NOT+

Federa]ia Român= de Tenis \[i face o datorie din a prezenta versiunea român= a edi]iei RULES of TENNIS 2006 publicat= de Federa]ia Interna]ional= de Tenis, valabil= pentru anul 2006. Aceast= versiune are scopul s= ajute persoanele interesate, nefamiliarizate cu limba englez=, la \n]elegerea mai u[oar= a regulilor tenisului, \n vederea aplic=rii lor corecte. Inten]ia a fost ca aceast= traducere a textului s= fie redat= cât mai aproape de original. Este \ns= posibil, a[a cum se \ntâmpl= cu orice traducere, s= existe unele abateri de la versiunea englez=, mai ales atunci când este vorba de rigurozitatea unor termeni. Dac= \n versiunea român= apar astfel de diferen]e fa]= de textul englez, pentru eventualele ne\n]elegeri sau divergen]e ap=rute este valabil= numai versiunea englez=, singura oficial= [i autentic=.

CUPRINS Introducere Regula 1 Terenul Regula 2 Anexe permanente Regula 3 Mingea Regula 4 Racheta Regula 5 Scorul \ntr-un game Regula 6 Scorul \ntr-un set Regula 7 Scorul \ntr-un meci Regula 8 Servant [i primitor Regula 9 Alegerea p=r]ii de teren [i a serviciului Regula 10 Schimbarea p=r]ii de teren Regula 11 Mingea \n joc Regula 12 Mingea atinge o linie Regula 13 Mingea atinge o anex= permanent= Regula 14 Ordinea la serviciu Regula 15 Ordinea la primire la dublu Regula 16 Serviciul Regula 17 Executarea serviciului Regula 18 Gre[eala de picior Regula 19 Gre[eala la serviciu Regula 20 Al doilea serviciu Regula 21 Când se serve[te [i se prime[te Regula 22 LET (rejucare) la serviciu Regula 23 LET (rejucarea punctului) Regula 24 Juc=torul pierde punctul Regula 25 O returnare bun= Regula 26 Incomodare Regula 27 Corectarea erorilor Regula 28 Rolul arbitrilor pe teren Regula 29 Jocul continuu Regula 30 |ndrum=ri

REGULILE TENISULUI IN SCAUN CU ROTILE AMENDAMENT LA REGULILE TENISULUI

Anexa I Mingea Clasificarea tipurilor de suprafe]e de joc

Anexa II Racheta Anexa III Reclame Anexa IV Metode alternative de eviden]= a scorului Anexa V Rolul arbitrilor pe teren Anexa VI Proceduri de revizuire si examinare a Regulilor Tenisului

Planul terenurilor Sugestii asupra modului de marcare a unui teren

Referirile la Federa]ia Interna]ional= de Tenis sau ITF trebuie s= \nsemne de acum \nainte ITF Limited.

CUVÂNT |NAINTE

Federa]ia Interna]ional= de Tenis (ITF) este forul de administrare al jocului de tenis [i sarcinile [i responsabilit=]ile ei includ definirea Regulilor Tenisului.

Pentru a asista ITF \n \ndeplinirea acestei responsabilit=]i, ITF a numit un Comitet la Regulilor Tenisului care monitorizeaz= continuu jocul [i regulile sale, [i recomand= schimb=ri ori permanente ori pe o perioad= limitat= de \ncercare Comitetului Director al ITF care la rândul s=u face recomand=ri Adun=rii Generale Anuale a ITF care este autoritatea final= pentru efectuarea oric=rei schimb=ri \n Regulile Tenisului.

Din motive de referin]= \n aceast= edi]ie num=rul regulii vechi este pus \n paranteze.

Not=: |n afara cazului \n care este altfel stabilit, toate referirile din aceste Reguli ale Tenisului la masculin includ [i genul feminin.

1. TERENUL (VECHI 1 & 34) Terenul trebuie s= fie un dreptunghi lung de 78 picioare (23.77 m) [i, pentru meciuri de simplu, lat de 27 picioare (8.23 m). Pentru meciurile de dublu, terenul trebuie s= fie lat de 36 picioare (10.97m). El trebuie s= fie \mp=r]it transversal, \n partea median=, de un fileu sus]inut de o coard= sau un cablu metalic ale c=ror capete trebuie prinse de, sau trecute peste doi stâlpi la o \n=l]ime de 3 ½ picioare (1.07 m). Fileul trebuie s= fie \ntins \n \ntregime, astfel \ncât s= acopere complet spa]iul dintre cei doi stâlpi [i trebuie s= aib= ochiuri suficient de mici pentru a preveni trecerea mingii prin ele. |n=l]imea fileului trebuie s= fie de 3 picioare (0.914 m) la mijloc, unde trebuie s= fie bine fixat de jos cu o ching=. O band= trebuie s= acopere coarda sau cablul metalic si partea de sus a fileului. Chinga [i banda vor fi complet albe.

- Diametrul maxim al coardei sau cablului metalic trebuie s= fie de 1/3 inci (0.8 cm) - L=]imea maxima a chingii trebuie s= fie 2 inci (5 cm) - Banda trebuie s= fie \ntre 2 inci (5 cm) [i 2 ½ inci pe fiecare parte

Pentru meciurile de dublu, centrul stâlpilor trebuie s= fie la 3 picioare (0.914 m) \n afara terenului de dublu \n fiecare parte. Pentru meciurile de simplu, dac= este folosit un fileu de simplu, centrul stâlpilor trebuie s= fie la 3 picioare (0.914 m) \n afara terenului de simplu \n fiecare parte. Dac= este folosit un fileu de dublu fileul trebuie s= fie sprijinit la o \n=l]ime de 3 ½ picioare (1.07 m) de dou= be]e de simplu, a c=ror centre trebuie s= fie la 3 picioare (0.914 m) \n afara terenului de simplu \n fiecare parte.

- Stâlpii fileului nu vor avea o suprafa]= mai mare de 6 inci (15 cm) latura p=tratului sau 6 inci (15 cm) diametru.

- Be]ele de simplu nu vor avea o suprafa]= mai mare de 3 inci (7.5 cm) latura p=tratului sau 3 inci (7.5 cm) diametru.

- Stâlpii fileului [i be]ele de simplu nu vor dep=[i cu mai mult de 1 inci (2.5 cm) partea superioara a fileului. Liniile care delimiteaz= capetele se numesc linii de fund [i cele care delimiteaz= p=r]ile laterale ale terenului se numesc linii laterale. Dou= linii trebuie s= fie trasate \ntre liniile laterale de simplu, la 21 picioare (6.40 m) de fiecare parte a fileului, paralel cu fileul. Aceste linii se numesc linii de serviciu. De fiecare parte a fileului, spa]iul cuprins \ntre linia de serviciu [i fileu trebuie s= fie \mp=r]it= \n dou= p=r]i egale, careurile de serviciu, de linia median= de serviciu. Linia median= de serviciu trebuie s= fie trasat= paralel cu liniile laterale de simplu [i la jum=tatea distan]ei dintre ele. Fiecare linie de fund trebuie s= fie \mp=r]it= \n dou= p=r]i egale de un “semn de mijloc” cu lungimea de 4 inci (10 cm), care va fi trasat \n interiorul terenului [i paralel cu liniile laterale de simplu.

- Linia median= de serviciu [i semnul de mijloc trebuie s= aibe o l=]ime de 2 inci (5 cm). - Toate celelalte linii ale terenului trebuie s= aibe o l=]ime \ntre 1 inci (2.5 cm) [i 2 inci (5 cm), cu excep]ia

liniilor de fund care pot avea pân= la 4 inci (10 cm) l=]ime. Toate m=sur=torile pe teren trebuie f=cute spre exteriorul liniilor [i toate liniile terenului trebuie s= aibe aceea[i culoare contrastând vizibil cu culoarea suprafe]ei de joc. Niciun fel de reclam= nu este permis= pe teren, fileu, ching=, band=, stâlpi de fileu sau be]e de simplu cu excep]ia celor prev=zute \n Anexa III. 2. ANEXE PERMANENTE (VECHI 2) Anexele permanente ale terenului includ gardul din fundul terenului [i din p=r]ile laterale, spectatorii, tribunele [i scaunele pentru spectatori, toate celelalte anexe din jurul [i de deasupra terenului, arbitrul de scaun, arbitrii de linie, arbitrul de fileu [i copiii de mingi când sunt pe locurile lor prestabilite. |ntr-un meci de simplu jucat cu fileu de dublu [i be]e de simplu, stâlpii de fileu [i partea fileului din afara be]elor de simplu sunt anexe permanente [i nu sunt considerate stâlpi de fileu sau parte a fileului. 3. MINGEA (VECHI 3, 13, 27 & 32) Mingile care sunt aprobate pentru joc \n conformitate cu Regulile Tenisului trebuie s= fie conforme cu specifica]iile din Anexa I.

ITF va decide \n chestiunile legate de conformitatea unei mingi sau prototip cu Anexa I si deci aprobat= sau nu pentru joc. Aceast= hot=râre poate fi luat= din propria ei ini]iativ= sau ca urmare a cererii oric=rei p=r]i de bun= credin]=, interesat= \n aceasta, cuprinzând orice juc=tor, produc=tor de echipament sau Asocia]ie Na]ional= sau membrii ai acesteia. Astfel de hot=râri [i cereri trebuie f=cute \n conformitate cu Procedurile de Revizuire [i Examinare corespunz=toare ale Federa]iei Interna]ionale de Tenis (vezi Anexa VI). Organizatorii de competi]ii trebuie s= anun]e \naintea competi]iei:

a. Num=rul de mingi pentru joc (2, 3, 4 sau 6). b. Schimbul de mingi, dac= exist=.

Schimbul de mingi, daca exist=, se poate face \n felurile urm=toare: i. Dup= un num=r impar precizat de game-uri, \n care caz primul schimb de mingi din meci va avea loc cu dou= game-uri mai devreme decât pentru restul meciului, pentru a ]ine cont de \nc=lzire. Un tie-break conteaz= ca un game pentru schimbul de mingi. Schimbul de mingi nu va avea loc la \nceputul unui tie-break. |n acest caz, schimbul de mingi va fi \ntârziat pân= la \nceputul celui de-al doilea game al setului urm=tor; sau ii. La \nceputul unui set. Daca o minge se sparge \n timpul jocului, punctul se va rejuca. Cazul 1: Dac= o minge este moale la sfâr[itul unui punct, se va rejuca punctul? Decizie: Daca mingea este moale, nu spart= punctul nu se rejoac=. Not=: Orice minge care va fi folosit= la o competi]ie care se joaca \n conformitate cu Regulile Tenisului trebuie s= fie trecut= pe lista oficial= de mingi aprobate ITF, emis= de Federa]ia Interna]ional= de Tenis. 4. RACHETA (VECHI 4) Rachetele care sunt aprobate pentru joc \n conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie s= fie conforme specifica]iilor din Anexa II. ITF va decide \n chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobat= sau nu pentru joc. Aceast= hot=râre poate fi luat= din propria ei ini]iativ= sau ca urmare a cererii oric=rei p=r]i de bun= credin]=, interesat= \n aceasta, cuprinzând orice juc=tor, produc=tor de echipament sau Asocia]ie Na]ional= sau membrii ai acesteia. Astfel de hot=râri [i cereri trebuie f=cute \n conformitate cu Procedurile de Revizuire [i Examinare corespunz=toare ale Federa]iei Interna]ionale de Tenis (vezi Anexa VI). Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafa]a de lovire a rachetei? Decizie: Nu. Regulamentul men]ioneaz= clar o textur= (nu texturi) de corzi încruci[ate. (Vezi Anexa II) Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerat= a fi general uniform= [i plat=, dac= corzile sunt pe mai mult de un plan? Decizie: Nu. Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibra]iilor pe corzile unei rachete? Dac= da, unde poate fi plasat? Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai în afara texturii de corzi încruci[ate. Cazul 4: |n timpul jocului, un juc=tor \[i rupe accidental corzile rachetei. Poate continua s= joace un alt punct cu acea racheta ? Decizie: Da, \n afara cazului \n care este interzis \n mod specific de organizatorii competi]iei. Cazul 5: Are voie un juc=tor s= foloseasc= mai mult de o rachet= oricând \n timpul jocului? Decizie: Nu. Cazul 6: Poate fi incorporat= \ntr-o rachet= o baterie care afecteaz= caracteristicile de joc? Decizie: Nu. O baterie este prohibit= deoarece este o surs= de energie, a[a cum sunt celulele solare sau alte sisteme similare.

