare selectiva a deşeurilor de ambalaje provenite din deşeurimenajere solide în vederea valorificării acestora în Municipiu Mediaş corespunzător uneipopulaţii de 50.000 de locuitori” din municipiul Mediaş, având ca beneficiar pe operatoruleconomic SC Eco Sal SA , colectarea selectivă a deşeurilor se desf ăşoară în Mediaş,Dumbrăveni, Hoghilag, Blajel, Bazna, Laslea, Copşa Mică, Darlos, Brateiu, Atel, Alma, Târnava,Axente Sever, Valea Viilor, Şeica Mică. Colectarea deşeurilor se realizează la sursă şi în 50 de

puncte prin utilizarea recipienţilor marcaţi pe tipuri de deşeuri colectate. Aceste deşeuri colectateselectiv sunt transportate la staţia de sortare unde sunt separate pe categorii de deşeuri reciclabile.Cantităţiile de deşeuri colectate în anul 2013 sunt: hârtie/carton:39,43 tone; plastic: 34,003 tone;Pet: 104,579 tone; metal: 3,02 tone; sticlă: 228,764 tone.

Municipiul Mediaş a fost primul oraş din ţară care a realizat punct de colectare a deşeurilorprevăzut cu containere subterane pentru deşeurile de hârtie, carton, sticlă şi plastic, iar în anul2013 s-a avut în vedere extinderea sistemului de depozitare subterană a deşeurilor în Mediaş.Societatea de salubritate ECO-SAL S.A. a mai amenajat cinci spaţii subterane pentru colectareadeşeurilor. Containerele achiziţionate sunt atât pentru depozitarea deşeurilor de ambalaje cât şi acelor menajere. Un punct de colectare este compus din 3 containere destinate colectării selective

a deşeurilor de hârtie, carton, sticlă şi plastic şi unul pentru cele menajere, iar patru puncte decolectare au un container pentru deşeurile menajere.




100

Fig. 2.2.7.3.2.11.Containere subterane pentru deşeurile de hârtie-carton, sticlă şi plastic -Mediaş

În cadrul proiectului din municipiul Sibiu, având ca beneficiar pe operatorul economic SCGETESIB SA, colectarea selectiva a deşeurilor se desf ăşoară în localităţile Ocna Sibiului, ŞuraMare, Loamnes, Şura Mica, Roşia şi cartierele din Sibiu Terezian şi Lazaret. Colectarea deşeurilorse realizează la sursă prin distribuirea populaţiei saci de polietilenă. Cantităţiile de deşeuri colectate

în anul 2013 sunt: hârtie – carton: 173,26 tone; plastic: 11,334 tone; Pet: 109,141 tone; metal: 1,25tone.

SC ECO VALEA HÂRTIBACIULUI SA, operator de salubritate care deserveşte oraşul Agnita şicomunele: Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Merghindeal, Iacobeni, Bârghiş, colectează selectiv deseuri lasursă distribuind populaţiei saci de polietilenă şi în 7 puncte de colectare fixe in recipienţi separaţi,marcaţi pentru 4 categorii de deşeuri (PET, sticla, hârtie-carton,metal). Aceste tipuri de deşeuriajung în staţia de sortare care a fost realizată prin Programului Phare CES 2003 « Schema definanţare pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor ». Cantităţiile colectate în anul 2013 sunt:Pet:12,525 tone; Hârtie/carton: 51,84 tone, Plastic: 12,148 tone; Sticlă 12,2 tone; Metal 3,88 tone.

SC ECO MARGINIME SRL, operator de salubritate care realizează colectarea selectivă înlocalităţile Sălişte, Galeş, Sibiel, Vale, Fântânele, Aciliu, Amnaş, Săcel, Mag, Tilişca, Rod, PoianaSibiului, Jina, Miercurea Sibiului, Apoldul de Sus, Dobârca, Apoldul de Jos, Sângătin, Ludoş şiGusu. Colectarea selectivă a deşeuri se realizează în 81 de puncte de colectare fixe în recipien ţi

separaţi, marcaţi pentru 4 categorii de deşeuri (PET, sticlă, aluminiu, hârtie-carton). Aceste tipuride deşeuri ajung în staţia de sortare care a fost realizata prin Programului Phare CES 2005”Schema de investii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de

mediu” unde sunt sortate pe categorii de deşeuri valorificabile şi sunt balotate. Cantităţiilecolectate în anul 2013 sunt : Hârtie-carton: 23,195 tone; Plastic: 12,98 tone; PET: 23,61 tone.

SC SCHUSTER & CO ECOLOGIC SRL – operator de salubritate care realizează colectareaselectivă în Cisnădie şi Cisnădioara.

Colectarea selectivă a deşeuri se realizează în 33 de puncte de colectare fixe în recipienţi separaţi,marcaţi diferit pe categorii de deşeuri (PET, plastic, hârtie-carton) care sunt transportate la

staţia de sortare.




101

În hala staţiei de sortare prin punctul amenajat cu bandă transportoare se execută sortareasecundară a deşeurilor colectate. Deşeurile sortate sunt compactate şi balotate în vedereavalorificării. Cantităţiile colectate în anul 2013 sunt: hârtie/carton: 205,2 tone; plastic :36,4tone;PET: 118,1 tone.

Prin proiectul “Sistem de management integrat al deşeurilor din judeţul Sibiu se prevede

realizarea unei statii de sortare a deseurilor menajere in localitatea Sura Mica cu o capacitate de21.500 tone/an.

2.2.8. SCHIMB Ă RILE CLIMATICE

UNFCC, PROTOCOLUL DE LA KYOTO, POLITICA UE PRIVIND SCHIMBARILECLIMATICE

Schimbările climatice reprezintă una din provocările majore ale secolului nostru –un domeniucomplex în care trebuie să ne îmbunătăţim cunoaşterea şi înţelegerea, pentru a lua măsuriimediate şi corecte în vederea limitării emisiilor de gaze cu efect de seră, care ar putea determina

încălzirea globală. Încălzirea globală implică , în prezent, două probleme majore pentru omenire: pe de o parte necesitatea reducerii drastice a emisiilor de gaze cu efect de seră în vedereastabilizării nivelului concentra ţ iei acestor gaze în atmosfer ă care să împiedice influen ţ aantropică asupra sistemului climatic şi a da posibilitatea ecosistemelor naturale să se adaptezeîn mod natural, iar pe de alt ă parte necesitatea adaptării la efectele schimbărilor climatice ,având în vedere că aceste efecte sunt deja vizibile şi inevitabile datorit ă iner ţ iei sistemuluiclimatic, indiferent de rezultatul ac ţ iunilor de reducere a emisiilor. Efectul de seră datorat acestoremisii determină o încălzire suplimentară a scoarţei terestre, cu efecte negative asupra

ecosistemelor şi a stării de sănătate a oamenilor.În ianuarie 2008, după Conferinţa de la Bali, preşedintele Comisiei Europene a prezentat înParlamentul European un pachet legislativ privind energia şi schimbările climatice. Pachetul afost sprijinit de Parlamentul European.

Pachetul de măsuri conţine cinci propuneri legislative esenţiale, ce vor trebui adoptate prinprocedura de co-decizie:

• extinderea şi îmbunătăţirea sistemului european de cote de emisii (EU ETS);• creştere cu 20% a eficientei energetice;• diminuarea cu 20%, până în 2020, a emisiilor de CO2 (faţă de nivelul din 1990);• utilizarea în proporţie de 20% a energiei regenerabile până în 2020 din totalul consumului

de energie şi 10% biocombustibili în transport;• promovarea captării şi stocării de CO2;• noi reguli pentru ajutoarele de stat.

Conferinţa privind schimbările climatice din decembrie 2009 de la Copenhaga (COP 15 înconformitate cu Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice UNFCCC) a luat act deAcordul de la Copenhaga, dar nu au fost de acord cu obiectivele obligatorii de reducere aemisiilor după 2012. Provocarea este de a transforma acordul de la Copenhaga într-un acordeficient şi din punct de vedere juridic la una din conferinţele viitoare.

În acordul de la Copenhaga s-au stabilit următoarele: obiectivul de a menţine creşterea maximă a temperaturii medii globale sub 20C , f ără a

preciza anul de referinţă şi necesitatea revizuirii aceştia în 2015 luând în considerare un




102

obiectiv posibil de limitare a creşterii temperaturii la 1,5 0C, în bază noile informaţiiştiinţifice,

stabilirea valorilor ţintă de reducere a emisiilor globale pentru ţările dezvoltate şiacţiunilor de reducere pentru ţările în curs de dezvoltare, până la 31 ianuarie 2010,

necesitatea implementării unor măsuri sporite privind adaptarea la schimbările climatice,

pentru a reduce vulnerabilitatea şi creşte rezistenţa în ţările în curs de dezvoltare, înspecial în ţările cel mai puţin dezvoltate (LDC), în state în curs de dezvoltare (SIDS) şiAfrica;

sublinierea importanţei monitorizării, raportării şi verificării; sublinierea necesităţii stabilirii imediate a mecanismelor pentru reducerea emisiilor

datorate defrişărilor şi degradării pădurilor şi a altor modificări în utilizării terenurilor; recunoaşterea necesităţii intensificării acţiunilor de dezvoltare şi transfer de tehnologie.

Conferinţa ONU privind schimbările climatice (COP 16) din 29 noiembrie 2010 de a Cancun, înMexic, face un pas semnificativ spre instituirea unui cadru cuprinzător şi obligatoriu din punctde vedere juridic pentru acţiunile de combatere a schimbărilor climatice la nivel mondial.

Întreprinderea unor acţiuni la nivel mondial pentru combaterea schimbărilor climatice seimpune cu tot mai multă urgenţă, fiind singura şansă pe care o avem pentru a menţine încălzireaglobală sub 2 °C şi a preveni cele mai puternice efecte negative ale schimbărilor climatice.

Conferinţa ONU privind Schimbările Climatice (COP 17) de la Durban, Africa de Sud, din 28noiembrie - 11 decembrie 2011 a adoptata „Pachetul Durban” care cuprinde o platformă,platforma care are un dublu mandat: să elaboreze un nou acord la nivel mondial privindschimbările climatice cu participarea tuturor țărilor, care urmează să fie adoptat în 2015, și să identifice modalități de realizare a unor reduceri mai ambițioase ale emisiilor la nivel mondialpână în 2020 în vederea reducerii decalajului dintre angajamentele actuale privind emisiile șimăsurile necesare pentru a limita încălzirea globală la mai puțin de 2°C.

Conferinţa ONU privind Schimbările Climatice (COP 18) de la Doha din 08.12.2012 punebazele pentru acțiuni mai ambițioase în plan internațional împotriva schimbărilor climatice petermen scurt, deschide drumul pentru un nou acord la nivel mondial cu privire la schimb ărileclimatice care urmează să fie finalizat în 2015 și permite începerea, de la 1 ianuarie 2013, a uneia doua perioade de angajament în conformitate cu Protocolul de la Kyoto. Rezultatul echilibratal conferinței de la Doha a permis UE să î și confirme intenția de a participa la a doua perioadă de angajament a Protocolului de la Kyoto, cu începere de la 1 ianuarie 2013 şi anume:

Pentru a doua perioadă, UE și-a asumat un angajament de reducere a emisiilor, în

conformitate cu obiectivul intern de reducere a emisiilor cu 20% față de nivelurile din 1990

până în 2020, dar a lăsat deschisă posibilitatea pentru o creștere a nivelului acestei reduceripână la 30% în cazul în care condițiile sunt favorabile. Angajamentul de reducere va fi îndeplinit în comun de către UE și statele sale membre, Croația și Islanda. Obiectivelestabilite la nivelul tuturor țărilor participante la a doua perioadă vor fi revizuite până în2014, astfel încât să se aibă în vedere creșterea nivelului de ambiție.

UE și alte țări care î și asumă obiective în cadrul celei de-a doua perioade vor avea accescontinuu la mecanismele de la Kyoto încă de la începutul perioadei. Se va aplica o limită pentru achizițiile „bugetelor” de emisii excedentare din prima perioadă de angajament. Înplus, decizia include declarații politice ale UE și ale statelor sale membre, precum și aletuturor celorlalți potențialii cumpărători - Australia, Japonia, Liechtenstein, Monaco, NouaZeelandă, Norvegia și Elveția – prin care se afirmă că acestea nu vor achiziționa unități de

cantitate atribuită (UCA) reportate din prima perioadă. A doua perioadă face parte din tranziția la acordul la nivel mondial care intră în vigoare în

2020. Țările care iau parte la a doua perioadă din cadrul protocolului de la Kyoto, la care se




103

adaugă UE, reprezintă doar aproximativ 14 % din emisiile mondiale. Acest lucru subliniază necesitatea ca viitorul regim climatic să implice acțiuni din partea tuturor țărilor.

În prezent, pe baza celor două documente internaţionale (UNFCCC, Protocolul de la Kyoto)România dezvoltă proiecte de tip "Implementare în comun", acordând o prioritate deosebită atingerii ţintelor Protocolului de la Kyoto, iar cea mai mare parte a proiectelor aflate în curs de

realizare prin mecanismul de Joint Implementation se axează pe maximizarea eficienţeienergetice şi totodată pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, având în acelaşi timp şi unimportant impact social. În perioada ianuarie - mai 2005 a fost elaborată Strategia Naţionala aRomâniei privind Schimbările Climatice (SNSC) şi Planul Naţional de Acţiune pentruSchimbările Climatice (PNASC) care definesc politicile României privind respectareaobligaţiilor internaţionale prevăzute de Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra SchimbărilorClimatice (UNFCCC) şi de Protocolul de la Kyoto, precum şi priorităţile naţionale ale României

în domeniul schimbărilor climatice.

