ffiffiLffiru ffi&ffiffiffif,q

Oana Badea

PSIHOLOGIAPENTRU

r1t ATRCI

p\NP\TffiM!P\

ffiffie}ffiffiryffiffi0lsT0ttlE NATUll,\U\

A RELAllllolt llE llllAGoSTE

grA DESTltANAttltloR

TRADUCERE DIN ENGLEZA DE

culrlilNS

Prolog: Pentru dragoste!...... """"""""""9

1. |oaca oameni1or................ """"""""13

3. Este monogamia naturali? """""""""" """"""'73

4. De ce ingellm?'................... """""" 96

5. Proiect pentru divor!..........' """"'12{}

6. ,Cand slobod prin plduri nobilul silbatic alerga" """""""'155

7. CoborAreadinEden """"""""""'1{}5

8. Tirania dragostei.'... """""""""""216

g. imbrlcat pentru a impresiona ""2L6

10. Birba[ii qi femeile sunt ca doui picioare:

Au nevoie unul de celilalt pentru a avansa"""' ""'-""""""'2711

11. Femeile, bnrbalii 9i puterea""' "" 30{}

12. Aproape om......'......... """"""""" 333

13. Prima societate a abundenlei ""'352

14. Pasiune trecitoare.... ..................;.......................3{10

15. Pane c6nd moartea ne va despdr[i........ .........../-02

16. Sexul in viitor........ .........................1,21

Anexa A: Scala Fisher pentru dragostea romantici ................../-59

Anexa B: Inventarul de temperament Fisher .......469

Anexa C: Graficele divorfurilor .......1,77

Multumiri... ....................485

Note .......1,$7

Bibliografie. ....................559

ANATOHIAITJBIRX

lft

CUITTAITEA

JOACA OAMENILOIT

,Migcate de fo4a iubirii,fragmentele de lume se caute unul pe celilalt

pentru ca lumea si Poati fi."_ PIERRE TEILHARD DE CHARDIN

inu-o poveste apocrifi, un coleg s-a intors cindva:itre marele genetician britanic J.B.S. Haldane gi i-a

spus: ,Domnule Haldane, gtiind ceea ce gtiti despre- -

satura, ce imi pute$ spune despre Dumnezeu?" Haldane

r'a rispuns: ,,Are o preferinli exagerati pentru gindaci"'

lar-adevar, in lume existi peste 300 000 de specii de

gandaci.Aq adiuga ci,,Dumnezeu" adori jocul de impere-

:nse al oamenilor, deoarece niciun alt aspect al com-

Tuxtamentului nostru nu este Ia fel de complex, de subtil

rau de rispAndit. $i, degi aceste strategii sexuale diferi,ic ia un individ la altul, coregrafia esenliali a curtirii

'!3

umane, a idilei, a iubirii gi a cisitoriei are o multitudinede planuri ce par intipirite in psihicul oamenilor: unprodus al timpului, al selecfiei gi al evolupei.

Acestea incep in momentul in care birbafii gi femeileintre in raza de curtare - cu modul in care flirtem.

LIMISAJUL TI?UI'ULUI

Irenius Eibl-Eibesfeldt, etolog germanr, a observatun tipar ciudat ln comportamentul de flirt al femeilor.Eibl-Eibesfeldt a folosit un aparat de fotograflat cu olentili secreti, astfel incit atunci cAnd indrepta aparatulin fafi, acesta ficea, de fapt, poze dintr-o parte. inacest fel, el putea focaliza asupra peisajelor locale giimortaliza expresiile faciale naturale ale oamenilor dinjurul siu. In cilitoriile sale prin Samoa, papua, Franfa,Japonia, Africa gi Amazonia, a surprins numeroasesecvente de flirt. Apoi, dupi ce s-a intors in laboratorulsiu din Institutul de Fiziologie Comportamentali MaxPlanck, de lAngi Mtinchen, Germania, a analizat cuatenlie fiecare episod de curtare, cadru dupi cadru.

