analiza st rii financiare a firmei pe baza...
TRANSCRIPT
17
CAPITOLUL 5
ANALIZA ST RII FINANCIARE A FIRMEI PE BAZA INDICATORILOR DE CASH-FLOW
Contabilitatea înregistreaz ansamblul de fluxuri de drepturi i obliga ii (fluxuripatrimoniale). În func ie de impactul lor asupra trezoreriei firmei, aceste fluxuri pot fi structuratepe:
• fluxuri patrimoniale (încas rile i pl ile în numerar), cu impact imediat asupradisponibilit ilor;
• fluxuri patrimoniale cu impact la termen asupra disponibilit ilor;• fluxuri care n-au impact nici imediat, nici la termen asupra disponibilit ilor (cheltuieli
cu amortizarea, venituri din provizioane etc.).Primele dou categorii de fluxuri sunt cunoscute sub denumirea de fluxuri monetare. Cea
de-a treia este considerat flux ,,fictiv” sau ,,non-flux”.În practic , no iunea de surplus monetar este desemnat printr-o serie de termeni: cash
flow, capacitatea de autofinan are, trezorerie etc.Cash flow-ul este un indicator de rezultate care poate substitui în anumite condi ii profitul
contabil, îns între ace ti indicatori exist diferen e semnificative:- profitul contabil este un rezultat global, calculat în func ie de totalitatea veniturilor i
cheltuielilor (atât cele monetare cât i cele calculate). Cash flow-ul este un rezultat par ial careimplic numai componentele monetare ale veniturilor i cheltuielilor.
- profitul contabil este un rezultat definitiv, în timp ce cash flow-ul este un rezultattranzitoriu.
În teoria i practica economic se opereaz cu urm toarele tipuri de cash flow:a) dup modul de reglementare a impozitului:
- cash flow brut;- cash flow net;
b) dup domeniul de activitate:- cash flow din exploatare;- cash flow global;
c) dup caracterul s u:- cash flow poten ial;- cash flow efectiv.
Tipuri de cash flow
Cash flow din exploatare Cash flow globalCash flow poten ial Rezultatul brut al exploat rii
(RBE) – înainte de impozitare
Capacitatea de autofinan are(CAE) – înainte de impozitare
Cash flow efectiv Excedentul de trezorerie dinexploatare (ETE) – dup impozitare
Excedentul de trezorerie global(ETG) – dup impozitare
Click h
ere to
buy
ABB
YY PDF Transformer 2.0
www.ABBYY.comClic
k here
to buy
ABB
YY PDF Transformer 2.0
www.ABBYY.com
18
5.1. Situa ia fluxurilor de trezorerie
Potrivit OMFP 3055/2009 firmele au obliga ia de a elabora situa ia fluxurilor detrezorerie, considerat ca o component a situa iilor financiare anuale. Continutul acestei situa iieste influen at de IAS 7 – Situa ia fluxurilor de numerar.
Obiectivul situa iei fluxurilor de trezorerie (denumit i situa ia cash flow în literatura despecialitate) este de a furniza informa ii necesare adapt rii deciziilor economice atât de c treutilizatorii interni i externi, informa ii privind evaluarea capacit ii curente i viitoare a uneifirme de a genera numerar sau echivalente ale numerarului, precum i a necesit ilor firmeipentru utilizarea fluxurilor de numerar.
Utilizatorii doresc s cunoasc am nunte despre capacitatea entit ii de a genera fluxuri denumerar, despre durata acestor fluxuri i, de asemenea, despre modalitatea în care le utilizeazentitatea, pentru a putea astfel lua decizii economice privind entitatea în cauz .
De exemplu:
Dac o entitate desf oar o activitate profitabil , dar nu este capabil s genereze numerar,probabil datorit unui nivel ridicat al crean elor comerciale care sunt achitate dup o perioadlung de timp, în acest caz este posibil ca societatea s dea faliment.
Acei utilizatori care sunt i ac ionari sau poten iali investitori vor fi interesa i s cunoascdac societatea va fi capabil s le asigure o rentabilitate a investi iei lor.
Situa ia fluxurilor de numerar îi ajut , de asemenea, pe utilizatori la efectuarea unor compara iiîntre societ i diferite deoarece aceasta elimin efectele utiliz rii de tratamente contabile diferitepentru acelea i tranzac ii sau evenimente.