DATELE AGREGATE PRIVIND PROIECŢIILE EMISIILOR DE GES

Începând cu anul 2002, România transmite anual Secretariatului UNFCCC, Inventarul naţional alemisiilor de gaze cu efect de seră, realizat conform metodologiei IPCC, utilizând formatul deraportare comun tuturor ţărilor (CRF Reporter). Conform obligaţiilor asumate la nivelinternaţional, ultimul inventar naţional al României a fost transmis în anul 2010 şi conţineestimările emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada 1989 - 2008. Emisiile totale de gazecu efect de seră (excluzând contribuţia sectorului Folosinţa Terenurilor, Schimbarea FolosinţeiTerenurilor şi Silvicultură) au scăzut în anul 2008 cu 46,89% comparativ cu nivelul emisiilor dinanul 1989.

In România, Directiva 2003/87/CE privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor deemisii de gaze cu efect de seră fost implementată începând cu anul 2007 (data aderării la UE).Funcţionarea schemei se bazează pe limitarea - tranzacţionarea certificatelor de emisii de gaze cuefect de seră alocate operatorilor care deţin instalaţii în care se desf ăşoară activităţi reglementatede Directiva, în măsura în care aceştia respectă prevederile privind limitele privind emisiile deCO2 stabilite prin Planul Naţional de Alocare (NAP).

Directiva 2009/29/CE de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunătăţirii şiextinderii sistemului comunitar de comercializare a certificatelor de emisie de gaze cu efect deseră face parte din pachetul legislativ şi se va aplica tuturor Statelor Membre începând cu anul2013 (EU ETS post - 2012).

Prevederile Directivei 2008/101/CE de modificare a Directivei 2003/87/CE pentru a includeactivităţile de aviaţie în schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect deseră (EU ETS) au fost transpuse prin H.G. nr. 399/2010 pentru modificarea şi completareaHotărârii Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor deemisii de gaze cu efect de seră.

Prin Planul Naţional de Alocare, Guvernul a stabilit numărul de certificate alocat în perioada2007 şi 2008 - 2012 pentru instalaţiile în care se desf ăşoară activităţi din sectoarele: energie,rafinare produse petroliere, producţie şi prelucrare metale feroase, ciment, var, sticlă, ceramică,celuloză şi hârtie. Astfel, au fost puse în aplicare deciziile Comisiei Europene din 26 octombrie2007 prin care aceasta a decis reducerea plafonului de certificate cu 10,8 % pentru anul 2007 şi

20,7% pentru perioada 2008 - 2012.




104

Pentru perioada 2008-2012, operatorii din judeţul Sibiu au demonstrat autorităţilor pentruprotecţia mediului că s-au conformat cu obligaţiile care le-au revenit ca urmare a participării laschema EU ETS, prin monitorizarea, raportarea şi verificarea emisiilor generate de instalaţii şiconformarea în Registrul Naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră. În anul 2009, cantitateatotală de emisii de gaze cu efect de seră provenite de la instalaţiile EU ETS este de 25695 t CO2 comparativ cu valoarea de 50727 t CO2 care reprezentă numărul de certificate de emisii de gazecu efect de seră alocate pentru un an (conform H.G. nr. 60/2008), pentru 2010 cantitatea de emisiide dioxid de carbon a fost de 21292 t CO2, pentru 2011 cantitatea de emisii de dioxid de carbon afost de 26835 tone şi pentru anul 2012 cantitatea privind emisiile de dioxid de carbon a fost de30679.

Pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, în decembrie 2008 Parlamentul European aadoptat pachetul legislativ "Energie – Schimbări climatice" prin care la nivel European s-a stabilitrealizarea a 3 obiective pe termen lung:

- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în anul 2020 (faţă de anul 1990) şicu 30% în situaţia în care se ajunge la un acord la nivel internaţional;

- o pondere a energiilor regenerabile în consumul final de energie al UE de 20% până în anul

2020, incluzând o ţinta de 10% pentru biocombustibili din totalul consumului decombustibili utilizaţi în transporturi;

- creşterea eficienţei energetice cu 20% până în anul 2020.

Potenţialul de încălzire al GES

Schimbările climatice sunt cauzate în mod direct sau indirect de activităţile umane, caredetermină schimbarea compoziţiei atmosferei globale şi care se adaugă la variabilitatea naturală aclimei, observate pe o perioadă de timp comparabilă. Pot fi observate schimbări climaticedeterminate de activităţile antropice ce produc emisii de GHG (Gaze cu efect de seră prevăzute

de Protocolul de la Kyoto). Mai puţin de 1% din atmosfera Pământului este alcătuită din vaporide apă (H2O), dioxid de carbon (CO2), ozon (O3), metan (CH4), protoxid de azot (N2O) şihexafluorură de sulf (SF6), gaze cunoscute sub denumirea de gaze cu efect de seră (GES).Primele cinci gaze enumerate mai sus apar în mod natural şi produc un efect de seră natural, caremenţine temperatura la un nivel global cu 330C mai mare decât în lipsa lor, susţinând astfel viaţa.Fiecare gaz cu efect de seră diferă prin capacitatea sa de a absorbi căldura şi durata staţionării înatmosferă, exprimate prin potenţialul de încălzire globală GWP – „Global Warming Potenţial”.GWP sau PGE (Efectul global potenţial) este o măsură a contribuţiei fiecărui gaz la încălzireaglobală, comparativ cu cea a dioxidului de carbon un GES este considerat cu atât mai puternic cucât are un potenţial de încălzire globală ("Global Warming Potenţial" - GWP) mai mare.Potenţialul de încălzire globală este un indice definit ca fiind modificarea bilanţului radiativ

cumulată între prezent şi un orizont de timp ales (de ex.: 100 de ani) cauzată de o unitate de masă de gaz degajată acum, exprimată relativ la un gaz de referinţă precum CO2.

Tabel 2.2.8.1

Gaz cu efect de seră Potenţialul de încălzire globală,GWP, pentru 100 ani

Dioxid de carbon CO2 1Metan CH4 21*Protoxid de azot N2O 310CFC-12 6200-7100**

HCFC-22 1300-1400**CF4 6500SF6 23900




105

Not ă:* Include efectele indirecte ale produc ţ iei troposferice de ozon şi ale produc ţ iei stratosferice devapori apă ** Poten ţ ialul net de încălzire globală (inclusiv efectul indirect datorat reducerii stratului deozon)Sursa: Vital Climate Change Graphics – The Impacts of Climate Change, UNEP/GRID-Arendal

Concentraţia de gaze cu efect de seră este în creştere, ca rezultat direct al activităţilor umane.Emisiile de dioxid de carbon (în principal din arderea cărbunelui, petrolului şi gazelor naturale),metan şi protoxid de azot (în special din agricultură), ozon (produs de gazele de eşapament şi dinalte surse) şi de gaze industriale cu durată mare de viaţă precum CFC, HFC şi PFC, blochează căldura (radiaţia infraroşie emisă de Pământ) în atmosferă, crescând temperatura la nivel global.Acest fenomen este cunoscut sub denumirea de efect de seră intensificat.

Indicatorul structural de mediu “emisii totale de gaze cu efect de seră” reprezintă cantităţile întone/an de poluanţi ce sunt reglementaţi prin Protocolul de la Kyoto. Toate ţările trebuie să realizeze progrese în ceea ce priveşte reducerea acestor gaze cu efect de seră. Presiunile asupra

echilibrului climatic al Pământului sunt legate de emisiile de gaze cu efect de seră, acele gaze acăror proprietate este de a absorbi radiaţiile infraroşii rezultate în urma încălzirii suprafeţeiglobului pământesc de către radiaţiile solare.

Evoluţia emisiilor de gaze cu efect de seră în judeţul SIBIU, în perioada 2005 - 2012 esteprezentată în graficul de mai jos.

Tabel 2.2.8.2.

Fig. 2.2. 8.1.

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

Emisii totale

#misii totale mii tone *2

#

Emisii totale

( mii toneCO2 Eq) 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Sibiu1565,56 1317,6 2697,32 2431,35 2009,51 1033,27 987,04 1581,78




106

Ca urmare a implementării Directivei 2003/87/CE privind stabilirea schemei decomercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, s-au redus emisiile de gaze cuefect de seră începând cu anul 2007, dar în 2012 acestea au crescut ca urmare a determinării mairiguroase a emisiilor de gaze cu efect de sera din toate sectoarele.

În judeţul SIBIU au fost inventariaţi 3 operatori care desf ăşoară activităţi cuprinse în Anexa 1 aDirectivei 2003/87/CE în prima perioadă de aplicare a schemei de comercializare a certificatelor2008 - 2012, 2 fiind autorizate S.C. COMPA S.A. şi S.C. Wienerberger S.R.L. - având Planul deMăsuri privind Monitorizarea şi Raportarea Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră (CO2) aprobat decătre ANPM Bucureşti iar un operator şi-a încetat activitatea, certificatele alocate fiind anulate.Pentru cei 2 operatori, la nivelul judeţului Sibiu, prin Planul Naţional de Alocare au fost alocatecertificate de emisii cu titlu gratuit, în număr de 253637 certificate pentru 2008 - 2012 (uncertificat de emisii de gaze cu efect de seră este echivalent cu 1 tonă de dioxid de carbon emis înatmosferă).

SCENARII PRIVIND SCHIMBAREA REGIMULUI CLIMATIC ÎN JUDEŢUL SIBIU

Cre şteri ale temperaturilor

Încălzirea globală este un fenomen unanim acceptat de comunitatea ştiinţifică internaţională, fiinddeja evidenţiat de analiza datelor pe perioade lungi de timp. Simulările realizate cu ajutorulmodelelor climatice globale au indicat faptul că principalii factori care determină acest fenomensunt atât naturali (variaţii în radiaţia solară şi în activitatea vulcanică), cât şi antropogeni(schimbări în compoziţia atmosferei din cauza activităţilor umane). Numai efectul cumulat alcelor 2 factori poate explica schimbările observate în temperatura medie globală în ultimii 150 de

ani. Creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră în atmosferă, în mod special a dioxidului decarbon, a fost cauza principală a încălzirii pronunţate din ultimii 50 de ani ai secolului XX,0,13°C de aproximativ două ori valoarea din ultimii 100 de ani. Ca urmare, temperatura medie aaerului la nivel global în 2009 a urcat cu 0.7 – 0.8 °C faţă de cea din perioada pre-industrială.

Clima Europei a înregistrat o încălzire de aproximativ 10 C în ultimul secol, mai ridicată decâtmedia globală. Cantităţile de precipitaţii au crescut considerabil în nordul Europei, în timp ce însudul continentului perioadele de secetă au devenit din ce în ce mai frecvente. Temperaturileextreme înregistrate recent, cum ar fi valul de caniculă din vara anului 2003 şi mai ales cel din2007, au fost relaţionate cu creşterea observată a frecvenţei fenomenelor extreme din ultimeledecenii, ca o consecinţă a efectelor schimbărilor climatice.

Deşi fenomenele meteorologice singulare nu pot fi atribuite unei singure cauze, analizelestatistice au arătat faptul că riscul apariţiei unor astfel de fenomene a crescut considerabil dincauza efectelor schimbărilor climatice.

Cercetările realizate de specialiştii climatologi din Administraţia Naţională de Meteorologie, pebaza şirurilor lungi de date de la 14 staţii meteorologice, au evidenţiat o încălzire medie pe ţaranoastră de 0.30C pe perioada 1901-2000 si 0.50C pe perioada 1901-2007, semnificativă din punctde vedere statistic în regiunea extracarpatică cu anumite diferenţieri. Analiza bazată pe datele dela un număr mai mare de staţii meteorologice (94), cu şiruri continue de observaţii începând cuanul 1961, a pus în evidenţă o intensificare a fenomenului de încălzire în ultimele decenii. Astfel,

pe perioada 1961-2007, s-a evidenţiat: o încălzire semnificativă de aproximativ 2o

C în toată ţara în timpul verii, în regiunile extracarpatice în timpul iernii şi primăverii, cu valori mai mari în




107

Moldova, depăşind 2 oC (iarna) şi 1 oC (primăvara); în timpul toamnei se remarcă o tendinţă derăcire uşoară în toată ţara care nu este însă semnificativa din punct de vedere statistic.

Aceleasi cercetari arata ca la nivelul judeţului Sibiu se observă o crestere a temperaturii cu 0,7grade în ultimii 50 ani,

Fig. 2.2. 8.2.

Tabel 2.2. 8.3.

Cei mai caldurosi ani - Sibiu (1961-1990 / 8.5

C)

Temperatura medie anuala Abatere

1. 2007, 2008, 2009 10.3

C 1.8

C

2. 1926, 1927, 2013 10.2

C 1.7

C

3. 2012 10.1

C 1.6

C

4. 1923, 1934, 1950, 1951, 1994 10.0

C 1.5

C

Modificări ale modulelor de precipita ţ ii

Din punct de vedere pluviometric în judeţul Sibiu, s-a evidenţiat o tendinţă generală de scădere acantităţilor anuale de precipitaţii.

Fig. 2.2. 8. 3.

2007 / 10.3ºC; 1933 si 1940 / 7.2ºC

1961-1990 / 8.5ºC 1991-2013 / 9.2ºC, +0.7ºC




108

Schimbările în regimul evenimentelor pluviometrice extreme sunt în concordanţă cu celeidentificate în regimul cantităţilor anotimpuale de precipitaţii şi anume: tendinţa spre excedent încazul toamnei determină şi o tendinţă de creştere a frecvenţei zilelor cu cantităţimari/excepţionale de precipitaţii în timp ce tendinţa spre deficit din iarnă determină o tendinţă decreştere a duratei maxime a intervalelor fară precipitaţii. Lipsa lucrărilor hidrotehnice şi deamenajare a cursurilor de apă, precum şi activităţile insuficiente de amenajare a torenţilor şi decombatere a eroziunii de suprafaţă şi de adâncime a solului, alături de precipitaţiile abundente

înregistrate în ultimii 10 ani, au determinat producerea de alunecări masive.