A reiegit un tipar universal de flirt la femei. Se pareci femeile din locuri extrem de diferite, cum ar fl junglaamazoniani, saloanele din Paris gi regiunile muntoasedin Noua Guinee flirteazi cu aceeagi serie de expresii.

in primul rAnd, femeia ii zAmbegte admiratorului ei giigi ridici sprincenele intr-o migcare rapidi gi sacadati,atunci cind igi deschide ochii larg, pentru a se uita lael. Apoi, igi coboaii pleoapele, igi inclini capul in josgi intr-o parte gi igi fereqte privirea. De multe ori, igiacoperi fala cu miinile, chicotind nervos pe misuri cese retrage in spatele propriilor palme. Acest gest secven-

f,al de flirt este atit de specific, incat Eibl.Eibesfeldt este

11,. AN'\roMrAruBrrtrr

convins ce este inniscut, o tactici de curtare femininicare a evoluat acum miliarde de ani, pentru a semnala

interesul sexual qi/sau romantic'Se poate ca gi alte strdtegii folosite de oameni si iqi

aibi originea tot in trecutul nostru primitiv' Privirea

sfloasi este un gest in care femeia igi inclini capul 9i

se uiti in sus, timid, la pelitorul ei' $i femela oposum

face acelaqi lucru, intorcAndu-se citre pretendentul siu'inclinAndu-qi botul gi privindu-l drept in ochi' Animalele

scuture adeiea din cap, pentru a atrage atenlia' Femeile

implicate intr-un ritual de curtare fac acest lucru in

mod regulat; igi ridici umerii, igi arcuiesc spatele gi igi

scuturi-buclele intr-o migcare rapidi gi ampli' Albatrogii

igi scuturi capetele gi climpinesc din ciocuri' intre

iepizede dai din cap, apleciri qi frecat ciocurile unul de

..ialdt. Jestoasele de uscat igi intind qi igi retrag gatu- -

rile, aproape atingAndu-gi nasurile unul de altul' Femeile

o, ,orrt singurele creaturi care igi folosesc capetele

pentru aflirta2.$i birbalii folosesc tactici similare cu cele observate

U ite tp..ii. Ali intrat weodati in biroul gefului dum-

neavoastri qi l-a1i viztttlisAndu-se pe spate in scaun'

cu miinile impreunate Ia ceafi, coatele in sus qi pieptul

impins inainte? Poate ci a gi ieqit din spatele biroului'

s-a apropiat de dumneavoastri gi v-a zimbit, gi-a arcuit

spatele ql giu impins jumiLtatea de sus a corpuluiinainte? Daci da, aveli griie. S-ar putea si igi anunle'

inconqtient, dominanla asupra dumneavoastri' Daci

suntep femeie, s-ar putea, in schimb, si vi curteze'

.impingerea pieptului inainte" face parte din mesajul

p"ututa a. bazifolosit de regnul animal - ,,a pirea mai-roro.".

Fipturile dominante se ,,zbirlesc"' Peqtii cod igi

umfli ."p.t.I. qi iqi imping in fali aripioarele pelviene'

$€rpii, bioaqtell 9i broagtele riioase igi umflir corpurile'

-{ntilopele gi cameleonii se intorc in lateral, pentru a-$i

,!5

scoate in evidenti mirimea. Cerbii catAri se uiti piezigpentru a-gi etala coarnele. Pisicile se infoaie. porumbeiise umfli in pene. Homarii se ridici pe vArfurile picioa-relor pe care merg gi iEi intind clegtii deschigi. Gorilelese bat cupumnii in piept. Birbafli doarigi impingpieptul inainte.

Atunci cind se confrunti cu o creaturi dominanti,multe animale se fac mici. Oamenii igi apropie degetelede la picioare, igi incovoaie umerii gi igi lasi capul siatArne. Lupii igi bagi coada intre picioare gi pleaci pefurig. Homarii inferiori se ghemuiesc. Iar multe speciise pleaci. Un cod intimidat igi risucegte corpul in jos.$opirlele igi migci tot corpul in sus Ei in jos. Cimpanzeiirespectuo$i dau din cap atit de repede gi in mod repetat,incit primatologii numesc acest gest ,reverenli,,.