Situa ia fluxurilor de numerar este parte component a situa iilor financiare i trebuie întocmitîn fiecare perioad pentru care sunt prezentate situa iile financiare.
Informa iile necesare întocmirii situa iei fluxurilor de trezorerie sunt preluate din cadrul adou bilan uri succesive (pe baza c rora se determin modificarea numerarului în cursul anului),precum i din contul de profit i pierdere (care prezint informa ii privind veniturile, cheltuielilei rezultatele aferente diverselor activit i).
Elementele unei situa ii a fluxurilor de numerar
Click h
ere to
buy
ABB
YY PDF Transformer 2.0
www.ABBYY.comClic
k here
to buy
ABB
YY PDF Transformer 2.0
www.ABBYY.com
19
Numerarul este reprezentat de numerarul în cas i de depozitele pl tibile la cerere(disponibilul în cont). Prin urmare, numerarul înseamn banii la care societatea poate avea accesimediat.
Echivalentele de numerar sunt investi iile financiare pe termen scurt i extrem de lichidecare sunt u or convertibile în sume cunoscute de numerar. Investi iile vor fi clasificate, în modnormal, în echivalente de numerar doar atunci când ele au o perioad scurt de scaden , deregul trei luni sau chiar mai pu in de la data achizi iei. Prin urmare, investi iile de capital vor fiexcluse din aceast categorie.
Fluxurile de numerar sunt reprezentate de ie irile i de intr rile de numerar sau deechivalent de numerar ale entit ii.
Situa ia fluxurilor de numerar trebuie s prezinte fluxurile de numerar ale entit ii dincursul perioadei, clasificate pe activit i de exploatare, de investi ie i de finan are.
Activit ile de exploatare sunt definite ca fiind principalele activit i produc toare devenit ale firmei, precum i alte activit i care nu sunt activit i de investi ii sau financiare.Aceasta constituie o parte important a situa iei fluxurilor de numerar deoarece arat succesulînregistrat de activit ile entit ii la generarea unor fluxuri de numerar suficiente pentrurambursarea creditelor, plata dividendelor i realizarea de noi investi ii f ca entitatea s fienevoit s apeleze la surse externe de finan are.
Exemplele includ:
Încas rile de numerar rezultate din vânzarea bunurilor i prestarea serviciilor.încas rile în numerar provenite din redeven e, onorarii, comisioane i alte venituripl ile în numerar c tre furnizorii de bunuri i servicii
Activit ile de investi ii constau în achizi ionarea i cedarea de active imobilizate i dealte investi ii care nu sunt incluse în echivalente de numerar.
Este important prezentarea separat a acestor fluxuri de numerar deoarece ele reprezintvaloarea cheltuielii care a fost efectuat cu resurse menite s genereze venit i fluxuri de numerarîn viitor.
Exemplele includ:
Pl ile în numerar pentru achizi ionarea de terenuri i mijloace fixe; iÎncas rile de numerar din vânzarea de terenuri i cl diri, instala ii i echipamente.
Activit ile de finan are reprezint activit i care au ca efect modific ri ale dimensiunii icompozi iei capitalurilor proprii i datoriilor firmei.Prezentarea separat a fluxurilor de numerar provenite din activit i de finan are este importantdeoarece este folositoare în estimarea cererilor viitoare de fluxuri de numerar din parteafinan atorilor întreprinderii.
Exemplele includ:
Încas rile în numerar din emisiunea de ac iuniramburs rile în numerar ale unor sume împrumutatepl ile în numerar ale locatarului pentru reducerea obliga iilor legate de o opera iune de leasingfinanciar.
Click h
ere to
buy
ABB
YY PDF Transformer 2.0
www.ABBYY.comClic
k here
to buy
ABB
YY PDF Transformer 2.0
www.ABBYY.com
20
Fluxurile de numerar exclud mi rile între elemente care constituie numerar sau echivalente denumerar, deoarece aceste componente fac parte din gestiunea numerarului unei entit i, i nu dinactivit ile de exploatare, investi ie i finan are.
Situa ia fluxurilor de numerar trebuie, prin urmare, s analizeze fluxurile de numerar aleperioadei în func ie de natura activit ii: de exploatare, de investi ii sau financiare.Astfel, în cadrul situa iei fluxurilor de trezorerie, fluxurile sunt grupate în urm toarele treicategorii:
- fluxuri generate de activit ile de exploatare (opera ionale);- fluxuri generate de activit ile de investi ii;- fluxuri generate de activit ile de finan are.