EVENIMENTE EXTREME ŞI DEZASTRE NATURALE LEGATE DE VREME Vulnerabilitatea este impactul negativ al schimbărilor climatice, inclusiv al variabilităţii climaticeşi al evenimentelor meteorologice extreme asupra sistemelor naturale şi antropice.Vulnerabilitatea depinde de tipul, amplitudinea şi rata variabilităţii climatice la care un sistemeste expus, precum şi posibilitatea lui de adaptare.

Schimbările climatice ar putea conduce la efecte catastrofale, dacă sunt nesupravegheate.Mulţi indicatori-cheie climatici sunt deja mutaţi dincolo de modelele de variabilitate naturală încadrul cărora societăţile şi economiile s-au dezvoltat şi au prosperat. Principalele consecinţe aleschimbărilor climatice includ un risc crescut de inundaţii, secetă, pierderea biodiversităţii,

ameninţări la adresa sănătăţii umane, precum şi deteriorarea sectoarelor economice cum ar fienergia, silvicultura, agricultura. În unele sectoare, pot apărea noi oportunităţi la nivel local, celpuţin pentru o perioadă de timp. Proiecţiile privind schimbările climatice sugerează că adaptareaunor zone pentru turism – pot scădea în timpul lunilor de vară, deşi poate fi o creştere a sa îndecursul altor anotimpuri.

În ultimii ani, teritoriul României a fost traversat de o succesiune de fronturi atmosfericecare au produs căderi însemnate de precipitaţii sub formă de ploaie, cu caracter de aversă, fapt cea determinat atingerea unor debite istorice, producându-se astfel viituri. Astfel, calamităţilenaturale produse au distrus sistemul rutier în proporţie de circa 80%, înregistrându-se numeroasef ăgaşe, fisuri şi cedări pe vertical, care pun grav în pericol siguranţa circulaţiei, situaţie care, f ără

intervenţia urgentă cu lucrări de consolidare, va determina în scurt timp închiderea accesului cătrenumeroase obiective de interes social-economic şi turistic, cum este Bâlea Lac.




109

Deşi inundaţiile constituie un fenomen natural, ele pot fi intensificate ca urmare adeteriorării mediului înconjurător, spre exemplu, modificarea sistemelor de colectare a apelorprin urbanizare, practici agricole inadecvate, despăduriri. Este una dintre cauzele pentru care, înmulte situaţii, impactul inundaţiilor, exprimat în termeni de viaţă şi sănătate umană, dar şi înpierderi economice, a crescut simţitor.

AC Ţ IUNI PENTRU ATENUAREA Ş I ADAPTAREA LA SCHIMB Ă RILE CLIMATICE

Avându-se în vedere lipsa măsurilor concrete privind adaptarea la efectele schimbărilor climaticela nivel internaţional şi necesitatea luării unor măsuri urgente, a fost demarată la nivel european,prima iniţiativă politică în domeniul adaptării la efectele schimbărilor climatice, prin adoptarea decătre Comisia Europeană (CE) la 29 iunie 2007 a documentului "Cartea verde privind adaptareala efectele schimbărilor climatice în Europa opţiuni pentru acţiuni UE". Cartea Verde aduce înatenţie şi dimensiunea internaţională a problematicii de adaptare la efectele schimbărilorclimatice, şi consideră că măsurile de adaptare adoptate în EU pot fi aplicate şi în alte părţi alelumii şi reprezintă totodată şi un prilej de a dovedi rolul de lider internaţional al EU în acest

domeniu. Documentul evidenţiază necesitatea pregătirii unui cadru coerent privind adaptarea,cadru ce va permite derularea unor acţiuni de adaptare mai puţin costisitoare, comparativ cumăsurile neplanificate de răspuns la efectele schimbărilor climatice.

Acesta este structurat pe patru piloni, după cum urmează: Luarea unor măsuri imediate în EU prin: integrarea măsurilor de ASC în cazul

implementării şi modificării legislaţiei şi a politicilor existente sau cele care urmează a fielaborate, integrarea ASC în programele de finanţare la nivel EU, dezvoltarea unor noipolitici de răspuns

Integrarea ASC în acţiuni de cooperare international Reducerea incertitudinilor prin extinderea bazei de date rezultate prin integrarea

domeniului ASC în activităţile de cercetare Implicarea tuturor factorilor interesaţi în pregătirea strategiilor de adaptare la efectele

schimbărilor climatice (societatea civilă, mediu de afaceri, sectorul public)

Procesul de adaptare necesită acţiuni la toate nivelurile: local, regional, naţional şi internaţional.Adaptarea înseamnă o anticipare a efectelor adverse ale schimbărilor climatice şi luarea unormăsuri adecvate pentru prevenirea sau reducerea la minimum a daunelor pe care le pot cauzaacestea. Astfel în 23 martie 2012 - Platforma europeană pentru adaptarea la schimbărileclimatice (CLIMATE-ADAPT) este accesibilă publicului, pe internet, concepută pentru a sprijinifactorii de decizie politică la nivel european, naţional, regional şi local la elaborarea măsurilor şipoliticilor de adaptare la schimbările climatice. În vederea adoptării celor mai bune măsuri deadaptare este necesară cunoaşterea cât mai exactă a posibilelor efecte ale schimbărilor climatice

asupra sectoarelor economice şi sociale.Platforma CLIMATE-ADAPT a fost elaborată cu sprijinul comunităţii europene a oamenilor deştiinţă şi a factorilor de decizie politică şi va permite utilizatorilor să acceseze, să difuzeze şi să integreze informaţii cu privire la:

• schimbările climatice preconizate în Europa;• gradul de vulnerabilitate a regiunilor, ţărilor şi sectoarelor, în prezent şi în viitor;• informaţii cu privire la activităţile şi strategiile de adaptare la nivel naţional,regional şi internaţional;• studii de caz privind adaptarea şi opţiuni potenţiale de adaptare în viitor;• instrumente on-line care sprijină planificarea în vederea adaptării;

• proiecte de cercetare, documente orientative, rapoarte, surse de informare, ştiri şievenimente legate de adaptare.




110

Ca răspuns la “Cartea Verde privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice în Europa –opţiuni pentru acţiuni UE” în 2008, Ministerul Mediului şi Pădurilor a dezvoltat Ghidul privindadaptarea la efectele schimbărilor climatice aprobat prin Ordinul Ministrului nr 1170/2008.

In anul 2013 s-a realizat Strategia Nationala privind Schimbările Climatice 2013 -2020 care a fost aprobata prin Hotararea de Guvern nr 529 din 2013.

Adaptarea este abilitatea sistemelor naturale şi antropice, de a r ăspunde efectelorschimbărilor climatice, incluzând variabilitatea climatică şi fenomenele meteorologice extreme,

pentru a reduce poten ţ ialele pagube, a profita de oportunit ăţ i sau a face fa ţă consecin ţ elorschimbărilor climatice. Se pot distinge mai multe tipuri de adaptare: anticipativă şi reactivă ,

privat ă şi publică , autonomă şi planificat ă. Obiectivul Strategiei Naţionale privind Schimbările Climatice, aprobată în anul 2013, cu

privire la componenta de Adaptare la Schimbările Climatice este de a creşte capacitatea ţării de ase adapta la efectele reale sau potenţiale ale schimbărilor climatice, prin stabilirea direcţiilorstrategice la nivel naţional care pot ghida dezvoltarea politicii la nivel sectorial, întreprindereaunor acţiuni şi dezvoltarea capacităţilor necesare pentru actualizarea periodică a acestora.

Acţiunile susţinute de această componentă sunt următoarele:•

monitorizarea activă a impactului schimbărilor climatice, precum și a vulnerabilitățiisociale și economice asociate;• integrarea măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice în strategiile de

dezvoltare și politicile la nivel sectorial, precum și armonizarea acestor măsuri între ele;• identificarea măsurilor urgente de adaptare la efectele schimbărilor climatice în sectoarele

socio-economice critice.

Întrucât reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră într-un orizont de timp apropiat nu implică oatenuare a fenomenului de încălzire globală, adaptarea la efectele schimbărilor climatice trebuiesă reprezinte un element important al politicii naţionale.

Concepte-cheie:

Impactul schimbărilor climatice – efectele schimbărilor climatice asupra sistemelor naturale şiantropice. Trebuie diferenţiate efectele potenţiale şi cele reziduale în cazul implementării unormăsuri de adaptare.

- Impact potenţial – efectele care apar în urma schimbărilor climatice în viitor, f ără a se lua în considerare măsurile de adaptare.

- Impact rezidual – efectele schimbărilor climatice ce pot apărea după realizarea măsurilorde adaptare.

Vulnerabilitate - impactul negativ al schimbărilor climatice, inclusiv al variabilităţii climatice şial evenimentelor meteorologice extreme asupra sistemelor naturale şi antropice. Vulnerabilitateadepinde de tipul, amplitudinea şi rata variabilităţii climatice la care un sistem este expus, precumşi posibilitatea lui de adaptare.

Adaptarea - abilitatea sistemelor naturale şi antropice, de a răspunde efectelor schimbărilorclimatice, incluzând variabilitatea climatică şi fenomenele meteorologice extreme, pentru areduce potenţialele pagube, a profita de oportunităţi sau a face faţă consecinţelor schimbărilorclimatice. Se pot distinge mai multe tipuri de adaptare: anticipativă şi reactivă, privată şi publică,autonomă şi planificată.

În acest sens au fost identificate 13 sectoare vulnerabile la efectele negative ale schimbărilorclimatice, astfel: Industrie, Agricultură şi Pescuit, Turism, Sănătate publică, Construcții șiInfrastructură, Transport, Resurse de apă, Păduri, Energie, Biodiversitate, Asigurări, Activități

recreative, Educație.




111

La nivelul judeţului Sibiu s-a demarat procesul de realizare a strategiilor privind schimbărileclimatice la nivel local (cu prioritate cele municipale şi oraşeneşti) cuprinzând cele douacomponente de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi adaptarea la schimbările climatice.Municipiul Sibiu va beneficia de realizarea acestei strategii şi a planului de acţiune aferent, înurma parteneriatului cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu prin proiectul predefinit *CaleaVerde Spre Dezvoltare Durabilă*, finanţat prin programul SEE 2009 -2014.

2.3. Zone critice privind deteriorarea calităţii mediului

2.3.1. Zone critice din punct de vedere al poluării aerului

Principala sursă de poluare atmosferică în judeţul Sibiu o reprezintă traficul auto, având în vederecă pe aici trec rutele auto ce fac legătura între zona de sud cu centrul ţării şi de aici mai departecătre Ungaria sau Moldova, iar arterele de circulaţie E 68 şi E 81 se intersectează în vecinătatealocalităţii Veştem.

Excepţia notabilă referitoare la impactul poluării mediului în general şi a aerului în particularasupra stării de sănătate a populaţiei din judeţ o reprezintă zona Copşa Mică-Mediaş. LocalitateaCopşa Mică este amplasată în partea de N-N-V a judeţului, pe cursul mijlociu şi pe terasainferioară a râului Târnava Mare, zona depresionară, mărginită de dealuri cu posibilităţi reduse dedispersie a noxelor. În plus, curenţii de aer de pe culoarul văii Târnava transportă poluanţii ladistanţe mari, astfel încât şi populaţia localităţilor Micăsasa, Valea Viilor, Târnăvioara şi chiarzona de sud-vest a oraşului Mediaş pot fi afectate de poluare.

Existenţa unui nivel încă destul de ridicat de încărcare cu particule în suspensie a aeruluiatmosferic din Judeţul Sibiu se datorează, în mare măsură, poluării istorice dar şi unei intense

activităţi de amenajare şi reabilitare a drumurilor, de existenţa numeroaselor şantiere deconstrucţii etc.

Particulele de praf încărcate cu metale grele pot fi purtate de către curenţii de aer la distanţe marişi depuse pe sol, inclusiv pe suprafeţe agricole.

Consumarea de către om a plantelor cultivate pe solurile poluate cu metale grele sau a produselorobţinute din erbivorele care consumă aceste plante face ca metalele grele să ajungă în organismuluman, cu consecinţe uneori dramatice pentru acesta. Evident, la metalele grele ingerate cualimentele se adaugă şi cele inhalate aflate în pulberile în suspensie.

2.3.2. Zone critice din punct de vedere al poluării apelor de suprafaţă

Din totalul corpurilor de apă naturale monitorizate, respectiv 134,02 km ceea ce reprezintă unprocent de 36,87 % au atins obiectivul de calitate - stare ecologică bună, iar o lungime de 229,52km , adică 63,13% sunt în stare ecologică moderată.

În ce privește cursurile de apă puternic modificate în lungime de 279,72 km, pentru anul 2013 s-aconstatat că 93,25 km prezintă potenţial ecologic bun (33,34%) şi 186,47 km potenţial ecologicmoderat (66,66%).Acumularea Arpaş a fost încadrată în potenţial ecologic moderat, cauza fiind elementul biologicfitoplancton şi regimul nutrienţilor.Acumularea Ighiş a fost încadrată ca având potenţial ecologic moderat şi stare chimică bună.




112

2.3.3. Zone critice din punct de vedere al poluării apelor subterane

Monitorizarea poluării apelor subterane în judeţul Sibiu s-a realizat la nivelul celor 4 corpuri deapa în BH Olt și 2.corpuri de apă în Bh Mureș . Ne confruntăm cu poluarea cu compuşi aiazotului și fosforului in forajele din Copșa Mică, Veștem Sud Porumbacu de Jos, Merghindeal,Nocrich. Cu toate aceste starea de calitate a acestor corpuri de apa este bună.