Aceste pozilii de,,ghemuire" gi de,,intimidare'obsenrate Ia o mulfime de creaturi se manifesti adeseagi in ritualurile de curtare. imi aduc aminte de o bandidesenati dintr-o revisti europeani. in prima cisufi, unbirbat in slip sti singur pe o plaji pustie - are capullisat in jos, burta ii atArni, pieptul ii este concav. inurmitoarea cisufi, o femeie atrigitoare se plimbi peplaji, pe lAngi birbat; acum, acesta are capul sus, igitrage burta gi igi umfli pieptul. in ultima cisufi, femeiaa dispirut, iar birbatul revine la pozipa normali,neatractivi. Nu este neobignuit si vezi birbali gi femeiumflAndu-se sau micgorAndu-se pentru a semnalaimportanfa,vulnerabilitatea gi disponibilitatea.

PI?IVII?EA,,C0PULATIVA "

Privirea este, probabil, cea mai frapanti strategieumani de curtare. Reprezinti limbajul ochilor. in

,0fj ANArOM|Arursrrrrr

culturile occidentale, in care este permis contactul vizual

intre sexe, birbalii gi femeile se uiti cu atenlie la un

potenlial partener, doui sau trei secunde, timp in care

pupilele li se pot dilata - un semn de interes ridicat'

Apoi, persoana care privegte igi coboari pleoapele 9i se

uita in alti parte.3Contactul v/rntalpare si aibi un efect imediat'

Privirea declanqeazi regiuni primitive ale creierului

uman, scoldnd Ia suprafali una dintre cele doui emolii

fundameniale - abordarea sau retragerea' Nu putef,

ignora privirea unei alte persoane alintiti asupra

d"umneivoastri; trebuie si reac$onali intr-un fel' Puteli

zimbi gi inilia o conversafie. Va puteli feri privirea gi

strecura citre uqi. Dar inainte, probabil ci vi veli trage

de lobul urechii, vi ve,ti aranja bLttza,veli cisca' vi veli

juca cu ochelarii sau veli face o alti migcare lipsiti de'importanle

-,,deplasindu-vi atenfia" - pentru a calma

anxietatea, in timp ce vi hotirAli in ce fel si rispundeli

la aceasti invitalie, daci fugili din zoni sau rimAneli qi

va implicali in jocul curtirii.Aceastiprivire, cunoscuti de etologi drept privirea

copulativi, ar putea fl intipiriti in psihicul nostru

evolutiv. Cimpanzeii 9i alte primate se uiti Ia inamicii

lor pentru a-i-ameninfa; de asemenea, privesc adAnc unii

in octrii altuia pentru a se impica dupiLo lupti' Privirea

este folositi gi inainte de raportul sexual, dupi cum s-a

observat la bonobo sau cimpanzeii ,,pitici" - maimule

inrudite indeaproape cu cimpanzeul comun, dar mai

mici gi, poate,hai inteligente. Citeva astfel de creaturi

"p.oip.,r*ane ffeiesc in Gridina Zoologicidin San

ni.go, unde femelele gi masculii se imperecheaziin-mod

..grll"t. Dar, chiar inainte de contactul sexual, cup1ul

p"tt .. citeva momente privindu-se adAnc in ochi'a

W

$i babuinii se uiti unii la ceilalli in timpul curtirii.Poate ci aceste animale s-au desprins din arborele nostruuman de evolufle acum mai mult de douizeci gi cincide milioane de ani, dar aceasti similitudine in ceea ceprivegte curtarea persisti. Antropologul Barbara Smutsspunea despre inceputul curtirii dintre doi babuini, pestdncile Eburnr din Kenya: ,,Parci urmiream doi tinerinepricepuf i, lntr-un b ar p entru pers o ane singure ". 5

Relalia a inceput intr-o seari, cAnd femela babuin,Thalia, s-a intors gi a surprins un mascul tinir, Alex,uitdndu-se la ea. Se aflau la o distanti de aproximativcinci metri unul de celilalt. El gia ferit imediat privirea.Aga ci ea s-a uitat insistent la el - pAni cind s-a intorsgi eI si o priveasci. Apoi ea s-a jucat intentionat cudegetele de la picioare. $i au continuat tot aga. Deflecare dati cAnd ea se uita Ia el, el igi ferea privirea; deflecare dati cind se uita el la ea, eaigi ficea de lucru cupicioarele. in cele din urmi, Alex a surprins-o pe Tha1iaprivindu{ -,,privirea de rispuns".