Rezultanta final a celor trei categorii de fluxuri de numerar este trezoreria net .
Activit ile de investi ii i financiare care nu presupun existen a numerarului sau aechivalentului de numerar nu trebuie incluse în situa ia fluxurilor de numerar, dar trebuieprezentate altundeva în situa iile financiare.
Este important s nu se uite c o singur tranzac ie poate genera fluxuri de numerar care suntincluse în sec iuni distincte din cadrul situa iei fluxurilor de numerar. De exemplu, atunci cândrambursarea unui împrumut este alc tuit din elemente de capital i dobând , elementul dedobând poate fi clasificat ca o activitate de exploatare iar elementul de capital drept activitate definan are.
Fluxurilor de trezorerie din activit i de exploatareFluxul net de trezorerie generat din activit ile de exploatare este esen ial, de m rimea sa
depinzând capacitatea firmei de a genera lichidit i necesare pentru acordarea de dividende,realizarea de noi investi ii, rambursarea împrumuturilor i a ratelor de leasing financiar.
Fluxul net de trezorerie din exploatare poate fi determinat prin metoda direct i metodaindirect .
A) Metoda directPotrivit metodei directe fluxul net de trezorerie din exploatare (FNTE) se stabile te ca
diferen între fluxurile de încas ri i fluxurile de pl i aferente exploat rii.Standardul Interna ional de Contabilitate IAS 7 recomand utilizarea metodei directe, pentru ceste mai u or de în eles de c tre utilizatorii de informa ii financiare, în special de investitori. Deasemenea, pe baza informa iilor furnizate de metoda direct , se pot realiza estim ri ale fluxurilorviitoare de trezorerie.
Fluxul net de trezorerie prin metoda direct se poate calcula astfel:1. Încas ri din vânzarea de bunuri (m rfuri, produse finite etc.), execu ia de lucr ri i
prest rile de servicii;2. Încas ri totale din redeven e, onorarii, comisioane;3. Încas ri totale din activit i propriu-zise de exploatare (1+2);4. Pl i c tre furnizorii de bunuri i servicii;5. Pl i c tre salaria i i în numele acestora;6. Pl i privind impozitele, inclusiv impozitul pe profit;7. Pl i privind dobânzile;8. Pl i totale din activit i propriu-zise de exploatare (4+5+6+7);9. Flux net de trezorerie din activit i propriu-zise de exploatare (3-8);10. Încas ri din opera iile extraordinare;11. Pl i privind opera iile extraordinare;
Click h
ere to
buy
ABB
YY PDF Transformer 2.0
www.ABBYY.comClic
k here
to buy
ABB
YY PDF Transformer 2.0
www.ABBYY.com
21
12. Flux net de trezorerie din opera ii extraordinare (10-11);13. FLUX NET DE TREZORERIE DIN EXPLOATARE (9+12);
B) Metoda indirectConform metodei indirecte, pentru a determina trezoreria net , profitul sau pierderea
inainte de impozire este ajustat ( ) cu efectele tranzac iilor ce nu au natur monetar , amân rilesau angajamentele de pl i sau încas ri în numerar din exploatare trecute sau viitoare i elementede venituri i cheltuieli asociate cu fluxuri de numerar din investi ii sau finan ri.De exemplu1:
Fluxurile de numerar din activitatea de exploatare:Rezultatul exerci iului înaintea impozit rii i elementelor extraordinare.+,- Ajust ri din elemente nonmonetare
(+) Cheltuieli cu amortizarea, provizioanele i ajust rile pentru depreciere saupierdere de valoare
(-) Venituri din relu ri de provizioane i ajust ri pentru depreciere sau pierdere devaloare
+,- Ajust ri privind veniturile i cheltuielile nelegate de exploatre(-) Profit (+) Pierdere din cesiunea de imobiliz ri(-) Profit (+) Pierdere din cesiunea de titluri de plasament(-) Câ tiguri (+) Pierderi din diferen e de cus valutar (+) Cheltuieli privind dobânzile(-) Venituri din dobânzi i dividende(-) Venituri din investi ii pe termen scurt.