2.3.4. Zone critice din punct de vedere al poluării /degradării solurilor

La nivelul judeţului Sibiu s-au obţinut o serie de rezultate care atestă fenomenul de poluare cumetale grele a unor suprafeţe relativ mari. Rămân neelucidate aspecte legate de delimitarea exactă a arealelor cu grad diferit de poluare, efectele poluării asupra alcătuirii, morfologiei şiproprietăţilor solului, precum şi asupra principalelor procese pedogenetice şi, în final, asuprafertilităţii solului care să ducă la conturarea unor tehnologii agricole cu culturi de planteindustriale.

Poluarea cu metale grele a fost evidenţiată prin expertizările ce au constat din prelevarea lanivelul anului 2013 a unor probe prelevate din puncte alese semnificativ pentru poluarea istoricacu metale grele si analizarea lor în laboratorul APM Sibiu.

Rezultatele analitice au evidenţiat următoarele aspecte:

- Punctele cele mai afectate sunt cele din imediata apropiere a platformei industriale din CopsaMica, pe măsură ce creşte distanţa faţă de punctul de generare al emisiilor de poluanţi scade şi

încărcarea solului cu metale grele.

- Datorită poluării istorice, îndepărtarea efectelor şi îmbunătăţirea calitătii solului necesită operioadă foarte îndelungată şi eforturi fizice şi materiale mari.

2.3.5. Zone vulnerabile care necesită reconstrucție ecologică

La nivelul judeţului Sibiu, lucrările de reconstrucţie ecologică au constat în activităţi de refacere asuprafeţelor afectate rămase în urma desf ăşurării anumitor activităţi .

Astfel putem menționa ca depozitul de deşeuri menajere Somârd Mediaş este singurul depozit

urban privat neconform din judeţ, care a sistat activitatea de depozitare în 2010 care necesita închidere , reconstrucție ecologică și monitorizare postînchidere. Depozitul fiind în proprietateprivată nu a putut fi prins în Masterplanul judeţului Sibiu pentru obţinere de fonduri europene învederea închiderii. Operatorul acestui depozit, SC Prestsal SRL se află în procedură generală deinsolvenţă, faza procesuală faliment, dosar aflat pe rolul Tribunalului Sibiu, Secţia Comercială şide Contencios Administrativ.




113

3. PROBLEME/ASPECTE DE MEDIU PRIORITARE DIN JUDEŢULSIBIU

Folosind metodologia analizei multicriteriale prezentată în cap. 1, punctul 1.4.2.4, Grupul deLucru a identificat, ierarhizat şi prioritizat categoriile de probleme / probleme de mediu

Într-o primă etapă s-a obţinut o listă exhaustivă de probleme şi aspecte de mediu identificate, pebaza căreia s-a realizat ulterior o listă mai sintetică, care a stat la baza ordonării finale aproblemelor de mediu, redate în tabelul 3.1.

Tab. 3.1.

Nr.crt.

Denumirea problemei Cod

identificare

Scor

ierarhizare

1 POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI

SUBTERANĂ

PM 01 28,60

Poluarea cursurilor de apa aval de evacuărilestaţiilor de epurare

PM 01- 01 31

Poluarea apelor de suprafaţă prin evacuarea apelormenajere din localităţile f ără staţii de epurare

PM 01- 03 31

Poluarea apelor subterane cu nitraţi datoritǎ depozitǎrii/ utilizǎrii gunoiului de grajd.

PM 01- 05 29

2 GESTIUNEA DEŞEURILOR PM 04 23,80

Depozitarea necontrolată a deşeurilor în unele zone– poluarea mediului datorită gestiuniinecorespunzătoare a deşeurilor (menajere, dinconstrucţii, periculoase din menajere etc)

PM 04 -02 31

Infrastructură insuficientă privind colectareaselectivă a deşeurilor

PM 04 -06 28

Inchiderea şi monitorizarea postînchidere adepozitelor urbane de deşeuri menajere

PM 04 -09 28

3 CALITATEA AERULUI PM 03 22,71

Spaţii verzi, perdele de protecţie insuficiente PM 03 - 03 29

Management deficitar cu privire la fluidizareatraficului în unele zone din judeţ

PM 03 - 04 26

Emisii de noxe în principalele localităţi urbane şirurale, datorate traficului auto, în special cel detranzit

PM 03 - 05 26

Emisii de poluanţi în factorii de mediu de la haldelede deşeuri urbane (Mediaş, Cisnădie, Sibiu, Agnita,

PM 03 - 06 24




114

Avrig)

4CANTITATEA ŞI CALITATEA APEIPOTABILE

PM 02 22,0

Lipsa sistemelor de alimentare centralizată în unele

localităţi din mediul rural PM 02 - 01

25

Funcţionarea necorespunzătoare a staţiilor de tratarein unele localităţi şi inexistenţa lor în alte localităţi

PM 02 - 02 21

Deficienţe în informarea consumatorilor asupracalităţii apei destinate consumului

PM 02 - 03 21

Populaţia din unele zone rurale/urbane nurealizează efectiv racordarea la alimentarea cu apă şi canalizare.

PM 02 - 04 21

5 FENOMENUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE PM - 11 20,88

Afectarea mediului datorată emisiilor de gaze cuefect de seră

PM 11- 01 23

Insuficienta utilizare a resurselor regenerabile deenergie , ex : biomasă

PM 11- 03 24

6 CALITATEA SOLULUI ŞI SUBSOLULUI PM -05 20,33

Poluarea solului cu metale grele – Copşa Mică,

Mediaş PM 05- 01

36

Poluarea solului cu pulberi sedimentabile cuconţinut de metale grele în zonele limitrofe arterelorprincipale de circulaţie din judeţ

PM 05- 02 17

Degradarea solului datorită unor fenomene naturale:eroziune, alunecări de teren, acidifieri

PM 05- 05 21

7 URBANISM ŞI MEDIU PM - 09 19,6

PUG-uri neactualizate pentru unele teritoriiadministrative din judeţ PM 09 - 01 22

8 PROTECŢIA NATURII PM - 06 18,83

Lipsa planurilor de management pentru ariilenaturale protejate

PM 06- 0120

Resurse umane, materiale şi financiare insuficientepentru administrarea ariilor naturale protejate

PM 06- 02 20

Lipsa unui inventar riguros , a cartării habitatelor şi

speciilor de interes comunitar /naţional;PM 06- 03

20




115

Lipsa unui control eficient asupra activităţilor derecoltare a resurselor biologice

PM 06- 09 21

Afectarea biodiversitǎţii prin activităţi antropice(vânătoare, defrişări, investiţii în producerea deenergie verde,etc)

PM 06- 11 23

9PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE /FENOMENE PERICULOASE

PM 10 18,60

Lipsa amenajărilor împotriva inundaţiilor pe unelecursuri de apă

PM 10- 01 27

Amplasarea în zone inundabile a locuinţelor saucabanelor care poate duce la riscul pierderii de vieţiomeneşti în timpul viiturilor

PM 10- 04 17

Lipsa hărţilor de risc pentru fiecare localitate a judeţului PM 10- 05 17

10 EDUCAŢIE CONŞTIENTIZARE ŞIINFORMAŢIEI DE MEDIU

PM 14 18,50

Instituţiile publice nu identifică, înregistrează şiraportează solicitările privind informaţia de mediu

PM 14- 01 19

Fluxurile informaţionale ale diverselor instituţiiimplicate în protecţia mediului nu sunt funcţionale

PM 14- 02 20

Lipsa constiintei civice în relaţia cu protecţiamediului

PM 14- 04 19




116

4. PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU ALJUDEŢULUI SIBIU

4.1 Introducere

Planificarea acţiunilor de mediu la nivel local trebuie să fie complementară planurilor dedezvoltare regională, judeţeană şi naţională. Relaţia stabilită pe baza unei asfel de abordări poatefi exprimată prin urmatoarele elemente:

Planurile de Dezvoltare stabilesc prioritǎţile de dezvoltare;

Aceste măsuri de dezvoltare impun luarea în considerare a problemelor de mediu şi, mai ales,reducerea impactului de mediu al proiectelor de dezvoltare;

Măsurile conţinute în Planurile de Dezvoltare vor genera presiuni asupra mediului;

Planul local de acţiune pentru mediu trebuie să cuprindă, dar nu neapărat să limiteze, măsurilenecesare pentru minimizarea impactului planurilor de dezvoltare asupra mediului

Planul local de acţiune pentru mediu este armonizat cu planurile şi programele din alte sectoareorizontale şi stabileşte o relaţie verticală între planificarea regională, pe de o parte şi cea naţională şi locala, pe de altă parte. Priorităţile şi obiectivele PLAM trebuie să fie armonizate cu priorităţileşi obiectivele naţionale şi cu planurile şi programele la nivel naţional şi local.

4.2. Obiectivele Planului Local de Acţiune pentru Mediu

Imbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de mediu, având învedere respectarea acquis-ului comunitar de mediu şi a Strategiei Naţionale pentruDezvoltare Durabilă constituie obiectivul global al Planului Local de Acţiune pentruMediu al judeţului Sibiu.

Obiectivul strategic general al acţiunilor cuprinse în PLAM îl constituie îmbunătăţireacalităţii vieţii prin asigurarea unui mediu curat, care să contribuie la creşterea nivelului de viaţă alpopulaţiei, îmbunătăţirea calităţii mediului, conservarea şi ameliorarea stării patrimoniului naturalde care judeţul beneficiază.

Obiectivele strategice pentru categoriile de probleme şi obiectivele generale pentruproblemele de mediu identificate sunt:

Poluarea cursurilor de apa aval de evacuarile statiilor de epurare (cod PM01-01)

Obiectiv strategic : prevenirea degradării mediului acvatic şi conservarea calităţii apelor desuprafaţă.

Obiective generale

Imbunătăţirea şi refacerea tuturor corpurilor de apă de suprafaţă în scopul atingerii stăriibune a acestora

Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate menajere neepurate sau epuratenecorespunzător asupra apelor de suprafaţă




117

Poluarea apelor de suprafață prin evacuarile de ape uzate menajere din

localităţile f ără staţii de epurare (PM 01-02)Obiectiv strategic: prevenirea degradării mediului acvatic şi conservarea calităţii apelor desuprafaţă.

Obiective generale Imbunătăţirea şi refacerea tuturor corpurilor de apă de suprafaţă în scopul atingerii stării

bune a acestora

Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate menajere neepurate sau epuratenecorespunzător asupra apelor de suprafaţă

Poluarea apelor subterane cu nitraţi datorită depozitării/ utilizării gunoiuluide grajd (PM 01- 03)

Obiectiv strategic: prevenirea degradării mediului acvatic şi conservarea calităţii apelor desubterane.

Obiective generale : Protejarea tuturor corpurilor de apă subterane de nitrați datorită depozitarii/utilizării gunoiului de grajd

Lipsa sistemelor de alimentare cu apă în unele localităţi din mediul rural şiurban ( PM 02- 01)

Obiectiv strategic: protejarea stării de sănătate a populaţiei prin asigurarea alimentarii cu apa atuturor localitatilor din judet

Obiective generale : Asigurarea unor sisteme performante de captare, tratare, transport şidistribuţie a apei potabile

Funcţionarea necorespunzătoare a staţiilor de tratare in unele localitati ( PM02- 02)

Obiectiv strategic: protejarea stării de sănătate a populaţiei prin asigurarea unei calitaticorespunzatoare a apei distribuita în localitățile din judet

Obiective generale: Îmbunătăţirea calităţii apei distribuite la populaţie conform standardelorpentru potabilizare

Deficienţe în informarea consumatorilor asupra calităţii apei destinateconsumului (PM 02- 03)

Obiectiv strategic: protejarea stării de sănătate a populaţiei prin informarea acestora cu privire lacalitatea apei potabilă distribuită

Obiective generale: Creşterea gradului de informare şi conşientizare a cetăţenilor cu privire lacalitatea apei distribuite

Populaţia din unele zone rurale/urbane nu realizează efectiv racordarea laalimentarea cu apă şi canalizare (PM 02- 04)

Obiectiv strategic: protejarea stării de sănătate a populaţiei și a mediului înconjurător prinracordarea tuturor locuitorilor la sistemele de alimentare cu apă și canalizare din județ




118

Obiective generale: Creşterea gradului de racordare a populaţiei la alimentarea cu apă şicanalizare în zonele rurale

Management deficitar cu privire la fluidizarea traficului în unele zone din judeţ (PM 03- 04)

Obiectiv strategic: protecţia sănătăţii umane prin îmbunătățirea calității aerului înconjurător .

Obiective generale

Reducerea emisiilor de noxe în localităţi urbane şi rurale datorate traficului auto Menţinerea calităţii aerului înconjurător acolo unde acesta corespunde obiectivelor de

calitate a aerului conform Legii 104/2011

Poluarea mediului datorată depozitării necontrolate a deşeurilor (ex. deşeuridin c-ţii şi demolări, deşeuri periculoase din deşeuri menajere) (PM 04- 02)

Obiectiv strategic: protecţia sănătăţii umane prin îmbunătățirea gestionării deșeurilor din județ .Obiective generale: Eliminarea depozitelor necontrolate de deşeuri în judeţul Sibiu

Infrastructura insuficientă privind colectarea selectivă a deşeurilor menajere(PM 04- 07)

Obiectiv strategic: protecţia sănătăţii umane prin îmbunătățirea gestionării deșeurilor din județ .

Obiective generale: Eliminarea depozitelor necontrolate de deşeuri în judeţul Sibiu

Închiderea şi monitorizarea postînchidere a depozitelor urbane de deşeurimenajere (PM 04- 10)


Obiective generale: Închiderea şi monitorizarea tuturor depozitelor urbane de deşeuri menajere

Poluarea solului cu metale grele ( PM 05- 01)


Obiective generale: Reducerea concentraţiilor de metale grele din soluri în zona Copşa Mică

Degradarea solului datorită unor fenomene naturale : eroziune, alunecări deteren, acidifieri (PM 05- 05)


Obiective generale: Reducerea suprafețelor degradate de fenomene naturale

Lipsa planurilor de management pentru ariile naturale protejate (PM 06- 01)

Obiectiv strategic: îmbunătăţirea stării mediului natural şi construit.Obiective generale: Protecţia şi conservarea biodiversităţii




119

Resurse umane, materiale şi financiare insuficiente pentru administrareaariilor naturale protejate (PM 06- 02)

Obiectiv strategic: îmbunătăţirea stării mediului natural şi construit.