5. SCORUL |NTR-UN GAME (VECHI 26 & 27) a. Game-ul standard

Scorul \ntr-un game standard se ]ine dup= cum urmeaz= cu scorul servantului anun]at primul: Niciun un punct — “zero” Primul punct — “15” Al doilea punct — “30” Al treilea punct — “40” Al patrulea punct — “Game” cu excep]ia cazului \n care fiecare juc=tor / echip= a câ[tigat trei puncte [i scorul va fi “Egalitate” Dup= “Egalitate” scorul va fi “Avantaj” pentru juc=torul / echipa care a câ[tigat urm=torul punct. Daca acela[i juc=tor / echip= câ[tig= de asemenea urm=torul punct, acel juc=tor / echip= câ[tig= “Game”-ul; dac= juc=torul / echipa advers= câ[tig= urm=torul punct, scorul este din nou “Egalitate”. Un juc=tor / echip= trebuie s= câ[tige dou= puncte consecutive imediat dup= “Egalitate” pentru a câ[tiga “Game”-ul.

c. Tie-break

|n tie-break, scorul se ]ine “Zero”, “1”, “2”, “3”, etc. Primul juc=tor / echip= care câ[tig= [apte puncte câ[tig= “Game”-ul [i “Set”-ul, cu condi]ia s= fie o diferen]= de dou= puncte fa]= de oponent(]i). Dac= este necesar, tie-break-ul va continua pâna aceast= diferen]= este realizat=. Juc=torul care urmeaz= la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urm=toarele dou= puncte va servi oponentul(]ii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaz= la serviciu). Dup= aceasta fiecare juc=tor / echip= va servi alternativ câte dou= puncte pân= la sfâr[itul tie-break-ului (la dublu, alternan]a la serviciu \n fiecare echip= va continua \n aceea[i ordine ca \n timpul acelui set). Juc=torul / echipa care a c=rui rând a fost s= serveasc= primul \n tie-break va fi primitor \n primul game al setului urm=tor.

Metode alternative de eviden]= a scorului pot fi g=site \n Anexa IV. 6. SCORUL |NTR-UN SET (VECHI 27) Exist= diferite moduri de a ]ine scorul \ntr-un set. Cele dou= moduri principale sunt “Advantage Set” [i “Tie-break Set”. Oricare mod poate fi folosit cu condi]ia ca cel care va fi folosit s= fie anun]at \naintea competi]iei. Dac= este folosit “Tie-break set” trebui de asemenea anun]at dac= setul decisiv va fi jucat ca “Tie-break Set” sau “Advantage Set”.

a. “Advantage Set” Primul juc=tor / echip= care câ[tig= [ase game-uri câ[tig= acel “Set”, cu condi]ia s= fie o diferen]= de dou= game-uri fa]= de oponent(]i). Dac= este necesar, setul va continua pân= aceast= diferen]= este realizat=.

b. “Tie-break Set” Primul juc=tor / echip= care câ[tig= [ase game-uri câ[tig= acel “Set”, cu condi]ia s= fie o diferen]= de dou= game-uri fa]= de oponent(]i). Dac= scorul este 6 — 6 se va juca un tie-break.

Alte metode alternative de eviden]= a scorului pot fi g=site \n Anexa IV. 7. SCORUL |NTR-UN MECI (VECHI 28) Un meci poat fi jucat dup= sistemul “cel mai bun din 3 seturi” (un juc=tor / echip= trebuie s= câ[tige 2 seturi ca s= câ[tige meciul) sau dup= sistemul “cel mai bun din 5 seturi” (un juc=tor / echip= trebuie s= câ[tige 3 seturi ca s= câ[tige meciul). Metode alternative de ]inere a scorului pot fi g=site \n Anexa IV. 8. SERVANT & PRIMITOR (VECHI 5) Juc=torii / echipele vor sta de-o parte [i alta a fileului. Servantul este cel care pune mingea \n joc pentru primul punct. Primitorul este juc=torul care este gata s= returneze mingea servit= de c=tre servant. Cazul 1: Are primitorul voie s= stea \n afara liniilor terenului? Decizie: Da. Primitorul poate ocupa orice pozi]ie \n interiorul sau exteriorul liniilor \n partea de teren.

9. ALEGEREA P+R}II DE TEREN {I A SERVICIULUI (VECHI 6) Alegerea p=r]ii de teren [i alegerea de a fi servant sau primitor \n primul game va fi decis= de o tragere la sor]i \ninte de \nceperea \nc=lzirii. Juc=torul / echipa care câ[tig= tragerea la sor]i poate alege:

a. S= fie servant sau primitor \n primul game al meciului, caz \n care oponentul(]ii) va alege partea de teren pentru primul game al meciului; sau

b. Partea de teren pentru primul game al meciului, caz \n care oponentul(]ii) va alege s= fie servant sau primitor \n primul game al meciului; sau

c. S= cear= oponentului(lor) s= aleag= din posibilit=]ile de mai sus.

Cazul 1: Au amândoi juc=torii / echipele dreptul la noi alegeri dac= \nc=lzirea este oprit= [i juc=torii / echipele p=r=sesc terenul? Decizie: Da. Rezultatul tragerii la sor]i r=mâne valabil, dar ambii juc=tori / echipe pot face noi alegeri.

10. SCHIMBAREA P+R}II DE TEREN (VECHI 16 &27) Juc=torii trebuie s= schimbe partea de teren la sfâr[itul primului, al celui de-al treilea [i la fiecare urm=tor num=r impar de game-uri al fiec=rui set. De asemenea juc=torii trebuie s= schimbe partea de teren la sfâr[itul fiec=rui set \n afara cazului \n care num=rul de game-uri din acel set este par, caz \n care juc=torii vor schimba partea de teren la sfâr[itul primului game al setului urm=tor. |ntr-un tie-break juc=torii trebuie s= schimbe partea de teren dup= fiecare [ase puncte. 11. MINGEA |N JOC (VECHI 17) |n afara cazului \n care este anun]at= o gre[eal= la serviciu (“fault”) sau o rejucare (“let”) mingea este \n joc din momentul \n care servantul love[te mingea [i r=mâne \n joc pân= la deciderea punctului. 12. MINGEA ATINGE O LINIE (VECHI 22) Dac= o minge atinge o linie, se consider= c= a atins terenul delimitat de acea linie. 13. MINGEA ATINGE O ANEX+ PERMANENT+ (VECHI 23) Dac= mingea \n joc atinge o anex= permanent= dup= ce a atins terenul corect, juc=torul care a lovit mingea câ[tig= punctul. Dac= mingea \n joc atinge o anex= permanent= \nainte de a atinge terenul, juc=torul care a lovit mingea pierde punctul. 14. ORDINEA LA SERVICIU (VECHI 15 & 35) La sfâr[itul fiec=rui game standard, primitorul va deveni servant [i servantul va deveni primitor pentru game-ul urm=tor. La dublu, echipa care urmeaz= s= serveasc= \n primul game al fiec=rui set va hot=r\ care din juc=tori va servi \n acel game. |n mod similar, \naintea \nceperii celui de-al doilea game oponen]ii lor vor hot=r\ care juc=tor va servi \n acel game. Partenerul celui care a servit \n primul game va servi \n al treilea game iar partenerul celui care a servit \n al doilea game va servi \n al patrulea. Aceast= alternan]= va continua pân= la terminarea setului. 15. ORDINEA LA PRIMIRE LA DUBLU (VECHI 35, 36 & 40) Echipa care urmeaz= s= primeasc= \n primul game al fiec=rui set va hot=r\ care din juc=tori va fi primitor pentru primul punct din acel game. |n mod similar, \naintea \nceperii celui de-al doilea game oponen]ii lor vor hot=r\ care juc=tor va fi primitor pentru primul punct din acel game. Juc=torul care a fost partenerul primitorului pentru primul punct al game-ului va fi primitor pentru al doilea punct [i aceast= alternan]= va continua pân= la terminarea game-ului [i a setului. Dup= ce primitorul a returnat mingea, oricare din juc=torii unei echipe poate lovi mingea. Cazul 1: Are voie unul din juc=torii unei echipe de dublu s= joace singur \mpotriva oponen]ilor? Decizie: Nu. 16. SERVICIUL (VECHI 7) Imediat \nainte de a \ncepe mi[carea de serviciu, servantul trebuie s= se afle \n repaus cu ambele picioare \n spatele (adic= mai departe de fileu decât) liniei de fund [i \ntre extensiile imaginare ale semnului de mijloc [i liniei laterale.

Atunci servantul va arunca mingea din mân= \n orice direc]ie [i va lovi mingea cu racheta \nainte ca mingea s= ating= p=mântul. Mi[carea de serviciu este terminat= \n momentul când racheta juc=torului love[te sau rateaz= mingea. Un juc=tor care poate folosi doar o mân= are voie s= foloseasc= racheta pentru aruncarea mingii. 17. EXECUTAREA SERVICIULUI (VECHI 9 & 27) Când serve[te \ntr-un game standard servantul trebuie s= stea alternativ \n spatele jum=t=]ilor terenului, \ncepând cu jum=tatea dreapt= a terenului \n fiecare game. |ntr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jum=t=]ilor terenului, cu primul serviciu din jum=tatea dreapt= a a terenului. Mingea servit= trebuie s= treac= peste fileu [i s= ating= careul de serviciu diagonal opus \nainte de a fi returnat= de primitor. 18. GRE{EALA DE PICIOR (VECHI 7 & 8) |n timpul mi[c=rii de serviciu, servantul nu va: a. Schimba pozi]ia mergând sau alergând, doar u[oare mi[c=ri ale picioarelor fiind permise; sau b. Atinge cu oricare din picioare linia de fund; sau c. Atinge cu oricare din picioare suprafa]a din afara extensiei imaginare a liniei laterale; sau d. Atinge cu oricare din picioare extensia imaginar= a semnului de mijloc. Dac= servantul incalc= aceast= regul= este o “GRE{EAL+ DE PICIOR” Cazul 1: |ntr-un meci de simplu, are voie servantul s= serveasc= stând \n spatele liniei de fund \n partea dintre linia lateral= de simplu [i cea de dublu? Decizie: Nu. Cazul 2: Are voie servantul s= aibe unul sau amândou= picioarele deasupra p=mântului? Decizie: Da. 19. GRE{EALA LA SERVICIU (VECHI 10 & 39) Serviciul este gre[it (fault) dac=:

a. Servantul \ncalc= regulile 16, 17 sau 18; sau b. Servantul rateaz= mingea \n \ncercarea de a o lovi; sau c. Mingea servit= atinge o anex= permanent=, un b=] de simplu sau stâlp de fileu \nainte de a atinge terenul; sau d. Mingea atinge servantul sau partenerul servantului, sau orice obiect de \mbr=c=minte sau echipament al

servantului sau partenerului acestuia.