(=) Rezultatul din exploatare înainte de modific rile capitalului circulant (varia ia necesarului de fond de rulment).+, - Varia ia capitalului circulant (necesarului de fond de rulment)-, + Cre teri / mic or ri de stocuri-, + Cre teri / mic or ri de crean e din exploatare-, + Cheltuieli în avans+, - Cre teri / mic or ri de datorii comerciale i alte datorii din exploatare+, - Venituri în avans= Fluxul de numerar generat de exploatare- Dobânzi i dividende pl tite+ Dobânzi i dividende încasate- Impozitul pe profit pl tit= Fluxul de numerar înaintea elementelor extraordinare+ (+) Elemente extraordinare (diferen a dintre încas ri i pl i)= Fluxul net de numerar provenit din activitatea de exploatare (A)
Pentru a stabili dac o mi care reprezint sau nu o intrare sau o ie ire de numerar, este necesar sse tie ce anume reprezint tranzac ia care a dus la acea mi care de numerar.
De exemplu2:
Dac s-a înregistrat o cre tere în valoarea crean elor, atunci aceasta reprezint numerarul pecare entitatea este îndrept it s -l încaseze, dar nu îl are înc . Prin urmare, în loc s aib în
1 Moro an Iosefina, Analiz economico- financiar , Editura Funda iei România de Mâine, Bucure ti 2007, pag 2622 IAS 7 – Situa ia fluxurilor de numerar.
Click h
ere to
buy
ABB
YY PDF Transformer 2.0
www.ABBYY.comClic
k here
to buy
ABB
YY PDF Transformer 2.0
www.ABBYY.com
22
cas numerar, entitatea are o crean . Aceasta reprezint o ie ire efectiv de numerardeoarece entitatea nu- i poate cheltui crean ele.
Dac s-a înregistrat o cre tere în valoarea conturilor de furnizori, înseamn c entitatea areu it s i p streze numerarul dar are, în schimb, un sold creditor în contul de furnizori. Prinurmare, aceast cre tere reprezint o intrare efectiv de numerar deoarece entitatea a evitatcheltuirea numerarului în scopul decont rii datoriilor.
Dac se înregistreaz o cre tere a valorii stocurilor, atunci acest lucru reprezint o ie ireefectiv de numerar. Ca i în cazul crean elor, entitatea a renun at la dreptul s u de a de inenumerar i a achizi ionat în schimb stocuri, reducând astfel soldul contului de numerar.
Alte cifre care trebuie ajustate pentru a exista siguran a c ele reflect doar mi rile de numerar.De exemplu:
Dobânda pl tit i înregistrat în contul de profit i pierdere poate fi o combinare între unsold de angajament ini ial, dobânda pl tit efectiv în cursul anului i soldul final. Cifra dincontul de profit i pierdere este, prin urmare, adunat înapoi în situa ia fluxurilor de numerari înlocuit cu suma real pl tit . Acela i principiu se aplic i în cazul dobânzii încasate.
Amortizarea este ad ugat deoarece ea nu reprezint un flux de numerar – ea constituie pur isimplu o ajustare contabil .
Fluxurilor de trezorerie din activit ile de investi iiFluxul net de trezorerie din activitatea de investi ii (FNTI) se determin prin metoda
direct , astfel:
1. Încas ri din vânzarea de imobiliz ri corporale, necoporale i alte asemenea active petermen lung;
2. Încas ri rezultate din cesiunea imobiliz rilor financiare3. Încas ri din rambursarea avansurilor i împrumuturilor acordate altor p i (crean e
imobilizate);4. Dobânzi încasate/Dividende încasate5. Venituri din investitii încasate6. Pl i pentru achizi ionarea de imobiliz ri necorporale i corporale;7. Pl i pentru achizi ionarea de imobiliz ri financiare;8. Pl i privind avansurile pentru imobiliz ri i împrumuturile acordate altor p i.FLUXUL NET DE TREZORERIE DIN ACTIVIT I DE INVESTI II (1+2+3+4+5-6-7-8)
Fluxul net de trezorerie din activit i de investi ii reprezint investi ia net sau dezinvestireanet . FNTI ofer informa ii cu privire la modul în care firma î i asigur cre terea intern(investi iile în imobiliz ri necorporale i corporale) i cre terea extern (investi iile în alte firme).
Un FNTI cu semnul minus (pl i pentru imobiliz ri mai mari decât încas rile din cedarea deimobiliz ri) nu se apreciaz negativ, dimpotriv este un mesaj pozitiv pentru utilizatorii deinforma ii financiare.