Obiective generale: Conservarea şi protejarea patrimoniului natural al ariilor naturale protejate

Afectarea biodiversităţii prin activităţi antropice (vânătoare, defrişări,investiţii în producerea de energie verde etc (PM 06- 11)

Obiectiv strategic: îmbunătăţirea stării mediului natural şi construit.

Obiective generale: Administrarea durabilă a resurselor naturale

PUG-uri neactualizate pentru unele UAT-uri din judeţ ( PM 09- 01 )

Obiectiv strategic: dezvoltarea durabilă a localităţilor urbane.

Obiective generale: Revizuirea şi promovarea PUG-urilor în conformitate cu cerinţele de mediu

Lipsa amenajărilor împotriva inundaţiilor în unele localităţi din mediul rural(PM 10- 01)

Obiectiv strategic: adaptarea la schimbarile climatice a cetațenilor în situația unor fenomenemeteo periculoase , respectiv a creșterii nivelurilor cursurilor de apă datorită unor precipitațiiabundente .

Obiective generale: Reducerea efectelor datorate catastrofelor naturale

Amplasarea în zone inundabile de case sau cabane ceea ce poate duce lariscul pierderii de vieţi omeneşti în timpul viiturilor (PM 10- 04)

Obiectiv strategic: adaptarea la schimbarile climatice a cetațenilor în situația unor fenomenemeteo periculoase , respectiv a creșterii nivelurilor cursurilor de apă .

Obiective generale: Reducerea efectelor datorate viiturilor

Lipsa hărţilor de risc pentru fiecare localitate a judeţului (PM 10- 05)

Obiectiv strategic: adaptarea la schimbarile climatice a cetațenilor în situația unor fenomenemeteo periculoase , respectiv a creșterii nivelurilor cursurilor de apă .

Obiective generale: Intocmirea hartilor de risc la nivelul judetului

Afectarea mediului datorită emisiilor de gaze cu efect de seră (PM 11- 01)

Obiectiv strategic: prevenirea schimbărilor climatice prin limitarea emisiilor de gaze cuefect de ser

ă, a efectelor negative ale acestora asupra mediului precum

și adaptarea societ

ății la

efectele schimbărilor climatice.




120

Obiective generale: Diminuarea efectelor asupra mediului și populației datorita schimbărilorclimatice

Utilizare insuficienta a resurselor regenerabile (PM 11- 03)

Obiectiv strategic: prevenirea schimbărilor climatice prin creșterea utilizării energiei verzi.Obiective generale: Creşterea numărului de instalaţii de producere a energiei electricealternative, la nivelul judeţului

Instituţiile publice nu identifică, înregistrează şi raportează solicitărileprivind informaţia de mediu (PM 14- 01)

Obiectiv strategic: creşterea nivelului de informare, conştientizare şi educaţie a populaţiei învederea implicării în gestionarea raţională a problemelor de mediu.

Obiective generale: Asigurarea implementarii legislatiei de mediu

Fluxurile informaţionale ale diverselor instituţii implicate în protecţiamediului nu sunt funcţionale ( PM 14- 02)

Obiectiv strategic: - creşterea nivelului de informare, conştientizare şi educaţie a populaţiei învederea implicării în gestionarea raţională a problemelor de mediu.

Obiective generale: Funcționarea corespunzătoare a fluxurilor informaţionale ale diverselorinstituţii implicate în protecţia mediului

Lipsa conştiinţei civice în relaţia cu protecţia mediului (PM 14- 04)

Obiectiv strategic: - creşterea nivelului de informare, conştientizare şi educaţie a populaţiei învederea implicării în gestionarea raţională a problemelor de mediu.

Obiective generale: Formarea constiinţei civice in relaţie cu potecţia mediului



4.3. Matricile-plan pentru soluţionarea problemelor de mediu prioritare

CATEGORIA DE PROBLEME: POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI SUBTERANĂ (cod identi

PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 01- 01) Poluarea cursurilor de apa aval de evacuarile statiilor de epurare

OBIECTIV GENERAL: Imbunătăţirea şi refacerea tuturor corpurilor de apă de suprafaţă în scopul atingerii stării bune a ace

Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate menajere neepurate sau epurate necorespunzător asupra apelor de su

OBIECTIV SPECIFIC: Funcţionarea corespunzătoare a staţiilor de epurare în aglomerările cu peste 10000 l.e

ŢintaIndicator(i) Acţiuni propuse pentru realizarea fiecǎrui

obiectiv specific

Responsabilimplementare

Termende realizare

Costestim

Funcționareaconformă a tuturorstațiilor de epurarecu capacitate mai

mare de 10000 l.e.

- Valoareainvestiţiilor- Indicatori decalitate ai

apelorevacuate

Finalizarea staţiei de epurare ape uzate a munSibiu – cu TT (treaptă terţiară)Reabilitarea si extinderea retelei de canalizarein Sibiu

S.C Apa CanalSA Sibiu

2015 5.000Euro

Construcţia/Modernizarea staţiei de epurare apeuzate oraş AvrigExtinderea retelei de canalizare in sateleapartinatoare

S.C Apa CanalSA Sibiu

20152.5101.900Euro

Finalizarea staţiei de epurare ape uzate oraş Tălmaciu

S.C Apa CanalSA Talmaciu

2015

Construirea treptei terţiare la staţia de epurareAgnita

S.C. Apa

Târnavei Mari S.A. Mediaş 2015 1.750

Apă uzată – Construcţii, echipamente şi utilajeMediaş

SC Apa TârnaveiMari SA 2015 1.207

+ 25%

OBIECTIV SPECIFIC: Funcţionarea corespunzătoare a staţiilor de epurare în aglomerările cuprinse între 2000 şi 10000 l.e



Planul Local de Acţiune pentru Mediu - Judeţul SibiuÎncadrarea în NTPA001 a parametrilordin apa uzată epurată în stațiile deepurare cucapacitate cuprinsă între 2000 – 10000

l.e.

- Valoareainvestiţiilor- Indicatori decalitate aiapelor evacuate

Finalizarea lucrărilor de construire a staţiei deepurare a localităţii Sălişte

Primăria SălişteS.C. Apă CanalS.A. Sibiu

2018

Finalizarea lucrărilor de construire a staţiei deepurare a localităţii Copşa Mică ( cu preluareaapelor uzate şi din localităţile Axente Sever,Agârbiciu, Târnava, Valea Viilor, Motiş)

Apă uzată – Construcţii, echipamente şi utilajeCopşa Mică

SC Apa TârnaveiMari SAPrimării

20181.750

Euro

Apă uzată – Construcţii, echipamente şi utilajeDumbrăveni

SC Apa TârnaveiMari SA 2018

1.750Euro

Finalizarea lucrărilor de construire a staţiei deepurare a localităţii Arpaşu de Jos (cu preluareaapelor din Cârţişoara)

Primăria Arpaşude Jos

SC Apa TârnaveiMari SA

2018

OBIECTIV SPECIFIC: Implementarea sistemului de management al apelor uzate rezultate din complexele zootehnice

Eliminareaevacuărilor de apă uzată dincomplexelezootehnice

- Valoareainvestiţiilor Implementarea sistemului de management laSC Venturelli Prod SRL Avrig SC VenturelliProd SRL Avrig

2014

PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 01- 02) Poluarea apelor de suprafaţă prin evacuarile de ape uzate menajere epurare

OBIECTIV GENERAL: Imbunătăţirea şi refacerea tuturor corpurilor de apă de suprafaţă în scopul atingerii stării bune a ace

Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate menajere neepurate sau epurate necorespunzător asupra apelor de su

OBIECTIV SPECIFIC: Construirea/extinderea sistemelor de colectare şi epurare a apelor uzate pentru aglomerările cuprinseRealizare stațiilor deepurare pentru toateaglomerările umane între 2000 – 10000l.e.

- Valoareainvestiţiilor- Procent derealizare ainvestiţiilor

Construcţia staţiei de epurare şi a reţelelor decanalizare în localitatea Ocna Sibiului

Primăria OcnaSibiului

2018

Extinderea sistemului de colectare a apeloruzate şi epurarea lor în localitatea Păltiniş

Primăria Sibiu,Primăria PoplacaSC Apa Canal SASibiu

2018850.0Euro



Planul Local de Acţiune pentru Mediu - Judeţul SibiuExtinderea sistemului de canalizare sireabilitarea stației de epurare in comunaCristian

Primăria CristianSC Apa Canal SASibiu

20181.600Euro

Extinderea sistemului de canalizare in comunaSlimnic

Primăria SlimnicSC Apa Canal SASibiu

20181 32euro

Finalizarea stației de epurare , construcţii,echipamente şi utilaje Şeica Mare

SC Apa TârnaveiMari SA 2015 550.0Euro

Construcţia sistemului de colectare şi a staţieide epurare a localităţii Miercurea Sibiului

PrimăriaMiercureaSibiului

2018

Reabilitarea colectorului Cisnădie cu epurareaapelor uzate în SE MohuExtinderea sistemului de colectare a apeloruzate şi epurarea lor în localitatea Cisnădioara

Apa CanalPrimăria Cisnădie

20183.000euro

Construirea sistemului de canalizare in comunaPoplaca

Primăria PoplacaSC Apa Canal SASibiu

20182.600Euro

Construirea sistemului de canalizare si statie deepurare in comuna Poiana Sibiului Primăria PoianaSibiuluiSC Apa Canal SASibiu

20186.000Euro

Extinderea sistemului de canalizare si a statieide epurare pentru aglomerarea MiercureaSibiului, Apoldu de Sus, Apoldu de Jos, Ludos

PrimariiSC Apa Canal SASibiuCJ Sibiu

20186.020Euro

Construirea sistemului de canalizare si statie deepurare in comuna Porumbacu de Jos

PrimariaPorumbacu de jos 2018

1.592Euro

Apă uzată – Construcţii, echipamente şi utilajeBrateiu


1.690

EuroApă uzată – Construcţii, echipamente şi utilajeDârlos


2.550Euro

Apă uzată – Construcţii, echipamente şi utilajeLaslea

SC Apa TârnaveiMari SA

2018 2.500



Planul Local de Acţiune pentru Mediu - Judeţul SibiuApă uzată – Construcţii, echipamente şi utilajeMoşna


3.536

Apă uzată – Construcţii, echipamente şi utilajeAlţ îna

primării2018

Apă uzată – Construcţii, echipamente şi utilajeAţel

primării2018

Apă uzată – Construcţii, echipamente şi utilajeBruiu

primării2018

Apă uzată – Construcţii, echipamente şi utilajeHoghilag primării 2018

Apă uzată – Construcţii, echipamente şi utilajeIacobeni

primării 2018

Apă uzată – Construcţii, echipamente şi utilajeMerghindeal

primării 2018

Apă uzată – Construcţii, echipamente şi utilajeMihăileni

primării 2018

Apă uzată – Construcţii, echipamente şi utilajeŞeica Mică

primării 2018

Finalizarea sistemului de canalizare din com.Biertan

primării 2018

Finalizarea sistemului de canalizare din com.Micăsasa

primării 2018

Finalizarea sistemului de canalizare din com.Păuca

primării 2018

Finalizarea sistemului de canalizare din com.Rășinari

primării 2018

OBIECTIV SPECIFIC: Construirea sistemelor de colectare şi epurare a apelor uzate cu evacuări în amonte de captări

Eliminareaevacuărilor directe

în vederea protejăriisurselor de apă desuprafaţă şisubterane destinatepotabilizării

- Valoareainvestiţiilor

- Procent derealizare ainvestiţiilor

Finalizarea sistemului de canalizare pentruzona turistica Cârţisoara

PrimăriaCârţişoara

2015

Realizarea sistemului de canalizare şi epurareaapelor uzate din zona turistică Avrig

S.C. Apa CanalSibiuPrimăria Avrig

2015

Realizarea sistemului de canalizare şi epurareaapelor uzate din comuna Râul Sadului

Primăria RâulSadului

20183.311Euro




PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 01- 03) Poluarea apelor subterane cu nitraţi datorită depozitării/ utilizării gu

OBIECTIV GENERAL : Protejarea tuturor corpurilor de apă subterane de nitrați datorită depozitarii/ utilizării gunoiului de

OBIECTIV SPECIFIC: Construirea sistemelor de colectare a gunoiului de grajd in zonele desemnate ca fiind vulnerabile

Eliminarea poluăriiapelor subterane cunitrați și nitrițiproveniți dinactivitățile agricoleși zootehnie

Număr deplatformerealizate

Monitorizarea modului de organizare şiadministrare a platformelor existente, cu accentpe zonele vulnerabile, în care au fostidentificate un număr de 15 platforme înlocalităţile:BH OLT la Cârţa, Arpaşu de Jos, Cărţişoara,Porumbacu de Jos, Racoviţa, Cristian, ŞuraMică BH MUREŞ la Copşa Mică, Dumbrăveni,Târnava

Primarii

DADR Sibiu

permanent

Eliminarea poluăriiapelor subterane cunitrați și nitriți

proveniți dinactivitățile agricoleși zootehnie

Numar deplatformerealizate

Realizarea unui sistem de colectare dirijată laAvrig, S.C.Venturelli Prod SRL cu finalizare înanul 2014;

DADR Sibiu

SCVenturelli

SRL permanent




CATEGORIA DE PROBLEME: CANTITATEA ŞI CALITATEA APEI POTABILE (cod de identificare

PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 02- 01) Lipsa sistemelor de alimentare cu apă în unele localităţi din mediul ru

OBIECTIV GENERAL Asigurarea unor sisteme performante de captare, tratare, transport şi distribuţie a apei potabile

OBIECTIV SPECIFIC: Construirea sistemelor de captare , tratare, transport şi distribuţie a apei potabile în judeţul Sibiu

ŢintaIndicator(i) Acţiuni propuse pentru

realizarea fiecǎrui obiectivspecific


Termenderealizare

Costestimativ

Realizareasistemelorcentralizate dealimentare cu apă ăntoate localități cu

populatie peste 2000locuitori

-Valoareainvestiţiilor-Lungime reţele dedistribuţie-Populaţieracordată

Construcţia de sisteme centralizatede alimentare cu apa în oraş Miercurea Sibiului

S.C Apa Canal SA SibiuPrimăria MiercureaSibiuluiCJ Sibiu

2018 2 892 500

Construcţia de sisteme centralizate

de alimentare cu apa în comunaApoldu de Jos

S.C Apa Canal SA SibiuPrimăria Apoldu de Jos

CJ Sibiu2018

Construcţia de sisteme centralizatede alimentare cu apa în comunaLudoş

S.C Apa Canal SA SibiuPrimăria Ludoş CJ Sibiu

2018

Alimentare cu apă - construcţii,echipamente şi utilaje Boiţa

Primăria Boiţa 2018

Construcţia de sisteme centralizatede alimentare cu apa în comunaPoiana Sibiului

S.C Apa Canal SA SibiuPrimăria Poiana Sibiului 2018

Realizarea staţiei de tratare a apei

potabile în Copşa Mică pentrudistribuirea apei potabile înlocalităţile: Copşa Mica, ValeaViilor, Motiş, Târnava, AxenteSever, Agârbiciu

Primăria Copşa Mică, SCApa Târnavei Mari SAMediaş

2018

Reabilitarea şi extinderea conducteide aducţiune (transport) între S.T.