Cazul 1: Dup= ce a aruncat mingea pentru serviciu, servantul decide s= nu o loveasc= [i o prinde. Este gre[eal= la serviciu? Decizie: Nu. Un juc=tor care arunc= mingea [i apoi decide s= nu o loveasc= are voie s= prind= mingea cu mâna sau racheta, sau s= lase mingea s= cad=. Cazul 2: |n timpul unui meci de simplu jucat cu stâlpi de fileu [i be]e de simplu, mingea servit= love[te un b=] de simplu [i apoi ajunge \n careul de serviciu corect. Este gre[eal= la serviciu? Decizie: Da.

20. AL DOILEA SERVICIU (VECHI 11) Dac= primul serviciu a fost gre[it (fault), servantul va servi din nou, f=r= \ntârziere din spatele aceleia[i jum=t=]i de teren de unde a fost servit primul serviciu gre[it, \n afara cazului \n care primul serviciu s-a executat din jum=tatea de teren gre[it=. 21. CÂND SE SERVE{TE & PRIME{TE (VECHI 12 & 30) Servantul nu va servi pân= când primitorul nu este gata de joc. |n orice caz, primitorul trebuie s= joace \n ritmul rezonabil al servantului [i s= fie preg=tit s= primeasc= \ntr-un timp rezonabil de când este gata servantul. Primitorul care \ncearc= s= returneze serviciul este considerat gata de joc. Dac= se demonstreaz= c= primitorul nu a fost gata de joc serviciul nu poate fi anun]at ca gre[it.

22. REJUCAREA LA SERVICIU (VECHI 14) Un serviciu se rejoac= dac=: a. Dac= mingea servit= atinge fileul, chinga sau banda [i este \n alt= privin]= bun= sau dac=, dup= ce atinge fileul, chinga sau banda, atinge primitorul sau partenerul primitorului sau orice lucru pe care \l poart= sau \l ]ine \nainte de a atinge terenul; sau b. Mingea este servit= când primitorul nu este gata de joc. |n cazul unei rejuc=ri, acel serviciu nu trebuie considerat, iar servantul trebuie s= serveasc= din nou, dar un serviciu rejucat nu anuleaz= o gre[eal= la serviciu anterioar=. 23. REJUCAREA (VECHI 13 & 25) |n toate cazurile când se decide o rejucare, cu excep]ia rejuc=rii la al doilea serviciu trebuie rejucat \ntreg punctul. Cazul 1: |n timp ce mingea este \n joc o alt= minge intr= \n teren. Este decis o rejucare. Servantul gre[ise primul serviciu. Are acum servantul dreptul la primul sau al doilea serviciu? Decizie: Primul serviciu. |ntreg punctul trebuie rejucat. 24. JUC+TORUL PIERDE PUNCTUL (VECHI 18, 19, 20 & 40) Punctul este pierdut dac=:

a. Jucatorul face dou= gre[eli consecutive la serviciu; sau b. Juc=torul nu returneaz= mingea \n joc \nainte de a c=dea de dou= ori consecutiv; sau c. Juc=torul returneaz= mingea \n joc \n a[a fel \ncât love[te p=mântul sau un obiect \n afara terenului corect;

sau d. Juc=torul returneaz= mingea \n a[a fel \ncât, \ninte de a c=dea, love[te o anex= permanent=; sau e. Juc=torul \n mod deliberat conduce sau prinde mingea \n joc pe rachet= sau o atinge deliberat cu racheta mai

mult de o data; sau f. Juc=torul sau racheta, indiferent dac= este \n mâna juc=torului sau nu, sau orice poart= sau ]ine juc=torul

atinge fileul, stâlpii de fileu / be]e de simplu, coarda sau cablul metalic, chinga sau banda sau terenul adversarului \n orice moment când mingea este \n joc; sau

g. Juc=torul love[te mingea \nainte de a trece fileul; sau h. Mingea \n joc atinge juc=torul sau orice poart= sau ]ine juc=torul, cu excep]ia rachetei; sau i. Mingea \n joc atinge racheta când nu este ]inut= de juc=tor; sau j. Juc=torul schimb= \n mod deliberat forma rachetei \n timp ce mingea este \n joc; sau k. La dublu când ambii juc=tori ating mingea \n timp ce o returneaz=.

Cazul 1: Dup= ce servantul a servit primul serviciu, racheta \i scap= din mân= [i atinge fileul \nainte de c=derea mingii. Este o gre[eal= la serviciu sau servantul pierde punctul? Decizie: Servantul pierde punctul deoarece racheta atinge fileul \n timp ce mingea este \n joc. Cazul 2: Dup= ce servantul a servit primul serviciu, racheta \i scap= din mân= [i atinge fileul dup= ce mingea a atins suprafa]a de joc \n afara p=r]ii de teren corecte. Este o gre[eal= la serviciu sau servantul pierde punctul? Decizie: Este o gre[eal= la serviciu deoarece mingea ie[ise din joc atunci când racheta a atins fileul. Cazul 3: |ntr-un meci de dublu, partenerul primitorului atinge fileul \nainte ca mingea servit= s= ating= terenul \n afara careului corect de serviciu. Care este decizia corect=? Decizie: Echipa primitorului pierde punctul deoarece partenerul primitorului a atins fileul \n timp ce mingea era \n joc. Cazul 4: Pierde un juc=tor punctul dac= dep=[e[te linia imaginar= din prelungirea fileului \nainte sau dup= ce a lovit mingea? Decizie: Juc=torul nu pierde punctul \n niciunul din cazuri cu condi]ia s= nu ating= terenul adversarului. Cazul 5: Are voie un juc=tor s= sar= peste fileu \n terenul adversarului \n timp ce mingea este \n joc? Decizie: Nu. Juc=torul pierde punctul. Cazul 6: Un juc=tor \[i arunc= racheta spre mingea \n joc. {i racheta [i mingea aterizeaz= \n terenul adversarului [i adversarul(ii) nu reu[e[te s= ajung= mingea. Care din juc=tori câ[tig= punctul? Decizie: Juc=torul care a aruncat racheta spre minge pierde punctul.

Cazul 7: O minge care tocmai a fost servit= love[te primitorul sau la dublu partenerul primitorului \nainte s= ating= terenul. Care din juc=tori câ[tig= punctul? Decizie: Servantul câ[tig= punctul, \n afara cazului \n care se anun]= o rejucare la serviciu. Cazul 8: Un juc=tor stând \n afara terenului love[te mingea sau o prinde \nainte s= cad= [i reclam= punctul deoarece mingea \n mod sigur era \n afara terenului corect. Decizie: Juc=torul pierde punctul, \n afara cazului \n care este o returnare bun=, caz \n care punctul continu=. 25. O RETURNARE BUN+ (VECHI 24) Este o returnare bun= dac=:

a. Dac= mingea atinge fileul, stâlpii / be]ele de simplu, coarda sau cablul metalic, chinga sau banda, cu condi]ia s= treac= peste oricare din ele [i s= loveasc= suprafa]a de joc \n terenul corect; ce excep]ia celor prev=zute de Regula 2 [i Regula 24 (d); sau

b. Dup= ce mingea \n joc love[te suprafa]a de joc \n interiorul terenului corect, sare sau este dus= de vânt \napoi peste fileu, iar juc=torul se \ntinde peste fileu [i joac= mingea \n terenul corect cu condi]ia s= nu contravin= regulii 24; sau

c. Mingea este returnat= prin exteriorul stâlpilor sau al be]elor de simplu, atât peste cât [i sub nivelul p=r]ii superioare a fileului, chiar dac= atinge stâlpii sau be]ele de simplu, cu condi]ia s= loveasc= suprafa]a de joc \n interiorul terenului corect, cu excep]ia celor prev=zute de Regula 2 [i Regula 24 (d); sau

d. Mingea trece pe sub coarda sau cablul metalic \ntre b=]ul de simplu [i stâlpul de fileu adiacent f=r= s= ating= fileul, coarda sau cablul metalic sau stâlpul de fileu [i love[te suprafa]a de joc \n terenul corect; sau

e. Racheta juc=torului trece peste fileu dup= ce juc=torul a lovit mingea \n partea sa de teren [i love[te suprafa]a de joc \n terenul corect; sau

f. Juc=torul love[te mingea \n joc, care love[te o alt= minge care st=tea pe suprafa]a de joc \n terenul corect. Cazul 1: Un juc=tor returneaz= o minge care apoi love[te un b=] de simplu [i love[te p=mântul \n terenul corect. Este o returnare bun=? Decizie: Da. Oricum, dac= mingea este servit= [i love[te b=]ul de simplu este o gre[eal= la serviciu. Cazul 2: O minge \n joc love[te o alt= minge care st= \n terenul corect. Care este decizia corect=? Decizie: Jocul continu=. Oricum, dac= nu este clar c= mingea \n joc a fost cea returnat= trebuie decis= o rejucare. 26. INCOMODARE (VECHI 21, 25 & 36) Dac= un juc=tor este incomodat \n a juca punctul de o ac]iune deliberat= a adversarului(lor), acel juc=tor va câ[tiga punctul. |n orice caz, punctul trebuie rejucat dac= un juc=tor este incomodat \n a juca punctul de o ac]iune neinten]ionat= a adversarului(lor) sau de ceva \n afara controlului juc=torului (neincluzând o anex= permanent=). Cazul 1: Este o lovitur= dubl= neinten]ionat= o incomodare? Decizie: Nu. Vezi [i Regula 24 (e). Cazul 2: Un juc=tor pretinde c= a oprit jocul pentru c= a crezut c= oponentul(]ii) a fost incomodat. Este aceasta o incomodare? Decizie: Nu, juc=torul pierde punctul. Cazul 3: O minge \n joc love[te o pas=re care zboar= deasupra terenului. Este aceasta o incomodare? Decizie: Da, punctul trebuie rejucat. Cazul 4: |n timpul unui punct, o minge sau alt obiect care era \n terenul juc=torului la \nceputul punctului incomodeaz= juc=torul. Este aceasta o incomodare? Decizie: Nu. Cazul 5: La dublu, unde au voie sa stea partenerul servantului [i partenerul primitorului? Decizie: Partenerul servantului [i partenerul primitorului pot sta oriunde pe partea lor de teren \n interiorul sau \n afara liniilor ce delimiteaz= terenul. |n orice caz, dac= un juc=tor \[i incomodeaz= adversarul(ii), regula incomod=rii trebuie aplicat=.

