analiza_pndr

4
1 Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, 2007-13 Planul Naţional Strategic (PNS) şi Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) aferente perioadei 2007-2013 au fost elaborate de către Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltăriii Rurale (MAPDR). Prima variantă a PNS a fost publicată pe site-ul MAPDR în luna februarie 2006, la care mai multe ONG-uri au trimis comentarii şi opinii. A doua variantă, puţin îmbunătăţită a apărut pe site în octombie anul curent, iar la sfărşitul lunii octombrie a apărut şi PNDR. Planul poate fi accesat pe adresa de internet al MAPDR (http://www.mapam.ro/pages/dezvoltare_rurala/PNDR_2007_2013.pdf). Acest ultim document are peste 200 de pagini cu anexe şi cuprinde sumarul măsurilor ce vor fi finanţate în perioada 2007-13. De este important cunoaşterea şi analizarea măsurilor din PNDR? În primul rând pentru că cele mai multe bani pentru domeniile conexe conservării naturii vin prin suportul pentru dezvoltare rurală şi agricultură. Fermierii sunt utilizatorii celor mai importante arii naturale şi seminaturale ale României, de ei depinde continuitatea unor practici agricole care a format peisajul tipic romănesc şi a cotribuit la menţinerea unor habitate şi specii de animale şi plante de mare valoare în zonele montane, dar nu numai. Dacă primesc aceste subvenţii şi plăţi, ei vor putea continua activităţile tradiţionale, iar dacă micii gospodari, care lucrează pământul în aceste zone nu vor primi plăţi vor ieşi din agricultură, abandonând acele arii foarte importante din punct de vedere al biodiversităţii şi diversităţii peisagistică. Politica de protecţia naturii şi cea de dezvoltare rurală trebuie să fie îmbinată astfel, ca fermierii de subzistenţă să poată continua activitatea şi după aderarea României la Uniunea Europeană. Dezvoltare rurală în Uniunea Europeană Politca Agricolă Comună (PAC) este una din principalele politici comune ale comunităţii europene încă din a doua jumătate a anilor 50. Începând cu anul 1992 a suferit modificări majore, au fost efectuate mai multe reforme în finanţarea şi funcţionarea PAC. Astfel s-a ajuns ca astăzi susţinerea fermierilor nu mai este legată de cantitatea produsă, ci s-a trecut la subvenţionarea pe bază de hectar. Politica de dezvoltare rurală a fost introdusă în PAC cu reforma MacSherry şi continuat prin obligarea statelor membre să elaboreze şi să implementeze Programe Naţionale de Agromediu. Astfel dezvoltarea rurală a devenit Pilonul 2. al PAC. Politica de piaţă suport de venituri Politica de Dezv. Rur. bunuri publice Producţie de alimente Funcţii de protecţia mediului Funcţii rurale PILONUL 1. PILONUL 2.

Upload: pablo-pablito

Post on 11-Jan-2016

214 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

analiza urbanism

TRANSCRIPT

1

Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, 2007-13 Planul Naţional Strategic (PNS) şi Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) aferente perioadei 2007-2013 au fost elaborate de către Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltăriii Rurale (MAPDR). Prima variantă a PNS a fost publicată pe site-ul MAPDR în luna februarie 2006, la care mai multe ONG-uri au trimis comentarii şi opinii. A doua variantă, puţin îmbunătăţită a apărut pe site în octombie anul curent, iar la sfărşitul lunii octombrie a apărut şi PNDR. Planul poate fi accesat pe adresa de internet al MAPDR (http://www.mapam.ro/pages/dezvoltare_rurala/PNDR_2007_2013.pdf). Acest ultim document are peste 200 de pagini cu anexe şi cuprinde sumarul măsurilor ce vor fi finanţate în perioada 2007-13. De este important cunoaşterea şi analizarea măsurilor din PNDR? În primul rând pentru că cele mai multe bani pentru domeniile conexe conservării naturii vin prin suportul pentru dezvoltare rurală şi agricultură. Fermierii sunt utilizatorii celor mai importante arii naturale şi seminaturale ale României, de ei depinde continuitatea unor practici agricole care a format peisajul tipic romănesc şi a cotribuit la menţinerea unor habitate şi specii de animale şi plante de mare valoare în zonele montane, dar nu numai. Dacă primesc aceste subvenţii şi plăţi, ei vor putea continua activităţile tradiţionale, iar dacă micii gospodari, care lucrează pământul în aceste zone nu vor primi plăţi vor ieşi din agricultură, abandonând acele arii foarte importante din punct de vedere al biodiversităţii şi diversităţii peisagistică. Politica de protecţia naturii şi cea de dezvoltare rurală trebuie să fie îmbinată astfel, ca fermierii de subzistenţă să poată continua activitatea şi după aderarea României la Uniunea Europeană. Dezvoltare rurală în Uniunea Europeană Politca Agricolă Comună (PAC) este una din principalele politici comune ale comunităţii europene încă din a doua jumătate a anilor 50. Începând cu anul 1992 a suferit modificări majore, au fost efectuate mai multe reforme în finanţarea şi funcţionarea PAC. Astfel s-a ajuns ca astăzi susţinerea fermierilor nu mai este legată de cantitatea produsă, ci s-a trecut la subvenţionarea pe bază de hectar. Politica de dezvoltare rurală a fost introdusă în PAC cu reforma MacSherry şi continuat prin obligarea statelor membre să elaboreze şi să implementeze Programe Naţionale de Agromediu. Astfel dezvoltarea rurală a devenit Pilonul 2. al PAC.