SC Apa Târnavei MariSA Mediaş 2015

16.691.46lei



Planul Local de Acţiune pentru Mediu - Judeţul SibiuArpăşel- Agnita

Alimentare cu apă- construcţii,echipamente şi utilaje Aţel

SC Apa Târnavei MariSA 2018 1.061.500

Alimentare cu apă- construcţii,echipamente şi utilaje Bazna

SC Apa Târnavei MariSA 2018 700.500 L

Alimentare cu apă- construcţii,echipamente şi utilaje Blă jel


Alimentare cu apă- construcţii,echipamente şi utilaje Brateiu


Alimentare cu apă- construcţii,echipamente şi utilaje Brădeni

(UAT Brădeni)

SC Apa Târnavei MariSA

2018 1.188.500

Alimentare cu apă- construcţii,echipamente şi utilaje comunaDârlos


2018 1.461.500

Alimentare cu apă- construcţii,echipamente şi utilaje comunaLaslea


2018990.500

1.835.000

Alimentare cu apă- construcţii,echipamente şi utilaje Merghindeal


Alimentare cu apă- construcţii,echipamente şi utilaje Mihăileni


OBIECTIV SPECIFIC: Extinderea / reabilitare/finalizarea sistemelor de distribuţie a apei potabile în judeţul Sibiu

Reabilitarea şi extinderea reţelelor

de alimentare cu apa în zoneleturistice:Tocile( Sadu), Lotrioara,Slimnic

Primarii

2020

Punerea în funcţiune a sistemuluicentralizat de alimentare cu apă înloc. Hoghilag, Păuca

Primarii

2020




PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 02- 02) Funcţionarea necorespunzătoare a staţiilor de tratare in unele localita

OBIECTIV GENERAL : Îmbunătăţirea calităţii apei distribuite la populaţie conform standardelor pentru potabilizare

OBIECTIV SPECIFIC: Reabilitarea staţiilor de tratare

Îmbunătăţireacalităţii apeidistribuite lapopulaţie conformstandardelor pentrupotabilizare

- Valoareainvestiţiilor-Nr de indicatoride monitorizare acalităţii apelordistribuite lapopulaţie

Reabilitarea staţiei de tratare SibiuSud pentru alimentarea cu apapotabila a localităţilor : Răşinari,Cisnădie

SC Apa Canal SA Sibiu2015

Reabilitarea staţiei de tratareDumbrăveni, Arpașu de Sus ( zonaAgnita)

SC Apa Târnavei MariSA Mediaş 2015

Reabilitarea staţiei de tratare Tilișcapentru zona Săliște

Apa Canal

primarii2018

Finalizarea staţiei de tratarePorumbacu

Primăria Porumbacu deJos

2018

Construirea unei noi staţii de tratarea apei potabile Arpăşel

SC Apa Târnavei MariSA Mediaş

2014 6.949.472

Construirea unei noi staţii de tratarea apei potabile Dumbrăveni

SC Apa Târnavei MariSA Mediaş

2014 4.992.196

PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 02- 03) Deficienţe în informarea consumatorilor asupra calităţii apei destinat

OBIECTIV GENERAL: Creşterea gradului de informare şi conşientizare a cetăţenilor cu privire la calitatea apei distribuite

OBIECTIV SPECIFIC: Îmbunătăţirea informării cetăţenilor privind calitatea apei potabile consumate

Asigurarea unuisistem de informare

- Număr sistemeinformnare

Realizarea de sisteme de informareeficiente privind calitatea apeipotabile în sistemul centralizat de

S.C Apa Canal SA Sibiu permanent



Planul Local de Acţiune pentru Mediu - Judeţul Sibiua consumatorilorasupra calităţii apeidestinateconsumului;

distribuţie (anunţuri în presă,afişare online etc)

SC Apa Târnava Mare

PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 02- 04): Populaţia din unele zone rurale/urbane nu realizează efectialimentarea cu apă şi canalizare

OBIECTIV GENERAL: Creşterea gradului de racordare a populaţiei la alimentarea cu apă şi canalizare în zonele rurale

OBIECTIV SPECIFIC: Stimularea racordării locuitorilor din zona rurală la alimentarea cu apă şi canalizare

Reducerea poluăriisolului, apelorsubterane,

Stare de sănătatecorespunzătoare lapopulaţie

-Numar delocuitori racordaţi- Procent decreştere aracordărilor

Politici adecvate privind stimularearacordării locuitorilor judeţului lasistemele centralizate de alimentarecu apa si canalizare

S.C Apa Canal SA Sibiu

SC Apa Tarnava Mare

Primarii

permanent

CATEGORIA DE PROBLEME: CALITATEA AERULUI (cod identificare - PM 03)

PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 03- 04) - Management deficitar cu privire la fluidizarea traficului în unele zo

OBIECTIV GENERAL: Reducerea emisiilor de noxe în localităţi urbane şi rurale datorate traficului auto

OBIECTIV SPECIFIC: Fluidizarea traficului rural si urban

Incadrarea în limiteleadmise a poluanţiloratmosferici

Nr. Sensurigiratorii

Realizarea de sensuri giratorii inmunicipii şi oraşe

Primării 2020

Nr ruteocolitoare

Finalizarea lucrărilor laautostrada Sibiu - Deva

Drumuri NationaleCJ Sibiu

2016

Realizarea centurii ocolitoare amunicipiul Mediaş

Primăria Mediaş 2020

Nr pasarele Realizare pasarele auto Primării 2020

Nr studii Studiu de trafic Primăria Medias 2020



Planul Local de Acţiune pentru Mediu - Judeţul SibiuNr parcari Parcări subterane, supraterane Primării 2020

Nr trasee / nrcurse

Intensificarea și modernizareatransportului în comun

Primării 2020

OBIECTIV GENERAL : Menţinerea calităţii aerului înconjurător acolo unde acesta corespunde obiectivelor de calitate a aerului con

OBIECTIV SPECIFIC: Monitorizarea permanenta a Planului de menţinere a calităţii aerului

Calitateacorespunzătoare aaerului înconjurătorin Judeţul Sibiu

Nr rapoarteElaborarea Planului demenţinere a calităţii aeruluipentru zonele potenţialvulnerabile

CJ Sibiu

(Cf Legii 104/2011 art21 al.2 lit a.)

Permanent

Nr indicatoritotali/nrindicatoricapturi

Operarea continua a ReţeleiJudeţene de Monitorizare acalităţii aerului la 4 staţiiautomate

APM Sibiu Permanent

Nr indicatoriAutomonitorizarea calităţiiaerului cu încadrarea în limiteleautorizate

Sc. Sometra SA CopşaMică

Permanent

CATEGORIA DE PROBLEME: GESTIUNEA DEŞEURILOR (cod identificare - PM 04)

PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 04- 02) – Poluarea mediului datorată depozitării necontrolate a deşeurilordeşeuri periculoase din deşeuri menajere)

OBIECTIV GENERAL : Eliminarea depozitelor necontrolate de deşeuri în judeţul Sibiu

OBIECTIV SPECIFIC: Crearea de infrastructura necesara colectării şi valorificării deşeurilor din c-ţii şi demolări la nivelul î

Ţinta Indicator(i) Acţiuni propuse pentru realizareafiecǎrui obiectiv specific


Termende realizare

Ce

Eliminareadepozităriinecontrolate

Cantităţi DCDcolectate

Colectarea separată a deşeurilor dinconstrucţii şi demolări

Generatori, Primării,operatori economici,Operatori de salubritate

permanent

Nr capacităţi de Crearea de capacităţii de tratare şi Consiliul Judeţean, permanent



Planul Local de Acţiune pentru Mediu - Judeţul Sibiutratare/valorificare valorificare a deşeurilor din

construcţii şi demolăriPrimării, ADI ECOSibiu, operatori desalubritate

Nr sancţiniNr controale

Sancţionarea gestionariinecorespunzatoare a deseurilorrezultate din constructii si demolari

GNM-CJ , Primării,poliţia locală permanent

OBIECTIV SPECIFIC: Crearea de infrastructura necesara colectării şi valorificării deşeurilor periculoase provenite din cele m

Colectarea a min50% a deseurilorpericuloase din celemenajere

Cantităţi deşeuripericuloase dindeşeuri menajerecolectate

Colectarea separată a deşeurilorpericuloase din deşeurile menajere,conform planificării

Generatori, Primării,operatori economici

permanent

Cantităţi deşeuricolectate

Extinderea sistemului de colectareprin containere mobile

operatori salubritatePrimării,

permanent

Cantităţi deşeuripericuloase dindeşeuri menajerevalorificate

Valorificarea deşeurilor periculoasedin deşeurile menajere

Operatori salubritate permanent

OBIECTIV SPECIFIC: Eliminarea depunerilor necontrolate de deşeuri menajere

Eliminarea

depozităriinecontrolate

Nr controale

Nr. sancţiuni

Sancţionarea depozitării

necontrolate şi monitorizarea zonelorde depozitare /vulnerabile

GNM Sibiu, politia

locală

permanent

Nr actiuni/ nr asociaţiide locatari implicaţi

Implicarea grupurilor şi asociaţiilorde locatari în iniţierea şi realizarea deacţiuni de salubrizare a zonelorcontaminate cu deşeuri

Operatori salubrizare,Primării

permanent

Nr notificări Notificarea de catre operatorii desalubrizare a agenţilor economici carenu respecta relaţiile contractuale depreluare a deseurilor

Operatori salubrizare permanent

PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 04- 07) Infrastructura insuficientă privind colectarea selectivă a deşeurilor m

OBIECTIV GENERAL : Eliminarea depozitelor necontrolate de deşeuri în jude

ţul Sibiu

OBIECTIV SPECIFIC: Extinderea infrastructurii pentru colectarea separată a deşeurilor menajere

Valorificarea a min50% din deseurile

Cantităţi de deşeuricolectate separat

Extinderea sistemului de colectareseparată a deşeurilor municipale(echipamente, recipienţi)

Consiliul Judeţean,Primării,

2015



Planul Local de Acţiune pentru Mediu - Judeţul Sibiumenajere

Operatori de salubritate

Cantităţi de deşeurisortate

Construirea unei staţii de sortare şicompostare a deşeurilor pentru judetul Sibiu


operatori de salubritate

2015

Numar instalaţii decompostare

Colectarea separată a deşeurilorbiodegradabile menajere în vedereacompostării


operatori de salubritate

2015

Număr de unități decompostareindividuală

Compostarea individuala pt 60%dintre gospodăriile rurale, precum șila o parte din gospodăriile periurbane

Consiliul Județean,Primării,

2018

Cantit. de nămolvalorificată princompostare

Utilizarea nămolului în formă compostată, în amestec cu deşeurilebiodegradabile

Consiliul Judeţean,Primării,Operatori de salubritate

Operatori economiciproducători de nămoluri

2018

PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 04- 10 Închiderea şi monitorizarea postînchidere a depozitelor urbane de deş

OBIECTIV GENERAL: Închiderea şi monitorizarea tuturor depozitelor urbane de deşeuri menajere

OBIECTIV SPECIFIC: Ecologizarea tuturor depozitelor urbane

Ecologizareaterenurilor afectatede depozite

Nr depozite închise Închiderea depozitelor de deşeuriurbane pe care s-a sistat activitatea dedepozitare

Consiliul Judeţean,Primării, Operatorieconomici

2015

Nr acţiuni Monitorizarea executarea lucrărilor

postînchidere a depozitelor de deşeuriurbane din Sibiu, Agnita, Avrig,

T ălmaciu și Cisnădie

Primării : Sibiu, Agnita,

Avrig, T ălmaciu șiCisnădie

permanent




CATEGORIA DE PROBLEME: CALITATEA SOLULUI ŞI SUBSOLULUI (cod identificare - PM 05)

PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 05- 01) Poluarea solului cu metale grele

OBIECTIV GENERAL : Reducerea concentraţiilor de metale grele din soluri în zona Copşa Mică

OBIECTIV SPECIFIC: Ameliorarea calitǎţii solului în zona Copşa Micǎ şi zonele limitrofe ŢintaIndicator(i) Acţiuni propuse pentru realizarea

fiecǎrui obiectiv specific


Termende realizare

Cosestim

Imbunatăţireacalităţii solului

Cantităţi de deseurivalorificate

Inchiderea şi ecologizarea haldeiindustriale

S.C. Sometra S.A.