27. CORECTAREA ERORILOR (NOU) Ca principiu, când o eroare \n aplicarea Regulilor Tenisului este descoperit= toate punctele jucate deja r=mân valabile. Erorile descoperite trebuie corectate dup= cum urmeaz=:

a. (VECHI 9a, 11 & 27 b.iii) |ntr-un game standard sau tie-break, dac= un juc=tor serve[te din jum=tatea gre[it= a terenului, eroarea trebuie corectat= imediat ce a fost descoperit= [i servantul va servi din jum=tatea corect= de teren \n concordan]= cu scorul. O gre[eal= la serviciu f=cut= \nainte de descoperirea erorii va r=mâne valabil=.

b. (VECHI 16) |ntr-un game standard sau tie-break, dac= juc=torii sunt \n p=r]ile de teren gre[ite, eroarea trebuie corectat= imediat ce a fost descoperit= [i servantul va servi din jum=tatea corect= de teren \n concordan]= cu scorul.

c. (VECHI 15 & 37) Dac= \ntr-un game standard un juc=tor serve[te \n afara rândului juc=torul care trebuia s= serveasc= va servi de \ndat= ce eroarea este descoperit=. Dac= s-a \ncheiat un game \nainte s= se descopere eroarea ordinea la serviciu va r=mâne cea modificat=. O gre[eal= la serviciu f=cut= de oponent(]i) \nainte de a se descoperi eroarea nu va r=mâne valabil=. La dublu, dac= partenerii aceleia[i echipe servesc \n afara rândului o gre[eal= la serviciu f=cut= \nainte de descoperirea erorii va r=mâne valabil=.

d. (VECHI 27, Cazul 3) Dac= un juc=tor serve[te \n afara rândului \ntr-un tie-break [i eroarea este descoperit= dup= ce un num=r par de puncte au fost jucate, eroarea trebuie corectat= imediat. Dac= eroarea este descoperit= dup= ce un num=r impar de puncte au fost jucate ordinea la serviciu va r=mâne cea modificat=. O gre[eal= la serviciu f=cut= de oponent(]i) \nainte de a fi descoperit= eroarea nu va r=mâne valabil=. La dublu, dac= partenerii aceleia[i echipe servesc \n afara rândului o gre[eal= la serviciu f=cut= \nainte de descoperirea erorii va r=mâne valabil=.

e. (VECHI 38) |ntr-un game standard sau tie-break la dublu, dac= este o eroare \n ordinea primirii, aceasta va r=mâne modificat= pân= la terminarea game-ului \n care a fost descoperit= eroarea. La urm=torul game \n care vor fi primitori \n acel set partenerii \[i vor relua ordinea ini]ial= la primire.

f. (VECHI 27, Cazul 1) Dac= din gre[eal= la scorul de 6-6 este \nceput un tie-break [i ini]ial era convenit ca setul s= fie “advantage set”, eroarea va fi corectat= imediat dac= numai un punct a fost jucat. Dac= eroarea este descoperit= când al doilea punct este \n joc, setul va continua ca “tie-break set”.

g. (VECHI 27, Cazul 2) Dac= din gre[eal= la scorul de 6-6 este \nceput un game standard când ini]ial era convenit ca setul s= fie “tie-break set”, eroarea va fi corectat= imediat dac= numai un punct a fost jucat. Dac= eroarea este descoperit= când al doilea punct este \n joc, setul va continua ca “advantage set” pân= când scorul ajunge la 8-8 (sau un num=r par mai mare), când se va juca un tie-break.

h. (NOU) Dac= din gre[eal= un “advantage set” sau “tie-break set” este \nceput, când ini]ial era convenit ca setul decisiv s= fie un “tie-break decisiv”, eroarea va fi corectat= imediat dac= numai un punct a fost jucat. Dac= eroarea este descoperit= când al doilea punct este \n joc setul va continua fie pân= ce un juc=tor / echip= câ[tig= 3 game-uri ([i prin urmare setul) fie pân= scorul ajunge 2-2, când un “tie-break decisiv” trebuie jucat. |n orice caz, dac= eroarea este descoperit= dup= \nceperea celui de-al cincilea game, setul va continua ca “tie-break set”. (Vezi Anexa IV)

i. (VECHI 32) Dac= mingile nu sunt schimbate \n succesiunea corect=, eroarea trebuie corectat= atunci când juc=torul / echipa care ar fi trebuit s= serveasc= cu mingi noi este urm=torul \ndrept=]it s= serveasc= \ntr-un nou game. Ulterior mingile trebuie schimbate \n a[a fel \ncât num=rul de game-uri dintre schimburile de mingi s= fie cel ini]ial stabilit. Mingile nu trebuie schimbate \n timpul unui game.

28. ROLUL ARBITRILOR PE TEREN (VECHI 29) La meciurile unde sunt desemna]i arbitri, rolurile [i responsabilit=]ile lor sunt descrise \n Anexa V. 29. JOCUL CONTINUU (VECHI 29 & 30) Ca principiu, jocul trebuie s= fie continuu, din clipa \n care \ncepe meciul (când este pus \n joc primul serviciu al meciului) pân= când se termin=.

a. |ntre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Când juc=torii schimb= partea de teren la sfâr[itul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dup= primul game al fiec=rui set [i \n

timpul unui tie-break jocul trebuie s= fie continuu [i juc=torii trebuie s= schimbe partea de teren f=r= timp de odihn=. La sfâr[itul fiec=rui set va fi o pauz= de set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim \ncepe din momentul \n care se termin= un punct pân= când primul serviciu este lovit pentru urm=torul punct. Organizatorii de circuite profesioniste au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise când juc=torii schimb= partea de teren la sfâr[itul unui game [i cele 120 de secunde admise la pauza de set.

b. Dac=, din motive \n afara controlului juc=torului, \mbr=c=mintea, \nc=l]=mintea sau echipamentul necesar (excluzând racheta) este stricat [i necesit= o \nlocuire, juc=torului \i poate fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.

c. Nu se va acorda timp suplimentar unui juc=tor pentru a-[i recupera condi]ia fizic=. |n orice caz, un juc=tor suferind de o problem= medical= tratabil= are dreptul la o pauz= medical= de trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un num=r limitat de pauze de toalet= / schimbare de ]inut= poate fi permis=, dac= este anun]at \nainte de competi]ie.

d. Organizatorii competi]iei pot acorda o pauz= de odihn= de 10 minute dac= este anun]at \nainte de competi]ie. Aceast= pauz= de odihn= poate avea loc dup= al treilea set \ntr-un meci disputat dup= sistemul “cel mai bun din 5 seturi sau dup= al doilea set \ntr-un meci disputat dup= sistemul “cel mai bun din 3 seturi.

e. Timpul de \nc=lzire trebuie s= fie de maximim 5 minute, \n afara cazului \n care organizatorii competi]iei au decis altfel.

30. |NDRUM+RI (VECHI 31) |ndrum=rile sunt considerate a fi comunicarea, sfaturile sau instruc]iunile de orice fel, audibile sau vizibile, adresate unui juc=tor. |n competi]iile pe echipe \n care exist= un c=pitan de echip= care st= \n teren, c=pitanul de echip= poate da \ndrum=ri juc=torului(lor) \n timpul pauzei de set [i când juc=torii schimb= partea de teren la sfâr[itul unui game, dar nu când juc=torii schimb= partea de teren la sfâr[itul primului game al fiec=rui set [i nu \n timpul unui tie-break. |n orice alt meci, \ndrum=rile nu sunt permise. Cazul 1: Are voie un juc=tor s= primeasc= \ndrum=ri, dac= acestea sunt date prin semne \ntr-un mod discret? Decizie: Nu. Cazul 2: Are voie un juc=tor s= primeasc= \ndrum=ri când jocul este suspendat? Decizie: Da.

REGULILE TENISULUI |N SCAUN CU ROTILE Jocul de tenis \n scaun cu rotile urmeaz= Regulile Tenisului ale ITF cu urm=toarele excep]ii: a. Regula celor dou= s=rituri. Juc=torului \n scaun cu rotile \i sunt admise dou= s=rituri ale mingii. Juc=torul trebuie s= returneze mingea \nainte ca ea s= loveasc= terenul pentru a treia oar=. A doua s=ritur= poate fi \n interiorul sau \n afara limitelor terenului. b. Scaunul cu rotile Scaunul cu rotile este considerat parte a corpului [i toate regulile corespunz=toare care se aplic= corpului unui juc=tor trebuie s= se aplice scaunului cu rotile. c. Serviciul i. Serviciul trebuie s= fie executat \n felul urm=tor. Imediat \nainte de a \ncepe s= serveasc=, servantul trebuie s= fie \ntr-o pozi]ie sta]ionar=. Servantului trebuie s= i se permit= o singur= \mpingere \naintea lovirii mingii. ii. Servantul, \n timpul execut=rii serviciului, trebuie s= nu ating=, cu vreuna din rotile, orice alt= suprafa]= \n afar= de cea din spatele liniei de fund cuprins= \ntre continuarea imaginar= a semnului de mijloc [i linia lateral=. iii. Dac= metodele conven]ionale pentru serviciu sunt din punct de vedere fizic imposibile pentru un juc=tor tetraplegic, atunci juc=torul sau o persoan= poate arunca mingea pentru un astfel de juc=tor. Dar aceea[i metod= de serviciu trebuie s= fie folosit= de fiecare dat=. d. Juc=torul pierde punctul Un juc=tor pierde un punct dac=: i. Nu reu[e[te s= returneze mingea \nainte ca ea s= ating= terenul de trei ori. ii. In conformitate cu regula e) de mai jos utilizeaz= oricare parte a picioarelor sau a extremit=]ilor inferioare ca frâne sau ca elemente de stabilizare \n timpul execut=rii serviciului, lovirii mingii, \ntoarcerii sau opririi asupra terenului sau asupra oric=rei ro]i \n timp ce mingea este \n joc. iii. Nu reu[e[te s= men]in= o fes= \n contact cu fundul scaunului cu ro]i când atinge mingea. e. Impingerea scaunului cu piciorul i. Dac= datorit= incapacit=]ii un juc=tor nu poate s= \mping= scaunul cu rotile prin intermediul rotilei, atunci el poate \mpinge scaunul folosind un picior. ii. Chiar dac= \n concordan]= cu regula e) i. de mai sus unui juc=tor i se permite s= \mping= scaunul utilizând un picior, nicio parte a piciorului nu poate fi \n contact cu terenul: a)\n timpul mi[c=rii spre \nainte a balansului, inclusiv atunci când racheta love[te mingea; b) de la \nceperea mi[c=rii serviciului pân= când racheta love[te mingea. iii. Un juc=tor care \ncalc= aceast= regul=, va pierde punctul. f. Tenis \n scaun cu rotile /persoane normale Acolo unde un juc=tor de tenis \n scaun cu rotile joac= la simplu sau la dublu cu sau \mpotriva unei persoane normale, Regulile Tenisului.\n scaun cu rotile trebuie s= se aplice pentru juc=torul \n scaun cu rotile, \n timp ce Regulile Tenisului pentru tenisul normal trebuie s= se aplice juc=torului normal. In aceast= situa]ie, juc=torului \n scaun cu rotile i se permit dou= s=rituri \n timp ce juc=torului normal i se permite doar o singur= s=ritur=. Nota: Defini]ia de extremitate inferioar= este:- membrul inferior, incluzând fesele, [oldul, coapsa, glezna [i laba piciorului.

AMENDAMENTE LA REGULILE TENISULUI

Textul final [i oficial al Regulior Tenisului va fi pentru totdeauna \n limba englez= [i nicio modificare sau interpretare a acestor Reguli nu va fi f=cut= decât la o Adunare General= Anual= a Consiliului nu f=r= ca o notificare asupra rezolu]iei con]inând o astfel de modificare sa fie primit= de Federa]ie \n conordan]= cu Articolul 17 al Constitu]iei ITF Ltd (Notificarea asupra Rezolu]iilor) [i o astfel de rezolu]ie sau alta având efect asem=n=tor trebuie sus]inut= de o majoritate de dou= treimi din voturile \nregistrate \n raport cu aceea[i. Orice modificare va intra \n vigoare din 1 ianuarie a anului urm=tor, \n afara cazului \n care majoritatea decide altfel. |n orice caz Consiliul Director va avea competen]a s= rezolve orice problem= urgent= de interpretare ce va face subiectul confirm=rii la urm=toarea Adunare General=. Aceast= Regul= nu poate fi modificat= vreodat= fara consensul unanim al Adun=rii Generale a Consiliului.