În cazul în care FNTI este pozitiv, iar FNTE este negativ, rezult o concluzienefavorabil pentru firm , i anume c pentru a- i continua activitatea firma a fost obligat svând din activele imobilizate, ceea ce are ca efect reducerea poten ialului de a crea fluxuri detrezorerie în viitor
Click h
ere to
buy
ABB
YY PDF Transformer 2.0
www.ABBYY.comClic
k here
to buy
ABB
YY PDF Transformer 2.0
www.ABBYY.com
23
Fluxul net de trezorerie din activitatea de finan areFluxul net de trezorerie din activitatea de finan are (FNTF) se calculeaz prin metoda
direct . Rela ia de calcul este urm toarea:1. Încas ri din emisiunea de ac iuni i alte instrumente de capital propriu;2. Încas ri din emisiunea de obliga iuni, ipoteci i alte împrumuturi;3. Pl i c tre ac ionari ( pentru achizi ia sau scump rarea de ac iuni i dividende);4. Ramburs rile privind sumele împrumutate;5. Pl ile privind opera iunile de leasing financiar;6. Dividende pl tite7. Flux net de lichidit i din activit i de finan are (1+2-3-4-5-6).
Fluxurile de trezorerie de finan are de natura intr rilor i ie irilor au ca efect modific ri îndimensiunea i ponderea capitalurilor proprii i împrumutate (structura financiar a firmei).
Dinamica intr rilor de numerar reflect capacitatea firmei de a atrage noi surse de finan arepentru exploatare i pentru investi ii, iar dinamica ie irilor de numerar reliefeaz capacitateafirmei de a remunera ac ionarii i a rambursa ratele scadente aferente împrumuturilor anterioarei opera iunilor de leasing financiar.
Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare (A)Fluxuri de numerar din activitatea de investi ii (B)Fluxuri de numerar din activitatea de finan are (C)
Cre terea / mic orarea de numerar i echivalente ale numerarului (± A ± B ± C)
Se precizeaz c suma în sens algebric a celor trei fluxuri de trezorerie trebuie s fie egalcu varia ia de trezorerie ( T) calculat ca diferen între trezoreria la închiderea exerci iului itrezoreria la deschiderea exerci iului.
În delimitarea i ierarhizarea fluxurilor de numerar pot interveni urm toarele aspecte:a) Dobânda i dividendele încasate pot fi clasificate drept fluxuri de numerar din
exploatare deoarece intr în determinarea profitului sau pierderii.b) Fluxurile de numerar asociate cu elementele extraordinare sunt prezentate separat în
situa ia fluxului de numerar ca provenind din activit i de exploatare, de investi ii i finan are.c) diferen ele favorabile i nefavorabile ce provin din varia ia cursurilor de schimb nu
sunt fluxuri de numerar. Aceast valoare este prezentat separat în fluxurile de numerar dinactivit i de exploatare, investi ie, finan are i include diferen ele, dac exist , ale acelor fluxuride numerar care au fost raportate la cursul de schimb de la sfâr itul perioadei.
În continuare este prezentat un exemplu, folosind ca suport informa ional contul de profiti pierdere i bilan ul societ ii comerciale ALFA S.A. la 31.XII.N.