Copşa Mică

2017

Cantităţi de deseurivalorificate

Ecologizarea platformei industriale S.C. Sometra S.A.

Copşa Mică permanent

PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 05- 05) Degradarea solului datorită unor fenomene naturale : eroziune, alune

OBIECTIV GENERAL: Reducerea suprafeţélor degradate de fenomene naturale

OBIECTIV SPECIFIC: Ameliorarea calitǎţii solurilor degradate

Cresterea cu 30% asuprafetelorameliorate

ha Reconstructia terenurilor degradateconstituite in perimetre de ameliorare

Directia SilvicaPrimării,Directia Agricolă Imbunataţirifunciare

permanent

Cantit. de nămolutilizată

Utilizarea nămolului pentru redarea încircuitul natural a zonelor degradate

Consiliul Judeţean,Primării,Direcţia Silvică

Direcţia Agricolă Operatori econom.producători denămoluri

permanent




CATEGORIA DE PROBLEME: PROTECŢIA NATURII (cod identificare - PM 06)

PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 06- 01) Lipsa planurilor de management pentru ariile naturale protejate

OBIECTIV GENERAL: Protecţia şi conservarea biodiversităţii

OBIECTIV SPECIFIC: Elaborarea si aprobarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate

Ţinta Indicator(i) Acţiuni propuse pentru realizareafiecǎrui obiectiv specific


Termende realizare

Cosestim

Menținerea într-o starede conservarefavorabilă a speciilor șihabitatelor deinteresinternațional/comunitar/național

Număr de planuride managementrealizate

Realizare si aprobare a planului demanagement pentru ROSCI0085Frumoasa

Consiliul JudeţeanAlba

2018

Realizarea planului de management pentruROSCI0122 Munţii Făgăraş

Ocolul SilvicRăşinari RAOcolul SilvicIzvorul Florii

2018

Realizarea planului de management pentru

ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului şiROSCI0227 Sighişoara-Târnava Mare

Societatea

Progresul Silvic,filiala Sibiu

2018

Realizarea planului de management pentruROSCI0093 Insulele stepice de lângă Slimnic

APM Sibiu 2017

Realizarea planului de management pentruROSCI0118 Movilele de la Păucea

APM Sibiu 2017

Realizarea planului de management pentruParcul Natural Dumbrava Sibiului

Direcţia Silvică Sibiu

2016

Realizarea planului de management pentruROSCI0148 Pădurea de stejar pufos de laPetiş

AsociaţiaBIOUNIVERS

2017

Realizarea planului de management pentruROSPA0003 - Avrig - Scorei - Făgăraş

Asoc. EPAL- ROEco-Protection

2020

Implementarea masurilor de conservare/realizarea planului de management pentruOltul Mijlociu Cibin Hîrtibaciu

Custozi/administratoriAPM Sibiu

2020

Implementarea masurilor de conservare/realizarea planului de management pentruHîrtibaciu de Sud Vest

Custozi/administratoriAPM Sibiu

2020




PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 06- 02) - Resurse umane, materiale şi financiare insuficiente pentru aprotejate

OBIECTIV GENERAL: Conservarea şi protejarea patrimoniului natural al ariilor naturale protejate

OBIECTIV SPECIFIC: Reducerea şi eliminarea cauzelor care conduc la afectarea patrimoniului ariilor naturale protejate

Menţinerea statutuluifavorabil deconservare a speciilorşi habitatelorde interes comunitar

Nr. solicităridepuse / soluţionate

Sprijinirea proprietarilor/utilizator de teren în acordarea de plăţicompensatorii NATURA 2000 şiimplementarea de politici agricole

DADRAPIAAdministratorii defond forestier

permanent

Nr. solicităridepuse / soluţionate

Sprijinirea proprietarilor/utilizator de teren în accesarea masurilor de agromediureferitoare la protectia naturii

DADR , APIA,Administratori sicustozi

permanent

Nr. solicităridepuse

/ soluţionate

Sprijinirea custozilor şi administratorilor în îndeplinirea obligaţiilor ce le revin îngestionarea ariilor protejate (consultantatehnica, furnizare informatii, etc)

DADR, APIAAPM Sibiu

permanent

Nr instruiriPregătirea personalului care lucrează în

domeniul administrării ariilor protejate înscrierea şi implementarea de proiecte

APM Sibiu

Instituţii PubliceAdministratori-custozi

permanent

PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 06- 11) – afectarea biodiversităţii prin activităţi antropice (vânătoare, defrişenergie verde etc)

OBIECTIV GENERAL : Administrarea durabilă a resurselor naturale

OBIECTIV SPECIFIC: Menţinerea şi dezvoltarea habitatelor forestiere protejate

Asigurarea integrităţiişi a viabilităţii

fondului forestier

Nr de actiuni

Desf ăşurarea de acţiuni cu scop preventivşi coercitiv în zonele identificate cu risc

ITRSVDS SibiuGNM Sibiu

Autoritati locare

permanent

Suprafaţă( ha)Realizarea lucrărilor de igienizare,tratare boli şi dăunători

DS SibiuOcoale silvicePrivate

permanent

Nr amenajamenterealizate

Integrarea măsurilor de conservare abiodiversităţii în amenajamentele silvice


permanent



Planul Local de Acţiune pentru Mediu - Judeţul SibiuAPM Sibiu

Suprafaţa împădurită

Reinventarierea suprafeţelor de fondforestier proprietateprivată care necesită lucrări de împădurireşi identificareaproprietarilor


permanent

Masa lemnoasarecoltata (mc)

Respectarea cotelor anuale de masă lemnoasă care poate fi exploatată inclusivde proprietarii particulari

DS SibiuOcoale silvicePrivateITRSVPolitia judeţ

permanent

OBIECTIV SPECIFIC: Păstrarea efectivului optim a resurselor biologice din fauna sălbatică

Menţinerea efectiveloroptime pentru speciilede interes cinegetic

Nr evaluăriEvaluarea anuală a efectivului de fondcinegetic

Gestionari de fondcinegeticAPM Sibiu

permanent

Nr acţiuniDesf ăşurarea de acţiuni cu scop preventivşi coercitiv în fondurile cinegetice

ITRSVGNM SibiuGestionari fond

cinegeticPolitia județeană

permanent

Nr stâlpi izolaţi/nr acţiunialternative

Izolarea stâlpilor de medie tensiune cu riscde electrocutare pentru păsări sauidentificarea de soluţii alternative care saincludă măsuri pentru protejarea păsărilor

SC Electrica permanent

Menţinerea in starefavorabila deconservare a speciilorde peşti protejate

Nr acţiuniDesf ăşurarea de acţiuni cu scop preventivşi coercitiv în fondul piscicol şi cursurilenaturale de apă

Proprietari/Admin.fondpiscicolGNMSGA SibiuPoliţie/ jandarmerie

permanent

Nr acţiuni Controlul legalităţii activităţilor deexploatare agregate minerale desf ăşuratepe cursuri de apă precum şi amenajărilepiscicole realizate la încheierea acestoractivităţi.

GNMSGA SibiuPoliţie/ jandarmerie

permanent

OBIECTIV SPECIFIC: Gestionarea corespunzătoare a activităţilor antropice in ariile protejate




Menţinerea in starefavorabila deconservare a speciilorşi habitatelor protejate

Nr solicitări/ Nrsoluţionări

Aprobarea si monitorizarea tuturoractivităţilor desf ăşurate în arii naturaleprotejate

APM SibiuCustozi /adimnistratori

permanent

Nr solicitări/ Nrsoluţionări

Controlul activităţilor desf ăşurate înactivităţi desf ăşurate in arii naturaleprotejate

GNM permanent

CATEGORIA DE PROBLEME: URBANISM ŞI MEDIU (cod identificare - PM 09)

PROBLEMA DE MEDIU: PM 09- 01 - PUG-uri neactualizate pentru unele UAT-uri din judeţ

OBIECTIV GENERAL : Revizuirea şi promovarea PUG-urilor în conformitate cu cerinţele de mediu

OBIECTIV SPECIFIC: Revizuirea şi promovarea PUG-urilor în conformitate cu cerinţele de mediu Ţinta Indicator(i) Acţiuni propuse pentru realizarea

fiecǎrui obiectiv specificResponsabilimplementare

Termende realizare

Costestimat

Respectarearegimului deprotecţie a zonelorcu regim special dinpunct de vedere alprotectiei mediului

Nr PUG-uriactualizate

Reactualizarea PUG-urilor în conformitatecu Directivele UEtranspuse în legislaţia română laUAT Avrig , Cisnadie, Ocna Sibiului,Nocrich, Slimnic, Vurpăr, Dumbrăveni,Cristian, Laslea Ludoş, Poiana Sibiului,Valea Viilor, Şura Mare, Turnu Roşu,Târnava, Racoviţa, Păuca, Jina Hoghilag,Biertan, Aţel,

Primării 2014


Reactualizarea PUG-urilor în conformitatecu Directivele UEtranspuse în legislaţia română laUAT Copşa Mică, Miercurea Sibiului,

Arpaşu de Jos, Axente Sever, Blă jel,Boiţa, Brateiu, Brădeni, Chirpăr,Cârţişoara, Gura Râului, Iacobeni,Micăsasa, Moşna, Poplaca, Porumbacu deJos, Răşinari , Roşia, Şelimbăr, ŞeicaMare, Şeica Mică, Şura Mare, Tilişca,Orlat

Primarii 2015

Nr PUG-uriReactualizarea PUG-urilor în conformitate primării 2016



Planul Local de Acţiune pentru Mediu - Judeţul Sibiuactualizate cu Directivele UE

transpuse în legislaţia română laUAT Sălişte, Alţâna


Reactualizarea PUG-urilor în conformitatecu Directivele UEtranspuse în legislaţia română laUAT Bârghiş, Sadu

primării 2017


Reactualizarea PUG-urilor în conformitatecu Directivele UEtranspuse în legislaţia română laUAT Mihăileni, Merghindeal

primării 2018


Reactualizarea PUG-urilor în conformitatecu Directivele UEtranspuse în legislaţia română laUAT Alma, Apoldu de Jos, Cârţa,Loamneş,

primării 2020

Nr solicitari -respingeri

Interzicerea amplasării deobiective şi desf ăşurarea unoractivităţi cu efecte dăunătoare în

perimetrul şi zonele de protecţie /

APM permanent

Nr sancţiuniNerespectarea condiţiilor de mediu impuse în PUG-uri

GNM permanent

CATEGORIA DE PROBLEME: PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE / FENOMENE PERICULOAPM 10)

PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 10- 01) Lipsa amenajărilor împotriva inundaţiilor în unele localităţi din med

OBIECTIV GENERAL : Reducerea efectelor datorate catastrofelor naturale

OBIECTIV SPECIFIC: Diminuarea nr de gospodarii /persoane afectate de catastrofele naturale


obiectiv specific


Termende realizare

Costestimat



Planul Local de Acţiune pentru Mediu - Judeţul SibiuScăderea riscului deafectare a zonelorpopulate

Km lucrări Lucrari hidrotehnice de aparare impotrivainundatiilor pe pr.Porumbacu, comunaPorumbacu de Jos, jud.Sibiu

A.B.A.Olt-S.G.A.Sibiu

2014- 2015 15356 lei

Km lucrăriRegularizare pr.Steaza si pr.Caselor laRasinari, jud.Sibiu


2020 4620 lei

Km lucrăriRegularizare pr.Valea Sapunului- jud.Sibiu A.B.A.Olt-S.G.A.Sibiu 2020 2570 lei

Km lucrăriRefacere lucrari de indiguire pe raulTirnava Mare la Copsa Mica, jud. Sibiu

A.B.A MuresSGA Mures

2014-2020 3.000mii lei

PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 10- 04) Amplasarea în zone inundabile de case sau cabane ceea ce poate dvieţi omeneşti în timpul viiturilor

OBIECTIV GENERAL : Reducerea efectelor datorate viiturilor

OBIECTIV SPECIFIC: Diminuarea nr de gospodarii /persoane afectate de viituri si precipitaţii abundente

Scăderea riscului deafectare a zonelorpopulate

Km lucrăriLucrari hidrotehnice de amenajare aafluentilor in B.H.Olt(zona Nord Fagaras) jud.Sibiu


2020 150000mii lei

Km lucrariLucrari hidrotehnice de amenajare aafluentilor raului Cibin in B.H.Olt, jud.Sibiu


2020 100000mii lei

PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 10- 05) Lipsa hărţilor de risc pentru fiecare localitate a judeţului;

OBIECTIV GENERAL: Intocmirea hartilor de risc la nivelul judetului

OBIECTIV SPECIFIC: Intocmirea hartilor de risc la nivelul judetului

Realizare harti derisc

Nr de UAT cu hartide risc

Realizarea/actualizarea harţilor de riscpentru toate localităţile judeţului

A.B.A.Olt-S.G.A.SibiuA.B.A. Mureş Primării

permanent




CATEGORIA DE PROBLEME: FENOMENUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE (cod identificare - PM

PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 11- 01) Afectarea mediului datorită emisiilor de gaze cu efect de seră

OBIECTIV GENERAL: Diminuarea efectelor asupra mediului și populației județului datorită schimbărilor climatice

OBIECTIV SPECIFIC: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră


obiectiv specific


Termende realizare

Costestim

Atingerea indicatorului20-20-20 privindeficienta energetica

Nr proiecte

Reabilitarea termică a clădirilorpublice/private în municipii şi oraşe

Primarii

Institutii

2020 12.00

Creşterea eficienţei termice a cladirii APMSibiu - Proiect *Calea verde spredezvoltare durabilă*

APM Sibiu 2014 - 2017 1.431Euro

Atingerea indicatorului20-20-20 privindeficienta energetica

Nr proiecte

Realizarea de sisteme de încălzire şi răcireeficiente în cladirea APM Sibiu - Proiect*Calea verde spre dezvoltare durabilă*

APM Sibiu 2014 - 2017 1.431Euro

Utilizarea energiei regenerabile pentruprepararea apei calde si a energiei electricela clădirile publice si private

PrimăriiInstituţii

2020 3.000euro

Atingerea ţintei de 26mp spaţiu verde / caplocuitor

mp spatiu verde /localitate

Creşterea suprafeţelor perdelelor deprotecţie/ aliniamente

Primării 2020 200.0

Amenajarea cursului de apa şi a malurilorrâului Cibin (crearea unei zone deagrement de-a lungul cursului râului Cibin

prin amenajarea zonei verzi pe tot cursulrâului, realizarea de zone de relaxare, pistede biciclişti, alei de promenadă şi iluminatpublic)

Mun.Sibiu şiA.B.A.Olt-

S.G.A.Sibiu

2016-2019 126.0lei

Creşterea de suprafeţe cu acoperişuri verziAPM Sibiu 2014-2017 70 00



Planul Local de Acţiune pentru Mediu - Judeţul SibiuCresterea suprafeţelor scuarurilor, parcuri,zone verzi intre clădiri, reamenajări spaţiiverzi

PrimăriiParohiaEvanghelică Sibiu.