ANEXA I MINGEA

a. Mingea de tenis trebuie s= aib= o suprafa]= exterioar= uniform= alc=tuit= dintr-un \nveli[ ]esut [i trebuie s= fie de culoare alb= sau galben=. Dac= exist= \mbin=ri, acestea trebuie s= fie f=r= cus=turi.

b. Mai multe decât un singur tip de minge sunt specificate. Mingea trebuie s= se conformeze cerintelor ar=tate \n tabelul de mai jos.

c. Toate testele de s=ritur=, dimensiuni [i deforma]ie trebuie f=cute în conformitate cu reglement=rile de mai jos. Cazul 1. Ce tip de minge trebuie folosit pe ce fel de suprafa]= a terenului? Decizie: 3 tipuri diferite de mingi sunt aprobate pentru jocul dup= Regulile Tenisului, dup= cum urmeaz=:

a. Mingea Tip 1 (vitez= mare) este destinat= jocului pe suprafe]e de teren lente b. Mingea Tip 2 (vitez= medie) este destinat= jocului pe suprafe]e de teren medii / medii-rapide c. Mingea Tip 3 (vitez= mic=) este destinat= jocului pe suprafe]e de teren rapide

TIPUL 1

(VITEZA MARE) TIPUL 2 (VITEZA MEDIE) 1

TIPUL 3 (VITEZA MIC+)2

ALTITUDINE MARE3

GREUTATE (MASA) 1.975-2.095 uncii (56.0-59.4 grame)

1.975-2.095 uncii (56.0-59.4 grame)

1.975-2.095 uncii (56.0-59.4 grame)

1.975-2.095 uncii (56.0-59.4 grame)

DIMENSIUNE 2.575-2.700 inci (6.541-6.858 cm)

2.575-2.700 inci (6.541-6.858 cm)

2.750-2.875 inci (6.985-7.303 cm)

2.575-2.700 inci (6.541-6.858 cm)

S+RITURA 53-58 inci (135-147 cm)

53-58 inci (135-147 cm)

53-58 inci (135-147 cm)

48-53 inci (122-135 cm)

DEFORMARE LA AP+SARE4

0.195-0.235 inci (0.495-0.597 cm)

0.220-0.290 inci (0.559-0.737 cm)

0.220-0.290 inci (0.559-0.737 cm)

0.220-0.290 inci (0.559-0.737 cm)

DEFORMARE LA REVENIRE4

0.265-0.360 inci (0.673-0.914 cm)

0.315-0.425 inci (0.800-1.080 cm)

0.315-0.425 inci (0.800-1.080 cm)

0.315-0.425 inci (0.800-1.080 cm)

Note: 1,2 Aceast= minge poate fi presurizat= sau f=r= presiune. Mingea nepresurizat= trebuie s= aibe o presiune nu mai mare de 1 psi (7 kPa) [i poate fi folosita pentru jocul la altitudine mare peste 4 000 de picioare (1 219 m) deasupra nivelului m=rii [i trebuie s= fi fost aclimatizat= timp de 60 de zile sau mai mult la altitudinea competi]iei specificate. 2 Aceast= minge este de asemenea recomandat= pentru jocul la altitudine mare peste 4 000 de picioare (1 219 m) deasupra nivelului m=rii. 3 Aceast= minge este presurizat= [i este o minge adi]ional= specific= numai pentru jocul la altitudine mare peste 4 000 de picioare (1 219 m) deasupra nivelului m=rii. 4 Deformarea va fi media unei singure citiri de-a lungul fiec=reia din cele trei axe perpendiculare. Diferen]a dintre dou= citiri individuale nu trebuie s= dep=[easc= 0.030 inci (0.076 cm).

REGLEMENT+RI PENTRU EFECTUAREA TESTELOR i. Afar= de cazul \n care s-a specificat altfel, toate testele trebuie f=cute la o temperatur= de aproximativ 68° Fahrenheit (20° Celsius), o umiditate relativ= de aproximativ 60 % [i, afar= de cazul \n care s-a specificat altfel, o presiune atmosferic= de aproximativ 30 inci coloan= de mercur (102 kPa). Toate mingile trebuie s= fie scoase din container [i ]inute la temperatura [i umiditatea recunoscut= pentru 24 ore \nainte de testare [i trebuie s= fie la acea temperatur= [i umiditate când se \ncepe testul. ii. Alte standarde pot fi fixate pentru localit=]i unde temperatura medie, umiditatea sau presiunea barometric= medie la

care se desf=[oar= jocul difer= substan]ial de 68° Fahrenheit (20° Celsius), 60 % [i 30 inci coloan= de mercur (102 kPa). Cereri pentru astfel de standarde ajustate pot fi f=cute de orice Asocia]ie Na]ional= la Federa]ia Interna]ional= de Tenis [i dac= este aprobat= trebuie s= fie adoptat= pentru astfel de localit=]i. iii. |n toate testele pentru diametru trebuie utilizat un calibru inelar constituit dintr-o plac= de metal, de preferin]= necorosiv=, cu grosime uniform= de o optime dintr-un inci (0.318 cm). In cazul mingilor Tip 1 (vitez= mare) [i Tip 2 (vitez= medie) \n plac= trebuie s= existe dou= deschiz=turi circulare cu diametrele de 2.575 inci (6.541 cm) [i respectiv 2.700 inci (6.858 cm). In cazul mingilor Tip 3 (vitez= mic=) \n plac= trebuie s= existe dou= deschiz=turi circulare cu diametrele de 2.750 inci (6,985 cm) [i respectiv 2.875 inci (7.303 cm). Suprafa]a interioar= a calibrului trebuie s= aib= un profil convex cu o raz= de o [aisprezecime dintr-un inci (0.159 cm). Mingea nu trebuie s= cad= prin deschiz=tura mai micã datorit= propriei greut=]i \n nicio orientare [i trebuie s= cad= prin deschiz=tura mai mare datorit= propriei greut=]i \n toate orient=rile. iv. |n toate testele de deformare desf=[urate \n conformitate cu regula 3, trebuie utilizat= ma[ina proiectat= de Percy Herbert Stevens [i patentat= \n Marea Britanie sub Patentul nr. 230250, \mpreun= cu complet=rile aduse [i a \mbun=t=]irilor ce vor urma, incluzând modific=rile cerute pentru a m=sura deformarea de revenire. Se pot specifica [i alte ma[ini care s= furnizeze indica]ii echivalente ma[inii Stevens dar acestea pot fi utilizate doar acolo unde astfel de ma[ini au fost aprobate de Federa]ia Interna]ional= de Tenis. v. Procedura de desf=[urare a testelor este dup= cum urmeaz= [i trebuie s= aibe loc \n ordinea specificat=: a. Pre-comprimare. |nainte de testarea oric=rei mingi ea trebuie s= fie comprimat= static cu aproximativ un inci (2.54 cm) pe fiecare din trei diametre perpendiculare succesiv unul fa]= de altul; acest proces trebuie s= fie desf=[urat de trei ori (nou= comprim=ri \n total). Toate testele trebuie s= fie finalizate \n intervalul a dou= ore de la pre-comprimare. b. Testul de greutate. c. Testul dimensional (ca \n paragraful iii de mai sus). d. Testul de deformare. Mingea este plasat= pe ma[ina Stevens modificat= \ntr-o pozi]ie astfel \ncât niciuna din pl=cile ma[inii s= nu fie \n contact cu \mbinarea \nveli[ului. Este aplicat= greutatea de contact, indicatorul [i semnul nivelului de aducere precum [i cadranele sunt puse la zero. Greutatea pentru test, echivalent= cu 18 lb (8.165 kg), este plasat= pe bra]ul balan]ei [i sarcina este aplicat= prin \nvârtirea ro]ii cu o tura]ie uniform= astfel \ncât s= treac= cinci secunde din momentul când bra]ul balan]ei p=r=se[te sediul s=u [i pân= când indicatorul este adus la nivelul semnului. Când rotirea \nceteaz=, citirea este \nregistrat= (deforma]ia frontal=). Roata este \nvârtit= din nou pân= când se atinge num=rul zece pe scal= (un inci/2.54 cm) deforma]ie). Roata este apoi \nvârtit= \n sens opus cu o tura]ie constant= (eliberând sarcina) pân= când indicatorul bra]ului balan]ei coincide iar cu semnul. Dac= este necesar, dup= a[teptarea a zece secunde, indicatorul este aranjat la semn. Citirea este apoi \nregistrat= (deforma]ia de revenire). Aceast= procedur= se repet= la fiecare minge pe direc]ia celor dou= diametre perpendiculare fa]= de pozi]ia ini]ial= [i unul fa]= de cel=lalt. e. Testul de s=ritur= (ca mai sus) — mingea este l=sat= s= cad= de la 100 inci (254 cm) pe o suprafa]= neted= rigid= [i orizontal=. M=sur=torile pentru \n=l]imea de la care este l=sat= s= cad= mingea [i pentru \n=l]imea s=riturii trebuie s= fie f=cute de la suprafa]a de baz= la partea de jos a mingii.

CLASIFICAREA VITEZEI SUPRAFE}EI TERENULUI Metoda de testare ITF utilizat= la determinarea vitezei unei suprafe]e de teren este metoda de testare ITF CS 01/01 (Clasificarea vitezei suprafe]ei de teren) descris= \n publica]ia ITF intitulat= “An initial ITF study on performance standards for tennis court surfaces”. Suprafe]ele de teren care s-au g=sit c= au un coeficient ITF de vitez= a suprafe]ei \ntre 0 [i 35 trebuie s= fie clasificate ca fiind \n Categoria 1 (ritm lent). Exemple de tipuri de suprafe]e de teren care se conformeaz= cu aceast= clasificare vor include \n cea mai mare m=sur= terenuri de zgur= [i alte tipuri de suprafe]e minerale. Suprafe]e de teren care s-au g=sit c= au un coeficient ITF de vitez= a suprafe]ei \ntre 30 si 45 trebuie s= fie clasificate ca fiind \n Categoria 2 (ritm mediu/mediu-rapid). Exemple de tipuri de suprafe]e de teren care se conformeaz= cu aceast= clasificare vor include \n cea mai mare m=sur= terenuri dure cu diferite tipuri de \mbr=c=minte acrilic= precum [i unele suprafe]e textile. Suprafe]e de teren care s-au g=sit c= au un coeficient ITF de vitez= a suprafe]ei peste 40 trebuie s= fie clasificate ca fiind \n Categoria 3 (ritm rapid). Exemple de tipuri de suprafe]e de teren care se conformeaz= cu aceast= clasificare vor include \n cea mai mare m=sur= iarba natural=, gazon artificial [i unele suprafe]e textile. Not=: Propunerea de acoperire cu valorile cifrei ITF de vitez= a suprafe]ei de teren pentru categoriile de mai sus este f=cut= pentru a permite o orientare \n alegerea mingilor.