Contul de profit i pierderi la 31. XII. N- lei -
• Cifra de afaceri- Costul vânz rilor= Marja asupra vânz rilor
360.000306.000 54.000
- Amortizare- Cheltuieli generate de administra ie- Cheltuieli de deplasare- Cheltuieli cu dobânzile+ Venituri din investi ii financiare pe termen scurt
4.500 5.400 1.800 5.400 8.100
Click h
ere to
buy
ABB
YY PDF Transformer 2.0
www.ABBYY.comClic
k here
to buy
ABB
YY PDF Transformer 2.0
www.ABBYY.com
24
= Profit înainte de impozitare 45.000- Impozit pe profit= Profit net
10.800 34.200
Bilan la 31. XII. N - lei -
N N - 1I ACTIVE• Terenuri i imobiliz ri corporale la valoarea brut- Amortizarea cumulat= Terenuri i imobiliz ri corporale la valoarea contabil net+ Investi ii financiare pe termen scurt+ Stocuri+ Crean e+ Numerar i echivalente de numerar= Total active
II DATORII• Furnizori+ Dobânzi de pl tit+ Impozit pe profit pl tit+ Datorii pe termen lung
Total datoriiIII CAPITAL PROPRIU• Capital social+ Rezultatul reportat+ Rezultatul curent= TOTAL CAPITAL PROPRIU
51.93012.60039.33036.00016.65027.00011.250
130.230
3.600 630 4.500 22.500
31.230
40.500 24.300 34.200
99.000
22.500 8.10014.40036.00023.85017.100
6.30097.650
21.150 1.80010.80012.60046.350
27.00024.300
-51.300
Situa ia fluxurilor de trezorerie prin metoda indirect - lei -
Click h
ere to
buy
ABB
YY PDF Transformer 2.0
www.ABBYY.comClic
k here
to buy
ABB
YY PDF Transformer 2.0
www.ABBYY.com
25
A. Activitatea de exploatare• Profitul înainte de impozitare+ Amortiz ri- Venituri din investi ii financiare+ Cheltuieli cu dobânzile= Profitul din exploatare înainte de modific rile capitalului cumulat- Cre teri ale crean elor comerciale i ale altor crean e (27.000 – 17.100)+ Descre teri în valoarea stocurilor (23.850 – 16.650)- Descre teri în valoarea furnizorilor (21.150 – 3.600)= Numerar generat de activitatea de exploatare- Dobânzi pl tite- Impozit pe profit pl tit= Numerar net din activitatea de exploatare
B. Activitatea de investi ii• Achizi ionarea de terenuri i imobiliz ri corporale (51.930 – 22.500)+ Venituri din investi ii încasate= Numerar net din activitatea de investi ii
C. Activitatea de finan are• Încas ri din emisiunea de ac iuni (40.500 – 27.000)+ Încas ri din împrumuturile pe termen lung (22.500 – 12.600)= Numerar net din activitatea de finan are
D. Cre terea net în valoare a numerarului (2.880 – 21.330 + 23.400)
45.000 4.500 8.100 5.40046.800 9.900 7.20017.55026.550
6.57017.100
2.880
(29.430) 8.100
(21.330)
13.500 9.90023.400
4.950 Verificare:valoarea total a fluxului de trezorerie de 4.950 lei este egal cu varia ia
numerarului si a echivalentelor de numerar calculat ca diferen între soldul la finele anului Nsi soldul la inceputul anului N, adic 11.250 – 6.300 = 4.950 lei
Fluxul de exploatare are o valoare pozitiv , de 2.880 lei, valoare insuficient pentrufinan area investi iilor, de aceea entitatea a apelat alte surse de finan are, la emiterea de noiactiuni si la contractarea de împrumuturi pe termen lung.
Observa ii:1. Venitul din investi ii: acesta trebuie ajustat pentru a reflecta venitul real din investi ii
încasat în cursul perioadei. Pentru a se ajunge la aceast cifr din exemplu de mai sus,s-au efectuat urm toarele calcule
Venitul din investi ii din contul de profit i pierdere 8.100 lei+ Venituri din investi ii de încasat (sold anul n-1) 0 lei- Venituri din investi ii de încasat (sold anul n) 0 lei=Venitul din investi ii incasate 8.100 lei
2. Dobânzile pl tite: în acela i fel în care venitul din investi ii este ajustat la valoareareal pl tit în cursul anului, dobanda pl tit trebuie ajustat cu scopul de a reflecta valoareareal pl tit . Pentru a se ajunge la aceast cifr din exemplu de mai sus, s-au efectuaturm toarele calcule:
Cheltuiala cu dobânda din contul de profit i pierdere 5.400 lei+ Dobânda ini ial de pl tit (sold n-1) 1.800 lei- Dobânda final de pl tit (sold 1) 630 lei= Dobânda real pl tit 6.570 lei
Sold initial 5.400 ( din bilan ) + dobanda înregistrat din cpp 1800- sold final 630 ( din bilan )
Click h
ere to
buy
ABB
YY PDF Transformer 2.0
www.ABBYY.comClic
k here
to buy
ABB
YY PDF Transformer 2.0
www.ABBYY.com
26
3. Ajustarea impozitului pe profit este efectuat din acelea i ra iuni pentru care esteefectuat ajustarea dobânzii pl tite. Ajustarea poate fi f cut relativ simplu prin însumareacifrelor corespunz toare cheltuielii cu impozitul pe profit i mi carea cuvenit în soldurile finaleale fiec rei închideri de an.