2020 2000

Creşterea cu min 30%a lungimii pistelor de

biciclete

kmRealizarea de piste de biciclete intreprincipalele localitati din judetul Sibiu

ConsiliulJudetean Sibiu

Permanent 100.0

Identificarea si marcarea de trasee decicloturism in imprejurimile Sibiului

ConsiliulJudetean SibiuONG-uri

Permanent 50.00

Identificarea si marcarea de trasee decicloturism in imprejurimile principalelororase din judetul Sibiu (Medias, Agnita,Saliste, etc.)

ConsiliulJudetean SibiuONG-uri locale

Permanent -

OBIECTIV SPECIFIC: Adaptarea la schimbările climatice

Consolidareainfrastructurii detransport (căi ferate,drumuri, reţele

electrice, gaztelecomunicaţii , etc

Nr proiecteCentru Economic Est (dezvoltareaeconomică a Zonei Industriale Est prinamenajarea drumurilor de acces, areţelelor de apă şi canalizare, a

iluminatului public şi a zonelor verzi.

Municipiul Sibiu 2017-2020 33.60

Nr proiecte/ kmrealizati

Modernizare străzi şi reţele tehnico-edilitare în municipiul Sibiu(îmbunătăţirea legăturilor între cartiere,centrul oraşului şi celelalte zone de interesale municipiului, prin reabilitarea străzilor,a trotuarelor, a zonelor verzi din amprizastrăzii .Modernizarea reţelelor de apă şi canalizareşi a iluminatului public)

Municipiul Sibiu 2017-2022 353.6

lei

Nr proiecteComplex de agrement şi cazare turistică (dezvoltare turistică a municipiului,

amenajare derumuri de acces pietonale şicarosabile şi locuri de parcare

Municipiul Sibiu2015-2018 163.4

lei

Nr proiecteAmenajarea turistică a zonei Păltiniş –Cindrel (dezvoltarea staţiunii Păltiniş, prinmodernizarea infrastructurii de drumuri şitehnico-utilitare)

Municipiul Sibiu în parteneriat cuConsiliulJudeţean

2016-2022 2.210

lei




Împădurirea sirefacerea zonelorforestiere

Suprafeţeamenajate (ha)

Întocmirea de amenajamente pentrupăşuni împădurite cu consistenţă mai marede 0,4 ( ITRSV)

ITRSVpermanent

Suprafeţeregenerate ha

Plantaţii executate în terenuri degradate,goluri sau suprafeţe regenerate în urmatăierilor definitive

Ocoalele silviceprivateDirectia Silvică

permanent

Număr decontroaleexecutate

Controlul respectării legislaţiei în vigoare în domeniul pǎdurilor

ITRSVCJSibiu al GNM

permanent

Schimbarea controlată a categoriei defolosinţă a terenuriloragricole si forestiere

hapajişti

Întocmirea amenajamentelor pastoralepentru cca 180.000 ha pajişti dindomeniul public sau privat al comunelor şipajişti din domeniul public sau privat alAgenţiei Domeniilor Statului

Primării,Dir.AgricolaJudeteana,ADS

permanent

PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 11- 03) Utilizare insuficienta a resurselor regenerabile

OBIECTIV GENERAL: Creşterea numărului de instalaţii de producere a energiei electrice alternative

OBIECTIV SPECIFIC: Creşterea eficienţei energetice în judeţ

Atingerea obiectivuluide eficienţă energetică şi a ţintelor UE, 20-20-20

Nr proiecteInstalarea de echipamente eficienteenergetic în clădirile publice

PrimăriiInstituţii

2020 3.000

Instalarea de echipamente eficienteenergetic pentru iluminatul public,extinderea reţelelor de iluminat public

Primarii 2017-2022175.0lei

Crearea de infrastructură specifică pentruutilizarea de vehicule electrice, electro-biciclete

Primarii 2020 3.000



CATEGORIA DE PROBLEME: EDUCAŢIE, CONŞTIENTIZARE ŞI INFORMAŢIA DE MEDIU (cod

PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 14- 01) Instituţiile publice nu identifică, înregistrează şi raportează solicitări

OBIECTIV GENERAL : Asigurarea implementarii legislatiei de mediu

OBIECTIV SPECIFIC: Cresterea gradului de informare si constientizare a populatiei, asupra problemelor de mediu

Ţinta Indicator(i) Acţiuni propuse pentru realizarea fiecǎruiobiectiv specific

Responsabil

implementare

Termende realizare

Output-uri şifeedback-uri decomunicare inproportie de 100%

Număr instruiri Instruirea responsabililor cu privire lagestionarea corectă a informaţiei de mediu

APM Sibiu permanent

Număr raportăriElaborarea, actualizarea, monitorizarea siraportarea solicitărilor de informaţii de mediu

APM Sibiu permanent

PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 14- 02) Fluxurile informaţionale ale diverselor instituţii implicate în protecţi

OBIECTIV GENERAL: Funcționarea corespunzătoare a fluxurilor informaţionale ale diverselor instituţii implicate în protecţ

OBIECTIV SPECIFIC : Imbunatatirea comunicarii interinstitutionale

Output-uri şifeedback-uri de

comunicare inproportie de 100%

Nr. întâlniri Organizarea de seminarii, mese rotunde,grupuri de lucru pentru îmbunătăţirea

relaţiilor inter-instituţionale si a serviciiloroferite publicului

APM Sibiu permanent

PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 14- 04) Lipsa conştiinţei civice în relaţia cu protecţia mediului

OBIECTIV GENERAL: Formarea constiinţei civice in relaţie cu potecţia mediului

OBIECTIV SPECIFIC: Creşterea implicării factorilor interesaţi şi a grupurilor ţintă în problematici ale protecţiei mediului

Protejarea şipăstrarea calităţiimediului înconjurător înscopul uneidezvoltări durabile în judeţ

Nr acţiuni Activităţi de informare şi conştientizare demediu a grupurilor ţintă

APM SibiuCustozi/admin,instituţii publice,firme private, ONG

permanent

Nr acţiuni Activităţi de educaţie ecologică APM SibiuCustozi/administr.,instituţii publice,ONG –uri, etc

permanent




144

5. PLANUL DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR

ELABORAREA PLANULUI DE IMPLEMENTARE

Planul de Implementare a Acţiunilor a fost elaborat, ca o prima etapă, pentru acţiunileidentificate a fi posibile pentru soluţionarea problemelor prioritare de mediu (conform listeide prioritizare). Acesta conţine, pentru fiecare acţiune posibilă ce conduce la soluţionarea uneiprobleme individuale de mediu, următoarele elemente:

• părţile (instituţii, organizaţii, grupuri) responsabile privind implementareaacţiunilor;

• părţile (grupuri, instituţii, organizaţii sau alte entităţi) care realizează supravegherea şi cooperarea în implementarea acţiunilor;

• termenele de finalizare a acţiunilor;

• Costurile aferente




145

6. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA REZULTATELOR

ELABORAREA PLANULUI DE MONITORIZARE SI DE EVALUARE

Procesul de evaluare a rezultatelor implementării PLAM constă, în esenţă, în compararearezultatelor obţinute prin procesul de monitorizare, cu obiectivele şi ţintele stabilite în Planulde Acţiune şi în Planul de Monitorizare, incluzând şi modul de respectare a termenelorpropuse.

Scopurile principale ale procesului de evaluare sunt:

• Cunoaşterea stadiului implementarii acţiunilor;

• Cunoaşterea efectelor acţiunilor asupra problemei de mediu căreia i-au fost adresate acesteacţiuni;

• Furnizarea elementelor pentru ajustarea acţiunilor in funcţie de noile realităţi;

• Furnizarea datelor si informaţiilor pentru actualizarea şi revizuirea PLAM.

Procesul de evaluare este, ca întregul proces PLAM, un proces continuu. Datele şiinformaţiile obţinute prin analiza comparativă a rezultatelor monitorizării cu acţiunile propuseşi cu efectele estimate privind soluţionarea problemelor de mediu vor sta la baza unui Raportde Evaluare a rezultatelor PLAM.

Responsabilitatea evaluării rezultatelor revine Comitetului de Coordonare, în acest procesfiind însă implicate toate celelalte structuri organizatorice ale PLAM (coordonatorul PLAM,Grupul de Lucru), precum şi responsabilii direcţi pentru implementarea şi monitorizareaPLAM. De asemenea, Comitetul de Coordonare va decide, dupa caz, implicarea şi altorpersoane sau grupuri in acest proces. Instituţiile responsabile de implementare vor fi în maimare masură capabile să utilizeze rezultatele evaluarii dacă participă şi î şi însuşesc procesulde evaluare.

Elaborarea Raportului de Evaluare a rezultatelor PLAM pentru judeţul Sibiu va fi efectuatanual. La elaborarea raportului vor fi luate în considerare atât elementele incluse in matriceade monitorizare şi evaluare prezentată în secţiunea anterioară, cat şi alte elemente noi care potaparea pe parcursul desfasurării activitaţilor de implementare PLAM. De asemenea, se vor lua

în considerare toate datele şi informaţiile detaliate din fişele individuale de monitorizare aacţiunilor şi problemelor (conform Manualului de Elaborare si Implementare PLAM). Intrucâtprocesul de evaluare va fi un proces transparent, matricea menţionată va servi pentruprezentarea sintetică a rezultatelor comparative obţinute în implementarea PLAM.

In pregatirea evaluarii vor fi luate în considerare:

• Eficienta acţiunii in atingerea efectelor estimate;

• Modul de respectare a termenelor, menţionându-se corecţiile necesare;

• Modul de conformare a costurilor cu cele planificate;

• Abilitatea de administrare a diferiţilor factori din aria de responsabilitate a coordonatorilorimplementării;

• Dificultaţile întâmpinate;

•

Modul în care experienţa acumulată în implementare serveşte la îmbunătăţirea unorproiecte viitoare şi sugestiile de îmbunătăţire.




146

Problemele cele mai importante care vor fi luate în considerare în utilizarea rezultatelorevaluării sunt:

• Identificarea punctelor pentru care se considera necesare modificări ale politicilor şiprogramelor;

• Identificarea autorităţilor care să efectueze aceste modificări;

• Identificarea instituţiilor de implementare la care trebuie f ăcute modificări şi a celor carevor decide aceste modificări;

• Identificarea datei la care se vor efectua aceste modificări.

Ţelul final al procesului de evaluare constă în îmbunătăţirea continua a PLAM în acord cudinamica dezvoltarii sociale şi economice, cu politicile naţionale, regionale şi judeţeneprivind dezvoltarea corelată cu protecţia mediului. Acest ţel se va reflecta în revizuireaperiodică a PLAM.

Comitetul de Coordonare PLAM are responsabilitatea informării permanente a comunităţiiasupra atingerii obiectivelor şi ţintelor din Planul de Acţiune şi din Planul de Implementare.

Membrii comunităţii vor fi informaţi asupra stării condiţiilor de mediu, a îmbunătăţiriloraduse acestor condiţii şi a acţiunilor care trebuie efectuate in continuare pentru atingereaobiectivelor de mediu.

Raportul de Evaluare a rezultatelor implementării PLAM va fi elaborat anual, începând cuanul 2014.




7. MATRICEA-PLAN DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE A PLAM

1. REZUMAT AL PROBLEMEI

Problema Cod Obiectiv general Obiec

2. PLAN DE MONITORIZARE ŞI RAPORTARE ALE ACŢIUNILOR PREVĂZUTEAcţiunea /Termen

Responsabili deimplementare

Program de monitorizare Rezultatele mon

Acţiune demonitorizare

Termen demonitorizare

Indicatorulmonitorizat

Responsabilide

monitorizare

Cuiraportează

Indicator / Ţinta

propusă

Ind /

rea

3. REZUMAT AL SOLUŢIONĂRII PROBLEMEI

Problema Măsura în care a fost realizat

obiectivul general

Măsura în care a fost realizat

obiectivul specific

Alte o




8. TERMEN PENTRU REVIZUIREA PLANULUI LOCAL DE ACŢIUNEPENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI SIBIU

Pornind de la faptul ca Planul Local de Acţiune al judeţului Sibiu va fi implementat începând cuanul 2014, revizuirea acestuia a fost stabilită în anul 2020.

anexa-plam21

Documents