ANEXA II RACHETA a. Suprafa]a de lovire, definit= ca suprafa]a principal= a texturii racordajului m=rginit= de punctele de intrare a corzilor \n ram= sau punctele de contact a corzilor cu rama, oricare din ele sunt mai mici, trebuie s= fie plan= [i consist= dintr-o textur= de corzi \ncruci[ate prinse de o ram= [i \mpletite sau legate alternativ \n locul de \ncruci[are. Textura racordajului trebuie s= fie \n general uniform= [i \n particular nu mai pu]in deas= \n centru decât \n oricare alt= zon=. Racheta trebuie s= fie proiectat= [i racordat= astfel \ncât caracteristicile de joc s= fie identice pe ambele fe]e. Racheta trebuie s= fie lipsit= de obiecte ata[ate, proeminen]e [i dispozitive altele decât cele utilizate exclusiv [i \n mod special pentru a limita sau a preveni uzura [i ruperea corzilor sau vibra]iile ori, numai pentru ram=, pentru distribuirea greut=]ii. Aceste obiecte, proeminen]e [i dispozitive trebuie s= fie rezonabile ca dimensiuni [i amplasare pentru astfel de scopuri. b. Rama rachetei nu trebuie s= dep=seasc= 29.0 inci (73.7 cm) ca lungime total=, inclusiv mânerul. Rama rachetei nu trebuie s= dep=[easc= 12.5 inci (31.7 cm) ca l=]ime total=. Suprafa]a de lovire nu trebuie s= dep=[easc= 15.5 inci (39.4 cm) ca lungime total= [i 11.5 inci (29.2 cm) ca l=]ime total=. c. Rama, inclusiv mânerul, [i corzile trebuie s= fie lipsite de orice dispozitiv care face posibil= modificarea material= a formei rachetei sau schimbarea distribu]iei greut=]ii pe direc]ia axei longitudinale a rachetei care ar schimba momentul de iner]ie de balans, sau schimbarea deliberat= a oric=rei propriet=]i fizice care poate afecta performan]a rachetei \n timpul juc=rii unui punct. Nicio surs= de energie care \n vreun fel schimb= sau afecteaz= caracteristicile de joc ale unei rachete nu poate fi implantat= sau ata[at= rachetei.

ANEXA III RECLAMA

1. Reclamele sunt permise pe fileu atâta timp cât sunt amplasate pe partea fileului care este nu mai departe de 3 picioare (0.914 m) de la centrul stâlpului de fileu [i sunt f=cute \n a[a fel \ncât s= nu interfereze cu vizibilitatea juc=torilor sau cu condi]iile de joc.

2. Reclamele sau alte semne sau materiale amplasate \n spatele sau pe lateralele terenului sunt permise atâta

timp cât nu interfereaz= cu vizibilitatea juc=torilor sau cu condi]iile de joc.

3. Reclamele sau alte semne sau materiale amplasate pe suprafa]a terenului \n afara liniilor ce-l delimiteaza sunt permise atâta timp cât nu interfereaz= cu vizibilitatea juc=torilor sau cu condi]iile de joc.

4. |n ciuda paragrafelor (1), (2) [i (3) de mai sus, orice reclame, semne sau materiale amplasate pe fileu sau

amplasate \n spatele sau pe lateralele terenului sau pe suprafa]a terenului \n afara liniilor ce-l delimiteaza nu pot con]ine culorile alb sau galben sau alte culori deschise care pot interfa cu vizibilitatea juc=torilor sau cu condi]iile de joc.

5. Reclamele sau alte semne sau materiale nu sunt permise pe suprafa]a terenului \n interiorul liniilor terenului.

ANEXA IV METODE ALTERNATIVE DE EVIDEN}+ A SCORULUI SCORUL |NTR-UN GAME Metoda de eviden]= a scorului “No-Ad” Aceast= metod= alternativ= de eviden]= a scorului poate fi folosit=. |ntr-un game “No-ad” scorul este ]inut dup= cum urmeaz=, cu scorul servantului anun]at primul:

Niciun punct — “zero” Primul punct — “15” Al doilea punct — “30” Al treilea punct — “40” Al patrulea punct — “Game”

Dac= fiecare juc=tor / echip= a câ[tigat trei puncte, scorul va fi “Egalitate” [i se va juca un punct decisiv. Primitorul(ii) va decide \n care jum=tate de teren s= primeasc=, \n stânga sau \n dreapta. La dublu juc=torii echipei primitoare nu pot schimba pozi]iile pentru a primi \n acest punct decisiv. Juc=torul / echipa care câ[tig= punctul decisiv câ[tig= game-ul. La dublu mixt juc=torul de acela[i sex cu servantul va primi \n punctul decisiv. Juc=torii echipei primitoare nu pot schimba pozi]iile pentru a primi \n acest punct decisiv. SCORUL |NTR-UN SET

1. SETURI “SCURTE”

Primul juc=tor / echip= care câ[tig= patru game-uri câ[tig= acel set, cu condi]ia s= fie o diferen]= de dou= game-uri fa]= de oponent(]i). Dac= scorul devine 4-4 se va juca un tie-break. 2. TIE-BREAK-UL CARE DECIDE MECIUL (7 PUNCTE)

Când scorul la seturi \ntr-un meci este 1-1, sau 2-2 \ntr-un meci jucat dup= sistemul “cel mai bun din 5 seturi”, un tie-break va fi jucat pentru a decide \nving=torul. Acest tie-break \nlocuie[te setul decisiv. Primul juc=tor / echip= care câ[tig= [apte puncte câ[tig= acest tie-break decisiv [i meciul, cu condi]ia s= fie o diferen]= de dou= puncte fa]= de oponent(]i). 3. TIE-BREAK-UL CARE DECIDE MECIUL (10 PUNCTE)

Când scorul la seturi \ntr-un meci este 1-1, sau 2-2 \ntr-un meci jucat dup= sistemul “cel mai bun din 5 seturi”, un tie-break va fi jucat pentru a decide \nving=torul. Acest tie-break \nlocuie[te setul decisiv. Primul juc=tor / echip= care câ[tig= zece puncte câ[tig= acest tie-break decisiv [i meciul, cu condi]ia s= fie o diferen]= de dou= puncte fa]= de oponent(]i). Not=: Când se folose[te “tie-break-ul care decide meciul” \n locul setului decisiv: - ordinea ini]ial= a serviciului continu=. (Regulile 5 [i 14) - la dublu, ordinea serviciului [i a primirii \ntr-o echip= poate fi modificat=, ca la \nceputul fiec=rui set

(Regulile14 [i 15) - \naintea \nceperii unui “tie-break-ul care decide meciul” va fi o pauz= de set de 120 de secunde. - mingile nu trebuie schimbate \nainte de \nceperea unui “tie-break-ul care decide meciul” chiar dac= secven]a

game-urilor o cere.

ANEXA V ROLUL ARBITRILOR PE TEREN Arbitrul principal este autoritatea final= pentru toate problemele legate de regulile tenisului [i decizia sa este final=. La meciuri la care este desemnat un arbitru de scaun, arbitrul de scaun este autoritatea final= pentru toate problemele de fapt \n timpul meciului. Juc=torii au dreptul s= cheme \n teren arbitrul principal dac= nu sunt de acord cu o interpretare a unei reguli a tenisului de c=tre arbitrul de scaun. La meciuri la care sunt desemna]i arbitri de linie [i de fileu, ei iau toate deciziile (inclusiv gre[elile de picior) relativ cu acea linie sau fileu. Arbitrul de scaun are dreptul de a corecta decizia unui arbitru de linie sau de fileu dac= arbitrul de scaun este sigur c= o gre[eal= clar= a fost f=cut=. Arbitrul de scaun este r=spunz=tor de toate deciziile la linii (inclusiv gre[elile de picior) sau la fileu atunci când nu sunt desemna]i arbitri de linie sau de fileu. Un arbitru de linie care nu poate lua o decizie trebie s=-i semnalizeze aceasta imediat arbitrului de scaun care va lua el decizia. Dac= arbitrul de linie nu poate lua o decizie sau nu exist= arbitri de linie [i arbitrul de scaun nu poate lua o decizie \ntr-o problem= de fapt, punctul va fi rejucat. La competi]iile pe echipe la care arbitrul principal st= \n teren, arbitrul principal aste de asemenea autoritatea final= \n chestiuni de fapt. Jocul poate fi oprit sau suspendat oricând arbitrul de scaun hot=r=[te c= este necesar sau potrivit. Arbitrul principal poate de asemenea opri sau suspenda jocul \n caz de \ntuneric, din cauza vremii sau altor condi]ii din teren adversare jocului. Când jocul este suspendat datorit= \ntunericului, aceasta trebuie f=cut= la sfâr[itul unui set sau dup= ce un num=r par de game-uri au fost jucate \n setul respectiv. Dup= o suspendare a jocului scorul [i pozi]iile juc=torilor pe teren trebuie p=strate când se reia jocul. Arbitrul de scaun sau arbitrul principal trebuie s= ia deciziile privitoare la jocul continuu [i la \ndrum=ri \n raport cu Codul de Conduit= aprobat [i \n vigoare. Cazul 1: Arbitrul de scaun \i acorda servantului primul serviciu dup= o corectare iar primitorul reclam= c= ar trebui s= fie un al doilea serviciu \ntrucât servantul f=cuse deja o gre[eal= la serviciu. Trebuie chemat arbitrul principal pe teren s= ia o decizie? Decizie: Da. Arbitrul de scaun ia prima decizie \n privin]a chestiunilor de regulament (chestiuni referitoare la aplicarea unor chestiuni de fapt). |n orice caz, dac= un juc=tor face apel referitor la decizia arbitrului de scaun atunci arbitrul principal trebuie chemat s= ia decizia final=. Cazul 2: O minge este anun]at= “out” iar juc=torul pretinde c= mingea a fost bun=. Poate fi chemat arbitrul principal pe teren s= ia o decizie? Decizie: Nu. Arbitrul de scaun ia deciziile finale legate de chestiuni de fapt (probleme legate de ceea ce s-a \ntâmplat exact \n timpul unui eveniment specific). Cazul 3: Are voie un arbitru de scaun s= corecteze un arbitru de linie la sfâr[itul unui punct dac=, \n opinia arbitrului de scaun, o gre[eal= clar= a fost f=cut= mai devreme \n timpul punctului? Decizie: Nu. Un arbitru de scaun poate corecta un arbitru de linie numai imediat ce o gre[eal= clar= a fost f=cut=. Cazul 4: Un arbitru de linie anun]= o minge “out” iar juc=torul pretinde c= mingea a fost bun=. Are voie arbitrul de scaun s= corecteze arbitrul de linie? Decizie: Nu. Arbitrul de scaun niciodat= nu trebuie s= fac= o corectare ca urmare a protestului sau recursului unui juc=tor. Cazul 5: Un arbitru de linie anun]= o minge “out”. Arbitrul de scaun nu a putut vedea clar, \ns= crede c= mingea a fost bun=. Poate arbitrul de scaun s= corecteze arbitrul de linie? Decizie: Nu. Arbitrul de scaun poate corecta arbitrul de linie doar când este sigur c= acesta a f=cut o gre[eal= clar=. Cazul 6: P oate un arbitru de linie s=-[i schimbe decizia dup= ce arbitrul de scaun a anun]at scorul? Decizie: Da. Dac= un arbitru de linie \[i d= seama c= a comis o eroare, el poate face o corectare, cu condi]ia s= o fac= imediat [i cu condi]ia s= nu fie ca urmare a protestului sau recursului unui juc=tor.

Cazul 7: Dac= un arbitru de scaun sau de linie anun]= “out” [i apoi corecteaz= anun]ul (minge bun=), care este decizia corect=? Decizie: Arbitrul de scaun trebuie s= decid= dac= anun]ul original “out” a incomodat vreun juc=tor. Dac= a fost incomodare, punctul va fi rejucat. Dac= nu a fost incomodare, juc=torul care a lovit mingea câ[tig= punctul. Cazul 8: O minge este \mpins= \napoi de vânt deasupra fileului [i juc=torul, \n mod corect ajunge mingea [i \ncearc= s= o joace de deasupra fileului. Adversarul(ii) \l incomodeaz=. Care este decizia corect=? Decizie: Arbitrul de scaun trebuie s= decid= dac= incomodarea a fost inten]ionat= sau neinten]ionat= [i ori acord= punctul juc=torului incomodat ori decide rejucarea punctului. PROCEDURI PENTRU INSPECTAREA URMEI DE MINGE

1. Inspectarea urmei de minge se poate face numai pe terenuri de zgur=. 2. O inspectare a urmei de minge cerut= de un juc=tor (echip=) este permis= numai dac= arbitrul de scaun nu

poate hot=r\ cu certitudine din scaunul s=u ori la o lovitur= decisiv= ori când un juc=tor (echip=) se opre[te din joc \n timpul disput=rii punctului (return=rile sunt permise dar dup= aceea juc=torul trebuie s= se opreasc= imediat).