Prin urmare, pentru calculele din tabelul de mai sus, ajustarea este egal cu 10.800 lei(cheltuiala din contul de profit si pierdere) plus impozitul ini ial de pl tit 10.800 lei (sold bilananul N-1) minus 4.500 lei lei (soldul final anul N).
5.2. Tabloul de finan are al firmei(Tabloul utiliz rilor i resurselor)
Luând în considerare interac iunea dintre echilibrul financiar pe termen lung i echilibrulfinanciar pe termen scurt, concep ia francez privind explicarea cash flow-ului sus inedeterminarea cash flow-ului total sau a varia iei trezoreriei ca diferen a dintre modificareafondului de rulment i modificarea nevoii de fond de rulment, conform formulei:
CF = TN = FR - NFR
Tabloul de finan are se întocme te pe baza a dou bilan uri succesive i explicleg tura dintre varia ia fondului de rulment, varia ia nevoii de fond de rulment i varia iatrezoreriei nete. În prima parte a tabloului de finan are se explic modul de realizare aechilibrului financiar dintre resursele i utiliz rile stabile, iar în partea a doua se detaliaz modulde utilizare a fondului de rulment pentru asigurarea echilibrului financiar dintre resursele iutiliz rile ciclice. Ecua ia fundamental a tabloului de finan are este urm toarea:
FR = TN NFRRezult c pentru întocmirea tabloului de finan are este necesar determinarea varia iei
celor trei indicatori de echilibru financiar: fondul de rulment, nevoia de fond de rulment itrezoreria net . În cadrul tabloului de finan are se prezint atât fluxurile de resurse i aloc rifinanciare stabile, cât i fluxurile i aloc rile de resurse financiare temporare. Stabilirea tipului deresurse sau aloc ri se realizeaz în func ie de modificarea structurilor bilan ului contabil. Astfel,diminuarea unui post de activ (de investi ii de active fixe) sau majorarea unui post de capitaluriproprii sau datorii (atragerea de credite bancare i majorarea capitalului propriu) constituie unflux de resurse, în timp ce cre terea unor posturi de active (achizi ii de imobiliz ri, cre tereastocurilor i a crean elor comerciale) sau diminuarea unui post de capitaluri proprii sau datorii(rambursarea de împrumuturi) reprezint un flux de alocare a numerarului.
În continuare este prezentat modelul tabloului de finan are al firmei (tabelul 2.1)Tabelul 5.1
Tabloul de finan are al firmei
Ex. financiarNr.crt.
IndicatoriN - 1 N
1 2 3 4 5 6 7
8 9
RESURSE PERMANENTEProfit netAmortizareCapacitate de autofinan are (3 1 2)Reducerea sau cesiunea de imobiliz riMajorarea capitalului propriu prin emisiuni de ac iuniMajorarea datoriilor financiareTotal resurse permanente (7 3 4 5 6)
UTILIZ RI PERMANENTEAchizi ii sau cre teri de active fixeReducerea valorii nete a imobiliz rilor corporale ca urmare a
Click h
ere to
buy
ABB
YY PDF Transformer 2.0
www.ABBYY.comClic
k here
to buy
ABB
YY PDF Transformer 2.0
www.ABBYY.com
27
101112131415
16
171819
20
2122
23
24
achizi iei i cesiunii acestoraDiminuarea capitalului propriu prin r scump rare de ac iuniMajorarea primelor de capital prin emisiuni de ac iuniMajorarea datoriilor financiarePlata dividendelor c tre ac ionariDiminuarea împrumuturilor bancare prin rambursareTOTAL UTILIZ RI PERMANENTE(15 8 9 10 11 12 13 14)Varia ia fondului de rulment (Total resurse permanente –total utiliz ri permanente)
RESURSE TEMPORAREDiminuarea stocurilor de materii prime i materialeconsumabile, produse finite etc.Diminuarea crean elor comercialeMajorarea datoriilor fa de furnizori, fiscale i alte datorii dinexploatareTOTAL resurse temporare (19 16 17 18)
UTILIZ RI TEMPORAREMajorarea valorii stocurilor de materii prime i materialeconsumabile, produse finite etc.Majorarea crean elor comercialeDiminuarea datoriilor fa de furnizori, fiscale i alte datoriidin exploatareTOTAL utiliz ri temporare (23 20 21 22)VARIA IA NEVOII DE FOND DE RULMENT (Totalresurse temporare – Total utiliz ri temporare)VARIA IA TREZORERIEI NETE
În mod sintetic, tabloul de finan are reflect fluxurile de resurse financiare interne iexterne i modul de utilizare a resurselor financiare interne i externe.