Politica de piaţă

suport de venituri

Politica de Dezv. Rur.

bunuri publice

Producţie de alimente

Funcţii de protecţia mediului

Funcţii rurale

PILONUL 1. PILONUL 2.

2

Structura politicii de dezvoltare rurală este prezentată mai jos.

Baza legislativă europeană PNDR are la bază o serie de legi europene. Cel mai important la nivel comunitar este Regulamentul 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – ca legislaţie europeană de bază din domeniu (apărut în Official Journal seria L nr. 277/1). Acest act normativ este continuarea Regulamentului 1257/99 privind suportul dezvoltării rurale prin Fondul European de Orientare şi Garantare în Agricultură. Consiliul în ajutorul specialiştilor din statele membre, mai ales cele noi aderate a adoptat un document care ajută la elaborarea PNDR, liniile îndrumătoare ale Comisiei Europene privind Elaborarea Planului Naţional Strategic (Decizia Consiliului 144/2006/EC din 20 februarie 2006). Structura PNDR Conform regulamentului 1698/2005 PNDR urmăreşte forma dată de UE şi are cinci capitole:

1. Analiza situaţiei în ce priveşte punctele forte şi punctele slabe (primul capitol cuprinde analiza demografică, economică şi de mediu a spaţiului rural romănesc şi cuprinde analiza SWOT a planului)

2. Strategia generală, traducerea priorităţilor comunitare şi stabilirea priorităţilor naţionale (acest capitol cuprinde cele patru obiective generale pentru perioada 2007-13, cu menţionarea specificului pentru cele patru axe şi alocarea procentuală a fondurilor pe cele patru axe prioritare)

Dezvoltare Rurală2007-13

„Axa LEADER”

Axa 1.

Competitivitate

Singur set de programe, finanţare, monitorizare şi audit

Singur Fond pentru Dezvoltare Rurală

Axa 2.

Mediu +

Utilizare durabilă

de terenuri

Axa 3.

Diversit.Econom.

+ Calitatea vieţii

3

3. Fişele tehnice ale măsurilor (este capitolul cel mai amplu, peste 100 de pagini)

4. Sistemul administrativ de implementare a măsurilor (lipseşte din PNDR, ceea ce ste un lucru grav după părerea noastră, deoarece beneficiarii ar trebui să fie informaţi din timp în privinţa sistemului administrativ, ca să se pregătească cu documentele necesare ca titluri de proprietate, etc.)

5. Alocări finaciare (acest capitol are numai 6 rânduri şi un tabel cu alocările procentuale pe axe ale fondurilor. Un lucru foarte grav după părerea noastră este faptul ce apre în acest tabel, şi conform căreia 20% din sumele din Pilonul 2. vor fi transferaţi la Plăţile Naţionale Complementare Directe. Asta pentru perioada 2007-2009 însemnând 500 de milioane €)

6. Anexe (40 de pagini tabele şi hărţi) Finanţarea PNDR Suma totală de care dispune România în perioada 2007-13 pentru dezvoltare rurală este de peste 8 miliarde €, iar dacă luăm în calcul cele 20% care vor fi transferate către Pilonul 1. al PAC înseamnă că vor lipsi 2,38 miliarde €. Axa PNDR Alocare FEADR Sume (miliarde €) I. Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier 45% 3,25