3. Când arbitrul de scaun a hot=rât s= fac= o inspectare a urmei de minge, el/ea trebuie s= coboare din scaun [i s= fac= inspectarea personal. Dac= el/ea nu [tie unde este urma, el/ea poate cere ajutorul arbitrului de linie pentru localizarea urmei dar dup= aceea trebuie ca arbitrul de scaun s-o inspecteze.

4. Anun]ul original sau corectarea ramân \ntotdeauna valabile dac= dac= arbitrul de linie [i arbitrul de scaun nu pot localiza urma sau dac= urma nu poate fi citit=.

5. Odat= ce arbitrul de scaun a identificat [i decis asupra unei urme de minge decizia acestuia este final= [i neapelabil=.

6. |n jocul pe terenuri de zgur= arbitrul de scaun nu trebuie s= fie prea rapid \n anun]area scorului decât dac= este absolut sigur de anun]. Dac= are dubii trebuie s= a[tepte \nainte de a anun]a scorul pentru a determina dac= este necesar= o inspectare a urmei de minge.

7. La dublu jucatorul apelant trebuie sa-[i fac= cererea \n a[a fel \ncât ori jocul se opre[te ori arbitrul de scaun opre[te jocul. Dac= o cerere este f=cut= c=tre arbitrul de scaun, acesta trebuie \ntâi s= determine dac= a fost urmat= procedura de apelare. Dac= nu a fost corect= sau a fost facut= târziu, atunci arbitrul de scaun poate decide c= echipa oponent= a fost incomodat= inten]ionat.

8. Dac= un juc=tor [terge urma de minge \nainte ca arbitrul de scaun s= ia o decizie definitiv=, el/ea este de acord c= anun]ul a fost eronat.

9. Un juc=tor nu are voie s= treac= de cealalt= parte a fileului s= verifice o urm= de minge f=r= a \nc=lca prevederea privind Comportarea Nesportiv= din Codul de Conduit=.

PROCEDURI DE REVIZUIRE ELECTRONIC+

La turneele unde este folosit un Sistem de Revizuire Electronic=, urm=toarele proceduri trebuie folosite la meciurile de pe terenurile unde este folosit.

1. O cerere de Revizuire Electronic= a unui anun] de la linie sau a unei corect=ri cerut= de un juc=tor (echip=) trebuie permis= numai la o lovitur= decisiv= ori când un juc=tor (echip=) se opre[te din joc \n timpul disput=rii punctului (return=rile sunt permise dar dup= aceea juc=torul trebuie s= se opreasc= imediat).

2. Arbitrul de scaun trebuie s= decid= dac= s= foloseasc= Revizuirea electronic= atunci când are dubii \n privin]a acurate]ii anun]ului de la linie sau a corect=rii. |n orice caz, arbitrul de scaun poate refuza Revizuirea Electronic= dac= el/ea crede c= juc=torul face o cerere care nu e rezonabil= sau care nu a fost f=cut= la timp.

3. La dublu jucatorul apelant trebuie sa-[i fac= cererea \n a[a fel \ncât ori jocul se opre[te ori arbitrul de scaun opre[te jocul. Dac= o cerere este f=cut= c=tre arbitrul de scaun, acesta trebuie \ntâi s= determine dac= a fost urmat= procedura de apelare. Dac= nu a fost corect= sau a fost facut= târziu, atunci arbitrul de scaun poate decide c= echipa oponent= a fost incomodat= inten]ionat, caz \n care echipa apelant= pierde punctul.

4. Anun]ul original sau corectarea ramân \ntotdeauna valabile dac= Revizuirea Electronic= nu poate, din orice motiv, s= dea o decizie asupra acelui anun] sau corectare.

5. Decizia final= a arbitrului de scaun va fi rezultatul Revizuirii Electronice [i nu este apelabil=. Dac= o alegere manual= este cerut= ca sistemul s= revad= un anume impact al mingii, un arbitru aprobat de arbitrul principal trebuie s= decid= care impact a mingii este rev=zut.

PROCEDURI DE REVIZUIRE {I EXAMINARE A REGULILOR TENISULUI

1. INTRODUCERE 1.1. Aceste proceduri au fost aprobate de Comitetul Director al Federa]iei Interna]ionale de Tenis ("Comitetul Director") la 17 Mai 1998. 1.2. Comitetul Director poate ad=uga, amenda sau modifica aceste proceduri din timp \n timp. 2. OBIECTIVE 2.1. Federa]ia Interna]ional= de Tenis este custodele Regulilor Tenisului [i \[i ia obliga]ia pentru: a. Conservarea caracterului tradi]ional [i integritatea jocului de tenis. b. Conservarea \n mod activ a abilit=]ii cerute tradi]ional pentru acest joc. c. Incurajarea \mbun=t=]irilor care men]in combativitatea jocului. d. Asigurarea competi]iei corecte. 2.2. Pentru a asigura revizuirea [i examinarea corect=, consecvent= [i prompt= referitoare la Regulile Tenisului, trebuie s= se aplice procedurile expuse mai jos. 3. SCOP 3.1. Aceste proceduri trebuie s= se aplice reglement=rilor prev=zute \n: a. Regula 1 - Terenul. b. Regula 3 - Mingea. c. Regula 4 - Racheta. d. Anexa I [i II la Regulile Tenisului. e. Orice alt= regul= a tenisului asupra c=ruia Fedeta]ia Interna]ional= de Tenis poate decide. 4. STRUCTURA 4.1. Potrivit acestor proceduri reglement=rile trebuie emise de o Comisie de Reglementare. 4.2. Aceste reglement=ri trebuie s= fie \n final ap=rate, fa]= de un drept de recurs, de un Tribunal de apel \n conformitate cu aceste proceduri. 5. APLICARE 5.1. Regulamentele trebuie s= fie f=cute: a. Urmare a unei mo]iuni a Comitetului Director, sau b. Dup= primirea unei cereri \n conformitate cu procedurile expuse mai jos. 6. DESEMNAREA {I ALC+TUIREA COMISIEI DE REGLEMENTARE 6.1. Comisia de Reglementare trebuie s= fie desemnat= de Pre[edintele Federa]iei Interna]ionale de Tenis (“Pre[edinte”) sau \mputernicitul s=u [i trebuie s= cuprind= acel num=r de membri pe care Pre[edintele sau \mputernicitul s=u trebuie s= \l stabileasc=. 6.2. Dac= se desemneaz= mai mult de o persoan= pentru Comisia de Reglementare, Comisia de Reglementare trebuie s= desemneze o persoan= din cadrul s=u care s= ac]ioneze ca pre[edinte al comisiei. 6.3. Pre[edintele comisiei trebuie s= aib= dreptul s= organizeze modul de lucru al Comisiei de Reglementare \nainte de [i pentru orice revizuire [i/sau examinare. 7. REGLEMENT+RI PROPUSE DE COMISIA DE REGLEMENTARE 7.1. Detaliile oric=rei reglement=ri propuse, emise ca urmare a unei mo]iuni a Comitetului Director pot fi date oric=rei persoane de bun= credin]= sau oric=rui juc=tor, produc=tor de echipament sau Asocia]ie Na]ional= sau membri ai acestora ce sunt interesa]i \n reglementarea propus=. 7.2. Oric=rei persoane astfel \n[tiin]ate trebuie s= i se acorde o perioad= de timp rezonabil= \n care s= \nainteze Pre[edintelui sau \mputernicitului s=u comentariile, obiec]iile sau solicit=rile de informa]ii \n leg=tur= cu reglementarea propus=. 8. CERERE DE REGLEMENTARE 8.1. O cerere de reglementare poate fi f=cut= de orice parte de bun= credin]= interesat= \n reglementare cuprinzând orice juc=tor, produc=tor de echipament sau Asocia]ie Na]ional= sau membru al acesteia. 8.2. Orice cerere de reglementare trebuie s= fie trimis= \n scris Pre[edintelui.

8.3. Pentru a fi valabil=, o cerere de reglementare trebuie s= cuprind= urm=toarele informa]ii minime: a. Numele complet [i adresa peti]ionarului. b. Data cererii. c. O expunere care s= precizeze clar interesul peti]ionarului \n problema pentru care este solicitat= reglementarea. d. Toate probele documentare relevante pe care peti]ionarul inten]ioneaz= s= se bazeze la orice audiere. e. Dac= \n opinia peti]ionarului, este necesar un expert, el trebuie s= includ= o solicitare pentru audierea unui astfel de expert. Aceast= solicitare trebuie s= precizeze numele fiec=rui expert propus [i expertiza sa relevant=. f. Când se face o cerere de reglementare pentru o rachet= sau alt= pies= de echipament trebuie s= fie trimis= o dat= cu cererea de reglementare un prototip sau o copie exact= a echipamentului \n cauz=. g. Dac=, \n opinia peti]ionarului, exist= circumstan]e extraordinare sau neobi[nuite, care cer ca o reglementare s= fie f=cut= \ntr-un anumit timp sau \naintea unei anumite date, el trebuie s= includ= o expunere \n care s= descrie circumstan]ele extraordinare sau neobi[nuite. 8.4. Dac= o cerere de reglementare nu con]ine informa]iile [i/sau echipamentul la care se refer= clauza 8.3(a) - (g) de mai sus, Pre[edintele sau \mputernicitul s=u trebuie s= anun]e peti]ionarul, dând peti]ionarului un anumit timp rezonabil \n care s= remedieze deficien]a. Dac= peti]ionarul nu reu[e[te s= remedieze deficien]a \ntr-un anumit timp, cererea trebuie respins=. 9. |NTRUNIREA COMISIEI DE REGLEMENTARE 9.1. La primirea unei cereri valabile sau pe baza mo]iunii Comitetului Director Pre[edintele sau \mputernicitul s=u poate \ntruni o Comisie de Reglementare pentru a se ocupa de cerere sau mo]iune. 9.2. Comisia de Reglementare nu are nevoie s= fac= o audiere care s= se ocupe cu cererea sau mo]iunea atunci când cererea sau mo]iunea, \n opinia Pre[edintelui comisiei poate fi rezolvat= \n mod corect f=r= examinare. 10. MOD DE LUCRU AL COMISIEI DE REGLEMENTARE 10.1. Pre[edintele Comisiei de reglementare trebuie s= stabileasc= forma corespunz=toare, procedurile [i termenul oric=rei revizuiri [i/sau audieri. 10.2. Pre[edintele comisiei trebuie s= dea anun]uri scrise legate de acele chestiuni prezentate \n paragraful 10.1 de mai sus oric=rui peti]ionar sau oric=rei persoane sau asocia]ie care [i-a exprimat un interes \n reglementarea propus=. 10.3. Pre[edintele comisiei trebuie s= stabileasc= toate chestiunile legate de probe [i nu trebuie s= fie limitat de procedurile de decizie juridice [i de acceptare a probelor cu condi]ia c= revizuirea [i/sau examinarea este condus= \n mod corect cu posibilitate rezonabil= pentru p=r]ile relevante \n a-[i prezenta cazul. 10.4. In conformitate cu aceste proceduri orice revizuire [i/sau examinare: a. trebuie s= aib= loc confiden]ial b. poate fi suspendat= [i/sau amânat= de Comisia de Reglementare. 10.5. Pre[edintele comisiei are libertatea de a coopta din timp \n timp membri suplimentari \n Comisia de Reglementare cu calificare sau experien]= deosebit= s= se ocupe cu chestiuni specifice, care solicit= o astfel de calificare sau o experien]= specific=. 10.6. Comisia de reglementare trebuie s= ia decizia prin majoritate simpl=. Niciun membru al comisiei de reglementare nu se poate ab]ine. 10.7. Pre[edintele comisiei trebuie s= aib= deplina libertate s= fac= peti]ionarului ([i/sau altor persoane sau organiza]ii ce comenteaz=, obiecteaz= sau cer informa]ii pentru orice revizuire [i/sau examinare) acea comand=, pe care o consider= potrivit=, legat= de costurile cererii [i/sau cheltuielilor rezonabile f=cute de Comisia de Reglementare pentru efectuarea testelor sau ob]inerea rezultatelor referitoare la echipamentul supus reglement=rii. 11. COMUNICARE 11.1. O dat= ce Comisia de Reglementare a ajuns la o decizie ea trebuie s= dea o comunicare scris= peti]ionarului, sau oric=rei persoane sau asocia]ie care [i-a exprimat un interes \n reglementarea propus=, atât cât se poate, \n mod rezonabil, de repede. 11.2. Acest= comunicare scris= trebuie s= includ= o expunere sumar= a ra]ionamentului pe care se bazeaz= decizia Comisiei de Reglementare.