5.3. Tabloul surselor i utiliz rilor de numerar
Tabloul surselor i utiliz rilor de numerar, conceput în manier anglo-saxon ,reprezint un instrument de analiz a fluxurilor de trezorerie utilizat cu prec dere de manageriifirmei.
Ideea de baz a tabloului surselor i utiliz rilor de numerar este c varia iile structurilorbilan ului contabil constituie surse sau utiliz ri de numerar în cadrul perioadei studiate.
În literatura de specialitate se recomand dou reguli principale pentru stabilirea tipuluide flux de numerar, adic încas ri de numerar.
- diminuarea elementelor de activ sau majorarea elementelor de capital propriu saudatorii reprezint o surs de numerar. De exemplu, vânzarea de active fixe uzate, reducereastocurilor de materii prime i materiale consumabile sau produse finite, colectarea crean elorcomerciale determin eliberarea de numerar. De asemenea, atragerea de noi credite bancare sauemisiunea de ac iuni constituie o surs de cash.
- majorarea elementelor de activ sau reducerea elementelor de capital propriu saudatorii reprezint o surs de numerar. Astfel, achizi ionarea de active, instala ii i utilaje noi,
Click h
ere to
buy
ABB
YY PDF Transformer 2.0
www.ABBYY.comClic
k here
to buy
ABB
YY PDF Transformer 2.0
www.ABBYY.com
28
majorarea stocurilor de materii prime i materiale consumabile sau produse finite, cre tereacrean elor comerciale reprezint pl i în numerar sau imobiliz ri de cash. Din perspectivaelemente lor de pasiv, rambursarea de credite bancare, diminuarea datoriilor c tre furnizori saupierderea contabil determin pl i în numerar sau utiliz ri ale numerarului.
În mod normal, conform ecua iei de baz a bilan ului contabil, valoarea surselor denumerar din cadrul unui exerci iu financiar trebuie s fie egal cu valoarea utiliz rilor denumerar, în caz contrar, firma va utiliza mai mult numerar decât dispune efectiv, respectiv vaapela la credite de trezorerie pe termen scurt pentru a acoperi nevoile sale de capital i a evitadezechilibrele financiare.
Tabloul surselor i utiliz rilor de numerar sintetizeaz atât fluxurile de resurse financiareinterne i externe, cât i fluxurile de aloc ri de numerar.
Tabloul surselor i utiliz rilor de numerar
Surse de numerar Exerci iul financiarN
• Reducerea sau cesiunea de imobiliz ri financiare• Diminuarea crean elor comerciale• Majorarea capitalului social prin emisiuni de ac iuni• Majorarea rezultatului reportat
TOTAL SURSE DE NUMERAR
Utiliz ri de numerar Exerci iul financiarN
• Achizi ionarea de imobiliz ri necorporale• Majorarea valorii nete a imobiliz rilor corporale caurmare a achizi iei i cesiunii acestora• Majorarea valorii stocului• Cre terea numerarului i a echivalentelor de numerar• Diminuarea datoriilor comerciale• Reducerea altor datorii, inclusiv datorii fiscale i altedatorii pentru asigur ri sociale• Diminuarea împrumuturilor bancare prin rambursare
TOTAL UTILIZ RI DE NUMERAR
Tabloul surselor i utiliz rilor de numerar are un con inut informa ional relativ redus,în special pentru în elegerea modului de prezentare a situa iei fluxurilor de trezorerie. Tabloul definan are prezint îns o relevan mai ridicat privind modul de explicare a varia iei trezoreriei,prin prezentarea interac iunii dintre echilibrul financiar pe termen lung i echilibrul financiar petermen scurt, ceea ce îi confer un rol important în analiza previziunii finan rii cre teriieconomice a firmei, precum i a varia iei trezoreriei nete.
Click h
ere to
buy
ABB
YY PDF Transformer 2.0
www.ABBYY.comClic
k here
to buy
ABB
YY PDF Transformer 2.0
www.ABBYY.com