II. Îmbunătăţirea mediului în mediul rural 25% 1,80

III. Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale 30% 2,12

Total, din care: 100% 7,17 IV. LEADER 2,5% 0,180 Asistenţă tehniă 4%

Sursa: MAPDR, Program Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013, octombrie 2006 (www.maap.ro)

În tabelele de mai jos sunt prezentate măsurile din PNDR, respectiv beneficiarii acestor măsuri. Tip de ajutor Fonduri publice

nerambursabile Beneficiari

AXA 1. Investiţii pentru modernizarea exploataţiilor agricole max. 65% Fermieri, producători agricoli

Investiţii pentru înfiinţarea şi modernizarea unităţilor de procesare max. 50%

Microinteprinderi din sectorul silvic, microinteprinderi, IMM din sectorul agricol

Sprijin pentru fermele de subzistenţă 1500 €/an/fermă Ferme de semi-subzistenţă

Investiţii pentru modernizarea infrastructurii agricole şi silvice max. 100%

Producători agricoli, asociaţii ale acestora, Consilii locale, deţinători de păduri si asociaţii ale acestora

Sprijin pentru înfiinţarea grupurilor de producători 100% Grupuri de producători

Instruire şi pregătire profesională a producătorilor agricoli şi silvici 100%

Fermieri, producători agricoli, deţinători de păduri, muncitori agricoli, angajaţi din industria alimentară, prelucrare a lemnului

Sprijin pentru instalarea tinerilor 100% Persoane sub 40 de ani care

4

fermieri în mediul rural deţin pregătire profesională

Sprijin pentru pensionare anticipată 100% Proprietari de exploataţii agricole, muncitori agricoli

Servicii de consiliere agricolă şi silvică

100% max. 1500 €/an/fermă

Fermieri, producători agricoli, Deţinători de păduri si asociaţii ale acestora

Investiţii pentru creşterea eficienţei economice a pădurilor max. 60% Deţinători de păduri si asociaţii ale

acestora AXA 2.

Sprijin pe suprafaţă pentru zonele defavorizate natural (zona montană) 100% Utilizatori de terenuri agricole

Sprijin pe suprafaţă pentru agromediu (pajişti, agricultură ecologică) 100% Utilizatori de terenuri agricole

Sprijin pentru prima împădurire a terenului agricol 80% Deţinători de terenuri agricole şi

asociaţii ale acestora Sprijin pentru prima împădurire a terenului neagricol

70%

Deţinători de terenuri neagricole şi asociaţii ale acestora

AXA 3. Investiţii pentru dezvoltarea de activităţi non-agricole 50% Membrii gospodăriilor agricole

Investiţii pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de microîntreprinderi max. 65% Micro-înteprinderi

Investiţii pentru dezvoltarea turismului rural max. 65% Fermieri, agenţi economici

Investiţii pentru renovarea satelor 100% Consilii locale Sprijin pentru organizarea si dezvoltarea parteneriatelor public-private LEADER

100% Organizaţii publice şi private

Sursa: www.maap.ro Probleme din punct de vedere a mediului

Analizând măsurile şi alocarea financiară a PNDR credem că fondurile pentru axa 2. îmbunătăţirea mediului rural nu sunt suficiente. Propunerea eficientă din punct de vedere a fermelor de subzistenţă şi a conservării valorilor naturale ar fi împărţirea sumelor în felul următor:

a) axa 1: 30% b) axa 2: 35% c) axa 3: 30% d) axa Leader: 5%

Un astfel de împărţire aduce şi alte beneficii, de exemplu: în cazul plăţilor de agromediu UE finanţează 100%, ceea ce favorizează fermele

de subzistenţă şi semi-subzistenţă, ca pe lânga plăţile aferente planului de management pentru care pot primi 1500 €/an/fermă să mai primească şi aceste plăţi compensatorii.

LEADER poate fi o şansă uriaşă comunităţilor locale care se organizează, şi care pot fi promotorii dezvoltării rurale. La primul anunţ de formare în cadrul programului LEADER al MAPDR s-au prezentat peste 100 de microregiuni din toată ţara (www.maap.ro), iar dacă se doreşte finanţarea Planurilor Locale de Dezvoltare Rurală suma de 180 milioane € nu va ajunge. Părerea noastră este că foarte multe microregiuni sunt pregătite pentru această axă LEADER şi este păcat să nu folosim banii europeni pentru acest scop.

Pentru mai multe informaţii vizitaţi www.agromediu.ro sau scrieţi e-mail la [email protected]