11.3. Dup= comunicarea c=tre peti]ionar sau dup= alt fel de asemenea informa]ii precizate de Comisia de Reglementare, hot=rârea Comisiei de Reglemetnare trebuie s= devin= obligatorie \n conformitate cu Regulile Tenisului. 12. APLICAREA REGULILOR TENISULUI CURENTE 12.1. Supuse posibilit=]ii Comisiei de Reglementare de a emite reglement=ri interimare, Regulile Tenisului curente trebuie s= se aplice \n continuare pân= când orice revizuire [i/sau examninare a Comisiei de Reglementare este finalizat= [i este emis= o hot=râre a Comisiei de Reglementare. 12.2. |nainte de [i \n timpul oric=rei revizuiri [i/sau examin=ri Pre[edintele Comisiei de Reglementare poate emite acele instruc]iuni pe care le consider= rezonabil necesare pentru implementarea Regulilor Tenisului [i a acelor proceduri care includ emiterea reglement=rilor interimare. 12.3. Astfel de reglement=ri interimare pot cuprinde dispozi]ii restrictive privind utilizarea oric=rui echipament conform Regulilor Tenisului \n a[teptarea unei hot=râri a Comisiei de Reglementare care s= decid= dac= echipamentul \ndepline[te sau nu specifica]iile din Regulile Tenisului. 13. DESEMNAREA {I ALC+TUIREA TRIBUNALULUI DE APEL 13.1. Tribunalul de Apel trebuie s= fie desemnat de Pre[edinte sau \mputernicitul s=u dintre membrii Comitetului Director/Comisia Tehnic=. 13.2. Niciun membru al Comisiei de Reglementare care a f=cut reglementarea ini]ial= nu trebuie s= fie membru al Tribunalului de Apel. 13.3. Tribunalul de Apel trebuie s= cuprind= acel num=r pe care Pre[edintele sau \mputernicitul s=u trebuie s= \l stabilesc=, dar nu trebuie s= fie mai mic de trei. 13.4. Tribunalul de Apel trebuie s= desemneze o persoan= din rândul s=u care s= ac]ioneze ca Pre[edinte de Tribunal. 13.5. Pre[edintele Tribunalului trebuie s= aib= dreptul s= organizeze modul de lucru \nainte de [i pentru orice examinare de apel. 14. CERERE DE APEL 14.1. Un peti]ionar (sau o persoan= sau asocia]ie care [i-a exprimat interesul [i a \naintat orice comentariu, obiec]ie sau solicitare la o reglementare propus=) poate face recurs la orice hot=râre a Comisiei de Reglementare. 14.2. Pentru a fi valabil= o cerere pentru un recurs trebuie: a. s= fie facut= \n scris pre[edintelui Comisiei de Reglementare care face reglementarea supus= recursului nu mai târziu de (45) de zile dup= comunicarea hot=rârii; b. s= fie prezentate detaliile \mpotrivirii la hot=rârea supus= recursului; c. s= con]in= toate motivele recursului. 14.3. Dup= primirea unei cereri valabile pentru recurs pre[edintele Comisiei de Reglementare care a f=cut reglementarea ini]ial= poate solicita o tax= de apel rezonabil= care s= fie pl=tit= de apelant, ca o condi]ie pentru apel. Aceast= tax= de recurs trebuie returnat= apelantului dac= câ[tig= recursul. 15. |NTRUNIREA TRIBUNALULUI DE APEL 15.1. Pre[edintele sau \mputernicitul s=u trebuie s= \ntruneasc= Tribunalul de Apel \n urma pl=]ii de c=tre apelant a unei taxe de recurs. 16. MOD DE LUCRU AL TRIBUNALULUI DE APEL 16.1. Tribunalul de Apel [i pre[edintele trebuie s= desf=[oare procedurile [i examin=rile \n conformitate cu materialele prezentate \n sec]iunile 10,11 [i 12 de mai sus. 16.2. Dup= comunicarea c=tre apelant sau dup= alt fel de asemenea informa]ii precizate de Tribunalul de Apel hot=rârea Tribunalului de Apel trebuie s= devin= imediat obligatorie [i neapelabil= \n conformitate cu Regulile Tenisului. 17. CONDI}II GENERALE 17.1. Dac= o Comisie de Reglementare este alc=tuit= dintr-un singur membru, acel membru este responsabil de organizarea examin=rii \n calitate de Pre[edinte de Comisie [i trebuie s= stabilesc= procedurile de urmat \nainte de [i \n timpul oric=rei revizuiri [i/sau examin=ri.

17.2. Toate revizuirile [i/sau examin=rile trebuie s= se desf=[oare \n limba englez=. La orice examinare unde peti]ionarul [i/sau al]i indivizi sau organiza]ii ce comenteaz=, obiecteaz= sau cer informa]ii nu vorbesc limba englez=, trebuie s= fie de fa]= un translator. Acolo unde este posibil, translatorul trebuie s= fie independent. 17.3. Comisia de Reglementare sau Tribunalul de Apel poate publica extrase din propriile reglement=ri. 17.4. Toate comunic=rile care se fac conform acestor proceduri trebuie s= fie scrise. 17.5. Orice comunicare f=cut= ca urmare a acestor proceduri trebuie considerat= anun]at= dup= data la care a fost comunicat=, expediat= sau transmis= peti]ionarului sau altei p=r]i relevante. 17.6. Comisia de Reglementare trebuie s= aib= latitudinea s= refuze un peti]ionar dac= \n opinia sa rezonabil= cererea este \n mare m=sur= similar= cu o cerere sau mo]iune asupra c=reia Comisia de reglementare a dat o decizie [i/sau reglementare \n perioada de 36 de luni \nainte de data cererii.

PLANUL TERENULUI

Linie de fund

4'6"(1.37m) 4'6"(1.37m)

SUGESTII ASUPRA MODULUI DE MARCARE A UNUI TEREN

Procedeul urm=tor este pentru terenul uzual, comun de dublu [i simplu. (Vezi nota de la sfâr[it pentru un teren cu folosin]= unic=). Mai \ntâi alege]i pozi]ia fileului; o linie dreapt= lung= de 42 de picioare (12.80 m). Marca]i centrul (X pe diagrama de deasupra) [i, m=surând de aici \n fiecare direc]ie, marca]i: la 13'6" (4.11 m) punctele a,b, unde fileul intersecteaz= liniile laterale interioare, la 16'6" (5.03 m) pozi]iile stâlpilor (sau be]e) de simplu (n,n), la 18'0" (5.49 m) punctele A,B, unde fileul intersecteaz= liniile laterale exterioare, la 21'0" (6.40 m) pozi]iile stâlpilor fileului (N,N), ca fiind capetele liniei ini]iale de 42'0" (12,80 m). Introduce]i ]=ru[ii \n A [i B [i ag=]a]i de ei capetele corespunz=toare ale dou= rulete de m=surare. Pe una, care va m=sura diagonala unei jum=t=]i de teren, se ia o lungime de 53'1" (16.18 m) iar pe cealalt= (pentru a m=sura linia lateral=) o lungime de 39'0" (11.89 m). Trage]i bine de ambele astfel \ncât la aceste distan]e ele s= se \ntâlneasc= \ntr-un punct C, care este unul din col]urile terenului. Inversa]i m=sur=torile pentru a g=si cel=lalt col] D. Ca o verificare asupra acestei opera]ii este recomandabil ca la acest stadiu s= verifica]i lungimea liniei CD care, fiind linia de fund, trebuie s= rezulte ca fiind de 36'0" (10.97 m); \n acela[i timp poate fi marcat centrul ei J, ca [i capetele liniilor laterale interioare (c,d), la 4'6"(1.37 m) de C [i D. Linia median= [i linia de serviciu sunt acum marcate cu ajutorul punctelor F, H, G, care sunt m=surate la 21'0" (6.40m) de la fileu respectiv \n lungul liniilor bc, XJ [i ad. Procedura identic= de pe cealalt= parte a fileului completeaz= terenul. Dac= este nevoie numai de un teren de simplu, nu sunt necesare liniile din exteriorul punctelor a, b, c, d, dar terenul poate fi m=surat ca mai sus. Ca alternativ=, col]urile liniei de fund (c, d) pot fi g=site, dac= se prefer=, prin ag=]area

celor dou= rulete \n a [i b \n loc de A [i B, iar apoi prin utilizarea lungimilor de 47'5" (14.46 m) [i 39'0" (11.89 m). Stâlpii fileului vor fi \n n, n, [i se va utiliza un fileu de simplu de 33'0" (10 m). Când pentru simplu se utilizeaz= un teren comun de dublu [i de simplu, cu un fileu de dublu, fileul trebuie s= fie sus]inut \n punctel n, n, la o \n=l]ime de 3 picioare 6 inci (1.07 m) cu ajutorul a doi stâlpi, denumi]i „be]e de simplu“, care nu trebuie s= aib= mai mult de 3 inci (7.5 cm) latur= p=trat sau 3 inci (7.5 cm) diametru. Centrele be]elor de simplu trebuie s= fie la 3 picioare (.914 m) \n afara terenului de simplu de fiecare parte. Pentru a ajuta la plasarea acestor be]e de simplu este de dorit ca punctele n, n s= fie fiecare \nsemnate cu un semn alb atunci când terenul este marcat. Not=: Ca \ndrumare pentru competi]iile interna]ionale, distan]a minim= recomandat= \ntre liniila de fund [i spatele terenului ar trebui s= fie de 21 picioare (6.40 m) [i \ntre liniile laterale [i marginea lateral= a terenului distan]a minim= recomandat= ar trebui s= fie de 12 picioare (3.66 m). Ca \ndrumare pentru jocul recreativ [i de club, distan]a minim= recomandat= \ntre liniila de fund [i spatele terenului ar trebui s= fie de 18 picioare (5.48 m) [i \ntre liniile laterale [i marginea lateral= a terenului distan]a minim= recomandat= ar trebui s= fie de 10 picioare (3.05 m). Ca \ndrumare, \n=l]imea minim= a tavanului ar trebui s= fie de 30 picioare (9.14 m).