Imediat, el gi-a lipit urechile de cap, qi-a ingustatpleoapele gi a inceput si plesciie din buze, semnul deapogeu al prieteniei in societatea babuinilor. Thalia aincremenit. Apoi ea l-a privit in ochi o lungi perioadi.Abia dupi acest contact vizual prelungit, Alex s-a apro-piat de ea, moment in care Thalia a tnceput si il despi-ducheze - lnceputul unei prietenii gi al unei legiturisexuale care inci diinuia dupi gase ani, cAnd Smuts s-aintors in Kenya, si studieze prieteniile dintre babuini.

Poate ci ochii - qi nu inima, organele genitale saucreierul - reprezinti organul inifial al iubirii, deoareceprivirea declangeazi adesea zdmbetul oamenilor.

,,Existi un zAmbet uf irrUi]t / gi existi un zimbet alamigirii", scria poetul Witliam Blake. De fapt, oamenii

1g ANAT0M|AruBililr

au cel pulin optsprezece tipuri diferite de zimbetes'

ainu.e caie numai pe unele le folosim atunci cAnd

arrtam pe cineva. Atit barbalii, cit gi femeile folosesc

,a-U"Lf simplu", un gest cll gura inchisi' atunci cind

saluti un trecitor cunoscut. in aceasti expresie' buzele

sunt lipite, dar intinse, iar dinlii nu sunt dezvelifi; acest

gest esie insolit adeseori de o inclinare a capului' care

Lpti-a recunoa$terea. Oamenii care vi zAmbesc astfel

prlbuUit ci nu se vor opri si vi cunoasci mai bine'

,Zimbetul superior" uman exprimi un interes mai

ridicat. in aceasti expresie, vi dezvelif, dinlii de sus'

pentru avi demonstra intenSile pozitive' Zimbetul-*p.tiot

este combinat adesea cu un gest din sprAnceani

.t . dr."uri o gesime de secundi, in care sprincenele

sunt ridicate, apoi coborite rapid' Eibl-Eibesfeldt a vizut

acest zimbet superior la europeni, locuitorii din BaIi'

indienii amazonieni giboqimanii din sudulAfricii qi

povestegte ci acesta este folosit in tot felul de contacte de

pri.t.t i. - inclusiv flirtul. Cimpanzeii qi gorilele folosesc'aceasta pmitate de zAmbet atunci cAnd se joaci' Dar tind

;i;i#. dinlii de jos, gi nu pe cei de sus' in acest fef iqi

pot it.r"a. .ot1ii di sus, asculili ca ni$te pumnale' dinli

canini cu care se ameninlau unii pe ceilalS'

,,Zimbetul deschis", in care buzele sunt complet

,.t ur. qi sunt d'ezvehilLcomplet atAt dinlii de sus' cAt qi

cei de jos, este cel pe care il folosim tle obicei pentm a

,r. ,,"gi1u:' unii pe ceilatli. Zimbetul fostului pregedinte

Jimmy iarter este un exemplu remarcabil' Carter ne

curta minfiIe, voturile, opiniile; daci ar fl combinat acest

,superzambet" cu flirtul secvenlial, privirea sfioasi'

irr.iirareu capului, impingerea pieptului inainte sau

privirea insisienti, intenliile sale ar fi fost cu siguranti

unele sexuale.

,,ZAmbetul social nervos", un alt tip de zdmbet

uman, joaci un rol vidit negativ in curtare' Acesta igi

'!9